FISA DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICA

I. Date personale 1. Numele si prenumele: M.V. 2. Locul si data nasterii: 3. Domiciliul: sat Zalhanaua, comuna Manesti 4. Scoala si clasa in care invata: Scoala cu clasele I-IV Zalhanaua, comuna Manesti, clasa a IV-a

II. Date familiale 1.Ocupatia si locul de munca al parintilor tatal sudor, angajat la S.C.Umerva mama asistent medical, Cabinet Medical Individual, comuna Manesti 2.Structura si componenta familiei a. Tipul familiei normala tatal ( mama ) decedat parinti despartiti parinti vitregi ( unul, amandoi ) b. Frati ( surori ) mai mici, mai mari.

Nr. crt. 1. 2. 3. 4.

Varsta

Ocupatia

Alte situatii: are 8 frati; este penultimul dintre ei Alte persoane ( rude ) apropiate in familie....................................................................

3.Atmosfera si climatul educativ raporturi armonioase, de intelegere intre parinti si intre parinti si copii, raporturi punctate de conflicte mici si trecatoare, dezacorduri puternice in familie, conflicte frecvente, familie destramata sau pe cale de destramare.

4.Conditii de viata si de munca ale elevului: foarte precare, la limita, acceptabile, bune, foarte bune.

5. Influente din afara familiei ( vecini, prieteni, colegi ): reduse, ample, frecvente, intamplatoare. Religia penticostali. Nu a afectat dezvoltarea armonioasa a personalitatii copilului. Copilul participa la orele de religie sustinute de preotul ortodox din sat. III. Dezvoltarea fizica si starea sanatatii 1. Caracteristici ale dezvoltarii fizice 2. Imbolnaviri: .....................................................................................................................................

a) anterioare intrarii in scoala ..................................................................................................................................... b) pe parcursul scolaritatii .....................................................................................................................................

3. Deficiente, handicapuri (senzoriale, motorii ) .....................................................................................................................................

IV. Particularitati ale debutului scolaritatii 1.Pregatirea copilului pentru a deveni scolar a) dezvoltarea motivelor si a intereselor de cunoastere Motivatia biologica a trecut in planul secund si au devenit mai active trebuintele de sociale si spirituale.Manifesta interese cognitive, este dornic sa stie si este mandru pentru ceea ce a achizitionat in planul cunoasterii.Apare interesul in pentru scoala la sfarsitul prescolaritatii.La intrarea in scoala exista o motivatie extrinseca dar de semnificatie personala: urmarea exemplului fratilor mai mari si placerea de a fi considerat important, imbogatita cu motive intrinseci incepand cu amplificarea curiozitatii epistemice si continuand cu formarea intereselor cognitive tot mai stabile si eficiente. b) capacitatea de a efectua actiuni practice si mentale La sfarsitul prescolaritatii progresele copilului in planul motricitatii sunt importante.Are formate deprinderile de baza: deprinderi igienice, cele ce tin de comportamentul alimentar, de manipularea a numeroase obiecte si instrumente, de desenare, de modelare. Vointa este stabila si copilul reuseste din ce in ce mai bine sa isi atinga scopurile. La intrarea in scoala gandirea copilului trece de la gandirea preoperatorie la gandirea operatorie.Actiunile mentale se desprind de continuturile informationale particulare, se generalizeaza, se transfera cu usurinta la noi continuturi si se automatizeaza transformandu-se in operatii.Are formate si utilizeaza cu succes operatiile generale ale gandirii dar si pe cele speciale implicate in insusirea cunostintelor scolae, cum sunt operatiile aritmetice. c) capacitatea verbalizarii reprezentarilor Reprezentarile sunt bogate si variate deoarece copilul a frecventat gradinita si mediul familial ii furnizeaza multe surse de experienta. Sunt influentate de interventia cuvantului in timpul formarii lor si de verbalizari expresive. d) gradul de independenta al proceselor intelectuale Gandirea copilului isi subordoneaza perceptia, nu mai este condusa de aceasta si dobandeste un caracter rational: copilul cauta argumente pentru a-si sustine afirmatiile, vrea sa controleze felul in care a rezolvat problemele.Unitatile cognitive cu care lucreaza sunt notiunile empirice dar este formata baza pentru insusirea notiunilor stiintifice elementare. Memoria se relationeaza mai bine cu gandirea decat in stadiul prescolaritatii si creste rolul memoriei logice.Particularitatile individuale ale memoriei copilului sunt: usurinta memorarii, trainicia pastrarii si reactualizarea prompta. Domina imaginatia reproductiva datorita cresterii rolului limbajului in activitatea mentala si formeaza baza dezvoltarii gustului pentru lectura. 2. Simptomatologii ale conduitei: pozitiva, adecvata inceperii scolaritatii, negativa, neadecvata inceperii scolaritatii. 3.Insertia in fluxul solicitarilor scolare: a) caracteristici favorabile de integrare a copilului in activitatea scolara - Starea de pregatire cognitiva optima randamentul in activitatea de invatare este proportional cu volumul de efort si de exercitiu. 3

- Factorii interni suficient dezvoltati: - nivelul dezvoltarii intelectuale, capacitati, motivatie, vointa ating pragurile normale ale dezvoltarii la intrarea in scoala; - imaginea de sine deosebit de buna care il sustine in toate situatiile, mai ales in conditii de insucces trecator. - Factorii sociali influenteaza in mod corect invatarea: familia, normele si atitudinile grupului social si religios din care face parte copilul sunt normale si favorizeaza situatii de invatare. b) caracteristici nefavorabile de integrare a copilului in activitatea scolara Datorita faptului ca are multi frati, parintii pot lasa pe seama fratilor mai mari sarcini care ii depasesc, acest lucru ducand la scaderea motivatiei intrinseci a copilului si, mai tarziu, la insuficienta in ceea ce priveste studiul individual si suplimentar al copilului ( insuficient in ceea ce priveste capacitatea personala cognitiva foarte bine dezvoltata si nu insuficient pentru nivelul clasei destul de scazut in care nu exista decat un singur copil cu care poate concura). V. Rezultate obtinute de elev 1.Rezultate la invatatura ( grafic global - pe clase )

Disciplina Limba si literatura romana Limba si literatura franceza Matematica Cunoasterea mediului/ Stiinte ale naturii Educatie civica Istorie Geografie Religie Educatie muzicala Educatie plastica Educatie tehnologica Literatura pentru copii Consiliere si orientare

Clasa I FB

Clasa a II-a FB

Clasa a III-a FB FB

Clasa a IV-a FB FB FB

FB FB

FB FB

FB FB FB

FB FB FB

FB FB FB FB FB

FB FB FB FB FB

FB FB FB FB FB

FB FB FB FB FB

2.Cercuri frecventate de elev: Nu a frecventat nici un cerc in afara scolii din cauza mai multor factori ce nu tin de copil: lipsa de timp a parintilor, faptul ca locuiesc in mediul rural si ar fi fost necesara deplasarea in orasul Ploiesti ( care nu se afla foarte departe de satul Zalhanaua si exista mijloace de transport), prejudecatile parintilor ( Daca e sa invete, invata oriunde, Fratii mai mari nu au avut participat la activitati extracurriculare si au invatat bine.). 3. Participarea la concursuri scolare si extrascolare A participat la concursuri scolare unde a obtinut rezultate foarte bune: in clasa a III-a: - concursuri in cadrul scolii: Cel mai bun povestitor, Cea mai buna reclama. Cel mai bun afis, Cel mai bun recitator, concursuri pe teme:Mihai Eminescu, Petre Ispirescu, Ion Creanga, concursuri sportive, de educatie plastica, de educatie muzicala - concursuri scolare: Cangurul, Olimpicii Cunoasterii, Euro Junior. 4. Activitatea independenta a elevului citeste suplimentar din manual, citeste si alte carti, rezolva probleme in plus, alte ocupatii ( plastice, muzicale, sportive, coregrafice) Am preluat aceasta clasa in semestrul II, clasa a II- a.Am observat ca prezinta curiozitate epistemica dar nu citeste lecturi din alte carti in afara de cele din manual decat cu o motivatie puternic extrinseca ( citeste pentru ca i-a daruit doamna invatatoare acea carte sau citeste pentru ca este obligatoriu si va fi notat pentru acest lucru ). Dupa ce citeste o lectura este foarte incantat de ceea ce a citit si mandru ca reusit. Prefera sa rezolve probleme si exercitii la matematica. VI. Procesele cognitive si stilul de munca intelectuala 1. Caracteristici ale functiei senzorio-perceptive: predomina modalitatea vizuala de receptie a informatiei, predomina modalitatea auditiva de receptie a informatiei, perceptie difuza, superficiala a materialului de invatat, perceptie complexa ( spirit de observatie ). Spiritul de observatie foarte dezvoltat, orientarea in spatiu, timp foarte buna la sfarsitul clasei a patra. Spiritul de observatie il sustine sa rezolve exercitii matematice dificile si probleme de geometrie. 2. Nivelul de inteligenta: Inteligenta foarte buna Inteligenta buna Inteligenta medie Inteligenta scazuta Inteligenta sub limita 3.Memoria: Foarte buna 5

 Buna Medie Slaba Foarte slaba

4. Imaginatia: saraca bogata reproductiva reproductiv-creativa pentru activitati tehnice pentru activitati artistice Imaginatia creatoare se exprima in compuneri foarte bine realizate ( si-a insusit limba literara in mare parte, normele de ortografie si de punctuatie foarte bine) in care adauga un pic din personalitatea sa si trece de planurile compunerilor rigid elaborate si specifice scolarului mic. 5. Limbajul: -vocabular bogat, -exprimare frumoasa si corecta -exprimare usoara si corecta -vocabular redus, -exprimare greoaie -vocabular foarte sarac, -exprimare incorecta

In comparatie cu ceilalti elevi din clasa are o exprimare frumoasa si corecta.Este necesara mentiunea ca, daca ar fi citit mai mult, ar fi fost capabil sa valorifice foarte bine cunostintele din carti in diverse si multiple situatii. 6.Stilul de munca: a) Cum lucreaza: sistematic, ritmic, organizat, inegal, cu fluctuatii in salturi, neglijent, copiaza temele de la altii, asteapta sa i le faca parintii, mari lacune in cunostinte, ramaneri in urma la invatatura si la alte activitati, alte mentiuni.................................................................................................. Are un dezvoltat simt al responsabilitatii, isi face toate temele atata timp cat sunt obligatorii si pretinde ( intr-un mod subtil, nu prin cuvinte, sa fie verificat subiectiv si sa i se argumenteze notarea in orice situatie chiar daca ii sunt date dinainte criteriile de evaluare ). b) Sarguinta:

Foarte sarguincios

De sarguincios

obicei

Putin sarguincios

Nesarguincios

c) Autonomie, creativitate: inventiv, cu manifestari de creativitate, manifesta uneori initiativa, independenta, se conformeaza de regula modelului, procedeaza rutinier, nesigur, dependent, fara initiativa, alte caracteristici............................................................................................ VII. Conduita elevului la lectie si in clasa 1. Conduita la lectie: atent, participa activ, cu interes, atentia si interesul inegale, fluctuante, de obicei pasiv, asteapta sa fie solicitat, prezent numai fizic, cu frecvente distrageri.

2. Purtarea in general: exemplara, ireprosabila, corecta, cuviincioasa, buna, cu abateri comportamentale relativ frecvente, dar nu grave, abateri comportamentale grave, devianta. VIII.Conduita in grup, integrarea sociala a elevului 1. Participarea la viata de grup: mai mult retras, rezervat, izolat, putin comunicativ, participa la activitatea de grup numai daca este solicitat, este in contact cu grupul, se integreaza, dar prefera sarcinile executive, cauta activ contactul cu grupul, sociabil, comunicativ, stabileste usor relatii , activ, sociabil, comunicativ, cu initiativa, bun organizator al grupului. Este sociabil, dar nu este liderul informal al clasei deoarece nu accepta ca cei de varsta lui sa se comporte altfel decat el insusi le impune. 2. Cum este vazut de colegi: bun coleg, sensibil, te intelegi si te imprietenesti usor cu el, bun coleg, saritor la nevoie, te poti bizui pe el, preocupat mai mult de sine, individualist, egoist

3. Colegii il apreciaza pentru: rezultatele la inavatatura, performantele extrascolare, pentru ca este prietenos, apropiat. Este respectat de colegi pentru pentru ca le impune respect.Acest lucru nu il face sa fie singuratic si retras ci il ajuta sa fie selectiv in alegerea prietenilor.Acest lucru il face prin comportamentul sau si nu a ajuns la varsta la care sa constientizeze acest fapt. IX. Trasaturi de personalitate 1. Temperamentul: puternic exteriorizat, impulsiv, nestapanit, inegal, iritabil, uneori agresiv, activ, rezistent la solicitari, cu tendinte de dominare a altora, exteriorizat, energic, vioi mobil, echilibrat, usor adaptabil, vorbaret, guraliv, nestatornic, calm, controlat, retinut, lent, uneori nepasator, mai greu adaptabil, rezistent la solicitari repetitive, hipersensibil, interiorizat, retras, nesigur, anxios, tip combinat. Trasaturile temperamentale indica faptul ca are o combinatie frumoasa intre trasaturile tipului coleric si sangvinic. Este energic dar nu isi risipeste neeconomicos energia.Este capabil de trairi afective intense dar va trece cu usurinta peste esecuri sau deceptii sentimentale.Starile afective se pot citi cu usurinta pe fata lui foarte expresiva.Are capacitate de lucru indelungata si isi mentine rezistenta si echilibrul psihic in situatii dificile.Este capabil de initiative indraznete, se poate mobiliza la maximum in actiuni de durata dar si in actiuni monotone care presupun munci migaloase atata timp cat sunt bine motivate.Are tendinte de dominare in grup si-i poate antrena cu usurinta pe altii in actiuni comune.Stabileste usor contacte cu alte persoane, vorbeste insotindu-si cuvintele de o mimica expresiva dar nu si de gestica.Vorbeste cu usurinta despre el insusi si isi exprima parerile fara retineri. 2. Emotivitate: foarte emotiv, excesiv de timid, emotiile ii perturba activitatea, emotiv, dar fara reactii dezadaptive, neemotiv, indraznet. 3. Dispozitie afectiva predominanta: vesel, optimist, mai mult trist, deprimat. 4. Insusiri aptitudinale: lucreaza repede, rezolva usor si corect sarcinile de invatare, rezolva corect, dar consuma mai mult timp si investeste mai multa energie lucreaza greoi, cu erori, nu se incadreaza in timp 8

5. Trasaturi de caracter in devenire: a) atitudini fata de munca: pozitive b) atitudini fata de altii: pozitive c) atitudini fata de sine: pozitive negative negative negative

Fata de munca proprie manifesta constiinciozitate, disciplina, fata de munca altora manifesta indiferenta atata timp cat munca altora nu ii afecteaza propria persoana.Daca munca unei singure persoane afecteaza intr-un anume mod rezultatul sau munca sa are grija ca acea persoana sa lucreze la capacitatile maxime. Fata de ceilalti oameni manifesta sinceritate (caracteristica varstei) chiar daca, fiind sincer ii va fi afectata in mod negativ propria persoana.Manifesta responsabilitate in orice situatie, stie sa extraga invataturile din orice situatie creata sau auzita si sa aplice in mod eficient la propria persoana ceea ce a invatat.Isi recunoaste greselile si invata din ele si daca este pedepsit in mod corect executa pedeapsa fara sa comenteze.Nu ii ajuta pe ceilalti din proprie initiativa.Manifesta respect fata de persoanele superioare ca varsta.Are un spirit al umorului deosebit de fin, uneori cu o umbra de ironie, care ii tradeaza inteligenta deosebita. Fata de propria persoana manifesta atitudini ca: mare incredere in sine, mare stima de sine, are sentimentul demnitatii personale, sentimentul superioritatii, spririt autocritic.Pot afirma ca manifesta aroganta fara sa constientizeze acest lucru si fara sa-i dauneze. Ca trasaturi voluntare de caracter manifesta: perseverenta, stapanire se sine, spriritul hotarat.

APLICAREA UNEI METODE DIDACTICE METODA CUBULUI

Metoda cubului presupune explorarea unui subiect, a unei situaii din mai multe perspective, permind abordarea complex i integratoare a unei teme. Sunt recomandate urmtoarele etape: - Realizarea unui cub pe ale crui fee sunt scrise cuvintele: descrie, compar, analizeaz, asociaz, aplic, argumenteaz. - Anunarea subiectului pus n discuie. - mprirea clasei n 6 grupe, fiecare dintre ele examinnd tema din perspectiva cerinei de pe una din feele cubului. Exist mai multe modaliti de stabilire a celor ase grupuri. Modul de distribuire a perspectivei este decis de profesor, n funcie de timpul pe care l are la dispoziie, de ct de bine cunoate colectivul de elevi. Distribuirea perspectivelor se poate face aleator; fiecare grupa rostogolete cubul i primete ca sarcin de lucru perspectiva care pic cu faa n sus. Chiar profesorul poate atribui fiecrui grup o perspectiv. - Redactarea final i mprtirea ei celorlalte grupe. - Afiarea formei finale pe tabl sau pe pereii clasei.

10

PREZENTAREA UNUI MIJLOC DIDACTIC CONFECTIONAT DE STUDENT

Va propun urmatoarea varianta:

Foaie A5 sau de flipchart ar fi mai indicate

Una contine titul CEREREA ealalta OFERTA

apoi scrieti la CERERE urmatorul model: Nu trasati liniile.profesorul va lasa libertatea elevului sa faca asta. Inclusiv pretul Si elevul va trece pretul in casuta de mai jos. Cand oferta este mare (numar mare vazatori)..pretul..scade Conditii Oferta Nr. mare de vanztori PRET

Legume Nr. mic de vanzatori

Fructe

Cererea

Nr. mare de cumparatori

Nr.mc de cumparatori

Se explica intr-o caseta cum se procedeaza cu mijlocul didactic. Profesorul va pune un elev in situatia . Exista 4 tipuri de produse: 11

Exemplu: Daca la cartof exista multi vanzatorisi cumpaatori putiniatunci pretul scade..(elevul va trece el pretul.) Si asa mai departe.

12

PLANIFICARE CALENDARISTIC ANUAL

Anul colar 2011-2012 ECONOMIE Clasele: 11BCDEFGH Profesor: Prodan Rahela Unitatea nvare de Competene Coninuturi specifice Timp: 1 or/sptmn Numr Observaii/ de ore Sptmna* Semestrul alocate 5 S1-S5 I

Consumatorul i 1.1; 2.1; 4.1 comportamentul su raional

1.2; 2.2 Productorul/ ntreprinztorul i comportamentul su raional 2.3; 4.2 Productorul/ ntreprinztorul i comportamentul su raional Recapitulare semestrial 2.3; 3.1; 4.2 Productorul/ ntreprinztorul i comportamentul su raional Costuri, productivitate, profit, eficien economic 2.3; 3.1; 4.2 Productorul/ ntreprinztorul i comportamentul su raional Costuri, productivitate, profit, eficien economic Piaa - ntlnire a 2.4; 4.3; 5.1 agenilor economici

Nevoi i resurse Cererea Consumatorul i comportamentul su (costul de oportunitate, utilitatea economic) Proprietatea i 4 libera iniiativ Oferta Factorii de 3 producie i combinarea acestora 1 Costuri 3

S6-S9

S10-S12

S 13 S14-S16 II

Productivitate, 4 profit, eficien economic

S17-S20

Relaia cerere- 4 ofertpre n economia de pia Mecanismul concurenial 13

S21-S24

Unitatea nvare

de Competene Coninuturi specifice Forme ale pieei: - Piaa monetar - Piaa capitalurilor Forme ale pieei: - Piaa muncii

Piaa - ntlnire a 1.3; 1.4; 3.1; agenilor economici 5.1 Forme ale pieei Piaa - ntlnire a 1.3; 1.4; 3.1 agenilor economici Forme ale pieei Economia deschis 3.1; 4.4

Numr Observaii/ de ore Sptmna* Semestrul alocate S25-S28 4

S29-S30

Uniunea European 2 S31-S32 - mecanisme de integrare economic 1 S33 Recapitulare anual *Sptmnile sunt numerotate n raport cu structura anului colar 2011-2012. S27 Sptmn dedicat activitilor extracurriculare i extracolare

14

PROIECT DE LECIE
OBIECTUL DE NVMNT:Economie CLASA: a XI-a SUBIECTUL: omajul TIPUL LECIEI: de predare-nvare Obiective operaionale: Oo1: s defineasc corect termenii de omaj i omeri Oo2: s precizeze care sunt caracteristicile omajului Oo3: s identifice forme de manifestare ale omajului STRATEGII DIDACTICE: METODE I PROCEDEE: expunerea, explicaia didactic, conversaia, problematizarea, observaia sistematic i independent, reflecia personal, activitatea independent. MIJLOACE I MATERIALE: fie de lucru individuale, culegere de probleme, manualul de economie Secvene T le leciei 1. Captarea ateniei 3 O Elementele eseniale de coninut b Activitatea profesorului Activitatea elevilor Se va realiza analiznd particip la urmtoarele rnduri : discuii, n familie, ntre colegi sau argumentndu prieteni constatai c unele -i persoane nu au de lucru. rspunsurile ; Acestea caut noi locuri de munc, uneori acceptnd i condiii care nu corespund aspiraiilor lor. In ce situaie se afl asemenea persoane ? - se va anuna subiectul leciei i se vor comunica obiectivele ntr-un mod accesibil, clar ; - se vor analiza urmtoarele aspecte relevante pentru tema n cauz : Definirea omajului i caracterizarea omerilor Caracteristicile omajului 15 Strategii didactice Metode Mijloace Evaluare

strategie manual observarea discursiv de sistematic de tip economie a elevilor; argument ativpersuasiv ; dezbatere a; manual observarea de sistematic economie a elevilor;

2.Comun 5 icarea subiectul ui i a obiective lor leciei

3. Dirijarea nvrii

Tipuri de omaj 30 O omajul este un dezechilibru o1 economic care const n existena unui surplus de ofert pe piaa forei de munc. Ascult ceea li se Fenomenele de pe piaa ce muncii i comportamentul comunic ofertanilor de munc reflect manifestarea omajului sub dou aspecte: - omaj voluntar, include persoanele care decid s nu lucreze la nivelul salariului stabilit pe piaa muncii, pe care-l consider sub nivelul pregtirii lor profesionale; - omaj involuntar, vizez acele persoane fr slujbe care doresc s lucreze la nivelul salariului existent, dar nu li se ofer aceast Particip ans. discuii Biroul Interanional al muncii consider c este omer, orice persoan care a Rezolv mplinit 15 ani i care problem ndeplinete concomitant urmroarele condiii: O o2 este apt de munc; nu muncete; caut un loc de munc; este disponibil pentru o munc salariat sau nesalariat. Caracteristicile omajului 1. Nivelul la care a ajuns care poate fi exprimat : - absolut, ca numr al omerilor - relativ, ca rat a omajului R = 16

manual observarea -strategie de sistematic discursiv economie a elevilor; de tip argument ativpersuasiv ; dezbatere a;

-strategie discursiv de tip la explicativ ;

o expunere a;

Culegere de probleme

explicaia didactic ;

 100 PO 100 R = Ascult ceea li se comunic conversa ia ;

PA PA populaia activ disponibil R- rata omajului PO populaia ocupat numrul omerilor

2. Intensitatea cu care se manifest, n funcie de Rspund care avem: ntrebri omaj total pierderea locului de munc i ncetarea total a activitii; O - omaj parial o3 diminuarea activitii depuse cu scderea duratei sptmnii de lucru i diminuarea corespunztoare a salariului. - omaj deghizat dac activitatea are o eficien sczut i ca urmare persoanele lucreaz doar aparent Dau exemple 3. Durata perioada de la momentul pierderii locului de munc pn la reluarea normal a muncii. 4. Structura componena pe categorii de vrst, nivel de calificare, sex, ras etc. omajul se formeaz pe baza a dou mari procese: - pierderea locurilor de munc de ctre o parte a populaiei ocupate; - creterea ofertei de munc prin realizarea de ctre noile generaii a vrstei legale de angajare n munc 17

-strategie didactic de tip la argument ativdeductiv ;

conversa ia ;

problema tiza-rea ;

-strategie discursiv de tip explicativ ;

4.Obiner 7 ea performa nei ; asigurare a feedback-ului 5.Asigur 5

i afirmarea nevoii de a lucra a unor persoane apte de munc, dar inactive. n cadrul primului proces, n funcie de cauzele care l determin, se disting mai multe forme de omaj: omaj ciclic sau conjunctural, cauzat de crize sau conjuncturi defavorabile, trectoare, care se repet la anumite intervale de timp; - omaj structural, determinat de modificarea structurii economiei pe activiti, ramuri sau subramuri sub incidena evoluiei nevoilor, a crizei energetice, revoluiei tehnico- tiinifice etc.; omaj tehnologic determinat de nlocuirea vechilor tehnici i tehnologii cu altele noi i restrngerea locurilor de munc prin reorganizarea unor activiti sau firme. - omaj tranziional sau fricional are al baz mobilitatea forei de munc n economiile dezvoltate, permindu-le trecerea de la un loc de munc la altul. - omaj sezonier este determinat de caracterul activitii n domenii precum: agricultur, construcii etc., ce impune ntreruperi obiective pe anumite perioade de timp. - se vor trece n revist Particip elementele-cheie ale temei, discuii prezente n schema leciei Rspund ntrebrile (anexa) pe fia lucru

expunere a;

explicaia ;

la expunere Fie a lucru la explicaia de de

de observarea sistematic a elevilor; - evaluare oral

- se va realiza frontal, prin Particip 18

la -

- evaluare

area reteniei i transferul ui

evaluarea rspunsurilor discuii obinute la solicitrile adresate; evaluarea va avea o Rspund component predominant ntrebri stimualtiv

conversa ia la

oral

omajul Schema leciei Definiie: omajul este un dezechilibru economic care const n existena unui surplus de ofert pe piaa forei de munc. Caracteristicile omajului: Nivelul Durata; Intensitatea Strucrura. Formarea omajului: - pierderea locurilor de munc de ctre o parte a populaiei ocupate; - creterea ofertei de munc Tipuri: omaj ciclic sau conjunctural omaj structural omaj tehnologic omaj tranziional sau fricional omaj sezonier Fi de lucru Identificai despre ce tip de omaj este vorba n fiecare caz: 1. Reparator de umbrele care nu mai gsete clieni, ntr-o perioad de recesiune ce dureaz doi ani. 2. Lucrtori agricoli necalificai care au fost concediai n lunile de primvar 19

3.

Absolvent de facultate, posesor al unei diplome de master n drept i afaceri care, de trei ori, a trebuit s refuse ofertele de serviciu primate din cauza salariului prea mic. Cadre militare active care au fost trecute n rezerv n cadrul unui program guvernamental de reducere a deficitului bugetar cu 22,5% n urmtorii trei ani.

4.

20

PROIECT DIDACTIC
Obiectul: Economie aplicat Clasa: a XII-a Unitatea de nvare: Menajele Timp: 50 minute Subiectul leciei: Instrumente de economisire i de investire specifice persoanelor fizice Competene generale: C1 utilizarea conceptelor specifice tiinelor sociale pentru organizarea demersurilor de cunoatere i explicare a unor fapte, evenimente, procese din viaa real C2 aplicarea cunotinelor specifice economiei n rezolvarea unor situaii problem, precum i analizarea posibilitilor personale de dezvoltare Competene specifice: utilizarea cunotinelor economice n rezolvarea unor probleme specifice spaiului privat adecvarea comportamentului propriu la cerinele de ordin economic din cadrul unui menaj Competene derivate: definete economisirea; explic cu ce scop se realizeaz economisirea; argumentez importana investirii pe diferitele piee; analizeaz diferitele tipuri de investiii. Tipul leciei: lecie de predare-nvare ( transmitere i nsuire de noi cunotine) Resurse procedurale: conversaia euristic, expunerea, problematizarea, exerciiul, explicaia didactic Resurse materiale: fie cu exerciii, manualul de economie aplicat, tabla, creta Desfurarea leciei 1. Captarea ateniei elevilor Putem trezi interesul elevilor pentru lecia care urmeaz propunndu -le urmtoarea situaie. Am observat c realiznd bugetul de venituri i cheltuieli al familiei voastre, n cele mai multe cazuri acesta este excedentar. Dei nu v este uor ai reuit s facei anumite economii. Acum apar ns noi probleme: cum s pstrai mai bine aceste economii pentru a fi n siguran? Desigur, este bine s v informai. Pentru aceasta este necesar s cunoaei cele mai adecvate modaliti de investire, n raport cu: estimarea unui ctig, alternative de investire, asumarea unor riscuri 21

2.

Comunicarea subiectului i a obiectivelor leciei Vom studia astzi instrumentele de economisire i de investire specifice persoanelor fizice. Prin nsuirea cunotinelor referitoare la acestea vei ti care sunt alternativele de investire a economiilor, vei putea s decidei care sunt cele mai avantajoase instrumente de economisire, la ce riscuri v expunei i care sunt criteriile alegerii. Prezentarea materialului stimul i dirijarea nvrii Planul temei se prezint elevilor de la nceput problemelor care vor fi urmrite pe parcursul leciei. pentru a avea o orientare asupra

3.

economisirea i investirea pe piaa monetar, depozitul bancar investirea pe piaa de capital Familia voastr dorete s cunoasc mai multe alternative de investire a economiilor. Principalele variante de investire: investiii pe piaa financiar bancar; investiii pe piaa imobiliar; investiii n bijuterii; investiii n obiecte de valoare, obiecte de art. Economisirea i investirea pe piaa monetar, depozitul bancar Definiia: Economisirea reprezint procesul de reinere din venituri a ceea ce rmne dup consum. Economiile sunt sumele de bani care rmn la dispoziia menajelor dup consum. Ameninri privind pstrarea economiilor Ameninri extraeconomice: eventuale furturi; producerea unor calamiti (incendii, inundaii etc) Ameninri economice: deprecierea banilor provocat de inflaie; schimbarea banilor. Una din cea mai frecvent modalitate de pstrare a economiilor este depozitul bancar. Acesta se poate realiza: cu depunere la termen (se calculeaz ca dobnd simpl); depunere cu capitalizare (se calculeaz ca dobnd compus). Venitul obinut din depozitele bancare este dobnda. 22

A. B. -

D = C d' n D = C(1+d')n C Dup ce am explicat elevilor aceste lucruri, vom face o aplicaie. S presupunem c familia voastr dispunede un depozit bancar de 2000 RON i intenioneaz s retrag aceast sum de bani peste doi ani, rata dobnzii de 5%. Care credei c ar fi sfatul cel mai bun privind modalitatea de depunere cea mai avantajoas, din punct de vedere al mrimii dobnzii ce urmeaz a fi ridicat? Se face mpreun cu elevii o comparaie. Ctigul din dobnzi depinde de rata inflaiei i de impozitul pe venit (16%). Investirea pe piaa de capital a resurselor O alt alternativ de a obine ctiguri este bursa. Aceasta tranzacioneaz valori mobiliare, iar investiia este mult mai riscant. Pe piaa capitalurilor banii se investesc n titluri de valoare: aciuni (care aduc un venit variabil, numit dividend); obligaiuni (aduc un venit fix, dobnd, cupon). Cei care doresc s devin acionari au dou variante: cumprarea unor aciuni nou emise de ctre o societate listat la burs; cumprarea de aciuni care se tranzacioneaz deja la burs. Cei care doresc s investeasc se adreseaz unei societi de brokeraj. Strategia pentru a ajunge la un broker de investiii: buna informare n legtur cu activitatea brokerilor, cu serviciile i comisioanele pe care le percep; dup alegerea Societii de Servicii de Investiii Financiare se decide dac investiia va fi pe termen scurt sau lung. 4. Obinerea performanei Vom solicita elevilor s rspund pe scurt la urmtoarele ntrebri: 5. care sunt principalele tipuri de investiii? care comport cele mai multe riscuri? Asigurarea feed-back-ului Rspunsurile elevilor la aceste ntrebri vor indica gradul de nelegere al noilor cunotine. n cazul n care vom constata anumite dificulti, erori sau lacune vom reveni cu explicaii suplimentare asupra problemelor respective din lecie.

23

6.

Asigurarea retenie i transferului Grupai-v n echipe de cte patru i culegei informaii de la 4 bnci cu privire la ofertele lor referitoare la condiiile de creare a depozitelor bancare. Decidei cu ce banc ar fi mai profitabil s colaborai.

24

RELATIA CERERE-OFERTA-PRET IN ECONOMIA DE PIATA

(Proiectul activitatii didactice) Metode: folosesc metode de stimulare a creativitatii Metoda RAI Studiu de caz Dezbaterea Materiale: Manual ,fise de lucru Timp: 50 Competente generale :sa inteleaga legatura intre cerere-oferta-pret in economia de piata; Competente specifice: La sfarsitul orei elevii vor fi capabili sa: -sa defineasca piata ca locul unde se intalnesc cumparatorii si vanzatorii -sa inteleaga ideea pret -sa recunoasca termenii echilibru pietei,exces de cerere,exces de oferta,pret de echilibru ETAPELE LECTIEI Moment organizatoric: Notarea absentilor ,pregatirea clasei pentru ora 3

Actualizarea cunostintelor din lectia anterioara 7 Prin metoda R.A.I.(raspunde ,arunca ,interogheaza)elevii vor raspunde la cateva intrebari din lectia anterioara Ce este oferta? Ce exprima oferta? Cum se exprima legea ofertei? Descrieti elasticitatea ofertei? Oferta este elastic atunci cand? Oferta este inelastica atunci cand? Oferta este de elasticitate unitara atunci cand? Oferta se modifica atunci cand? Ce reprezinta economia de piata? Enuntarea obiectivelor si a titlului lectiei 5 Lectia de astazi se numeste: Relatia cerere-oferta-pret in economia de piata precizez ca este o lectie care se desfasoara pe mai multe sectiuni astazi vom discuta despre PIATA Obiectivele sunt enuntate mai sus le expun elevilor Prin cateva intrebari ne reamintim ce reprezinta economia de piata Desfasurarea activitatii: 30

Pentru a trece la noua lectie o sa rezolvam o fisa de lucru. Elevii dupa ce parcurg un text care se refera la bani,piata completeaza un table in care vor nota Ce stiu/ce vor sa stie/ce au invatat/ Rubrica a treia o completeaza la sfarsitul lectiei. 25

Piata Definim : piata este locul unde se intalnesc cumparatorii si vanzatorii diferitelor bunuri sau servicii. Cele mai vizibile forme de piata sunt magazinele,pietele agroalimentare restaurantele,cafenelele,cofetariile etc Trebuie sa deosebim termenul piata de legume de cel de piata din economie Tot piete sunt si bursele de valori unde se vand si se cumpara actiuni(titluri de valoare),bursele de marfuri,licitatiile. Intre formele de piata exista diferente in principal : -obiectul tranzactiilor(piata bunurilor si serviciilor) -dimensiunile(piete locale,nationale,international) Pretul si cantitatea de echilibru Discutam despre cum se stabileste echilibrul Schimbarile care se produc la nivelul cererii sau al ofertei influienteaza pretul si cantitatea de echilibru Realizarea feed-back-ului 5 Se solicita elevilor sa identifice cum aleg magazinele de la care cumpara care sunt criteriile Ne intoarcem la metoda RAI si solicit elevii sa raspunda la intrebari din lectie Ce este piata? Ce tipuri de piata cunoasteti? Care sunt criteriile de clasificare a pietei? Completam fisa de lucru pe care am distribuit-o la inceputul lectiei CE AM INVATAT

26

TEST CLS A XI A
Economie I.Alegeti varianta corecta: 3X1=3p 1. Aciunile, ca titluri de valoare: a. se tranzacioneaz numai la bursa de valori; b. sunt titluri de credit; c. sunt titluri patrimoniale; d. aduc un venit ferm; a. b. c. 2. Activitatea economica presupune: utilizarea si consumarea unor resurse natural de munca si de capital; satisfactia resimtita de consumator in urma consumarii unui bun; munca in echipa

3. Somajul apare sau se amplifica deoarece: a. scade numarul locurilor de munca si creste oferta fortei de munca b. c. creste populatia inapta de munca cresc numarul locurilor de munca II.Argumentati in cateva randuri de ce munca este factorul activ si determinant al productiei,al activitatii economice. 1p

III.Notati cu adevarat sau fals(A/F) urmatoarele afirmatii: 4x0,5=2p 1.Profitul este diferenta dintre incasari si cheltuieli ; 2. Producatorul satisface nevoile consumatorului ; 3. Salariul este venitul obtinut prin munca; 4. Cererea de munca este nevoia de munca existenta intr-o economie in conditii salariale; IV. Completati spatiile libere: 4x0,5=2p 1. Producatorii desfasoara activitati economice pentru a obtine 2. Participarea unei tari la schimburile internationale se face prin derularea unor operatiuni de..si 3. Statul pentru asi asigura resurse financiare percepesi.. 4. Dreptul unei persoanei sau a unei organizatii asupra unor bunuri si servicii se numeste.. V.Presupunand ca va angajati, ce prevederi ati dori sa fie incluse in contractual de munca? 1p

Se va acorda 1 punct din oficiu!

27

APLICATII MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

Alina Boja, Management Clasei de elevi Sport de curs Editura Rusoprint, Cluj Napoca, 2009 3/99(96). Sunteti profesori la o clasa a V-a. Notati cate un Raspuns pasiv, agresiv si asertiv la urmatoarele mesaje ale elevilor: - Colegul meu nu isi ia notite! - Nu inteleg ce scrie pe tabla! - Sunt nemultumit de nota primita la test! Rezolvare: - Colegul meu nu isi ia notite! Raspuns pasiv: Nu am ce sa fac! Raspuns agresiv: Si care e problema? Raspuns arsertiv: Vad ca te interesezi de colegul tau si il rog sa ia si el lnotite! - Nu inteleg ce scrie pe table! Raspuns pasiv: Incearca sa fii mai atent! Raspuns agresiv: In acest caz trebuia sa stai in prima banca! Raspuns arsertiv: Este un loc liber in banca din fata. Muta-te in fata si te ajut sa recuperezi. - Sunt nemultumit de nota primita la test! Raspuns pasiv: Treaba ta! Raspuns agresiv: Trebuia sa stii ca ai test si sa inveti mai mult! Raspuns arsertiv: Iti explic ce ai gresit ca pe viitor sa nu mai repeti greseala. 6/126(123). Identificati la practica un elev care manifesta un comportament inadecvat. Raspundeti la urmatoarele intrebari: a.Care este comportamentul nedorit si in ce context s-a produs? (descrieti intamplarea) Elevul a inceput sa vorbeasca in timpul orei, iar dupa ce i s-a atras in mod repetat atentia, acesta a inceput sa gesticuleze nervos si sa distraga atentia celorlalti elevi. b.Care a fost reactia cadrului didactic/ studentului practicant/celorlati elevi ? Reactia cadrului didactic a fost aceea de a atrage atentia elevului in cauza, ajungandu-se chiar la excluderea acestuia de la ora. Ceilalti elevi asistau pasivi la scena derulata. c.Cum ati fi procedat dv, daca erati profesorul clasei? Daca eram profesorul clasei il implicam pe elevul in cauza intr-o activitate antrenanta, care sa il distraga de la episodul de furie si ii angrenam si pe ceilalti elevi in activitatea respectiva, pentru ca fiecare sa aiba o ocupatie si sa nu se mai gandeasca la intamplarea neplacuta.

28

CUPRINS
FISA DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICA ......................................................... 1 APLICAREA UNEI METODE DIDACTICE ........................................................................ 10 METODA CUBULUI.............................................................................................................. 10 PREZENTAREA UNUI MIJLOC DIDACTIC CONFECTIONAT DE STUDENT ............. 11 PLANIFICARE CALENDARISTIC ANUAL .................................................................. 13 PROIECT DE LECIE .......................................................................................................... 15 Proiect didactic......................................................................................................................... 21 Relatia cerere-oferta-pret in economia de piata ....................................................................... 25 TEST CLS A XI A ................................................................................................................... 27 Aplicatii Managementul Clasei de elevi .................................................................................. 28

29