Transformarea frunzelor in compost

Afla mai multe despre: frunza, la mare, in gradina, verde, copaci, gradina toamna

Frunzele care cad toamna din copaci sunt foarte valoroase pentru gradina dumneavoastra deoarece ele contin de doua ori mai multe minerale decat alte ingrasaminte, cum ar fi balegarul. De exemplu, o frunza de artar are mai mult de 5 procente minerale, in timp ce acele de pin contin calciu, magneziu, nitrogen, fosfor si alte elemente intr-un procent de 2,5 din greutatea lor. Acest lucru se explica prin faptul ca majoritatea copacilor au radacini adanci, iar asta le permite sa absoarba minerale mai usor; o mare parte din acele minerale se duce in frunze. De fapt, aceste daruri multicolore care cad din copaci sunt foarte valoroase pentru cantitatile mari de materie organica pe care le contin si care pot imbunatati structura pamantului. Ele ajuta la aerisirea solurilor argiloase, previn uscarea rapida a solurilor nisipoase, absorb apa de ploaie controleaza evaporarea. Unii oameni se plang ca nu stiu cum sa obtina compost din frunze. Facem o gramada din frunzele din gradina, spun ei, dar fara nici un rezultat. Aceasta este una din plangerile des auzite. Sunt doua lucruri de care trebuie sa va ocupati pentru ca sa transformati cu succes frunzele in compost: 1. Adaugati nitrogen peste frunze. Nitrogenul este elementul care face sa cresasca temperatura in interiorul gramezii de frunze. Balegarul este cea mai buna sursa de nitrogen pe care il puteti folosi si un amestec de 5 parti frunze la 1 parte balegar va face ca acestea sa se descompuna mai repede. Daca nu aveti balegar utilizati alte surse de nitrogen. 2. Taiati sau rupeti frunzele, acest lucru va garanta succesul. Gramada de frunze pe care vreti sa o avea orice forma si oamenilor prefera forme sunt mai usor de materialul in straturi: rupte sau sfasiate, gros cm de material organic decat cel al frunzelor. urmatoare: balegar, vita de vie din gradina. cu nivel scazut de paie, stiuleti de porumb

transformati in compost poate dimensiune, dar majoritatea dreptunghiulare, pentru ca manevrat. Este o idee buna sa asezati - incepeti cu un strat de frunze de 15 cm. - adaugati apoi un strat de 5 cu nivel de nitrogen mai mare Puteti alege ceva din lista gunoi, iarba verde sau corzi de Mai puteti adauga si materiale nitrogen, cum ar fi: rumegus, sau iarba uscata.

Gramada trebuie sa fie umeda, dar nu sa musteasca de apa. Nu uitati sa intoarceti cu o furca frunzele cam la 3 saptamani sau mai devreme, daca vreti. Daca amestecati straturile de frunze si materiale organice de 3-4 ori pana primavara tarziu, veti avea o cantitate buna de compost potrivita pentru plantarile de sezon.

Puteti obtine compost si in 14 zile, daca respectati pasii urmatori: 1. Rupeti sau sfasiati frunzele. 2. Amestecati 4 parti frunze cu 1 parte balegar sau alte materiale cu supliment de nitrogen. 3. Intoarceti gramada la 3 zile. Nu este dificil, pentru ca frunzele sunt rupte, deci compostul este usor. Si inca un sfat: puteti acoperi gramada de compost cu o folie de plastic - tine de cald si impiedica uscarea sau udarea excesiva. Atunci cand nu este deranjata, natura are un ciclu aproape perfect. In padurile mixte, copacii si plantele isi extrag singure nutrientii pentru a creste. Atunci cand mor, acesti nutrienti se reintorc in sol, printr-un complex proces de descompunere. Fara fertilizatorisi fara sapaturi. Gradinarii, pe de alta parte, nu lasa nicio frunza sa se depuna in gradina lor. Din diferite motive (obiceiuri impamantenite sau simtul estetic exagerat) acestia vor elimina orice resturi de frunze sau flori ofilite cazute pe sol si vor sapa bine pamantul, pentru a ajuta gradina sa "vietuiasca". Ei bine, toate aceste masuri pot avea efecte catastrofice asupra pamantului. In ultimii 20 de ani, expertii au predicat ca sistemul "fara aratura" este cel mai bun pentru sol. Humusul - cel care asigura fertilitatea solului, substanta de viata datatoare, ca sa ne exprimam astfel - este cel caruia trebuie sa i se acorde o atentie deosebita, astfel ca solul nu trebuie sapat, ci greblat, cel mult, pentru ca aceasta substanta vitala naturala sa nu fie indepartata. Biologul Phil Brookes, cel care se ocupa cu cercetarea solului la una dintre cele mai vechi statii de cercetare in domeniul agriculturii din lume: Rothamsted, sustine ca humusul este cel mai important element pentru sanatatea pamantului. Acesta este reprezentat de materia organica descompusa din sol, care asigura hrana plantelor si care reprezinta un factor de protectie impotriva bolilor, datorita prezentei unor substante numite fitoalexine, substante care pentru plante au un rol asemanator anticorpilor. Humusul ia nastere din descompunerea rocilor, animalelor si plantelor, fiind "caminul" unui numar impresionant de mici animale si microorganisme. Acestea se descompun in timp, eliberand substante complexe, continand, printre altele, trei elemente vitale pentru sanatatea pamantului: azotul, fosforul şi potasiul, intr-o forma pe care radacinile plantelor si copacilor vii o pot absorbi cu usurinta. Aceast mix magic imbunatateste considerabil structura solului si retentia de apa. Pentru a imbogati cantitatea de humus din sol, exista cateva metode la indemana oricui: - mulcireareprezinta procesul de creare a unui strat artificial de 2-3 cm grosime la suprafata solului, alcatuit din talas, scoarta de copac, rumegus, sau alte deseuri lemnoase si resturi vegetale. Acest strat are rolul de a impiedica dezvoltarea buruienilor, mentine o umiditate relativ constanta in sol iar, prin descompunere, materia organica se transforma in humus; - ingrasamintele verzi- cea mai simpla metoda de a imbogati solul in azot, consta in cultivarea unor plante erbacee, care vor fi cosite in plina perioada de vegetatie, apoi resturile plantelor, inca verzi, vor fi ingropate in terenul respectiv, la o adancime mica. Dintre aceste plante, cele mai folosite sunt lupinul, trifoiul, sparceta si sulfina. Ele sunt specii leguminoase care au proprietatea de a fixa in sol azotul din atmosfera. Azotul este elementul vital necesar pentru ca plantele sa creasca puternice si sa fie protejate impotriva elementelor daunatoare. Un gradinar inteligent va cultiva, de asemenea, printre staturile de flori, si leguminoase, precum: fasolea sau mazarea, cele care adapostesc in radacinilor lor bacterii ce elibereaza azot. - rotatia culturilor - metoda clasica care contribuie la sporirea fertilitatii solului cu ajutorul chiar al plantelor cultivate pe teren, oranduite dupa un plan special in acest scop. Este recomandat sa se faca o analiza a solului (ideal in primavara) pentru a verifica echilibrul acestuia. Fertilizarea conduce la poluarea panzei freatice, insa folosirea unei cantitati mici de fertilizatori chimici este bine-venita uneori. Fertilizarea artificialanu contribuie la imbogatirea cantitatii de humus din sol, insa confera plantelor stabilitate. Cea mai buna metoda este cea a combinarii acestor metode de fertilizare.
Photo: wildgingerfarm.com

UN COLT INSORIT DE GRADINA CU PLANTE PERENE
Acest plan de gradina este modul perfect de a face cunostinta cu cateva plante perene care iubesc soarele.

Planul de gradina este destinat unei zone insorite din gradina si este foarte usor de realizat, chiar si pentru un incepator in domeniul gradinaritului. Sunt incluse plante perene rezistente, care iubesc soarele si care sunt usor de ingrijit. De asemenea, daca veti pune in aplicare aceasta idee veti vedea ca se va "intampla" cate ceva in gradina in fiecare perioada: primavara va incepe parada irisilor; vara va fi subliniata de coloritul vesel al Echinacea purpurea si al margaretelor, printre altele; spectacolul de culoare se va finaliza toamna, cu florile roz de sedum.

infloreste vara devreme. iar florile apar pe o tulpina lunga.Lista de plante: A.are o floare globulara roz-purpurie care creste la capatul unei tulpini drepte. foliajul este compus dintr-un grup de frunze lungi de 45 cm si late de 5 cm. Poate fi inlocuita cu: Crin asiatic (Lillium Asiatic) . . se recomanda sa fie plantate in grupuri de cate 3. infloreste din iunie pana in iulie.cantitate: 1 . poate atinge 60-150 cm inaltime. disponibila in mai multe culori. Ceapa ornamentala (Allium giganteum) .planta rezistenta. este o planta rezistenta care poate atinge 90-150 cm inaltime.

poate atinge 45-60 cm inaltime. poate atinge 45-60 cm inaltime. Poate fi inlocuita cu: Artemisia (Artemisia 'Valerie Finnis') . Aster (Aster 'Purple Dome') .cantitate: 3 . Coreopsis (Coreopsis 'Moonbeam') . Poate fi inlocuita cu: Crizantema (Dendranthema 'Clara Curtis') . infloreste toata vara.face flori asemanatoare ca forma cu margaretele. C.B.are flori purpurii care apar toamna. foliajul are o textura fina. poate atinge 45-60 cm inaltime. de culoare galben deschis. asemanatoare ca forma cu margaretele.are foliaj argintiu si poate atinge 38-45 cm inaltime. .face flori roz. infloreste cam pe toata perioada verii. infloreste abundent.cantitate: 3 .

cantitate: 3 .are flori galbene si sunt usor de cultivat. . foliajul este linear si asezat in buchet. infloreste de la mijlocul pana la sfarsitul verii. infloreste primavara tarziu.floarea are petale roz asezate in jurul unui centru proeminent. albastre sau violet. purpurii. Iris (Iris Siberica) . poate atinge 76-91 cm inaltime. Echinacea purpurea . poate atinge 70-91 cm inaltime. pot atinge 60 cm inaltime. Poate fi inlocuita cu: Rudbeckia fulgida 'Goldsturm' .cantitate: 2 .are flori albe.D. E.

iar florile se mentin mult timp.Poate fi inlocuita cu: Crin (Hemerocallis spp.formeaza o tufa compacta. Poate fi inlocuita cu: Liatris spicata . infloreste vara si este o planta care trage fluturii.cantitate: 1 . . infloreste vara. G. planta infloreste vara. F. poate atinge 50-76 cm inaltime.cantitate: 3 . iar foliajul este asemanator ierbii.disponibil in mai multe culori. poate atinge 90-100 cm inaltime. poate atinge 76-91 cm inatime. cu flori de culoarea levanticii si foliaj gri-verde. atinge 30-35 cm inaltime. Margareta (Leucanthemum 'Becky') .) . infloreste vara.are inflorescente albe sau mov dispuse pe o tulpina inalta. faassenii 'Walker's Low' .florile sunt albe. Nepeta x. se divizeaza la fiecare 24 ani.

infloreste vara tarziu si toamna.infloreste incepand din primavara tarziu si pana toamna. In general. se cultiva si se ingrijeste foarte usor. analizati atent planul de gradina si raspunde-ti la urmatoarele intrebari: Aveti in gradina un loc potrivit pentru punerea in practica a acestui plan? Schema coltului insorit de gradina cu plante perene arata dimensiunile asa cum au fost ele gandite initial de designer. Gradina dumneavoastra ofera conditii bune pentru cultivarea plantelor perene? . roz si foliaj verde cu margini albe. infloreste la inceputul verii si atinge 30-40 cm inaltime.flori de culoare roz intens si foliaj albastru-argintiu. puteti mari sau reduce dimensiunea lui adaugand sau eliminand plante.are flori deschise la culoare. Inainte de a incepe plantarea Pregatirea este cheia succesului in ceea ce priveste realizarea unei gradini frumoase.Poate fi inlocuita cu: Garofita (Dianthus gratianopolitanus Firewitch) . Sedum 'Frosty Moon' . Inainte de a va grabi spre magazine si florarii in cautarea bulbilor sau semintelor necesare conform listei de plante. poate atinge 30 cm inaltime. desi caracterul gradinii se poate schimba daca faceti modificari dramatice. Poate fi inlocuita cu: Phlox (Phlox subulata) . H.cantitate: 3 .

udati mai intai locul din abundenta). Oricare ar fi cazul. cu mana. jilav (dar nu mustind de apa). Pregatirea locului de plantare este un moment bun de a imbunatati calitatea pamantului prin adaugarea de materii organice (compost. atunci pamantul este prea lutos. cu ajutorul unei lopeti bine ascutite (pentru a va usura munca. dar se faramiteaza daca il loviti usor cu degetul. cu un cutit. daca se formeaza un bulgare care nu isi pierde forma dupa ce ati deschis palma. Ingrijirea gradinii . Dupa ce locul a fost eliberat de buruieni sau gazon. puteti imbunatati calitatea solului daca adaugati materie organica precum compost sau turba. se batatoreste bine pamantul in jurul lor. Daca pamantul nu isi pastreaza forma cand este strans in palma. dupa care se uda din abundenta. Pe masura ce plantati fiecare floare este o idee buna sa acoperiti pamantul din jurul radacinii cu paie sau frunze uscate pentru a mentine umiditatea. turba sau balegar). sapati putin de-a lungul liniei pentru a stabili definitiv marginea straturilor de flori perene. incepand cu cele mai voluminoase plante si lasandu-le la urma pe cele mai mici. trebuie udat din abundenta si lasat asa cam o saptamana. Majoritatea straturilor cu flori sunt mai usor de intretinut daca au o bordura care sa tina departe iarba sau vegetatia din jur. asteptati 24 de ore dupa care strangeti in mana putin pamant. Realizarea planului de gradina Pentru a transpune schema pe terenul disponibil folositi o ruleta si un furtun de gradina sau o sfoara pentru a demarca straturile de flori. substantele fertilizatoare in exces fac mai mult rau decat bine. atunci calitatea solului este ideala. plantele tinere au nevoie de spatiu pentru a se dezvolta.Daca nu aveti un colt insorit in care plantele sa se dezvolte perfect. Cand sunteti multumiti de modul in care arata aranjamentul.asa aveti posibilitatea sa va imaginati mai clar cum va arata in final gradina si sa faceti unele modificari daca doriti. in general. atunci alegeti plantele alternative. sapat adanc si amestecat cu materii organice. Apoi. Nu amestecati substante fertilizatoare in sol decat daca este nevoie. sapati adanc. Amenajarea gradinii Daca aveti toate plantele la indemana luati ghivecele sau rasadnitele si aranjati-le in gradina conform schemei . aveti grija sa respectati intocmai instructiunile de folosire si aplicare de pe ambalaj (inclusiv timpul de asteptare pana cand puteti planta). In acest timp. iata cum trebuie sa procedati: scoateti iarba in fasii. Cat de buna este calitatea pamantului de gradina? Majoritatea plantelor supravietuiesc intr-o varietate mare de tipuri de sol. dar regula generala este ca acesta trebuie sa fie usor drenabil. udati din abundenta un petic de pamant. Cand ati reusit sa respectati proportiile din schema si sunteti multumiti de rezultat puteti presara faina langa furtun sau sfoara pentru a face marcaje temporare. Daca zona insorita pe care ati ales sa o reamenajati conform acestui plan de gradina este acoperita cu gazon. piatra sau caramida. Nu va ingrijorati daca gradina pare golasa. Daca bulgarele nu cedeaza usor cand il loviti cu degetul. semintele de buruieni care au mai ramas vor germina si le veti putea indeparta cu usurinta. puteti incepe sa plantati gradina. Daca aveti gazon. Plantarea florilor perene se face astfel: se aseaza intr-o groapa la acelasi nivel la care au crescut in ghiveci sau rasadnita. atunci probabil este prea nisipos. lasati si o fasie de pamant liber de aproximativ 15 . Pentru a testa calitatea solului din gradina. Daca alegeti ierbicide pentru combatera buruienilor. Pentru realizarea bordurilor alegeti plastic.30 cm in jurul stratului de flori. Adunati cat mai multe informatii despre florile pe care urmeaza sa le plantati pentru a respecta cerintele de cultivare ale fiecareia dintre ele.

SELECTAREA PLANTELOR PERENE . Apoi. Majoritatea plantelor se dezvolta foarte bine fara sa aiba nevoie de ingrijiri speciale. Puteti aplica un fertilizator general primavara. dupa ce a inceput vegetatia . in primele doua saptamani si apoi de cate doua ori pe saptamana.respectati instructiunile de pe ambalaj. buruienile vor avea mai putine sanse sa se inmulteasca. in perioadele secetoase. Acoperirea pamantului din jurul bazei plantelor este o metoda buna de a evita aparitia buruienilor.Primul sezon de la plantare este cel mai dificil. In anul urmator puteti lasa natura sa aiba grija de plante. eventual. In primul an trebuie sa fiti perseverenti in combaterea buruienilor. Regula generala este sa udati bine plantele in fiecare zi. puteti uda abundent. pe masura ce plantele perene se vor dezvolta si maturiza.

partea erbacee de la suprafata a plantelor perene (frunze. Trebuie sa aveti luati in consideratie modul in care arata planta cand nu este inflorita. din radacini si/sau tulpini cresc alte frunze. Plantele care cresc din bulbi se incadreaza de asemenea in categoria plantelor erbacee perene.plante perene. Multe astfel de plante infloresc doar cateva saptamani pe an. dar cu o planificare atenta puteti face in asa fel incat sa infloreasca in tot sezonul. Odata cu venirea primaverii. in timp ce radacinile persista in pamant pe perioada iernii. ramuri/tulpini si flori) se ofilesc si mor. Toamna. Plantele perene au marele avantaj ca nu trebuie replantate in fiecare am. numai 3-4 ani. Unele plante perene traiesc mai putin. Exista plante .Termenul "peren" este folosit in mod obisnuit de gradinari pentru a desemna plantele erbacee cu flori care cresc si infloresc mai multi ani .

Oricum. Multe plante perene au nevoie de pamant usor drenabil. . Acest lucru este foarte important. Selectarea plantelor Observati perioadele in care infloresc plantele perene din curtile vecinilor. drenajul si rolul pe care planta il va juca in gradina. dar majoritatea plantelor perene prefera sa fie intre 5. In timp ce unele tolereaza sa fie plantate in pamant umed. Chiar daca veti pregati foarte bine terenul. panta. Plantele anuale pot fi combinate cu cele perene pentru a produce un spectacol colorat. radacinile copacilor. pentru perioadele fara flori. in care se aduna foarte repede apa de ploaie.5. Puteti sa folositi un ierbicid din comert sau sa acoperiti cu o folie de plastic lotul.perene cu foliaj colorat si interesant.m dar si unele care sa aiba foliaj atragator. Inainte de plantare. de exemplu. inainte de a planta florile. necesitatile de umiditate. O zona care a fost cultivata mai multi ani de-a randul va avea mai putine buruieni. sau cititi aceste date pe pachetele de seminte sau bulbi din magazine. Evitati sa plasati un strat cu flori perene in zone joase. Alegerea locului Cand alegeti locul pentru plantarea florilor perene trebuie sa plecati de la aceleasi considerente ca atunci cand alegeti locul pentru plantele anuale: expunere (soare sau umbra). Acest ultim considerent este foarte important la plantele perene.5 si 6. tipul de pamant. asezati un strat de 7-10 cm de materii organice sau ingrasamant. Alegeti plante care vor inflori in aceasi perioada. tot vor da lastari noi. Alegeti un loc din gradina incare nu veti avea probleme prea grave cu buruienile. calitatea pamantului poate fi imbunatatita. majoritatea plantelor perene mor daca radacinile le stau in pamant mereu umed. deoarece ele sunt lasate in acelasi loc din gradina pentru mai multi ani sau chiar pentru totdeauna. Ph-ul solului variaza de la o specie la alta. mai ales cand e vorba de buruieni foarte rezistente. care poate forma straturi interesante chiar daca nu sunt inflorite.

BULBI CARE INFLORESC TOAMNA .

.

in nuante de alb-galbui si purpuriu. la sfarsitul verii sau inceputul toamnei. In ceea ce priveste plantarea. Ambele plante infloresc in septembrie si octombrie. Odata ce i-ati obtinut. Crocus. crocus camp de crocus si colchicmus colchicums . Pentru colchicum trebuie sa sapati o groapa. astfel incat varful acestuia sa fie la 12 cm sub nivelul solului. Mai mult chiar. e foarte important sa ii plantati imediat. bucuria nu va intarzia. Puteti sa cumparati acest tip de bulbi din sere. acestia infloresc la numai trei saptamani de cand ii punem in pamant. Colchicum arata ca un stanjenel mai mare. se aseamana cu verii lui care infloresc primavara. de preferinta in locuri in care sa se bucure de cel putin sase ore de soare direct pe zi si obligatoriu in pamant usor drenabil. Sunt doua specii de astfel de bulbi: colchicum si crocus. cunoscut la noi si ca stanjenel sau sofran. stanjenelul (crocus) trebuie bagat in pamant in asa fel incat varful plantei sa fie la 5 cm sub nivelul solului. Floarea rasare dintre frunzele uscate de toamna. magazine de specialitate sau comandandu-i pe internet. Dar daca plantam bulbi care infloresc toamna.Cand plantam bulbi care infloresc primavara singura problema este ca trebuie sa asteptam pana atunci ca sa ne bucuram de ei.

temperatura.rizomi . prin seminte. realizata fara interventia omului si prezinta urmatoarele forme: . Inmultirea vegetativa poate fi: Naturala. .METODE DE INMULTIRE Boli Daunatori Lumina Tipuri de pamant Metode de inmultire Bioregulator . Atunci cand cumparati seminte aceste ar trebui sa fie insotite de indicati privind conditiile de germinare: sol.RADI-STIM 1 iunie 2003 Daniel Zimbreanu La plante inmultirea poate fi: .tulpini subterane .drajoni .sexuata.stoloni . umiditate. lumina.asexuata . prezinta avantajul ca de la o singura planta se pot obtine un numar mare de seminte. etc.lastari . dezavantaj: nu intotdeauna se transmit caracterelor parintilor la urmasi. Deoarece conditiile de semanare si germinare sunt caracteristice fiecarei specii si nu pot fi tratate la modul general in acest articol vom trata inmultirea vegetativa.inmultire vegetative.

diviziunea tufei .butasi semilemnificati .marcotajul .are un rol activ in reusita butasirii dar acest rol este dificil de cuantificat. A.radacini tuberizate Prin inmultirea vegatativa se vor obtine plante identice cu planta mama.rizomi .butasirea .plantele mama correct ingrasate dau butasi care inradacineaza usor. Clasificarea butasilor Dupa natura organului prelevat: .butasi de frunze intregi . tulpina.butasi de muguri . radacina. Factori ce intervin in capacitatea de producere a radacinilor sunt: Varsta plantei mama . Zilele lungi favorizeaza inradacinarea.butasi lemnificati .butasi erbacei .tuberculi . Lumina .butasi de tronsoane de tulpina ..tuberobulbi .cu cat planta mama este mai tanara cu atat capacitatea sa de inmultire este mai mare.bulbi .bulbi .radacini tuberizate .tulpini subterane .tuberculi .palante vivipare (muguri adventivi) Artificiala. Nutritia .butasi de tronsoane de tulpini florale .butasi de varfuri de lastar .butasi de radacina Dupa tipul tesutului: . etc. Inmultirea vegetativa artificiala Butasirea Este una dintre metodele cele mai des utilizate in inmultirea plantelor.butasi de fragmente de frunze . este inmultirea care are loc prin interventia directa a omului: . Aceasta metoda se bazeaza pe proprietate plantelor de a dezvolta plante noi din organe sau fragmente de organe ca: frunza.

etc. Colocasia Butasi de varf de tulpina .toamna Realizarea butasilor Butasi din portiuni de tulpina . Saintpaulia. ca in cazul Begoniei (rex. Philodendron.Dupa epoca de butasire: . Dracaena.3 noduri. cu o lama.se fac de 5 . credneri. Se prefera butasii mai scurti. Prin acest procedeu se pot inmulti: Dieffenbachia. La alte plante se sectioneaza frunza in doua prin nervura principala Streptocarpus hybridus). Prin butasi de frunza se pot inmulti: Begonia. Ei trebuie sa baiba minim 2-3 noduri. Sansevieria. sau bisturiu imediat sub nod (1-2mm) In zona bazala pe o lungime de 2-3 cm se elimina frunzele. Butasii de fragmente de frunze. Monstera. Streptocarpus. Secctiunea bazala se face prin taiere transversala.butasi de primavara . Se practicat la inmultirea speciilor de ficus Butasii de frunze se fac din frunze adulte dar nu foarte batrane. Peperonia.) trebuie sa posede o nervura principala. La plantele cu frunze mari (ficus. In cazul plantelor cu frunze mari se reduce o parte din suprafata foliara a frunzelor ce raman pe butas pentru a se reduce deshidratarea butasului prin transpiratie.10 cm. Sinigia. 1)Choose a healthy mature leaf (I use sometimes young leaves also) .butasi de vara . briceag. Butasi de Sansevieria se fac din bucati de frunza de 5-7 cm la care trebuie respectata polaritatea (radacina va aparea in partea de jos a butasului). aucuba) evapotranspiratia se reduce prin rularea limbului frunzei si nu prin reducerea lui. La frunzele petiolate se reduce petiolul la 2-3 cm.portiunile de tulpina trebuie sa fie de minim 5 cm si sa prezinte 2 .

2) Cut the edges .

3)Make 2-3 wedge-shaped cuttings 4)Plant them in the mix of peat moss and perlite 1:1 in little pots. water and tent them for a few weeks .

.

lungi de 18 -22 cm.3 mm sub un mugure. cuprinzand cel putin 2 . se confectioneaza prin smulgerea lujerilor de 1 . Aucuba Butasi cu calcai. Butasi de ramuri .2ani de pe ramura mama. Pelargonium. in asa fel ca la baza butasului sa se pastreze o portiune din lemnul ramurii din care s-a smuls.Butasi de radacina . In aceasta categorie se intalnesc: Butasi realizati din ramuri simple: Hibiscus. care pusi in conditii optime de inradacinare.4 cm din ramura mama.procedeu practicat la plantele lemnoase. Prin aceasta metoda se pot inmultii: Cyperus. Se foloseste la inmultirea smochinului.10 cm la recoltare si aproximativ 5 -7 cm la fasonare. euphorbia) dupa taiere se tin timp de 25-30 minute in apa calda 35 grade C pentru a se evita obturarea vaselor conducatoaree prin coagularea latexului.6 cm. inmultire care se practica la majoritatea plantelor ierboase. se realizeaza din ramuri anuale sau care au cel mult 2 ani.sunt reprezentati prin fragmente de radacina de circa 4 . taiate la 2 . Lastarii pentru efectuarea butasilor trebuie sa aiba 7.3 noduri. Nerium. sunt butasii care pastreaza la baza o portiune de 2 . vor da indivizi noi. Butasii cu carlig. Butasii plantelor cu latex (ficus. Prin aceasta metoda se pot inmultii: Marantha si Calathea Butasi de lastari de regula semilignificati. La fasonare taierea se face imediat sub nod. . iar restul frunzelor se reduc la jumatate pentru a micsora procesul de transpiratie in timpul inradacinarii. Frunzele de la baza se elimina pe o lungime de 2 cm.

22 I .primavara . nisipul. capacitate de retinere a apei si sa fie perfect sanatos (steril).folosirea de solutii stimulatoare . Apa se utilizeaza pentru butasii de leandru. trandescantia.vezi RADISTIM . cyperus. turba fibroasa. Temperatura Genul si specia Temperatura de inradacinare Lunile in care se realizeaza butasirea Azaleea indica 18 . singure sau in amestec.III. inelari sau simple taieturi Substraturi pentru inradacinare Substratul de inradacinare trebuie sa aiba o buna porozitate pentru aer. Pentru butasi lemnificari lumina este necesara numai in momentul pornirii mugurilor de crestere. Se poate folosi ca substrat de inradacinare: perlitul.22 I .IX Begonia rex 20 .iluminarea suplimentara in lunile de iarna . VII .XII Colocasia 20 . pana atunci butasi sunt tinuti la intuneric.executarea de incizii bazale.20 II . Factorii de mediu Lumina La butasii erbacei lumina este necesara de la inceputul butasirii.IV Hibiscus rosa-sinensis .25 III .Stimularea inradacinarii butasilor Inradacinarea butasilor poate fi facuta prin mai multe metode: .XII Ficus elastica 24 . violeta de parma. ficus.

Plante ce se pot inmultii prin aceasta metoda: Ficus repens.22 III . .16 . Hedera. Aceasta se face prin cresterea umiditatii relative din jurul butasului prin: pulverizarea cu apa. Se foloseste la plantele la care butasii nu inradacineaza sau inradacineaza greu cum ar fi speciile de Magnolia. VIII . Gynura.22 III – V Umiditatea Deoarece nu are radacini nu poate absorbi apa care se pierde prin transpiratie.IV. Philodendron. acoperirea constanta a frunzelor cu o pelicula de apa.IX Sansevieria trifasciata 20 .IX Nerium oleander 20 . Pentru a limita deshidratarea si uscarea butasului trebuie diminuarea transpiratiei. Marcotajul reprezinta de fapt o butasire in care ramura nu se detaseaza de planta mama.18 II . VIII . Marcotajul Este o metoda mai intalnita la plantele de gradina dar se poate aplica si celor de apartament. Aerisirea Este necesara oxigenarii spatiilor de inradacinare. VIII Sainpaulia jonantha 22 .V.III. ceata artificiala.24 II . Marcotajul terestru se aplica plantelor cu tulpini flexibile uneori taratoare. decat dupa inradacinare. pe care se formeaza radacini si lastari noi in portiunile care vin in contact cu pamantul.

taratoare. Codiaeum. Prin stoloni se pot inmulti: Chlorophytum. pe marginea frunzei (Bryophyllum daigremontianum).pe pervazul unei ferestre orientate spre nord . In acest caz. Drajoni Drajoni sunt lastari porniti din mugurii de pe radacina. Ca substrat se foloseste turba fibroasa sau muschi vegetal bine umezit. Aceasta metoda se poate folosi la: agave. mentinerea unei atmosfere temperate este benefica. O frunza foarte bine dezvoltata poate genera mai multe plantule intr-un amestec de sol relativ obisnuit. Muguri adventivi Cateva specii de plante au insusire de a forma plantule mici din muguri adventivi situati pe pedunculul floral (Bryophyllum tubiflorum). Metada consta din scoaterea plantei din ghiveci si fragmentarea ei (de preferat cu mana) astfel incat fiecare bucata sa aiba cativa lastari si radacini. B. Alegeti o frunza sanatoasa. Camelia. substratul de inradacinare este fixat cu ajutorul unui manson din folie de plastic in locul unde se doreste producerea radacinilor. Daca rozetele nu au radacini acestea se trateaza ca butasi sau se pot marcota. Cand acesti lastari au suficiente radacini se desprind de planta mama si se planteaza. isoloma. Begonia rex. ce nu pot fi curbate la nivelul pamantului: Ficus. Intoarceti frunza pe partea inferioara. libera de paraziti sau de boli si taiati-o de la baza petiolului. Separarea rozetelor se poate face cand acestea au cateva frunze (4 .Marcotajul aerian este practicat la plantele care au tulpini si ramificatii rigide. Va vom prezenta in continuare un mod interesant de a inmulti begoniile. Saxifraga. Cateva sfaturi practice: Ca reguli generale. pe care se formeaza rozete de frunze cu radacini la baza. Plantele obtinute se planteaza la aceiasi adancime ca si planta mama. Schefflera. puneti-o pe o suprafata dura si taiati in ras petiolul frunzei. palmieri. acestea pot forma de-a lungul nervurilor. de Rodica Fudulu pentru DOMUS Specii care se preteaza la o astfel de inmultire: Begonia masoniana (Begonia cruce de fier). iar pozitionarea umbrita . Aralia. Cel mai buna perioada pentru realizarea acestei operati este primavara. pe partea inferioara a frunzelor. Nephrolepsis.este preferabila unei locatii in sera sau intr-un loc cu temperaturi marite. Cand acesti muguri ating o oarecare marime se desprind de pa planta mama si daca vin in contact cu pamantul cresc rapid si formeaza plante noi. bromelii. Dracaena. Pentru a favoriza producerea radacinilor pe zona respective se realizeaza incizii circulare sau fanta sub mugure pe care se poate aplica o substanta stimulatoare (radistim) Divizarea tufei O metoda de inmultire ce se aplca la plantele care cresc sub forma de tufa. in conditii optime. Pentru ca sunt specii cu frunze de dimensiuni mai mari. radacini. Nerium.6). pe nervura mediana (Asplenium viviparum). Inmultirea vegetativa naturala Stoloni Stoloni sunt tulpini subtiri. Nu lasati portiuni din petiol in cadrul plantei deoarece favorizeaza aparitia bolilor si a daunatorilor. flexibile. Streptocarpus hybride (ureche de elefant). .

creand conditii de sera. Amplasati deasupra casoletei un recipient transparent care va mentine astfel umiditatea relativa ridicata. Nu sufocati radacinile prin indesarea plantei in amestecul de pamant. Faceti inciziile respective fara sa sectionati frunza. . Pentru a asigura o mai buna fixare a frunzei se pot utiliza mici agrafe in forma de "U". Mentineti casoleta la o temperatura moderata si asigurati-va ca amestecul este permanent umed (reavan). 2 cm) pe nervurile frunzei. Pentru a o fixa in pozitia respectiva folositi cateva pietricele de rau. Puneti frunza intr-o cutiuta din plastic (casoleta) plina cu amestec si presati-o bine pentru a asigura un bun contact al acesteia cu solul. cele tinere inradacineaza mult mai usor. Acest factor il puteti controla in functie de condensul care se formeaza in cadrul recipientului transparent. Tinerele plante se vor forma la nivelul inciziilor efectuate anterior. Dupa ce s-au dezvoltat.Nu utilizati frunze imbatranite. micile begonii pot fi repicate (replantate) in vase mici. pe partea inferioara a acesteia. Cu un bisturiu faceti cateva incizii perpendiculare (de cca.

Speram ca va pare interesanta aceasta metoda de inmultire a begoniilor. care ne arata inca o data puterea miraculoasa a plantelor de a renaste. . DEFICIENTELE DE NUTRIENTI ALE PLANTELOR Problemele aparute la plante nu sunt intotdeauna provocate de insecte sau de boli.

pentru ca plantele sa poata fi cultivate. Acestia includ: bor. fier. care sunt trebuincioase pentru cresterea plantelor. plantele nu vor putea sa preia nutrientii. plantele dumneavoastra pot avea un aspect ars ori se pot ofili. Decolorarea frunzisului si plantele pipernicite pot rezulta de la faptul ca solul este prea umed si drenajul slab ori solul este prea compactat pentru o crestere favorabila a radacinii plantelor. in cresterea lor. . cupru. o planta care nu este sanatoasa sufera de o deficienta de nutrienti sau. plantele au nevoie de un amestec de substante nutritive. Din aceasta cauza. dimpotriva. mangan. insa prea mult poate inhiba alte substante nutritive. De aici este rezultata cerinta esentiala de nutritie a plantelor . Macronutrientii plantelor includ: azot. pentru a ramane in stare sanatoasa. in cazul in care pH-ului solului este prea acid sau prea alcalin. intervin si in momentul stabilizarii fructelor. la fel. Toate aceste substante nutritive sunt luate de catre plante prin radacinile acestora. Apa le dizolva. Frunzisul verde ramas este adesea de un verde luminos. De multe ori. chiar si atunci cand solul este umed. dar in cantitati mult mai mici. De asemenea. denumite micronutrienti. in general in partea de jos a plantei.Frunzele mai vechi. calciu. Simptomele deficientelor de nutrienti ale plantelor se manifesta astfel: La macronutrienti: 1) Calciul (Ca) . potasiu.apa sa se gaseasca in cantitate suficienta.Frunzele noi sunt distorsionate sau au forma de carlig. 2) Azotul (N) . sulf si magneziu. Surse: compusii care contin in denumirea lor cuvantul "calciu". indiferent cat de bogat este solul din gradina dumneavoastra. Urmariti cativa pasi necesari pentru depistarea cauzelor care au provocat probleme plantelor: In principal. incepeti prin a verifica semnele de insecte sau de boli. Prea mult ingrasamant poate duce la un prejudiciu de sare. transferand nutrientii din sol la radacinile plantelor. calciul nu este considerat o problema de deficienta. Multe din problemele existente la plante au simptome similare. Fiecare planta prefera un interval specific pH-ului.Uneori. molibden si zinc. O a doua cerinta o constituie pH-ul adecvat al solului. poate avea prea mult dintr-o substanta nutritiva. si ghipsul. fosfor. frigul sau caldura incetinesc cresterea plantelor si efectul de inflorire. Mai exista si cateva substante nutritive suplimentare. pentru a fi capabila sa extraga nutrientii din sol. Deficientele de nutrienti la plante se manifesta deseori prin modificari de culoare sau distorsiuni ale frunzelor. Nutrientii care sunt necesari in cantitati relativ mari sunt numiti macronutrienti. acestea pot muri. Intrucat unele plantele sunt mai pretentioase decat altele. vor fi galbene. uneori fiind o combinatie din acestea. Insa.

La micronutrienti: 1) Borul (B) . in timp ce frunzele deja existente raman verzi. frunzele lor capata o nuanta de galben pal.Frunzele deja existente sunt galbene. procesul de crestere este incetinit. cu pete intunecate. Acestea pot fi arse. 5) Potasiul (K) . Aceste simptome le impiedica dezvoltarea. "de amoniu" sau "uree". De asemenea. de asemenea. Surse: compusii care contin in denumirea lor cuvintele "nitrat de".Cresterea este pipernicita.Tulpina este slaba si radacina creste. 4) Fosforul (P) . si nisipul verde. Se pot dezvolta pete intunecate sau moarte. Surse: compusii care contin in denumirea lor cuvintele "potasiu" sau "potasa". 4) Molibden (Mo) . Uneori este confundat cu deficitul de azot. Se dezvolta aici ingalbenirea intre venele frunzelor. Semnele acestea isi fac aparitia mai mult pe vreme uscata. productia de fructe si de seminte este redusa. "cupric" si "cupros".Noul frunzis ajunge sa fie de un galben pal. iar frunzele mai mari devin aproape negre.Tulpinile pot fi galbene si pot deveni subtiri si alungite. Mugurii terminali pot muri. iar frunzisul ramas devine intr-o nuanta de verde luminos. Surse: compusii care contin in denumirea lor cuvintele "mangan" sau "manganos". Surse: compusii care contin in denumirea lor cuvantul "magneziu". Surse: compusii care contin in denumirea lor cuvintele "fosfat" ori sufixul "os". si gunoiul de grajd. Fosforul depinde in cea mai mare masura de intervalul pH-ul solului. 3) Magneziul (Mg) . Surse: compusii care contin in denumirea lor cuvintele "de cupru". 2) Cuprul (Cu) . 3) Manganul (Mn). Frunzele pot capata o forma ingusta si distorsionata. In plus. uneori doar pe marginile exterioare. 6) Sulful (S) . frunzele tinere sunt de un galben pal.Cresterea este incetinita.Frunzele mai vechi pot fi arse pe margini si/sau ofilite. dand senzatia de slabiciune. Surse: compusii care contin in denumirea lor cuvintele "molibdat" si "molibdic". . frunzele devin moi.Cresc lent. Se afla. incretite sau lasate si tulpinile se indoaie. Iar frunzele noi care sunt in crestere pot fi galbene. in imposibilitatea de a inflori. Surse: compusii care contin in denumirea lor cuvintele "borax" sau "borat". de multe ori incepand intre vene. Frunzele.Frunzele mici pot dura avand aspectul de rosu-purpuriu. mugurii si fructele scad in dimensiune. Surse: compusii care contin in denumirea lor cuvantul "sulfat".

Iasomia de iarna are florile mici. ea avand nevoie de soare si de un colt ferit. in vederea stabilirii diagnosticului respectiv al deficientei de nutrienti. ele supravietuind insa si in solul acid. in forma de stea. O GRADINA PLINA DE CULOARE TOT ANUL Daca stiti perioadele de inflorire ale plantelor. care nu au voie sa lipseasca din nici o gradina. Depistarea si analizarea simptomelor. constituie un bun ajutor la salvarea si intretinerea ulterioara. si infloreste in aceeasi perioada.Este prezenta ingalbenirea intre venele frunzelor noi care cresc. puteti face in asa fel incat sa aveti in gradina mereu cate o planta care sa infloreasca. Desi cele mai multe nu infloresc la inceptul iernii. Deoarece crengile sale se apleaca spre pamant chiar la inaltimea ochilor. cu care se poate imprejmui gradina. FLORI DE PRIMAVARA . galbui. Exista plante vesnic verzi. Ele sunt printre putinele care se simt bine in solul cu var. Multi gradinari cred ca pe timp de iarna gradina nu poate fi colorata. pe cat posibil. poate deveni limitat. acest lucru demonstrand numai nepriceperea acestora. bucurandu-ne privirea. iasomia are nevoie de tarusi de sprijin. Aceste plante infloresc de iarna pana primavara si petalele lor au culoarea rosie sau roz. Solul preferat de aceasta floare este cel bogat cu lut.5) Zincul (Zn) . Probleme ar putea aparea in anotimpul rece. Cu cat numarul acestora este mai mare. Frunzele terminale pot forma o rozeta. Iarna nu va mai fi la fel de insuportabila daca si ericaceea va avea un loc in gradina dumneavoastra. a plantelor in cauza. doar daca nu v-ati pregatit bine. Surse: compusii care contin in denumirea lor cuvantul "de zinc". cu atat gradina este mai bogata. Aceste plante sunt potrivite pentru garduri verzi. In cazul in care pH-ul solului este mai mare. Exista si cateva plante vesnic verzi care au boabe rosii iarna. Un soi de ericaceea rezistent este cel de primavara. acestea isi pastreaza culoarea pana primavara. Ericaccea va va rasplati pe masura daca ii veti oferi un loc mai mic sau mai mare in gradina dumneavoastra.

Culorile acestora sunt diverse. facand exceptie doar in cazul in care conditiile sunt deosebit de favorabile.merita un loc in fiecare gradina primavara. oferind aranjamentelor florale o infatisare imbietoare.in traducere simpla "flori de perete" . Plante decorative pentru gradina de iarna . activitatile din gradina pentru pregatirea florilor de primavara reprezinta o solutie. Hepaticas . Flori primavaratece Primula acaulis .Wallflower Pentru a scapa de aspectul deprimant pe care ni-l aduce deseori iarna. ce dau culorile albastru si galben gradinii dumneavoastra. sunt si ele foarte atractive. Wood Hyacinth sau zambila salbatica si narcisa. Acestea se incadreaza in categoria florilor de camp.impreuna cu soiurile sale aceasta planta infloreste mai devreme in alte habitate decat in cele native. insa predomina cele galbene si portocalii. Wallflowers .sunt flori salbatice de o frumusete deosebita si au un parfum incantator. Ghioceii si Crocus sunt doua specii ce pot fi introduse in spatii intermediare. aceasta nu agreeaza transplantarea. pentru infloriri succesive. Adesea sunt vazute pe ziduri vechi sau pe stanci.

Temperatura pe timp de iarna: 5 .10 grade Celsius . Timpul de inflorire: Iunieseptembrie in locuri insorite. Caracteristici decorative pe timp de iarna: Flori mari purpurii.Arbustul ciocan Cestrum sp.

Timpul de inflorire: Aprilie . roz si rosii. Temperatura pe timp de iarna: Minim 12ş C Cistoze Cistrus sp. Timpul de inflorire: Decorativ prin frunze si fructe.iulie. Temperatura pe timp de iarna: 5 – 10ş C . Caracteristici decorative pe timp de iarna: Flori albe.Asparagus ornamental catarator Asparagus falcatus Caracteristici decorative pe timp de iarna: Tulpina lunga serpuitoare ce se indreapta mareu spre lumina.

uneori cu model rosu . mirositoare noaptea. . Caracteristici decorative pe timp de iarna: Flori galbene.septembrie.Distictis buccinatoria Distictis buccinatoria înapoi Floarea trompetă Solandra sp. Temperatura pe timp de iarna: 5 .10ş C. Timpul de inflorire: Iunie .

Prefera locuri luminoase.înapoi Jacobina Jacobina panciflora Caracteristici decorative pe timp de iarna: Flori lunguiete galebene si rosii.martie. Timpul de inflorire: Decembrie. Temperatura pe timp de iarna: <12ş C .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful