!"#2

AUGUST 2013

ˆ ˘ Cat de mult veti ¸ trai?

!"#2 ˆ

˘ IN AC EST NUM AR

s

ALTE ARTIC O LE
pe www.jw.org

ADOLESCENT ¸ I ˘ S U B I E C T U L D E C O P E R TA

ˆ ˘ Cat de mult veti ¸ trai?
PAGINILE 6–9

ˆ ˘ TINERII SE INTREABA . . . ˆ ˘ DE CE IMI FAC TAIETURI ˘ SINGURA? ˆ ˆ ˘ ˘ „Ori de cate ori ımi faceam taieturi, ˘ aproape ca pierdeam contactul ˆ ˘ cu realitatea si ¸ ımi imaginam ca ˘ ˘ aveam sa scap de probleme“, mar˘ turiseste ¸ o fata pe nume Jerrine. ˘ Automutilarea este o problema a multor tineri. De ce? Este ea doar ˆ ˘ un capriciu specific varstei? Daca ai si tu acest comportament, ce ¸ po ¸ti face pentru a primi ajutor?
ˆ ˘ ˘ ˘ (Cautati ¸ la INVAT ¸ ATURI BIBLICE ADOLESCENTI) ¸

r

ˆ 3 LUMEA IN OBIECTIV 4 AJUTOR PENTRU FAMILII ˘ ˘ Ce puteti ¸ face daca fiica voastra ˘ se automutileaza 10 INTERVIU ˘ ˆ ˘ O specialista ın chirurgie ortopedica ne vorbeste ¸ despre credinta ¸ ei 12 DOCTRINE RELIGIOASE ˘ ˆ Ar trebui sa credeti ¸ ın Treime? 14 POTRIVIT BIBLIEI Alcool 16 OPERA UNUI PROIECTANT? Albatrosul si ¸ zborul lui performant COPII

ˆ Citi ¸ti povestiri biblice ın imagini. ˘ Folosi ¸ti paginile cu activita ¸ti pentru ˘ a-i ajuta pe copiii vostri ¸ sa ˘ cunoasca mai multe despre personajele si ¸ principiile morale ˘ ˆ ce se gasesc ın Biblie.
ˆ ˘ ˘ ˘ (Cautati ¸ la INVAT ¸ ATURI BIBLICE COPII)

r

Vol. 94, No. 8 / Monthly / ROMANIAN ˘ ˆ Tirajul fiecarei edi ¸tii: 43 524 000 ın 99 de limbi
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ Aceasta publica ¸tie nu se comercializeaza. Ea este distribuita ın cadrul unei lucrari mondiale de instruire ˘ ˘ ˘ ˘ biblica, sus ¸tinute prin dona ¸tii. Daca nu exista alta indica ¸tie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi. Awake! (ISSN 0005–237X) is published monthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.; L. Weaver, Jr., President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201–2483, and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. 5 2013 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate. Printed in Germany. Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus.

Doriti ¸ mai multe informatii ¸ sau un studiu biblic gratuit la domiciliu? Accesati ¸ www.jw.org sau scrieti-ne ¸ la una dintre adresele de mai jos.

ˆ MARTORII LUI IEHOVA: ROMANIA: CP 132, OP 39, RO-024330 ˘ Bucuresti. ¸ MOLDOVA: PO Box 472, MD-2005 Chisin ¸ au. Pentru ˘ o lista cu toate adresele postale, vezi www.jw.org/ro/contact. ¸

ˆ LUMEA IN OBIECTIV

STATELE UNITE ˆ In fiecare zi se sinucid peste 20 de fosti ai for telor armate ameri¸ membri ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ cane. In fiecare luna ıncearca sa se ˘ sinucida circa 950 de veterani care ˘ se afla sub protectia ¸ Departamentului pentru Afacerile Veteranilor din Statele Unite.

CHINA ˘ „Aproape jumatate dintre femeile sub 30 de ani care au plecat din locul natal ˘ ˘ ˘ pentru a-si ¸ gasi un loc de munca au raˆ ˘ ˆ ˘ ˘ mas ınsarcinate ınainte de a se casa˘ ˘ tori, o crestere dramatica a numarului ¸ ˘ ˘ mamelor [chinezoaice] necasatorite ˆ ˆ ın comparatie ¸ cu doar o generatie ¸ ın ˘ ˘ urma“, precizeaza China Daily. De ase˘ ˘ menea, se spune ca societatea chineza ˘ ˘ este „mai toleranta fat¸ a de . . . cuplurile care convietuiesc“. ¸

ITALIA ˘ „Biserica [Catolica] este ˘ ˆ ˆ obosita, atat ın Europa bo˘ ˆ ˆ gata, cat si ¸ ın America. Cul˘ ˆ ˘ ˆ tura noastra a ımbatranit, bisericile sunt mari si ¸ goale, iar birocratia ¸ Bisericii creste, ¸ riturile religioase si ¸ vesmin¸ tele sunt pompoase. . . . Biserica este cu 200 de ani ˆ ın urma vremurilor noastre.“ (Fragment dintr-un interviu acordat de cardinalul catolic Carlo Maria Martini, publicat postmortem de ziarul Corriere della Sera)

GRECIA ˆ ˆ ˘ In Grecia se ınregistreaza din nou cazuri de malarie, ˘ ˘ ˘ ˆ boala eradicata din tar ¸ a ın 1974. Reaparitia ¸ bolii este ˘ pusa pe seama problemelor economice si ¸ a reducerii bugetului alocat sistemului sanitar.

INDIA ˘ Un sondaj a dezvaluit ˘ ˆ ˘ ca, ın pofida schimbarilor sociale rapide, 74% ˆ ˘ dintre respondenti ¸ ınca ˘ ˘ ˘ prefera casatoriile aranˆ jate ın locul „celor din iubire“. Nu mai putin ¸ de ˘ ˘ 89% prefera sa locuias˘ ˆ ˘ ca ımpreuna cu familia ˘ ˆ ˘ ˘ extinsa decat sa aiba o ˘ ˘ „familie nucleara“, alca˘ ˘ tuita din parinti ¸ si ¸ copii.

Soldatii: ¸ U.S. Marine Corps photo by Spc. Cory Grogan/Released; cardinalul: AP Photo/Luca Bruno

3

AJUTOR PENTRU FAMILII  CRES ¸ TEREA COPIILOR

Ce puteti ¸ face ˘ daca fiica ˘ voastra se ˘ automutileaza
ˆ ˆ ˘ DE CE SE INTAMPL A Este automutilarea doar un capriciu al adolescentilor? ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ E-adevarat, unii tineri ıncep sa se raneasca pentru ca au au˘ ˘ zit ca si ¸ alti ¸ tineri fac asta. Chiar daca pentru unii adolescenti ¸ automutilarea este un capriciu, pentru majoritatea cauzele sunt cu totul altele. De ce? Deoarece persoana ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ın cauza actioneaz a ın secret si de obi¸ ¸ ıi este foarte rusine ¸ ˘ ˘ ceiul ei. „Nu voiam sa stie nimeni ce f aceam“, spune Celia1, ˆ ¸ care are 20 de ani. „Imi ascundeam foarte bine cicatricele.“ Este automutilarea doarˆ un mijloc de a atrage atentia? ¸ ˘ ˘ Pentru unii, poate ca da. Insa persoanele despre care vorˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ bim ın acest articol tind sa ascunda ca se ranesc si ¸ nu ın˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ cearca sa-si ¸ foloseasca taieturile si ¸ vanataile pentru a imˆ ˘ ˘ ˆ presiona pe cineva. Totusi, ¸ o tanara care ın trecut a avut ˘ ˘ ˘ acest obicei a marturisit ca ar fi dorit ca cineva sa-i obser˘ ˘ ˘ ve ranile, iar astfel sa primeasca mai devreme ajutorul necesar. De ce unii la automutilare? Cauzele sunt compleˆ recurg ˘ ˘ xe. Insa motivul principal ar fi ca majoritatea tinerilor care ˘ ˘ ˆ se ranesc simt o durere emotional a greu de exprimat ın cu¸ ˆ ˆ vinte. In cartea sa Cutting, Steven Levenkron, specialist ın ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ sanatate mintala, afirma ca, „pentru [cei ce-si ¸ fac rau], du˘ rerea fizica este o modalitate de a-si ¸ vindeca durerea emo˘ tional a“. ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Dar daca va ınvinovati In loc sa ¸ ti ¸ pentru aceasta situatie? ¸ ˘ ˘ va concentrati ¸ asupra unor posibile greseli ¸ pe care le-ati ¸ faˆ ˘ cut ın cresterea fiicei voastre, concentrati-v ¸ ¸ a asupra a ceea ˘ ˘ ce puteti ¸ face pentru a o ajuta sa-si ¸ revina.
1 Numele din acest articol au fost schimbate.

DIFICULTATEA ˘ ˘ Descoperiti ¸ ca fiica voastra ˘ ˘ ˆ adolescenta se raneste ¸ ın mod intentionat. „Oare de ¸ ˘ ˆ ce va ıntrebati. ¸ ˆ face asta?“, ˘ ˘ ˘ „Incearca sa se sinucida?“ ˘ Cel mai probabil, raspunsul este nu. Cu toate aces˘ ˘ ˆ tea, daca fiica voastra ısi ¸ ˘ ˘ face rau singura, are nevoie de ajutor. Cum i-l puteti ¸ ˆ ˆ oferi? Mai ıntai de toate, tre˘ buie sa aflati ¸ care ar putea fi cauzele comportamentului ˆ ˘ ei ıngrijorator.
Automutilarea este actiunea prin ¸ ˆ ˘ ˆ care cineva ısi ¸ face rau ın mod inten˘ tionat prin taieturi, prin lovituri sau ¸ prin alte metode. ˆ Desi ¸ ın acest articol folosim genul feminin cu referire la persoanele care ˘ se ranesc singure, principiile analiza˘ ˆ ˘ ˘ ˘ te li se aplica ın egala masura si ¸ persoanelor de sex masculin.

r

Mai multe informa ¸tii de interes pentru familie pe www.jw.org

CE PUTETI ¸ FACE ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Incurajati-o ¸ sa va vorbeasca despre ce o framanta. Iata ˆ cateva sfaturi: ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Consolati-o. Daca fiica voastra va dezvaluie ca se ranes¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ te singura, ıncercati ti ¸ sa nu va aratati ¸ soca ¸ ¸ sau ıngroziti. ¸ ˆ Vorbiti-i (Principiu biblic: ¸ ın schimb cu calm si ¸ consolati-o. ¸ 1 Tesaloniceni 5:14) ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Puneti-i ¸ ıntrebari care sa o ajute sa se deschida. De pil˘ ˘ ˆ ˘ da, i-ati ca nu ai ıntotdeauna o parere ¸ putea spune: „Stiu ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ buna despre tine. Ce te framanta?“ sau „Cum sa te ajut ˆ ˆ ˘ ˘ cand te simti dori ¸ ıngrijorata sau deprimata?“ ori „Ce ti-ai ¸ ˘ cel mai mult sa fac pentru a fi mai apropiate?“. Ascultati-i ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ cu atentie ¸ raspunsul fara sa o ıntrerupeti. ¸ (Principiu biblic: Iacov 1:19)

VERSETE-CHEIE ˘ „Sa le vorbiti ¸ consolator sufletelor deprimate.“ (1 Tesaloniceni 5:14) ˘ „Orice om trebuie sa fie prompt ˆ la ascultare, ıncet la vorbire.“ (Iacov 1:19) ˘ ˆ „Rugati-v ¸ a neıncetat!“ (1 Tesaloniceni 5:17)

˘ ˘ Persoana care se raneste ¸ ˘ singura simte o durere emotional a greu ¸ ˆ de exprimat ın cuvinte.
˘ ˘ Ajutati-o ¸ ˆ sa aiba un punct de vedere echilibrat cu privire ˆ ˘ ˘ ˆ la sine. Intrucat cei ce-si ¸ fac rau singuri se concentreaza ın ˘ ˘ ˆ general asupra esecurilor lor, probabil ar fi bine sa va ıncu¸ ˘ ˘ ˘ ˘ rajati fiica adolescent a s asi ¸ ¸ vada si ¸ partile ¸ bune. I-ati ¸ pu˘ tea propune sa scrie cel putin trei lucruri care-i plac cu pri¸ ˘ vire la propria persoana. „Faptul de a scrie ce puncte forte ˘ ˘ ˘ ˆ aveam m-a ajutat sa vad ca am ınsusiri ¸ frumoase“, spune ˆ ˘ ˘ o tanara pe nume Briana.1 ˆ ˘ Indemnati-o ¸ sa se roage lui Iehova Dumnezeu. ˘ ˆ ˘ Biblia spune: ‘Aruncati-v ¸ a toate ıngrijorarile asupra lui, pen˘ ˘ ˘ ˘ tru ca el se intereseaza de voi’ (1 Petru 5:7). Iata ce mar˘ ˘ turiseste ¸ Lorena, care are 17 ani: „Am facut eforturi sa-mi ˘ ˆ ˆ ˆ vars inima ınaintea lui Iehova Dumnezeu ındeosebi cand ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ma simteam tentata sa ma ranesc. Rugaciunea m-a ajutat ¸ ˆ ˆ ın lupta ımpotriva acestui obicei“. (Principiu biblic: 1 Tesaloniceni 5:17) ˛
˘ ˆ 1 Deseori, automutilarea este un simptom al depresiei sau al altor tulburari. In ˘ acest caz, este nevoie de ajutor de specialitate. Revista Trezi ¸ti-va! nu recoman˘ ˘ ˘ da o anumita abordare a situatiei. Cu toate acestea, crestinii trebuie sa se asi¸ ¸ ˘ ˘ gure ca tratamentele pe care le urmeaza nu contravin principiilor biblice.

„I-AM SPUS MAMEI“ ˘ ˆ „La o vreme dupa ce am ıncetat ˘ ˘ sa-mi fac taieturi i-am spus ma˘ ˘ mei. Ma asteptam sa tipe la ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ mine, ınsa ea mi-a fost alaturi. ˘ ˘ ˘ De fapt, i-a parut rau ca nu reu˘ ˆ ˘ sisem sa-i vorbesc pana atunci ¸ despre problemele mele. A vrut ˘ ˘ ˘ sa fie sigura ca-mi voi reveni. ˘ ˘ Dupa ce m-am destainuit ei, ˘ m-am simtit ¸ mai bine. Mi-a ara˘ tat multa iubire, lucrul de care aveam cea mai mare nevoie.“ (Celia)
Pentru informatii ¸ suplimentare, vezi ˆ ˘ articolul „Tinerii se ıntreaba — De ce ˆ ˘ ˘ ımi fac taieturi singura?“, publicat pe site-ul nostru www.jw.org. ˆ ˘ ˘ ˘ (Cautati ¸ la INVAT ¸ ATURI BIBLICE ˛ ADOLESCENTI) ¸

˘ Trezi ¸ti-va! august 2013 5

˘ S U B I E C T U L D E C O P E R TA

ˆ ˘ Cat de mult veti ¸ trai?
C
Scoica Arctica islandica

Diversi ¸ arbori

˘ Scoica-de-perle fluviatila

ˆ ˆ ˆ AND a murit, ın 2006, Harriet avea circa 175 de ani. Bineınte¸ ˘ ˘ ˘ a de Galapales, Harriet nu era o fiint¸ a umana, ci o testoas ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ gos ce traia ıntr-o gradina zoologica din Australia. In comparatie ¸ ˘ ˆ cu noi, Harriet a trait foarte mult, dar ın comparatie ¸ cu alte vietui¸ ˘ ˘ ˆ toare, durata ei de viat¸ a nu a fost ceva iesit ¸ din comun. Iata cateva exemple: ˘ ˘ ˘ ˙ Scoica-de-perle fluviatila poate trai 200 de ani, spun cercetatorii din Finlanda. ˘ ˙ Scoica Arctica islandica traieste ¸ peste 100 de ani, unele exem˘ plare depasind chiar 400 de ani. ¸

Testoasa de Galapagos ¸

˙ Diversi ¸ arbori, precum specia de pin Pinus longaeva, sequoia ˘ ˘ urias ¸ a si ¸ unele specii de chiparosi ¸ si ¸ molizi traiesc mii de ani. ˘ ˘ Cu toate acestea, omul, considerat forma superioara de viat¸ a ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ de pe pamant, traieste ¸ ın cel mai fericit caz 80–90 de ani, ın pofida eforturilor lui, uneori extraordinare, de a-si ¸ prelungi viata. ¸ ˘ Ce credeti: ¸ Sunt cele opt decenii de viat¸ a tot ceea ce putem ˘ ˘ ˘ ˘ spera? Sau exista posibilitatea ca omul sa traiasca mult mai ˘ ˘ mult? Numerosi ¸ oameni considera ca stiin ¸ ta ¸ si ¸ tehnologia me˘ dicala detin ¸ secretul unei vieti ¸ mai lungi.

Omul

ˆ ˆ Stiin ta ¸ ¸ a adus progrese ınsemnate ın dome˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ niul sanatatii ¸ si ¸ ın tehnologia medicala. In Statele Unite, „tot mai putini ¸ oameni mor din cauza bolilor infectioase sau a complicatiilor la ¸ ¸ ˘ nastere“, precizeaza revista Scientific Ameri¸ ˘ ˘ can. Iar „mortalitatea infantila a scazut cu 75% ˆ ˆ ˘ din 1960 ıncoace“. Stiin ta ¸ ¸ ınsa nu a avut mare ˆ ˘ succes ın prelungirea duratei de viat¸ a a omului.

Detine stiin ta ¸ ¸ ¸ secretul?

˘ ˘ „Chiar si decenii de cercetari, ¸ dupa ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ procesul de ımbatranire ramane ˆ ın mare parte un mister“

˘ ˘ „Chiar si ¸ dupa decenii de cercetari, procesul de ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ımbatranire ramane ın mare parte un mister“, ˆ ˘ se spune ıntr-o alta editie ¸ a revistei Scientific ˘ ˘ ˆ ˘ American. Totusi, a ¸ „dovezile lasa sa se ınteleag ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ca procesul de ımbatranire are loc cand programele genetice responsabile cu dezvoltarea celu˘ ˘ ˘ lara nu mai functioneaz a corespunzator“. Artico¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ lul continua: „Daca ımbatranirea este un proces ˘ ˆ ˘ prin excelent¸ a genetic, atunci ıntr-o buna zi acesta ar putea fi prevenit“. ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ In ıncercarea de a descoperi cauzele ımbatranirii, inclusiv ale bolilor asociate cu aceasta, unii ˘ ˘ ˆ oameni de stiin ¸ t¸ a fac cercetari ıntr-un nou do˘ meniu al geneticii, numit epigenetica. Ce este epigenetica? Celulele vii contin ¸ informatii ¸ genetice, neceˆ sare ın producerea de noi celule. O mare parˆ te a acestor informatii ın genom, ¸ sunt stocate ˘ ˆ totalitatea ADN-ului dintr-o celula. In ultimii ani ˆ ˘ ˘ ınsa, oamenii de stiin ¸ t¸ a au studiat mai atent ˘ alta serie de mecanisme din cadrul celulei: epiˆ ˘ genomul, termen care ınseamna literalmente „deasupra genomului“. Epigenetica este studiul acestui grup de mecanisme impresionante si ¸ al reactiilor chimice declansate de ele. ¸ ¸

˘ Moleculele ce alcatuiesc epigenomul nu ˘ ˘ ˘ se aseamana deloc cu cele de ADN. Daca ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ADN-ul seamana cu o scara rasucita, sau dublu ˆ helix, epigenomul este ın sine un sistem de ˘ ˘ marci chimice care se ataseaz a de ADN. Care ¸ este rolul epigenomului? Asemenea dirijorului ˘ ˆ unei orchestre, epigenomul dirijeaza modul ın ˘ care informatia ¸ genetica din ADN va fi exprima˘ ˘ ˘ ta. Marcile moleculare activeaza sau dezacti˘ ˘ veaza anumite gene, ca reactie ¸ la necesitatile ¸ celulei si ¸ la factorii de mediu, precum alimentatia, ¸ stresul si ¸ toxinele. Descoperirile recente privitoare la epigenom au revolutionat stiin bio¸ ¸ tele ¸ ˘ ˆ logice, dezvaluind rolul factorilor epigenetici ın ˆ ˆ ˘ ˆ aparitia ¸ anumitor boli si ¸ ın procesul de ımbatranire. ˆ „[Factorii epigenetici] sunt implicati ¸ ın boli ˘ precum schizofrenia sau artrita reumatoida, dar ˘ ˘ si ¸ cancerul sau durerea cronica“, afirma Nessa ˘ ˆ Carey, cercetatoare ın domeniul epigeneticii. Si, ¸ ˘ ˆ „cu sigurant¸ a, sunt implicati ¸ si ¸ ın procesul de ˆ ˘ ˆ ˘ ımbatranire“. Asadar, cercetarile din domeniul ¸ epigeneticii ar putea duce la dezvoltarea unor ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ terapii eficiente ın ımbunatatirea sanatatii, ¸ ¸ ın ˆ lupta ımpotriva bolilor, inclusiv a cancerului, si ¸ ˆ ˆ ˘ chiar ın prelungirea vietii. ¸ Pentru moment ınsa, ˆ ˘ ˆ nu se ıntrev ın aceste ˆ ad˘ progrese considerabile ˘ domenii. „Inca nu am reusit ¸ sa ne desprindem ˆ de vechile noastre obiceiuri [de combatere a ım˘ ˆ ˘ batranirii]“: „multe legume“ si ¸ „multa miscare“, ¸ conchide Nessa Carey. ˆ Dar de ce fac oamenii atatea eforturi pentru ˘ ˘ a-si ¸ prelungi viata? ¸ De ce dorim sa traim la neˆ sfarsit? Sau, cum spunea ziarul britanic The ¸ ˘ Times, „de unde obsesia universala a omului ˘ ˘ ˘ de a pacali moartea, obsesie exprimata prin neˆ ˆ murire, ınviere, viata ¸ de apoi sau reıncarnare?“ ˘ ˘ Raspunsul, asa ¸ cum vom vedea, ne dezvaluie ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ adevarata cauza a procesului ımbatranirii.

˘ ˘ De ce dorim sa traim vesnic? ¸

˘ ˆ ˘ ˆ ˆ Aceasta ıntrebare i-a framantat pe ganditorii ˆ ˘ lumii milenii la rand. Exista oare o explicatie ¸
˘ Trezi ¸ti-va! august 2013 7

˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Puteti ¸ sa va bucurati ¸ ınca de pe acum de o viat¸ a mai sanatoasa si ¸ mai lunga?
ˆ ˘ ˆ In urma unui studiu la care au participat peste 1500 de persoane nascute ın jurul anului ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ 1910, Howard Friedman si ¸ Leslie Martin, cercetatori ın domeniul sanatatii, ¸ au conchis ca unii factori ce contribuie semnificativ la longevitate sunt prudenta ¸ si ¸ bunele relatii ¸ sociale. „Oame˘ ˘ ˘ ˘ nii prudenti activi¸ iau mai multe masuri pentru a-si ¸ ocroti sanatatea si ¸ participa la mai putine ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ tati ¸ riscante“, afirma Friedman si ¸ Martin. „Putin ¸ probabil ca fumeaza, beau alcool ın exces, se ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ drogheaza sau conduc cu viteza. Ei sunt mai dispusi ¸ sa poarte centura de sigurant¸ a si ¸ sa ur˘ ˆ meze indicatiile medicului. Nu sunt neaparat reticenti ¸ ¸ cand vine vorba de asumarea unui risc, ˘ ˘ ˆ ˆ dar nu tin ¸ sa vada cat de mult pot ıntinde coarda.“ ˆ ˘ ˘ ˘ Cat despre relatiile sociale, studiul a dezvaluit ca cei care au trait mai mult „au avut multi ¸ ¸ ˆ ˘ prieteni si . . . au venit ın ajutorul altora“. Zicala „Iarba rea nu piere u sor“ se pare c a nu este ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ dovedita stiin tific, sustin ¸ ¸ ¸ autorii studiului. „In general, . . . cei rai mor repede, pe cand cei buni o duc bine.“

˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ logica, satisfacatoare, care sa fie ın deplina ar˘ ˘ monie cu structura noastra fizica si ¸ cu dorinta ¸ ˘ ˘ ˘ noastra fireasca de a trai etern? Milioane de oa˘ ˘ ˘ meni ar spune da, fara sa ezite. De ce? Ei au ˘ ˆ ˘ ˘ gasit ın Biblie raspunsuri despre natura umana ˘ care i-au satisfacut pe deplin. ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Inca din primele ei pagini, Biblia afirma fara ˘ echivoc ca oamenii sunt total diferiti ¸ de alte ˆ fiinte, ¸ desi ¸ au unele lucruri ın comun cu acesˆ ˘ tea. De exemplu, ın Geneza 1:27 citim caˆ Dum˘ ˘ nezeu l-a creat pe om dupa chipul sau. In ce ˆ sens? El l-a ınzestrat cu capacitatea de a maˆ ˆ nifesta iubire, dreptate si Si, ¸ ıntelepciune. ¸ ¸ ınˆ ˆ ˘ ˆ trucat El ınsusi ¸ este etern, Dumnezeu a sadit ın ˘ ˆ noi dorinta „A pus ın inima oa¸ de a trai vesnic. ¸

ˆ menilor chiar si se spune ın Eclesias¸ vesnicia“, ¸ tul 3:11. ˘ ˆ Capacitatea extraordinara a creierului, ındeˆ ˘ osebi potentialul lui de a ınvata, ¸ ¸ este doar una ˘ ˘ dintre dovezile clare care atesta ca omul a fost ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ creat sa traiasc a mult mai mult decat traieste ¸ ˆ ˆ ın prezent. In lucrarea The Encyclopedia of the ˘ ˘ Brain and Brain Disorders se afirma ca memo˘ ˘ ria de lunga durata a creierului uman „este ˘ ˘ practic nelimitata“. De ce oare sa avem o ase˘ ˘ menea capacitate daca nu ne-ar fi fost data ˘ ˘ pentru a o folosi? Da, trasaturile fundamentale ˘ ale fiintei ¸ umane reflecta scopul initial ¸ al lui Dumnezeu cu privire la omenire. Atunci de ce ˆ ˘ ˆ ımbatranim, suferim si ¸ murim?

r

˘ ˆ ˘ Mai multe raspunsuri la ıntrebari biblice pe www.jw.org

˘ ˆ Primul barbat si ¸ prima femeie au fost ınzestrati ¸ cu un corp perfect si ¸ cu liber arbitru. Din ˆ nefericire, ei si-au folosit ın mod gresit ¸ ¸ liberul ˘ ˘ ˆ ˘ arbitru razvratindu-se ımpotriva Fauritorului lor (Geneza 2:16, 17; 3:6–11).1 Neascultarea, sau ˘ ˘ pacatul,ˆ a adus asupra lor o mare vinovatie ¸ si ¸ rusine. In plus, corpul le-a fost profund afectat, ¸ ˆ ˆ intrand ıntr-un proces lent, ireversibil de degra˘ ˆ ˘ dare ce avea sa se sfarseasc a cu moartea. ¸ ˘ „Ghimpele care produce moartea este pacatul“, ˘ ˆ se afirma ın 1 Corinteni 15:56. ˘ Potrivit legilor ereditatii, ¸ toti ¸ descendentii ¸ lui Adam si imperfectiu¸ ai Evei au mostenit ¸ ¸ ˆ ˘ nea si ¸ ınclinatia ¸ spre pacat, sau spre a face ˘ ˘ ˆ ceea ce este rau. Iata ce citim ın Romani 5:12: ˘ ˆ „Printr-un singur om a intrat pacatul ın lume ˘ si ¸ prin pacat moartea, si ¸ astfel moartea s-a ex˘ ˘ ˘ tins la toti ¸ oamenii, fiindca toti ¸ au pacatuit“. Ce concluzie putem trage din cele analizate ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ pana acum? Secretul vietii ¸ fara sfarsit ¸ nu va fi ˘ ˆ descoperit niciodata ıntr-un laborator. Doar Dumnezeu poate anula daunele produse de ˘ ˘ ˘ pacat. Dar o va face? Biblia ne da aceasta certitudine.

ˆ ˘ ˆ De ce ımbatranim si ¸ murim

˘ ˘ rea jertfei sale de rascumparare va fi pe deplin ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ aplicata ın favoarea noastra. Ce ınseamna ˘ ˘ ˘ aceasta pentru voi? Va invitam sa meditati ¸ la ˘ urmatoarele texte biblice. ˆ ˆ ˆ ˇ „Atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ıncat ˘ ˘ l-a dat pe Fiul sau unic-nascut, pentru ca orici˘ ˘ ˆ ˘ ne manifesta credint¸ a ın el sa nu fie distrus, ci ˘ ˘ ˘ ˘ sa aiba viat¸ a vesnic ¸ a.“ (Ioan 3:16) ˆ ˇ „El va ınghiti ¸ moartea pentru totdeauna. Domnul Suveran Iehova va sterge lacrimile de pe ¸ toate fetele.“ (Isaia 25:8) ¸ ˇ „Ultimul dusman care va fi redus la nimic este ¸ moartea.“ (1 Corinteni 15:26) ˇ „Cortul lui Dumnezeu este cu oamenii! . . . El ˘ va sterge orice lacrima din ochii lor si ¸ ¸ moartea nu va mai fi.“ (Revelatia ¸ 21:3, 4) ˆ ˘ ˘ Asadar, cat de mult veti ¸ ¸ trai? Raspunsul Bi˘ ˘ ˘ bliei este clar: Oamenii pot spera sa traiasca ˘ ˆ ˘ vesnic, sperant¸ a care se va ımplini dupa ce ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Dumnezeu va curata ¸ pamantul de toata rauta˘ ˘ tea (Psalmul 37:28, 29). La aceasta sperant¸ a ˘ ˆ ˘ frumoasa s-a referit Isus cand i-a spus barbatuˆ ˆ ˘ ˆ lui pironit pe stalp langa el: „Vei fi cu mine ın Paradis!“ (Luca 23:43). ˆ ˘ ˘ Intr-adevar, dorinta ¸ omului de a trai vesnic ¸ ˘ ˘ nu este doar logica, ci si ¸ fireasca. Dumnezeu ne-a creat asa! ¸ Mai mult, el ne-o va si ¸ satisfa˘ ce (Psalmul 145:16). Dar si noi trebuie sa ne ¸ ˘ ˘ facem partea. De exemplu, trebuie sa ne claˆ ˘ ˘ ˘ dim credinta ¸ ın Dumnezeu. „Fara credint¸ a este ˘ ˘ imposibil sa-i placem [lui Dumnezeu], fiind˘ ˘ ca cel ce se apropie de Dumnezeu trebuie sa ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ creada ca el exista si ¸ ca devine rasplatitorul ˆ ˘ ˘ ˆ celor ce ıl cauta staruitor“, se spune ın Evrei ˘ 11:6. O astfel de credint¸ a nu este credulitate, ˘ ˆ ci este o convingere bazata pe dovezi si ¸ pe ınte¸ ˘ ˘ legerea exacta a Bibliei (Evrei 11:1). Daca doriti ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ sa dobanditi o asemenea credin t a, v a invit am ¸ ¸ ˘ ˘ sa stati ¸ de vorba cu Martorii lui Iehova din zona ˆ ˘ ın care locuiti ¸ sau sa accesati ¸ site-ul nostru www.jw.org. ˛

ˆ „El va ınghiti ¸ moartea pentru totdeauna“
˘ ˘ ˘ Dumnezeu a luat deja o masura importanta ˆ ˘ ˘ pentru a ınlatura pacatul si ¸ moartea. El l-a trimis ˘ pe Isus Cristos ca sa-si ¸ dea viata ¸ pentru noi. Ce foloase ne aduce moartea lui Isus? El a fost un ˘ om perfect si ¸ „n-a comis pacat“ (1 Petru 2:22). ˘ ˆ ˘ Prin urmare, avea dreptul la o viat¸ a nesfarsit ¸ a, ˘ ˘ perfecta ca om. Totusi, ¸ el si-a ¸ dat de bunavoie ˘ ˘ ˘ viata perfect a, pl atind astfel pentru pacatele ¸ ˘ ˘ noastre. Da, Isus si-a ara¸ dat viata ¸ „ca ˆ rascump ˆ re pentru multi“ ¸ (Matei 20:28). In curand, valoa˘ ˘ 1 Razvratirea lui Adam si unor serioase ¸ a Evei a dat nastere ¸ ˘ ˘ controverse de natura morala ce-l privesc pe Dumnezeu. Aceste ˘ ˘ ˆ controverse, care ne ajuta sa ıntelegem de ce permite Dumnezeu ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ temporar rautatea, sunt analizate ın auxiliarul biblic Ce ne ınva ¸ta ˆ ˘ ın realitate Biblia?. Puteti ¸ sa-l cititi ¸ online pe www.jw.org.

˘ Trezi ¸ti-va! august 2013 9

` INTERVIU  IRENE HOF LAURENCEAU

˘ ˆ ˘ O specialista ın chirurgie ortopedica ne vorbeste ¸ despre credinta ¸ ei
` ˘ ˘ Dr. Irene Hof a chirurgia ortopedica ˆ Laurenceau practic ˆ ˆ ˘ ın Elvetia. ¸ In trecut, ea a pus la ındoiala existenta ¸ lui ˆ ˘ ˘ Dumnezeu. Cu timpul ınsa, a ajuns la concluzia ca Dum˘ ˘ ˘ nezeu exista si ¸ ca este Creatorul vietii. ¸ Treziti-v ¸ a! i-a pus ˆ ˆ ˘ cateva ıntrebari privitoare la munca sa si la credin ta ¸ ¸ sa.
ˆ Ce anume v-a starnit interesul ˘ ˘ fat¸ a de stiin t¸ a? ¸ ˆ ˘ ˘ In copilarie, eram fascinata de ˘ ˆ natura. Am crescut ın Richters˘ wil, un frumos satuc elvetian de ¸ ¨ ˘ pe malul lacului Zurich. Parintii ¸ ˘ mei si ¸ fratii ¸ mei mai mari ma ˆ luau la plimbare si ¸ ımi vorbeau ˘ despre vietatile ¸ si ¸ plantele pe ˆ ˆ ˆ care le ıntalneam ın drum. De ce ati ¸ studiat chirurgia ˘ ortopedica? Tata a lucrat o vreme ca infirmier la sala de operatii ¸ a unui spital local. Ceea ce vedea acolo

ˆ ˘ ˘ ıl determina sa vorbeasca plin de entuziasm despre chirurgie. Entuziasmul lui a fost molipsitor, ˆ drept urmare am ales mai tarziu chirurgia ca profesie. M-am speˆ ˘ cializat ın chirurgie ortopedica ˆ deoarece ımi plac aspectele ce ˘ tin ¸ de mecanica ale acestei ramuri medicale. Chirurgul ortoped ˘ ˆ ˘ trebuie sa gandeasca asemenea unui inginer pentru a repara oasele, muschii si ¸ ¸ tendoanele care ˘ ˘ ne permit sa ne misc ¸ am. ˆ ˘ ˘ Mai presus de toate ınsa, ma ˘ ˘ ˆ ˘ bucur sa vad cand starea de sa-

˘ ˆ natate a pacientilor mei se ımbu¸ ˘ ˘ ˆ natate De fapt, ımi place ne¸ ste. ¸ ˘ spus sa muncesc cu oamenii. ˆ De ce v-ati ¸ ındoit de existenta ¸ lui Dumnezeu? ˆ ˘ ˆ Indoielile mele s-au nascut ın tiˆ ˘ nerete, ındeosebi din doua motiˆ ¸ ˆ ve. In primul rand, am descoperit ˘ ca unii capi religiosi ¸ duceau o via˘ ˘ t¸ a imorala, iar aceasta m-a tulbuˆ ˆ rat profund. In al doilea rand, unii ˘ profesori de biologie de la scoal a ¸ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ credeau ın evolutie, ¸ ınvat¸ atura pe care am adoptat-o mai cu sea˘ ˘ ˆ ma dupa ce mi-am ınceput studiile universitare.
De ce ati ¸ acceptat teoria evolutiei? ¸ Am crezut ce-mi spuneau profeˆ ˘ sorii. In plus, consideram ca ase˘ ˘ manarile anatomice dintre anu-

mite specii de animale indicau ˘ spre un stramos ¸ comun si ¸ confir˘ mau ca mutatiile genetice duc la ¸ aparitia ¸ de noi specii. Totusi, ¸ cu timpul v-ati ¸ schimbat punctul de vedere. De ce? ˆ Un prieten m-a invitat la o ıntrunire a Martorilor lui Iehova. Am fost ˘ ˘ impresionata de primirea caldu˘ roasa si interesan¸ de informatiile ¸ ˆ te prezentate ın cadrul temelor. ˆ ˘ ˘ ˘ Mai tarziu, o doamna dragut¸ a din acea congregatie ¸ m-a vizitat, iar ˆ eu am ıntrebat-o: „Cum pot fi si˘ ˘ ˘ gura ca Biblia spune adevarul?“. ˘ Ea mi-a aratat unele profetii ¸ biblice privitoare la evenimente ce ˘ caracterizeaza timpurile noastre. Un exemplu este profetia ¸ lui Isus ˘ potrivit careia ultimele zile ale ˘ acestei lumi aveau sa fie carac˘ terizate prin razboaie internatio¸ ˘ nale, „mari cutremure de paˆ mant“ si ¸ „epidemii si ¸ lipsuri de ˘ ˘ alimente“ pe scara larga.1 Mi-a ˆ mai ındreptat atentia ¸ asupra pro˘ fetiilor privitoare la criza sociala ¸ ˘ ˘ si ¸ la amploarea lacomiei si ¸ a rau˘ ˘ tatii ¸ din zilele noastre.2 Nu dupa ˆ ˘ mult timp, am ınceput sa studiez Biblia cu seriozitate si ¸ am ˆ ˆ ˘ ınteles numaidecat ca preziceri¸ ˆ le ˆ ei se adeveresc ˘ıntotdeauna. ˆ In aceeasi ¸ perioada, am ınceput ˘ sa-mi reexaminez conceptiile re¸ feritoare la originea vietii. ¸ ˘ V-au ajutat cercetarile ˆ medicale ın acest sens? ˆ ˆ ˘ Da. Cand am ınceput sa studiez ˘ ˆ Biblia, ma specializam ın chirurˆ gia genunchiului. Pe la sfarsitul ¸ ˘ anilor ’60, oamenii de stiin ¸ t¸ a au ˆ ˘ ˆ ˘ ınceput sa ınteleag a mai clar ¸

Mutatiile nu ar fi putut produce ¸ ˘ ˆ niciodata ceva atat de ingenios conceput precum genunchiul
mecanismele complexe ale geˆ ˘ nunchiului. Ei au ınteles ca ge¸ ˘ nunchiul nu se flexeaza doar pe ˘ o axa, asemenea unei balamale. ˘ ˆ Dimpotriva, ın interiorul lui au loc ˘ misc ¸ ari de rotatie ¸ si ¸ de alunecare ˘ — o combinatie ingenioas a care ¸ ˘ asigura articulatiei ¸ o mare mobilitate si ¸ face posibile mersul, dansul, patinatul si ¸ multe alte activi˘ tati. ¸ ˘ Vreme de 40 de ani, cercetatorii ˘ ˘ s-au straduit sa proiecteze un genunchi artificial. Fiind foarte complex, genunchiul uman este greu ˆ de copiat, iar, ın comparatie ¸ cu acesta, produsele artificiale au ˘ ˘ ˘ o durata de viat¸ a relativ scurta. ˘ Desi ¸ le realizeaza din materiale ˆ ˘ ˘ ımbunatatite, proiectantii ¸ ¸ se de˘ ˆ clara mai mult decat multumi ti ¸ ¸ ˘ ˘ daca produsele lor dureaza 20 de ani. Genunchiul, fireste, este ¸ ˘ ˆ alcatuit din celule vii care sunt ınˆ ˘ ˆ locuite ın permanent¸ a. In opinia ˘ mea, structura complexa a genunchiului este dovada incontes˘ ˘ tabila ca acesta a fost creat de ˆ ˘ un Dumnezeu ıntelept si ¸ ¸ ca nu a ˘ aparut prin evolutie. ¸ ˘ Din ce perspectiva priviti ¸ ˘ ˘ acum mutatiile si ¸ ¸ asemanarile anatomice dintre anumite specii? ˘ ˘ ˘ Asemanarile indica spre acelasi ¸ ˆ Proiectant. Mutatiile nu aduc ım¸ ˘ ˘ ˆ bunatatiri ¸ ın structura organisme˘ ˆ lor vii si ¸ nu le transforma ın spe˘ cii superioare, dimpotriva, tind ˘ ˆ sa afecteze genele. Bineınteles, ¸ ˘ este posibil ca un accident sa ˘ aiba un rezultat bun, ca atunci ˆ ˘ cand, sa zicem, un pod este distrus din cauza unui accident feroviar, iar orasul ¸ aflat dincolo ˘ este astfel ocrotit ˆ ˘ de o armata invadatoare. Insa accidentul nu ˆ ˘ ˘ aduce atatire ¸ orasu¸ ˆ nicio ımbun ˘ ˘ lui. In mod asemanator, mutatiile ¸ ˆ ˘ ˘ nu aduc ımbunatatiri ¸ organisme˘ lor si, ¸ cu sigurant¸ a, nu ar fi puˆ ˘ tut produce niciodata ceva atat de ingenios conceput precum ge˘ nunchiul, ca sa nu mai vorbim de ˘ alte par ti ¸ ale corpului omenesc. ˘ De ce ati ¸ devenit Martora a lui Iehova? ˆ ˆ ˘ Cand am ınceput sa aplic principiile Bibliei, calitatea vie ¸ mele ˆ tii a crescut considerabil. In plus, ˆ ın 2003, am mers la un congres international al Martorilor lui Ie¸ ˘ ˘ ˘ hova. Acolo am vazut ca ei alca˘ tuiesc o familie mondiala carac˘ terizata prin unitate si ¸ iubire ˘ autentica, acestea fiind evidente ˆ chiar si ¸ ıntre delegati ¸ care nu se ˘ ˘ ˘ vazusera niciodata. Atunci am ˘ dorit sa fac si ¸ eu parte din aceas˘ ta familie. ˛

1. Luca 21:10, 11. 2. 2 Timotei 3:1–5.

˘ Trezi ¸ti-va! august 2013 11

˘ Ar trebui sa credeti ¸ ˆ ın Treime?
˘ ˘ Peste doua miliarde de oameni se declara crestini. Majoritatea apar tin ¸ ¸ unor biserici care ˘ predau doctrina Sfintei Treimi, potrivit careia ˘ ˆ ˘ Tatal, Fiul si ¸ duhul sfant formeaza un singur Dumnezeu. Cum a ajuns dogma Treimii o ˘ ˘ doctrina oficiala? Dar si ¸ mai important, este ˆ ea ın armonie cu Biblia?

S

ˆ CRIEREA Bibliei s-a ıncheˆ ˘ ˘ ˆ iat ın secolul I e.n. Invat¸ aturile care au dus la aparitia ¸ ˘ doctrinei Treimii, sau a Trinitatii, ¸ ˆ ˘ au ınceput sa fie formulate ofi˘ ˆ ˆ cial doua secole mai tarziu, ın 325 e.n., cu ocazia unui conciˆ liu tinut ın orasul ¸ ¸ Niceea (actualmente Iznik, aflat pe teritoriul ˘ Turciei), din Asia Mica. Potrivit cu New Catholic Encyclopedia, crezul enuntat ¸ de Conciliul de la Niceea a pus bazele primei definitii ¸ oficiale a doctrinelor Bisericii, inclusiv a definitiei ¸ lui Dumnezeu si ¸ a lui Cristos. Dar de ˘ ce s-a socotit necesara definirea lui Dumnezeu si ¸ a lui Cristos ˘ ˆ la secole dupa ıncheierea scrierii Bibliei? Nu era Biblia sufi˘ cient de clara cu privire la aceste subiecte importante?

˘ clarau crestini aveau pareri con¸ tradictorii referitoare la relatia ¸ dintre Dumnezeu si ¸ Cristos. Era Isus Dumnezeu? Sau fusese el ˘ creat de Dumnezeu? Ca sa pu-

˘ ˘ Treimii ce avea sa apara mai ˆ ˆ tarziu ın crezurile Bisericii. De ˆ fapt, pe la sfarsitul secolului ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ al IV-lea, aceasta doctrina capaˆ ˘ tase, ın esent¸ a, forma pe care

˘ „Este un singur Dumnezeu, Tatal.“
(1 Corinteni 8:6)
˘ ˘ na capat controverselor, Constantin i-a convocat pe capii Bisericii la Niceea, dar nu cu ˘ scopul de a afla adevarul reli˘ gios, ci pentru ca nu dorea ca ˘ religia sa-i dezbine imperiul. Constantin le-a cerut episco˘ pilor prezenti ¸ — care numarau ˆ ˘ ˘ cateva sute — sa ajunga la un ˆ ˘ ˆ acord, ınsa ın zadar. Atunci el ˘ a propus conciliului sa adopte ˘ conceptul ambiguu potrivit caruia Isus era „de aceeasi ¸ sub˘ ˆ ˘ stant¸ a“ (ın greaca homoousios) ˘ cu Tatal. Acest termen nebiblic, filozofic a pus bazele doctrinei ˆ o cunoastem azi, cuprinzand si ¸ ¸ ˘ cea de-a treia parte a divinitatii, ¸ ˆ si ¸ anume duhul sfant. DE ˘ CE ˘ AR TREBUI SA VA INTERESEZE? ˘ ˆ ˘ Isus a spus ca „ınchinatorii ˘ ˆ ˘ adevarati ¸ i se vor ınchina Tata˘ lui cu . . . adevar“ (Ioan 4:23). ˘ Acest adevar a fost consemnat ˆ ˆ ˘ ın Biblie (Ioan 17:17). Invat¸ a oa˘ ˘ re Biblia ca Tatal, Fiul si ¸ duhul ˆ ˆ sfant sunt trei persoane ıntr-un singur Dumnezeu? ˆ ˆ In primul rand, Biblia nu men˘ tioneaz a cuvintele „Treime“ sau ¸

ESTE ISUS DUMNEZEU? ˆ Cand Constantin cel Mare a ˘ devenit conducator unic al Imperiului Roman, cei ce se de-

˘ S ¸ I CA . . . ¸ T I AT
ˆ ˇ „Crezul niceean nu este ın realitate rezultatul primului Conciliu de la Niceea (325 e.n.) . . ., ci al primului Conciliu ˘ de la Constantinopol (381 e.n.)“, precizeaza The New Westminster Dictionary of Church History. ˇ „Conciliul de la Niceea din anul 325 a enuntat ¸ ˘ ˘ fundamentala formula [a ulterioarei doctrine a Trinitatii] ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ prin marturisirea ca Fiul este «de o fiint¸ a cu Tatal».“ (Encyclopædia Britannica)

˘ Primul Conciliu de la Niceea (pictura) a pus bazele doctrinei Treimii

ˆ ˆ „Trinitate“. In al doilea rand, ˘ ˘ Isus nu a pretins niciodata ca ar fi egal cu Dumnezeu. Dim˘ ˆ potriva, el i s-a ınchinat luiˆ Dumnezeu (Luca 22:41–44). In al ˆ ˘ ˆ treilea rand, sa ne gandim la relatia ¸ dintre Isus si ¸ discipolii ˘ ˘ sai. Chiar si ¸ dupa ce a fost scu˘ lat din morti ¸ ca fiint¸ a spiritua˘ ˘ la, Isus i-a numit pe discipolii sai ‘fratii ¸ mei’ (Matei 28:10). Erau acestia frati ¸ ¸ cu Dumnezeul cel ˆ ˘ Atotputernic? Bineınteles ca nu! ¸ ˆ Dar prin credinta ¸ lor ın Cristos, ˆ ˆ ˘ Fiul ıntai-nascut al lui Dumnezeu, ei au devenit fii ai aceluiasi ¸ ˘ ˘ ˘ Tata (Galateni 3:26). Va invitam ˘ ˆ sa comparati ¸ alte cateva verse˘ te cu urmatoarea afirmatie ¸ ex˘ trasa din crezul adoptat de Conciliul de la Niceea. Ce spune Crezul niceean: ˆ „Cred . . . ıntru unul Domn Iisus ˘ Hristos . . . Unul-Nascut, care ˘ este, din fiinta ¸ Tatalui, Dumne˘ zeu din Dumnezeu, lumina din

˘ ˘ lumina, Dumnezeu adevarat din ˘ Dumnezeu adevarat, . . . de ˆ o˘ ˘ ˘ fiint¸ a cu Tatal“ (din cartea Imparatul Constantin, ed. Artemis). Ce spune Biblia: ˘ ˆ ˇ „Tatal este mai mare decat Mine [Isus]“ (Ioan 14:28).1 ˘ ˘ ˇ „Ma sui la Tatal Meu si ¸ ˘ Tatal vostru si ¸ la Dumnezeul Meu si ¸ Dumnezeul vostru.“ (Ioan 20:17) ˇ „Este un singur Dumnezeu, ˘ Tatal.“ (1 Corinteni 8:6) ˆ ˇ „Binecuvantat fie Dumnezeu ˘ si ¸ Tatal Domnului nostru Iisus Hristos.“ (1 Petru 1:3) ˘ ˇ „Asa ¸ graieste ¸ Amin-ul [Isus], ˆ . . . ınceputul zidirii lui Dumnezeu.“ (Apocalipsa 3:14)2 ˛
1 Sublinierea ne apar ¸tine. Versetele de la acest sau ˆ subtitlu sunt ˘ citate din Biblia ˘ ˆ Sfanta Scriptura, edi ¸tia jubiliara ˆ a Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, 2009. ˆ 2 ˘ Auxiliarul de studiere a Bibliei Ce ne ınvaˆ cuprinde lec ¸ta ın realitate Biblia? ¸tiile: ˘ „Care este adevarul despre Dumnezeu?“ si ¸ „Cine este Isus ˘ Cristos?“. Pute ¸ti ob ¸tine un exemplar al car ¸tii de la Martorii lui Iehova sau o pute ¸ti citi online de pe www.jw.org.

˘ „Biblia crestin ¸ a, inclusiv Noul Testament, nu contine ¸ afirmatii ¸ trinitariene, nici speculatii ¸ privitoare la ˘ o zeitate trinitara.“
(Encyclopædia Britannica)

5 SuperStock

„Doctrina Treimii . . . nu ˘ ˆ s-a nascut ın perioada crestinismului timpuriu si ¸ ¸ ˘ nu a fost clar exprimata ˆ ˘ ˆ decat dupa sfarsitul ¸ secolului al II-lea.“
(Library of Early Christianity — Gods and the One God)

„Pentru a enunta ¸ dogma ˘ Treimii, Biserica [Catolica] a ˘ trebuit sa-si ¸ formeze propria terminologie cu ajutorul unor concepte de origine ˘ filozofica.“ (Catechism of the
Catholic Church)

˘ Trezi ¸ti-va! august 2013 13

POTRIVIT BIBLIEI  ALCOOL

ALCOOL
˘ Este gresit ¸ consumul de bauturi alcoolice?
ˆ ˘ CE SPUN OAMENII In multe familii, bauturile alcoolice sunt consuˆ mate cu regularitate cu ocazia meselor. In alte familii, acestea sunt ˘ ˘ ˘ condamnate cu vehement¸ a. De ce difera parerile oamenilor cu pri˘ vire la bauturile alcoolice? Opiniile lor sunt influentate de factori ¸ ˘ ˘ precum cultura, preocuparea pentru sanatate si ¸ religia. ˘ CE SPUNE BIBLIA Biblia condamna betia ¸ si ¸ consumul excesiv de ˆ ˘ alcool, nu consumul moderat (1 Corinteni 6:9, 10). De fapt, ınca ˘ ˘ din timpuri stravechi, barbati ¸ si ¸ femei care i-au slujit lui Dumne˘ ˆ ˘ zeu au baut vin, mentionat ın Biblie de peste doua sute de ori (Ge¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ neza 27:25). „Mananca-ti si ¸ painea cu bucurie ¸ bea-ti ¸ vinul cu inima ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ buna“, se spune ın Eclesiastul 9:7. Intrucat da o buna dispozitie, ¸ vinul se serveste ¸ de obicei la ocazii festive, cum ar fi petrecerile de ˘ ˘ ˘ ˘ nunta. La un astfel de ospat, ¸ Isus Cristos a facut primul sau miraˆ ˘ col: a transformat apa ın vin de buna calitate (Ioan 2:1–11). Vinul ˆ ˆ era folosit ın trecut si ¸ ın scopuri terapeutice (Luca 10:34; 1 Timotei 5:23).

ˆ „Vin, care ınveseleste ¸ inima omului muritor, ˘ ˘ ulei, care face sa stra˘ ˆ luceasca fata, ¸ si ¸ paine, ˆ ˘ care ıntareste ¸ inima.“
(Psalmul 104:15)

r

˘ ˆ ˘ Mai multe raspunsuri la ıntrebari biblice pe www.jw.org

ˆ Stabileste ¸ Biblia limite ın privinta ¸ consumului de alcool?
˘ ˆ ˘ ˘ DE CE ARE IMPORTANT ¸ A In fiecare an, nenumarate familii sufera ˘ ˘ ˆ deoarece cel putin ¸ unul dintre parinti ¸ consuma alcool ın exces. ˘ Consumul excesiv de alcool este cauza nenumarator accidente, ˆ ˘ ˘ ıntre care cazaturi si ¸ accidente rutiere. Iar, pe termen lung, acesta poate afecta creierul, inima, ficatul si ¸ stomacul. ˘ ˘ CE SPUNE BIBLIA O cerint¸ a esential ¸ a din partea lui Dumnezeu ˆ ˆ ˘ ˆ pentru noi oamenii este moderatia ¸ ın ce priveste ¸ atat bautura, cat ˆ ˘ ˆ si ¸ mancarea (Proverbele 23:20; 1 Timotei 3:2, 3, 8). Lipsa stapani˘ rii de sine poate atrage dezaprobarea lui Dumnezeu. Biblia afirma: ˘ ˘ ˘ ˘ „Vinul este batjocoritor, bautura ametitoare este galagioasa, iar ¸ ˘ ˆ cine se abate de la calea dreapta din cauza ei nu este ıntelept“ ¸ (Proverbele 20:1). ˆ ˘ O modalitate prin care alcoolul ıl poate „abate de la calea dreapta“ ˘ ˘ ˆ pe cel lipsit de ıntelepciune este erodarea simtului sau moral. Iata ¸ ¸ ˆ ce se spune ın Osea 4:11: „Fornicatia, ¸ vinul vechi si ¸ vinul nou alun˘ ˘ ˆ ˘ ga bunele intentii“. ¸ Un barbat pe nume Mihai1 a ınvatat ¸ acest lucru ˘ ˘ ˘ din proprie experient¸ a. Dupa o cearta cu sotia ¸ lui, s-a dus la un ho˘ ˘ ˘ tel, a baut peste masura si ¸ a comis adulter, fapte pe care ulterior le-a ˘ ˆ ˘ ˘ regretat amarnic si ¸ pe care a hotarat sa nu le repete niciodata. Abu˘ ˆ zul de alcool ne poate dauna ın plan fizic, moral si ¸ spiritual, iar Biblia ˘ ˘ ˘ ˘ afirma ca betivii ¸ nu vor primi viat¸ a vesnic ¸ a (1 Corinteni 6:9, 10).
1 Numele a fost schimbat.

ˆ ‘Nu fiti ¸ ınrobiti ¸ de mult vin.’ (Tit 2:3)

ˆ ˘ ˘ Cand nu ar fi potrivit sa consumam alcool?
˘ ˘ DE CE ARE IMPORTANT ¸ A „Alcoolul este un drog puternic“, afirma World Book Encyclopedia. Drept urmare, ar putea exista situatii ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ sau ocazii ın care chiar si ¸ consumul moderat ar vadi lipsa de ınte¸ lepciune. ˘ CE SPUNE BIBLIA Unii oameni dau de necaz deoarece consuma ˆ alcool ıntr-un moment nepotrivit. „Pentru orice lucru este un timp fixat“, spune Biblia, inclusiv un timp pentru a evita consumul de ˆ alcool (Eclesiastul 3:1). In ce situatii ¸ ar trebui evitat alcoolul? De ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ pilda, o persoana s-ar putea sa nu aiba varsta legala pentru a ˘ ˘ consuma alcool. Sau cineva se lupta sa se elibereze din lanturile ¸ alcoolismului. Ori cineva ar putea lua unele medicamente care in˘ teractioneaz a negativ cu alcoolul. Pentru multi, ¸ ¸ „un timp fixat“ de a ˆ ˘ ˆ se abtine de la alcool este ınainte de a merge la munca sau ın timp ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ce se afla la locul de munca, ındeosebi daca manevreaza utilaje peˆ ˘ ˘ ˘ riculoase. Un lucru e cert: oamenii ıntelep ti ¸ ¸ considera viata ¸ si ¸ sana˘ tatea daruri pretioase de la Dumnezeu (Psalmul 36:9). Manifestam ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ respect fat¸ a de aceste daruri permit¸ and principiilor biblice sa ne ca˘ ˘ ˆ lauzeasca ın luarea deciziilor privitoare la consumul de alcool. ˛

˘ ˘ „Cel prevazator vede nenorocirea si ¸ se ascunde, ˘ ˘ ˘ dar cei fara experient¸ a merg mai departe si ¸ ˘ sufera consecintele.“ ¸
(Proverbele 22:3)

˘ Trezi ¸ti-va! august 2013 15

O P E RA U NU I P RO I E CTANT ?
˘ ˘ ˘ ˘ ASARILE care zboara planat reusesc sa se ¸ ˘ ˆ mentin ¸ a ın aer cu minimum de efort. Iar al˘ ˘ ˘ batrosul calator este un adevarat maestru al ˆ ˘ acestui tip de zbor. Avand o anvergura a aripilor de 3,4 m si ¸ o greutate de aproape 8,5 kg, ˘ ˘ ˆ aceasta pasare poate parcurge ın zbor mii de kilometri cu un consum foarte redus de energie! ˘ ˆ ˆ Secretul ei consta atat ın caracteristicile anaˆ ˆ ˘ tomice, cat si ¸ ın tehnica de planare folosita. ˆ ˆ ˘ ˆ Ganditi-v ¸ a: In timpul zborului, albatrosul ısi ¸ ˘ ˆ blocheaza aripile, ıntinse la maximum, cu ajutoˆ ˘ rul anumitor tendoane, ceea ce ıi permite sa-si ¸ ˘ ˘ ˘ odihneasca muschii. Alt secret datorita caruia ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ pasarea poate sa planeze ore ın sir ¸ consta ın ˘ maiestria cu care se foloseste ¸ de curentii ¸ oceanici. ˆ ˘ ˘ In timp ce zboara deasupra marii, albatrosii ¸ se ˆ ˘ ˘ ˘ ınalt¸ a, vireaza si ¸ coboara descriind repetate arce ˘ ˘ ˘ de cerc. Aceasta tehnica de zbor le asigura pro˘ pulsia necesara pentru a compensa pierderea ˘ de energie cauzata de rezistenta ¸ aerului. Doar ˘ ˆ recent oamenii de stiin t¸ a au ınteles cum reusesc ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ pasarile sa faca acest lucru. Cu ajutorul unor dis˘ ˆ ˘ pozitive de urmarire de ınalta rezolutie ¸ si ¸ al unor programe speciale de calculator, ei au descope˘ ˆ ˘ ˆ ˆ rit ca albatrosii ¸ castig ¸ a energie ın momentul ın ˆ ˆ ˘ care, aflandu-se ın partea superioara a curbei ˘ ˆ ˘ ˆ de zbor, vireaza din directia ¸ cu vant de fat¸ a ın diˆ ˆ rectia energiei“ ¸ cu vant de spate. „Castigarea ¸ ˘ ˘ se face „lin si ¸ continuu“, afirma cercetatorii. Re˘ ˘ ˆ zultatul? Pasarea reuse ¸ ste ¸ sa planeze ore ıntregi ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ fara sa bata nici macar o data din aripi! ˆ Toate aceste descoperiri ıi pot inspira pe ingi˘ neri sa proiecteze vehicule aeriene cu consum ˘ redus de combustibil, poate chiar vehicule a ca˘ ror propulsie nu este asigurata de un motor. ˘ Ce credeti? ¸ A aparut albatrosul, cu zborul lui performant si ¸ caracteristicile-i anatomice unice, prin evolutie? Sau este opera unui Proiectant? ˛ ¸

Albatrosul si ¸ zborul lui performant

P

5 Minden Pictures/SuperStock

s

g13 08-M 130506

n o

˘ Pute ¸ti descarca ˘ gratuit ˘ aceasta revista, precum si ¸ edi ¸tii anterioare

p

Biblia ˘ disponibil a online ˆ ın aproximativ 50 de limbi

Accesa ¸ti www.jw.org sau scana ¸ti acest cod

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful