!"#2

IUNIE 2013

˘ ˘ Cumparam prea mult?

!"#2 ˆ

˘ IN AC EST NUM AR

s

ALTE ARTIC O LE
pe www.jw.org

ADOLESCENT ¸ I ˘ S U B I EC T U L D E C O P E R TA

˘ ˘ Cumparam prea mult?
PAGINILE 8 –11

ˆ ˘ TINERII SE INTREABA. . . ˘ ˘ MA OBSEDEAZA ˆ ˘ INFATI MEA? ¸ SAREA ¸ ˘ ˆ ˘ „De fiecare data cand ma privesc ˆ ˘ ˘ ın oglinda, mi se pare ca sunt ˘ ˆ ˘ ˘ obeza si ¸ urata“, marturiseste ¸ o ˘ adolescenta pe nume Serena. ˆ ˘ „Chiar m-am ınfometat ca sa ˘ slabesc.“ Ti-e ¸ si ¸ tie ¸ oglinda un dusman? Cum poti ¸ ¸ avea un punct de vedere echilibrat cu privire la ˆ ˘ propria ınfati ¸ sare? ¸
ˆ ˘ ˘ ˘ (Cautati ¸ la INVAT ¸ ATURI BIBLICE ADOLESCENTI) ¸

r

ˆ 3 LUMEA IN OBIECTIV 4 AJUTOR PENTRU FAMILII ˘ ˘ Cum puteti ¸ pune capat tratamentului tacerii 6 POTRIVIT BIBLIEI Satan ˘ 12 T ¸ ARI SI ¸ POPOARE ˘ ˆ ´ O vizita ın Panama 14 PORTRETE DIN TRECUT ˆ Un ultimatum ın numele lui Dumnezeu? 16 OPERA UNUI PROIECTANT? ˆ ˘ ˘ Inotatoarea balenei-cu-cocoas ¸a COPII

ˆ Cititi ¸ povestiri biblice ın imagini. ˘ Folositi ¸ paginile cu activitati ¸ pentru ˘ a-i ajuta pe copiii vostri ¸ sa cunoas˘ ca mai multe despre personajele si ¸ ˘ ˆ principiile morale ce se gasesc ın Biblie.
ˆ ˘ ˘ ˘ (Cautati ¸ la INVAT ¸ ATURI BIBLICE COPII)

r

Vol. 94, No. 6 / Monthly / ROMANIAN ˘ ˆ Tirajul fiecarei edi ¸tii: 43 524 000 ın 98 de limbi
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ Aceasta publica ¸tie nu se comercializeaza. Ea este distribuita ın cadrul unei lucrari mondiale de instruire ˘ ˘ ˘ ˘ biblica, sus ¸tinute prin dona ¸tii. Daca nu exista alta indica ¸tie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi. Awake! (ISSN 0005–237X) is published monthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.; L. Weaver, Jr., President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201–2483, and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. 5 2013 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate. Printed in Germany. Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus.

Doriti ¸ mai multe informatii ¸ sau un studiu biblic gratuit la domiciliu? Accesati ¸ www.jw.org sau scrieti-ne ¸ la una dintre adresele de mai jos.

ˆ MARTORII LUI IEHOVA: ROMANIA: CP 132, OP 39, RO-024330 ˘ Bucuresti. ¸ MOLDOVA: PO Box 472, MD-2005 Chisin ¸ au. Pentru ˘ o lista cu toate adresele postale, vezi www.jw.org/ro/contact. ¸

ˆ LUMEA IN OBIECTIV

MAPAMOND ˘ ˘ ˘ ˘ Organizatia ¸ Mondiala a Sanatatii ¸ a ˘ ajuns la concluzia ca expunerea la noxele emise de motoarele diesel ˘ „este asociata cu un risc sporit de cancer pulmonar“ si ¸ posibil si ¸ cancer ˘ de vezica.

IRLANDA ˘ ˆ Un raport dat publicitatii ¸ ın 2012 de Asociatia ¸ ˘ ˘ Preotilor Catolici din Irlanda dezvaluie ca 87% ¸ ˘ ˘ dintre catolicii din aceasta tar ¸ a respondenti ¸ la un ˘ ˘ ˘ ˘ sondaj cred ca preotilor ar trebui sa li permita sa ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ se casatoreasca; mai mult, 77% sunt de parere ˘ ca femeile ar trebui hirotonisite.

EL SALVADOR ˘ La jumatatea lunii aprilie 2012, oficialii guvernamentali din El Salvador au anuntat ¸ prima zi, din ˆ ultimii trei ani, ın care nu s-a comis nicio omucidere. Fiind teatrul mul˘ tor violente ¸ ce au lega˘ tura cu drogurile, tara a ¸ ˆ ˆ ınregistrat, ın 2011, o ˘ rata a omuciderilor de 69 la 100 000, una dintre cele mai ridicate din lume.

ANTARCTICA Polenul si ¸ sporii fosilizati, ¸ extrasi ¸ din sedimentele de pe fundul ocea˘ ˘ ˆ nului, arata ca ın Antarctica erau ˘ ˆ candva ¸ paduri de tip troˆ palmieri si pical. In „perioada din eocen carac˘ ˘ terizata prin conditii ¸ de sera“, ierniˆ ˆ le erau blande si, ¸ „ın mare parte, ˘ ˘ ˆ fara ınghet“, ¸ iar la poli temperaturile nu erau cu mult diferite de cele de la ecuator.

˘ AFRICA SUBSAHARIANA SI ¸ SUD-ESTUL ASIEI Analiza medicamentelor ˆ ımpotriva malariei a dez˘ ˘ ˆ valuit ca, ın unele zone, ˆ medicamentele erau, ın general, sub standardele ˘ acceptate sau contrafacute, ceea ce avea drept rezultat nu doar esecul tra¸ tamentului, ci si ¸ aparitia ¸ unor ˆ efecte secundare grave. In sud-estul Asiei, 36% dintre medicamentele testate au fost declarate con˘ ˆ ˆ trafacute, pe cand ın Afri˘ ca subsahariana proportia ¸ ˘ de medicamente contrafacute a fost de 20%.

3

˘ AJUTOR PENTRU FAMILII  CASNICIE

Cum puteti ˘¸ pune capat tratamentului ˘ tacerii

DIFICULTATEA Cum este posibil ca doi oameni care si-au jurat iubire ¸ ˘ ˘ ˘ sa ajunga sa nu-si ¸ mai vor˘ ˆ beasca ore sau chiar zile ın sir? „Cel putin ¸ ¸ nu ne mai ˘ ˆ certam“, ısi ¸ spun ei. Cu toate acestea, problema nu se ˘ rezolva, iar cei doi se simt nefericiti. ¸

ˆ ˆ ˘ DE CE SE INTAMPL A ˘ ˘ ˘ Razbunare. Unii parteneri folosesc tacerea ca pe o arma ˘ ˘ ˘ ˘ a razbunarii. Sa presupunem ca un sot¸ face planuri de ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ weekend fara sa-si ¸ consulte sotia. ¸ Cand afla, ea se ınfuˆ ˘ ˆ ˘ rie si ¸ ıi spune ca este lipsit de consideratie. ¸ El ıi raspunde ˘ ˆ ˘ numind-o hipersensibila. Soˆ tia ¸ iese din ıncapere ca o ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ furtuna, fierband ın tacere. In realitate, ea vrea sa spuna: ˘ ˘ ˘ „M-ai ranit, las’ ca te ranesc si ¸ eu“. ˘ Manipulare. Unii recurg la tratamentul tacerii pentru a ˘ ˘ ˘ obtine ce vor. Imaginati-v ¸ ¸ a ca un cuplu doreste ¸ sa plece ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ıntr-o calatorie, ınsa sotiei ¸ i-ar placea sa-i ia si ¸ pe parintii ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ei. Sotul ¸ obiecteaza: „Te-ai casatorit cu mine, nu cu parin˘ ˆ ˘ tii ¸ tai“. Apoi nu-i mai vorbeste ¸ ın speranta ¸ de a o face sa ˘ cedeze si lui. ¸ sa se conformeze dorintelor ¸ ˆ Fireste, ıntreruperea unei dispute le poate da celor doi ¸ ˘ ˆ soti ¸ posibilitatea de a se linisti, ¸ mai cu seama cand simt ˘ ˘ ˘ ca cearta scapa de sub control. Acest gen de tacere poa˘ ˘ te aduce foloase. Biblia spune ca exista „un timp pentru ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ a tacea“ (Eclesiastul 3:7). Cand este ınsa folosit ca arma ˘ ˘ de razbunare sau de manipulare, tratamentul tacerii nu ˘ ˘ numai ca prelungeste ¸ un conflict, dar si ¸ submineaza res˘ ˘ pectul pe care-l au cei doi unul fat¸ a de celalalt. Cum puteti ¸ preveni o asemenea situatie? ¸

r

Mai multe informa ¸tii de interes pentru familie pe www.jw.org

CE PUTETI ¸ FACE ˘ ˘ ˆ Pentru a pune capat tratamentului tacerii trebuie, ın priˆ ˘ ˆ mul rand, sa recunoaste ¸ ti ¸ ce este acesta ın realitate: o ˘ ˘ ˆ tactica ce functioneaz a, ın cel mai bun caz, doar pe ter¸ ˘ ˘ men scurt. E-adevarat, faptul de a nu vorbi s-ar putea sa ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ va potoleasca dorinta ¸ de a va razbuna sau sa-l determi˘ ne pe partener sa cedeze preferintelor voastre. Dar este ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ acesta felul ın care vreti ¸ sa va purtati ¸ cu un om caruia ˘ ˘ i-ati ¸ jurat iubire? Exista modalitati ¸ mai bune de a rezolva conflictele. ˘ ˘ ˘ ˆ Dati ¸ dovada de discernamant. Biblia spune ca iubirea ˘ „nu se irita“ (1 Corinteni 13:4, 5). Prin urmare, nu reactio¸ ˆ nati genul „Tu ¸ exagerat la cuvinte rostite la manie, de ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ nu asculti ¸ niciodata“ sau „Mereu ıntarzii“. Incercati, ¸ ın ˘ ˆ schimb, sa discerneti ¸ ce se ascunde ın spatele acestora. De exemplu, mesajul din spatele cuvintelor „Tu nu asculti ¸ ˘ ˆ ˘ niciodata“ ar putea fi ın realitate „Am impresia ca nu-mi ˆ iei ın serios punctul de vedere“. (Principiu biblic: Proverbele 14:29)

VERSETE-CHEIE ˆ ˆ „Cel ıncet la manie are mult dis˘ ˆ cernamant.“ (Proverbele 14:29) „Unde nu mai sunt lemne, focul se stinge.“ (Proverbele 26:20) ˘ ˘ ˆ ˆ „Nu te grabi sa te manii ın ˘ spiritul tau.“ (Eclesiastul 7:9)

˘ ARUNCA MINGEA USOR ¸ Biblia spune: „Exprimarea voas˘ ˘ ˆ ˘ tra sa fie ıntotdeauna plina de ˘ ˘ farmec, dreasa cu sare, ca sa ˘ ˘ sti ti cum trebuie s a-i r aspunde ti ¸ ¸ ¸ ˘ fiecaruia“ (Coloseni 4:6). Aceste ˘ ˆ cuvinte se aplica ın mod sigur ˆ ˘ ˘ ˘ ın casnicie. Sa ilustram acest ˆ lucru: Intr-un joc cu mingea, aˆ ˆ ˆ ˘ runci mingea ın asa ¸ fel ıncat sa ˘ ˘ ˆ poata fi prinsa usor. Nu o azvarli ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ cu atata fort¸ a ıncat coechipierul ˘ ˘ ˘ ˘ tau sa fie ranit. Aplica acelasi ¸ ˆ principiu cand vorbesti ¸ cu par˘ tenerul tau conjugal. Cuvintele „aruncate“ cu asprime nu vor ˘ ˘ ˘ ˆ face decat sa raneasca. Mai biˆ ne vorbeste-i cu bl ande te ¸ ¸ — cu ˘ amabilitate — partenerului tau ˆ ˆ ˘ ˘ conjugal, astfel ıncat sa poata prinde sensul celor spuse. (Din ˘ numarul din 8 ianuarie 2001 al ˘ revistei Treziti-v ¸ a!)

˘ ˆ ˘ Trebuie sa vedeti viat¸ a ¸ ın partenerul de ˘ ˘ mai degraba un coleg de echipa ˆ decat un adversar
˘ ˆ Coborati ¸ tonul. Certurile tind sa se amplifice pe ˘ ˘ ˘ masura ce continua. Puteti, ¸ totusi, ¸ schimba cursul unei ˘ ˘ discutii aprinse. Cum? Iat a ce sfat da cartea Fighting for ¸ ˆ Your Marriage: „Coborati ¸ tonul si ¸ recunoaste ¸ ti ¸ punctul de vedere al partenerului. Acestea sunt instrumente puternice pe care le puteti ¸ folosi pentru a reduce din tensiune si ¸ pentru a linisti ¸ spiritele. Adesea, asta e tot ce trebuie“. (Principiu biblic: Proverbele 26:20) ˘ Nu fiti ¸ individualisti. ¸ Biblia spune: „Fiecare sa caute nu ˘ ˘ folosul sau, ci folosul altuia“ (1 Corinteni 10:24). Daca veˆ ˘ ˘ deti ¸ ın partenerul de viat¸ a mai degraba un coleg de echi˘ ˆ ˘ ˆ pa decat un adversar, nu va veti ¸ mai simti ¸ ofensati ¸ atat de ˘ ˘ usor, nu va veti ¸ ¸ mai certa si ¸ nu veti ¸ mai ajunge sa apelati ¸ ˘ la tratamentul tacerii. (Principiu biblic: Eclesiastul 7:9) ˘ ˆ Tratamentul tacerii este ın contradictie ¸ cu porunca ˘ ˘ Bibliei: „Fiecare dintre voi sa-si ¸ iubeasca sotia ¸ ca pe sine ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ınsusi, ¸ iar sotia, ¸ la randul ei, sa aiba respect profund fat¸ a de sotul ¸ ei“ (Efeseni 5:33). Drept urmare, ati ¸ putea stabili ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ımpreuna cu partenerul ca tratamentul tacerii sa nu faca ˘ ˘ parte din casnicia voastra. ˛

˘ Trezi ¸ti-va! iunie 2013 5

P O T R I V I T B I B L I E I  S ATA N

SATAN
˘ ˘ Este Satan o persoana reala?
˘ CE SPUN OAMENII Unii cred ca Satan Diavolul nu este o persoa˘ ˘ ˘ ˘ ˆ na reala, ci raul ce exista ın fiecare dintre noi. ˘ ˘ ˆ CE SPUNE BIBLIA Satan este o persoana reala. Este un ınger ˘ ˘ ˆ rebel, o fiint¸ a spirituala care i se opune lui Dumnezeu. Biblia ıl ˘ numeste ¸ pe Satan „conducatorul acestei lumi“ (Ioan 12:31). El ˘ se foloseste ¸ de ‘semne mincinoase’ si ¸ de ‘amagiri’ pentru a-si ¸ ˆ duce la ındeplinire obiectivele (2 Tesaloniceni 2:9, 10). ˆ ˘ ˆ ˆ In Biblie este consemnata o conversatie ¸ ce a avut loc ın ceruri ın˘ ˘ tre Satan si ¸ Dumnezeu. Daca Satan ar fi fost doar un simbol al rau˘ ˆ ˘ lui care exista ın fiecare persoana, cum ar fi putut Dumnezeu, care ˘ este perfect si din punct de vedere moral, sa vorbeas¸ ireprosabil ¸ ˘ ˘ ca cu o latura rea a propriei fiinte? ¸ (Deuteronomul 32:4; Iov 2:1–6) ˘ ˘ ˘ Evident, Satan este o persoana reala, nu o personificare a raului. ˘ ˘ DE CE AR TREBUI SA VA INTERESEZE? Asa ¸ cum un infractor ˆ ˘ ˆ ısi ¸ ascunde identitatea pentru a putea continua sa ıncalce legea ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ fara a fi descoperit, tot asa ¸ Satan vrea sa credeti ¸ ca el nu exista. ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ Pentru a va apara de Satan, trebuie ın primul rand sa recunoas¸ teti ¸ existenta ¸ sa.

„Sarpele cel vechi, ¸ cel numit Diavol si ¸ ˆ Satan, . . . induce ın ˆ ˘ ˆ eroare ıntregul pamant locuit.“ (Revelatia ¸ 12:9)

r

˘ ˆ ˘ Mai multe raspunsuri la ıntrebari biblice pe www.jw.org

Unde locuieste ¸ Satan?
˘ ˆ CE SPUN OAMENII Multi ¸ cred ca Satan locuieste ¸ ıntr-un iad de ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ foc, aflat ın centrul pamantului. Altii ¸ sunt de parere ca el se afla ˆ ˘ ˘ ın launtrul oamenilor rai. ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ CE SPUNE BIBLIA Intrucat este o fiint¸ a spirituala, Satan traieste ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ıntr-o sfera invizibila ochilor umani. O vreme, lui i s-a permis sa ˆ ˆ ˘ cutreiere sfera ın care locuiesc Dumnezeu si ¸ ıngerii sai fideli (Iov ˆ ˘ 1:6). Ulterior ınsa, el a fost expulzat din acest loc, iar activitatea ˘ ˘ ˘ ˆ lui, dar si ¸ a altor spirite rele a fost limitata la vecinatatea pamantului (Revelatia ¸ 12:12). ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Inseamna aceasta ca Satan ısi a activitatea doar ıntr-o ¸ desfasoar ¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ anumita zona a pamantului? Probabil ati ¸ citit, de exemplu, ca ˆ anticul Pergam era numit locul ın care „locuieste ¸ Satan“ (Revelaˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ tia 2:13). In realitate, expresia l asa s a se ın teleag a ca orasul ¸ ¸ ¸ era ˆ ˘ un centru al ınchinarii satanice. Satan nu numeste ¸ niciun loc de ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ pe pamant casa lui. Biblia chiar spune ca „toate regatele pamantului locuit“ sunt ale lui (Luca 4:5, 6).

˘ ˆ „Vai de voi, pamant . . ., ˘ pentru ca Diavolul ˆ a coborat la voi.“
(Revelatia ¸ 12:12)

˘ ˘ ˘ Poate Satan sa le faca rau oamenilor ˘ ˘ sau sa exercite influent¸ a asupra lor?
CE SPUNE BIBLIA Majoritatea oamenilor au cedat influentei ¸ co˘ rupatoare a lui Satan si ¸ au ajuns sub puterea lui (2 Corinteni ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ 11:14). Asa ¸ se explica de ce omul nu a reusit ¸ sa ımbunatateas¸ ˘ ca situatia din lume. ¸ ˘ ˆ ˆ Biblia consemneaza si ¸ cazuri extreme ın care Satan sau alti ¸ ıngeri ˘ ˆ rebeli au pus stapanire pe unele persoane si ¸ le-au provocat suferinte ¸ fizice (Matei 12:22; 17:15–18; Marcu 5:2–5). ˆ ˘ ˘ ˘ CE PUTETI ¸ FACE Nu trebuie sa va fie frica de puterea lui Satan. „Intreaga lume zace ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ Pentru a nu ajunge sub influenta ¸ sau stapanirea lui, trebuie sa ın puterea celui rau.“ ˆ ˘ ˘ aflati ¸ cum ıi manipuleaza el pe oameni, cu alte cuvinte sa nu fiti ¸ (1 Ioan 5:19) ˆ ˘ ın „nestiin t¸ a despre planurile lui“ (2 Corinteni 2:11). Citind Biblia, ¸ ˆ ˘ ˘ veti ¸ dobandi o cunostin ¸ t¸ a vitala despre tacticile lui Satan, iar ast˘ ˘ ˘ fel veti ¸ putea evita sa-i cadeti ¸ victima. ˘ ˘ ˘ Debarasati-v ¸ a de orice obiecte ce ar putea avea legatura cu activitatea demonilor (Faptele 19:19). Aceste obiecte ar putea fi a˘ ˘ mulete, materiale tiparite, materiale video, muzica si ¸ aplicatii ¸ ˘ de calculator care promoveaza spiritismul sau divinatia. ¸ ˆ ˘ „Impotriviti-v ¸ a Diavolului, iar el va fugi de la voi“, spune Biblia (Iaˆ ˆ cov 4:7). Aplicand sfaturile ıntelepte ale Bibliei, veti ¸ ¸ putea fi la ˘ adapost de masina tiile lui Satan (Efeseni 6:11–18). ˛ ¸ ¸
˘ Trezi ¸ti-va! iunie 2013 7

˘ S U B I E C T U L D E C O P E R TA

˘ ˘ De ce cumparam?
ˆ ˆ ˘ Intr-un sondaj efectuat la nivel mondial ın 2012, jumatate ˘ ˘ dintre respondenti ¸ au recunoscut ca ˆ au cumparat multe lucruri ˆ ˘ de care nu aveau nevoie ın realitate. In opinia a doua treimi dintre ˘ ˘ ˆ ˘ ei, oamenii cumpara prea mult. Astfel de ıngrijorari sunt probabil ˆ justificate. Multi ¸ consumatori sunt prinsi ¸ ıntr-un cerc vicios al ˆ ˘ ˆ ˘ datoriilor crescande. Cercetorii spun ca, ın loc sa ne confere mai ˘ ˘ multa satisfactie, ¸ consumul ridicat de bunuri genereaza mai mult ˘ ˘ ˆ stres si ¸ nefericire. Atunci de ce cumparam atat de mult?

I

NDUSTRIA marketingului ne supune pe noi, consumatorii, la un tir continuu de reclame si ¸ oferte. Cu ce obiectiv? Aceˆ la de a ne transforma dorintele ın necesi¸ ˘ ˘ tati. ca comportamentul consuma¸ Ei stiu ¸ ˆ ˘ ˘ torilor este dictat, ın mare masura, de ˆ ˘ emotii. reclamele si ¸ Asadar, ¸ ¸ ınsasi ¸ expe˘ ˆ ˆ rienta ¸ shoppingului sunt menite sa ıncante la maximum simturile consumatorului. ¸ ˆ In cartea Why People Buy Things They ˆ ˘ Don’t Need se spune: „Cand planuieste ¸ ˘ sa achizitioneze un produs nou, consuma¸ ˆ ˘ torul ısi de regula, o multime ¸ construieste, ¸ ¸ ˘ de scenarii fanteziste cu privire la cauta-

˘ ˆ rea, gasirea si, pro¸ ın final, achizitionarea ¸ ˘ ˆ ˆ dusului“. Unii specialisti ¸ cred ca ıncanta˘ ˘ rea consumatorului la cumparaturi poate ˆ ˆ ˆ fi atat de mare, ıncat acestuia i-ar putea ˘ creste ¸ chiar nivelul de adrenalina. Experˆ ˘ ˘ tul ın marketing Jim Pooler explica: „Daca percepe starea de exaltare a clientului, comerciantul poate profita la maximum de ea si, ¸ implicit, de vulnerabilitatea lui“. ˘ ˆ Ce puteti ¸ face pentru a nu cadea ın ˆ ˘ capcana exper tilor ın marketing? Lasati ¸ ¸ sentimentele la o parte si ¸ comparati ¸ promisiunile cu realitatea.

˘ mai bun a

PROMISIUNEA: O via t¸ a

˘

ˆ Este cat se poate de firesc ˘ ˘ ˘ sa ne dorim o viat¸ a mai buna. Agentii ¸ de publicitate ne bom˘ bardeaza cu fel de fel de me˘ saje potrivit carora toate do˘ ˘ rintele noastre — o sanatate ¸ ˘ ˘ mai buna, sigurant¸ a, mai puˆ tin ¸ stres si ¸ relatii ¸ mai stranse — pot deveni realitate, cu ˘ conditia ¸ sa facem achizitiile ¸ potrivite. ˆ CRUDA REALITATE: Cu cat avem mai multe lucruri, cu ˆ atat calitatea vietii ¸ noastre scade. E nevoie de mai mult

PROMISIUNEA: Prestigiu ˘ si ¸ o pozi tie ¸ social a ˆ ˘ ınalt a Putini ¸ sunt cei care vor re˘ cunoaste ¸ ca, prin achizitiile ¸ ˘ lor, doresc sa-i impresioneze ˘ pe altii. ¸ Jim Pooler declara: ˆ ˘ ˘ „Cand oamenii cumpara, sunt ˆ ˘ ıntr-o permanenta competitie ¸ cu prietenii, cu vecinii, cu cole˘ gii de munca si ¸ cu rudele“. ˘ De aceea, reclamele prezinta adesea produse de care se ˘ bucura oameni bogati, ¸ de succes. Mesajul transmis prin astfel de reclame este: „Asa ¸ poti ¸ fi si tu!“. ¸

PROMISIUNEA: O imagine

de invidiat
Cartea Shiny Objects expli˘ ˘ ˘ ˘ ca: „Obisnuim sa le aratam al¸ tora cine suntem (sau cine ˘ ˘ ne-ar placea sa fim) folosinˆ du-ne si ¸ etalandu-ne bunurile ˘ ˆ materiale“. Cei ce lucreaza ın industria marketingului sunt constien ti ¸ ¸ de aceasta si ¸ se ˘ ˘ straduiesc sa asocieze branˆ duri — ındeosebi branduri de lux — cu anumite stiluri de via˘ t¸ a si ¸ valori. ˘ ˆ ˘ Cum va priviti ¸ pe voi ınsiv ¸ a? ˘ ˘ ˘ Cum v-ati ¸ dori sa va priveasca ˘ ˘ altii? ¸ Ati ¸ dori sa va considere o ˘ ˘ ˘ persoana stilata? Atletica? Indiferent care ar fi imaginea pe care v-o doriti, ¸ industria mar˘ ˘ ketingului promite ca, daca ˘ pur si ¸ simplu cumparati ¸ produsele din brandul potrivit, puteti ¸ ˘ deveni acel gen de persoana. CRUDA REALITATE: Niciun pro˘ dus cumparat nu ne poate ˘ schimba adevarata identitate ˆ si ¸ nici nu ne poate ınzestra ˘ cu calitati ¸ demne de admirat, precum cinstea si ¸ integritatea. ˘ ˘ Principiu: „Podoaba voastra sa nu fie . . . folosirea de bijuterii de aur sau . . . purtarea de ˘ mantii, ci sa fie persoana as˘ cunsa a inimii“ (1 Petru 3:3, 4).

ˆ Cu cat avem mai multe lucruri, ˆ cu atat calitatea vietii ¸ noastre scade
timp si ¸ de mai multi ¸ bani penˆ tru a ıntretine mai multe bu¸ nuri materiale. Nivelul de stres creste ¸ din cauza grijilor cauzate de datorii, iar timpul dedicat familiei si ¸ prietenilor se ˘ scurteaza. ˘ Principiu: „Chiar daca cineva are din belsug, viata ¸ ¸ lui nu depinde de lucrurile pe care le are“ (Luca 12:15). ˆ CRUDA REALITATE: Cand ne stabilim propria valoare comˆ ˘ parandu-ne cu altii ¸ intram ˆ ıntr-un cerc vicios al nemultu¸ ˘ mirii. Odata atins un nivel al aspiratiilor noastre, ne dorim ¸ ˘ ˘ imediat sa atingem urmatorul nivel. Principiu: „Cine iubeste ¸ argin˘ tul nu se satura de argint“ (Eclesiastul 5:10).

ˆ Echilibru ın ce priveste ¸ lucrurile materiale
˘ ˘ ˆ ˘ Promisiunile din reclame rareori corespund realitatii. ¸ Exista ınsa un ghid ˆ ˘ ˘ ˘ demn de ıncredere care ne poate ajuta sa ducem o viat¸ a echilibrata si ¸ ferici˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ta. Toate principiile mentionate ın acest articol se gasesc ın Biblie, Cuvantul ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ lui Dumnezeu. Biblia nu condamna posesiunile materiale, dar ne ınvat¸ a ca ˘ ˘ ˘ adevarata fericire decurge dintr-un mod de viat¸ a ce nu are la baza ‘iubirea de bani’ (Evrei 13:5).

˘ Trezi ¸ti-va! iunie 2013 9

Sugestii pentru a ˘ nu ˘ cheltui peste masura
ˆ ˘ Pe langa presiunile exercitate de industria marketingului, si ¸ propriile sentimente si ¸ obiceiuri ˘ ˘ ˘ ne pot determina sa cheltuim peste masura. ˘ ˆ ˘ Prezentam ın continuare sase sugestii care va ¸ ˘ ˘ ˘ pot ajuta sa evitati ¸ aceasta capcana.
˘ 1. Rezistati ¸ tentatiei ¸ de a cumpara sub ˘ ˘ impulsul momentului. Va place sa faceti ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ cumparaturi si ¸ sa gasiti ¸ chilipiruri? Daca ˘ ˘ ˘ da, s-ar putea sa fiti ¸ tentati ¸ sa cumparati ¸ sub impulsul momentului. Pentru a rezista ˆ ˘ tentatiei, ganditi-v ¸ ¸ a realist la consecintele ¸ pe termen lung pe care le va aduce cu ˆ sine achizitionarea, detinerea si ¸ ¸ ¸ ıntretine¸ ˘ rea bunului pe care intentiona ti ¸ ¸ sa-l cum˘ ˘ ˘ parati. ¸ Opriti-v ¸ a putin ¸ si ¸ amintiti-v ¸ a de ˘ achizitii ¸ din trecut facute sub impulsul momentului pe care ulterior le-ati ¸ regre˘ ˘ ˆ ˆ tat. Lasati-v ¸ a timp de gandire ınainte de a lua o decizie. ˘ ˘ ˘ ˘ 2. Evitati ¸ sa faceti ¸ cumparaturi pentru a va ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ımbunatati ¸ dispozitia. ¸ Cumparaturile va pot ˘ scoate temporar dintr-o dispozitie ¸ proasta. ˆ Dar, cand sentimentele negative revin, veti ¸ ˘ fi probabil si ti s a cheltui ti pentru a ¸ mai tenta ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ va simti mai bine. In loc s a proceda ti astfel, ¸ ¸ ˆ apelati ¸ la ajutorul unor prieteni de ıncrede˘ re sau efectuati ¸ o activitate fizica, cum ar fi o plimbare.

Strategii moderne de marketing
ˆ ˘ ˘ Pe langa reclamele televizate, din presa scrisa si ¸ de pe internet, expertii ¸ din ˘ ˘ ˆ industria marketingului apeleaza la un numar tot mai mare de strategii, ıntre care: PROMOVAREA DE PRODUSE: ˆ ˆ ˆ In showuri TV, ın filme si ¸ ın jocuri video sunt prezentate subtil anumite produse sau branduri. ˆ ˘ MARKETING PRIN „INVALUIRE“: ˆ In situatii ¸ cotidiene, reprezentanti ¸ ˘ platiti ¸ folosesc din plin anumite produse si ¸ le vorbesc altora cu en˘ ˘ ˘ tuziasm despre ele, fara sa lase ˘ ˘ ˘ impresia ca sunt pusi ¸ sa faca asta. MARKETINGUL PRIN VIU GRAI: ˆ ˘ Consumatorii sunt ıncurajati ¸ sa ˘ vorbeasca despre produse cu prietenii lor, inclusiv pe retelele sociale. ¸ ˘ Acestora li se ofera, pentru motivare, mostre ale produselor sau alte recompense.

r

Mai multe informa ¸tii de interes pentru familie pe www.jw.org

˘ ˘ ˆ 3. Nu transformati ¸ cumparaturile ıntr-o for˘ ma de destindere. Prin extravaganta ¸ lor, ˘ ˘ ˆ mallurile au transformat cumparaturile ın˘ tr-o distractie. ¸ Desi ¸ poate ca mergeti ¸ la mall ˘ sau navigati ¸ pe internet doar din placere, multe dintre lucrurile pe care le vedeti ¸ aco˘ lo sunt create pentru a v a stimula dorin ta ¸ ˆ ˘ ˘ de a cumpara. Incercati ¸ sa mergeti ¸ la cum˘ ˘ ˆ ˘ paraturi numai cand intentiona ti ¸ ¸ sa achizitiona ti ¸ ¸ ceva anume si ¸ nu deviati ¸ de la ce ati ¸ stabilit. ˘ ˆ 4. Alegeti-v Sti¸ a prietenii cu ıntelepciune. ¸ ˘ lul de viat¸ a si prietenilor vostri ¸ conversatiile ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ va influenteaz a ın mare masura dorintele. ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ Daca constatati ¸ ca cheltuiti ¸ peste masura ˆ doar pentru a tine pasul cu prietenii ın¸ ˘ ˘ ˘ ˘ seamna ca ar trebui sa va alegeti ¸ prieteni ˆ care nu pun atat de mult accentul pe bani si ¸ pe lucruri materiale. ˆ 5. Folositi ¸ cardurile de credit cu ıntelepciu¸ ˘ ne. Cu un card de credit, e mult mai usor ¸ s ˆ a ˘ ˘ ˘ faci cumparaturi si ¸ sa uiti ¸ de consecinte. ¸ In˘ ˘ cercati ¸ sa rambursati ¸ lunar suma totala de ˘ ˘ ˆ plata. Aflati ¸ ce rata a dobanzii si ¸ ce comi˘ sioane va sunt percepute si ¸ comparati ¸ ofer˘ tele de credite pentru a gasi cel mai convenabil card de credit, potrivit propriilor ˘ ˆ posibilitati. ¸ Fiti ¸ circumspecti ¸ ın ce priveste ¸ cardurile premium, care au limite de credit ˘ ˘ mai mari si ¸ ˆ ofera beneficii care nu va sunt ˘ ˘ necesare. In loc sa cumparati ¸ pe credit, ˆ strangeti ¸ bani pentru cheltuielile mai mari, iar apoi achitati ¸ integral produsul dorit. ˘ ˘ ˘ 6. Cunoaste ¸ ti-v ¸ a situatia ¸ financiara. Daca ˘ ˘ nu va cunoaste ¸ ti ¸ bine situatia ¸ financiara, ˘ ˆ puteti c adea mai u sor ın capcana de a ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ cheltui peste masura. Pastrati eviden te ¸ ¸ acˆ tualizate si fi ti ıntotdeauna la curent cu si¸ ¸ ˘ ˘ ˘ tuatia voastr a financiar a. Pune ti-v a la punct ¸ ¸ un plan realist de cheltuieli lunare, bazat pe bugetul vostru si ¸ pe cheltuielile din trecut. Tine ti eviden ta cheltuielilor si ¸ ¸ ¸ ¸ comparati-le ¸ ˘ ˆ cu planul facut. Rugati un prieten de ıncre¸ ˘ ˘ ˘ ˆ dere sa va ajute sa ıntelege ti ¸ ¸ chestiuni de ˘ ordin financiar care va sunt necunoscute. ˛

˘ Ocrotiti-v ¸ a copiii ˘ de cultura consumista
˘ Tinta preferata a agentilor de publicitate sunt ¸ ¸ ˆ ˆ copiii, iar motivul e lesne de ınteles. In prezent, ¸ ˘ ˘ ˆ tinerii cumpara si ¸ cheltuie mai mult ca oricand. ˆ ˘ In Statele Unite, adolescentii reprezint a un seg¸ ˘ ˘ ment de piat¸ a care consuma anual miliarde de dolari. ˘ ˘ ˘ ˆ Cercetatoarea Juliet Schor lasa sa se ıntelea¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ga ınsa ca copiii prinsi ¸ ın cultura consumista ˆ sunt mai predispusi ¸ la depresie si ¸ anxietate ın ˘ ˘ perioada copilariei si ¸ au relatii ¸ mai reci cu parin˘ ˘ ˘ tii ¸ lor. Cum va puteti ¸ ocroti copiii? Va prezentam ˆ ˘ ın continuare modalitatile ¸ practice prin care unii ˘ ˘ ˘ parinti ¸ au reusit ¸ sa-si ¸ ocroteasca copiii. ˆ INSTRUITI-I: ¸ „Nu-i putem feri pe copii ın totalita˘ te de reclame, pentru ca sunt pretutindeni. Prin ˘ ˘ urmare, le explicam fetelor noastre ca agentii ¸ ˘ ˘ ˆ de publicitate urmaresc ceva, si ¸ anume sa cas¸ ˆ tige bani. Ei nu au ın vedere binele nostru“ (James si ¸ Jessica). ˘ NU CEDATI: ¸ „Copiii exercita presiuni asupra ta ca ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ sa le cumperi ce vor si ¸ ıncearca din rasputeriˆ sa ˆ ˘ te ınduplece. Dar e important sa nu cedezi. In ˘ ˆ ˘ ˘ cele din urma, ei ınvat¸ a ca nu obtin ¸ mereu ceea ˆ ˘ ˘ ce vor. Cand fiica noastra era mai mica, discuˆ ˘ tam deseori ıntre noi, parintii, ¸ despre cum putem fi echilibrati ¸ si ¸ ce limite putem trasa“ (Scott si ¸ Kelli). LIMITATI-LE EXPUNEREA LA PUBLICITATE: „Fami¸ ˘ ˘ lia noastra se uita foarte putin ¸ la televizor. Pur si ¸ simplu nu face parte din programul nostru. ˆ Ne umplem timpul care ar putea fi petrecut ın ˘ ˘ ˆ fata ¸ televizorului cu alte activitati. ¸ Gatim si ¸ man˘ ˆ ˘ ˘ cam ımpreuna, iar baietii ¸ nostri ¸ sunt niste ¸ soa¸ ˘ reci de biblioteca“ (John si ¸ Jennifer).

˘ Trezi ¸ti-va! iunie 2013 11

˘ ´ T ¸ ARI S ¸ I P O P OA R E  PA NA M A

˘ ˆ ´ O vizita ın Panama

S
Arhipelagul San Blas Canalul ´ Panama

´ PANAMA

P

A

N

A

M

´ A

´ TATUL Panama este, probabil, cel mai bine cunoscut pentru canalul cu acelasi ¸ nume, o cale ˘ ˘ maritim a ce leag a Oceanul Atlantic de Oceanul Paciˆ ˆ ˆ ˆ fic. In plus, ıntrucat este o punte ıntre continentul ´ nord-american si ¸ cel sud-american, statul Panama ˆ este si ¸ o punte ıntre oameni. Teritoriul lui reuneste ¸ o varietate de rase si ¸ culturi. O mare parte din popuˆ ˘ latie si ¸ descinde din uniuni ıntre bastina ¸ ¸ si ¸ europenii ˘ de odinioara. ˆ ˆ ˆ ´ In 1501, cand au sosit ın Panama, exploratorii spa˘ ˘ nioli au gasit aici o sumedenie de comunitati ¸ indigeˆ ˘ ˆ ˘ ne, unele continuand sa existe pana azi. Una dintre ˘ ˆ acestea este guna (numita ın trecut kuna). Multi ¸ din ˆ populatia ¸ guna locuiesc ın sectorul indigen al arhipe˘ lagului San Blas si ¸ de-a lungul coastei Marii Caraibi-

˘ STIA TI Broasca aurie ¸ ¸ CA. ´ . .? ˆ ˘ de Panama „ısi ¸ flutura“ membrele anterioare pentru a-i atrage pe eventualii parteneri si ¸ pentru a-si ¸ avertiza adversarii

ˆ ˘ ˘ Femeie guna ımbracata ˆ ˘ ˘ ın mola, bluza viu-colorata ˆ cu modele realizate ıntr-o ˘ ˘ ˘ tes a multistratificata, ¸ atur ˆ ˆ ˆ ˘ tin and ın m aini maimu tic ¸ ¸ a marmoset

ˆ ´ lor, ın apropierea granitei ¸ dintre Panama si ¸ Columbia. ˆ ˘ ˆ ˘ Aici vaneaza, pescuiesc din canoe si ¸ ısi ¸ cultiva propriile terenuri pentru obtinerea hranei. ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ In comunitatile ¸ guna, cand un barbat se casatores¸ ˘ ˆ ˘ te, se muta la sotia sa, locuie ste ımpreun a cu familia ¸ ¸ ˘ ei extinsa si ¸ munceste ¸ pentru membrii acesteia. Da˘ ˆ ˘ ˘ ca sotia ¸ ıi naste ¸ o fetit¸ a, el si ¸ familia lui pot sa plece ˆ ˘ ˘ ˘ de langa socri si ¸ sa-si ¸ formeze propria gospodarie. ˆ ´ ˘ In Panama exista circa 300 de congregatii ¸ ale Marˆ ˘ ˘ ˆ torilor lui Iehova. Pe langa spaniola, ıntrunirile se tin ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ın chineza, creola haitiana, engleza, gujarati, guna, limbajul semnelor panamez si ¸ ngabere. ˛
´ Paginile 12 si a: 5 Alvaro Leiva/age fotostock; femeie guna: 5 Wolfgang ¸ 13: canalul Panam ˘ ˘ Kaehler/SuperStock; broasca: Courtesy Brian Gratwicke; barca: 5 Michel Renaudeau/age fotostock

DAT E GE NE RALE
Populatie: ¸ 3 629 000 ´ Capitala: Panama ˘ ˘ Limba oficiala: spaniola ˘ Forma de guvernare: ˘ democratie a ¸ constitutional ¸ ˘ ˘ Clima: tropicala ˘ Relief si ¸ vegetatie: ¸ paduri ˘ montane racoroase, savane ˘ si ¸ paduri tropicale umede. Are ˘ ˆ peste 1600 de insule raspandite de-a lungul ambelor coaste.

˘ Trezi ¸ti-va! iunie 2013 13

PORTRETE DIN TRECUT  EL REQUERIMIENTO

Un ˆ ultimatum IN NUMELE LUI DUMNEZEU?
˘ ˘ ˘ ˆ „Daca nu va veti ¸ supune, . . . va voi ınfrunta cu ajutorul ˆ ˘ ˆ lui Dumnezeu si ¸ voi lupta ımpotriva voastra, oriunde si ¸ ın ˘ ˆ ˆ ˘ orice fel va fi nevoie. Va voi sili neıntarziat sa ascultati ¸ si ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ sa va supuneti Bisericii si Maiest a tii Sale; v a voi cuceri ¸ ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ pamanturile si ¸ va voi face sclavi pe voi, pe femeile voastre ˆ ˆ si . . . ımi voi ınsusi ¸ pe copiii vostri, ¸ ¸ bunurile voastre si ¸ veti ¸ ˘ ˘ cunoaste puterea mea de a v a face r au . . . Moartea si ¸ ¸ ˘ nenorocirea care se vor abate astfel asupra voastra vor ˘ ˘ ˘ fi din vina voastra, nu a Maiestatii ¸ Sale sau a noastra.“ ˘ INTRE toate declaratiile oficiale consemnate vreodata, ¸ aceasta este una dintre cele mai bizare. Ea face parte ˘ dintr-o proclamatie ¸ cunoscuta sub numele spaniol de el ˆ Requerimiento (Cererea), pe care, ın secolul al XVI-lea, con˘ ˘ ˆ chistadorii au trebuit sa o citeasca cu voce tare cand au ajuns pe teritoriul Americilor pentru a le cuceri. ˘ Dar ce le proclamau conchistadorii bastina silor si ¸ ¸ ¸ de ce? ˘ Convertirea for tat ¸ a la catolicism ˘ La scurt timp dupa ce Columb a pus piciorul pe noul conˆ tinent ın 1492, Spania si au pretins suprematie ¸ Portugalia ¸ ˆ ˆ ˆ asupra teritoriilor descoperite. Intrucat ıl considerau pe ˘ ˘ ˆ papa reprezentantul lui Cristos pe pamant, ambele natiuni ¸ ˆ au apelat la el pentru a reglementa disputa. Sub ındrumaˆ ˘ ˆ rea papei, Biserica a ımpar tit ¸ teritoriile ıntre Spania si ¸ Por˘ ˘ ˘ tugalia, cu conditia ¸ ca cele doua puteri sa trimita misionari ˘ pentru a-i converti pe bastina si ¸ ¸ la catolicism. ˘ ˘ ˘ Pe masura ce cuceririle se extindeau, monarhia spaniola ˆ ˘ a ıncercat sa justifice faptele conchistadorilor. Spaniolii pre˘ ˆ ˆ ˆ tindeau ca, ıntrucat papa actionase ın numele lui Dumne¸ ˆ ˘ ˆ zeu cand le conferise dreptul de a stapani noul teritoriu, cu˘ ˘ ceritorii erau liberi sa dispuna de indigeni si ¸ de bunurile lor ˘ ˆ ˘ ˘ si ¸ sa le ıngradeasca libertatea. Spaniolii au redactat un document pentru a-i informa pe ˘ bastina si ¸ ¸ despre decizia papei. Prin urmare, acestora li s-a

5 INTERFOTO/Alamy

˘ S ¸ I C A . . .? ¸ T I AT
( El Requerimiento a fost un ultimatum dat de conchistadori ˆ cand au ajuns pe teritoriul ˆ Americilor ın secolul al XVI-lea. ( Populatiilor indigene li ¸ ˘ ˘ se „cerea“ sa recunoasca autoritatea Bisericii Catolice. ( Documentul trebuia citit cu ˆ ˘ ˆ voce tare ın spaniola sau ın ˘ ˘ latina, limbi pe care bastina sii ¸ ¸ ˆ nu le ıntelegeau. ¸ ( Aceasta a fost una dintre cele ˘ mai revoltatoare proclamatii ¸ din istoria Americilor.

D

˘ ˆ „Violenta ¸ era scuzabila ın numele unei cauze drepte, sau cel putin ¸ asa ¸ se credea. Prin urmare, Spania a trebuit ˘ ˘ ˘ sa nascoceasca astfel de cauze.“
(Francis Sullivan, profesor iezuit de teologie)
˘ ˘ ˘ ˘ impus sa se converteasca la crestinism si ¸ ¸ sa devina supusi ¸ ˘ ˘ ai regelui Spaniei. Daca opuneau rezistent¸ a, spaniolii se ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ simteau ındreptati ¸ ¸ ti ¸ sa porneasca un razboi „drept“ ımpoˆ triva lor ın numele lui Dumnezeu. ˘ „Nedrept, lipsit de pietate, revoltator“ ˘ Coroana spaniola a ordonat citirea proclamatiei ¸ pentru a-si lini sti con stiin ta si pentru asi justifica cuceririle colo¸ ¸ ¸ ¸ ¸ ¸ niale. Conchistadorii citeau deseori proclamatia la bordul ¸ ˆ ˘ ˆ navelor ınaintea unui raid sau dupa ce debarcau, ın fata ¸ ˆ unor indigeni ce nu ıntelegeau limbile europene. Uneori, ¸ ˆ documentul era citit chiar ın fata ¸ colibelor goale, abando˘ ˆ nate de bastina sii ¸ ¸ ıngroziti. ¸ ˘ ˘ ˘ Aceasta convertire for tat ¸ a a localnicilor a dus la adeva˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ rate varsari de sange. De exemplu, ın timpul unei batalii ˆ din Chile ın anul 1550, aproximativ 2 000 de araucani au ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ fost pur si ¸ simplu macelariti. ¸ Referitor la cei ramasi ¸ ın viat¸ a, ˘ conchistadorul Pedro de Valdivia i-a spus regelui: „La doua ˘ ˆ sute dintre ei le-au fost taiate mainile si ¸ nasul din cauza ne˘ ˆ ˆ supunerii lor neobrazate, desi ¸ ın repetate randuri le transmisesem prin mesageri porunca [el Requerimiento] Maies˘ tatii ¸ Voastre“.1 ˘ ˆ ˆ Se prea poate ca citirea proclamatiei ¸ sa fi mangaiat constiin ¸ ta ¸ invadatorilor. Cu toate acestea, declaratia ¸ nu a promovat cu nimic religia spaniolilor. Bartolomeo de Las ˘ ˘ ˘ ˆ Casas, calugar misionar care a trait ın secolul al XVI-lea si ¸ ˆ care a fost martor la efectele proclamatiei, a scris: „Cat ¸ ˘ de nedrept, lipsit de pietate, revoltator, irational si ¸ ¸ absurd a ˘ fost decretul! Ca sa nu mai vorbesc de cumplita dezonoare ˘ ´ adusa religiei crestine“. Cronicarul Gonzalo Fernandez de ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Oviedo a spus cu parere de rau ca atrocitatile ¸ comise ımpo˘ triva populatiilor indigene din Americi le-au lasat acestora o ¸ ˘ impresie foarte negativa despre crestinism. ¸ ˘ ˘ ˘ Este Dumnezeu raspunzator de atrocitatile ¸ comise de ˆ ˘ puterile politice si ¸ ecleziastice ın numele sau, cum sustin ¸ ˘ ˘ ˘ ele? Biblia afirma: „Departe de adevaratul Dumnezeu sa ˘ ˘ ˘ ˘ faca ce este rau si ¸ de Cel Atotputernic sa faca ce este nedrept“ (Iov 34:10). ˛
˘ ˆ 1 Potrivit unor surse, Cererea a fost abolita ın 1573.

EVENIMENTE

1492 ) Columb ajunge pe teritoriul Lumii Noi cca 1493 ) Papa Alexandru ˘ al VI-lea confera monarhiei spaniole si ¸ celei portugheze suprematie ¸ asupra teritoriilor Lumii Noi

Papa Alexandru al VI-lea: 5 The Art Gallery Collection/Alamy; indieni: 5 SuperStock

1513 ) El Requerimiento ˘ ˆ intra ın vigoare

1550 ) Aproximativ 2 000 de ˆ araucani sunt ucisi ¸ ın Chile ˘ ˘ 1573 ) Coroana spaniola abroga proclamatia ¸

˘ Trezi ¸ti-va! iunie 2013 15

O P E RA U NU I P RO I E CTANT ?

˘ balenei-cu-cocoas ¸a

ˆ ˘ Inotatoarea

O

˘ ˘ ˘ BALENA-CU-COCOAS ¸ A adulta ˆ este mai mare si ¸ mai grea decat ˆ ˆ ˘ un autobuz. Totusi, ¸ ın timp ce ınoata ˘ ˆ ˘ si ¸ se rasuceste ¸ ın apa, acest mamifer ˘ urias ¸ este de-o agilitate incredibila. ˘ Cum reuse ¸ ste ¸ sa se miste ¸ asa ¸ de usor? Unul dintre secretele balenei ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ consta ın protuberantele de pe ınota¸ toare. ˆ ˘ Ganditi-v ¸ a: Majoritatea balenelor ˆ ˘ si ¸ a altor cetacee au ınotatoare ˆ ˘ ˆ cu margini anterioare netede. Insa ın ca˘ zul balenei-cu-cocoas ¸ a, lucrurile stau ˘ ˆ ˘ altfel: muchia anterioara a ınotatoa˘ rei prezint ¸ (numite tuˆ a protuberante ˆ ˘ berculi). In timp ce balena ınoata, iar apa trece peste protuberante, ¸ fiecare ˘ ˆ dintre acestea da nastere la vartejuri. ¸ ˘ Protuberantele totodata directionea¸ ¸ ˘ ˘ za fluxul apei si ¸ creeaza turbulente. ¸ ˆ ˘ Acest efect ıi mareste ¸ balenei forta ¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ascensionala, permit¸ andu-i sa-si ¸ ıncliˆ ˘ ne ınotatoarele la un unghi de atac ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ mare fara sa piarda din viteza. In plus, la unghiuri de atac mari, protuberantele reduc din rezistenta ¸ ¸ la ˆ ınaintare — un avantaj important ˆ ˘ pentru ınotatoarele lungi ale balenei, ˘ ˘ care masoara o treime din lungimea corpului. ˘ ˘ ˘ Cercetatorii vor sa se foloseasca ˘ de aceasta descoperire pentru a conˆ ˘ strui carme, turbine de apa, mori de ˆ vant si ¸ pale de elicopter mai eficiente. ˘ Ce credeti? ¸ Au aparut balena˘ ˆ ˘ cu-cocoas ¸ a si ¸ ınotatoarea ei prin evolutie? Sau sunt opera unui Proiec¸ tant? ˛

s

g13 06-M

n o

˘ Puteti ¸ descarca ˘ gratuit ˘ aceasta revista, precum si ¸ editii ¸ anterioare

p

Biblia ˘ disponibil a online ˆ ın aproximativ 50 de limbi

Accesati ¸ www.jw.org sau scanati ¸ acest cod