You are on page 1of 9

DEZVOLTAREA NEUROPSIHICA Aprecierea regimului de activitate si odihna a copiilor cu vârste 0-3 ani Aprecierea dezvoltarii neuropsihice pentru varstele 0-3 ani

se face inregistrand raspunsurile organismului intr-un inventar de reactii comportamentale considerate ca normale pentru fiecare varsta. 1. IN CADRUL COMPORTAMENTULUI MOTOR, se urmaresc: motricitatea in decubit dorsal (cap, trunchi, membre) motricitatea in decubit ventral (cap, trunchi, membre) pozitia sezand, posturi de echilibru ortostatismul, mersul, alergarea controlul vertical, deplasarea pe verticala (urcat, coborat scara).

PRINCIPALELE REPERE: a) In DECUBIT DORSAL: - la 15 zile – tine capul flectat lateral; - la 3 luni – mentine capul in plan median; - la 4 luni – sustinut de antebraţ ridica capul si umerii; - la 6 luni – se intoarce din pozitia dorsala in pozitia ventrala. b) In DECUBIT VENTRAL: - la 1 luna – isi desprinde barbia, cateva momente, de planul patului - la 2 luni – ridica pentru cateva momente capul si umerii - la 3 luni – ia sprijin pe antebrate si tine capul si umerii ridicati - la 8 luni – se intoarce din pozitie de decubit ventral in pozitie de decubit dorsal c) DEZVOLTAREA POSTURILOR (pozitia aşezat, ortostatismul, mersul): - la 3 luni – ajutat isi mentine capul cu dificultate - la 5 luni – şade cu sprijin - la 7 luni – şade fara sprijin, scurt timp - la 8 luni – şade fara sprijin, timp indelungat - la 9 luni – se ridica din pozitie culcat in pozitie asezat - la 8-10 luni – se târeşte, se ridica in picioare cu ajutor - la 9-11 luni – merge cu sprijin - la 12 luni – merge fara ajutor (se considera patologica intarzierea peste 18 luni) - la 15 luni – se ridica si se aseaza singur; merge mai bine; se apleaca pentru a lua jucaria - la 16 1/2 luni – merge lateral - la 18 luni – se poate ridica pe varful picioarelor - la 21 luni – fuge, insa cu genunchii in extensie; merge inapoi cu spatele, urca cateva trepte de scara fara ajutor

îşi scoate ciorapul . 2. duce lingurita fara sa verse mâncarea. ATENTIA – la nou-nascut este captata numai de stimuli puternici si pentru scurte momente.la 4 luni – apuca cu toata mâna . memoria verbala (recunoasterea. îsi pune singur caciula . insira inele si bile de lemn pe o tijă. activitatea de reproducere grafica.la 21/2 ani – suprapune 6 cuburi. cunoasterea si operarea cu forme geometrice.între 1 si 3 ani – atentia rămâne labila. se caţără pe un scaun .la 9 luni – trece un obiect dintr-o mana in alta . activitatea de constructie. se joaca cu papusa (jocuri cu tema). IN CADRUL COMPORTAMENTULUI COGNITIV.la 2 ani – suprapune 4 cuburi. linii orizontale si verticale. insira margele pe ata. Funcţiile cognitive de baza sunt: atentia.la 36 luni – pedaleaza pe bicicleta.la 8-9 luni – apuca cu degetul mare opozabil .la 5-6 luni – intinde mana dupa obiecte . înşurubează un capac.la 24 luni – loveste o minge cu piciorul. descrierea in imagini).la 30-33 luni – poate merge pe vârfuri. activitatea de perceptie si reprezentare. difuza. foloseste lingurita neîndemânatec .la 12 luni – devine interesat de detalii. merge pe o linie dreapta. Acestea se dezvolta prin invatare.la 18 luni – suprapune 3 cuburi . .la 11-12 luni – apuca cu pensa police-index .la 2 luni. durata mentinerii atentiei active nedepăşind 5-7 minute. orientarea in spatiu.la 6 luni – apuca cu degetele flectate . . caracteristici calitative de varsta.. .la 3 ani – suprapune 9-10 cuburi. fara sprijin. se urmaresc: receptivitatea generala la stimuli. poate sta intr-un picior. deseneaza cercul. îşi pune pantofii. deseneaza ghemul. răsfoieşte o carte fila cu fila.la 2-3 luni – e prezent reflexul tonic al mâinii . se spala pe mâini. gandirea.la 8 luni – poate tine in fiecare mana o jucarie . memoria.captata de sunete. . involuntara. introduce bile intr-un flacon. d) COORDONAREA MOTORIE .la 6-7 luni – isi trage cearceaful de pe cap . . urca si coboara scara alternand picioarele pe fiecare treapta.la 15 luni – suprapune 2 cuburi. manâncă singur fară sa se murdărească. bea singur din cana.

tactilkinestezice. gura. indeplineste ordine simple . se denumeste pe sine la persoana a III-a .La 30 luni percepe drumul pentru plimbare.ganguritul.La 12 luni percepe si reproduce imitand gesturi. . nasul .pronuntia de silabe. .la 20 luni – exprima verbal judecati elementare. se urmaresc: .dupa 7-9 luni – se realizeaza intelegerea cuvintelor . .La 1 an arata la cerere ochii. miros. raportare in spatiu. consoane. . propozitiile sunt corecte sintactic . REPREZENTAREA – la 8 luni arata obiectele ascunse dupa ecran – la 2 ani copilul cunoaste si recunoaste obiectele ca purtatoare ale semnificatiilor de intrebuintare MEMORIA – este activa. involuntara. vocale. IN CADRUL COMPORTAMENTULUI VERBAL.la 1 luna – trece de la tipatul monoton la tipatul modulat ca rudiment de semnalizareal unor nevoi si afecte pozitive sau negative . acte.de la 6 luni – articuleaza imitand grupe de sunete din cuvintele pronuntate de cei din jur . cu mare capacitate de pastrare .La 18 luni identifica obiecte cunoscute.La 21 luni arata 4-5 parti ale corpului propriu .la 18-21 luni – construieste propozitii cu verbe . forma triunghiulara la 24 luni. .limbajul pasiv. sa recunoasca forma rotunda la 15-18 luni.structura gramaticala a limbajului vorbit. la propria schema corporala.perceptia vizuala permite copilului sa coordoneze activitatea de manipulare.la 13-14 luni – cuvintele sunt aplicate la obiecte sau persoane. . imprejurimile locuintei. auzului si a centrilor corticali corespunzatori.memoria verbala este foarte activa 3. pune intrebari cu privire la denumirea obiectelor si persoanelor . comparare. actiuni simple.PERCEPTIA – este prezenta inca de la nastere. confrunta perceptiile actuale cu reprezentari . forma patrata la 21 luni.limbajul activ. sensibilitate termica) . .la 10-12 luni – imita cuvintele pronuntate de cei din jur .la 24 luni – intelege 200-400 cuvinte dintre care 200 reprezinta fondul activ.in primele 6 luni de viata percepţiile au loc in domeniul senzoriului de aproape (gust. Pentru dezvoltarea vorbirii este necesara integritatea functionala a organelor fonatiei.la 12-15 luni – exprima dorinte sau afecte .

functiile de cunoastere. igiena individuala. la 3 luni – isi manifesta bucuria la auzul vocilor cunoscute sau la vederea persoanelor care il ingrijesc la 4 luni – reactioneaza la modificarile mimicii si ale dispozitiei cand este mangaiat sau certat la 5 luni – plange cand persoanele apropiate se indeparteaza la 8 luni – se bucura cand i se vorbeste mângâietor. plânge când este certat la 12 luni – doreste sa actioneze independent pentru autoservire (sa manance. de a se deplasa. ci ca jucarii de la 2 1/2 ani – apar momentele de opozitie fata de adulti (prima faza de incapatanare) catre 3 ani simte nevoia unei apropieri active de alti copii. manifestarea de independenta si autoservirea. imitatia si comunicarea afectiva. sa se imbrace) la sfârşitul anului al 2-lea capata controlul verbal al activitatii psihoafective dupa 2 ani se apropie de alti copiii dar nu ii trateaza ca parteneri. comprtamentul adecvat mediului inconjurator. activitate propriu-zisa = joc Timpul de veghe cuprinde 4 perioade bine delimitate. exercitii fizice. => . 4. Daca nu se ating aceste trepte => intarziere in dezvoltarea neuropsihica. La sfarsitul anului al 3-lea incepe sa se exprime in fraze.in al 3-lea an foloseste corect pronumele personal “eu”. Prin TIMP DE VEGHE se intelege perioada cand se poate actiona pentru dezvoltarea capacitatii copilului de a receptiona stimuli din mediul ambiant. activitatea de joc cu adultul si copiii.. Timpul de veghe se utilizeaza pentru: alimentatie. Repere: IN CADRUL COMPORTAMENTULUI SOCIAL-AFECTIV. se urmaresc: diferentierea reactiilor afective. REGIMUL DE ACTIVITATE SI ODIHNA PERIOADA 0-3 ANI REGIMUL EDUCATIV in perioada 0-3 ani se realizeaza in cadrul timpului de veghe. de a-si dezvolta limbajul. arată teama in contact cu unele obiecte sau persoane.

curiozitate (jocuri noi). PERIOADA CAPACITATII OPTIME de munca a sistemului nervos.1. de inhibitie (de reprimare a miscarilor prin oprire voluntara) care contribuie la dezvoltarea capacitatii de stapanire de sine. Pentru copil.10-15 min. prin actiunea mediului ambiant. Sunt jocuri bazate pe comparatie si recunoastere (loto. imbracare. a functiilor de cunoastere in general. . gandire sau inventivitate (enigme. 2. aruncari). 2 ani . 4. Dar jocul are si functii secundare: inlatura plictiseala cauzata de inactivitate. fara nici un scop constient. desenelor). o forta de dezvoltare a deprinderilor motorii. Aceasta perioada variaza ca durata in functie de varsta copilului astfel: sugar – 7-10 min. Toate acestea ar reprezenta functiile principale ale jocului.gust . a spiritului de disciplina. PERIOADA SCADERII RAPIDE a capacitatii de munca a sistemului nervos. in aceasta perioada se iau masuri privind pregatirea pentru somn a copilului. o modalitate de insusire a notiunilor noi. 3. pictura. PERIOADA INLATURARII INHIBITIEI din timpul somnului.tactile B) Jocuri motrice – care dezvolta coordonarea miscarilor. Dezvoltarea psihologica a copilului se realizeaza prin actiunea directa a mamei (sau persoanei care il ingrijeste). este un element de transmitere a ideilor. de imaginatie (nascocirea povestilor. primitiv. reprezentare (povestiri). La sugar jocul are un caracter pasiv. domino). in aceasta perioada sistemul nervos al copilului trebuie putin solicitat. 3 ani . C) Jocuri psihice urmaresc: dezvoltarea functiilor de cunoastere si afectivitate. de dezvoltare a limbajului. o manifestare instinctiva. DIVERSE CATEGORII DE JOC A) Jocuri senzoriale – care se bazeaza pe dezvoltarea senzatiilor: . modelaj. aceasta perioada este folosita pentru igiena individuala (spalare. forta fizica (gimnastica. etc). alergari. jocuri de indemanare. a comportamentului.acustice . jocul este o necesitate. dar si prin actiunile instinctive ale copilului manifestete prin joc si imitatie. cunostintele noi predate). PERIOADA SCADERII TREPTATE a capacitatii de munca a sistemului nervos. Pentru dezvoltarea afectivitatii recurgem la jocuri de desen.10-12 min. sarituri. Exercitarea vointei se realizeaza prin jocuri de imitatie. a intregii sale personalitati. muzica. un element de manifestare sociala. Aceasta perioada se utilizeaza pentru intarirea legaturilor nervoase formate anterior (reluarea exercitiilor. ghicitori). rationament (sah). contribuie la instalarea odihnei. dar la sfarsitul primului an de viata el devine activ.

a caracterului. urmarindu-se dezvoltarea independentei acestora. Exercitiile constau din vorbirea cu glas scazut si cald. .In primul an de viata.are ca obiectiv stimularea dezvoltarii fizice si neuropsihice a copiilor. saritura si miscarile in echilibru.un somn suficient . Prin organizarea jocurilor la copii se urmăreşte: 1) dezvoltarea posibilitatii de a manipula diferite obiecte 2) dezvoltarea capacitatii de imbinare a diferitelor obiecte 3) imbogatirea cunostintelor privind proprietatile caracteristice ale unor obiecte 4) dezvoltarea posibilitatii de a trece de la o activitate fara nici un scop. Până la varsta de 3 luni programul de activitate are un caracter individual. CONTINUTUL REGIMULUI EDUCATIV IN CRESE . se favorizeaza deplasarea prin târâre a copiilor. a intereselor. . ORGANIZAREA TIMPULUI DE VEGHE LA COPIII 0-1 AN Trebuie asigurat: . La grupa mijlocie jocurile au caracter de imitatie. coordonarea musculaturii motorii a ochiului. La grupa mare se recurge la jocuri cu pronuntat caracter de creatie cu ajutorul carora la copil apar primele forme de analiza si sinteza. ridicarea copilului in pozitie verticala pentru câteva clipe si asezarea apoi pe abdomen.participarea adultilor la jocul copiilor. a personalitatii 8) dezvoltarea coordonarii miscarilor. . la formarea unor reprezentari despre obiecte. de deplasare a jucariilor – ele sunt menite sa contribuie la dezvoltarea gandirii.jucarii corespunzatoare .In al 2-lea an de viata trebuie exersat mersul prin exercitii de deplasare in picioare sau prin exercitii ritmice. dezvoltarea sociala in sensul educarii comportamentului. 20 de minute pe zi. . având ca scop înviorarea copilului si stimularea analizatorilor optic si vizual.In a doua jumatate a primului an de viata. a fortei fizice. jocurile au un caracter de manipulare. la interesul de a urmari un anumit rezultat 5) urmareste formarea obisnuintei de a-si concentra atentia 6) de a imbogati preocuparile si interesul spre activitati variate 7) dezvoltarea functiilor de cunoastere. pe covor sau in ţarcuri mari cu ajutorul jucăriilor colorate in miscare. Aceste exercitii vor avea o durata de 3-4 minute.In al 3-lea an trebuie sa se exerseze alegarea.

asigurarea odihnei copiilor . pentru evitarea deformarilor de coloana. copii-adulti. i se zâmbeste). exercitii de intoarcere. dezvoltarea simtului ritmului 5. dezvoltarea limbajului 3.asigurarea conditiilor de mediu fizic: spatiu. dezvoltarea trasaturilor de caracter 5. Urmeaza apoi exercitii de urmărire a obiectelor si a chipului mamei (persoanei de ingrijire). la intarirea sanatatii copilului. Copilul nu trebuie tinut in pozitie sezânda inainte de a putea face aceasta in mod spontan. puzzle. atentie. dezvoltarea functiilor de cunoastere (observatie. povesti ilustrate. Pentru sugarii de 6-12 luni exercitiile trebuie executate individual.asigurarea timpului suficient destinat jocului si a jucariilor corespunzatoare . mers). de apucare. perfectionarea motricitatii 2. sa le vorbeasca. asezare. trecerea peste un obstacol.activitatea sa contribuie la formarea comportamentului deprinderilor igienice. păşire. memorie. Intre 2 si 3 ani se urmareste: 1. de asezare. dezvoltarea. perfectionarea si coordonarea motorie 2. In timpul acestor exercitii sugarului de 3-6 luni i se vorbeste tot timpul si i se stimuleaza gangurelile. Intre 1 si 2 ani se urmareste: 1. microclimat . incheierea si descheierea unor nasturi. inchiderea si deschiderea unor cutii cu capace. mobilier. formarea deprinderilor generale si igienice 6. insirarea de inele. Exercitii: de urcare si coborare a treptelor.adoptarea de catre personalul de ingrijire a unei atitudini individuale fata de copil ( sa se joace. mersul pe scandura. imaginatie) 4. dezvoltarea functiilor de cunoastere si a simtului muzical 4. insusirea deprinderilor generale si igienice. ORGANIZAREA TIMPULUI DE VEGHE LA COPIII 1-3 ANI Principiile sunt: . este strigat pe nume. de sustinere sub axile. silabisire. exercitii motorii (culcare. formarea relatiilor pozitive copii-copii. formarea inţelegerii cuvintelor). Se practica jocuri de înveselire. Dezvoltarea limbajului poate fi stimulata prin imagini desenate. sa se plimbe cu ei) . jocuri cu mingea. Dupa odihna se practica exercitii pentru dezvoltarea limbajului (gângurit. dezvoltarea vorbirii 3. deprinderilor elementare de viata. margele. ridicare. imitarea sunetelor. El consta in exercitii de inviorare (se vorbeste cu copilul. . culcare.Dupa vârsta de 3 luni programul de activitate poate fi executat in colectiv.

1230 1230 – 1300 1300 .930 930 . In educatia pentru curatenie. spalare. La 16 luni se va antrena pentru spalarea mainilor. vesela. asezarea pe olita poate fi inceputa pe la varsta de 6-7 luni.1130 1200 .1600 1600 .1530 1530 .2040 2040 PROGRAM Sculare. nu mai mult de 5 minute.1630 1630 . Dupa 2 ani se va antrena pentru deprinderea de spalare a dintilor.1830 1830 .1900 1900 . copilul poate schita jocuri cu roluri.Jocul cu papusile – poate stimula cunostintele despre haine.2000 2000 . mobilier. Pana la 18 luni trebuie sa stie sa foloseasca lingurita si cana.1930 1930 . imbracare Micul dejun Jocuri si exercitii organizate Plimbare Masa Pregatirea pentru somn Somnul de zi Imbracarea Gustarea Plimbare Dezbracare Pregatirea pentru masa Masa Jocuri usoare Pregatirea pentru somn Somn .2015 2015 . Dupa 2 ani poate fi folosita aşezarea pe scaunul toaletei. De la 13 luni copilul trebuie sa cunoasca sapunul si prosopul. de 3-4 ori/zi. De la 18 luni se va antrena pentru spalarea fetei.800 800 . alte obiecte din ambianta si in cadrul acestui joc. La sfârsitul anului al 2-lea copiii sunt curati in timpul somnului de zi. MODEL DE PROGRAM DE VIATA PENTRU COPIII DIN CRESA ORA 730 .830 830 .

Alternanta perioadelor de somn cu cele de veghe capata un caracter de sistematizare incepand din luna a 2-a de viata. lumina. etc) 3.ORGANIZAREA SOMNULUI Durata somnului variaza in raport cu varsta. pat. spatiu rezervat pentru somn. La 3 ani doarme 13 ore din 24. se vor organiza conditii corespunzatoare referitoare la imbracaminte. se vor inlatura excitantii puternici din mediul extern (zgomot. microclimat. In prima luna dupa nastere copilul doarme 4/5 din timp. La 6-8 luni – 2-21/2 ore La 15 luni – 3-31/2 ore La 3 ani – 6-7 ore . ilumitat) si excitanti conditionati (ora fixa de somn. Pentru realizarea unui somn profund sunt necesare indeplinirea urmatoarelor conditii: 1. activitatea copilului inainte de somn sa aiba un caracter linistit 2. se vor utiliza excitanti neconditionati care duc la instalarea somnului (aer liber. DURATA PERIOADEI DE VEGHE La nou nascut – 20-30 min. caldura. restul de timp fiind folosit pentru hrana. DURATA SOMNULUI Pe masura inaintarii in varsta creste durata starii de veghe si scade durata somnului. dormitul in acelasi loc) 4. aer curat. La 2-3 luni – 60 min. La 3 luni doarme 17 ore din 24.