P. 1
Masini de Mortezat.reparare Si Intretinere

Masini de Mortezat.reparare Si Intretinere

|Views: 1,115|Likes:
Published by tanase_v
Tehnician Mecanic pentru Intretinere si Reparatii_Proiect pentru examenul de atestat
Tehnician Mecanic pentru Intretinere si Reparatii_Proiect pentru examenul de atestat

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: tanase_v on Jun 02, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/24/2014

pdf

text

original

EXAMEN ATESTAT

LICEUL TEHNOLOGIC „ NICOLAE BĂLCESCU” OLTENIŢA
Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN MECANIC PENTRU ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

MAŞINI DE MORTEZAT UNIVERSALE. REPARARE ŞI ÎNTREŢINERE

Tema:

ÎNDRUMĂTOR: Elev: Clasa:

2013

1

EXAMEN ATESTAT

2.CUPRINS
1.Tema proiectului 2.Cuprins 3.Argument 4.Prelucrarea prin mortezare 4.1.Generalitati 4.2.Caracterizarea procedeului de prelucrare prin mortezare 4.3.Scule utilizate la mortezare 4.4.Prelucrari prin mortezare 5.Masini de mortezat 5.1.Clasificare.Caracteristici 6.Repararea si intretinerea masinilor de mortezat 6.1.Sisteme de reparatii 6.2.Categorii de lucrari de intretinere si reparatii 6.3.Lista lucrarilor pe categorii de reparatii specifice 7.Intretinerea si repararea masinilor de mortezat 7.1.Importanta si sarcinile repararii utilajului 7.2. Procesul tehnologic de reparare 7.3.Tehnologia de reparare a masinii de mortezat 8.Intretinerea masinilor de mortezat 9.Norme de tehnica securitatii muncii 9.1.Norme de tehnica securitatii muncii la prelucrarea prin mortezare 9.2. Norme de tehnica securitatii muncii la intretinerea si repararea masinii de mortezat 10.Bibliografie 31 32 30 1 2 3 6 6 7 8 9 11 11 15 15 16 19 21 21 22 27 29 30

2

EXAMEN ATESTAT

3.ARGUMENT
Absolvenţii noului sistem de formare profesională, dobândesc abilităţi, cunoştinţe, deprinderi dezvoltand si o serie de abilităţi cheie transferabile, cu scopul de a sprijini procesul de învăţare continuă, prin posibilitatea unei reconver sii profesoinale flexibile catre meserii inrudite. Fiecare dintre calificările profesionale naţionale necesită unităţi de competenţă cheie şi unităţi de competenţă profesionale. Competenţele profesionale sunt grupate în unităţi de competenţă generale şi specializate. Cererea pieţei şi necesitatea formării profesionale la nivel european au reprezentat motivele esenţiale pentru includerea abilităţilor cheie în cadrul Standardelor de Pregătire Profesională ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie să li se ofere posibilitatea de a dobândi acele competenţe de bază care sunt importante pe piaţa muncii. Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel încât să dezvolte abilităţi de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de muncă, pentru asumarea rolului în societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vieţii. Aceste cerinţe, necesare unei vieţi adaptate la exigenţele societăţii contemporane, au fost încorporate în abilităţile cheie Fiecare nivel parcurs în domeniul Tehnic, implică dobândirea unor abilităţi, cunoştinţe şi deprinderi care permit absolvenţilor fie să se angajeze, fie să-şi continue pregătirea la un nivel superior. Pregătirea forţei de muncă calificate în conformitate cu standardele europene presupune desfăşurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare şi evaluare, centrate pe elev. Noii angajaţi vor putea desfăşura sarcini non-rutiniere care implică colaborarea în cadrul unei echipe. Prin unităţile de competenţe specializate din cadrul Curriculum-ului specific nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat în multe activităţi practice care îi stimulează şi creativitatea. Orice activitate creativă va duce la o lărgire semnificativă a experienţei şi la aplicarea conştientă a cunoştinţelor dobândite. Lucrarea de atestat „MASINI DE MORTEZAT UNIVERSALE. REPARARE SI INTRETINERE ” implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic. In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare neântrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componenta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, dimensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari
3

EXAMEN ATESTAT

apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei. Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, utilajelor si instalatiilor necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice importante:  micsoreaza opririle neproductive ;  maresc perioada dintre reparatii ;  reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pentru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati. Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale straturilor superficiale ale metalului din care sunt confectionate piesele, de viteza relativa de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea prelucrarii suprafetelor respective. Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din cauza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau din alte cauze. In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, suprafetele se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii si strivirii. In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor, suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc. Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datorita cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a repararii defectuoase. Asemenea defecte sunt:  alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund conditiilor de exploatare a pieselor;  alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor;  utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;  datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;  alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe suprafete de frecare;  rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea incorecta a masinii,utilajului sau instalatiei.
4

EXAMEN ATESTAT

Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc considerabil durata de serviciu. Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor de siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc.. Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabilirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si instalatiilor. Aceasta se refera in primul rind la piesele principale ca:batiuri,mese,arbori principali, etc., de care depind precizia si calitatea executiei. In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiurilor.Reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc caracteristicile de exploatare ale masinilor-unelte. Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitati de competenta : 1. 2. 3. 4. 5. Comunicare si iteratie. Asigurarea calitatii. Igiena si securitatea muncii. Lucrul in echipa. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei

5

EXAMEN ATESTAT

4.PRELUCRAREA PRIN MORTEZARE
4.1.GENERALITATI
În construcţia de maşini sunt foarte multe piese care au una sau mai multe suprafeţe plane, cum ar fi, de exemplu, batiurile, carcasele, coloanele, mesele maşinilorunelte etc. Unele dintre aceste suprafeţe ale pieselor îndeplinesc funcţii de bază, fiind prevăzutecu alezaje, altele cu rol de ghidare, de reazem sau de fixare. Condiţiile tehnice care se impun suprafeţelor plane se referă la: planitatea suprafeţelor, paralelismul sau perpendicularitatea axelor faţă de suprafaţa plană principală a piesei, rectilinitatea suprafeţelor etc. Suprafeţele plane pot fi prelucrate prin diferite procedee: rabotare, mortezare, fre-zare, broşare, strunjire plană, rectificare. Dintre procedeele de netezire a suprafeţelor plane se menţionează: frezarea fină, lepuirea şi răzuirea. Alegerea procedeului de prelucrare economic depinde de forma şi dimensiunile piesei, de natura şi starea materialului, de precizia de prelucrare prescrisă şi de vo lumul de fabricaţie. Rabotarea şi mortezarea sunt operaţii caracteristice prelucrării în atelierele de reparaţii şi de sculărie a pieselor mici, mijlocii şi mari, în producţia de serie mică şi individuală. Mortezarea se utilizează mai ales pentru prelucrarea contururilor interioare. Productivitatea operaţiei de rabotare şi mortezare este mică, datorită următoarelor cauze:  prelucrarea se efectuează cu un cuţit sau cu un număr mic de cuţite;  existenţa unor curse inactive;  mărimea vitezei de lucru limitată la valori mici, datorită dificultăţilor constructive pe care le prezintă maşina, prin apariţia unor forţe de inerţie însemnate la utilizarea unor viteze mari de lucru;  reglarea la dimensiune a cuţitului se face după trasaj, după metoda aşchierilor de probă sau după şablon;  prinderea piesei se face direct pe masa maşinii sau în menghine aşezate pe masa maşinii. Mărirea productivităţii operaţiilor de rabotare se poate obţine prin următoarele măsuri:  folosirea mai multor cuţite pe acelaşi suport, care permit scoaterea la o trecere a unui adaos de prelucrare mai mare;  prelucrarea concomitentă a mai multor suprafeţe;  folosirea cuţitelor late şi a avansurilor mari la rabotarea de finisare;  folosirea dispozitivelor rapide de aşezare şi strângere;  întrebuinţarea şabloanelor pentru aşezarea cuţitelor;  întrebuinţarea prelucrării succesive, paralele sau mixte, prin aşezarea corespunzătoare a pieselor pe masa maşinii;
6

EXAMEN ATESTAT

 prin alegerea adâncimii şi avansului regimului de aşchiere la degroşare astfel ca aşchia să aibă secţiunea maximă în raport cu dimensiunile cuţitelor şi rigiditatea sistemului tehnologic. Precizia prelucrării prin rabotare şi mortezare depinde de o serie de factori:  aşezarea şi fixarea piesei să nu provoace deformarea acesteia, îndeosebi în cazul operaţiilor de finisare, pentru care motiv, la trecerea de la degroşare la finisare, când aceste două faze se execută pe aceeaşi maşină, toate strângerile sunt slăbite pentru a se înlătura eventualele deformaţii elastice de strângere;  precizia lucrului depinde de calificarea şi de experienţa muncitorului, deoarece reglarea cuţitelor la dimensiune se execută prin metode a căror precizie este influenţată de calificarea acestuia.

4.2.CARACTERIZAREA PROCEDEULUI DE PRELUCRARE PRIN MORTEZARE
Ca şi în cazul rabotării, la mortezare mişcarea principală de aşchiere este, de asemenea o translaţie alternativă, de regulă într-un plan vertical, executată de către un cuţit , în timp ce mişcarea de avans este efectuată de semifabricat, fiind o mişcare intermitentă de translaţie sau în unele cazuri de rotaţie. Ca şi în cazul rabotării, la mortezare avem o cursă activă şi o alta pasivă, în mişcarea principală a sculei, cursa pasivă fiind necesară în vederea reluării aşchierii printr-o nouă cursă activă.

Fig.4.2.1.Prelucrarea prin mortezare Mişcarea de avans se efectuează în timpul sau la sfârşitul cursei pasive a cuţitului şi este o translaţie intermitentă, la prelucrarea suprafeţelor plane şi a canalelor sau o rotaţie intermitentă, la prelucrarea unor degajări circulare.
7

EXAMEN ATESTAT

Mortezarea, ca procedeu de prelucrare prin aşchiere se recomandă la prelucrarea de degroşare şi semifinisare, a suprafeţelor interioare sau exterioare, în producţia individuală şi de serie mică. Precizia de prelucrare se încadrează în clasele 9...10 ISO, iar rugozitatea obţinută variază în limitele 3,2 μm...12 μm.

4.3.SCULE UTILIZATE LA MORTEZARE
Cuţitele de mortezat au o construcţie specifică datorită particularităţilor procesului de aşchiere şi anume:  cuţitul este solicitat la flambaj sub acţiunea forţei Fz;  cuţitul este respins de pe suprafaţa prelucrată, datorită forţei Fy care produce încovoierea cuţitului şi reducerea grosimii aşchiei;  pătrunderea sculei în material se face cu şoc; Elementele constructive ale cuţitului de mortezat sunt prezentate în figura 4.3.1. Principala deosebire faţă de cuţitul de rabotat constă în faptul că poziţiile feţelor de degajare (Aγ) şi aşezare (Aα ) sunt inversate. O a doua deosebire este aceea că tăişul este deplasat faţă de coada sculei cu o mărime m, în scopul înlăturării frecării cu suprafaţa prelucrată. Principalele forme de cuţite de mortezat sunt prezentate în figura 4.3.1.

Fig.4.3.1.Cutite de mortezat La prelucrarea prin mortezare, se utilizează cuţite de strung cu geometria modificată: feţa de aşezare devine faţă de degajare şi invers; unghiul de aşezare , devine unghi de degajare γ şi invers(faţă de considerentele specifice unui cuţit de strung).Se utilizează cuţite din oţel rapid, deoarece condiţiile de aşchiere sunt grele(se lucrează cu şocuri).
8

EXAMEN ATESTAT

Fig.4.3.2.Cutite de mortezat

4.4.PRELUCRARI PRIN MORTEZARE
Deoarece corpul cuţitului are o poziţie paralelă cu direcţia mişcării principale de aşchiere, mortezarea se aplică frecvent la prelucrarea unor suprafeţe situate în zone greu accesibile ale piesei (canale de pană interioare, locaşuri prismatice, etc.). În multe situaţii de acest gen, mortezarea este singurul procedeu de prelucrare posibil. În general, însă, mortezarea se poate aplica la prelucrarea oricăror suprafeţe plane sau profilate, interioare sau exterioare, cu condiţia ca lungimea acestora să nu depăşească lungimea cursei berbecului la maşina utilizată. Datorită existenţei avansului circular (sau datorită posibilităţii de folosire a unei mese divizoare), mortezarea se poate aplica şi la prelucrarea roţilor dinţate cilindrice, cu dantură exterioară sau interioară, având astfel posibilităţi de prelucrare mai largi decât maşinile de rabotat.

Fig.4.4.1.Tipuri de prelucrare prin mortezare

Piesa de mortezat se fixează pe masa maşinii direct sau într-o menghină. Reglarea cuţitului se face prin aşchii de probă, după trasaj sau după şablon.
9

EXAMEN ATESTAT

Mortezarea se aplica in special in cazul prelucrarii unor suprafete profilate in zone mai greu accesibile ale pieselor cum este cazul suprafetelor profilate interioare: caneluri, danturi interioare, locasuri prismatice de sectiune poligonala, sectoare de suprafete cilindrice etc.

2.sistem de fixare cu bride; 3.piesa destinată prelucrării; 4.şuruburi de fixare; 5.distanţier; 6.masa maşinii.

Fig.4.4.2.Prelucrare prin mortezare De asemenea se poate aplica la prelucrarea suprafetelor plane si in trepte sau a suprafetelor profilate riglate cu conditia ca lungimea aces-tora sa nu depaseasca lungimea cursei cutitului.

Fig.4.4.3. Elementele regimului de aschiere la mortezare sunt: viteza de aschiere, avansul si adancimea de aschiere, lungimea cursei de lucru. Ca si la rabotare, ele-mentele regimului de aschiere se stabilesc in functie de tipul operatiei de prelu-crare, degrosare sau finisare, de calitatea suprafetelor prelucrate si precizia di-mensionala urmarite, de caracteristicile materialului de prelucrat. Se au in vedere de asemenea rigiditatea sistemului tehnologic si caracteristicile sculei de prelucrat: materialul sculei, dimensiunile acesteia, durabilitatea economica a sculei.

10

EXAMEN ATESTAT

5.MASINI DE MORTEZAT
Maşinile de mortezat se folosesc la fabricaţia individuală şi de serie mică (în special la fabricaţia de maşini grele), pentru prelucrarea canalelor de pană în găuri, prelucrarea suprafeţelor plane verticale şi înclinate, contururi interioare ale cadrelor şi ramelor, pentru executarea găurilor pătrate, dreptunghiulare sau de alte forme, diferite de cele rotunde. Pentru astfel de găuri cu forme speciale, la fabricaţia de serie mare şi de masă, în locul mortezării se foloseşte broşarea. La mortezare cuţitul efectuează mişcarea rectilinie alternativă în plan vertical. Masa maşinii, pe care este fixată piesa, are mişcarea de avans în plan orizontal.

5.1.CLASIFICARE
Maşinile unelte de mortezat se deosebesc în principal după lungimea cursei utile şi din acest punct de vedere se clasifică în:  maşini unelte de mortezat mici, având cursa până la 250mm;  maşini unelte de mortezat mijlocii, având cursa între 250 şi 800mm;  maşini unelte de mortezat mari, care au cursa peste 800mm.

Fig.5.1.1.Masina de mortezat universala După lungimea cursei L a berbecului, maşinile de mortezat pot fi: mici, cu L<250 mm, mijlocii, cu L=250 ... 800 mm şi mari, cu L>800 mm. După tipul lor, se deosebesc: maşini de mortezat obişnuite, transportabile şi speciale. La unele maşini de mortezat, în vederea măririi gradului de universalitate, capul cu ghidajele berbecului se poate înclina faţă de axa verticală, ceea ce face posibilă şi prelucrarea unor suprafeţe înclinate. Maşinile de mortezat transportabile se folosesc la prelucrarea pieselor de dimensiuni mari ce nu se pot aşeza pe masa unei maşini de mortezat obişnuite sau pentru care este mai uşor să se transporte maşina la locul unde se află semifabricatul.
11

EXAMEN ATESTAT

Maşinile de mortezat speciale sunt caracterizate printr-o robusteţe şi putere mare, fiind destinate lucrărilor de mortezat cu regim greu de lucru aplicat pieselor cu dimensiuni mari. După modul de acţionare al mişcării principale, maşinile de mortezat pot fi: cu acţionare mecanică sau hidraulică

1.Dispozitiv portcuţit. 2.Berbec. 3.Ghidaje. 4.Cutia de viteze. 5.Tablou de comandă. 6.Mecanism cu clichet. 7.Montant. 8.Motor electric. 10.Cap divizor. 11.Batiu. 12. Sania transversală. 13. Sania longitudinală. 14.Masa maşinii.

Fig.5.1.2.Masina de mortezat universala Mortezarea se executa pe masini de mortezat numite si morteze, ele fiind destinate realizarii miscarilor relative intre piesa si scula caracteristice procesului. Masina de mortezat se compune dintr-un batiu 11, in interiorul caruia se afla motorul electric M care prin intermediul cutiei de viteze CV actioneaza un mecanism biela manivela care imprima berbecului 2 o miscare rectilinie alternativa in lungul ghidajelor . Pe berbec se monteaza cutitul prin intermediul unui suport portcutit, acesta fiind antrenat in miscarea principala I. La majoritatea masinilor de mortezat, berbecul se poate inclina in plan vertical odata cu ghidajele si permite astfel executarea unor suprafete plane sau canale inclinate fata de planul orizontal al mesei 14 pe care se prinde piesa. Cele mai răspândite sunt maşinile de mortezat mecanice cu cap înclinabil, având principiul constructiv şi funcţional reprezentat în figura 5.1.3, în care s-au notat: 1-batiu; 2-montant; 3 - suport rotativ; 4 - berbec; 5 - suport portcuţit; 6 - masă rotativă; 7 - sanie longitudinală; 8 - sanie transversală.
12

EXAMEN ATESTAT

Capul de mortezat este format din suportul rotativ 3 şi berbecul 4. Cinematica maşinii realizează următoarele mişcări:  v – mişcarea principală, executată de berbecul 4;  wc – mişcarea de avans circular, executată de masa rotativă 6;  wl – mişcarea de avans longitudinal, efectuată de sania longitudinală 7;  wt – mişcarea de avans transversal, executată de sania transversală 8;  wp1 - mişcarea de poziţionare a berbecului;  wp2 – mişcarea de poziţionare de înclinare a capului de mortezat, executată de suportul rotativ 3.

Fig.5.1.3. Reglajele necesare mişcării principale v sunt aceleaşi ca la şepinguri. Mişcările de avans sunt mişcări intermitente realizate sincron cu mişcarea principală v. Ele pot fi utilizate şi ca mişcări de poziţionare, în acest caz fiind executate ca mişcări continue. La unele maşini masa 6 este de tip masă divizoare, permiţând şi realizarea de mişcări de divizare de precizie ridicată. Mişcarea de poziţionare wp2 permite reglarea direcţiei mişcării prin-cipale întrun plan vertical, fiind utilă la prelucrarea suprafeţelor înclinate. Având o cinematică mai complexă, maşinile de mortezat oferă posibilităţi de prelucrare mai largi decât şepingurile sau rabotezele, datorită mişcărilor suplimentare wc şi wp2.
13

EXAMEN ATESTAT

Fig.5.1.3.Masina de mortezat universala.Schema cinematica Miscarile de avans se realizeaza de piesa fixata pe masa 14 deplasabila pe ghidajele longitudinale in miscare de avans longitudinal II sau pe ghidajele saniei transversale in miscarea de avans transversal III. Ansamblul săniilor longitudinale si transversale este amplasat pe consola 11 care constituie sania verticala si permite prin deplasarea pe ghidajele verticale , reglarea pozitiei initiale piesa-scula in plan vertical. Unele masini de mortezat permit actionarea mesei intr-o miscare de avans de rotatie IV. La masinile care nu realizeaza aceasta miscare pentru obtinerea avansului circular se utilizeaza o masa divizoare. Miscarile de avans II,III,IV se transmit de regula de la cutia de avansuri CA printr-un sistem de conectare a miscarii la unul din elementele de executie. In lantul cinematic al miscarilor de avans exista de asemenea un mecanism inversor pentru inversarea sensului miscarilor de avans. Mecanismele avansurilor sunt de tipul surub-piulita pentru miscarile de translatie si melc-roata melcata pentru avansul circular. Cutia de viteze contine obligatoriu un mecanism de transformare a miscarii de rotatie continua primita de la arborele principal in miscare de rotatie intermitenta:
14

EXAMEN ATESTAT

mecanism cu clichet, mecanism cu cruce de malta, mecanism cu came sau combinatii ale acestora .

Fig.5.1.4.Masina de mortezat universala(CNC).

6.REPARAREA SI INTRETINEREA MASINILOR DE MORTEZAT
6.1.SISTEME DE REPARATII
Repararea masinilor,utilajelor si instalatiilor se poate realiza prin mai multe sisteme , principalele fiind urmatoarele :  Sistemul de reparatii executate dupa necesitate –dupa acest sistem ,masina se repara atunci cand nu mai poate fi mentinuta in expoatare,deci neplanificat si numai din cauza uzarii avansate a pieselor.  Sistemul de reparatii pe baza de constatari-este sistemul prin care cu ocazia unei revizii executate la un utilaj se stabileste si termenul la care se face revizia
15

EXAMEN ATESTAT

urmatoare ,precum si volumul reparatiei,pregatindu-se piesele de schimb si materialele necesare.Volumul si termenele reparatiei depind de starea masinii.  Sistemul de reparatii cu planificare rigida-prevede scoaterea obligatorie a masinii din functiune,pentru executarea reparatiilor,la anumite perioade stabilite,independent de starea tehnica a lor,precum si repararea sau inlocuirea pieselor si organelor componente la termenele stabilite.  Sistemul preventiv de reparatii periodice planificate-se bazeaza pe determinarea cat mai exacta a variatiei uzarilor in timp,la toate organele,piesele si elementele masinilor. Pe baza acestor uzari in raport cu limitele admise pentru fiecare organ,piesa sau element in parte se determina duratele de functionare corespunzatoare intre doua reparatii,exprimate in numar de ore de functionare.acestedurate de functionare sunt folosite pentru stabilirea termenelor la care masina va fi scoasa din serviciu pentru reparatii (structura ciclurilor de reparatii) . Avantajele principale ale acestui sistem constau in evitarea iesirii neprevazute a masinii din functiune si in posibilitatea unei mai bune organizari si pregatiri a reparatiei si a planificarii lucrarilor de reparatie pentru orice termen. Acest sistem prevede lucrari de intretinere si reparatii Potrivit normativelor tehnice de intretinere si reparare a utilajelor folosite in industria constructoare de masini ,intr-un ciclu de reparatii se cuprind ca lucrari de baza : a)Revizii tehnice b)Reparatii curente c)Reparatia capitala a)Revizia tehnica - Rt - reprezinta ansamblul de operatii care se executa inaintea unei reparatii planificate ,in scopul determinarii starii tehnice a utilajului si a principalelor lucrari de reparatii care trebuie efectuate cu ocazia acesteia. Lista de lucrari de reparatii ce se executa cu prilejul reviziilor tehnice 1. Determinarea elementelor cu uzuri avansate; 2. Executarea reglajelor la toate organele prevazute cu elemente care sa permita eliminarea jocurilor; 3. Verificarea organelor de comanda si a dispozitivelor de protectie; 4. Verificarea instalatiei de racire si ungere; 5. Remedierea defectiunilor (care nu necesita consum mare de manopera); 6. Verificarea parametrilor de lucru ai masinii; 7. Verificarea instalatiei electrice; 8. Inlocuirea pieselor uzate ce nu prezinta garantii in functiune. Reviziile tehnice se executa cand masinile sunt oprite din functiune,in timpul zilelor de sambata,duminica si a sarbatorilor legale. b)Reparatia curenta-Rc-reprezinta ansamblul de operatii care se executa periodic potrivit prevederilor de plan,in vederea inlaturarii uzurii materiale sau a unor deteriorari locale prin repararea ,reconditionarea sau inlocuirea unor piese
16

6.2.CATEGORII DE LUCRARI DE INTRETINERE SI REPARATII

EXAMEN ATESTAT

componente sau subansambluri uzate.Reparatia curenta poate fi de gradul I sau de gradul II ,in functie de marimea intervalului de timp de functionare intre reparatii ,de importanta lucrarilor executate si valoarea pieselor si a subansamblurilor reparate ,reconditionate sau inlocuite. Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor curente de gradul I : 1. Deconectarea masinii de la retea; 2. Demontarea partiala a masinii; 3. Curatarea,spalarea pieselor demontate,curatarea ansamblelor ramase pe masina; 4. Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarii ); 5. Curatarea ghidajelor de rizuri si lovituri; 6. Verificarea si repararea sistemului de actionare hidraulic; 7. Verificarea si repararea instalatiei de ungere 8. Verificarea si repararea dispozitivelor de protectie; 9 Montarea masinii,efectuarea reglajelor; 10.Probarea,remedierea defectiunilor,verificarea preciziei masinii; 11.Reconditionarea pieselor uzate (inclusive ghidaje ); 12.Confectionarea de piese noi; 13.Transportarea pieselor de la,respectiv la,masina care se repara; 14.Verificarea inca o data a deconectarii masinii de la retea,verificarea instalatiei si tabloului electric; 15.Inlocuirea conductorilor,contactelor sau aparatelor uzate; 16.Curatirea,verificarea motoarelor electrice. Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor curente de gradul II 1.Verificarea preciziei masinii pentru stabilirea gradului de uzura; 2.Demontarea partiala a masinii ( la locul functionarii); 3.Demontarea subansamblelor in atelierul de reparatii; 4.Curatirea,spalarea pieselor subansamblelor in atelierul de reparatii; 5.Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarii); 6.Repararea sistemului de racire si ungere; 7.Repararea sistemului de actionare hidraulic; 8.Repararea dispozitivelor de protectie; 9.Montarea subansamblelor reparate si montarea generala a masinii; 10.Reglarea,probarea functionarii masinii,remedierea defectiunilor; 11.Verificarea preciziei masinii conform normelor; 12.Vopsirea masinii; 13.Reconditionarea pieselor uzate (inclusive ghidaje ); 14.Reconditionarea ghidajelor; 15.Confectionarea de piese noi; 16.Transportarea subansamblelor de la,respectiv la,locul de functionare al masinii; 17.Verificarea inca o data a faptului daca masina este deconectata de la retea si demontarea partiala a instalatiei si a tabloului electric; 18.Repararea motoarelor electrice;
17

EXAMEN ATESTAT

19.Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate (intrerupatoare,elemente de siguranta,butoane de comanda ); 20.Inlocuirea conductorilor uzati; 21.Repararea lampii de iluminat; 22.Montarea echipamentului electric al masinii,probe ,remedieri; 23.Confectionarea diferitelor piese necesare echipamentului electric. c)Reparatia capitala -Rk- reprezinta categoria de interventie care se efectueaza dupa expirarea ciclului de functionare prevazut in normativul tehnic,avand ca scopreaducerea caracteristicilor tehnico- economice ale masinii la nivelul avut initial si preantampinarea iesirii din functiune a acestuia inainte de termen. Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor capitale A. Partea mecanica 1.Verificarea preciziei masinii pentru stabilirea gradului de uzura; 2.Demontarea completa a masinii in parti componente; 3.Curatirea ,spalarea ,stergerea pieselor; 4.Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarilor); 5.Repararea sistemului de actionare hidraulic; 6.Repararea sistemului de ungere si racire; 7.Repararea dispozitivelor de protectie; 8.Montarea pe subansamble si montarea generala a masinii; 9.Reglarea,probarea functionarii masinii,remedierea defectiunilor; 10.Verificarea preciziei masinii conform normelor; 11.Chituirea si vopsirea masinii; 12.Demontarea si fixarea masinii de pe,respectiv pe ,locul de functionare; 13.Reconditionarea pieselor uzate; 14.Reconditionarea ghidajelor; 15.Confectionarea de piese noi; 16.Transportarea masinii de la ,respectiv la ,locul de functionare; B. Partea electrica 1.Demontarea instalatiei electrice a transformatorului ,a tabloului electric si verificarea aparaturii; 2.Demontarea,curatirea,spalarea pieselor motoarelor electrice; 3.Verificarea ,repararea bobinajului motoarelor electrice si al transformatoarelor 4.Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate; 5.Inlocuirea lampii de iluminat si a diferitelor piese ce nu mai corespund; 6.Montarea ,probarea motoarelor electrice si transformatoarelor.

18

EXAMEN ATESTAT

6.3. LISTA LUCRARILOR PE CATEGORII DE REPARATII SPECIFICE

19

EXAMEN ATESTAT

20

EXAMEN ATESTAT

7.INTRETINEREA SI REPARAREA MASINII DE MORTEZAT
7.1. IMPORTANŢA ŞI SARCINILE REPARĂRII UTILAJULUI
Desfăşurarea in mod ritmic a activităţii de producţie a unei intre-prinderi industriale necesită, ca o condiţie de bază, o bună organizare a reparării şi intreţinerii utilajului. Acest lucru este impus de faptul că in procesul folosirii lor productive, mijloacele fixe şi utilajul de producţie, ca o componentă a acestora, sunt supuse uzurii fizice şi morale . Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producţie are loc un proces de pierdere treptată a valorii de intrebuinţare şi, in cele din urmă, o pierdere a capacităţii lui de a satisface o necesitate socială, ducand in final, in felul acesta, la pierderea valorii lui. Uzura fizică a utilajului de producţie, in condiţiile folosirii utilajului in procesul de producţie, este insoţită de transferarea valorii asupra produselor create şi recuperarea ei continuă prin desfacerea acestora la diferiţi beneficiari . In vederea menţinerii caracteristicilor funcţionale ale utilajului pe durata folosirii lui şi a funcţionării in condiţii optime şi cu posibilităţi cat mai apropiate de cele iniţiale, in cadrul intreprinderilor se organizează un sistem de intreţinere şi reparare a utilajului de producţie . Organizarea pe baze ştiinţifice a lucrărilor de intreţinere şi reparare a utilajelor trebuie să ţină seama de particularităţile utilajului şi de modul de uzură fizică a diferitelor părţi componente ale acestora . Din analiza comportamentului la uzura fizică a pieselor, semifabricatelor, ansamblelor sau mecanismelor care compun utilajul de producţie se constată că uzura lor se produce in mod diferit in timp . La un motor, de pildă, cel mai rapid se uzează lagărele, pistoanele, segmenţii, in timp ce la alte piese, cum sunt axul cu came, arborele motor ş.a., procesul de uzură este mai lent. Aceasta impune repararea pieselor cu o uzură mai mare şi folosirea in continuare a maşinii. Folosirea utilajului de producţie in condiţii optime necesită, de asemenea, efectuarea in scopuri preventive a unor măsuri de intreţinere, care să impiedice uzura prematură şi operaţii de control şi revizie care să permită depistarea din timp a eventualelor defecţiuni . Ca urmare a particularităţilor utilajelor de a se uza in mod neuniform, concretizate in faptul că in timp ce unele piese sunt complet uzate, altele mai pot fi folosite o perioadă oarecare de timp, iar celelalte au o durată de folosire indelungată, se impune din punct de vedere economic adoptarea unui sistem adecvat de intreţinere şi reparare a acestora . Pentru o intreprindere industrială intreţinerea şi repararea utilajului de producţie prezintă o importanţă deosebită . Astfel, executarea acestor activităţi in condiţii optime asigură funcţionarea in mod normal a utilajelor de producţie,
21

EXAMEN ATESTAT

conformgraficelor de producţie, evitandu-se astfel scoaterile din funcţiune, contribuindu-se prin aceasta la realizarea unei activităţi ritmice . O bună intreţinere şi reparare a utilajului de producţie asigură menţinerea funcţionării acestuia potrivit performanţelor tehnico-economice prevăzute in cartea tehnică, influenţand direct randamentul şi precizia de funcţionare şi realizarea producţiei in cantităţile şi calitatea prevăzute . Organizarea intreţinerii şi reparării utilajelor la un nivel superior contribuie, de asemenea, in mod direct la reducerea costurilor de producţie, prin realizarea acestor activităţi la un nivel redus de cheltuieli . Organizarea executării lucrărilor de intreţinere şi reparaţii la nivelul unei unităţi industriale trebuie să permită realizarea următoarelor sarcini de bază : a) asigurarea menţinerii utilajului în perfectă stare de funcţionare ; b) evitarea uzurii excesive a utilajului şi a scoaterii înainte de termen sau accidental a acestuia din funcţiune ; c) creştere timpului de funcţionare a utilajului, atât prin mărirea timpului de funcţionare între două reparaţii, cât şi prin reducerea timpilor necesari executării reparaţiilor , d) ridicarea productivităţii muncii muncitorilor care execută reparaţii, asigurarea executării reparaţiilor cu cheltuieli minime şi de o calitate ridicată ; e) modernizarea maşinilor şi utilajelor învechite . Procesul tehnologic de reparatii aplicat la utilaje poate fi de doua feluri :  proces tehnologic de reparatie individual  proces tehnologic de reparatie pe subansambluri. Procesul tehnologic de reparatie a masinii de frezat plan cuprinde urmatoarele operatii: 1. primirea utilajului in reparatie si spalarea sa la exterior; 2. demontarea in piese componente; 3. spalarea pieselor; 4. constatarea defectelor si sortarea pieselor; 5. intocmirea documentatiei de reparatie; 6. repararea pieselor si a echipamentului electric; 7. montarea pieselor in subansambluri sau ansambluri si incercarea lor; 8. asamblarea utilajului; 9. rodajul,controlul si receptia utilajului; 10.vopsirea; 11.predarea utilajului la beneficiar. Pregatirea masinilor si instalatiilor pentru intrarea in reparatie Primirea utilajelor si instalatiilor in reparatie se face de catre controlul tehnic al atelierului de reparatii si de catre un reprezentant al sectiei mecano-energetice. In prealabil, trebuie sa se execute curatirea si spalarea exterioara a masinii. Controlul tehnic al atelierului de reparatii supune masina unei revizii tehnice. Cu aceasta ocazie
22

7.2.PROCESUL TEHNOLOGIC DE REPARATII

EXAMEN ATESTAT

se urmareste daca masina este completa si care sunt defectiunile la functionarea in gol si in sarcina. Aceste constatari servesc ulterior la intregirea activitatii de constatare a defectelor. Demontarea utilajelor si instalatiilor Demontarea masinilor si instalatiilor este una dintre cele mai importante din cadrul procesului tehnologic de reparatie. Aceasta operatie trebuie sa fie precedata de:  studierea amanuntita a constructiei si functionarii masinii respective;  stabilirea succesiunii operatiilor la demontare in functie de modul de fixare al pieselor. Demontarea pieselor trebuie sa se faca numai cu scule si dispozitive adecvate, ceea ce permite evitarea deteriorarii lor. Daca la demontare se constata o rezistenta mai mare piesele nu vor fi fortate, ci se va studia si stabili care este cauza. Pentru stifturi, bucse, arbori etc. se stabileste mai intii directia de demontare, depozitare. Batiurile mari si grele ramin, in vederea reparatiei, la locurile de functionare. Ele se transfera la atelierul de reparatii numai in cazuri speciale de reparatii, si atunci daca sunt conditii. Celelalte piese se transfera la atelierul de reparatii unde piesele grele sunt asezate pe stelaje, iar piesele mici se asaza in lazi sau rafturi in asa fel incit suprafetele finisate sa nu se deterioreze. Pentru a se usura montarea pieselor si a se evita unele erori, piesele se inscriptioneaza cu vopsea sau se leaga de ele o marca de forma circulara sau patrata,avind imprimat un numar care arata ordinea demontarii. Asamblarea masinii se va face in ordinea inversa numerotarii. Demontarea fiecarui organ de masina are unele particularitati care se prezinta in continuare. Demontarea organelor filetate este o operatie relativ usoara daca i se acorda atentia cuvenita. Se vor folosi numai chei in perfecta stare (nedecalibrate), de preferinta tubulare. Cind demontarea se face greu,se umezeste imbinarea cu petrol, se aplica lovituri pe fata laterala a piulitei sau se incearca stringerea si desfacerea surubului si filetului in mod succesiv, pina cind acesta se misca. Daca nici de aceasta data nu reuseste demontarea, se incearca desurubarea piulitei dupa ce, in prealabil, a fost incalzita. Uneori, din cauza griparii filetului, este necesara distrugerea surubului prin taiere. Prezoanele se demonteaza cu doua piulite si cheie fixa sau cu dispozitive speciale. Stifturile se scot cu ajutorul piulitelor sau al unui surub, dupa cum sunt prevazute cu tija filetata sau gaura filetata. Celelalte stifturi se scot cu ajutorul dornurilor avind diametrul apropiat de al acestora. Pentru demontarea bolturilor se folosesc dornuri construite din metale moi (cupru, aluminiu, bronz etc.). Cuiele spintecate se deterioareaza cu ajutorul dispozitivelor. Daca cuiele spintecate sunt rupte, pentru extragerea lor se folosesc dornuri de otel avind diametrul cu 0,5 mm mai mic decit diametrul gaurii cuiului.
23

EXAMEN ATESTAT

Demontarea penelor din canalul lor se executa cu o bara de otel avind forma unei dalti. Penele prevazute cu gauri de extragere se scot cu ajutorul suruburilor. Penele cu calcai se extrag din locas cu ajutorul unui dispozitiv de tip surub-piulita. Demontarea inelelor de siguranta se face cu ajutorul clestilor. Daca urechile inelelor sunt rupte, demontarea se face cu ajutorul unor scule de forma surubelnitelor. Demontarea lagarelor si bucselor se executa in functie de tipul acestora. Astfel, demontarea lagarelor din doua bucati se executa cu scule obisnuite. Lagarele si bucsele montate prin presare se demonteaza cu ajutorul diferitelor tipuri de prese. Demontarea rulmentilor se face cu grija pentru a nu se deteriora alezajul, arborele sau chiar rulmentul. Lipsa dispozitivelor de extras rulmenti nu duce la ieftinirea reparatiilor, ci la cheltuieli inutile pentru repararea deteriorarilor sau chiar inlocuirea rulmentilor. Scoaterea rulmentilor prin lovituri de ciocan nu este permisa decat la rulmentii cu alezaj conic. La acesti rulmenti loviturile de ciocan se aplica prin intermediul a doua pene care forteaza in mod uniform intre labirint si partile fixe. Celalalte tipuri de rulmenti se scot cu ajutorului unor dispozitive si extractoare. Demontarea rulmentilor cu doua randuri de bile se executa fara a se prinde ghiarele dispozitivului de marginile inelului interior, pentru a nu-l deteriora. Extragerea rulmentilor din piese cu dimensiuni mici se executa numai prin transmiterea presiunii pe inelui exterior. Rulmentii montati cu strangere se demonteaza dupa ce in prealabil au fost incalziti cu ulei mineral la 90-100°C.Incalzirea se face prin turnarea uleiului fierbinte pe rulment, in timp ce arborele se protejeaza cu azbest. Rotitele dintate montate prin strangere, se demonteaza cu ajutorul dispozitivului si extractoarelor a caror constitutie este identica cu a acelora folosite la demontarea rulmentilor. In cazul in care depresarea se face greu se procedeaza la incalzirea rotii pana la temperaturi de 100-200°C.Incalzirea trebuie sa se faca repede pentru a nu se incalzi si arborele. Demontarea instalatiei electrice trebuie sa se faca pe grupe, inscriptionand fiecare conducta sau aparat. Acolo unde este cazul trebuie intocmita si schema instalatiei electrice, daca aceasta nu se afla in cartea masini. Curatirea si spalarea pieselor Curatirea si spalarea pieselor ce urmeaza a fi reparate se face cu petrol, detergenti sau diferite solutii, ca de exemplu: soda calcinata 3-5% dizolvata in apa, avand temperatura de 60-80°, in care se mai adauga 3-10 gr. sapun la litru de solutie, pentru dizolvarea grasimilor . Procesul de spalare are patru faze: 1. indepartarea noroiului sau a altor impuritati cu ajutorul razuitoarelor si al maturilor; 2. spalarea pieselor in solutie incalzita; 3. spalarea in apa calda;
24

EXAMEN ATESTAT

4. uscare cu aer cald. Spalarea pieselor in solutii se face manual sau mecanizat. Spalarea mecanizata se face cu ajutorul unei masini. O particularitate prezinta spalarea rulmentilor, care se face in benzina sau ulei mineral fierbinte. Spalarea rulmentilor in benzina se face astfel: intr-un vas curat se toarna benzina pana ce se acopera rulmentii, iar apoi se adauga ulei mineral calitatea 305 in procent de 6-8% din volumul de benzina. In timpul spalarii, inelele rulmentului se rotesc in sens contrar pana cand partile componente se curata complet. Daca rulmentul este prea imbacsit, se spala in doua faze. La ultima faza se foloseste benzina curata. Spalarea in ulei fierbinte se face intr-o baie incalzita electric pana la temperatura de 80°. Daca dupa spalare se constata ca rulmentul are pete de coroziuni, se indeparteaza acestea cu panza de emery (smirghel nr.000) uzata sau cu o pasta formata din oxid de crom si ulei mineral, aplicata pe o bucata de pasla sau postav curat. Suprafata corodata se freaca pana cand petele dispar, dupa care rulmentul se spala din nou cu benzina. Dupa uscare rulmentul se asaza pe carton uscat si se unge cu ulei 305. Ungerea rulmentului se face prin rotirea lui lenta in baia de ulei. Sortarea pieselor si intocmirea foilor de constatare Sortarea pieselor este operatia prin care se urmareste sa se stabileasca natura defectelor, numarul pieselor ce se repara sau se inlocuiesc, volumul manoperei si masurile necesare pentru eliminarea cauzelor care au accelerat uzura pieselor in timpul exploatarii. In timpul sortarii, piesele se verifica din punct de vedere dimensional, al formei si al aspectului, cu ajutorul aparatelor de masura si control corespunzatoare. O atentie deosebita trebuie acordata verificarii pieselor a caror defectare poate conduce la accidente. Acestea se controleaza la feroflux, ultrasunete, etc., in vederea descoperirii aventualelor fisuri. Prin sortare, piesele se repartizeaza in trei grupe: bune, de reparat si de inlocuit.In categoria pieselor bune se trec numai piesele care se incadreaza in documentatia tehnica a utilajului sau a instalatiei. In categoria pieselor de reparat se trec piesele care, datorita faptului ca nu au grad inaintat de uzura, este economic sa fie reparate. Ultima categorie cuprinde piesele care, ajungind la limita maxima a uzurii, este imposibila sau neeconomica repararea lor si in acest caz se inlocuiesc cu altele noi. Pentru piesele care se repara sau se inlocuiesc, trebuie sa se intocmeasca o schita care sa cuprinda toate cotele si datele necesare reconditionarii sau reproducerii lor. Stabilirea precisa a cotelor se face tinind seama si de piesele cu care se asambleaza cele care se repara sau se inlocuiesc. In schitele intocmite pentru piesele ce se repara, locul ce trebuie reparat va fi indicat prin linii groase. Dupa schitele intocmite in timpul constatarii se executa ulterior desene, deoarece nu se recomanda reconditionarea pieselor sau executarea lor din nou sa se faca numai dupa model. Odata cu inlocuirea schitei se completeaza si foaia de constatare. Foaia de constatare cuprinde denumirea piesei, natura defectului, modul de rezolvare, numarul schitei sau desenului, volumul de manopera si, eventual, costul
25

EXAMEN ATESTAT

reparatiei.

Constatarea defectelor In cadrul operatiei de sortare se constata starea pieselor ,abaterile lor fata de desenele de executie si conditiile tehnice inscrise in acestea,precum si care e cauza defectarii survenite. Cauzele defectarii pieselor pot fi:  de exploatare;  de fabricatie;  de constructie (proiectare). Defectele de exploatare sunt cele mai frecvente. Defectele de fabricatie provin din cauza greselilor comise in timpul procesului de productie sau in cursul reparatiilor efectuate. Cele mai frecvente cauze sunt abaterile fata de dimensiunile, tolerantele sau conditiile tehnice prevazute in desenele de executie, precum si la executie sau montaj. Defectele de constructie pot apare ca urmare a unor greseli de proiectare.Daca dimensiunile, calitatea materialului, tolerantele, tratamentul termic sunt stabilite gresit, piesele se uzeaza prematur. Piesele uzate vor fi sortate, la randul lor, dupa criteriile mentionate mai sus, urmand ca fiecare grup sa fie studiat detaliat, spre a se lua masurile cele mai potrivite pentru reconditionarea lor si pentru a se inlatura, in viitor, repetarea defectarii din aceleasi cauze. La operatia de constatare a defectelor se mai tine seama si de urmatoarele criterii. Suruburile,prezoanele si piulitele trebuie sa aiba filetul curat, fara urme de strivire sau lovire. Aceste defecte se admit numai daca dispar prin refiletare. Filetul nu trebuie sa fie rupt mai mult de 1,5 spire sau strivit pe o jumatate de spira la 10 spire. Gaurile pentru sprinturi si stifturi nu trebuie sa fie astupate sau deformate. Fusurile arborilor si ale axelor trebuie sa aiba o forma cilindrica fara urme de lovire si fara rizuri. Canalele de pana trebuie sa fie curate, iar fetele laterale paralele.La rotile dintate, dantura trebuie sa fie curata, fara urme de ciupire si fara fisuri. Se admit numai defectele care, in timpul reparatiei, pot fi eliminate. Uzura dintilor nu trebuie sa fie mai mare de 0,2 din modulul rotii. Suprafetele imbinarilor conice si cilindrice trebuie sa fie curate ,iar generatoarele suprafetelor rectilinii. Suprafetele conice se considera bune daca la controlul cu vopsea aceasta acopera din suprafata conului. La lagarele de rostogolire corpurile si caile de rulare nu trebuie sa prezinte ciupituri sau urme de coroziune. Lagarele de alunecare trebuie sa aibe cuzinetii fara urme de gripare, iar daca acestia au captuseala din compozitie se controleaza si aderenta prin ciocanire, cuzinetului in stare suspendata, sunetul emis trebuind sa fie cristalin. Cuzinetul de care captuseala nu adera are un zgomot infundat. O metoda precisa pentru verificarea aderarii compozitiei la cuzinet este controlul cu ultrasunete.
26

EXAMEN ATESTAT

7.3.TEHNOLOGIA DE REPARARE A MASINII DE MORTEZAT
Pentru repararea masinii de mortezat se intocmesc urmatoarele documente : 1.Actul de constatare care cuprinde : determinarea utilajului; numarul de inventar; data efectuarii constatarii; locul; cuprinsul defectatiei (piese defecte ce necesita remedieri, piese defecte ce necesita inlocuiri); beneficiarul reparatiei si cine executa lucrarea. 2.Fisa tehnologica care se intocmeste in baza actului de constatare si in care se evidentiaza : denumirea utilajului; comanda de executie a reparatiei; denumirea operatiei ce se executa; norma tehnica; manopera in ore; materiale in unitati de masura si cantitatea necesara; alte date care stau la baza calculului de cost al reparatiei .

a. b. c. d. e. f. a. b. c. d. e. f. g.

Repararea mesei : masa se uzeaza in zona canalelor T deprindere a pieselor.In majoritatea cazurilor,printr-o exploatare necorespunzatoare mesele se prezinta cu nervurile din zona canalelor „ T” rupte si cu suprafata pentru prindere a pieselor cu diferite denivelari,provenite din aschierea cu cutitele atunci cand lucratorii scapa sculele pe masa masinii. Repararea meselor uzate se face prin placare si comporta urmatoarele operatii:  frezarea si gaurirea mesei in zona uzata;  confectionarea ,prin frezare si gaurire ,a unei placi corespunzatoare locasului frezat din zona uzata a mesei;  montarea placii prin suruburi pe masa uzata;  rectificarea suprafetei mesei. Dupa repararea mesei se ajusteaza suprafetele de ghidare si repararea pieselor mecanismului de ridicare a mesei.Suprafata de lucru a mesei trebuie sa fie perfect plana.Se admit abateri intre 0,03 si 0,04 mm pe lungimea de 300 mm. Repararea batiului : lucrarea consta in special in reparatia ghidajelor uzate si lovite.Reparatia ghidajelor incepe prin curatirea cu razuitorul a rizurilor existente pe suprafetele lor.apoi masina unealta se aseaza perfect orizontal .Precizia de instalare este de cel putin 0,04 mm pe lungimea de 1000 mm.marimea uzurii ghidajelor se ver27

Repararea principalelor subansambluri mecanice ale masinii de mortezat

EXAMEN ATESTAT

ifica cu rigla si cu calibrul de interstitii.Daca uzura este de 0,5 mm sau mai are,corpul se raboteaza.Uzurile si rizurile locale (cu lungimea de pana la 20 mm) se repara prin incarcare cu aliaj de antifrictiune .Ghidajele cu uzura de 0,15-0,20 mm se rectifica si se razuiesc,pentru a garanta o abatere de 0,02-0,03 mm pe lungimea de 1000 mm. Repararea cutiilor de viteze si de avansuri : consta in repararea sau inlocuirea axelor,a bucselor ,a lagarelor de alunecare ,a rulmentilor,a rotilor dintate ,a penelor,etc. ,care se uzeaza intimpul exploatarii masinii .Toate aceste piese se repara prin procedee de reconditionare obisnuite.Fusurile arborilor se strunjesc si se rectifica,sau se reconditioneaza prin cromare ,prin calarea pe ele a unor bucse,precum si prin alte procedee.Bucsele uzate se inlocuiesc cu altele noi. Repararea transmisiilor prin curele : Defectele frecvente care se pot constata la transmisiile prin curele sunt :incovoierea arborilor ,uzura fusurilor arborilor,uzura lagarelor ,uzura curelelor si a rotilor de curea.Repararea rotilor de curea consta in rectificarea suprfetei de lucru a obezii,reconditionarea alezajelor butucului la dimensiunile corespunzatoare ajustajului prescris si reconditionarea asamblarii prin pana a rotii si arborelui . Repararea angrenajelor : se executa tinandu-se cont de natura si cauzele uzurii,de materialele din care sunt confectionate rotile dintate si precizia asamblarii. Rotile de fonta cu dintii uzati in proportie de peste 20% se inlocuiesc.Rotile din otel cu dinti uzati in proportie de peste 30% se inlocuiesc.La rotile care au modulul mai mic de 6 mm,nu se admite inlocuirea dintilor rupti ;la cele cu modulul mai mare de 10 mm ,se admite inlocuirea a maximum trei dinti rupti,cu dinti sudati si rectificati,sau cu dinti filetati;fusurile butucurilor se pot repara prin sudare. Repararea cuplajelor :se realizeaza prin incarcarea cu sudura si prelucrarea la dimensiunile initiale;piesele de legatura rigida sau elastica (bolturi,suruburi ,inele )se inlocuiesc cu piese noi. Repararea ambreiajelor :consta in inlocuirea garniturilor de frictiune ,rectificarea placilor de presiune ,reconditionarea sau inlocuirea elementelor de asamblare si reglarea ambreiajelor.

28

EXAMEN ATESTAT

8.INTRETINEREA MASINILOR DE MORTEZAT
Una dintre operaţiile de întreţinere este ungerea curentă a maşinii. Ea este mijlocul cel mai eficace pentru reducerea uzării premature, puterii consumate şi pentru menţinerea preciziei în timpul lucrului. în fiecare zi, înainte de începerea l ucrului, este indicat ca muncitorul să controleze nivelul din baia de ulei şi să verifice dacă locaşurile de ungere nu sînt murdare, dacă transmit cantitatea de ulei necesară şi dacă ghidajele au pelicula de ulei corespunzătoare. în general, ungerea se execută pe baza schemei de ungere, întocmită pentru fiecare maşină. Este necesar să se respecte lubrifiantul prescris, precum şi data de înlocuire. In cazul maşinilor de rabotat cu dimensiuni foarte mari, se prevăd mai multe instalaţii de ungere, fiecare deservind o anumită parte a maşinii (de exemplu suporturile laterale de rabotare, traversa etc.). Instalaţiile de ungere trebuie să fie prevăzute cu aparatură de controlat care să permită urmărirea funcţionării în timpul lucrului precum şi cu aparatură de reglare a debitului de ulei necesar ungerii. Pentru a se uşura respectarea intervalelor de ungere prevăzute în instrucţiuni, locurile de ungere pe maşină sînt marcate cu simboluri, astfel:  un semicerc indică două ungeri pe schimb;  un cerc indică o singură ungere pe schimb;  un triunghi indică o singură ungere săptămanală;  un pătrat indică ungere lunară sau trimestrială. Locurile de ungere sînt vopsite în culori diferite corespunzătoare unui anumit lubrifiant.In timpul lucrului, operatorul trebuie să nu părăsească maşina şi să nu lucreze cu scule uzate, ascuţite sau montate necorespunzător. La apariţia celui mai mic defect, maşina trebuie oprită imediat, analizată cu minuţiozitate şi repusă în lucru, numai după ce s-a remediat defectul. După terminarea lucrului, muncitorul trebuie să cureţe maşina şi să o lase in perfectă ordine. Maşina se curăţă de aşchii cu o perie şi apoi cu cîrpe. Ghidajele berbecului şi ale mesei se şterg cu o cîrpă curată umezită în petrol lampant, apoi cu o cîrpă uscată, după care ghidajele se ung cu ulei mineral curat. Ambreiajul, rulmenţii, ghidajele şi curelele de transmisie trebuie verificate periodic şi eventual reglate. Cel puţin o dată la 10 zile se verifică starea conductoarelor electrice, iar periodic, motorul de antrenare.

29

EXAMEN ATESTAT

9.NORME DE SECURITATEA MUNCII LA INTRETINEREA SI REPARAREA MASINILOR DE MORTEZAT
9.1.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA PRELUCRAREA PRIN MORTEZARE
In general, măsurile de tehnică a securităţii muncii sînt aceleaşi pentru toate tipurile de maşini-unelte. La maşinile de rabotat şi de mortezat intervin unele măsuri specifice. Muncitorul trebuie să cunoască funcţionarea maşinii şi să asigure fixarea corespunzătoare a tuturor elementelor ce participă în procesul de aşchiere (cuţit, dispozitiv, piesă etc). Maşina se porneşte numai dacă există certitudinea că totul este în siguranţă. Este necesară urmărirea cu atenţie a lucrului, pentru a se evita accidente, ca: pornirea suportului porlcuţit şi deci ruperea cuţitului, ceea ce conduce la prinderea mîinii pe axa de lucru a cuţitului în cursa activă (caz frecvent al neatenţiei) etc. De aceea, se recomandă montarea ecranelor ce permit vizibilitatea în timpul lucrului. Comenzile maşinii şi reglarea curselor sînt interzise în timp ce maşina funcţionează. Nerespectarea acestei prescripţii duce la: ruperea danturii pinioanelor, blocarea diferitelor subansambluri, ruperea sculei, lovirea muncitorului etc. Pentru evitarea accidentelor de muncă ce pot apărea în timpul exploatării maşinilor de rabotat, mortezat şi broşat se iau o serie de măsuri speciale de prevenire, cum sînt: avertizarea persoanelor ce trec prin preajma maşinii asupra pericolului pe care-l prezintă masa în mişcare şi chiar îngrădirea spaţiului în care se execută cursele mesei; îngrădirea spaţiului în care sînt amplasate motoarele electrice de acţionare a maşinii de rabotat, pentru a se preveni accidentele prin electrocutare. Pentru prevenirea accidentelor de muncă ce pot apărea la exploatarea maşinilor de rabotat transversal se iau următoarele măsuri: se vor utiliza paravane pentru protecţia împotriva aşchiilor ce sar în timpul prelucrării; se va evita operaţia de măsurare a pieselor de prelucrat In timp ce berbecul se deplasează; uşile de acces nu se vor lăsa deschise spre interiorul maşinii (la cutia de viteze sau la mecanismul cu culisă oscilantă) în timpul funcţionării acesteia; la pornirea maşinii de rabotat transversal nici o persoană nu trebuie să se afle în faţa ei, deoarece poate fi lovită de berbecul aflat în miscare. La maşinile de rabotat longitudinal, în faţa cuţitelor se montează ecrane care deviază aşchiile în direcţie laterală. Pentru a împiedica aruncarea aşchiilor se folosesc mai multe variante ce asigură securitatea în timpul lucrului: aşezarea a trei panouri mobile mari în jurul maşinii, fixarea unui panou mare in partea din faţă a maşinii, adică în direcţia în care pleacă aşchiile, îngrădirea mesei de lucru şi aşezarea în faţa ei a unei cutii pentru captarea aşchiilor.

30

EXAMEN ATESTAT

9.2.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA INTRETINEREA SI REPARAREA MASINILOR DE MORTEZAT
In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate complexa datorita carui fapt si normele de tehnica a securitatii munci sunt diverse in functie de locurile de munca . Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire si stingere a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrare a metalelor la rece cu ajutorul masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze si arc electric precum si urmatoarele norme specifice reparatiilor:  la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub conducerea unui maistru sau sef de echipa;  uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante etc.)utilizate de echipa de reparatii trebuie sa fie in buna stare;  inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj, maistrul sau seful de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu poata fi pusa accidental in miscare, iar pentru orice eventualitate pe intrerupatorul electric principal se va pune o tabla indicatoare cu inscriptia: ”NU CUPLATI SE LUCREAZA”  la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje verticale trebuie luate masuri de sprijinire a acestora;  dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functiune inainte de montarea tuturor dispozitivelor de protectie;  inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la reparatie au fost inlaturate de pe masina;  darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea receptiei;  in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflamabile este interzis fumatul sau accesul cu foc deschis;  la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si inflamabili, se vor folosi bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si stingere a incendiilor;  soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita;  piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica numai dupa intreruperea curentului electric care alimenteaza baia;  la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie protectoare pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor compusi chimici si vor purta tot echipamentul prevazut de normele de protectia muncii;  nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii  cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac , pentru a impiedica evaporarea electrolitului;  in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si cunsumarea alimentelor precum si fumatului.

31

EXAMEN ATESTAT

10.BIBLIOGRAFIE
1.Masini, utilaje si instalatii din industria constructiilor de masini N.Huzum, G Rantz Editura Didactica si Pedagogica 1979 2.Intretinerea tehnica a utilajelor 3.Masini-unelte si prelucrari prin aschiere 4.Imagini

http://www.scribd.com http://www.regielive.ro http://www.google.com

5.Prelucrari mecanice prin aschiere http://www.scribd.com 6.Utilaje si echipamente pentru prelucrari mecanice http://www.scribd.com 7.Prelucrari mecanice si control dimensional http://www.scribd.com

32

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->