INSTALATIA DE RACIRE.

INTRETINERE SI REPARARE
LICEUL TEHNOLOGIC „ NICOLAE BĂLCESCU” OLTENIŢA
Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN ÎN TRANSPORTURI

Tema:

A.METODE DE ÎNREGISTRARE ŞI VERIFICARE A ACTIVITĂŢILOR DESFĂŞURATE DE CONDUCĂTORUL AUTO. B.ÎNTREŢINEREA,DEFECŢIUNILE ŞI REPARAREA INSTALAŢIEI DE RĂCIRE A AUTOVEHICULELOR.
ÎNDRUMĂTOR:

Elev: Clasa: a XIII- a 2013
1 Autor: 2013

INSTALATIA DE RACIRE.INTRETINERE SI REPARARE

CUPRINS
Tema Cuprins 1.Argument Examenul de certificare a competentelor profesionale 1 2 3 5

A.Metode de inregistrare si verificare a activitatii desfasurate de conducatorul auto 7 A.1.Tahograful A.1.1.Descrierea tahografului A.2.Descrierea diagramei tahograf A.2.1.Defectiuni in functionare A.2.2.Metodologia de control B1.Instalatia de racire cu aer B1.1.Destinatia si partile componente B1.2.Racirea directa 7 7 11 14 15 19 19 21

B1.3.Intretinerea, defectele in exploatare si repararea instalatiei de racire 23 B1.3.1.Intretinerea instalatiei de racire B2.Instalatia de racire cu apa B2.1.Destinatia si partile componente B2.2. Intretinerea, defectele in exploatare si repararea instalatiei de racire B2.2.1.Intertinerea instalatiei de racire B2.3.Defectele in exploatare ale instalatiei B2.4.repararea instalatiei de racire Bibliografie 34 34 36 38 40
2 Autor: 2013

23 24 24

INSTALATIA DE RACIRE.INTRETINERE SI REPARARE

1.ARGUMENT
Absolvenţii noului sistem de formare profesională, dobândesc abilităţi, cunoştinţe, deprinderi dezvoltand si o serie de abilităţi cheie transferabile, cu scopul de a sprijini procesul de învăţare continuă, prin posibilitatea unei reconversii profesoinale flexibile catre meserii inrudite. Fiecare dintre calificările profesionale naţionale necesită unităţi de competenţă cheie şi unităţi de competenţă profesionale. Competenţele profesionale sunt grupate în unităţi de competenţă generale şi specializate. Cererea pieţei şi necesitatea formării profesionale la nivel european au reprezentat motivele esenţiale pentru includerea abilităţilor cheie în cadrul Standardelor de Pregătire Profesională ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie să li se ofere posibilitatea de a dobândi acele competenţe de bază care sunt importante pe piaţa muncii. Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel încât să dezvolte abilităţi de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de muncă, pentru asumarea rolului în societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vieţii. Aceste cerinţe, necesare unei vieţi adaptate la exigenţele societăţii contemporane, au fost încorporate în abilităţile cheie Fiecare nivel parcurs în domeniul Tehnic, implică dobândirea unor abilităţi, cunoştinţe şi deprinderi care permit absolvenţilor fie să se angajeze, fie săşi continue pregătirea la un nivel superior. Pregătirea forţei de muncă calificate în conformitate cu standardele europene presupune desfăşurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare şi evaluare, centrate pe elev. Noii angajaţi vor putea desfăşura sarcini non-rutiniere care implică colaborarea în cadrul unei echipe. Prin unităţile de competenţe specializate din cadrul Curriculum-ului specific nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat în multe activităţi practice care îi stimulează şi creativitatea. Orice activitate creativă va duce la o lărgire semnificativă a experienţei şi la aplicarea conştientă a cunoştinţelor dobândite.

Lucrarea de atestat implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic.
3 Autor: 2013

INSTALATIA DE RACIRE.INTRETINERE SI REPARARE
Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitati de competenta : 1. 2. 3. 4. 5. Comunicare si iteratie. Asigurarea calitatii. Igiena si securitatea muncii. Lucrul in echipa. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei

In prima parte a proiectului(A), „METODE DE ÎNREGISTRARE ŞI VERIFICARE A ACTIVITĂŢILOR DESFĂŞURATE DE CONDUCĂTORUL AUTO” se prezinta descrierea si functionarea tahografului, ca mijloc de baza in activitatea de inregistrare si verificare. Proiectul , in partea a doua(B1) „INSTALATIA DE RACIRE CU AER”evidentiaza principiul de functionare al acestui tip de instalatie. Lucrarea prezinta aspectele principale ale functionarii instalatiei de racire cu aer si evidentiaza caracteristici functionale diferentiate pentru fiecare element component al instalatiei. Proiectul, in partea a doua(B2),„INSTALATIA DE RACIRE CU APA”evidentiaza principiul de functionare al acestui tip de instalatie. Lucrarea prezinta aspectele principale ale functionarii instalatiei de racire cu apa si evidentiaza caracteristici functionale diferentiate pentru fiecare element component al instalatiei. Realizarea proiectului atinge o serie de competente tehnice generale dar si competente specifice. Unitatile de competenta care se regasesc in lucrare sunt: 1. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei 2. Lucrul in echipa 3. Utilizarea si interpretarea documentatiei tehnologice.  Exploatează baze de date.  Prezintă informaţii incluzând text, numere şi imagini.  Comunică prin Internet.  Identifică sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea obiectivelor.  Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă.  Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor.  Interpretează informaţii înscrise în desenele de ansamblu  Interpretează desene speciale  Aplică informaţiile din documentaţia tehnică în activitatea practică

4 Autor: 2013

INSTALATIA DE RACIRE.INTRETINERE SI REPARARE
EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE
NR. CRT. TITLUL UNITĂŢII DE COMPETENŢĂ COMPETENŢE 1. Formulează opinii personale pe o temă dată 2. Realizează o scurtă prezentare utilizând imagini ilustrative 3. Citeşte şi utilizează documente scrise în limbaj de specialitate 4. Prelucrează şi interpretează grafic rezultatele obţinute pe o sarcină dată 1. Exploatează baze de date 2. Prezintă informaţii incluzând text, numere şi imagini 3. Comunică prin Internet 1. Receptează mesaje orale 2. Receptează mesaje scrise 3. Exprimă mesaje orale 4. Exprimă mesaje scrise 5. Participă la conversaţii 1. Aplică normele de calitate în domeniul de activitate 2. Utilizează metode standardizate de asigurare a calităţii. 1. Analizează caracteristicile personale şi factorii implicaţi în dezvoltarea carierei 2. Exprimă opţiuni privind traseul personal de educaţie şi formare profesională 1. Aplică legislaţia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor 2. Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de muncă 1. Identifică sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea obiectivelor 2. Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă 3. Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor 1. Execută desene de ansamblu 2. Citeşte desene de execuţie 3. Interpretează planuri de operaţii 1. Specifica lucrările curente de întreţinere ale motorului 2. Efectuează operaţii pregătitoare in vederea reviziilor 3. Efectuează lucrări de revizie tehnica 1. Stabileşte tipul de combustibil în funcţie de tipul motorului 2. Selectează uleiurile de motor în funcţie de condiţiile de exploatare 3. Stabileşte fluidele de răcire 4. Respectă normele de prevenire şi de stingere a incendiilor,
5 Autor: 2013

1.

Comunicare şi numeraţie

2.

Utilizarea calculatorului şi prelucrarea informaţiei Comunicare în limba modernă

3.

4.

Asigurarea calităţii Dezvoltare personală în scopul obţinerii performanţei

5.

6.

Igiena şi securitatea muncii

7.

Lucrul în echipă

8.

Documentaţia tehnică Sisteme de mentenanţă

9.

10.

Utilizarea fluidelor în motoare

INSTALATIA DE RACIRE.INTRETINERE SI REPARARE
NR. CRT. TITLUL UNITĂŢII DE COMPETENŢĂ COMPETENŢE de protecţia muncii şi a mediului la manipularea fluidelor de lucru Interpretează diagrama de uzură si caracterizează fenomenul Identifică tipurile de uzuri şi factorii determinanţi Efectuează măsurători pentru determinarea gradului de uzură Identifică elementele de asamblare din construcţia mijlocului de transport. Analizează structura asamblărilor din construcţia mijlocului de transport Asamblează elementele structurale ale mijlocului de transport. Identifică componentele instalaţiilor electrice de pe mijlocul de transport. Defineşte rolul funcţional al componentelor electrice şi electronice în cadrul instalaţiei. Compară variantele constructive ale componentelor şi instalaţiilor electrice ale mijlocului de transport. Aplică prescripţiile privind exploatarea instalaţiilor electrice de pe mijlocul de transport. Manevrează automobilul în timpul serviciului. Precizează regulile de circulaţie pe drumurile publice conform legislaţiei în vigoare. Aplică regulile de circulaţie în practica conducerii autovehiculelor. Aplică regulile de prim ajutor în cazul accidentelor rutiere. Precizează rolul echipamentelor automobilului. Descrie construcţia echipamentelor automobilului. Descrie funcţionarea echipamentelor automobilului. Compară variantele constructive ale componentelor automobilului. Alege mijloacele necesare executării operaţiilor de întreţinere şi reparare a automobilelor. Execută operaţii de întreţinere a automobilelor. Execută operaţii de reparare a automobilelor Specifică defectele posibile ale componentelor automobilului şi cauzele apariţiei acestora Precizează parametrii de stare şi parametrii de diagnosticare pentru fiecare componentă auto. Alege metode şi mijloace folosite la diagnosticarea componentelor auto. Utilizează tehnici şi tehnologii de control, verificare şi măsurare pentru stabilirea diagnosticului.
6 Autor: 2013

1. 11. Determinarea şi măsurarea uzurilor 2. 3. 1. 12. Asamblarea elementelor mecanice ale mijloacelor de transport 2. 3. 1. 2. Exploatarea instalaţiilor electrice ale mij3. locului de transport 4. 1. 2. 14. Conducerea automobilului 3.

13.

15.

4. 1. 2. Construcţia şi funcţi3. onarea automobilului 4. 1.

16.

Întreţinerea şi repararea automobilului

2. 3. 1.

17.

2. Diagnosticarea funcţionării automobilului 3. 4.

INSTALATIA DE RACIRE.INTRETINERE SI REPARARE

A.METODE DE ÎNREGISTRARE ŞI VERIFICARE A ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE DE CONDUCĂTORUL AUTO.
A1.TAHOGRAFUL
Tahograful este un aparat de control şi înregistrare, care conţine un indicator de viteze, un contor pentru kilometrii parcurşi şi un aparat de înregistrare care marchează pe diagramă: kilometri parcurşi, timpul de mers şi de staţionare a autovehiculului, viteza momentană în dependenţă de timp, precum şi ora la care s-a închis sau s-a deschis aparatul la începutul şi sfârşitul activităţii de transport, cât şi în timpul desfăşurării acesteia. Tahograful contribuie la creşterea securităţii circulaţiei pe şosele, face mai economică exploatarea autovehiculelor, permite simplificarea evidenţelor de exploatare şi constituie o bază sigură şi corectă de urmărire a activităţii şoferului şi autovehiculului. Tahograful este un martor sigur în caz de accident, deoarece de multe ori depoziţiile martorilor diferă mai ales în aprecierea subiectivă a vitezei, care, pentru stabilirea vinovăţiei, este adesea cea mai importantă, înregistrările furnizate de aparat permit însă stabilirea cu precizie a vitezei înaintea accidentului şi eventual după accident, precum şi momentul precis când s-a produs acesta A.1.1.Descrierea şi funcţionarea tahografului Tahograful se compune din următoarele grupuri de mecanisme şi piese : 1. Placa de bază — pe care sunt montate : mecanismele de înregistrare a vitezei, distanţei parcurse, timpului de circulaţie şi staţionare, precum şi transmisia contorului kilometric, contactele becului de semnalizare a vitezei maxime prestabilite, placa cu borne pentru conectarea la sursa de curent electric şi priza pentru cuplarea cablului de antrenare (cablu ds kilometraj). 2. Carcasa — o piesă turnată de formă cilindrică, pe care se fixează : placa de bază, contorul kilometric şi cuţitul pentru crestarea pe diagramă a diferitelor momente în care se închide sau se deschide aparatul. Pe flanşa carcasei este prevăzut un adaos de turnare pentru fixarea capacului şi scobitura pentru clichetul încuietorii.

7 Autor: 2013

INSTALATIA DE RACIRE.INTRETINERE SI REPARARE
3. Capacul — fixat de carcasă printr-o balama. Pe acesta sunt fixate mecanismul ceasornic, indicatorul de viteză, diagrama de înregistrare, încuietoarea, becurile pentru iluminarea cadranului, becul de semnalizare a vitezei maxime prestabilite şi cadranul. Funcţionarea tahografului se realizează cu ajutorul unui arbore flexibil (cablu de kilometraj), care asigură transmiterea mişcării de la cutia de viteze a autovehiculului, la aparatul propriu-zis. a) Mecanismul pentru măsurarea şi înregistrarea vitezei. Funcţionează pe principiul variaţiei forţei centrifuge în funcţie de turaţie. De la cablul flexibil mişcarea este transmisă la un regulator centrifugal, care acţionează atât un ac indicator care arată pe cadran viteza de circulaţie în orice moment cât şi o peniţă de înregistrare, care trasează pe diagrama de înregistrare, viteza cu care a circulat autovehiculul (fig.1)

Fig.1. Înregistrarea pe diagramă a vitezei b) Mecanismul pentru măsurarea şi înregistrarea distanţei parcurse De Ia cablul flexibil mişcarea este transmisă la un mecanism cu camă care acţionează o peniţă de înregistrare ce trasează pe diagramă o linie frântă ca în figura 2.

8 Autor: 2013

INSTALATIA DE RACIRE.INTRETINERE SI REPARARE
Forma camei este aleasă astfel încât înălţimea înregistrării de 1 mm corespunde unei distanţe parcurse de 1 km, înălţimea unui segment de înregistrare este de 5 mm reprezentând 5 km parcurşi. La o rotaţie completă a camei, peniţa trasează pe diagramă două segmente de linie frântă, ceea ce corespunde cu o distanţă de 10 km parcurşi. Acţionarea contorului kilometric este asigurată tot de către cablul de antrenare de la came, mişcarea se transmite la un mecanism cu clichet care acţionează tamburii cu cifre. O cifră a primului tambur corespunde distanţei de 100 m parcurşi. Capacitatea totală a controlului este de 9 999,9 km c) Mecanismul pentru înregistrarea timpului în circulaţie şi staţionare Este un vibrator format dintr-o greutate, care, în timpul staţionării autovehiculului, este ţinută în echilibru instabil cu ajutorul unui arc. Când autovehiculul este în circulaţie, datorită trepidaţiilor, greutatea începe să vibreze, iar peniţa de înregistrare, fixată pe aceasta, va trasa pe diagramă o linie groasă

Fig.2. Înregistrarea pe diagramă a timpului în circulaţie şi în staţionare (grosimea 2—3 mm). Atunci când autovehiculul staţionează, peniţa trasează pe diagramă o linie subţire, înregistrarea timpului de circulaţie şi de staţionare este arătată în figura 2. O rotaţie completă a diagramei de înregistrare se execută în 24 ore. d) Mecanismul ceasornic funcţionează 5 zile de la întoarcerea completă. Funcţionarea lui se poate verifica vizual urmărind mişcarea acului indicator de secundă. e) Instalaţia electrică, iluminare şi semnalizare Pe partea din spate a plăcii de bază este amplasată plăcuţa cu borne pentru legarea aparatului la sursa de curent electric (acumulatorul autovehiculului). Borna care alimentează circuitul becurilor de iluminare a cadranului se in9 Autor: 2013

INSTALATIA DE RACIRE.INTRETINERE SI REPARARE
troduce astfel încât acestea să se aprindă concomitent cu iluminarea aparatelor de bord ale autovehiculului, iar borna care alimentează circuitul becului de semnalizare a vitezei maxime prestabilite, se montează astfel încât acesta să fie sub curent începând din momentul introducerii cheii în contactul de pornire a autovehiculului. Înregistrarea deschiderii şi închiderii aparatului Fiecare deschidere şi închidere a capacului aparatului se înregistrează prin tăierea marginii diagramei de înregistrare, cu ajutorul cuţitului fixat pe carcasă. Tăierea marginii diagramei indică precis ora la care s-a închis şi deschis aparatul. Funcţionarea în bune condiţiuni a tahografului este întotdeauna determinată de montarea corespunzătoare a cablului flexibil de antrenare care asigură transmiterea mişcării de la cutia de viteze a autovehiculului la aparat. La montarea cablului de antrenare se impune a fi respectate următoarele condiţii din figura 3:

raza curburilor să nu fie mai mică de 200 mm atât la ieşirea din cutia de viteze sau cutia reductoare cât şi la intrarea în tahograf; cablul de antrenare trebuie să fie montat în linie dreaptă pe o lungime de cel puţin 60-70 mm, măsurată de la manşonul de sertizări;

Fig.3 Condiţii de respectat la montarea cablului de antrenare

pentru menţinerea în timpul exploatării, în poziţie corectă. cablul va fi fixat la montare cu bride ; distanţa maximă dintre bridele de fixare este de 400 mm.

10 Autor: 2013

INSTALATIA DE RACIRE.INTRETINERE SI REPARARE
După executarea operaţiunilor de montaj. în mod obligatoriu, cablul de antrenare se sigilează atît la priza de la cutia de viteze cât şi la cea a tahografului. Plecarea în cursă cu cablul de antrenare nesigilat sau cu sigiliile rupte este interzisă.

A.2.DESCRIEREA DIAGRAMEI TAHOGRAF
Diagrama de înregistrare se prezintă sub forma unui disc circular confecţionat dintr-o hârtie specială, pe care, în urma atingerii cu un corp ascuţit, rămân urme sub forma unor linii de culoare roşie sau neagră. Diagrama este împărţită în următoarele zone : 1. Zona înregistrării vitezelor în care sunt marcate, sub formă de cercuri concentrice, treptele de viteză din 10 în 10 km/h. Câmpul vitezelor este cuprins în limitele 0 – 90 km/h.; 2. Zona înregistrării timpului în circulaţie şi în staţionare – în care sunt marcate, diviziuni de timp (ore şi minute), cea mai mică diviziune reprezentând 5 minute. Timpul în circulaţie se înregistrează sub forma unei benzi (linie îngroşată), iar timpul în staţionare sub forma unei linii subţiri; 3. Zona înregistrării distantei parcurse – în care sunt marcate cu linie întreruptă şase cercuri concentrice. Distanţa între două cercuri este de 1 mm, ceea ce corespunde pe teren cu 1 km parcurs. Distanţa parcursă se înregistrează pe diagramă sub forma unor linii frânte care întretaie cercurile concentrice. înălţimea unui segment este de 5 mm şi corespunde unei distanţe de 5 km parcurşi de autovehicul. Pe marginea exterioară a diagramei de înregistrare este marcat timpul în ore şi minute, de la 0 – 24, cea mai mică diviziune reprezentând 5 minute. Pe această zonă se marchează ora la care s-a închis sau s-a deschis aparatul, prin tăiere cu ajutorul cuţitului montat pe carcasă. În partea centrală a diagramei se înscriu următoarele date :
   

numărul de înmatriculare al autovehiculului seria foii de parcurs destinaţia data
11 2013

Autor:

INSTALATIA DE RACIRE.INTRETINERE SI REPARARE
indicaţiile contorului kilometric la plecarea şi sosirea din cursă. Fiecare diagramă reprezintă rezultatul activităţii autovehiculului pe o perioadă de maximum 24 ore

Pe baza înregistrărilor de diagramă se poate reconstitui (dacă se cunoaşte itinerariul) întreaga desfăşurare a cursei, fiecare km parcurs, viteza cu care a circulat autovehiculul pe diferite porţiuni sau pe întreg traseul, timpul în circulaţie şi toate opririle şi staţionările. Diagrama permite stabilirea următoarelor date : ora introducerii şi scoaterii acesteia din aparat :  începutul şi sfârşitul activităţii autovehiculului (ora de ieşire şi intrare în garaj) ;  distanţa parcursă în kilometri;  timpul în circulaţie şi staţionare ;  viteza medie pe diferite porţiuni din traseu ;  viteza maximă cu care a circulat autovehiculul pe anumite porţiuni din tr aseu. La stabilirea datelor înregistrate pe diagramă, se va avea în vedere ca totdeauna citirea să se facă în sensul rotirii acelor de ceasornic, urmând ordinea cronologică a orelor marcate pe marginea exterioară a diagramei.

Elementele înregistrate pe diagramă se stabilesc astfel :
    

ora introducerii diagramei în aparat se determină prin crestătura. care apare pe marginea diagramei la ora după care încep înregistrările; ora scoaterii diagramei din aparat se stabileşte prin crestătura care apare pe marginea diagramei la ora după care nu mai apar înregistrările ; începutul activităţii autovehiculului (plecarea din garaj) se stabileşte prin ora la care încep înregistrările; sfârşitul activităţii autovehiculului (sosirea în garaj) se stabileşte prin ora la care se termină înregistrările; distanţa parcursă în km şi care se determină în două moduri; 1. prin diferenţă între cifrele citite pe contor la sosire şi la plecare, care se află înscrise în partea centrală a diagramei; 2. prin numărarea liniilor care întretaie cercurile de distanţă, înălţimea unei linii fiind de 5 km. Fracţiunile se stabilesc ştiind că între două cercuri distanţa este 1 km ; timpul în circulaţie se stabileşte prin măsurarea în ore şi minute a porţiunilor de linie îngroşată, folosind diviziunile de pe marginea zonei în care se face înregistrarea ;
12

Autor:

2013

INSTALATIA DE RACIRE.INTRETINERE SI REPARARE
timpul în staţionare se stabileşte prin măsurarea porţiunilor trasate cu linie subţire ;  viteza medie se stabileşte prin apreciere observând atent curba vitezei ; Viteza maximă este dată de locul în care curba înregistrării vitezei a atins înălţimea maximă

În figura 4 este reprezentat un exemplu de înregistrare, în care sunt arătate toate datele ce se pot culege de pe diagramă. 1. 2. 3. 4.
a)

înregistrarea vitezelor; timpul în circulaţie şi staţionare; distanţa parcursă; autovehiculul staţionează.

6,15 ora la care s-a introdus diagrama în aparat şi apoi s-a închis; b) 6,30 – 6,52 autovehiculul se deplasează la locul de încărcare; ora 6,30 reprezintă începutul cursei ; c) 6,25 – 7,15 încărcarea autovehiculului (staţionare la încărcare); d) autovehiculul se deplasează şi se opreşte pentru distribuirea mărfii la diferite puncte ; e) 20 minute staţionare ; f) autovehiculul este dirijat, şi se deplasează la un nou loc de încărcare ; g) autovehiculul a parcurs o distanţă de 31 km ; h) staţionare 34 minute ; i) distribuirea mărfii la diferiţi beneficiari ; j) autovehiculul este condus defectuos, neeconomic, cu treceri de la o viteză mică la o viteză mare. Viteza maximă 88 km/h, viteza medie 56 km/h. k) timp de staţionare. Tahograful este deschis de la ora 11,50 – 12,12. Pentru obţinerea înregistrărilor realizate de tahograf pe diagramele de înregistrare, este necesar ca acestea să fie introduse zilnic în aparat. Operaţiile legate de introducerea diagramelor în aparat se execută, în toate cazurile, de către şofer. Diagrama de înregistrare completată, în partea centrală, cu datele arătate mai sus, se montează pe locul de antrenare, prevăzut în partea din spate, a mecanismului ceasornic, în aşa fel încât marginea acesteia să fie sub agrafa plăcuţei de reazem. Diagrama se roteşte astfel încât între semnele rotii ale agrafei să fie indicată ora exactă din acel moment, după care se fixează rozeta elastică. Se atrage atenţia că montarea necorespunzătoare a diagramei, nefixarea ei cu ajutorul rozetei elastice, conduce la neefectuarea înregistrărilor.
13 Autor: 2013

INSTALATIA DE RACIRE.INTRETINERE SI REPARARE
Diagramele de înregistrare se emit zilnic odată cu foile de parcurs. În cazul curselor interurbane, a căror durată depăşeşte 24 ore, se emit diagrame, în număr egal cu numărul zilelor în care urmează a se desfăşura cursa, plus 2—4 diagrame de rezervă.

Fig.4 Diagrama folosită ce se predă de şofer impiegatului la sosirea din cursă Numărul diagramelor de înregistrare emis la plecarea în cursă se înscrie în foaia de parcurs, în partea dreaptă, sub numărul foii de parcurs. Schimbarea diagramelor în parcurs, de la o zi la alta, se face de către şofer şi totdeauna după 24 ore de la introducerea primei diagrame în aparat (plecarea in cursă).

A.2.1. Defecţiuni ce pot apare în funcţionarea tahografelor datorită unei manipulări greşite sau provocate cu intenţie Ca urmare a unei manipulări necorespunzătoare a aparatelor şi în multe cazuri chiar datorită unor acţiuni intenţionate din partea şoferilor, în cursul ex-

14 Autor: 2013

INSTALATIA DE RACIRE.INTRETINERE SI REPARARE
ploatării tahografeior, s-au înregistrat numeroase defecţiuni, dintre care cele mai frecvente sunt :
 

 

îndoirea suporţilor peniţelor înregistratoare, acţiune ce conduce la blocarea lor şi implicit la neefectuarea înregistrărilor ; deteriorarea vârfului peniţelor prin lovire sau tocire anormală prin folosirea de materiale abrazive, situaţii ce conduc de asemenea, la neefectuarea înregistrărilor ; ruperea intenţionată a suporţilor peniţelor sau prin montarea necorespunzătoare a diagramei; ruperea suportului peniţei de înregistrare a vitezei, datorită circulaţiei cu viteză de peste 90 km/h etc

A.2.2. Metodologia efectuării controlului asupra funcţionării tahografelor şi utilizării diagramelor tahografice pentru urmărirea activităţii autovehiclelor Organele de control verifică, în legătura cu funcţionarea tahografelor şi utilizarea diagramelor tahografice pentru urmărirea activităţii autovehiculelor, următoarele probleme : 1. La plecarea autovehiculelor din garaj
 

    

îndrumarea în cursă a autovehiculelor ce vor executa transporturi numai dacă aparatul tahograf funcţionează ; emiterea de către personalul autocoloanelor (autobazelor) a numărului de diagrame necesar introducerii în aparat pe toată durata executării transportului; înscrierea, în partea centrală a diagramei, a datelor de identificare (nr. de înmatriculare, seria foii de parcurs, data, indicaţia contorului Ia plecare); introducerea corectă a diagramei în aparat; întoarcerea mecanismului ceasornic al aparatului şi reglarea mecanismului de înregistrare a timpului în circulaţie şi staţionare ; dacă, cablul de antrenare (kilometraj) este montat conform prescripţiilor tehnice ; existenţa sigiliilor aplicate atât în aparat cât şi la capetele cablului de antrenare. 2. În parcurs

 

funcţionarea normală a tahografului. se analizează diagramele şi se stabileşte dacă au fost respectate : viteza legală, traseul programat şi staţionările în locurile prevăzute.
15 2013

Autor:

INSTALATIA DE RACIRE.INTRETINERE SI REPARARE
În toate cazurile, organul de control înscrie în foaia de parcurs, locul, data, ora, când a fost efectuat controlul, deschiderea aparatului, constatările şi măsurile luate. Se indică obligatoriu numărul autorizaţiei (ordinului) de control şi numele şi prenumele citeţ. 3. La sosirea în garaj funcţionarea normală a tahografului ;  înscrierea pe diagrame a indicaţiilor contorului kilometric la. sosire ;  dacă şoferul a restituit sau are asupra sa în vederea restituirii toate diagramele primite la plecarea din garaj ;  starea cablului de antrenare : dacă este montat corespunzător, dacă sigiliile sunt intacte ;  dacă personalul din autobază analizează activitatea autovehiculelor pe baza înregistrărilor de pe diagramele tahografice şi ia măsuri pentru cazurile de depăşire a vitezei legale, nerespectării itinerariului programat şi nejustificării staţionărilor în afara celor normale. Utilizarea aparatelor tahograf şi verificarea integrală a datelor furnizate de acestea prin măsuri de organizare a exploatării tehnice şi comerciale a parcului auto şi reproiectarea sistemului informaţional

Deşi s-a insistat permanent pentru folosirea optimă a aparatelor tahograf (căutându-se diferite forme de organizare) şi s-au introdus reglementări corespunzătoare, până în prezent nu s-a reuşit să se găsească un sistem de lucru care să permită cea mai bună utilizare a acestei tehnici datorită paralelismului elementelor informatice cuprinse în documentul primar „Foaia de parcurs" şi în „Diagrama tahograf”. Datorită acestei cauze, efectul final al dotării cu aparate tahograf s-a rezumat numai la o simplă completare a datelor înscrise de şofer în foaia de parcurs cu cele cuprinse în diagramă care de cele mai multe ori nu a dat nici un rezultat. La aceasta s-a adăugat şi unele tendinţe din partea şoferilor de a împiedica funcţionarea în bune condiţiuni a aparatelor tahograf în intenţia de a anula posibilitatea evidenţierii cazurilor de depăşire a vitezei legale, sau a efectuării unor parcursuri nejustificate. Existenţa elementelor de timp şi de parcurs în foaia de parcurs prin înscrierile efectuate de şofer de la plecarea şi până Ia înapoierea în garaj şi determinarea tuturor componentelor de costuri din aceste elemente, minimalizează, în actualul sistem, valorificarea datelor furnizate de diagramele tahograf. Pentru diminuarea acestor neajunsuri, este necesar a se reduce la minimum necesar informaţiile cuprinse in foaia de parcurs, aceasta urmând a fi
16 Autor: 2013

INSTALATIA DE RACIRE.INTRETINERE SI REPARARE
completată cu elementele de timp şi parcurs extrase din diagrame, astfel încât finalizarea prestaţiei din punct de vedere financiar şi economic să nu fie posibilă decât prin funcţionarea aparatului tahograf pe toată perioada derulării transportului. a) Pentru ambele categorii de transport (marfă şi călători), la ieşirea din unitate a autovehiculelor şoferul este obligat să aibă asupra sa : foaia de parcurs, pentru autovehiculele transport marfă şi pentru autovehiculele transport persoane ;  aparatul tahograf în bună stare de funcţionare ;  date referitoare la mijlocul auto şi la personalul de bord ;  cantităţile de combustibil şi de ulei aprobate şi efectiv alimentate înainte de plecarea în cursă ;  notări ale şoferului şi ale organelor de control, în timpul desfăşurării cursei ;  locul fixat pentru parcarea autovehiculului, după terminarea activităţii. S-a pretins menţinerea elementelor de identificare ale autovehiculului şi şoferului, deoarece această foaie de parcurs îşi menţine şi funcţia de autorizare a circulaţiei autovehiculul în afara unităţii.

După sosirea autovehiculului din cursă, determinarea parcursului efectiv şi echivalent precum şi a elementelor de costuri ce derivă din acest parcurs (consum combustibil, anvelope, procese tehnologice etc.) se fac numai în funcţie de numărul de km. evidenţiaţi de diagrama (diagramele) tahograf, pe fişa de calcul a foii de parcurs b) Pentru transportul de mărfuri În afara elementelor comune ambelor categorii de transport, foaia de parcurs pentru autovehiculele transport marfă conţine următoarele elemente specifice : programul de lucru ;  staţionările intervenite în parcurs şi motivul producerii lor. Înscrierea denumirii expeditorului, a rutei de dirijare şi a programului de lucru, dau posibilitatea organelor de control să constate dacă la un moment dat autovehiculul se găseşte sau nu în cursă legală.

Defalcarea staţionărilor mai mari de 30 de minute efectuate de şofer prin înscrierea locului unde se produc, momentul de început al acestuia, precum şi motivul care l-a generat (sau le-a generat) permite urmărirea desfăşurării traseului parcurs de autovehicul, prin compararea elementelor din foaia de parcurs cu cele furnizate de diagrama tahograf.
17 Autor: 2013

INSTALATIA DE RACIRE.INTRETINERE SI REPARARE
Tarifarea şi decontarea prestaţiilor se face pe baza documentelor comerciale (bon, scrisoare de transport) confirmate de expeditori, care trebuie să conţină elemente de timp şi parcurs în concordanţă cu cele existente în diagrame. c) Pentru transportul de călători Foaia de parcurs pentru autovehiculele transport persoane conţine următoarele elemente specifice : sarcina de transport ;  elemente de gestiune (bilete şi bani personali) ;  desfăşurarea executării curselor şi a veniturilor realizate, Înscrierea în foaia de parcurs a traseului cursei şi a planului de venituri permite cunoaşterea sarcinii de transport de către şofer şi contribuie la eliminarea posibilităţii executării unor curse neordonate.

Gestiunea de bilete şi desfăşurarea curselor dau posibilitatea organelor de control să constate eventualele abateri de la legalitatea transporturilor de călători, precum şi desfăşurarea în timp şi spaţiu a curselor. Necesitatea desfăşurării activităţii după acest sistem Existenţa elementelor de parcurs şi timp în diagrama tahograf în paralel cu cele cuprinse în foaia de parcurs, aşa cum s-a lucrat în trecut, minimalizează valorificarea datelor furnizate de diagramele tahograf. Actuala foaie de parcurs cuprinde unele rubrici în care se înscriu, date referitoare la consumul de combustibil, rulajul anvelopelor şi timpul de plată al şoferului de către personalul autocoloanei, după executarea sarcinii de transport. Prezenţa în foaia de parcurs a acestor date nelegate de desfăşurarea procesului de transport, printre care şi parcursul efectiv defalcat pe categorii de drum creează şoferului convingerea că activitatea sa poate fi evidenţiată şi în cazul nefuncţionării aparatului tahograf. Spre deosebire de vechile foi de parcurs, noile foi cuprind elementele amintite, precum şi fişele de calcul pentru determinarea componentelor de costuri.

18 Autor: 2013

INSTALATIA DE RACIRE.INTRETINERE SI REPARARE

B1.INSTALATIA DE RACIRE CU AER
B1.1.DESTINAŢIA ŞI PĂRŢILE COMPONENTE
Instalaţia de răcire este destinată să asigure un regim termic corespunzător unei bune funcţionări a motorului, cu randament ridicat. Temperatura din interiorul cilindrilor este 1800...2000°C, ceea ce înrăutăţeşte ungerea, modifică proprietăţile mecanice ale pieselor, reducând jocurile normale dintre piesele conjugate, şi poate duce la urmări grave - griparea sau chiar deteriorarea lor. Prin sistemul de răcire se elimină în mediul ambiant 20-30% din căldura pieselor motorului, asigurând o temperatură optimă de 85...90°C.

Fig.1.1 După natura fluidului, instalaţiile de răcire pot fi: cu aer şi cu lichid.

19 Autor: 2013

INSTALATIA DE RACIRE.INTRETINERE SI REPARARE
Instalaţia cu lichid poate fi cu circulaţie naturală (prin termosifon), care nu se mai utilizează la automobile, şi cu circulaţie forţată (la presiune atmosferică sau presurizată la 0,5-1,1 bar peste presiunea mediului ambiant). Instalaţia presurizată este instalaţia în care lichidul circulă sub presiune într-un circuit închis şi nu vine în contact cu atmosfera decât prin supapa vasului de expansiune. Instalaţia de răcire cu aer se foloseşte la motoarele de motocicletă, la care aerul rece pătrunde printre aripioarele cilindrului şi chiulasei (expuse deschis în atmosferă), datorită vitezei de deplasare. La motoarele de automobile, se foloseşte sistemul de răcire cu aer, prin intermediul unui ventilator (turbină) care introduce aerul sub presiune printre aripioarele cilindrilor şi chiulaselor, cu care sunt prevăzute. Ventilatorul are rolul de a trimite un curent puternic de aer peste cilindri şi chiulasă. Debitul acestuia este de 4-5 ori mai mare decât al ventilatorului de la sistemul de răcire cu lichid. Unele motoare au ventilatoare cu palete cu pas variabil reglat automat prin termostat, în funcţie de temperatura motorului. Cilindrii şi chiulasa motorului răcit cu aer sunt prevăzuţi prin construcţie cu aripioare turnate corp comun sau ataşate, care au rol de a mări suprafaţa de răcire. Avantajele sistemului de răcire cu aer sunt: încălzirea mai rapidă a motorului la pornire; construcţia mai simplă a chiulasei şi a blocului motor (fără cămaşă de apă); evitarea neajunsului creat de depunerea de piatră; întreţinerea mai simplă; nu prezintă pericol de îngheţ; uzuri mai mici ale cilindrilor, ca urmare a unei încălziri mai rapide după pornire; cost mai redus. Dezavantajele: imposibilitatea unui control precis al răcirii; răcirea insuficientă a zonelor calde ca urmare a conductibilităţii termice inferioare a aerului în comparaţie cu apa; zgomot puternic al ventilatorului; la putere egală, motorul policilindric răcit cu aer este mai lung din cauza aripioarelor de la cilindri şi prin urmare este mai greu. Datorită celor menţionate răcirea cu aer se aplică mai frecvent la MAC grele, dat fiind că acestea lucrează mai bine la temperaturi mai mari ale cilindrilor şi la MAS de cilindree mică. In figura 1.1 se reprezintă instalaţia de răcire cu aer la motorul unui autoturism. Aerul este trimis cu presiune de ventilatorul 1, în mantaua 2, care-1 conduce spre cilindrii 3 şi chiulasele 4 - printre aripioarele lor, asigurând o răcire
20 Autor: 2013

INSTALATIA DE RACIRE.INTRETINERE SI REPARARE
uniformă. Ventilatorul este antrenat de o curea trapezoidală, care transmite mişcarea şi la generatorul de curent. Răcirea motoarelor de automobil se poate obţine, în principal, pe două căi: prin răcire directă (cu aer) şi prin răcire indirectă (cu lichid). In afară de aceste sisteme, motorul se mai răceşte prin răcirea internă a pereţilor camerelor de ardere prin vaporizarea parţială a stropilor de benzină în timpii de admisie şi compresie şi prin primenirea amestecului carburant realizată datorită încrucişării supapelor la PMI (punctul mort interior);  răcirea lagărelor şi a părţii de jos a motorului pe care o realizează uleiul din baie;  răcirea prin radiaţie în aerul din interiorul şi exteriorul motorului. Toate aceste răciri secundare elimină însă mai puţin de 10° C din căldură, care trebuie să se evacueze prin sistemul de răcire principal.

B1.2.RĂCIREA DIRECTA
Răcirea directă se realizează prin răcire cu aer dirijat (prin turbină) şi prin răcire cu aer nedirijat (cu aerul înconjurător). Răcirea cu aer dirijat se obţine printr-o turbină acţionată de motor, iar curentul de aer este dirijat spre toţi cilindrii printr-un sistem de galerii. în vederea răcirii cu aer nedirijat, cilindrii, chiulasa şi carterul motorului sînt prevăzute cu aripioare (renule) pe suprafaţa lor exterioară, care măresc suprafaţa de răcire, iar curentul de aer generat prin deplasarea autovehiculului trece printre aceste aripioare şi preia, prin convecţie, o parte din temperatura acestora. Avantajele sistemului de răcire cu aer sînt următoarele: se elimină radiatorul, pompa şi conductele, deci motorul este mai ieftin; motorul este mai uşor cu 10 ... 15% faţă de cele răcite cu apă; după pornirile la rece, motorul se încălzeşte imediat; se evită pericolul îngheţului; este uşor de întreţinut. Cu toate avantajele pe care le prezintă, acest sistem are o sferă de folosire limitată la automobile deoarece nu asigură o răcire uniformă a motorului şi ca urmare determină un consum mărit de combustibil.

21 Autor: 2013

INSTALATIA DE RACIRE.INTRETINERE SI REPARARE

Fig.2.1 Răcirea cu aer se foloseşte în special la automobilele dotate cu motoare de putere mică şi la motociclete. In fig. 2.1. este reprezentată schema sistemului de răcire cu aer. Răcirea motorului 1 se asigură printr-un ventilator 2. La motoarele autoturismelor OLTCIT, de exemplu, ventilatorul este fixat axial în capul arborelui cotit. Pentru evacuarea rapidă a căldurii, cilindrii şi chiulasele au prevăzute, prin construcţie, numeroase aripioare (3 şi 4, fig. 2.1.), de grosime variabilă, din ce în ce mai subţiri la extremităţi, deoarece căldura se evacuează mai uşor prin zonele cu masă metalică redusă. Aripioarele cele mai lungi 3 sînt dispuse în apropierea orificiilor de evacuare a gazelor arse unde se află zonele cu temperatura cea mai ridicată. Carcasa este prevăzută cu un sistem de deflectoare si tubulatură pentru instalaţia de încălzire şi ventilaţie a autoturismului, care dirijează aerul trimis de ventilator spre aripioarele de răcire. Deoarece la motoarele răcite cu aer temperatura cilindrilor este cu 30 .. . 50°C mai ridicată decît cea a motoarelor răcite cu lichid, pentru reducerea temperaturii în motor, piesele componente sînt confecţionate din materiale cu o conductibilitate termică ridicată. La confecţionarea carterelor, cilindrilor şi pistoanelor, în locul fontei se utilizează aluminiul. Totodată, datorită regimului termic ridicat, apare tendinţa de creş-tere a consumului de ulei, prin vaporizare şi ardere, astfel încît ca mijloc de prevenire este prevăzut un radiator de ulei, care are rolul să răcească uleiul din instalaţia de ungere. La autoturismele OLTCIT, de exemplu, radiatorul de ulei este format din 14 elemente din aluminiu.

22 Autor: 2013

INSTALATIA DE RACIRE.INTRETINERE SI REPARARE B1.3.ÎNTREŢINEREA, DEFECTELE ÎN EXPLOATARE ŞI REPARAREA INSTALAŢIEI DE RĂCIRE
B1.3.1.ÎNTREŢINEREA INSTALAŢIEI DE RĂCIRE
O insuficienta in functionarea sistemului de racire cu aer este dificil a se descoperi atata timp cat motorul este carenat cu table si nu se poate observa decat in timpul fiinctionarii motorului. In conditii normale de functionare, sistemul de racire nu necesita efectuarea periodica de operatii de intretinere si reparatii. In acest sens, constructorul a eliminat problemele ridicate uneori de cureaua de antrenare a ventilatorului (uzuri, amorse de fisuri s. a. ) prin montarea (calarea) lui direct, in capatul arborelui cotit. Se recomanda totusi a se controla sistemul de racire dupa aproximativ 10 000 km parcursi. Cu ocazia verificarii sistemului este necesar a se controla fixarea cu suruburi a tablelor care “imbraca" motorul, ce se pot slabii uneori datorita vibratiilor din functionare, situatie ce se remarca usor prin aparitia unor zgomote specifice. La efectuarea unor lucrari de intretinere si reparatii curente este necesar a se demonta ventilatorul de aer. In acest caz se demonteaza, mai intai, bateria de acumulatoare prin deconectarea papucului bornei negative si apoi a celei pozitive. Dupa aceea, se decupeaza bieleta , conducta insonorizanta (prin desfacerea clemelor), surubul si suportul . In continuare, se desfac clemele , se scoate cutia insonorizanta , dupa ce s-au decuplat conductele flexibile de legatura . Se deconecteaza cablajul electric si se demonteaza cele patru suruburi, dupa care se scoate ventilatorul. La motoare, dupa pozitionarea corecta a ventilatorului, se executa succesiv operatiile de mai inainte, in ordine inversa.

23 Autor: 2013

INSTALATIA DE RACIRE.INTRETINERE SI REPARARE

B.2.INSTALATIA DE RACIRE CU APA
B2.1.DESTINAŢIA ŞI PĂRŢILE COMPONENTE
Instalaţia de răcire este destinată să asigure un regim termic corespunzător unei bune funcţionări a motorului, cu randament ridicat. Temperatura din interiorul cilindrilor este 1800...2000°C, ceea ce înrăutăţeşte ungerea, modifică proprietăţile mecanice ale pieselor, reducând jocurile normale dintre piesele conjugate, şi poate duce la urmări grave - griparea sau chiar deteriorarea lor. Prin sistemul de răcire se elimină în mediul ambiant 20-30% din căldura pieselor motorului, asigurând o temperatură optimă de 85...90°C.

Fig.1.1 După natura fluidului, instalaţiile de răcire pot fi: cu aer şi cu lichid.

24 Autor: 2013

INSTALATIA DE RACIRE.INTRETINERE SI REPARARE

Instalaţia cu lichid poate fi cu circulaţie naturală (prin termosifon), care nu se mai utilizează la automobile, şi cu circulaţie forţată (la presiune atmosferică sau presurizată la 0,5-1,1 bar peste presiunea mediului ambiant). Instalaţia presurizată este instalaţia în care lichidul circulă sub presiune într-un circuit închis şi nu vine în contact cu atmosfera decât prin supapa vasului de expansiune. Instalaţia de răcire cu aer se foloseşte la motoarele de motocicletă, la care aerul rece pătrunde printre aripioarele cilindrului şi chiulasei (expuse deschis în atmosferă), datorită vitezei de deplasare. La motoarele de automobile, se foloseşte sistemul de răcire cu aer, prin intermediul unui ventilator (turbină) care introduce aerul sub presiune printre aripioarele cilindrilor şi chiulaselor, cu care sunt prevăzute. Ventilatorul are rolul de a trimite un curent puternic de aer peste cilindri şi chiulasă. Debitul acestuia este de 4-5 ori mai mare decât al ventilatorului de la sistemul de răcire cu lichid. Unele motoare au ventilatoare cu palete cu pas variabil reglat automat prin termostat, în funcţie de temperatura motorului. Cilindrii şi chiulasa motorului răcit cu aer sunt prevăzuţi prin construcţie cu aripioare turnate corp comun sau ataşate, care au rol de a mări suprafaţa de răcire. Avantajele sistemului de răcire cu aer sunt: încălzirea mai rapidă a motorului la pornire; construcţia mai simplă a chiulasei şi a blocului motor (fără cămaşă de apă); evitarea neajunsului creat de depunerea de piatră; întreţinerea mai simplă; nu prezintă pericol de îngheţ; uzuri mai mici ale cilindrilor, ca urmare a unei încălziri mai rapide după pornire; cost mai redus.

25 Autor: 2013

INSTALATIA DE RACIRE.INTRETINERE SI REPARARE
Dezavantajele: imposibilitatea unui control precis al răcirii; răcirea insuficientă a zonelor calde ca urmare a conductibilităţii termice inferioare a aerului în comparaţie cu apa; zgomot puternic al ventilatorului; la putere egală, motorul policilindric răcit cu aer este mai lung din cauza aripioarelor de la cilindri şi prin urmare este mai greu. Datorită celor menţionate răcirea cu aer se aplică mai frecvent la MAC grele, dat fiind că acestea lucrează mai bine la temperaturi mai mari ale cilindrilor şi la MAS de cilindree mică. In figura 1.1 se reprezintă instalaţia de răcire cu aer la motorul unui autoturism. Aerul este trimis cu presiune de ventilatorul 1, în mantaua 2, care-1 conduce spre cilindrii 3 şi chiulasele 4 - printre aripioarele lor, asigurând o răcire uniformă. Ventilatorul este antrenat de o curea trapezoidală, care transmite mişcarea şi la generatorul de curent. Instalaţia de răcire cu lichid. Datărită faptului că răcirea prin termosifon nu asigură o bună răcire şi necesită un volum prea mare de apă, se foloseşte răcirea forţată (cu pompa), cu circuit închis (presurizat) sau deschis. Instalaţia presurizată permite folosirea unui radiator mai mic, iar evaporarea lichidului este înlăturată prin folosirea vasului de expansiune. De altfel, circulaţia forţată, în general, asigură îmbunătăţirea condiţiilor de funcţionare a motorului, datorită diferenţei mici de temperatură (1(M5°C) dintre apa ce intră şi cea care iese din cămăşile de răcire ale motorului (faţă de 30°C la răcirea cu termosifon}. Lichidul de răcire poate fi apa sau lichidul antigel (un amestec proporţionat de apă distilată şi lichid antigel comercial care conţine alcool şi glicerina) ce asigură funcţionarea pe timp rece la - 40°C.

26 Autor: 2013

INSTALATIA DE RACIRE.INTRETINERE SI REPARARE
Instalaţia de răcire a motorului de autoturism cu lichid cu circulaţie forţată şi presurizată permite ridicarea temperaturii de fierbere la circa 110°C (fig. 1.2).

Fig.1.2 In instalaţia de răcire, circuitul lichidului este următorul: lichidul din jurul cămăşilor de răcire din blocul motor 1 se ridică în cămăşile de răcire din chiulasa 2, evacuând căldura, apoi, prin termostatul 3, este dirijat fie spre motor de către pompa de apă, când temperatura este sub 70°C (supapa termostatului fiind închisă), fie spre radiatorul 5, prin racordul 4, când temperatura trece de 70°C (supapa termostatului fiind deschisă), pentru răcire de către ventilatorul S, montat pe arborele pompei de apă. Apoi, pompa 7 aspiră lichidul din radiator prin racordul pompei 6 şi-1 recirculă prin cămăşile de răcire din bloc şi chiulasă. Preluarea variaţiei volumului lichidului datorată diferenţelor de temperatură se face de către vasul dc expansiune 10, prin racordul 9; buşonui cu supapă dublă 11 asigură comunicarea cu atmosfera. Verificarea funcţionării normale a instalaţiei de răcire se face prin bec de control la bord (roşu), care se stinge la temperatura optimă, fie prin termometru, sesizată de traductorul 12, montat la chiulasa motorului.
27 Autor: 2013

INSTALATIA DE RACIRE.INTRETINERE SI REPARARE

Fig.1.3 Instalaţia de răcire a motorului de autocamion (fig. 1.3) este o instalaţie de răcire cu lichid şi circulaţie forţată şi presurizată, având următoarele circuite de răcire: principal pentru răcirea uleiului, blocului motor şi chiulasei;  circuitul de completare-compensare a lichidului de răcire din circuitul principal;  circuitul secundar de răcire a apei prin încălzirea cabinei. Circuitul principal. Circulaţia forţată a apei este realizată de către pompa de apă 18. Antrenată de arborele cotit al motorului, prin cureaua trapezoidală 19, pompa de apă aspiră apa răcită din bazinul inferior al radiatorului 22, prin conducta 77, o refulează prin conducta 16 în răcitorul 14, răcind uleiul, şi o introduce, prin conducta 13 şi rampa de distribuţie a apei, între cămăşile de cilindri. Preluând căldura înmagazinată de cilindri, apa este împinsă în chiulasă, de unde preia căldura calotelor camerelor de ardere, a injectoarelor şi a ghidurilor de supapă şi, în stare fierbinte, iese din chiulasă prin conducta termostatului 4 şi, prin conducta 5, ajunge în bazinul superior al radiatorului 22. Apoi, este împinsă prin spaţiile înguste ale fagurelui radiatorului, unde este răcită de curentul de aer provocat de ventilator. Apa rece se adună în bazinul inferior, de unde este absorbită iarăşi de pompa de apă.
28 Autor: 2013
 circuitul

INSTALATIA DE RACIRE.INTRETINERE SI REPARARE
La pornirea motorului rece, radiatorul 22 poate fi scurtcircuitat cu ajutorul termostatului montat în cotul 4, până când apa clin motor ajunge la temperatura de 78°C. Deoarece termostatul se deschide complet când apa atinge 91°C, în perioada de timp limitată de creşterea temperaturii de la 78°C la 91°C, apa de răcire este împinsă atât către răcitorul de ulei, cât şi spre radiator. Circuitul de drenaj şi compensare este aşezat deasupra motorului şi cuprinde rezervorul de completare-condensare 7 cu două conducte, una de legătură cu bazinul inferior şi alta de legătură cu pompa de apă şi îndeplineşte următoarele funcţii:  colectează aburul din circuitul de apă, deoarece bulele de abur pot provoca supraîncălziri locale ale blocului carter şi chiulaselor, supraîncălziri, care, în final, pot provoca fisurarea acestor piese;  compensează lipsa de lichid în cazul înclinării motorului;  fiind aşezat deasupra radiatorului, nu permite ca presiunea apei, în coloana de aspiraţie, să scadă sub valoarea limită la care se pot produce vapori. Circuitul secundar se realizează astfel: apa fierbinte este împinsă din conducta 24 în radiatorul 1 pentru încălzirea cabinei şi, după cedarea căldurii aerului, este împinsă prin conducta 3 la pompa de apă. Scoaterea din circuit a întregii instalaţii de încălzire a cabinei se face cu ajutorul întrerupătorului 6, iar reglarea încălzirii cabinei se face prin manevrarea ventilului de încălzire 25. Pompa de apă, folosită la instalaţia de răcire a motoarelor de automobil, asigură o presiune de 2-5 bar şi este de tip centrifugal (fig. 1.3.a). Prin cureaua trapezoidală 8, mişcarea se transmite la fulia de antrenare 6, montată pe arborele de antrenare 1 prin intermediul rulmenţilor 7, etanşaţi prin garnitură împotriva scurgerii unsorii; la capătul posterior al arborelui este montată turbina (rotorul) 2, în corpul pompei 4.

29 Autor: 2013

INSTALATIA DE RACIRE.INTRETINERE SI REPARARE

Fig.1.3.a La antrenarea fuliei, deci şi a arborelui, este acţionată turbina, care aspiră apa din bazinul inferior al radiatorului prin racordul de alimentare 5, şi o trimite în camera turbinei 3, de unde o refulează în cămăşile de răcire din blocul motor (la unele motoare şi la rampa de distribuţie şi la răcitorul de ulei). Ventilatorul are rolul de a asigura mărirea volumului de aer pentru răcirea apei din radiator. El este format din paletele 9, în număr de 4-6 bucăţi, cu lungimea şi inclinaţia specifică tipului de motor (35-45°), fixate pe fulia 6, prin intermediul şuruburilor 10; aceasta este antrenată de la fulia motorului prin cureaua trapezoidaiă 8, transmiţând mişcarea prin acelaşi ax şi la 3 pompa de apă. Paletele ventilatorului pot fi din tablă de oţel sau material plastic.

Fig.1.4
30 Autor: 2013

INSTALATIA DE RACIRE.INTRETINERE SI REPARARE

Fig.1.4.a In timpul funcţionării motorului, ventilat rul aspiră aer rece din atmosferă şi trece cu presiune printre celulele radiatorului, răcind lichidul. La unele motoare, ventilatorul este montat separat de pompă, şi anume pe fulia arborelui cotit. Unele motoare moderne au asigurată funcţionarea ventilatorului cu intermitenţă, în funcţie de temperatura lichidului.

Comanda cuplării şi decuplării ventilatorului se face automat prin cuplaj electromagnetic sau pneumatic, de către o supapă termostatică. Radiatorul dispersează apa supraîncălzită venită de la motor, în fâşii subţiri, pentru a putea fi răcite de către aerul trimis de ventilator.

Fig.1.4.b

31 Autor: 2013

INSTALATIA DE RACIRE.INTRETINERE SI REPARARE
Este format din două bazine - unul superior, de legătură cu chiulasa pentru aducţiunea apei, şi altul inferior, de colectare a apei răcite şi care este aspirată de către pompă printr-un racord. între bazine este lipit miezul (corpul de răcire) de tip cu ţevi sau fagure, prin care apa caldă este dispersată în fâşii. Bazinul superior este prevăzut cu un buşon cu supapă de comunicare cu atmosfera, montat la gura de alimentare, şi un racord de comunicare cu vasul de expansiune. Se confecţionează din tablă de alamă sau oţel de 0,4-0,5 mm.

Fig.1.4.c Fixarea radiatorului în faţa motorului se face pe cadru, prin intermediul unor suporturi cu tampoane de cauciuc. Radiatoarele au orificiul de umplere prevăzut cu un buşon care, printr-o închidere etanşă, separă interiorul instalaţiei de răcire de atmosferă. Buşonul este prevăzut cu o supapă de suprapresiune (o membrană elastică), sub care se găseşte, montată prin intermediul unei rondele şi al unui nit , supapa de depresiune (o garnitură de cauciuc). Supapa este fixată pe scaunul , prin intermediul arcului .

32 Autor: 2013

INSTALATIA DE RACIRE.INTRETINERE SI REPARARE

In cazul formării de vapori în instalaţia de răcire şi creşterii presiunii până la 1,8-1,8 bar, acţiunea sa asupra supapei duce la comprimarea arcului , permiţând vaporilor să treacă prin conducta 6 în . Când motorul se opreşte, temperatura lichidului scade, ceea ce duce la formarea unei depresiuni în interiorul instalaţiei. Această depresiune acţionează asupra membranei elastice , pe care o deformează, depărtând-o astfel de garnitura de cauciuc , care deschide găurile prin care aerul pătrunde în interiorul instalaţiei .La instalaţia presurizată, buşonul nu are supapă, aceasta gasindu-se în capacul vasului de expansiune. La unele motoare, radiatorul este prevăzut cu husă pentru accelerarea încălzirii instalaţiei pe timp rece.

Fig.1.5 Termostatul reglează automat regimul termic al motorului prin dirijarea lichidului spre radiator sau spre pompă, în funcţie de temperatură (fig. 1.5).

33 Autor: 2013

INSTALATIA DE RACIRE.INTRETINERE SI REPARARE

Fig.1.5.a Când apa motorului este sub 71°C, supapa mare 2, din corpul 1, este închisă de arcul 5, burduful termostatului 8 fiind strâns, iar supapa mică 4 este deschisă, astfel că apa caldă colectată de ţeava instalaţiei intră prin racordul 5 şi este dirijată spre pompă prin racordul 7. Dacă apa depăşeşte temperatura de 71°C, burduful se destinde şi începe să se deschidă supapa mare 2 şi se închide supapa mică 4, dirijând parţial apa spre radiator pentru răcire şi parţial spre pompă, astfel încât la 85°C supapa mare este deschisă complet şi circuitul se face numai spre radiator, prin racordul 6.

B2.2.ÎNTREŢINEREA, DEFECTELE ÎN EXPLOATARE ŞI REPARAREA INSTALAŢIEI DE RĂCIRE
B2.2.1.ÎNTREŢINEREA INSTALAŢIEI DE RĂCIRE
Intreţinerea acestei instalaţii cuprinde operaţii de control, verificare, ungere, reglare şi curăţirc, după cum urmează:  verificarea etanşeităţii organelor componente ale instalaţiei;  controlul nivelului lichidului din radiator (vasul de expansiune) zilnic, care se completează cu apă curată sau lichid antigel. în timp ce motorul funcţionează;  ungerea rulmenţilor pompei de apă (dacă nu sunt capsulaţi), cu unsoare consistentă, la 10 000 km;  verificarea întinderii curelei de ventilator, la 10 000-15 000 km, care nu trebuie să facă o săgeată mai mare de 15-20 mm la o apăsare cu o forţă de 30-40 N la mijlocul distanţei dintre cele două fulii. în caz că e mai ma-

34 Autor: 2013

INSTALATIA DE RACIRE.INTRETINERE SI REPARARE
re se reglează, prin modificarea poziţiei generatorului de curent, după slăbirea piuliţelor de fixare. După reglare, se strâng din nou piuliţele; o întindere insuficientă a curelei ducc la răcirea insuficientă, iar o curea prea întinsă duce la uzarea rulmenţilor pompei de apă şi a generatorului de curent.  spălarea cu jet de apă a radiatorului pentru îndepărtarea impurităţilor, la 10 000 km;  spălarea răcitorului de ulei cu jet de apă, la 60 000 km sau anual;  controlul punctului de congelare a lichidului de răcire cu ajutorul ter modensimetrului, anual;  înlocuirea lichidului antigel, o dată la doi ani, folosind pâlnia specială şi sistemul de aerisire a instalaţiei;  înlocuirea termostatului, la 60 000 km; Curăţirea depunerilor de piatră din instalaţie, care reduce capacitatea de răcire; piatra se depune, sub formă de crustă calcaroasă pe pereţii organelor, provenită din săruri, în urma evaporării apei, mai ales când se fac completări ale nivelului cu apă dură. Operaţia se execută anual. Dizolvarea pietrei depuse se face pe cale chimică cu soluţii acide, pentru blocurile de aluminiu, sau bazice, pentru cele din fontă. Se utilizează cel mai adesea soluţia bazică formată din: 10% carbonat de sodiu (sodă de rufe), 5% petrol lampant şi restul apă. Soluţia acidă cea mai folosită este compusă din 10% acid clorhidric si restul apă. In funcţie de blocul motor, se umple instalaţia cu una din aceste soluţii, punându-se motorul în funcţiune circa 10 min se opreşte şi se lasă astfel 8-10 h; se pune din nou motorul în funcţiune circa 5 min şi apoi se goleşte instalaţia; urmează o spălare cu apă curată, cu motorul în funcţiune 3-5 min după care se goleşte şi se umple cu apă curată, pentru funcţionarea normală a motorului. Pentru evitarea depunerilor de piatră a cărei curăţire necesită o operaţie complicată, se recomandă utilizarea şi completarea nivelului de apă evaporată, cu apă care are duritatea scăzută sau utilizând metode de reducere cu permutit (nisip fin care conţine sodiu): acesta intră în reacţie cu sărurile de calciu şi magneziu pe care le dizolvă.

35 Autor: 2013

INSTALATIA DE RACIRE.INTRETINERE SI REPARARE B2.3.DEFECTELE ÎN EXPLOATARE ALE INSTALAŢIE DE RĂCIRE
In general, defecţiunile instalaţiei duc la supraîncălzirea sau la încălzirea insuficientă a motorului. Supraîncălzirea are drept cauze: pierderi de apă, slăbirea sau ruperea curelei de ventilator, termostatul defect sau blocat, funcţionarea necorespunzătoare a pompei de apă şi a ventilatorului, înfundarea sau spargerea radiatorului, depunerile de piatră. Pierderile de apă în exterior pot avea loc pe la racorduri, radiator, pompa de apă, buşoane, care se observă prin scurgeri în timpul cât motorul nu este în funcţiune; pierderile interioare au loc datorită spargerii garniturilor de chiulasă sau inelelor de cauciuc de la cilindri, deformării suprafeţelor de etanşare dintre bloc şi chiulasă, strângerii insuficiente a şuruburilor de chiulasă. Se constată prin formarea de bule de aer în bazinul superior al radiatorului la turaţie ridicată sau a picăturilor de apă gălbui de pe tija de ulei. Remedierea constă în strângerea colierelor, înlocuirea racordurilor defecte, înlocuirea garniturii de chiulasă sau inelelor cilindrilor, strângerea şuruburilor de chiulasă în ordinea indicată (de la mijloc spre exterior), rectificarea suprafeţelor de îmbinare a chiulasei sau blocului motor.
-

Cureaua insuficient strânsă se remediază prin slăbirea piuliţelor generatorului şi modificarea poziţiei, până la întinderea corectă; apoi se strâng piuliţele; dacă este ruptă, cureaua se înlocuieşte. Termostatul defect sau blocat se datoreşte deteriorării burdufului sau capsulei, scurgerii lichidului sau pastei din interior, ceea ce poate bloca supapa în poziţia închisă. Constatarea se face prin controlul radiatorului, care, dacă este rece în timp ce carcasa termostatului şi motorul sunt încinse, iar la accelerarea motorului nu se observă nici o unduire în radiator. Remedierea se realizează prin înlocuirea termostatului. Funcţionarea necorespunzătoare a pompei de apă se datoreşte ruperii penei de fixare a rotorului (turbinei) sau depresării ei de pe arbore, iar uneori din cauza îngheţării apei, ruperii paletelor rotorului. Defecţiunea se depistează prin observarea unei unduiri slabe în bazinul superior a! radiatorului, la accelerarea motorului. Remedierea se execută prin înlocuirea penei rupte sau asigurarea unei presări corespunzătoare; în cazul ruperii paletelor turbinei, se înlocuieşte complet rotorul pompei în ateliere.
36 Autor: 2013

INSTALATIA DE RACIRE.INTRETINERE SI REPARARE
La ventilator se pot deforma sau rupe paletele. Dacă paletele ventilatorului sunt deformate se îndreaptă, iar când sunt rupte, s înlocuieşte ventilatorul. După reparare, se face obligatoriu echilibrarea ventilatorului pentru evitarea uzării premature a rulmenţilor. In unele cazuri, ruperea paletelor ventilatorului poate duce la spargerea radiatorului, ceea ce impune o reparare mai amplă în atelier. Infundarea radiatorului se datoreşte impurităţilor sau ruginii. Se remediază prin desfundarea chimică sau mecanică cu ajutorul unor tije. prin deplasarea longitudinală în interiorul ţevilor, apoi se suflă cu aer comprimat. Desfundarea se poate face şi cu jet de apă sub presiune. Radiatorul cu spărturi mici se remediază prin izolarea ţevilor din porţiunea respectivă sau lipirea moale sau cu soluţii speciale; uneori izolarea se face chiar prin lipiri provizorii cu săpun. Dacă spărtura este mare, radiatorul trebuie înlocuit. Depunerile de piatră se curăţă cu soluţii chimice acide sau bazice, după cum s-a arătat la întreţinerea instalaţiei. Încălzirea insuficientă a motorului este cauzată de blocarea supapei termostatului în poziţie deschisă, când apa trece spre radiator, nepermiţând încălzirea rapidă a motorului. Remedierea constă în înlocuirea termostatului. Defectarea indicatorului de temperatură (bec roşu de control sau termometru) presupune controlarea traductorului sau indicatorului de la bord, aparatul defect se înlocuieşte. La fel şi pentru instalaţia de semnalizarea avariilor.

37 Autor: 2013

INSTALATIA DE RACIRE.INTRETINERE SI REPARARE B2.4.REPARAREA INSTALAŢIEI DE RĂCIRE
Cele mai importante dcfecţiuni au loc la pompa de apă. ventilator, radiator şi termostat, după cum urmază: Pompa de apă se demontează de pe motor, desfăcând colierele, racordurile şi cureaua ventilatorului se dezasamblează, apoi se constată defectele şi se repară îndeosebi corpul şi arborele; fisurile sau rupturile se repară prin sudură şi ajustare sau prin lipire cu răşini epoxidice. După reparare, se face proba hidraulică la 3-4 bar;  suprafaţa deformată se recondiţionează prin rectificare plană, admiţându-se o abatere de 0,05 mm;  filetele uzate, inclusiv cel pentru gresor, se refac prin încărcarea cu sudură, găurire şi refiletare la cota nominală, sau se refiletează la cotă majorată;  rulmenţii uzaţi se înlocuiesc;  arborele încovoiat se îndreaptă la rece cu ajutorul presei; abaterea maximă este de 0,05 mm;  arborele uzat se rectifică, se cromează şi se rectifică rotund la cota nominală;  canalul de pană lărgit se încarcă cu sudură şi se frezează un altul decalat la 180°, sau se rectifică şi se înlocuieşte pana; Fisurile sau rupturile paletelor rotorului se încarcă prin sudură şi se rectifică; dacă sunt rupte mai mult de două palete sau ruptura este prea gravă, se înlocuieşte întreg rotorul. Locaşul pentru axul pompei de apă uzat se recondiţionează prin bucşare după alezare. după care se face rectificarea la cotă nominală; după reparare, se controlează abaterea rotorului în locaşul din corpul pompei, jocul axial al rotorului (admis 0.08 mm), apoi se asamblează componentele. Ca primă probă, rotorul trebuie să se învârte uşor cu mâna. Se probează apoi pe standul de probă. Ventilatorul poate prezenta ca defecţiuni:

deformarea paletelor; se repară prin îndreptare liberă sau folosind un dispozitiv special;  fisurarea sau ruperea paletelor; se impune înlocuirea lor;  slăbirea paletelor în locurile de îmbinare; se sudează sau se nituiesc;  deformarea orificiilor şuruburilor de fixare pe fulie; se încarcă cu sudură şi se găuresc la cota nominală. Radiatorul se curăţă mai întâi cu jet de apă şi aer comprimat, apoi se fierbe în soluţie cu sodă caustică 10% pentru îndepărtarea pietrei şi impuri

38 Autor: 2013

INSTALATIA DE RACIRE.INTRETINERE SI REPARARE
tăţilor depuse, după care se supune controlului în baia de apă, introducând în interior aer comprimat sub presiunea de 1,5 bar; se constată defecţiuni, ca: dezlipirea bazinelor de miez, spargerea corpului (miezului) sau ţevilor; remedierea se face prin lipirea cu aliaje moi. Dacă numărul ţevilor sparte este sub 5%, atunci se izolează. După lipire, radiatorul se supune din nou probei de etanşare. Termostatul se controlează funcţional într-o baie de apă încălzită progresiv, urmărind, în acelaşi timp, cu un termometru, ca începerea deschiderii supapei să se facă la 70°C, iar la 85...90°C să fie complet deschisă. Sub 70°C, supapa trebuie să se închidă. Răcitorul de ulei poate avea ţevile sparte sau supapa defectă. Ţevile sparte se lipesc, iar supapa se reglează; când nu este etanşă pe scaun, se rodează cu pastă. Apoi, se face proba de etanşare a răcitorului ca şi la radiator.

în atelierul de reparat radiatoare, pardoseala va fi din ciment, peste care se aşază grătare de lemn. De asemenea, vor exista instalaţii de probe cu apă, cu scurgerea la canalizare.

39 Autor: 2013

INSTALATIA DE RACIRE.INTRETINERE SI REPARARE

BIBLIOGRAFIE

1. AUTOMOBILE- CUNOASTERE, INTRETINERE SI REPARARE Gh.Fratila,M.Fratila,St. Samoila Editura Didactica si pedagogica 2005 2. Cataloage tehnice.Prospecte. Internet 3. Coordonarea si monitorizarea transporturilor 2008
Proiectul Phare TVET RO 2005/017-553.04.01.02.04.01.03

40 Autor: 2013

TAHOGRAFELE DIGITALE - PREZENTARE GENERALĂ
De o perioadă de timp, una din temele principale ale revistelor de specialitate sunt tahografele digitale, legislaţia referitoare la acestea, emiterea cardurilor şi servisarea acestora. Ce trebuie să facem cu ele, cum le utilizăm, ce noi obligaţii avem şi cum ne va influenţa activitatea de zi cu zi? La aceste intrebări vom încerca să vă răspundem şi să vă urăm: Bine aţi venit în lumea tahografului digital! Timp de câteva numere vom încerca să vă prezentăm toate elementele acestui domeniu. Capitolele: LEGISLAŢIE, ÎNDATORIRI, CARDURILE TAHOGRAFULUI DIGITAL ŞI TAHOGRAFELE OMOLOGATE UTILIZAREA TAHOGRAFULUI DIGITAL, TIPĂRIRILE SI EVALUARILE ACESTORA, FIRMELE DE TRANSPORT ŞI TAHOGRAFELE DIGITALE, SERVICE SI INTRETINERE vor include toate elementele de bază necesare înţelegerii funcţionării şi utilizării tahografelor digitale. Capitolul I LEGISLAŢIE, ÎNDATORIRI, CARDURILE TAHOGRAFULUI DIGITAL ŞI TAHOGRAFELE OMOLOGATE Vom începe cu regulamentele Europene, autovehicule afectate de aceste regulamente şi data introduceri tahografului digital. Legislaţie Comisia Europeana a emis în 24 septembrie 1998 Norma Europeana nr. 2135 prin care s-a decis introducerea tahografului digital. Specificaţiile tehnice ale tahografului digital s-au definit prin Norma Europeană nr. 1360 din 13 Iunie 2002, Anexa 1B. Tot prin aceasta anexă s-au definit şi cartelele tahografului digital. Dar Normele Europene nu au putut fi aplicate la timp. Conform acestora toate vehiculele care intrau pe piata după 5 august 2004 ar fi trebuit să fie echipate cu tahografe digitale. Până la acea dată nici un producător nu a putut să aducă pe piaţă un tahograf care să corespunda specificaţiilor impuse. Comisia Europeană a amânat punerea în aplicare până la august 2005. Nici această dată nu a putut fi respectată. În luna ianuarie 2006 s-a decis ca tahografele digitale să fie obligatorii din mai 2006. La 15 martie 2006 în Comunitatea Europeană a fost promulgat Regulamentul CE 561/2006 care înlocuieşte Regulamentul CE 3820/85 şi modifică Regulamentul CE 3821/85. Data intrării în vigoare a Regulamentului CE 561/2006 este 11 aprilie 2007, cu excepţia articolelor 10 (5), 26 (3) şi (4) şi 27 care au intrat în vigoare la data de 1 mai 2006. În România tahografele digitale sunt obligatorii de la data aderării la Uniunea Europeană, adică 1 ianuarie 2007. Autoritatea Rutieră Română a emis un document – care se poate citii şi descărca de pe siteul www.arr.ro - prin care se pun în aplicare, pe teritoriul României, unele articole ale Regulamentului European 561/2006. Ce trebuie reţinut din acest document emis de ARR este obligativitatea calibrării tahografelor digitale la un atelier autorizat dintr-un stat membru în CE, dacă acesta nu este calibrat din fabricaţia vehiculului şi obligativitatea conducătorilor auto de a imprima rapoarte la începutul şi sfârsitul activităţii de conduce al unui autovehicul dotat cu tahograf digital. Aceste doua reguli se datorează indisponibilităţii cardurilor în România şi influenţează atât activitatea de calibrare a tahografelor executate de firmele specializate cât şi activitatea conducătorilor auto şi transportatorilor. Recomandăm studierea acestui nou regulament deoarece prin acesta s-au schimbat şi timpii de conducere, odihnă şi pauze. Întregul Regulament 561/2006 nu se găseşte transpus într-o lege organică în România. Sunt speranţe că acest Regulament 561/2006 să apară în cel mai scurt timp sub forma unei ordonanţe de urgenţă. 1

Autovehiculele afectate de aceste Norme Europene Vehiculele care vor trebui să respecte legislaţia privind tahograful digital sunt exact aceleaşi care sunt dotate cu tahograf analog şi care se regăsesc în Norma Europeană 3821/85 adică majoritatea autovehiculelor care depăşesc 3,5 tone şi cele de transport persoane care cu capacitate de 8+1 locuri trebuie să fie dotate cu tahograf digital. Această regulă se aplică la toate autovehiculele noi care se află la prima înmatriculare în România s-au dintr-un stat membru CE. Atenţie! Tahograful digital nu este obligatoriu la autovehiculele second care au fost deja înmatriculate în UE şi care se înmatriculează pentru prima dată în România, cu conditia ca ele să fi fost înmatriculate într-un stat membru înainte de luna mai 2006. Vor trebui înlocuite tahografele analoage ale vehiculelor mai vechi? În legislaţie nu se impune înlocuirea tahografelor analoage, cu toate că anumite vehicule înregistrate după 1 ianuarie 1996 vor trebui să aibă tahograf digital în dotare, dacă cel analog va trebui înlocuit sub orice formă. Aceasta se aplică vehiculelor de transport persoane cu mai mult de nouă locuri (inclusiv al şoferului) şi vehiculelor cu o sarcină utilă maximă de peste zece tone, precum şi vehiculelor de transport marfă de peste 12 tone sarcină utilă maximă. Îndatoriri Conform legislaţiei în vigoare o intreprindere de transport care foloseşte vehicule echipate cu tahografe digitale are următoarele îndatoriri: a. descărcarea tuturor datelor din tahograf şi cardul conducătorului auto în mod regulat b. păstrarea tuturor datelor descărcate atât din tahograf, cât şi din cardul conducătorului auto pe o perioadă de cel puţin 12 luni de la descărcare şi punerea lor la dispoziţia inspectorilor, la solicitarea acestora. c. rămâne în vigoare obligativitatea agentului economic de a verifica şi prelucra cel puţin 20% din înregistrările conducătorilor auto (diagrame sau date de pe card), astfel încât săptămânal să fie controlaţi toţi conducătorii auto. Aceste verificări trebuie puse la dispoziţia autorităţilor la cererea acestora. Cardurile tahografului digital Există patru tipuri de carduri. Cardurile au culori diferite şi sunt clasificate în funcţie de utilizatori: card conducător auto, card de companie, card autoritate control şi card service.

Această clasificare rezultă din drepturile şi obligaţiile fiecărei categorii de utilizatori. Aceste drepturi definite de diferitele tipuri de carduri, definesc şi modurile de operare ale tahografului: Operaţional – cu card conducător auto introdus Companie – cu card de companie introdus Control – cu card autoritate control introdus Calibrare – cu card de service introdus Prezentarea cardurilor şi responsabilităţile aferente: Card conducător auto: culoare albă, valabilitate 5 ani, este proprietatea conducătorului auto şi nu este transmisibil, păstreaza date pentru 28 zile de activitate. Responsabilităţi: procurare card conducator auto, utilizarea şi păstrarea în condiţii de siguranţă a cardului. tipăriri conform instructiunilor, cunoaşterea şi utilizarea corectă a tahografului digital. 2

Card de companie: culoare galbenă, valabilitate 5 ani, permite descărcarea sau interzicerea accesului la datelor specifice operatorului de transport. Responsabilităţi:Instruire conducatori auto, controlul respectării regulamentelor în vigoare de către conducătorii auto, procurare card de companie, să se asigure că toţi conducătorii auto au obţinut carduri, salvarea datelor, periodic, de pe cardul conducatorului auto şi de pe tahograful digital. Card autoritate control: culoare albastră, valabilitate doi ani, se eliberează pentru autorităţi şi pentru persoanele abilitate pentru control, permite citirea datelor din tahograful digital. Responsabilităţi: autoritaţile trebuie să obţină card pentru fiecare persoană care va efectua control, cardul sa fie folosit doar de persoana îndreptăţită, descarcarea şi verificarea datelor de pe tahograf sau datelor descarcate de pe cardurile service, să efectueze inspectii ale tahogarfelor. Cardul service: culoare roşie, valabilitate un an, un sigur card pentru specialist, se utilizeaza numai de specialistul care montează, poate fi utilizat pentru activare, verificare, montare şi salvarea datelor. Toate cardurile prezentate mai sus, vor fi emise de AUTORITATEA RUTIERĂ ROMÂNĂ prin filialele judeţene. Tahografele digitale omologate în Uniunea Europeană În prezent există trei producători de tahografe digitale: Stoneridge Electronics , Siemens VDO şi Actia, iar anul acesta există posibilitatea ca un al patrulea producător să intre pe piaţă

Diferenţele dintre cele trei modele nu sunt semnificative. Ele apar doar în structura meniului, modul de utilizare şi la afişaj. Indiferent de model, pentru un conducător auto, rezultatul final este identic, înregistrarea activităţilor acestuia şi tipăririle zilnice. Principala diferenţă dintre tahografele analoage şi cele digitale modul de înregistrare. Tahografele analoage înregistrază activităţile conducătorului auto pe diagrame pe o perioadă de 24 de ore iar tahografele digitale înregistrează activităţile conducătorului auto în memoria tahografului, memorie care poate înregistra activităţi timp de 365 de zile. Viteza este înregistrată în memoria tahografului pentru ultimele 24 de ore de conducere.

3

UTILIZAREA TAHOGRAFULUI DIGITAL Acest capitol vă va ajuta să înţelegeţi funcţionarea tahografelor digitale, meniurile acestora şi utilizarea acestora de către conducătorii auto. Vom încerca să vă prezentăm particularităţile fiecărui model. Tahografele nu funcţionează singure. Ele fac parte dintr-un sistem. Sistemul tahografului digital prezintă patru elemente componente. Fiecare componentă îşi are rolul foarte bine definit în acest sistem.

Tahograful - contine imprimantă, afişaj, taste şi două orificii pentru introducerea cardurilor. Informaţiile stocate conţin parametrii autovehicolului, activitaţile conducătorului auto, informaţii despre evenimente şi defectiuni ale sistemului, informaţii privind viteza cât şi distanţa parcursă. Cardul conducător auto - este utilizat atunci când autovehicolul este condus de către conducatorul auto cu datele de pe card. Este obligatorie introducerea cardului în tahograf înainte de plecarea în cursă. Impulsorul - este unul de generaţie nouă. Furnizează tahografului semnalul de viteză de la cutia de viteze a autovehicolului, semnalul este incriptat ca să se asigure integritatea semnalului, astfel încât orice anomalie va fi detectată şi înregistrată, este pereche cu tahograful, ele funcţionând împreună. Prelucrare date - în mod obişnuit este un grup de instrumente cu ajutorul cărora se pot citi informaţiile de pe card şi tahograf. Aceste informaţii sunt transformate în fişiere, ulterior aceste fişiere se pot deschide cu ajutorul unor softuri specializate – aşa cum este softul TachoScan – şi interpretate. Prezentarea tahografelor digitale Odată urcat la volanul unui autovehicul cu tahograf digital, veţi observa anumite diferenţe faţă de cele analoage. In primul rând afişajul acestora a “migrat” în partea stângă, au apărut două orificii/sertare pentru introducerea cardurilor şi avem mai multe taste iar în dreapta avem imprimanta. Afisaj Orificii introducere carduri

Taste

Imprimantă

Înainte de a începe prezentarea tahografelor, trebuie menţionat şi faptul că aceste tahografe au ca şi timp de referinţă ora UTC (Universal Time Coordinated).

4

Ce este UTC? UTC înlocuieşte GMT înca din 1986 şi este standard internaţional pentru timp. UTC nu se schimbă, indiferent de sezon, ex. nu există conceptul de “Ora de vara”. Ora locala este valabila doar pentru a fi vizualizat pe afişajul tahografului. Ora UTC va apare întotdeauna în pe tipăririle care se vor scoate. Toate activităţile conducătorului auto, evenimentele şi defecţiunile, viteza, se vor raporta ca timp la ora UTC.

Ce alte informaţii ne poate de tahograful digital faţă de tahografele analoage? Avem de aface cu un sistem de memorarea a informaţiei. Astfel avem posibilitatea de a introduce informaţii pe care ulterior le putem analiza electronic. Astfel, vom putea introduce activităţi care se desfăşoară în afara zonei de aplicare a reglementărilor – Out of scope – sau putem introduce activităţi desfăşurate anterior activităţii de conducere pe un automobil cu tahograf digital. “Out of scope/ferry” – este o opţiune pe care o poate alege conducătorul auto. Alegând această opţiune el transmite tahografului că se află pe un drum care nu se află sub incidenţa reglementărilor, pe feribot sau tren. Introducerea manuala a activităţilor – este o opţiune nouă prin care conducătorii auto care au desfăşurat activităţi pe autovehicule care nu necesită tahografe, pot introduce aceste activităţi în memoria tahografului digital. Introducerea activităţilor se poate face la introducerea cardului conducătorului auto în tahograf. Activităţile se pot introduce ca şi o continuare a activităţii zilnice sau de la extragerea cardului până la sfârşitul zilei şi de la începutul zilei până la introducerea cardului. Aceste activităţi se vor cumula cu cele înregistrate de tahograf. Lista tuturor evenimentelor şi defecţiunilor sistemului tahografului digital – este un raport imprimat din imprimanta tahografului în care sunt prezentate toate erorile care s-au memorat de la instalarea tahografului Lista depăşiri de viteză - este un raport imprimat din imprimanta tahografului în care sunt prezentate cele mai importante depăşiri ale vitezei maxime setate prin limitatorul de viteză al vehiculului. Toate aceste informaţii se pot vizualiza din meniul dedicat fiecărei operaţiuni. Introducerea si scoaterea unui card din tahograf Cardul conducător auto care se află la volan se va introduce întotdeauna în orificiul 1. Dacă se lucrează în echipaj atunci se va introduce card conducator auto si în orificiul 2. Cardul se introduce intotdeauna cu chip-ul în sus. La tahograful Stoneridge, se deschide sertarul, se introduce cardul in sertar după care se închide sertarul. La celelalte două modele, cardul este introdus în orificiu până când acesta este ”tras” de către tahograf.

Pentru a scoate cardul din tahograf se apasă pe tastele corespunzătoare: la Stoneridge şi Actia lung pe butonul 1 sau 2 iar la VDO se apasa pe butonul cu săgeată, corespunzător sertarului.

5

Tastele tahografului digital Faţă de tahografele analoage, tahografele digitale prezintă o serie de taste. Astfel avem tastele enter şi cancel, tastele de navigare şi tastele corespunzătoare sertarelor. In funcţie de model, aceste taste sunt separate – Stoneridge, Actia – sau incluse într-un singur buton – VDO.

Stoneridge

Actia

VDO

Funcţiile tastelor Indiferent de model, funcţiile tastelor tahografului digital sunt identice. Cu tasta „Cancel” (X, săgeată înapoi sau sageti duble) ne vom întoarce întotdeauna într-un meniu inferior sau prin apăsare repetată în meniul de bază. Cu tasta „Enter” (sau OK) vom intra intr-un meniu ales sau vom valida valori sau opţiuni alese. Tastele „Sus” sau „Jos” permit navigarea prin meniul tahografului cât şi mărirea sau micşorarea unor valori. Apasând tastele „1” sau „2” vom schimba activitatea conducatorului auto în timpul staţionării autovehiculului. Meniul tahografului digital Meniul unui tahograf digital va ajută în a găsii şi a selecta o opţiune dorită, a vizualiza anumite perioade de activitate ale conducătorului auto, a realiza setări şi pentru a efectua tipăriri. Meniurile sunt realizate astfel încât să poată fi uşor de parcurs şi pe înţelesul şoferilor. Alăturat aveti prezentate schiţat schemele meniurilor celor trei modele.

Stoneridge

VDO

Actia

6

Meniurile tahografelor digitale au două părţi distincte. Prima parte a meniului poate fi accesat în timpul mersului vehiculului şi se pot vizualiza anumite informatii referitoare la oră, viteză, kilometraj şi anumite sumare de activitate ale conducătorului auto, iar partea a doua a meniului care se poate accesa doar în timpul staţionării şi în care se pot realiza anumite setări şi tipăririle necesare. Aceste meniuri prezintă la rândul lor alte submeniuri care se vor accesa apîsând butonul „Enter”. Pentru a ieşi dintr-un meniu sau submeniu şi pentru a ajunge în meniul principal se va apăsa „Cancel” până când este necesar. Atenţie: Tahograful digital va trece imediat la meniul principal în cazul în care autovehicului se pune în mişcare. Afişajul tahografului digital În timpul în care autovehicolul se află în mişcare, tahograful digital are un afişaj standard în care sunt prezentate anumite elemente ale desfăşurării activităţii cât şi ora şi kilometrajul.

Stoneridge

VDO

Actia

Se observă diferenţele în funcţie de model. Stoneridge: afişajul prezintă două linii separate, fiecare linie corespunde unui conducător auto. Linia 1: Activitate curentă şi durata, durata cumulată a pauzelor şi modul de operare al tahografului. Linia 2: activitate curentă şi durata, ora locala în format de 24-ore Modificarea acestui meniu se poate face apăsând săgeata sus sau jos pentru a rula cele 5 nivele ale meniului (vezi prezentare meniu) VDO: afişajul prezintă două linii separate. Linia 1: Ora locala în format de 24-ore, mod de operare şi viteza de rulare Linia 2: activitate curentă conducător 1, kilometraj şi activitate curentă conducător 2. Modificarea acestui meniu se poate face apăsând săgeata sus sau jos pentru vizualiza doar un alt nivel al meniului. În cazul opririi se mai pot vizualiza alte 4 nivele ale acestui meniu. Actia: afişajul prezintă două linii separate. Linia 1: Activitate curentă şi durata, durata cumulată a pauzelor şi modul de operare al tahografului. Linia 2: Kilometrajul, ora locala în format de 24-ore Modificarea acestui meniu se poate face apăsând săgeata sus sau jos pentru a rula cele 7 nivele ale meniului (vezi prezentare meniu) Pe afişajul tahografelor digitale vor apare întotdeauna toate mesajele pe care acestea la transmit conducătorului auto. Aceste mesaje sunt de atenţionare (ex. depăşirea vitezei, depăşirea timpilor de conducere continuă) sau de evenimente sau defecţiuni în sistemul tahografului. Toate aceste mesaje se şterg de pe afişaj apăsând de două ori „Enter”, odată pentru confirmarea citirii mesajului şi odată pentru ştergerea acestuia de pe afişaj. Introducerea rolei de hârtie în tahograf Aşa cum s-a prezentat în prima parte, tahografele digitale au o imprimantă cu ajutorul căreia se pot tipării toate cele şase rapoarte pe care un tahograf digital le poate tipării. Hârtia tahografului digital este o hârtie omologată cu care trebuie „alimentat” tahograful. Existenţa hârtiei în tahograf este foarte importantă, mai ales în această perioadă de tranziţie pâna când ARR va emite cardurile. Reamintesc că conducătorul trebuie să aibă hârtie în tahograful digital în cazul unui control. Hârtia de tahograf digital HAUG comercializată de societatea Fomco este omologată şi se poate folosii la toate modelele de tahografe digitale.

7

Următoarele imagini vă vor arăta paşii care trebuie parcurşi pentru introducerea hârtiei în tahograf. Stoneridge:

Tahograful Stoneridge este singurul din care se poate scoate caseta de hârtie. VDO Buton de deschidere casetă hârtie La tahograful VDO se apasă pe butonul corespunzător după care se rabatează sertarul Actia Fanta pentru deschiderea casetei de hârtie La tahograful Actia se trage de capacul casetei de hârtie, care prezintă o fantă. După rabatarea capacului se trage de o bandă de plastic care vă ajută în scoaterea rolei terminate. După această prezentare a utilizării tahografului să simulăm o activitate de conducere. Primul pas este introducerea cardului în tahograf. După citirea cardului şi prezentarea numelui conducătorului auto pe afişaj, tahograful vă va “întreba” dacă doriţi sa efectuaţi introduceri manuale de activitaţi (vezi prima parte a articolului). Dacă nu avem activităţi de introdus, alegem opţiunea NO şi confirmăm. Următoarea “întrebare” a tahografului va fi locul de plecare – ţara – şi vom alege iniţialale ţării în care ne începem activitatea (ex. pentru transportatorii interni vom alege întotdeauna RO). După ce am răspuns la aceste “întrebări” putem porni în cursă. Tahograful va înregistra toate activităţile pa care conducătorul auto le va desfăşura. La terminarea activităţii de conducere, dorim să scoatem cardul. Va trebui să introducem locaţia de sosire – ţara – după care tahograful va permite scoaterea cardului. Atenţie: în cazul în care avem conducere în echipaj, cardul trebuie schimbat ori de câte ori conducătorii auto se schimbă la volan. Tipăririle şi evaluările acestora Tahograful digital a memorat toate activităţile desfăşurate. Cum putem avea acces la ele? Care este modul de transformare a acestor informaţii memorate în documente care pot fi evaluate? La tahografele analoage, informaţia ne era oferită pe diagrame. Activitatea caonducătorului auto era transpusă pe o diagrama care ulterior era interpretată manual sau cu ajutorul unor softuri de evaluare specializate. La tahografele digitale informaţia ne va fi prezentată sub forma unor tipăriri. Tipăririle, şase la număr, sunt mult mai simplu de citit şi interpretat. Fiecărui element de pe diagramă îi corespunde o linie sau o parte dintr-un raport. Ex. Numele conducătorului auto care este completat pe diagrama va apare trecut pe raport împreună cu seria cardului acestuia. Activităţile zilnice vor apare cronologic isr la sfîrsit va fi un sumar zilnic foarte uşor de citit.

8

Kilometrii de plecare, sosire şi diferenţa, pe care conducătorul auto îi completa, vor apare în raport ca şi valoarea kilometrajului la introducerea şi scoaterea cardului. Toate informaţiile memorate, de pe carduri cât şi de pe tahograf, pot fi descărcate în softuri de evaluare specializate pentru interpretare. În România, până la începerea emiterii cardurilor, conducătorii auto au obligaţia de a realiza două imprimări zilnice, una la începutul activităţii şi una la sfârsitul acesteia. Cele două tipăriri vor ţine loc de diagramă. Ele trebuie prezentate atât în cazul unui control în trafic cât şi arhivate la sediul societăţii de transport. Înainte de a vedea toate rapoartele ce pot fi tipărite, trebuie prezentate pictogramele şi combinaţiile dintre ele, care vă vor ajuta în a înţelege rapoartele.

Aceste pictograme sunt identice indiferent de tipul de tahograf digital. Tipurile de rapoarte vă sunt prezentate în tabelul alăturat. Ele se referă la informaţiile de pe cardul conducătorului auto (raport zilnic şi raport evenimente şi nereguli), de pe tahograf (raport zilnic şi raport evenimente şi nereguli), date tehnice şi raport depăşiri viteză. Cum se tipăreşte un raport? Prima regulă pentru realizarea unui raport este ca autovehicolul să staţioneze şi să existe cheia de contac în bord cu becurile aprinse. Fiecare model de tahograf digital are unul sau mai multe meniuri dedicate rapoartelor. Pentru a realiza un raport vă rugăm studiaţi meniul tahografului digital pe care îl aveţi instalat pe autovehicolul dvs. Ex. Tahograful Stoneridge: 1. Din ecranul de bază apăsăm „Enter” şi intrăm în linia a doua de meniu. 2. Apăsăm săgetile (sus sau jos) până când ajungem în meniul „Print”. Apăsăm „Enter”. 3. Alegem raportul pe care dorim să-l tipărim prin navigarea cu săgeţi. Dacă alegem unul din rapoartele referitoare la activitate, tahograful vă va cere şi data pentru care doriţi să scoateţi acest raport.

9

4. Veţi alege anul, luna şi ziua. Modificarea datei se face tot cu ajutorul săgeţilor, iar confirmarea se face apăsând „Enter”. 5. Ultima informaţie pe care trebuie să o dăm tahografului este formatul raportului. Acesta se poate tipării pe hârtie sau pe afişajul tahografului, doar pentru a fi vizualizat. Alegem opţiunea de tipărire pe hârtie şi tahograful va începe printarea raportului. Am obţinut rapoartele necesare. Urmează interpretarea acestora. Fiecare raport este alcătuit din trei zone diferite, delimitate clar astfel încât citirea să fie simplă. Vom avea o zonă de prezentare, zona raportului propriuzis şi zona de semnături. Alăturat este prezentat un raport zilnic de activitate din memoria tahografului. Acesta este raportul care conducătorul auto trebuie să-l tipărească în fiecare zi până în momentul în care se vor emite cardurile în România. Veţi găsi deasemenea şi o evaluarea a acestui raport.

Celelalte cinci raporte au o structură asemănătoare. Raport de evenimente şi defecţiuni - prezintă toate problemele care au apărut în sistemul tahografului digital şi care s-au înregistrat atât pe card cât şi pe tahograf. Raport date tehnice – prezintă toate datele autovehicolului, tahografului, senzorului, datele de calibrare ale tahografului şi societatea care le-a efectuat şi viteza setată la limitatorul de viteză. Raport depăşiri de viteză – prezintă cele mai importante depăşiri ale vitezei setate în ultimele 365 de zile şi în ultimele 10 zile. În funcţie de cardul introdus avem acces la anumite rapoarte. Există cinci cazuri posibile: Card Fără Cond. auto Companie Control Service Date de pe card cond. auto Fără acces Tipărire, afişare Tipărire, afişare, descărcare Tipărire, afişare, descărcare Date din tahograf Acces la activităţile conducătorului auto pentru ultimele 8 zile fără identificare conducător auto Acces doar la datele de pe card Acces doar la datele conducătorului auto angajat la compania respectivă Acces total Acces total 10

După cum se observă cerdurile de control şi de service permit tipărirea tuturor tipurilor de rapoarte. Conducătorii auto şi operatorii de transport nu pot tipării toate rapoartele datorită protecţiei datelor. Atenţie: protejaţi rapoartele tipărite de murdărire, soare şi temperaturi ridicate. Toate acestea pot determina ştergerea informaţiilor de pe raport. Firmele de transport şi tahografele digitale, service şi întreţinere În acest capitol vom încerca să vă ajutăm în adaptarea organizării optime a activităţii de transport rezultată în urma utilizării tahografului digital. Vor fi prezentate noile cerinţe referitoare la tahografele digitale, cerinţe pe care o societate de transport trebuie să le îndeplinească. Paşii principali în începerea activităţii cu tahografele digitale vor fi: a. Clarificarea parcului de autovehicule care sunt echipate cu tahografe digitale b. Determinarea numărului de carduri de companie necesar societăţii dvs. c. Achiziţionarea acestor carduri prin depunerea în timp a cererii către ARR d. Definirea modului de salvare a datelor de pe carduri şi începerea procesului de achiziţionare de echipamente necesare e. Şcolarizarea conducătorilor auto pentru a putea utiliza tahograful digital Cine poate obţine un card? Cardul se poate obţine de orice manager sau operator de transport care are nevoie de card datorită activităţii pe care o desfăşoară. O societate poate achiziţiona mai multe carduri, numărul acestora fiind limitat doar de către emitentul acestora. Validitatea cardului de companie este de 5 ani, (autoritatea emitentă poate modifica acestă perioadă), Datele care se vor memora pe card sunt: serie card, ţara şi organul emitent, valabilitatea cardului, numele şi adresa societăţii. Ce oparaţii se pot face cu un card de companie? Cu cardul de companie vă puteţi identifica ca un angajat al acelei companii. Odată cardul introdus în tahograf, puteţi bloca cu acesta, toate datele referitoare la societatea dvs. Deasemenea se mai mai pot vizualiza date, tipărire rapoarte şi descărcare date din memoria tahografului, tipărire rapoarte şi descărcare date de pe cardul conducătorului acto, debloca tahograful. Blocarea datelor societăţii este necesară pentru a nu permite persoanelor neautorizate să extragă date din tahograf. Deasemenea puteţi bloca datele în cazul vinderii autovehiculului pentru ca noul proprietar să nu vă poată citi activitatea. Îndatoririle managerului de transport. Să îndeplinească procedurile de blocare/deblocare ale tahografului, descărcarea regulată a datelor de pe cardurile conducătorilor auto şi din memoria tahografului, arhivarea datelor descărcate pentru o perioadă de doi ani în concordanţă cu normele europene, să trimită autovehiculele la calibrat într-un service autorizat la fiecare doi ani, să se asigure că toţi conducătorii auto care folosesc tahografele digitale au fost şcolarizaţi şi să efectueze o descărcare completă a tahografului în cazul vânzării autovehiculului. Se recomandă întocmirea unor tabele cu cardurile de companie emise şi utilizatorii acestora, precum şi cu toate cardurile pierdute şi deteriorate. O societate de transport care utilizează tahografe digitale va avea şi avantaje. Printre acestea enumerăm: verificare mai uşoară a datelor, evidenţă clară a activităţii conducătorilor auto, întocmirea mult mai uşoară a documentelor referitoare la activitatea conducătorilor auto, infrastructura necesară lucrului cu tahograful digital este mai uşor asimilată de către societate. Procesul de blocare cu cardul de companie. Procesul de blocare va începe în momentul în care se introduce cardul de companie în sertarul/orificiul 1. După introducerea cardului va apare pe ecran seria cardului de companie şi modul de operare.

11

Dacă este prima introducere, cardul va realiza blocarea tahografului. Se continuă citirea cardului, iar la sfârşit va apare afişajul standard, dar cu modul de operare companie. Descărcarea datelor din tahografele digitale Se vor descărca date din memoria tahografului digital în următoarele cazuri: vânzarea sau casarea autovehiculului, înlocuirea tahografului digital ireparabil şi periodic în concordanţă cu legislaţia. Citirea de date se face cu ajutorul unor cititoare de date proiectate special pentru aceste operaţiuni. Astfel se poate opta pentru cititorul de date Stoneridge OPTAC, cititor comarcialiazat de societatea FOMCO. Pentru a realiza citirea tahografului, trebuie introdus un card de companie. Cu cardul de companie introdus, veţi avea acces la memoria tahografului. Descarcarea propriuzisă va fi compusă din următorii paşi: 1. Conectarea cititorului la tahograf cu ajutorul unui cablu de descărcare date 2. Transferul datelor în cititorprin apăsarea butonului corespunzător 3. Conectarea cititorului la calculator 4. Transferul datelor în calculator Datele transferate trebuie copiate şi pe un CD şi arhivate la fel ca şi diagramele. În cazul unui control, societatea trebuie să prezinte aceste fişiere organului de control. În cazul în care în tahograf introducem un card conducător auto în sertarul/orificiul 1 şi un card companie în sertarul/orificiul 2 avem acces şi la datele de pe card ale conducătorului auto. Descarcarea datelor de pe carduri. Procedura este similara. Se introduce cardul in cititor, se apasa pe butonul corespunzător. şi datele se transferă în cititor. Urmează transferul datelor din cititor în calculator – paşii 3 şi 4 de mai sus. Ce date putem descărca? De pe cardul conducătorului auto, ultimele 28 de zile de activitate Din memoria tahografului, ultimele 365 de zile de activitate, viteza autovehicolului pe ultimele 24 ore de activitate, evenimente şi defecţiuni. Atenţie: viteza nu este memorată şi pe card. Datorită acestui fapt se recomandă descărcarea tahografelor la intervale bine stabilite şi notarea tuturor descărcărilor într-un tabel pentru o evidenţă clară. Ce facem cu datele descărcate? Fişierele rezultate din descărcarea datelor se pot evalua. Programul TachoScan comercializat de societatea Fomco poate evalua aceste fişiere. Acest program poate de asemenea să prelucreze şi să evalueze atât diagrame cât şi citirile de pe carduri sau tahografe. Cu toate aceste date analizate şi cu rapoartele corespunzătoare întocmite, puteţi evita eventualele amenzi pentru nerespectarea timpilor de lucru şi odihnă ale conducătorilor auto. Se pot realiza realiza rapoarte pentru activitatea conducătorilor auto, autovehiculelor şi rapoartele necesare autorităţilor. Urmarea a acestor rapoarte se pot optimiza activităţile conducătorilor auto, a vehiculelor şi se pot vizualiza evenimentele şi defecţiunile din sistemul tahografului digital. Ce face conducătorul auto în cazul pierderii, deteriorării sau furtului unui card? În cazul furtului vom raporta la postul de poliţie cel mai apropiat , vom informa compania şi la întoarcerea din cursă, depunem cerere pentru un nou card. În cazul pierderii sau defectării vom informa compania şi depunem cerere pentru un nou card şi predăm cardul defect autorităţii emitente. În ambele cazuri compania va trimite un fax conducătorului auto prin care confirmă pierdera cardului. Acest document trebuie prezentat în cazul unui control.

12

Service şi întreţinere. Toate intervenţiile asupra tehografului digital trebuie efectuate de către un service autorizat! Celelalte operaţii de întreţinere se pot efectua de către conducătorii auto. Curăţirea tahograful. Este interzisă curăţirea tahografului cu detergenţi care conţin solvenţi sau cu diluant. Se recomandă curăţirea cu o lavetă umezită într-o soluţie slabă cu detergent. Înlocuirea hârtiei în tahograf. Conducătorul auto va avea intotdeauna asupra lui o rolă de tahograf digital în afara celeia din tahograf. În acestă perioada în care nu avem carduri şi este necesară realizarea a două rapoarte zilnic, se recomandă ca conducătotorul auto să aibă chiar mai multe role. Odată ce rola de hârtie se termină, de-a lungul acesteia va apare o zonă de o altă culoare care indică acest fapt. Schimbarea hâtiei este o operaţie simplă, prezentată pe larg la capitolul „Introducerea rolei de hârtie în tahograf”. Este posibil ca uneori hârtia să se prindă în imprimantă. În aceste cazuri trebuie deschis sertarul, scoasă hârtia distrusă, reintroducerea corectă a hârtiei şi inchiderea sertarului. Asiguraţi-vă că aţi închis sertarul corect. Acestă prindere a hârtiei se poate datora şi acestui fapt. Dacă raportul nu s-a tipărit corect puteţi reîncepe tipărirea acestuia. Mesaje de eroare pe afişajul tahografului – toate mesajele de eroare care au în componenţă simbolul ”X” trebuie luate în considerare de către conducătorul auto iar la repetarea acestora, notate şi prezentate managerului de transport, urmând ca acesta să trimită autovehiculul în service. Aceste mesaje de eroare se şterg de pe afişajul tahografului apăsân de două ori butonul „Enter”, odată pentru confirmare a doua oară pentru anulare şi reapariţia afişajului de bază. Recalibrarea tahografelor digitale Operatorul de transport va trimite vehiculul cu tahograf digital la un service autorizat în următoarele cazuri: la trecerea a doi ani de la ultima calibrare, ora UTC a tahografului este inexactă cu mai mult de 20 de minute, schimbarea numărului de înmatriculare, schimbarea anvelopelor la o altă mărime, după orice desigilare a unui element component, după orice reparare în sistemul tahografului digital şi în cazul în care apare o defecţiune repetată pe afişajul tahografului. Atenţie: Conform cerinţelor de securitate referitoare la tahografele digitale, nu există părţi care se pot repara în tahografele digitale. Tahografele defecte trebuie dezafectate. Acest lucru constă în demontarea tahografului de pe autovehicul şi descărcarea datelor din memoria acestuia. Datele descarcate trebuie stocate pe o perioada de 1 an. Service-ul trebuie să informeze proprietarul autovehiculului că deţine date care aparţin acestuia. Dacă descărcarea datelor este imposibilă, se întocmeşte un certificat, iar o copie a acestui certificat se arhiveaza tip de 1 an.

13

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful