SISTEME DE TRANSPORT

SISTEMELE DE TRANSPORT SI CARACTERISTICILE ACESTORA Sistemele de transport pot fi definite ca totalitatea mijloacelor si instalatiilor intrebuintate in vederea inlaturarii distantelor. in compunerea si organizarea transporturilor intra elemente de ordin tehnic: -drumul; -mijlocul de transport; -forta de munca a mijlocului de transport. Transporturile se pot clasifica astfel: a)Din punctul de vedere al obiectului transportului: 1.transport de calatori si 2.transport de marfuri. b)Dupa mijloacele intrebuintate transporturile pot fi: 1.feroviare; 2.rutiere; 3.navale; 4.aeriene; 5.speciale; 6.combinate. 1. Transportul feroviar efectueaza deplasarea in spatiu a bunurilor si oamenilor cu ajutorul mijloacelor de tractiune (locomotivele) si a mijloacelor tractate (vagoanele) care circula pe trasee fixe si pe cai ferate. Transportul feroviar se caracterizeaza prin: -regularitatea efectuarii circulatiei in toate anotimpurile, ziua si noaptea, aproape independent de vreme; -mijloacele de transport feroviare dispun de o mare capacitate in raport cu cele auto si aeriene; -din punct de vedere economic se remarca costul mai ridicat al transportului feroviar in comparatie cu cel fluvial, maritim si prin conducte si, de regula, mai mic fata de cel auto si aerian. Transportul pe calea ferata necesita investitii mari comparativ cu cel auto. Astfel, investitiile pentru constructia unei cai ferate sunt de 3 ori mai mari decat cele pentru constructia unei sosele. De asemenea, si investitiile necesare pentru achizitionarea materialului rulant sunt ridicate. La fel, si costul intretinerii mijloacelor de transport feroviar si al liniilor se situeaza la un nivel superior in comparatie cu cel auto sau naval. 2.Transportul rutier efectueaza deplasarea in spatiu a bunurilor si oamenilor cu ajutorul autovehiculelor care sunt mijloace de transport autopropulsate. Ca particularitate a acestor mijloace de transport se remarca faptul ca dispun de o mare mobilitate, putand fi intrebuintate, in functie de vreme, pe orice fel de drum. Transportul auto ofera posibilitatea incarcarii marfii direct de la punctul de expediere si descarcarea ei direct la punctul de destinatie, fara a fi necesare transbordari si manipulari suplimentare. Mijloacele de transport auto se deplaseaza cu viteze mari ca urmare a vitezei comerciale mari si a simplitatii operatiunilor tehnologice de incarcare si descarcare. Ele se pot pregati rapid si usor in vederea efectuarii transportului, necesitand cheltuieli reduse in acest scop. Transportul auto ofera cea mai mare eficienta pe distante scurte. 3.Transportul naval efectueaza deplasarea in spatiu a bunurilor si oamenilor cu ajutorul navelor. Transportul naval se caracterizeaza prin marea capacitate de incarcare insa, in comparatie cu celelalte modalitati de transport, chiar si cele mai moderne nave au viteza de deplasare relativ redusa, desi trebuie sa parcurga distante foarte mari. Navigatia maritima si fluviala realizeaza legaturi dintre porturi diferite de pe glob, in conditii de eficienta ridicata, investitiile fiind relativ reduse in raport cu transportul terestru. Transportul naval este adecvat pentru bunurile de masa cu valoare redusa, unde nivelul cheltuielilor de transport prevaleaza asupra duratei transportului. Avantajul transportului pe apa, din punct de vedere al costului, este mai evident pe distante mari, transoceanice. 4.Transportul aerian efectueaza

deplasarea in spatiu a bunurilor si oamenilor cu ajutorul aeronavelor. Printre particularitatile tehnico-economice ale transportului aerian se numara: -rapiditatea - este caracteristica esentiala a transportului aerian. Aceasta este evidentiata de viteza mare de deplasare a aeronavelor ce nu poate fi egalata de nici un alt mijloc de transport; -regularitatea - consta in aceea ca transportul aerian se efectueaza dupa un program precis in orice perioada a anului, atat ziua, cat si noaptea; oportunitatea - se refera la faptul ca acest mod de transport pune la dispozitia celor interesati, oricand si oriunde sunt amenajate puncte terminale, cel mai modern mijloc de transport. 5.Transporturile speciale sunt transporturi neconventionale, a caror pondere a crescut substantial in ansamblul transporturilor si care se efectueaza cu mijloace total diferite de cele clasice. Spre exemplu, transporturile prin conducte sunt utilizate pentru deplasarea unor marfuri de masa lichide, in flux continuu, in relatiii de transport stabile. Acest mod de transport: prezinta un cost scazut, pierderi minime de manipulare, nu este influentat de conditiile atmosferice, nu afecteaza mediul inconjurator, necesita personal de deservire redus, prezinta regularitate si se efectueaza fara cursa goala. TRANSPORTUL FEROVIAR Transportul feroviar este una dintre cele mai utilizate modalitati de transport, ocupand in traficul mondial locul II din punctul de vedere al volumului de marfuri transportate. Societatile feroviare au depus eforturi sustinute in dezvoltarea si perfectionarea materialului rulant, precum si in organizarea si expedierea marfurilor, in vederea reducerii duratei de transport si a micsorarii pretului de transport. Transporturile feroviare au pastrat avantajele detinute fata de celelate modalitati de transport: 1.asigurarea unui flux continuu de transport ce permite o aprovizionare ritmica; 2.obtinerea unei anumite regularitati din punctul de vedere al timpului de transport, datorita modului de organizare si independentei fata de conditiile atmosferice; 3.realizarea unei integritati mai mari a marfurilor in timpul transportului, pentru ca riscul de avariere este mai mic in comparatie cu alte modalitati de transport; 4.incasarea mult mai rapida a contravalorii marfurilor transportate, pentru ca incarcarea se face cand marfa a fost predata, iar negocierea documentelor se face dupa expedierea fiecarui vagon; 5.o anumita siguranta in privinta primirii marfurilor de catre cumparator, deoarece societatile de transport feroviar sunt, in mare parte, intreprinderi de stat; 6.simplitatea expedierii marfurilor si cunoasterea din timp a tarifelor, ce permite expedierea marfurilor fara o pregatire prealabila deosebita si cunoasterea cheltuielilor inca inainte de efectuarea transportului; 7.cheltuielile si consumurile de materiale pentru ambalare sunt mult mai mici, pentru ca manipularea si fixarea se face direct de catre producator, cu personal specializat si cu utilaje specifice operatiunilor de incarcare si descarcare. PROCESUL DE TRANSPORT PE CALEA FERATA. DEFINIRE SI STRUCTURA Deplasarea marfurilor si calatorilor in spatiu cu trenul constituie procesul de productie al caii ferate. in raport cu gruparea operatiunilor elementare de vehiculare a marfurilor si calatorilor, in procesul de transport se disting urmatoarele faze: 1.faza de expediere - cuprinde operatiunile efectuate in puctul initial; 2.faza de parcurs - se refera la transportul propriu-zis; 3.faza de transbordare intermediara - operatiunile efectuate in punctele caracteristice de transbordare; 4.faza de sosire -

operatiunile inregistrate la locul final al transportului. Trenurile se inscriu in functie de prioritate si de rangul lor. in raport cu importanta lor in circulatie, trenurile se impart in urmatoarele ranguri: -rangul 1 - trenuri cu mers special; -rangul 2 - trenuri exprese si rapide; -rangul 3 trenuri eccelerate de calatori; -rangul 4 - trenuri de persoane si trenuri cursa; -rangul 5 - trenuri militare, mixte, trenuri de calatori si accelerate de marfuri; -rangul 6 - trenuri directe de marfuri; -rangul 7 - trenuri locale de marfuri si trenuri convoaie. PARCUL DE VAGOANE Mijlocul de transport feroviar este vagonul. Vagoanele, in functie de caracteristica transportului, pot fi: -vagoane de calatori - vagoane de clasa I si II, vagoane de dormit clasa I si II, vagoane restaurant; -vagoane de marfa - vagoane acoperite, dezgolite, vagoane platforma, vagoane cisterna; -vagoane speciale - vagoane frigorifice, izoterme, vagoane pentru vietati. Elementele principale care caracterizeaza vagoanele sunt: -capacitatea de incarcare; -greutatea proprie; -viteza maxima cu care pot circula etc. Totalitatea vagoanelor din evidenta caii ferate formeaza parcul inventar. Acesta se imparte in: -parcul activ - totalitatea vagoanelor in stare de functionare aflate pe caile ferate; -parcul inactiv - totalitatea vagoanelor care, din diverse motive, nu pot fi utilizate. CALEA FERATA - ELEMENT AL INFRASTRUCTURII SISTEMULUI UNITAR AL TRANSPORTURILOR Calea ferata reprezinta ansamblul constructiilor si instalatiilor ce fac posibila circulatia trenurilor. Elementele constitutive ale caii ferate sunt: 1.Infrastructura caii ferate - este alcatuita din: terasamente, lucrari de arta (poduri, viaducte, tunele) si are rolul de suport pentru suprastructura; 2.Suprastructura caii ferate - este alcatuita din: balast, traverse, sine, schimbatori de cale si materialul rulant de cale. Elementul principal al suprastructurii este reprezentat de sine, ce alcatuiesc calea continua de rulare pentru vagoane si locomotive. sinele sunt prinse rigid una de alta cu traverse din lemn sau beton precomprimat, la o distanta fixa una de alta, numita ecartament (1435 mm.) Dupa ecartament, caile ferate se clasifica in: -cai ferate normale (ecartamentul = 1435 mm); -cai ferate largi (ecartamentul mai mare de 1435 mm); -cai ferate inguste (ecartamentul mai mic de 1435 mm). Dupa importanta traficului, caile ferate pot fi: -cai ferate magistrale (de prima importanta economica); -cai ferate principale (de importanta economica majora - leaga orasele importante de capitala); -cai ferate secundare (leaga diferite orase cu liniile magistrale si principale); -cai ferate de interes local (se construiesc de catre unitati economice pentru deservirea intereselor locale). STRUCTURA PUNCTELOR DE SECTIONARE A CAILOR FERATE Punctele de sectionare a cailor ferate sunt locurile unde calea ferata se intrerupe pentru a permite: -incrucisarea trenurilor, -trecerea lor inainte, -stationarea pentru incarcarea si descarcarea marfurilor, -stationarea vagoanelor pentru compunerea si descompunerea trenurilor, etc. Sectionarea liniilor de cale ferata se face in functie de volumul traficului, al transportului de marfuri si calatori, de cerintele de deservire a localitatilor, a unitatilor economice, etc. In functie de activitate si de dotarea tehnica, punctele de sectionare pot fi: -statii de cale ferata, -halte de miscare, -posturi de miscare, -semnale de bloc de linie automate, -semnale de bloc de linie semiautomate. Statiile de cale ferata sunt unitatile de baza ale transportului feroviar, cu baza tehnico-materiala proprie si care

indeplinesc functii tehnice si comerciale. Prin functia tehnica a unei statii de cale ferata se intelege activitatea acesteia cu privire la: -primirea si expedierea trenurilor, -incrucisarea si trecerea lor inainte, -revizia tehnica a locomotivelor, a vagoanelor, -alimentarea locomotivelor cu combustibil, etc. Functia comercala sau economica presupune activitatea statiei de cale ferata cu privire la: -primirea, depozitarea si eliberarea marfurilor, a trenurilor, -eliberarea legitimatiilor de calatorie, -imbarcarea si debarcarea calatorilor, etc. In conditiile unui trafic intens, statiile de cale ferata pot fi specializate in: -statii de marfa - se amplaseaza in centrele industriale mari si foarte populate; -statii de calatori - deservesc traficul de calatori si se amplaseaza, in special, in marile orase, unde trenurile de calatori isi termina parcursul; -statii mixte - efectueaza atat operatii in legatura cu traficul de calatori, cat si operatii legate de traficul de marfuri. Cu cateva exceptii, reteaua CFR este formata din statii de cale ferata mixte; -statii de triaj - se amplaseaza in punctele unde se acumuleaza curenti mari de vagoane: in aproprierea marilor centre industriale si agricole, in porturi, in mari complexe feroviare, unde o parte din curentii de pe o magistrala isi schimba sensul de mers; -statii de dispozitie - destinate, in special: pentru schimbarea locomotivelor la trenurile care tranziteaza, pentru echiparea lor, pentru schimbarea partizilor de locomotive, pentru compunerea si descompunerea trenurilor care circula intre sectiile de remorcare adiacente, repararea locomotivelor, a vagoanelor si operatii tehnice si comerciale aferente primirii si expedierii trenurilor de marfa si calatori. Aceste statii se mai numesc si statii cap de sectie (delimiteaza sectiile de circulatie). Amplasarea statiilor cap de sectie depinde de: sistemul de tractiune, de norma de lucru a personalului de tren, etc. -Statiile intermediare - se amplaseaza in locurile care asigura deservirea comoda a centrelor populate si a intreprinderilor. Se construiesc intre statiile cap de sectie, la o distanta de cca 5 -10 km una de alta. Caracteristica acestor statii este faptul ca prin ele trenurile tranziteaza fara prelucrare. in anumite situatii se efectueaza si operatii legate de urcare si coborare a calatorilor. De asemenea, servesc si pentru incrucisarea si depasirea trenurilor, contribuind la sporirea capacitatii de circulatie a retelei feroviare. Desfasurarea activitatii in statiile de cale ferata in conditii de eficienta, necesita organizarea conducerii, a productiei si a muncii. in statiile de cale ferata, activitatea se desfasoara in compartimente sau formatii de lucru, cum ar fi: -compartimentul de miscare si programare a circulatiei trenurilor - rezolva problemele de baza ale caii ferate, respectiv ale statiei, probleme ce se nasc in procesul circulatiei trenurilor: miscare, programare, tranzit; -compartimentul de tranzit; -compartimentul comercial - rezolva problemele ce decurg din raporturile dintre calea ferata si clientii ei, aferente operatiilor de: primire, manipulare, depozitare si eliberare a marfurilor, vanzarea de legitimatii de calatorie, etc; -compartimentul administrativ - constituie aparatul de lucru al conducerii statiei, prin care se tine evidenta personalului, a drepturilor si obligatiilor acestuia, se rezolva problemele privind aprovizionarea tehnico- materiala, consumul de energie, etc. ORGANIZAREA TRANSPORTULUI DE MARFURI PE CALEA FERATA Organizarea transportului - in general si a celui de marfuri - in special, este legata de notiunea de trafic. Traficul reprezinta totalitatea transporturilor efectuate intr-o perioada de timp (luna, trimestru sau an) in cadrul anumitor relatii de transport. Traficul se poate imparti in: -Trafic intern - totalitatea

OPERATII COMERCIALE SI DOCUMENTE IN TRANSPORTUL DE MARFURI PE CALEA FERATA 1. strabat teritoriul unui stat vecin. in acelasi timp. statia respectiva il anexeaza la contul taxelor incasate. astfel incat nu incepe si nu se termina pe teritoriul aceluiasi stat.transporturilor efectuate in limitele frontierei unei tari. Prin aceasta. valabil pentru calea ferata unde sunt predate marfurile. -certificatul de expediere . ce se refera la: modelul scrisorii de trasura sau al duplicatului scrisorii de trasura.totalitatea expeditiilor ale caror statii de plecare si destinatie se gasesc pe teritoriul aceluiasi stat.se refera la indeplinirea formalitatilor vamale. fiind dovada incheierii contractului de transport. destinatarul certifica primirea marfurilor si este pastrata in statia respectiva. -regulamentul transportului coletelor exprese. -dispozitii tranzitorii. dispozitii diverse. un document de transport si un document contabil Scrisoarea de transport are 5 parti: 1. Dupa eliberarea transportului. -Traficul de peage . scrisoarea de transport este un document inscris si probatoriu. 2. -examinarea starii ambalajului. Pentru transportul international. 5. 3. primirea acestora de catre statiile respective.avizul si adeverinta de primire . -raspunderea caii ferate. 4. -alegerea vagoanelor introduse la incarcare.copia scrisorii de transport . la care participa toate tarile semnatare la Conventia CIM si prin care sunt reglementate probleme privind: -termenul de revizie. pe chei sau pe trenuri. in parcurs.ramane in statia de predare. -marcarea si etichetarea coletelor. in statia de destinatie. OPERATII COMERCIALE SI DOCUMENTE IN STATIILE DE PREDARE Transportul marfurilor pe calea ferata presupune. Conventia este completata de 8 anexe. Marfurile se expediaza in ordinea sosirii. -stabilirea greutatii marfurilor. precum si pentru celelalte cai ferate cae participa la traficul respectiv de marfuri. necesitand un ansamblu de operatii si documente: -intocmirea de catre predatorul marfii a documentului de transport (scrisoare de transport. -duplicatul.exemplarul de serviciu .insoteste transportul la destinatie. Marfa care tranziteaza nu este supusa taxelor vamale sau altor conditii restrictive. primirea si reincarcarea vagoanelor. Folosirea reciproca a vagoanelor de marfuri in transportul feroviar este reglementata de Conventia RIV. depozitarea marfurilor in magazii.il primeste predatorul dupa incheierea contractului de transport si constituie dovada primirii marfurilor la transport. -sigilarea si predarea acestora personalului de tren.reprezinta numai o parte dintr-un trafic international efectuat pe teritoriul a mai multe tari. afara de cazul in care anumite expeditii se bucura de prioritate. Scrisoarea de transport este principalul document in raporturile dintre calea ferata si beneficiarii transportului de marfuri. -predarea .totalitatea transporturilor efectuate pe caile ferate intre doua sau mai multe state. Aceasta constituie documentul doveditor al contractului de transport fiind. -Traficul de tranzit . -predarea. insa.duplicatul . -diferite probleme tehnice. - . etc. -contractul de transport. Unele marfuri sunt excluse de la transport sau sunt primite in anumite conditii. -modificarea contractul de transport. Scrisoarea de transport se compune din urmatoarele exemplare: unicatul. Traficul international dintre statele din Europa este reglementat de Conventia CIM. mai intai.primirea marfurilor pentru transport si a scrisorii de trasura. care are 5 parti ce se refera la: obiectul si starea de aplicare a Conventiei.insoteste transportul impreuna cu unicatul. scrisoare de trasura sau fracht).unicatul insoteste transportul si se elibereaza destinatarului o data cu marfa. -Traficul international .

Mentiunile inserate in scrisoarea de transport international sunt: -mentiuni obligatorii . cu conditia ca modificarea sa fie efectuata o singura data. de catre calea ferata. Este posibila modificarea ulterioara a scrisorii de transport. ruta de indrumare. a conditiilor de exploatare). respectiv corespunzator prevederilor din scrisoarea de transport.informarea scrisa sau telefonica a destinatarului. Ele raspund solidar pentru efectuarea transportului de marfuri.prin care destinatarul certifica primirea marfurilor. -certificatul de trecere a frontierei . numarul coletelor.oferindu-le posibilitatea sa-si pregateasca mijloacele de descarcare. stabilirea localitatilor pentru adaparea animalelor.ruta directa. in legatura cu sosirea marfii.ce survin din momentul primirii marfii. a modului de tranctiune.face dovada trecerii marfurilor dintr-o tara in alta. pastrandu-se in statia de destinatie. felul ambalajului. -despagubiri in transportul de marfuri .exemplarul care ramane in statia de predare. datorita nerespectarii de catre predator sau de catre statie a normelor privind incarcarea si transportarea marfurilor. cat si de catre destinatar. numarul vagoanelor si initialele caii ferate. din vina caii ferate.stabilirea localitatilor pentru aprovizionarea cu ghiata a transportului cu marfuri alterabile.tariful de transport. greutatea marfii. ce pot fi incluse de catre expeditor sau de catre calea ferata datorita caracteristicilor climei. -eliberarea marfii in statia de destinatie catre destinatarul specificat in scrisoarea de transport.poate fi: vagon-vagon. numele. sa organizeze formatiile de lucru corespunzatoare. prenumele si adresa expeditorului. -avizarea transportului . -recartarea transportului .numele statiei si a caii ferate de predare. avand garantia dreptului de proprietate asupra marfii pe toata durata transportului.actul de plata centralizat . la transportul pana la eliberarea lor destinatarului. pe langa care pot exista rute ocolitoare. predatorul. marca. vagon-automobil sau vagon-nava. in timpul transportului apar unele servicii suplimentare.serveste la efectuarea decontarilor intre expeditia internationala si calea ferata. Preluarea marfii in transportul international pe calea ferata angajeaza raspunderea tuturor cailor feate participante la transport. 2. Tariful de transport contine pretul de transport pe calea ferata.alte taxe .se retine de catre statia de destinatie si serveste la efectuarea decontarilor intre caile ferate participante la transport. fie de agentiile cailor ferate participante la transport si de firmele . 2. apar pierderi partiale sau totale sau avarii ale marfurilor primite spre transport.modificarea contractului de transport in sensul schimbarii statiei initiale de destinatie sau a destinatarului sau oprirea transportului din parcurs. PLATA TAXELOR DE TRANSPORT PE CALEA FERATA Taxele de transport cuprind: 1. -transbordarea marfurilor . -matca scrisorii de transport . numele si adresa destinatarului. descarcarea marfii.cand. in anumite conditii. 3. OPERATII COMERCIALE SI DOCUMENTE IN STATIILE DE DESTINATIE Activitatea desfasurata in parcursul transportului si in statiile de destinatie cuprinde un coplex de operatii legate de: -alegerea celei mai convenabile rute de indrumare . -informarea statiilor despre apropierea marfurilor . -foaia de expediere . sa asigure forta de munca. Aceasta se impune datorita defectiunilor tehnice sau comerciale. care se executa fie de administratiile de cale ferata. -mentiuni facultative . etc. in transportul de cai ferate romane.taxele accesorii. enumerarea documentelor anexate. dreptul de modificare a contractului de transport apartine in exclusivitate acestuia. atat de catre predator. -avizul si adeverinta de primire .

se aplica numai pentru o anumita ruta de transport. in conformitate cu regulile uniforme. in tarif trebuie mentionat si regimul de viteza la care se aplica tariful respectiv. pentru a putea fi inscrise cu usurinta in scrisoarea de transport. pot fi: -tarife directe .sunt valabile numai pe o retea feroviara. -"franco tarife de transport inclusiv pana la punctul X"predatorul plateste tariful de transport pana la punctul X. Din punctul de vedere al sferei de aplicare se disting: 1.predatorul plateste tariful de transport propriu-zis pe intreg parcursul plus alte taxe pe care trebuie sa le nominalizeze. -tarife comune multilaterale . in moneda tarii de predare.". acestea fiind codificate. Majoritatea tarilor au cate un tarif aplicabil marfurilor straine aflate in tranzit. Acestea. atat la tariful propriu-zis. in statia de predare. -"franco toate taxele". suma nominalizata exprimata. se mai numesc si tarife comune. Tariful de transport trebuie sa contina si conditiile speciale aplicabile transportului respectiv. altele numai la cererea clientilor. Nivelul acestor tarife este mai scazut si scade pe masura ce creste volumul marfurilor transportate prin porturi. pe retelele feroviare ale mai multor state. in mod unitar. insa pe intreg parcursul.prestatoare de servicii agreate de calea ferata si care executa aceste prestatii la cererea predatorului sau a destinatarului.aplicabile pentru marfurile transportate intre doua localitati. etc. Tarifele de transport si taxele accesorii sunt publicate intr-o forma convenita de fiecare cale ferata. pretul de transport se calculeaza prin cumularea acestor tarife de tranzit. -"franco tarife de transport pana la punctul X"predatorul plateste tariful de transport pana la un punct X.predatorul achita toate taxele pana la statia de destinatie.pentru incurajarea tranzitului de marfuri prin anumite porturi. calea ferata le pretinde de la destinatar. Plata se face pe baza tarifelor valabile in momentul incheierii contracului de transport.tarife locale .. -tarife speciale . Cele mai importante si frecvente taxe accesorii sunt: -taxele vamale.predatorul plateste numai tariful de transport propriu-zis. nominalizat (punctul unde se face jonctiunea tarifelor intre tarile limitrofe). cat si la taxele accesorii si.din punctul de vedere al sferei de aplicare si 2.contin pretul de transport intre doua statii situate in state diferite. Prin scrisoarea de transport se precizeaza care anume taxe accesorii sau grupe de taxe accesorii se suporta de predator si care de destinatar.din punctul de vedere al sferei de constructie. daca este cazul. -tarife in . Plata integrala sau partiala efectuata de predator se face in limitele mentionate in scrisoarea de trasura: -"franco tarife de transport" . exista peste 60 de taxe accesorii.se aplica pentru transporturile de marfuri la care participa administratii de cale ferata din cel putin doua state. La efectuarea unui transport international. Tariful de transport feroviar difera: 1. de la acest punct tarifele si taxele accesorii fiind platite de destinatar. -"franco pentru o suma determinata". -tarife de tranzit portuar . Taxele accesorii nepreluate asupra sa de predator. de obicei. pe teritoriul unui singur stat. -cheltuielile pentru repararea ambalajului. Pentru ca au acelasi nivel de structura. la randul lor. 2.sunt intocmite de mai multe cai ferate si se aplica. -tarife de tranzit . -"franco tarife de transport inclusiv . Unele prestari de servicii se executa din oficiu. cheltuielile de camionaj neprevazute in tarif.. pentru refacerea incarcaturii. pentru a echilibra fluxul de marfuri si a evita returul vagoanelor goale.tarife internationale .predatorul achita. Cheltuielile efectuate de calea ferata cu aceste prestatii se numesc taxe accesorii. modul de convertire a valutelor in care este exprimat tariful.

pretul este cu 50-100% mai ridicat in cazul expeditiilor de mare viteza. orice drum este alcatuit din: -infrastructura .scopul incurajarii sau subventionarii transportului anumitor produse pe parcursul unei singure retele feroviare sau a unui grup de tari.cea mai scumpa clasa pentru ca pot suporta un pret ridicat al transportului. 6. asigurand legatura cu terenul si transmiterea catre acesta a eforturilor statice si dinamice. I Drumul reprezinta calea de comunicatie terestra.descarcare. salariile personalului. Constructiv. Astfel. ORGANIZAREA TRANSPORTULUI AUTO Elementele constructive ale transportului auto sunt: I drumurile si II autovehiculele.cuprinde totalitatea lucrarilor care sustin suprastructura.Pretul este in functie de felul expeditiei. Infrastructura cuprinde: - . -Expeditiile de mesagerie prezinta aceleasi probleme ca si expeditiile de coletarie.Pretul este in functie de regimul de viteza . indeosebi cheltuielile cu: amortizarea mijloacelor fixe. Este cazul marilor case de expeditie. De asemenea. De obicei.de termenul de executare al contracului de transport. preturile/tona km sunt mai ridicate pe distante scurte (sub 100 km). dar si a taxelor de transport.clase medii tarifare. dupa care pretul creste proportional cu distanta.Pretul este mai mare in cazul transporturilor executate in conditii si cu mijloace speciale. beneficiaza de preturile cele mai avantajoase.cele mai mici preturi. Spre exemplu. prin negociere cu clientii. respectiv cele ce utilizeaza vagoanele la capacitate. ce sunt de cateva ori mai mari in comparatie cu expeditiile de vagoane. -semifabricatele .Pretul este in functie de valoarea unitara a marfurilor si gradul lor de prelucrare. o grija deosebita in timpul transportului. Ponderea cea mai mare in totalul costurilor o au cheltuielile fixe (75%-85%). fiind mult mai avanatajose pe distante medii si lungi (pana la 1200-1500 km). stationari in statii de triaj. la care se adauga avantajul clientului constand intr-un termen redus de executare a contractului de transport.Pretul este stabilit. conditii speciale de incarcare . 4. garantat de calea ferata. -materiile prime . marfurile cu gabarit depasit necesita mijloace de transport speciale. 5. PRINCIPII DE CONSTRUCTIE TARIFARA Nivelul taxelor de transport pe calea ferata are la baza costurile cailor ferate si considerente de politica economica in domeniul transporturilor. pretul este in functie si de: tipul de vagon. Marfurile care fac obiectul transportului pe calea ferata sunt grupate in mai multe baremuri tarifare.clasa I tarifara. ceea ce determina cresterea cheltuielilor caii ferate. de fixare a lor in vagon. in functie de gradul lor de prelucrare si valoarea unitara. care deruleaza anual mari cantitati de marfuri si cu regularitate si care pot negocia cu caile ferate tarife preferentiale. operatii de triere repetate. Astfel: -produsele finite .Pretul transportului creste in raport cu distanta parcursa. uneori. mai scazute in raport cu cele publicate. Politica economica a autoritatilor de cale ferata a consacrat un ansamblu de principii de constructie tarifara. de dotarile acestuia si de numarul de osii (vagoanele pe doua osii beneficiaza de tarife mai avantajoase decat cele pe 4 osii). Expeditiile de vagoane. dintre care cele mai importante sunt: 1. intretinerea si reparatia cailor ferate. -Expeditiile de coletarie necesita: incarcari si descarcari repetate pe parcurs. Cheltuielile variabile cresc proportional cu distanta. special amenajata pentru circulatia autovehiculelor si a pietonilor. 3. Cresterea pretului nu in raport cu distanta parcursa nu este proportionala cu aceasta. 2. comparativ cu cele derulate cu viteza normala.

a caror stare nu permite viteze mai mari de 15km/h pe toata lungimea lor si care au un coeficient de drum = 1.a. carora li se aribuie un coeficient = 1. -peste 12 tone.b.acestea se impart in: -autovehicule usoare . autocamioane lada. -autovehicule grele . 2.destinate cerintelor de trafic rutier ale intregii populatii si ale economiei nationale. drumuri publice . Criterii de clasificare a drumurilor 1. -drumuri comunale.a. 2. De asemenea.Dupa destinatie: 1.foarte diverse si se pot clasifica dupa modul de constructie in: -autovehicule cu sasiul simplu si -autovehicule cu sasiul articulat . in care scop este inzestrat cu un motor cu care produce sursa de energie pentru propulsie.4.cuprinde drumurile asfaltate. un drum modern este alcatuit din 4 straturi: -substratul .pot fi: -drumuri judetene. 2. rezervate exclusiv circulatiei autovehiculelor.cuprinde toate celelate categorii de drumuri. -statul de uzura . 2. tunele.format din beton. -autovehicule medii capacitate de 10-14 locuri.b. autovehiculele de marfa pot fi: -pana la 1.c.d. 2. agricultura. -stratul de rezistenta . a caror coeficient este = 1. pavate si pietruite. cisterne.cuprinde drumurile pietruite cu piatra sparta. etc. care pot fi: detasabile sau cu semiremorca. cu o grosime de 5-10 cm.capacitate de 35-100 locuri. autocamioane frigorifice.cuprinde drumurile asfaltate.0.terasamentele sau lucrarile de pamant si -lucrarile de arta (poduri.asigura legatura cu punctele de frontiera.Din punctul de vedere al mecanismului de incarcare/descarcare: 3.cuprinde mai multe componente.include drumurile pavate. pietris si bolovani. Dupa sarcina utila. Acestea se impart in: -drumuri de interes vital: -autostrazi . care alcatuiesc corpul propriu-zis al drumului. 2.e. -strazi. Accesul si iesirea pe si din autostrada este permisa numai prin locuri special amenajate. carora li se atribuie un coeficent = 1. autovehicule pentru calatori . Suprastructura este alcatuita din mai multe straturi diferite. viaducte.5 tone. carora li se atribuie un coeficient de drum = 0. categoria M . Dupa folosinta: 1. 2.c.a. in stare mediocra. autocamioane izoterme. Un drum modern trebuie sa dispuna de calitati constructive si de amenajari pentru stationarea autovehiculelor si pentru prioritate de trafic.b.d. -drumuri nationale . carora li se atribuie un coeficient = 1.formata din balast. 2. -intre 3-5 tone. drumurile se impart in 6 categorii: 2. 2. Dupa influenta pe care o au asupra exploatarii autovehiculelor. pe cat posibil. categoria T .6 Coeficientii de drum au menirea de a corecta parcursul efectiv.format din nisip. etc. prin propriile mijloace. in stare buna. drumurile de terasamente. -fundatia .f. II Autovehiculul este principalul mijloc de transport rutier.drumuri de mare capacitate.b.1. Autostrazile sunt prevazute cu benzi unidirectionale. autovehicule pentru marfa . autovehicule cu . Clasificarea autovehiculelor 1. categoria K . -intre 5-8 tone. in stare rea. categoria E include acele drumuri care impun schimbari de viteza pe circa 70% din parcus si cuprinde: drumurile de pamant. drumuri de exploatare . categoria L . suprastructura . reprezentat de orice vehicul care se poate deplasa pe un teren amenajat sau nu.Dupa felul suprastructurii si destinatia ei: 2. in vederea obtinerii parcursului echivalent. 1. separate printr-o banda mediana. de grosime 20-30 cm.2. -intre 8-12 tone. cu o grosime de 30-50 cm.format din bitum.capacitate de 4-6 locuri. 1. localitatile.). -drumuri de interes local . in stare buna. 3. a caror compozitie si tehnologie de executie depind de importanta si de destinatia drumului.a. etc.a. in stare mediocra si dumurile pavate cu bolovani de rau.satisfac cerintele de trafic rutier ale unor agenti economici din industrie. in general. 2. categoria H . acestea intersecteaza denivelat orice alta cale de comunicatie si evita.

Diagrama de transport auto Dcta = Tc + Td + Ti Dpta = Tp + Dcta + Tpd 2L Tc = t1 + t2 + t3 + t4 + t5 = + Tid + Tas unde: Dcta = durata ciclului de transport auto. pana la intoarcerea lui in acelasi loc. intr-un singur sens.suprastructura fixa. care se pot efectua pe durata acestuia. El rezida in prestatii ce se efectueaza cu mijloacele de transport auto si este echivalent cu procesul de productie din aceasta activitate. consta in efectuarea deplasarii marfurilor sau calatorilor dintr-un loc in altul. Tg = timpul de garare. PROCESUL DE TRANSPORT AUTO. t2 = timpul de deplasare de la punctul de incarcare la punctul de descarcare. NOTIUNE. Dpta = durata procesului de transport auto. -declinatiile drumului. transport de marfuri. -parcurs zero (de la garaj la locul de incarcare sau de la locul de descarcare la garaj). in ambele sensuri. transport de bagaje. Tp = timpul de pregatire a autovehiculului in vederea plecarii in cursa. CLASIFICARE Procesul de transport auto.b. t1 = timpul de incarcare . Aceste clasificari au rol important pentru stabilirea modalitatilor de organizare a parcului de autovehicule. Efectuarea unei curse se face pe baza unui itinerar stabilit care trebuie respectat de fiecare automobil si care cuprinde drumul pe care acesta urmeaza sa-l parcurga intre doua puncte. Td =timpul de deplasare de la locul de garare la primul punct de incarcare. . Tas = timpul afectat altor stationari. adica deplasarea incarcaturii la destinatie si revenirea autovehiculului la locul initial de incarcare sau in alt loc.a. Clasificarea procesului de transport auto 1.b. a activitatii de intretinere si reparatii. 3. 1. Durata ciclului de transport consta in timpul care se scurge din momentul plecarii autovehiculului din garaj la locul de incarcare a marfurilor sau de imbarcare a calatorilor si pana in momentul sosirii acestuia la garaj. Durata cursei este egala cu timpul care se scurge din momentul inceperii efectuarii primei operatii necesare incarcarii si pana in momentul incheierii ultimei operatii ce precede o noua incarcare sau garare.Din punct de vedere al continutului incarcaturii: 1. Prin cursa se intelege efectuarea unui singur transport. Ciclul de transport se compune din una sau mai multe curse. Deci. Tid = timpul de incarcare/descarcare. Prin ciclu de transport auto se intelege activitatea de transport a unui autovehicul. In cadrul procesului de transport auto se pot efectua 3 tipuri de parcursuri: -parcurs cu incarcatura. t4 = timpul de deplasare de la puncul de descarcare inapoi la punctul de incarcare.c. de la plecarea din punctul de garare. STRUCTURA. de stabilire a cheltuielilor de exploatare. t3 = timpul de descarcare.d. cursa reprezinta activitatea autovehiculului intre capetele traseului. -intensitatea traficului. 1. V = viteza de deplasare a autovehiculului. Organizarea ciclului de transport se bazeaza pe cunoasterea: -volumului traficului de marfuri si calatori. in modul cel mai general. In traficul urban de calatori insa. t5 = alte stationari. tinand seama de viteza de parcurgere a distantei si de stationarile pe parcurs. cursa reprezinta activitatea autovehiculului intre doua incarcari succesive. 1. in timp ce in traficul urban cursa semnifica activitatea autovehicului intre capetele traseului. L = lungimea traseului. Ti = timpul de intoarcere de la locul de descarcare la locul de garare. -a intensitatii si frecventei curentilor de marfuri si de calatori. La stabilirea itinerarului trebuie sa se tina seama de: -lungimea drumurilor si starea tehnica a acestora. cu autovehiculele. Tpd = timpul de garare a autovehiculului si de predare a documentelor la intoarcerea din cursa. autovehicule cu suprastructura basculata. Tc = timpul cursei. de aprovizionare cu materiale. piese de schimb. transport de calatori. -parcurs fara incarcatura.

Capacitatea de circulatie si de transport auto Capacitatea de circulatie auto (Cc) reprezinta numarul maxim de autovehicule care pot circula pe un sector de drum intr-un sens sau in ambele sensuri de circulatie. f.presupune efectuarea mai multor mersuri pendulare. a. Curentii de marfuri/calatori pot avea variatii de la o perioada la alta.transport de posta.b.presupune efectuarea unor operatii inverse fata de mersul de colectare. c. 7. iar descarcarea intr-un singur loc). Determinarea capacitatii de circulatie in traseul rutier se poate efectua cu ajutorul calculului probabilitatilor. 3. -probabilitatea numarului de depasiri care se pot efectua.cantitatea de trafic . transporturi de colectare si distributie. cum ar fi: 5. intr-un sens.presupune deplasarea autovehiculelor intre mai multe puncte de incarcare si descarcare. a. 6. transporturi locale. 3. -echivalarea diferitelor feluri de vehicule. b. 2. e.c. 3.cantitatea de trafic transportata sau de transportat intr-o unitatea de timp. b. transporturi internationale.prestatia de trafic . d. pentru o ora sau o zi intreaga. qmi = cantitatea de marfuri transportate in fiecare cursa.mersul de colectare si distributie 4.Din punct de vedere al ariei de desfasurare: 2. Din punct de vedere al locului si numarului manipularilor: 3. acestea efectueaza unul sau mai multe tipuri de mers sau cicluri de transport: a. neuniformitatea curentilor respectivi. care semnifica.mersul inelar . de fapt. volumul parcursului marfurilor/calatorilor pe un drum dat. raportat la o unitate de timp. iar descarcarea in mai multe puncte succesiv). Timpul total de transport/de exploatare pe un anumit traseu se stabileste cu ajutorul relatiei: Tt = tm + tid + tas + ts unde: tm = timpul de mers. 3. avand un punct comun de plecare. din cauze tehnice. etc.mersul de distributie . transportri de colectare (incarcarea se face succesiv din mai multe locuri. altfel spus. Gradul de neuniformitate este luat in consideratie in organizarea traseului prin coeficientul de neuniformitate care se determina ca si in traseul feroviar prin raportul dintre volumul maxim de transportat si volumul mediu stabilit pentru perioada data.presupune parcurgerea unui traseu cu atingerea mai multor puncte de incarcare. transporturi interurbane.curentul de trafic .mersul de colectare .mersul pendular . transporturi de distributie (incarcarea se face intrun singur loc.reflecta munca de transport raportata la timp. Prin curent de marfuri/calatori se intelege cantitatea de marfuri/numarul de calatori care urmeaza a se deplasa intre doua puncte intr-o unitate de timp. etc. c.mersul radial . tid = timpul afectat operatiunii de incarcare/descarcare. 2. de regula. 2. 3. intr-un singur sens. intr-un timp determinat.presupune repetarea deplasarii intre doua puncte de incarcare si de descarcare. 3. Cantitatea totala de marfa transportata pe un sector de drum este egala cu: unde: n = numarul de curse (trasee) efectuate. transporturi directe (deplasarea marfurilor se efectueaza intre doua puncte fara alte operatii). tas = timpul afectat pentru pregatire si asteptare. astfel incat formeaza o linie inchisa. Elementele de organizare a circuitului automobilelor in transportul de marfuri 1. Organizarea circulatiei in transportul auto nu poate face abstractie de cunoasterea si luarea in consideratie a catorva elemente.Printre elementele definitorii ale circulatiei in traseul auto se inscriu si curentii de traseu. Aceasta se determina. d. Determinarile efectuate pe baza acestor calcule servesc la stabilirea indicilor de aglomerare care reprezinta gradul de stanjenire in . Modelele de calcul ale capacitatii de circulatie sunt numeroase si au la baza diferite ipoteze privind: -vitezele de circulatie. ts = timpul de stationare pentru odihna soferului. in procesul circulatiei automobilelor.cantitatea de transportat exprimata in tone sau numar de calatori.

Institutii ale traficului rutier international de marfuri Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial. a cresterii schimburilor economice dintre state. intr-un anumit sens de circulatie. cu atat mai mult cu cat intervalul este mai mic. Nemijlocit legata de capacitatea de circulatie este capacitatea de transport. Norvegia. tara noastra a aderat la IRU in .se refera la proiectarea unor elemente ale drumului care sa asigure: desfasurarea nestingherita a circulatiei. la extremitatea caii de rulare si sunt mai putin stanjenitoare in circulatie. etc. etc. marirea numarului de benzi de circulatie. care caracterizeaza gradul de stanjenire a circulatiei. Reglementari si institutii in traficul rutier international de marfuri I. Valoarea Ct depinde de: -tipul autovehiculelor si -Cc. Dreptul de a folosi drumul este general. Deoarece capacitatea de circulatie se exprima in autoturisme. Pe baza studiilor si a experimentelor practice s-a stabilit ca miscarea a doua autovehicule poate fi considerata independenta daca intervalul de timp dintre ele este >= 9 secunde. In ceea ce priveste vehiculele pe doua roti. Aceasta poate fi influentata negativ de: -latimea redusa a benzii de circulatie.se refera la: reglementarea stationarii in orele de varf. amenajarea intersectiilor de drumuri. -motocicletele . Masurile care pot duce la cresterea capacitatii de circulatie sunt: -masuri de ordin constructiv . amenajarea statiilor de alimentare cu combustibil. influenta autovehiculelor grele modifica cifrele de baza stabilite analitic.Uniunea Internationala a Transportatorilor Rutieri (IRU). Suedia. Franta. Cifrele medii indicate pentru echivalare sunt: -1 / 5 autoturisme pentru o bicicleta. Transportul auto (spre deosebire de cel feroviar) reprezinta numai o parte a circulatiei rutiere. etc. cat si particularilor si cetatenilor straini. pe masura dezvoltarii si modernizartii rutiere.circulatie pe care trebuie sa-l accepte conducatorii auto la parcurgerea drumului. Elvetia. De mare importanta este gasirea solutiilor pentru marirea capacitatii de circulatie. Danemarca. De aceea. de regula. Proportia intervalelor < de 9 secunde constituie un prim indice. s-a simtit tot mai mult necesitatea constituirii unei organizatii a transportatorilor. -1 / 2 autoturisme pentru motocicleta. Qm in transportul rutier se exprima in calatori*kilometrii sau tone* kilometrii si se determina cu relatia: Tk = Ct * lmt unde: lmt = distanta medie de transport a unei tone. Anglia. Ct = Cc * qm unde: qm = numarul mediu de tone/calatori transportate de un autovehicul. Efectueaza ele insele depasiri si sunt jenante pentru circulatia altor tipuri de autovehicule.circula. la echivalarea acestora in autoturisme se disting doua categorii: -bicicletele . cand a lua fiinta. la Geneva . -masuri de exploatare . proportia intervalelor < de 9 secunde constituie un indice de aglomerare. -proportia autovehiculelor grele in totalul traficului. evitarea traversarii localitatilor. Pentru intervalele de timp < de 9 secunde. evitarea pasajelor la nivel cu calea ferata. limitarea circulatiei autovehiculelor grele. pe drum circula autovehicule care apartin atat societatilor de transport. care sa apere interesele membrilor sai. Aceasta s-a realizat in 1948. TRANSPORTUL AUTO DE MARFURI IN TRAFICUL INTERNATIONAL. -neasigurarea gradului de vizibilitate. Actul de constituire a IRU a fost semnat de delegatiile nationale din 8 tari europene: Belgia.autovehicule rapide care circula pe toata latimea benzii de circulatie. Prin capacitate de transport (Ct) se intelege cantitatea de marfuri/numarul de calatori care se pot transporta cu mijloacele de transport auto intr-o ora sau intr-o zi. conducatorii autovehiculelor sunt stanjeniti in miscarea lor de autovehiculelor care ii preced. Olanda.

reprezentate de scrisoarea de trasura tip CMR. Aceasta Convetiei apartine seriei de conventii internationale initiate de Comisia Economica ONU pentru Europa.1963. trebuie mentionata constributia IRU in legatura cu: -punerea in aplicare a Conventiei vamale privind transportul rutier international de marfuri sub acoperirea carnetelor TIR. starea sigiliilor. pe teritoriul a cel putin doua tari parti ale Acordului si numai pe teritoriul lor. Carnetul TIR il scuteste pe transportaor de depunerea unor garantii vamale proportionale ca marime cu valoarea marfurilor transportate. in cadrul acestei Conventii sunt reglementate. II. etc. in mod uniform. Principale atributii ale ROMTRANS sunt: primeste. la care titularii carnetelor TIR sunt expusi in virtutea legilor si reglementarilor vamale ale tarilor pe teritoriul carora se produc abateri. Reglementari ale traficului rutier international de marfuri 1. 1959) . reuniunile organizate de IRU si sustine interesele membrilor sai in cadrul acestora. gestioneaza si elibereaza.se aplica transporturilor efectuate. contra cost. ceea ce determina scaderea duratei transportului si diminueaza posibilitatile de degradare a marfurilor perisabile.Conventia referitoare la contractul de transport international de marfuri pe cale rutiera (CMR) . -garanteaza aplicarea Conventie TIR si este tinuta raspunderii de plata taxelor si a penalitatilor banesti. pentru controlul vamal. -colaborarea la elaborarea altor conventii internationale referitoare la: circulatia si semnalizarea rutiera. transportul marfurilor in containere. Pentru fiecare vehicul rutier se intocmeste un carnet TIR valabil pentru o singura calatorie. dupa controlul vamal al autovehiculului. ROMTRANS indeplineste rolul de Asociatie garanta pentru aplicarea Conventiei TIR. carnete TIR.semnata la Geneva in 1956.acorda transportatorilor avantaje de ordin vamal menite sa faciliteze traficul international de marfuri. in cazuri extreme. organele vamale pot ordona desfacerea sigiliilor si inlocuirea acestora cu altele noi. -crearea Serviciuui de Asistenta mutuala internationala. conditiile generale in care se incheie si se executa contractul de transport rutier de marfuri. in punctele vamale ale tarilor de tranzit. verificand. -crearea Asociatiei Internatonale pentru transportul marfurilor perisabile. a caror serie este trecuta in carnetele TIR aflate in posesia conducatorului auto. membrilor sai. -participa la congresele. aplica acestuia sigiliile TIR.si-a propus urmatoarele obiective: -coordonarea si schimbul de experienta cu societatile si gruparile . pe plan intern. -contribuie la elaborarea de reglementari de trafic rutier international. in tara noastra. chiar si in tranzit. participa la elaborarea tarifelor de traseu auto si a altor acte normative ale circulatiei rutiere. IRU a contribuit la elaborarea instrumentelor tehnice si comerciale menite sa promoveze transportul auto pe plan international. transportul marfurilor periculoase. Organele vamale din tarile de expediere.Asociatia Internationala pentru transportul marfurilor perisabile (semnata in 1955) . 2. in domeniul transportului auto. dupa efectuarea controlului. 4. Autovehiculele care circula sub acoperirea carnetelor TIR beneficiaza de eliminarea operatiilor de deschidere. La aceasta Conventie Romania a aderat in 1963. la completarea si revizuirea celor existente si. -elaborarea scrisorii de transport international in conformitate cu prevederile Conventiei privitoare la transportul rutier international de marfuri (CMR).Acordul European privitor la transportul de marfuri periculoase pe sosele (semnat in 1957) . Organele vamale din tarile de tranzit controleaza autovehiculele numai sumar. 3.Conventia vamala referitoare la transportul international de marfuri sub acoperirea carnetelor TIR (Geneva. in special.

etc. 1.Acorduri si Conventii bilaterale incheiate intre doua sau mai multe tari .). fluvii. -al treilea exemplar se retine de transportator. -valoarea declarata a marfii si suma care prezinta inters special la eliberare. Activitatea de transport ce se desfasoara pe lacuri. Caile navigabile Canalele maritime si fluviale ofera pentru toate navele. pe baza de autorizatie. taxe accesorii.de regula 1 an. Expeditorul poate sa ceara verificarea greutatii marfurilor de catre transportator si. -greutatea bruta a marfii. -instructiunile necesare pentru indeplinirea formalitatilor vamale. -scutirea reciproca de orice fel de taxe si impozite pentru un numar contingentat de calatori. -locul prevazut pentru eliberarea acestora. -al doilea exemplar insoteste marfa. -instructiunile expeditorului catre transportaor cu privire la asigurarea marfii.nationale aderente. -cheltuieli pe care expeditorul le ia asupra sa. largi posibilitati de deplasare. -numele si adresa transportatorului.dau dreptul la o singura calatorie dus-intors pe perioada de valabilitate a autorizatiei. Aceasta se intocmeste in 3 exemplare.asigura drepul efectuarii unui numar nelimitat de curse intr-o perioada determinata . scrisoarea de transport trebuie sa contina si urmatoarele indicatii: -interzicerea transbordarii. -numele si adresa destinatarului. Autorizatiile de transport pot fi: permanente . indiferent de pavilionul sub care circula. 5. -de calatorie . -elaborarea unor studii pe probleme legate de transportul rutier de marfuri sub temperatura dirijata. -mentiunea ca transportul este supus regimului stabilit prin CMR si nici unei alte reglementari contractuale.Conventia asupra circulatiei rutiere si Protocolul privind semnalizarea rutiera elaborate la Geneva in 1949 si imbunatatite la Conferinta de la Viena din 1968. Din punct de vedere tehnic. Expeditorul raspunde pentru toate cheltuielile si daunele pricinuite transportatorului din cauza inexactitatii sau insuficientei datelor inscrise in scrisoarea de transport. CONTRACTUL DE TRANSPORT IN TRAFICUL RUTIER INTERNATIONAL DE MARFURI Proba acestui contract se face prin scrisoarea de trasura tip CMR. transportatorul are dreptul sa ceara intocmirea de scrisori de transport pentru fiecare vehicul folosit sau pentru fiecare fel ori lot de marfa. Scrisoarea de transport trebuie sa contina urmatoarele date: -locul si data intocmirii. -numarul coletelor. la primirea marfii. canale poarta denumirea de navigatie interioara sau fluviala. semnate de expeditor si de transportator. -locul si data primirii marfii. rauri. a tarifelor si a conditiilor de tansport pentru marfurile perisabile. la randul sau. 6. -scutirea reciproca de orice fel de taxe si impozite. Transportatorul este obligat ca. acesta cere plata cheltuielilor. navigatia interioara se deosebeste de cea . termenul convenit in care transportul trebuie efectuat. taxe vamale. -reducerea partiala a taxelor si impozitelor pentru un numar contingentat de calatori. cum ar fi: -necontingetarea numarului de curse. -starea aparenta a marfurilor si ambalajelor. sa verifice: -exactitatea mentiunilor referitoare la numarul coletelor. -denumirea curenta a marfurilor si felul ambalajului. Cand marfa trebuie sa fie incarcata in doua sau mai multe vehicule sau daca este vorba de feluri diferite de marfa sau de loturi diferite. -cheltuielile aferente transportului (pretul de transport.prin care partile contractante isi acorda reciproc o serie de avantaje. iar cea care se desfasoara pe mari si oceane se numeste navigatie maritima. publicarea studiului si coordonarea activitatii in vederea transportului rutier de marfuri perisabile. din care: -primul exemplar se remite expeditorului la predarea marfii. Daca este cazul.

cai navigabile cu exploatare permanenta: b. in ambele sensuri. nu este supusa suveranitatii acestora. Cabotajul ete rezervat.din punct de vedere al perioadei de navigatie: b. cai navigabile naturale. dreptul international a consacrat regula potrivit careia cabotajul este o navigatie maritima sau fluviala intre porturile situate pe teritoriul aceluiasi stat. Cabotajul national. Cabotajul poate fi: -national . ea putand fi construita si artificial.drumuri de cabotaj.dupa caracterul navigatiei: a. pe intreaga perioada de navigatie. cai navigabile cu scurgere libera. c.2. in virtutea caruia suprafata marii si oceanelor. Transportul bunurilor prin cabotaj se face sub control vamal.maritima prin aceea ca adancimea apelor pe care se face navigatia este mai mica. Transportul de cabotaj este transportul de-a lungul coastelor.Drumurile oceanice internationale sunt cele mai importante pentru comertul international. situate in acelasi bazin maritim sau in bazine maritime invecinate. Ca si drumurile de cabotaj si drumurile maritime internationale. din care fac parte directiile transoceanice ce reprezinta drumurile de curse lungi strabatute de navele de mare tonaj. -libertatea de a instala conducte petroliere si cabluri submarine. fara pericol.gabarit. in general.intre porturile aceleiasi tari.intre porturile diferitelor state. navelor nationale. portivit principiului "marii libere".din punct de vedere al constructiei lor: c. in baza unui permis eliberat de vama tarii respective.Drumurile maritime internationale asigura legaturile intre porturile diverselor state. -international .drumuri maritime internationale. cu sau fara incrucisare. Prin cale navigabila. adancime. 3. situate in mari sau oceane diferite. la maxim 100 mile distanta de limitele apelor teritoriale. caile de navigatie interioara se materializeaza in insusi cursul de apa pe care navigatia se face. se intelege drumul stabilit si trasat pe harta pe care navele se pot deplasa. la randul sau. -raza de curbura. 2. se numeste senal navigabil. -libertatea pescuitului. Zona continua a cursului de apa si a caii navigabile cu raze ce nu coboara sub o anumita limita si care permite navigatia vaselor intr-un sens sau altul. de regula. Caile de navigatie interioara trebuie sa indeplineasca anumite conditii de: . O problema inca contrversata este aceea a . Caile de navigatie se pot imparti in trei grupe: 1. cai navigabile cu exploatare periodica. eliberata de un organism guvernamental. situata dincolo de limita apelor teritoriale ale statelor. -latime.intre porturile aceleiasi tari. in conditii de egalitate. 1.1. care numai partial are caracter mutual.2. Conventia de la Geneva (1958) stipuleaza urmatoarele drepturi ale statelor in marea libera: -libertatea navigatiei. 3.1. La randul sau. motiv pentru care si gabaritul navelor este diferit. Caile navigabile pot fi clasificate dupa mai multe criterii: a. porturile aceleiasi tari. gabaritul senalului navigabil se caracterizeaza prin: adancime. Cabotajul cu caracter international se desfasoara intre porturi apartinand unei uniuni vamale de tipul UE. se imparte in: -mic cabotaj . cai navigabile ecluzate. -libertatea de survol. b. c.drumuri oceanice internationale. ce se concretizeaza prin constructii de inceput si sfarsit a acestora (reprezentate de porturi) si prin eventuale constructii si instalatii de semnalizare in navigatie.intre porturile aceleiasi tari.2.1. situate in acelasi bazin maritim. -mare cabotaj . 2. Pana la aparitia uniunilor vamale. fara pericol. cai navigabile artificiale. care nu fac parte dintr-o uniune vamala. si drumurile oceanice internationale sunt deschise navelor tuturor statelor. navele straine putand fi acceptate doar daca dispun de o autorizatie speciala. Spre deosebire de caile maritime. a.Drumurile de cabotaj leaga. intre ele. Un element aparte in navigatia fluviala il constituie calea navigabila. -nivel al apei.

navele mixte.000 .000 . -nave specializate pentru transportul marfurilor solide . concomitent. aceste nave transporta si autovehicule. etc. -nave combinate din aceasta categorie.000 TDW (cele care transporta produse rafinate din titei) si cu tonaje intre 100.5. exclusiv sau cu prioritate. in mod unilateral. determinat prin masuratori de tonaj. flota navelor tanc mai cuprinde: nave specializate pentru transportul uleiurilor vegetale. etc.8316 m3 (100 picioare cubice).alimenteaza navele comerciale cu combustibil.pot fi: ^ De mic tonaj .400.nave pentru transportul persoanelor (pachebot-urile).acea parte a volumului . zona de pescuit la 200 mile de la tarm).nave pentru transportul marfurilor (cargo-urile). au adoptat "principiul celor 12 mile de la tarm". -navele de transport si de prelucrare a pestelui oceanic.utilizate pentru transportul pestelui si a carnii. -spargatoarele de gheata. anumite resurse maritime (SUA si Canada si-au extins. In efectuarea masuratorilor se determina: -tonajul registru brut .din aceasta categorie fac parte: cargo-urile pentru transportul marfurilor generale. ce poate transporta. ^ De mare tonaj . b. dupa norme nationale sau in baza Conventiei internationale de la Londra. Navele maritime comerciale sunt grupate in trei categorii: a. -navele de pescuit. putand transporta cantitati mari de carne si peste congelat. Marea teritoriala. situata dincolo de limita apelor teritoriale. O larga acceptiune a capatat conceptul de zona economica sau de zona economica exclusiva prin care se intelege o zona maritima adiacenta. 2.000 . Acest tip de nava combina avantajele mineraliere cu cele ale tancurilor petroliere si se gaseste in una din variantele: 00 (ore-oil) sau OBO (orebull-oil). a melasei si gazelor naturale lichefiate. de asemenea: ^ LO-LO (left on . -navele de buncheraj . navele specializate pentru transportul marfurilor de masa si vrachierele universale.din aceasta categorie fac parte: -navele frigorifice .delimitarii uniforme si precise intre marea teritoriala si cea libera.Tonajul navei .cuprind: -remorcherele .000 TDW si chiar mai mult (cele care transporta produse neprelucrate).volumul spatiilor interioare.ajuta la escavarea aluviunilor si mentinerea adancimii apelor. ^ RO-RO (roll on . Se exprima in unitati de volum si in tone registru.intre 1. exprimat in m3. fluviale.volumul total al spatiilor inchise de la bordul unei nave si -tonajul registru net .000 . a produselor chimice lichide.60. Navele Navele sunt mijloacele de navigatie utilizate pentru realizarea activitatii de transport si a altor servicii (maritime. stabilita in mod unilateral de statele riverane.roll off) incarcarea si descarcarea se face pe orizontala. marfuri de masa solide si lichide. in afara de containere.ajuta la acostarea navelor in porturi. -navele port-barje .Volumul carenei.20. o nava mai sofisticata este vrachierul combinat. a vinurilor si a alcoolului etilic. locomotive si vagoane.000 . in functie de interesele economice si politice ale acestora. -dragoarele .000 TDW. Navele pentru transportul marfurilor sunt grupate in: -nave tanc (pentru transportul marfurilor lichide) majoritatea covarsitoare a acestora o formeaza tancurile petroliere.este dat de volumul partii imerse a navei. Acestea sunt de mare capacitate: intre 20.sunt folosite in transportul intermodal maritim si fluvial. -nave speciale . Caracteristicile navei Dintre caracteristicile de volum si de greutate ale navei retinem: 1.000 TDW. -navele port-container .10000 TDW. unde o tona registru = 2.left off) . de navigatie interioara.incarcarea si descarcarea containerelor se face pe verticala. si Romania. in care statele riverane isi rezerva dreptul de a folosi. c. variaza de la un stat la altul. ^ De tonaj mediu . 2.intre 5. Cele mai multe state. In afara tancurilor petroliere. Aceste nave pot fi.).intre 10. -nave auxiliare .

fie in tone engleze. societatea de clasificare garanteaza navlositorilor si societatilor de asigurare ca nava Este etansa. Pentru a obtine tonajul registru net. -certificatul de clasa pentru echipamentul radio. au aparut si altele. 3. Prima societate de asigurare a fost Societatea LLOYD (Londra). din tonajul registru brut se scad spatiile alocate cabinelor si cele accesorii ale intregului echipaj. cat si cel net. in conformitate cu legislatiile lor nationale si prevederile conventiilor Internationale privind conditiile navigatiei in marea libera. Cu timpul. -supravegherea navelor in constructie si exploatare. -certificatul de clasa pentru echipamentul de navigatie. echipaj. Clasa acordata de RNR evidentiaza categoria navei aflate sub supraveghere.total al spatiilor inchise de la bordul unei nave care este destinata incarcarii marfurilor si pasagerilor. Eliberand UN asemenea certificat. provizii. elaboreaza norme tehnice obligatorii si verifica indeplnirea unui certificat de clasa. calculata de santierul naval constructor. de remorcaj. Deplasamentul navei este de doua feluri: -deplasamentul navei goale . se noteaza cu TDW. pentru ca prin el se evidentiaza capacitatea utila de incarcare a navei pentru care se plateste navlul si care caracterizeaza eficienta in exploatare a navei.eitul brut . apatehnologica. rezistenta si apta. -urmarirea aplicarii conventiilor internationale. Acest tip de deplasament este o marime constanta.1965 . lubrefianti. pentru a intelege ca este vorba de capacitatea de incarcare a navei. provizii). se masoara in tone.eitului brut cu toate greutatile de la bord ce nu reprezinta marfa (combustibil. din punct de vedere constructiv si al dotarii. cat si pentru societatile de asigurare. Atat DW-eitul brut. In exploatarea navei este important ca ponderea DW-eitului net in DW-eitul brut sa fie cat mai mare. -certificatul de clasa provizoriu. de trecere prin canale si sunt calculate o serie de elemente din structura cheltuielilor de exploatare.masa navei la iesirea din santierul naval in care a fost construita.are sediul la Bucuresti si birouri in principalele porturi ale tarii. Pentru caracterizarea capacitatii de incarcare a unei nave se foloseste: -DW .Deplasamentul . -deplasamentul de plina incarcare . echipaj. apa tehnologica. atestata de certificatul de clasa. marfa. Registrul Naval Roman (RNR) . cum ar fi: -certificatul de clasa. va fi mai buna.masa navei incarcata pana la linia de plina incarcatura. in urma activitatii de supraveghere.se calculeaza prin diferenta dintre deplasamentul navei de plina incarcare si deplasamentul navei goale si -DW . certificatul de clasa pentru mijlocul de semnalizare.greutatea navei exprimata in tone sau greutatea coloanei de apa dislocuita de nava in stare de plutire. din toate punctele de vedere. Deplasamentul poate fi exprimat si in metrii cubi si se numeste deplasament volumetric. cu atat nava va prezenta un interes sporit pentru navlositori. potabila. ale caror riscuri asumate cresc. RNR elibereaza navelor acte sau certificate oficiale. potabila.eitul net . Clasa navei. Cu cat starea tehnica a navei. Operatia de acordare a clasei se . solida. insa. in general. -executarea masuratorilor de tonaj. Atributiile RNR sunt: -clasificarea navelor maritime si de navigatie interioara. fara rezerve de combustibil. lubrefianti. numite tone lungi. o data cu vechimea navei. unde o tona lunga= 1016. In functie de tonajul registru net se percep: taxele de pilotaj. pentru efectuarea voiajului. Registre de clasificare Registrele de clasificare sunt institutii specializate care. Acesta se masoara fie in tone metrice. -certificatul de clasa pentru instalatia frigorifica. -certificatul de clasa pentru mijlocul de salvare. ca de altfel si primele de asigurare pe care le percep de la armatori si de la comercianti.se calculeaza prin diminuarea DW .0475 kg.

-de pescuit. -aprovizionarea.b.. de la cele mai putin groase pana la corpuri de gheata compacta. la simbolul fundamental se adauga simbolul F.b. care. la gurile de varsare ale fluviilor.navigatie maritima nelimitata. golfuri. la simbolul fundamental se adauga insemnele: G10. Un alt semn poate arata numarul compartimentelor vecine la a caror inundare nava isi mentine starea de flotabilitate si stabilitate. clasa acordata structurii de lemn. Daca nava are mijloace speciale de protectie anti incendiu. -efectuarea tuturor reparatiilor implicate in transportul marfurilor (in principial). porturi maritime-fluviale .a.deservesc o anumita industrie. intretinerea si repararea acestora.indica modul de constructie a corpului si a masinii navei. PORTUL MARITIM Porturile maritime sunt adaposturi naturale sau artificiale.Dupa destinatie: 2. Aceste semne sunt cifrele: 1. pot asigura: -intrarea si iesirea navelor. I .navigatie maritima. 3. la numitorul celei de-a doua fractii pot fi puse simbolurile: 0 . cifre sau semne. litere. G50. 2.pentru nave ce circula pe ape interioare CM 1 unde: RNR . 1 . care asigura . de masa.cu amenajari minime pentru adapostirea navelor. porturi mondiale . 2 si 3. zona de navigatie permisa.pentru un anumit trafic (marfuri speciale. Mai poate fi adaugata si o mentiune scurta a destinatiei navei. inclusiv industria constructoare de nave. Simbolurile acordate de RNR sunt: RNR M . categoria masinilor principale. -adapostirea lor contra vanturilor si valurilor.navigatie interioara. porturi speciale . Daca nava este construita pentru navigatia printre gheturi si are intarituri cerute de normele RNR.navigatie interioara in zone cu valuri de 0. G40.sunt noduri puternice in circuitul general al marfurilor (Rotterdam.a. 3. Porturile maritime se pot clasifica dupa mai multe criterii: 1.au amenajari si organizari specifice destinatiilor lor.6 m si o lungime de maxim 5 m. Marsilia. *porturi mixte .sunt situate pe malul marilor si oceanelor. 2 .a.indica faptul ca nava a primit o clasa din partea RNR. Certificatul de clasa sta la baza stabilirii cotelor de asigurare si ofera societatilor de asigurare garantii asupra starii tehnice a navei. porturi comerciale pot fi: -specializate si -partial specializate . porturi de litoral . 2 .navigatie maritima in mari deschise si inchise la o distanta de sub 50 mile marine de la locul de adapost. La navigatia interioara pot fi puse urmatoarele simboluri: 1 navigatie interioara in zone cu valuri inalte de 1. in cazul navigatiei maritime. etc. Dupa importanta comerciala (care se exprima prin capacitatea traficului anual): 3. cherestea). care indica capacitatea navei de a naviga printre gheturi.Dupa asezarea geografica: 1. 2.b. Hamburg). *porturi ecluzate sau semiecluzate . ce arata: caracteristicile principale constructive sau de rezistenta. situate in zona litorala. in urma unor lucrari hidrotehnice si industriale speciale si a unor masuri organizatorice riguroase.numeste clasificare si se face sub forma de calificative prin: simboluri.2 m si o lungime de maxim 12 m. 3 navigatie maritima costiera.navigatie maritima in mari deschise la o distanta de sub 200 mile marine de la locul de adapost.pot fi: -industriale .pentru navele ce circula pe apele maritime CM O RNR I . G30.sunt porturi mai mari sau mai mici. porturi militare . categoria de servicii. 2. 1. G60. M .sunt situate la gurile fluviilor sau pe sectoarele maritime ale acestora. In zonele geografice cu maree. -de adapost . G20. CM .c.care au bazinele inchise cu ecluze sau porti. pe continente sau insule. bai. porturi internationale . porturile maritime din aceasta categorie pot fi: *porturi deschise cand acuatorul poturilor ramane deschis fenomenelor de maree.au unele bazine inchise cu ecluze sau cu porti si altele expuse fenomenelor de maree.

Bordeaux. Tot in virtutea acestei depozitari. Portul maritim este un puternic nod de comunicatii. se creaza stocuri pentru completarea diferentei de incarcatura sau calibru la navele de marfuri generale si stocuri tampon. se impune organizarea de dane specializate si. avand.se manifesta sub forma depozitarii tranzitorii si a celei de inmagazinare. in unele cazuri. ca o zona de tarm special amenajata. in . in conditiile unui trafic mare de marfuri. 1) Principala functie a porturilor este aceea de transbordare a marfurilor. de pe mare pe uscat si invers. Intre aceste doua categorii exista o serie de deosebiri importante. si utilaje pentru prelucrarea marfurilor. indiferent de formele de manifestare. 3) Functia portuara industriala . in mod hotarator. in care se intalnesc. Odessa. 3. 2) Functia de depozitare . pentru unele cazuri de intrerupere a activitatii.relatii de transport intre mai multe tari apropiate si chiar traversade oceanice (Constanta. care consta din utilaje pentru efectuarea transbordarilor. regionale. acostand in acele porturi in care anumiti incarcatori le ofera conditii de transport avantajoase .au zona de actiune in limita tarii respective. Navele utilizate in navigatia neregulata colinda marile si oceanele in cautare de marfuri de transportat. conjugat cu conditiile de derulare a acestuia in conditii de eficienta. avand ca activitate principala transbordarea marfurilor. unele porturi au caracter unitar. Depozitul de inmagazinare are un caracter economic si comercial foarte pronuntat si imbraca diferite forme: *inmagazinarea de echilibrare. *inmagazinarea de dispozitie pentru economii. caile de transport maritime cu cele terestre si unde are loc schimbul permanent si organizat de marfuri in ambele sensuri. in unitati cu bazine portuare dispersate pe mari intinderi (cazul Londrei. Este. de asemenea. combinatele siderurgice. de volumul mare al traficului derulat. Astfel. de tipul si eficienta lucrarilor de infrastructura privind zona de contact. Rotterdam). Exemplu: rafinariile petroliere. concentrat. *inmagazinarea pe durata prelucrarii. aceasta este influentata. in cadrul acestora. locale . de terminale maritime. de pe navele maritime pe uscat si invers. influentata si de infrastructura. cheiuri). complexele de prelucrare a cerealelor.d. Functiile portului Portul comercial maritim se poate defini. Trieste).rezida din procurarea unor materii prime de catre unitatile existente in apropierea portului. la care se adauga unitatile de constructie navala (santierele navale). care dispune de un pachet de marfuri suficient de mare pentru a acoperi intregul spatiu de transport oferit de nava respectiva. Depozitul de tranzit are rolul de a crea stocuri de echilibrare a disproportiei dintre capacitatea mare a navelor fata de capacitatile mijloacelor de transport terestre. Operatia de transbordare are loc de-a lungul frontului de acostare in acvatorul portului si.a. De aceea navele trampa transporta. bazine.b. porturi nationale. Fiecare cursa este legata de satisfacerea cerintelor de transport ale unui singur navlositor. Modalitati de exploatare comerciala a navelor Practica maritima internationala a consacrat doua modalitati distincte de exploatare comerciala a marfurilor: 1) navigatia regulata (de linie). 4. de trecere de pe apa pe uscat (maluri. altele se prezinta sub forma unui complex portuar. Acestea sunt unitati portuare dotate cu cele mai performante instalatii portuare de manipulare a marfurilor. 2) navigatia neregulata (trampa). iar 4. care nu este legata de o anumita ruta de transoport. in sensul cel mai general.Dupa intindere si gradul de dispersare al acvatorului si al frontului de operare: 4. de anumite porturi de expediere si destinatie. Functia de depozitare este pusa in evidenta.de unde si denumirea lor de trampa. de aceea. navigatia trampa presupune o navigatie neregulata. imbinandu-se.

putand fi angajate. rezulta o serie de particularitati ale navigatiei de linie fata de navigatia trampa. 3) Lipsa dependentei acestor transporturi de marfuri de un singur expeditor. se intalnesc adesea marfuri generale care se transpota cu nave trampa si marfuri de masa care se transporta cu navele de linie. Sistemul navelor trampa este cunoscut armatorilor numai la timpul prezent. etc. navele de linie trebuie sa ofere conditii de transport pentru orice fel de marfuri. luate separat. 4) Forma contractului de transport: . exista si un numar de armatori mai mici. navele de linie furnizeaza serviciile unei clientele numeroase. indiferent daca incarcatura prezinta sau nu interes pentru armatori. minereu.la navele de linie nu exista. pe o anumita ruta comerciala.in navigatia tramp este cunoscut sub denumirea de charter party. Aceasta particularitate nu trebuie absolutizata. alaturi de marile companii de navigatie din tarile dezvoltate. In general. cunoscut sub numele de charter party. in general. primul servit". navigatia trampa este intotdeauna urmare a obligatiilor contractuale asumate de armator. Navele de linie se deplaseaza pe itinerariul anuntat. facand exceptie navele navlosite pe baza de contracte de navlosire pe termen lung. armatorii navelor de linie au obligatia de transportatori unici. pe ce mari si oceane vor naviga . titei. o incarcatura completa pentru o nava. din aceasta rezulta o serie de deosebiri importante: 1.de la acest principiu.in navigatia de linie imbraca forma de looking note. navigatia in linie este o navigatie organizata si regulata. De exemplu: transportul de minereuri la combinatele siderurgice care nu fac parte din categoria transporturilor de linie. ei nu stiu ce marfuri vor transporta maine. cu conditia sa existe un spatiu de transport adecvat transportului. la anumite intervale de timp. conform principiului "primul sosit. prin ele insele. pe baza de contracte. Pe de alta parte. nava trampa nu lucreaza dupa un orar precis. pentru o singura cursa sau pentru mai multe curse consecutive. Astfel. Nici aceasta particularitate nu trebuie absolutizata. dupa un orar fix. 2) Deservirea permanenta a unor porturi de incarcare si descarcare anuntate anticipat. Fiecare cursa a unei nave trampa are la baza un contract de transport incheiat anticipat intre armator si navlositor. in practica. Opinia generala este ca o nava de linie trebuie sa accepte toate incarcaturile prezentate la transport pe ruta sa. la temperaturi obisnuite sau scazute. in practica intalnim transporturi regulate intre anumite porturi.special.). nota de rezervare a spatiului de transport pe nava de linie si a conosamentului. in general. aceasta . chiar si atunci cand se ofera marfuri mai putine la transport. pe baza de time-chart. unui armator ii este suficienta o singura nava. In mod general. solide sau lichide. anuntat anticipat. cu o frecventa si regularitate a sosirilor si plecarilor corespunzatoare orarului liniei respective. Spre deosebire de navigatia trampa. daca necesita manipulare dificila. marfuri de masa (cereale. sau pentru o perioada determinata de timp. o norma de incarcare/descarcare. . cherestea. in conformitate cu interesele armatorilor si ale beneficiarilor de servicii de linie. Asa se explica faptul ca in navigatia maritima internationala. expediind marfurile in partide relativ mici. Pentru a se desfasura activitatea in conditiile tramp. contract care precizeaza conditiile de transport. pentru ca deservesc un singur navlositor si au la baza un contract de transport incheiat anticipat. Dat fiind continutul diferit al contractului de transport in navigatia de linie si trampa. care nu pot constitui. intre anumite porturi. minerale sau vegetale. in partizi mici si posta si pasageri. Deci. Ca urmare. Particularitatile navigatiei de linie fata de navigatia trampa: 1) Navele de linie transporta marfuri generale.

De asemenea. 3. Intre navigatia de linie si cea tramp exista numeroase deosebiri si in ceea ce priveste nivelul de concentrare si centralozare a capitalului si de monopolizare a transporturilor. totodata. mai sunt necesare cheltuieli pentru: construirea de depozite proprii in porturi. cheltuieli din partea companiilor de navigatie pentru construirea de dane proprii in porturile rezervate in exclusivitate navelor de linie sau pentru inchirierea exclusiva a unor dane de la organele portuare pentru a fi folosite numai de catre companiile respective. potrivit clauzei "liner terms". in mare masura. Ea presupune cheltuieli mari de capital legate de achizitionarea de nave moderne si de exploatarea acesteia in conditii avantajoase. Aceste carteluri poarta diferite denumiri: Conferinta a armatorilor. intelegerile . de regula. Din aceasta cauza. cea tramp necesita cheltuieli mai mici. intelegerile se refera la diferite marfuri generale. la unele marfuri de masa (cereale. Pentru asigurarea curselor de linie regulate. navigatia de linie se caracteruzeaza printr-un nivel mai inalt de concentrare si centralizare a capitalului in comparatie cu navigatia trampa. acestea se dovedesc a fi de scurta durata si nestabile. 2. contrastaliile si despatch money nu se practica. Navigatia de linie este insotita de o anumita forta economica pentru inlaturarea concurentilor si monopolizarea transporturilor in zona geografica respectiva. Alta este situatia intelegerilor de monopol in cazul navigatiei de linie. pentru ca staliile. Spre deosebire de navigatia de linie. ale caror nave naviga in toate directiile.). nici la descarcare. paletizate sau partenerizate si. Fiiind legate de anumite porturi de incarcare si descarcare. pentru achizitionarea de utilaje de incarcare/descarcare. cat si cele de marfuri. in privinta transportuli de marfuri. uneori. toate acestea fiind folosite numa in vehicularea marfurilor legate de transportul de linie.armatorul navei de linie isi rezerva dreptul de a substitui nava initiala. pentru procurarea de containere proprii. Acordul cu privire la tarife. Obiectul intelegerilor monopoliste il formeaza atat transporturile de pasageri. inclusiv in perioade cand se ofera marfuri mai putine de transportat. intr-o anumita zona geografica. Ea presupune. lemn. companiile de linie pot realiza mai usor intelegeri de monopol pe o anumita ruta. chiar si atunci cand unii armatori care isi exploateaza navele in conditii tramp. Navigatia linie nu se poate desfasura in orice conditii si de catre orice companie de navigatie. in comparatie cu companiile care asi desfasoara activitatea in conditii tramp.operatiunile de incarcare/descarcare se fac. Nivelul mai ridicat al concentrarii si centralizarii capitalului in navigatia de linie este determinat.navele de linie nu sunt obligate sa depuna notice nici la incarcare. cheltuielile de incarcare/descarcare si sunt in contul navei. produse petroliere etc. Din acest punct de vedere. In unle cazuri. 4. care prevede ca. Ea poate fi desfasurata de orice companie de navigatie care dispune de cel putin o nava care sa fie folosita pentru transporturile neregulate. nu toate marfurile care se transporta pe navele unei linii cad sub incidenta intelegerilor de monopol. pe toate marile si oceanele. Asociatia liniilor de navigatie. la aceste denumiri se adauga si zona geografica deservita de navele cartelului respectiv. ca si pe cel de a continua transportul cu alte mijloace de transport pana la destinatie. in anumite cazuri.operatiune realizandu-se potrivit clauzei cu celeritatea cu care nava poate primi sau livra marfa. si de conditiile diferite de lucru ale navigatiei de linie in comparatie cu cea tramp. reusesc sa ajunga la anumite intelegeri in privinta nivelului navlului pe anumite rute. Forma cea mai raspandita a organismelor monopoliste in transporturile de linie o constituie intelegerile de tip cartel.

Ofertele de tonaj se manifesta sub forma navelor specializate si mixte de tip OBO.de tip cartel pot cuprinde atat transporturi pe o singura ruta. Din acest punct de vedere. intr-o . diverse bunuri de consum. Navlosirea tonajului maritim Prestatiile de transporturi maritime internationale se vand sau cumpara pe asa-numita piata mondiala a navlurilor.pe aceasta piata se formeaza cererea si oferta pentru transportul marfurilor generale in bucati. direct intre armatori si navlositori sau indirect. comparativ cu aceea a navlurilor in navigatia tramp. Datorita regimului specific al navigatiei de linie. cimentul. Piata navlurilor In organizarea pietei navlurilor. mai rar. respectiv pretul transportului maritim. In functie de natura marfurilor care fac obiectul transportului. carbunii si cocsul metalurgic.Piata tonajului de linie . piata navlurilor poate fi impartita in doua mari sectii: 1. Pe baza tranzactiilor care au loc pe aceasta piata. in functie de tipul navlosirilor care au loc pe aceasta piata. aceasta piata se caracterizeaza prin oscilatii bruste si schimbari importante nivelului navlului de la o perioada la alta. gazelor naturale lichefiate.pe aceasta piata se formeaza cererea si oferta pentru transportul: titeiului. remarcam: -piata navlosirilor cu voiajul unde se incheie contracte de tip voiaj-charter si -piata navlosirilor prin inchirierea navelor pe timp . Ea apare si se dezvolta pe masura aparitiei si dezvoltarii relatiilor marfa-bani si atinge o foarte mare dezvoltare abia in capitalism.Piata tonajului tramp . in functie de regimul de lucru al tonajului care face obiectul tranzactiei pe aceasta piata.unde se incheie contracte tip time-charter si. De asemenea. Intre piata tonajului pentru transportu marfurilor uscate si lichide exista relatii de interdependenta si conditionare reciproca. cheresteaua. Armatorii participanti la conferinta se inteleg intre ei cu privire la conditiile generale ale transportului. 2. oferta de tonaj poate migra. cat si transporturi pe mai multe rute. La randul sau. Oferta pe aceasta piata apare sub forma navelor specializate si a celor de tip universal. Rolul principal il joaca asa numitele conferinte. Cea mai mare parte a tonajului oferit pe aceasta piata activeaza in conditii tramp. in functie de conjunctura navlurilor pe cele doua piete. Ponderea cea mai mare a navlosirilor revine titeiului si derivatelor petroliere.Piata tonajului pentru transportul marfurilor lichide . precum si pentru transportul produselor lichide in partizi mari. pentru care se foloseste o parte din spatiul de transport al unei nave. se disting doua mari sectii: 1. 2. precum si a catorva marfuri de masa in vrac. a produselor chimice lichide. Prin specificul sau. cand activitatea de transport se transforma intr-o ramura distincta a economiei. care lucreaza atat in conditii tramp. cerealele.Piata tonajului pentru transportul marfurilor uscate . Categoria economica de navlu are un caracter istoric concret.pe aceasta piata se manifesta cererea si oferta pentru transportul la o multitudine de marfuri. a derivatelor petroliere. cat si a celor de linie. piata transportului tramp se compune din mai multe sectii. in special. zaharul. contracte charter by demise. la nivelul tarifelor practicate etc. tarifele la transporturile cu navele de linie reactioneaza cu mai putina promptitudine la schimbarile cererii de transport pe plan mondial. care necesita angajarea tonajului unei nave intregi.pe aceasta piata se manifesta. prin reprezentantii acestora (brokerii) se formeaza navlul. cel mai adesea in partizi relativ mici. a uleiurilor vegetale si animale. amplitudinea oscilatiilor tarifelor de linie de la o perioada la alza este mai mica. ingrasamintele chimice. cererea si oferta pentru transportul marfurilor de masa in vrac. cele mai importante fiind: minereurile. la impartirea regiunilor geografice deservite in comun. Astfel.

brokerii pot reprezenta fie interesele armatorilor. iar. navlul se percepe. concurenta care se manifesta intre companiile de transport din cadrul aceluiasi monopol sau intre monopoluri si outsideri. preturi de monopol. datorita nivelului indicat al concentrarii si centralizarii capitalului in navigatia de linie a dominatiei monopolurilor. sunt.gradul de inzestrare a navei cu mijloace proprii de incarcare/descarcare. Pe unele din aceste piete se pot navlosi nu numai nave sub pavilion autohton. De regula. 5. intrucat navigatia tramp este cu precadere o navigatie monopolizata. concurenta pe piata tonajului de linie are un caracter mai atenuat. aceasta se intampla in cazul navelor mixte. tarifele si navlurile se manifesta ca preturi internationale ale tranportului. pentru a putea acoperi penalizarile sau pentru a putea plati . fie pe cele ale navlositorilor. Germaniei. respectiv de raportul dintre cererea si oferta de tonaj. care. pe de alta parte. care este interesat sa obtina un profit. Pentru spatiile neutilizate datorita marfurilor care prezinta forme neregulate la stivuire. in cazul marfurilor usoare. trebuie precizat daca este: tona metrica (1000 kg). 2. In fiecare moment. ci si strain. Determinarea pretului transportului maritim al marfurilor pe o anumita ruta depinde.05 kg) sau -tona scurta (907. sub rezerva suportarii de catre armator a unor penalizari pe zile intarziere . inclusiv spatiile moarte. armatorii prefera perceperea navlului dupa greutate. Tranzactiile de tonaj pe piata navlurilor se realizeaza. Navlul reprezinta pretul transportului maritim cu nave tramp si se formeaza pe piata navlurilor in conditii de concurenta relativ libera. pe piata navlurilor se intalnesc. in comparatie cu cea existenta pe piata tonajului tramp. cat mai ridicat. Formarea si miscarea navlurilor si a tarifelor pe piata Navlurile si tarifele sunt formele specifice de manifestare a preturilor prestatiilor de transport maritim.clasificarea navei legata de nivelul primelor de asigurare pe care armatorul trebuie sa le plateasca pentru aceasta. Italiei. cu precadere. in cea ai mare parte. cererea si oferta de tonaj. de obicei. prin intermediari: firme de brokeraj. Tariful reprezinta pretul transportului cu nave de linie. La navlosirile cu voiajul. pe nava si pe zi. in cazul marfurilor grele si dupa volum. Datorita faptului ca cea mai mare parte a flotei comerciale nationale este afectata transporturilor internationale. Cu alte cuvinte. nivelul navlului perceput de armator depinde de o multitudine de alti factori si imprejurari: 1. Suediei.prezentarea navei la incarcare la o data fixa. insa. 7. Piata mondiala a navlurilor cuprinde un numar mare de piete nationale ale navlurilor.18 kg). Cele mai importante sunt cele ale: Angliei. cererea si oferta de marfuri de transportat. 4.nivelul taxelor portuare si al altor taxe care trebuie sa le suporte armatorul in legatura cu transportul respectiv. etc.distanta. Acestea nu exclud. Evident. 3. Cel mai adesea.ceea ce-l obliga pe acesta sa perceapa un navlu mai ridicat. navlul se percepe pentru intreg spatiul de transport al unei nave. dupa greutatea marfii sau dupa volumul acesteia la optiunea armatorului. In general. dintr-o sectie in alta.ruta de transport. -tona lunga (1016. In cadrul tranzactiilor de tonaj.norma de incarcare/descarcare stabilita in contract.anumita masura. este mai limitata. de raportul dintre cererea si oferta marfurilor de transportat. navlurile se stabilesc potrivit acordului partilor contractante. Norvegiei. pe de o parte. Modalitati de stabilire a navlurilor si tarifelor In contractele de transport charter-party. 6. de agent care asigura legaturile intre armatori si expeditorii marfurilor. Daca navlul se stabileste per tona. Greciei. in ultima instanta. se percepe navlul mort.. Ele constituie expresia baneasca a valorii internationale a transporturilor maritime.

contractul de navlosire este incorporat intr-un document numit charter-party. -navlositorul echipeaza nava si plateste chirie anticipat. 3. La transportul de marfuri cu nave tramp. -free in and out stovned .navlositorul suporta atat cheltuielile cu incarcarea. portuare. in timp ce la transportul marfurilor cu nave de linie insotirea conosamentului de un charter-party nu este obligatorie. -free out armatorul suporta numai cheltuielile cu incarcarea marfurilor si este liber de cheltuielile cu descarcarea.armatorul este liber de cheltuielile cu incarcarea marfurilor. -free in . cat si pe cele cu stovuirea acesteia. etc.Voiage-charter . posesia si controlul deplin al navei luate in chirie.). astfel incat nava sa fie gata pentru incarcare la data stipulata in contract. etc. Marimea chiriei depinde. si anume: -gross terms (g. El . taxele de stramtori si de canal. in decursul perioadei in care a fost navlosita nava). precum si cheltuielile auxiliare legate de transportul respectiv (taxe de stramtori. cat si pe cele cu descarcarea.eventualele lucrari in over-time in ultimul port de descarcare. de obicei. -armatorul pune la dispozitia navlositorului nava fara echipaj. -free in and out . CONTRACTUL DE NAVLOSIRE Conventia incheiata intre armator si navlositor prin care se stipuleaza transportul unor marfuri pe apa sau punerea la dispozitie a unei nave.navlositorul suporta atat cheltuielile cu incarcarea si descarcarea marfurilor. 2. statornicite in practica. -contractul poate sa prevada un voiaj sau mai multe voiaje consecutive. dar nu si de cele de descarcare. -viteza navei. cu combustibilii si lubrefiantii necesari. cat si pe cele cu descarcarea marfurilor. El nu poate utiliza nava in afara porturilor stipulate in contract si nu o poate incarca cu alte marfuri decat cele stabilite de comun acord cu armatorul. in afara chiriei el suporta: cheltuielile cu echipajul. Atunci cand conventia prevede transportul unei incarcaturi complete sau punerea la dispozitie a unei nave in acest scop.prezinta urmatoarele caracteristici: -armatorul suporta cheltuielile cu intretinerea navei si echipajului. taxele portuare.caracteristici: -armatorul se obliga sa puna la dispozitia navlositorului nava cu echipaj cu tot si sa suporte: cheltuielile cu intretinerea echipajului. -navlositorul se obliga sa plateasca armatorului navlul convenit. dobandind. conditiile stabilite intre armator si navlositor raman aceleasi pentru toate voiajele stabilite prin contract.t. de: tipul navei.are urmatoarele caracteristici: -navlositorul devine armator-chirias. pe perioada de valabilitatea a contractului. cu scopul de a transporta marfuri in schimbul unei sume de bani se numeste contract de navlosire. a navei. orice charter-party este insotit de un conosament. Tipuri de contracte de navlosire: 1. armatorul suporta atat cheltuielile cu incarcarea.potrivit careia. in acest scop. de asemenea.Demise-charter .) . -impartirea cheltuielilor de exploatare intre armator si navlositor. pe tona DTW si pe timp (pe o luna sau 24 h. -navlositorul este raspunzator pentru consecintele care rezulta din exploatarea tehnica si comerciala a navei.. -raspunderea pentru exploatarea tehnica si comerciala a navei revine armatorului. in buna stare de functionare. -portul de incarcare si descarcare.Time-charter . La navlosirile in conditiile timecharter. gradul de uzura al acesteia. nivelul chiriei se stabileste. -navlositorul primeste nava in chirie pe perioada de valabilitatea a contractului si achita chiria in avans. iar suma de plata se numeste navlu. se pot folosi o serie de clauze specifice. in cazul mai multor voiaje consecutive. cheltuielile cu asigurarea navei contra riscurilor marii. La stabilirea navlurilor trebuie precizat in sarcina carei parti revin cheltuielile de incarcare/descarcare a marfurilor.

se inmulteste cu 24 si se imparte la acelasi produs. trebuie precizata si metoda dupa care se calculeaza staliile. si eliberata incarcatorului. Daca. 3. aceasta perioada se scade proportional din timpul de stalii. Timpul de stalii trebuie stabilit cat mai precis in contractul de navlosire. -este un memorandum care enunta conditiile contractului de transport. Aceasta metoda il avantajeaza pe armator. Nu se recomanda folosirea staliilor determinabile. care permite destinatarului sa preia marfa la destinatie sau sa dispuna de ea.implica fixarea unei norme de incarcare pe gura de hambar si pe timp. La stabilirea timpului de stalii se tine seama de: -natura marfurilor transportate. in porturile caracteristice internationale. Atunci cand intr-un charter-party se stabileste o anumita norma de incarcare-descarcare. rezultat din calculul precedent. cat si pentru descarcarea acesteia. 2. de un imputernicit al sau. ce pot da nastere la interpretari diferite si a staliilor fixe. se folosesc trei de metode de calcul al staliilor: 1. din vina armatorului. in charter-party sau poate fi subinteles din clauzele acestuia.este cea mai avantajoasa metoda pentru navlositor.suporta si cheltuielile legate de voiajele pe care le executa nava din ordinul sau (cu combustibilul.Calculul staliilor pe gura de hambar lucrator . Acestea pot fi precizate fie ca numar de timp de zile. portivit careia se calculeaza timpul de stalii. -situatia congestionarii porturilor de incarcare-descarcare.).navlositorului.Conosamentul . -sezonul in care au loc operatiile de incarcare-descarcare. in mod expres. calculul staliilor facandu-se prin raportarea cantitatii care se afla in cel mai incarcat hambar la norma zilnica de incarcare. etc. -posibilitatile tehnice ale porturilor de incarcaredescarcare. atat pentru incarcarea. -constituie un titlu de proprietate asupra marfurilor specificate in acesta. -zona geografica a acestor operatii. Atunci cand conventia prevede transportul unei incarcaturi complete sau punerea la dispozitie a unei nave in acest scop. etc. contractul de navlosire este incorporat intr-un document numit charter-party. rezultand numarul de zile corespunzator timpului de stalii. CONTRASTALIILE SI DESPACH-MONEY 1. obtinandu-se tractiunile corespunzatoare timpului de stalii in ore. taxele portuare. STALIILE Staliile reprezinta timpul alocat pentru incarcarea sau descarcarea navei si. -raspunderea pentru exploatrea tehnica a navei revine armatorului. STALIILE. iar pentru exploatarea comerciala .Calculul staliilor de gura de hambar . girand sau cedand conosamentul. pentru a face dovada ca marfurile pe care acesta le descrie au fost incarcate pe o anumita nava. taxele de canal si stramtori. in anumite cazuri. Timpul de stalii se obtine ca raport intre cantitatea de marfa care trebuie incarcata sau descarcata si produsul dintre numarul gurilor de hambar si norma zilnica de incarcare sau descarcare.are urmatoarele functii: -este o adeverinta semnata de catre caraus sau in numele acsestuia. in general. 4. Restul de tone. Trebuie mentionat ca hambarul cel mai mare este considerat nu cel ce dispune de cea . cu o destinatie precisa sau au fost incredintate armatorului pentru transport. fie prin stabilirea unei norme de incarcare-descarcare a marfurilor. dintre numarul gurilor de hambar si norma zilnica de incarcaredescarcare. -nivelul normelor de incarcare-decarcare pentru marfurile respective. situatii in care avem de-a face cu staliile reversibile. nu se lucreaza o perioada de timp la vreunul din hambare. Timpul de stalii este stipulat.Calculul staliilor pe baza hambarului cel mai mare .este metoda ce il avatajeaza pe navlositor pentru ca timpul de stalii nu curge decat pentru hambarele efectiv aflate sub operatie.

se desfasoara pe anumite itinerarii. Ca regula generala. acestea se stabilesc ca o suma de bani pentru fiecare zi de intarziere a navei. a prejudiciilor pe care le-a cauzat altor persoane prin intarzierea plecarii in cursa. -perioada de imobilizare. in sacina expeditorului.de la 1 aprilie la 31 octombrie. Asociatia de Transport Aerian International a stabilit urmatoarele perioade de timp pentru fixarea orarelor: -perioada de iarna . contrastaliile se calculeaza in zile consecutive de 24 de ore. pe o perioada de timp determinata. pe care armatorul o plateste navlositorului pentru timpul de stalii economisit. datorita evenimentelor de forta majora sau fortuite (greve. sub operatiile de incarcare-descarcare. reprezinta.Curse charter sau neregulate . de regula.Navlositorul este obligat sa plateasca pentru aceasta o suma de bani numita contrastalii. Atunci. Calatoria se efectueaza pe baza de bilet. dar si recuperarea sumelor pe care le-ar fi obtinut daca nava ar fi plecat in cursa. Aceasta suma de bani se plateste numai daca contractul prevede acest lucru si se poate plati pentru timpul economisit aferent zilelor lucratoare din acea perioada sau pentru timpul total. 2. razboaie). potrivit principiului ca "nava o data intrata in contrastalii este mereu in contrastalii". dincolo de timpul de stalii.de la 1 noiembrie la 31 martie. ce poate aduce prejudicii armatorului. un agent economic sau o . de catre navlositor. in functie de clauzele contractului. pentru intreaga perioada de imobilizare a navei dupa scurgerea timpului de stalii. in valuta convertibila. Imobilizarea navei cu operatiile de incarcare-descarcare in afara timpului de stalii convenit prin clauzele contractuale sau prin referire la uzantele portului. Contrastaliile. perioada. etc. navlositorul este obligat sa plateasca armatorului nu numai suma de bani care sa acopere cheltuielile efective facute din cauza imobilizarii navei.curse regulate .se efectueaza la cererea unui beneficiar. a prejudiciilor aduse companiei sale. CONTRASTALIILE Acest concept cunoaste o dubla acceptiune: -despagubirea pe care navlositorul sau expeditrul trebuie sa o plateasca armatorului. -curse de marfuri. adica se includ sambetele si duminicile. il pune pe armator in fata a doua situatii: -sa dea ordin de plecare navei. ORGANIZAREA ACTIVITAtII AVIATIEI CIVILE Aviatia civila are organizata activitatea in urmatoarele forme: 1. ce poate fi o persoana fizica. De obicei. pretinzand navlul intreg si toate despagubirile care i se datoreaza. Neterminarea lucrarilor de incarcare-descarcare a navei in timpul convenit. de fapt. vremea nefavorabila si alti timpi ce sunt exceptati de la calculul staliilor. Dupa felul incarcaturii se disting: -curse de pasageri. daca in contract nu s-a stabilit altfel. -perioada de vara . -sa accepte ca nava sa intre in supracontrastalii (contrastalii extraordinare). De regula. supracontrastaliile sunt cu 50% mai mari ca staliile. -curse mixte. pentru retinerea navei peste timpul normal alocat pentru efectuarea operatiilor de incarcare-descarcare. DESPACH-MONEY Despach-money reprezinta suma de bani. a navei. Regulile care guverneaza contrastaliile sunt diferite de cele privitoare la stalii. sarbatorile legale. dupa un program prestabilit. al carui tarif este stabilit in functie de distanta. ci hambarul in care s-a incarcat cea mai mare cantitate de marfa. respectiv a celui obligat la intarziere daca acestea nu pot fi imputate armatorului.mai mare capacitate de incarcare. o incalcare a contractului de catre navlositor. cad.

asigura efectuarea unor servicii: pentru agricultura. montaj. nu pot fi transportate ca bagaje personale (animale. bijuterii). pe pasager sau pe tona transportata. 4. cu curse charter. Transportul marfurilor se efectueaza. barci). In scrisoarea de transport aerian trebuie sa se mentioneze: -punctele de plecare si destinatie. In acceptiunea Asociatiei de Transport Aerian International. Plata se efectueaza la ora de zbor pecursa. prin rapiditate si siguranta. Aceste curse functioneaza dupa programul stabilit de beneficiar si in functie de disponibilitatile companiei. uneori. daca ele sunt situate pe teritoriul aceleiasi parti contractante. 3.articole care isi pericliteaza calitatea la un transport de durata (marfuri perisabile. expeditorul este obligat sa dea toate lamuririle necesare sa se alature la scrisoarea de transport aerian documentele necesare pentru indeplinirea formalitatilor vamale.articole care trebuie sa insoteasca pasagerii.articole care au o valoare ridicata in raport cu calitatea lor (obiecte de arta.diverse articole destinate unor zone care nu dispun de mijloace de transport la sol. care. acest cotract exista sub forma scrisorii de transport. nave. -daca sunt prevazute una sau mai multe escale pe teritoriul altui stat se va indica una din aceste escale. primirea marfii la transport de catre organizatia de transport aerian. in timp ce al treilea exemplar este semnat de transportator dupa primirea marfii si ramane la expeditor. truse farmaceutice. datorita volumului mare. in general. echipament medical). exceptandu-se excedentul de bagaje al calatorilor. precum si conditiile transportului. cu curse regulate si. . dar care sunt accesibile elicopterelor. dar.articole care necesita urgenta si care prezinta o oarecare fragilitate (piese de schimb pentru aeronave. fata de care este angajata raspunderea carausului. Primul exemplar poarta mentiunea "pentru transportator" si este semnat de expeditor. justifica un tarif mai limitat: 1. pentru unele lucrari de constructii. conditiile fiind stabilite prin contract. Scrisoarea de transport aerian este intocmita de expeditor in trei exemplare originale si predate carausului impreuna cu marfa. 2. Totdata.organizatie. -cateva copii pentru caraus si agentii acestuia. in general. -un exemplar pentru formalitatile vamale la destinatie. fracht aerian este categoria de trafic care cuprinde toate articolele ce se transporta cu aeronavele pe baza de tarife. Scrisoarea de transport aerian mai cuprinde: -recipisa de primire. inexacte sau incomplete. Aceasta dovedeste: incheierea contractului. CONTRACTUL DE TRANSPORT AERIAN INTERNATIONAL DE MARFURI SI EXECUTAREA ACESTUIA In practica. Frachtul aerian se limiteaza la 5 categorii de marfuri. din cauza indicatiilor si declaratiilor sale in neregula. 5. ORGANIZAREA TRANSPORTULUI DE MARFURI CU AERONAVELE In traficul aerian de marfuri se utilizeaza notiunea de fracht aerian. 3. limiteaza raspunderea transportatorilor in caz de pierdere sau avariere a marfurilor. Curse mixte . Al doilea exemplar poarta mentiunea "pentru destinatar" si este semnat de expeditor si transportator si insoteste marfa. pentru cercetari stiintifice si unele domenii de asistenta sociala. -un aviz indicand expeditorilor ca trasportul este supus reglementarilor Conventiei de la Varsovia. substante radioactive). Expeditorul raspunde pentru exactitatea datelor inscrise in scrisoarea de transport si el suporta rapunderea pentru orice paguba suferita de caraus sau de orice alta persoana. care. animale.

Principalele elemente ce influenteaza nivelul tarifelor aeriene sunt: 1. La cantitati mari exista o degresivitate foarte mare.felul marfurilor .greutatea marfii incarcate la o singura expeditie . in scopul incurajarii transportului lor pe calea aerului. Daca destinatarul refuza scrisoarea de transport aerian sau marfa sau daca nu poate fi gasit. in traficul international aerian de marfuri.este normal ca pretul sa fie acelasi la distante egale si sa creasca o data cu distanta. nici celorlalti expeditori si cu obligatia de a suporta cheltuielile care rezulta in urma dispozitiilor sale. expeditorul isi reia dreptul sau de a dispune de marfa. la locul de destinatie sau in alt loc. carausul trebuie sa il instiinteze imediat pe expeditor de acest fapt. 5000 kg. urmand apoi scari de greutate de: 100.cubajul marfurilor . in momentul unei escale.franco domiciliul destinatarului . -fie cerand sa fie inapoiata in aeroportul de plecare. saci. 4. 100.exepditorul suporta toate cheltuielile aferente expeditiei pana la domiciliul destinatarului. in afara taxelor vamale. 2.franco uzina . TARIFE PENTRU TRANSPORTURILE INTERNATIONALE AERIENE DE MARFURI Taxele de transport si cheltuielile accesorii la aeroporturile de plecare si sosire sunt suportate de expeditor sau destinatar. Pentru a stimula folosirea containerelor. pentru aceeasi marfa. La randul sau. lazi). in schimbul platii totale a creantelor si executarea conditiilor din scrisoarea de transport aerian. sa ceara carausului remiterea scrisorii de transport aerian si predarea marfii. pretul/kg la o cantitate mare poate fi abia a 25-a parte din pretul/kg la cantitatile de 45 kg. in cazul in care cubajul marfurilor este mai mare decat cel normal. -fie oprind-o in timpul calatoriei. 2. datorita costurilor diferite ale companiilor de transport aerian. taxele accesorii pe aeroportul de destinatie si transportul marfii pana la domiciliul sau.felul de ambalare . Pentru anumite marfuri se stabilesc tarife preferentiale. situatii cand acest pret este diferit. taxele accesorii si de transport portavion.expeditorul suporta: cheltuielile cu transportul marfii pana la aeroprtul de plecare. incusiv taxele accesorii pe aeroportul de destinatie si transportul la domiciliul sau se suporta de catre destinatar. expeditorul are dreptul sa dispuna de marfa: -fie retragand-o in aeroportul de plecare sau de destinatie.franco aeroport destinatie . atunci cubajul respectiv se imparte la 6. 3. Destinatarul suporta taxele accesorii pe aeroportul de sosire si transportul marfii pana la domiciliul sau.la marfurile generale se prevede o greutate minima de deplasare de 45 kg. conditiile de livrare cele mai folosite sunt: 1. in functie de conditiile de livrare prevazute in contractul extern.tarifele publicate se refera la ambalarea normala (in colete.MODIFICAREA SCRISORII DE TRANSPORT AERIAN Potrivit reglementarilor Conventiei de la Varsovia. 4. s-au stabilit tarife speciale mai mici la .distanta si relatia de transport . 3. Destinatarul suporta: taxele de transport portavion. taxele accesorii si de transport portavion. Sunt. 300. insa.se considera cubaj normal cel ce nu depaseste 6 dm3/kg.transportul marfii la aeroportul de expediere. 5.franco aeroport plecare . -fie dispunand ca ea sa fie predata.tarifele publicate se refera la marfuri generale. cu conditia ca exercitarea acestui drept sa nu aduca prejudicii nici carausului. destinatarul are dreptul. In situatia in care executarea dispozitiilor ulteriore nu este posibila. Aceste tarife pot fi cu 30%-70% mai mici decat cele aplicate marfurilor generale. unei alte persoane decat destinatarul mentionat initial in scrisoarea de transport.expeditorul suporta cheltuielile cu transportul marfii la aeroport si taxele accesorii pe aeroportul de plecare. in sensul ca. ca din momentul sosirii marfii la punctul de destinatie.

"Un sistem eficient de transport. Transportul a devenit un element indispensabil vietii. daca nu exista tarife publicate intre aeroportul de plecare si cel de sosire. spunea Daniel Fistung in lucrarea sa "Transporturi. cat si pe cel de sosire.toate taxele de transport si cele accesorii. Cadrul juridic stabileste regulile si limitele intre care se poate desfasura aceasta activitate pentru a se realiza protectia celui care apeleaza la serviciul de transport. intrucat ofera membrilor societatii posibilitati de deplasare. ci si valoare marfurilor. Nivelul de pret are in vedere si posibilitatea de folosire a aeronavelor la cursa de retur. Daca exista un volum mare de marfuri. in aceasta situatie. transportul reprezinta un factor dinamizator. el stabilind regulile dupa care se organizeaza si se efectueaza activitatea de transport. reprezinta . din ce ofera civilizatia. a cat mai mult.tarifele publicate se refera la situatia in care transportul se efectueaza cu curse normale de pasageri.) . a societatii omenesti. dar in acelasi timp. dar se stabileste pe cursa charter. s-a simtit tot mai mult necesitatea constituirii unei organizatii internationale a transporturilor rutier. Costurile de transport pe calea aerului pot fi calculate si pe baza tarifelor publicate direct intre aeroportul de plecare si cel de sosire sau prin cumularea unor tarife pe tronsoane.1. o permanenta deplasare a oamenilor dintr-un loc in altul. se apeleaza la angajarea intregii capacitati de transport a unei aeronave si. comunicare.p.predatorul plateste taxele de transport si pe cele accesorii pe intreg parcursul. practicandu-se urmatoarele forme de efectuare a platii pentru transport: -charges prepaied (c.c.legislatie". a mediului si a statului. Principalele reglementari si institutii prezente in activitatea de transport rutier intern. printr-un schimb masiv de valori materiale si spirituale. Civilizatia moderna. atat cele cunoscute anticipat. cubajul acesteia. fundamentul vietii fiecaruia dintre noi". pe masura dezvoltarii si modernizarii rutiere pe plan mondial si de crestere a schimburilor economice dintre diferitele state ale lumii.1 In economia moderna.2 Dupa cel de al doilea razboi mondial. -charges collect (c. -cash on delivery (c. ea prezinta tendinte de crestere in anumite domenii si implicit cererea de transport si mobilitatea au crescut. de percepere si asimilare. Transportul reprezinta o latura a activitatii economice.) . Cadrul legislativ de desfasurare a activitatii de transport este o componenta a pietei transporturilor. relatie. pretul/kg depinde de: distanta. pentru a raspunde cerintelor de deschidere si dezvoltare durabila. in functe de conditiile de livrare stabiliete intre vanzator si cumparator.o. protectia operatorului de transport. ceea ce impune ca transportul rutier de marfuri si de persoane sa fie optimizat. reclama o continua deplasare de bunuri. ce apar atat pe aeroportul de plecare. Economia Romaniei s-a stabilizat. se colecteaza de la destinatar. fie de la destinatar. cat si cele ce pot apare. felul marfii. compania aeriana poate incasa costul expeditiei fie de la predator. Ecologie .o. 6. TENDINTE PRIVIND ACTIVITATEA DE TRANSPORT RUTIER IN PERIOADA ACTUALA A GLOBALIZARII 2. in concordanta cu concluziile Consiliului European de la Goteborg. pentru a se realiza .intra in discutie nu numai taxele de transport si cele accesorii. Prin activitatea de transport se realizeaza deplasarea in spatiu a bunurilor sau a oamenilor in vederea satisfacerii nevoilor materiale si spirituale ale societatii omenesti.) .marfurile transportate in containere si palete. organizata in scopul invingerii distantelor. care sa promoveze acest gen de transporturi si sa apere interesele membrilor sai. in mod cert. caracterizata printr-un ritm intens de dezvoltare in cele mai diverse domenii. aparuta la Bucuresti in 2000.modalitatea de angajare a transportului .

e) Acte normative cu privire la organizarea si desfasurarea activitatii de control in domeniul transporturilor rutiere (infiintarea unor echipajelor mobile mixte de control al traficului rutier. In acest context. prin Ministerul Transporturilor sau institutiile publice ale acestuia. Totodata. actiunile din ultimii ani ale Ministerului Transporturilor. care permit buna organizare si desfasurare a acestei activitati. modificata prin Ordonanta Guvernului nr.cadrul organizatoric de efectuare a activitatii de transport rutier cu cele doua componente ale sale: reglementarile privind relatiile dintre operatorii de transport si institutiile publice ale statului si locul si rolul institutiilor publice ale statului in procesul de transport. in cazurile respective.RAR. 44/1997. la respectarea conditiilor de calitate a serviciului si a principiilor concurentei loiale. au fost omise unele prevederi existente. protectia publicului si a mediului. aprobata prin Legea nr. 197/1998 si Ordonanta Guvernului nr. d) Acte normative cu privire la organizarea si functionarea anumitor autoritati competente din domeniul transportului rutier( este vorba de ARR-Autoritatea Romana Rutiera). Cadrul legislativ al transportului rutier este compus din legi si ordonante. aprobata prin legea nr.o crestere calitativa a acestui serviciu. Unele necorelari. Administrarea Nationala a Drumurilor din Romania si "Registrul Auto Roman". cat si pe dezvoltarea durabila din punct de vedere economic. social si al protectiei mediului. nu s-a realizat in toate cazurile o corelare suficienta intre legislatie si obiectivele propuse. fie la blocaje in activitatea de transport rutier de marfuri si persoane.105/2000 de aprobare a Ordonantei Guvernului nr. datorita unor erori tehnice de redactare cuprinse in Ordonanta nr. in vederea largirii pietelor.3 Activitatea de transport fiind una din cele mai vechi activitati de prestari servicii practicate beneficiaza de un cadru legislativ bine pus la punct. Cadrul legislativ de desfasurare a activitatii de transport rutier cuprinde: . 44/1997 privind transportul rutier. Statul. Prin reglementarile Legii nr. ceea ce. In ceea ce priveste actele normative care reglementeaza transporturile rutiere in Romania. putem constata ca Ordonanata Guvernului nr. Printre acestea se numara:5(anexa nr. s-a . care sa asigure trecerea de la un sistem centralizat la unul liberalizat. aplica politici economice si fiscale menite sa asigure dezvoltarea activitatii de transport. ca organ de specialitate al guvernului si ca autoritate de stat. formate si din reprezentanti ai regiilor autonome. au introdus reglementari specifice perioadei de tranzitie.19/1997 privind transporturile.1) a) Acte normative care reglementeaza in Romania transporturile rutiere si activitatile conexe acestora. 105/2000 cu modificarile si completarile ulterioar. realizarea unui mediu concurential sanatos intre operatorii de transport dar si intre diferitele moduri de transport.aspecte legislative privind relatiile care se stabilesc intre participantii la procesul de transport. ceea ce nu a dus la eliminarea disfunctionalitatilor existente.4 in acelasi timp statul prin institutiile publice create in domeniul transportului vegheaza la respectarea conditiilor impuse operatorilor de transport. s-a ajuns fie la o aplicare formala a prevederilor respective. precum si ai "Autoritatii Rutiere Romane"ARR. c) Acte normative care reglementeaza formarea profesionala in domeniul transporturilor. . impreuna cu organe de control apartinand Inspectoratului General al Politiei si Inspectoratul General al Politiei de Frontiera). b) Acte normative cu privire la infrastructura rutiera. 73/1997.44/1997. Constructiilor si Turismului s-au axat atat pe modernizarea si dezvoltarea infrastructurii rutiere. prin traditie legislatia internationala fiind extinsa si la transporturile nationale.

care circula fara autorizatie de transport international valabilape teritoriul Romaniei. in vederea asigurarii unui cadru competitional corect al pietei si al unor conditii concurentiale egale tuturor transportatorilor. Acest proiect aducea corectii in ceea ce priveste conditiile de acces la profesia de operator de transport si de operator de activitati conexe. transporturilor si locuintelor nr. prin aplicarea acelorasi reguli cu privire la efectuarea transporturilor rutiere internationale.acordarea licentei de traseu pentru transportul internde persoane pentru o perioada de 3 ani.8 In ceea ce priveste transportul de calatori intern acesta se supune prevederilor legilor interne. 439 din 27 iunie 2002 pentru ratificarea Acordului privind transportul international ocazional de calatori cu autocarul si autobuzul (Acordul INTERBUS) semnat de . precum si pentru a conferi Romaniei o pozitie mai buna in procesul de negociere a contingentelor anuale de autorizatii bilaterale de transport. mult asteptata si discutata Lege a Transporturilor a fost promulgata sub forma unei Ordonantei de Urgenta nr. acest eveniment are loc pe data de 25 aprilie 2006 prin Legea 102 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.posibilitatea imobilizarii vehiculelor straine care nu indeplinesc conditiile legislatiei romane in vigoare. ceea ce impunea si din acest punct de vedere. pe fondul unei crize de autoritate a Guvernului Romaniei.amenzile acordate operatorilor de transport straini avand ca tara de tranzit sau destinatie Romania. dandu-se textelor o noua numerotare.incercat sa fie remediate prin prevederile Ordinului ministrului lucrarilor publice. . 109. prin care se abroga Ordonanta 44/ 1997 si legea 105/2000. care cuprindea o mai buna structurare a transporturilor rutiere.109/2005 privind transporturile rutiere. prevederile normelor metodologice nu puteau corecta disfunctionalitatile legii privind transporturile rutiere. necesitatea unei noi legi a transporturilor rutiere. 1842/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de autorizare si efectuare a transporturilor rutiere si a activitatilor conexe acestora. partea I. . au crescut pana la 15000 de RON. urgentarea Legii Transporturilor. . in multe privinte.renuntarea la licentele de executie pe vehicul. ordonanta109/2005 a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei din 9 mai 2006. de marfuri si persoane. Totodata se propun o serie de masuri mai ales legate de controalele ce ar trebui aplicate operatorilor de transport straini care circula pe teritoriul Romaniei. iar pentru transportul de calatori international este in vigoare: Legea nr. in sensul de facilitare dar si de oferire a sigurantei pentru executarea profesiilor respective. Adoptata de guvern la pachet cu alte cateva zeci de ordonante si hotarari. . Pana la intrarea in vogoare a legii.6 In data de 22 iulie 2005. Prezenta lege intra in vigoare de la 1 octombrie 2006 cu modificarile de rigoare. ce va avea o valabilitate de 5 ani. precum si definirea mai exacta a activitatilor conexe acestor transporturi. este motivata de necesitatea armonizarii legislatiei romanesti cu cea comunitara. si promulgarea sub forma unei ordonante de urgenta. Dupa o adevarata lupta cu privire la stabilirea unei legi a transporturilor rutiere. De asemenea. care par a fi cat de cat compatibile cu legislatia comunitara. proiectul de lege aborda o serie de noi probleme sau reformuleaza prevederile existente in sensul compatibilizarii legislatiei nationale cu cea comunitara. Printre noile prevederi ale OUG 109 se numara si urmatoarele aspecte :7 posibilitatea implicarii MTCT in gestiunea autorizatiilor de transport. pe teritoriul Romaniei. aceasta urmand a fi inlocuita cu copii dupa licenta de transport. Astfel ca la nivelul anului 2004 a fost propus un proiect de lege privind transporturile rutiere.

scotand in evidenta principalele reglementari si conditii. Acest Acord este format din 34 articole.Serviciile regulate . . animate de dorinta de a facilita turismul si schimburile culturale intre partile contractante. b) cursele in gol ale autobuzelor si autocarelor legate de aceste servicii. prin calatorii repetate dus-intors . Cehia. Transportul public de persoane international in trafic direct sau tranzit.seviciile in cadrul carora. . prin urmatorii termeni se intelege:9 .partile contractante.serviciile care asigura transportul calatorilor potrivit frecventelor specificate si pe rutele specificate. daca apare necesitatea in timpul derularii unor astfel de servicii. nici a serviciilor special regulate si nici a serviciilor naveta.serviciile naveta . si sunt destinate acestui scop.vehicule care. Acest acord a fost semnat din dorinta de a promova dezvoltarea transportului international in Europa si in special facilitarea organizarii si operarii acestuia.autobuze si autocare . grupuri de calatori formate anterior sunt transportate dintr-un loc de plecare unic la o destinatie unica. Polonia. prin servicii regulate.Romania la Bruxelles la 2 octombrie 2000. Aceste servicii pot fi operate cu o oarecare frecventa fara a inceta in acest fel sa fie servicii ocazionale. Serviciile regulate pot fi supuse obligatiei de a respecta orare si tarife stabilite in prealabil. se poate executa numai pe baza de autorizare realizata din partea autoritatilor competente. . precum si in Bosnia . sunt adecvate transportului a mai mult de 9 persoane. Prezentul acord nu se refera la serviciile ocazionale in sens propriu.vor inlocui acele prevederi corespunzatoare acordurilor incheiate intre partile contractante. Turcia.Hertegovina. in care calatorii pot fi imbarcati sau debarcati in puncte de oprire dinainte stabilite. in masura in care aceste servicii sunt operate cu respectarea conditiilor prevazute la pct. 3. prin care se asigura transportul unor categorii determinate de calatori excluzand alti calatori. . ale celor doua state in care sunt plasate capetele de linie ale traseului. Estonia.semnatarii care s-au obligat prin acest acord si pentru care acesta este in vigoare.prevederile acestui acord. Acest acord este valabil in tarile membre ale Comunitatii Europene . Romania. Letonia. respectand prevederile acordurilor si conventiilor internationale la care Romania este parte. . Bulgaria. care nu corespund nici definitiei serviciilor regulate. Croatia.serviciile organizate de catre oricine. tranziteaza teritoriul unui stat care nu este parte contractanta. efectuat contra plata de catre operatorii de transport stabiliti pe teritoriul aceleiasi parti contractante in conformitate cu legislatia nationala a acesteia si care detin o licenta pentru efectuarea transportului cu autocarul sau autobuzul sub forma serviciilor ocazional internationale. Ungaria. -transportul elevilor si al studentilor spre si dinspre institutiilor de invatamant. 11 sectiuni si 5 anexe. . in Acordul de . avand orice nationalitate. privind transportul international de calatori.serviciile operate intre teritoriile a doua parti contractante. in ceea ce priveste Comunitatea Europeana aceasta prevedere se aplica acordurilor incheiate intre orice stat membru si o parte contractanta. prin constructie si dotare. In sensul prezentului acord .Serviciile ocazionale internationale. inclusiv soferul. Moldova. Serviciile regulate speciale includ: -transportul muncitorilor intre casa si locul de munca. Slovacia. prin serviciile ocazionale: -intre teritoriile a doua parti contractante sau care incepe si se termina pe teritoriul aceleiasi parti contractante si care. Slovenia.Servicii regulate speciale . Lituania. -utilizand autobuze si autocare inmatriculate pe teritoriul partii contractante in care operatorul de transport este stabilit. Acest acord se aplica: a)transportului rutier international de calatori.

sprijina dezvoltarea si functionarea transportului public. -elaboreaza si pune in aplicare strategiile de privatizare in domeniile sale de activitate si asigura intregul proces de privatizare pentru unitatile de sub autoritatea sa. ratificat prin legea nr. modificarea.11 Ministerul Transportului. pe de o parte. scopurilor de liberalizare de acces reciproc la pietele partilor si sa faciliteze circulatia calatorilor si marfurilor. constructii si turism. -asigura beneficiarilor de transport dreptul de a alege liber modul de transport. Constructiilor si Turismului este organ de specialitate al administratiei publice centrale . in calitate de organ de specialitate al administratiei publice centrale. dupa aprobare. elaboreaza si promoveaza cadrul legal in vederea stimularii investitiilor cu capital autohton si strain in domeniile sale de activitate. cu personalitate juridica . in sfera de administrare a infrastructurii de transport de interes public. dezvoltarea si siguranta transporturilor rutiere. constructiilor si turismului prevederile Acordului european instituind o asociere intre Romania. ca sinteza a politicilor si planurilor sectoriale si locale de amenajare a teritoriului. -asigura tuturor utilizatorilor accesul egal si nediscriminatoriu la infrastructurile de transport deschise accesului public.asociere a Romaniei cu Uniunea Europeana se stipuleaza ca. precum si conectarea infrastructurilor nationale de transport la principalele infrastructuri internationale de transport. Constructiilor si Turismului. -elaboreaza si supune spre aprobare Guvernului schema retelei nationale de transport. care are ca obiective asigurarea deplasarii persoanelor si a marfurilor intre toate localitatile tarii. urmarind amortizarea lor. autoritatea competenta care asigura realizarea. pe de alta parte. semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993. si indeplineste rolul de autoritate de stat in domeniul transporturilor. elaboreaza politica economica in domeniul transporturilor. in sensul prezentei ordonante. potrivit legii. Constructiilor si Turismului stabileste politica in domeniul transporturilor. constructiilor si turismului. in calitate de organ de specialitate al administratiei publice centrale. la nivel national. Ministerul Transportului. avand sediul in municipiul Bucuresti. -stabileste sarcinile administratiei publice centrale si locale care au atributii in domeniu. si Comunitatea Europeana si statele membre ale acesteia. in cadrul politicii generale a Guvernului . precum si cuantumul redeventelor. indeplineste urmatoarele atributii principale: -elaboreaza si supune spre aprobare cadrul legislativ adecvat transporturilor. elaboreaza strategia si reglementarile specifice de dezvoltare si de armonizare a activitatilor de transport. verifica respectarea prevederilor acestuia. transportul si mijlocul de transport. in subordinea Guvernului . -stabileste prin norme un mod unitar de prezentare a sistemului informational privind transportul public de persoane. Ministerul Transporturilor. aproba tarifele percepute pentru eliberarea de autorizatii si licente. constructiilor si turismului. 20 1993 si strategia nationala si sectoriala de pregatire a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. -clasifica infrastructurile de transport in conformitate cu standardele nationale si internationale.10 Ministerul Transporturilor. se va adopta progresiv legislatia existenta la legislatia comunitatii in ce priveste transportul rutier. -asigura elaborarea Planului de amenajare a teritoriului national. in perioada de tranzitie. este autoritate de stat in domeniul transporturilor rutiere si reprezinta. -aplica si urmareste in sectorul transporturilor. constructiilor si turismului. Compatibilizarea legislativa trebuie sa serveasca.intr-o proportie mult mai mare. -stimuleaza libera initiativa si asigura autonomia transportatorilor. masuri . constructiilor si turismului.

In exercitarea atributiilor sale Ministerul Transporturilor. institutii publice subordonate . in conditiile legii. -autorizeaza spatiile de inspectie tehnica. in calitatea sa de autoritate de stat in domeniul transporturilor. cu autoritatile publice locale si cu alte organisme interesate. cabinetul ministrului. care sa elaboreze si sa puna in aplicare normele tehnice si reglementarile specifice transportului rutier si sa asigure inspectia si controlul tehnic de specialitate. Ministrul poate delega o parte din atributiile sale secretarilor de stat. precum si in transportul multimodal si combinat si supravegheaza respectarea acestora. -acrediteaza institutii publice subordonate. Constructiilor si Turismului indeplineste orice alte atributii stabilite prin acte normative pentru domeniul sau de activitate.13 Institutiile publice care se afla in subordinea Ministerului Transporturilor. -exercita activitate de registru. -Ministerul Transporturilor. certificatelor. -emite norme obligatorii de licentiere si autorizare a agentilor economici care efectueaza sau urmeaza sa efectueze activitati de transport sau activitati specifice traficului si stabileste conditiile de acordare. numiti conform legii. in structura organizatorica a Ministerului Transporturilor. Constructiilor si Turismului se organizeaza si functioneaza. certificare. organisme tehnice specializate si societati comerciale. -emite norme de siguranta in transporturile rutiere. de suspendare sau de anulare a licentelor si autorizatiilor. Ministerul Transporturilor. navale. unitati care functioneaza sub autoritatea ori in coordonarea sa sau societati comerciale autorizate:12 -participa la anchetarea evenimentelor sau accidentelor produse in activitatile de transport. precum si cu persoane juridice si fizice din tara si din strainatate. asigura cerificarea si omologarea de tip sau individuala a mijloacelor de transport. Raspunderile si atributiile secretarilor de stat se stabilesc prin ordin al ministrului transportului constructiilor si turismului. Ministrul este ordonator principal de credite bugetare. norme de efectuare a transporturilor speciale. licentiere si brevetare a personalului care lucreaza in transporturi sau care concura la siguranta traficului si stabileste conditiile de suspendare. el conduce intreaga activitate a ministerului si il reprezinta in raporturile cu celelalte ministere. in subordinea demnitarului. constructiilor si turismului. Constructiilor si Turismului este asigurata de ministrul transportului. precum si pentru integrarea acestora in actiunile de modernizare a localitatilor si a zonelor aferente. care numeste si elibereaza din functie personalul acestuia. Ministrul Transporturilor. licentelor ori brevetelor acordate. Constructiilor si Turismului colaboreaza cu celelalte ministere si organe de specialitate din subordinea Guvernului. autorizate. cu alte autoritati publice si organizatii. -exercita inspectia de stat privind respectarea reglementarilor interne si internationale in activitatile specifice transporturilor. pe care le exercita direct sau prin organisme tehnice specializate. supravegheaza si controleaza activitatea acestora si atesta personalul care efectueaza inspectia tehnica periodica. aeriene. Conducerea Ministerului Transporturilor. Constructiilor si Turismului are urmatoarele atributii principale. constructiilor si turismului. feroviare. Secretarul general si secretarii generali adjuncti sunt inalti functionari publici . Constructiilor si Turismului este ajutat in activitatea de conducere a ministerului de 5 secretari de stat. Constructiilor si Turismului care supravegheaza activitatea de transport rutier . arhitecturala sau peisagistica. de retragere sau de anulare a atestatelor. -emite norme obligatorii de atestare. -elaboreaza in conditiile legii. de inspectie de stat si de control in transporturi.pentru protejarea zonelor cu valoare istorica.

licentierea operatorilor de transport rutier. de drumuri si autostrazi in scopul realizarii programelor aprobate. coordonare si control a activitatii pe reteaua de drumuri locale si de exploatare. -organizeaza licitatii pentru finantarea si executia lucrarilor de constructii. cu organisme si organizatii internationale. Ea este imputernicita sa aprobe constructia si modernizarea drumurilor nationale potrivit competentelor si indeplineste functia de avizare. controlul constituirii Fondului special al drumurilor publice si executarea silita a creantelor la bugetul Fondului special al drumurilor publice. precum si unitati exterioare. constructia si sistematizarea drumurilor nationale trebuie avizate de Ministerul Apararii Nationale. al starii tehnice a autovehiculelor rutiere si remorcilor. exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor. Romania continua sa se mentina pe o treapta inferioara in ceea ce priveste asigurarea fondurilor necesare pentru intretinerea si repararea retelei de drumuri publice. iar Ministerul Transporturilor este imputernicit sa reprezinte interesele statului roman in cadrul AND. in prezent se circula in regim de saturatie in cca. In structura organizatorica a Administratiei Nationale a Drumurilor functioneaza directii.Pitesti). -asigura cooperarea si intretinerea de relatii pe plan tehnic si economic in domeniul drumurilor si autostrazilor. Administratia Nationala a Drumurilor are in exploatare o retea de 14. Administratia Nationala a Drumurilor are ca principale atributii:15 -asigura gestiunea si repartizarea fondurilor alocate de la buget pentru constructia. Bucuresti-Giurgiu. 15-1990 si cu regulamentul de organizare si functionare al acesteia. Administratia Nationala a Drumurilor are ca obiect de activitate administrare. b)-Administratia Nationala a Drumurilor. oficii si birouri. Conditiile necesare pentru efectuarea transportului rutier intern si . in prezent sunt sectoare de drumuri nationale cu doua benzi de circulatie in care capacitatea retelei nu mai satisface fluenta si siguranta in circulatie. avand un trafic ce depaseste limita de 7500 vehicule fizice in 24 de ore (Bucuresti-Brasov. Documentatiile tehnice privind lucrarile de investitii referitoare la modernizarea. servicii. modernizarea. 1/3 din lungimea drumurilor nationale. Comparativ cu tarile europene dezvoltate din punct de vedere rutier. inspectia si controlul in trafic. prin Marele Stat Major. pe baza imputernicirii date de Ministerul Transporturilor. desemnat sa asigure.2.este organizata si functioneaza in conformitate cu Legea nr. institutie publica cu personalitate juridica.683 km drumuri nationale. intretinerea si exploatarea autostrazilor si drumurilor nationale in scopul desfasurarii traficului rutier in conditii de siguranta a circulatiei si coordoneaza dezvoltarea unitara a intregii retele de drumuri in concordanta cu cerintele economiei nationale si cele de aparare.sunt:14 a)-Autoritatea Romana Rutiera. Administratia Nationala a Drumurilor este condusa de un consiliu de administratie numit prin Ordin al ministrului transportului.16 Potrivit aprecierilor specialistilor din Ministerul Transporturilor. 2. Craiova. punerea in aplicare a normelor tehnice si a reglementarilor specifice transporturilor rutiere. in principal. spre deosebire de marea majoritate a tarilor europene care au aplicat taxe utilizatorilor drumurilor acoperind integral cheltuielile necesare. inspectie si controlul respectarii reglementarilor interne si internationale privind conditiile de siguranta a transporturilor rutiere si de protectie a mediului. precum si al indeplinirii conditiilor de operare a transporturilor rutiere.ARR. este organ tehnic specializat al Ministerului Transporturilor pentru transportul rutier. Ea este persoana juridica finantata de la bugetul statului.

Locul transporturilor in economia nationala a unei tari. Mijloacele de transport folosesc la transportul persoanelor si a marfurilor la distanta.19 Transportul rutier este un mod de transport terestru si totodata un subsistem al sistemului national al transporturilor. transporturile si expeditiile si-au gasit un loc deosebit de important. . Una din functiile de baza ale unitatii economice o reprezinta functia comerciala. Prin transporturi se realizeaza legaturi intre ramurile economiei materiale. Ea incepe in Alaska (la marginea nordica a continentului american) si continua (cu o intrerupere la mijlocul continentului) pana in Brazilia. oglindeste fidel situatia economiei acesteia. Mijloacele de transport terestre sunt rutiere (pe sosele) si feroviare (pe sine de cale ferata). Transportul auto a cunoscut o evolutie ascendenta -atat ca volum al transportului (tonekilometri). dar si lente sunt cele navale. Cea mai mare parcare din lume se afla in Canada la Edmonton. a carei lungime depaseste 24000 km. inventata acum 5000 de ani (primele roti erau formate din bucati de lemn asamblate). . -Capacitatea de a completa celelalte modalitati de transport. Mijloacele de transport se pot clasifica in trei categorii principale: . folosit in scopul invingerii distante.18 O componenta a retelei de transport o reprezinta transporturile rutiere.intregul proces de .Mijloace de transport terestre. intre unitatile din cadrul compartimentelor. reactionand prompt la evolutiile sau involutiile acesteia. ( drumuri neamenajate. putand afirma ca fara transportul rutier celelalte modalitati nu ar putea realiza intregul lant de transport. constituindu-se in "sistem circulator" al unei economii.Mijloace de transport aeriene. Cea mai lunga autostrada din lume este Panamerica.trailere). il reprezinta faptul ca este o ramura a productiei materiale care contribuie la crearea de Produs Intern Brut. Aici intervine rolul transportatorului ca intermediar in tranzactiile economice. avand prioritate in cazul unor deplasari rapide si directe. -Marea calitate de a reprezenta singurul mod de transport care poate sa realizeze . santiere). cat si ca pondere. care asigura deplasarea in spatiu a marfurilor si persoanelor cu ajutorul autovehiculelor (mijloace de transport auto-propulsate) si al mijloacelor tractate (remorci . Detinerea unei retele puternice de transport ofera economiei cadrul comercial optim de functionare.Mijloace de transport navale. fiind compusa din totalitatea mijloacelor de deplasare a marfurilor si persoanelor in spatiu si timp. a utilajelor. Economia unei tari depinde de capacitatea ei de a-si asigura circulatia produselor. Reteaua de transport a unei tari. datorita incontestabilelor calitati:20 -Mobilitate deosebita. chiar daca uneori costurile sunt mai ridicate. Valorificarea rezultatelor productiei-produsul semifabricat sau finit-presupune deplasarea acestuia de la producator (expeditor) la cumparator (destinatar). Se poate afirma ca prima revolutie in domeniul transporturilor a reprezentat-o roata.international. creand posibilitatea dezvoltarii si evolutiei.17 in contextul unei evolutii fara precedent a relatiilor economice si a schimburilor economice internationale. in volumul total al transporturilor. Transportul reprezinta o componenta a productiei materiale. -Adaptare rapida la orice conditii de teren. folosindu-se un personaj de specialitate.fara colaborarea cu alte moduri de transport . iar cele mai ieftine. care mijloceste derularea unui contract de vanzare-cumparare. Mijloacele de transport cele mai rapide sunt cele aeriene. compartimente ale fiecarei ramuri. avand 20000 de locuri. transporturile preiau rezultatele obtinute. superioara tuturor celorlalte moduri de transport. Prin specificul lor acestea se preteaza cel mai bine unor solicitari la nivel micro si macro. a cailor de comunicatie.

in traficul rutier autovehiculul ocupa ponderea cea mai mare fata de totalul vehiculelor care circula pe caile de comunicatii terestre. rataciri de colete. evitandu-se transbordarile pe parcurs si consecintele acestuia: manipulari costisitoare. . la locul de descarcare. si care a limitat dezvoltarea lui prin acte normative restrictive. Transportul rutier se clasifica pe categorii si tipuri de transport dupa cum urmeaza: A)categorii de transport rutier: a)clasificarea din punct de vedere al ariei de desfasurare: 1. Datorita acestui fapt ele patrund in locul unde alte mijloace de transport nu au accesibilitate. 4. 2. b)clasificarea din punct de vedere al caracterului activitatii: 1. 3. de reteaua de caii de comunicatii terestre (care necesita investitii mai mici in comparatie cu cele cerute de alte mijloace de transport).transportul rutier in cont propriu. datorita eliminarii manipularilor suplimentare in timpul transportului Este de mentionat.Transporturi nationale. considera acest mod de transport ca fiind deosebit de energofag. care. Transporturi internationale. de pilda (linii de cale ferata. nefiind legate de instalatii speciale fixe cum este cazul in transportul feroviar. fapt ce are o mare importanta in transportul de marfuri perisabile. Cu ajutorul autovehiculelor se pot organiza transporturi directe de la furnizori si pana la beneficiarul marfurilor din tara sau strainatate. -Din punct de vedere al caracterului activitatii:21 1. transport rutier prin servicii ocazionale. 2.transport rutier in trafic national. ceea ce contribuie la accelerarea proceselor de productie si desfacere. 3.transport rutier de animale vii. la cresterea eficientei utilizarii autovehiculelor. devine posibila folosirea unor ambalaje mai usoare si mai ieftine.transport rutier prin servicii regulate speciale.transport rutier prin servicii regulate. scurtarea perioadei de timp cat marfa se afla in procesul de circulatie. Totodata.transport rutier de marfuri perisabile. 2. Pe baza reglementarilor in vigoare sunt legiferate urmatoarele categorii de transport rutier: -Din punct de vedere al caracterului transportului: 1.transportul rutier public. inclusiv in Romania. sustrageri. Autovehiculele se caracterizeaza printr-o mobilitate deosebita.transporturi in interes personal. in transporturile pe distante mari. constituind o componenta indispensabila a transporturilor multimodale. -Asigurarea calitatii marfurilor perisabile. 2. Transporturi in interes propriu: *transporturi in folos propriu.transport rutier in trafic international. al celor care presupune un anumit grad de urgenta. pierderi cantitative si calitative. 2.transport rutier de marfuri generale. ca in fostele tari socialiste. Dezvoltarea transportului rutier in tara noastra a fost favorizata de existenta si dezvoltarea industriei proprii de vehicule rutiere. B)tipuri de transport rutier: a)transport rutier de marfuri: 54 1.23 Numeroase mijloace de transport auto asigura temperaturi optime pentru conservarea calitatii marfurilor pe parcursul transportului (intre -30 de grade Celsius si +20 de .Transporturi in interes public.transport rutier de deseuri. la nivel de stat. ponderea redusa a transporturilor rutiere se datoreaza unei politici economice gresite.transport rutier de marfuri si deseuri periculoase. Mijloacele de transport auto dezvolta viteze tehnice si comerciale ridicate. 6. Procesul de transport al marfurilor si calatorilor pe sosele are trei componente: drumul. depouri. de reteaua de service bine dezvoltata. b)transport rutier de persoane: 1. impiedicand ca legile economiei de piata sa determine adevarata pondere a diferitelor moduri de transport. 5. 2. triaje).transport de la locul de producere si incarcare a marfii. cum sunt cele internationale rulajul mijloacelor de transport auto este de doua ori mai ridicat decat al vagoanelor de cale ferata.transport rutier agabaritic. autovehiculul si conducatorul auto.

ajungandu-se la o suprasaturare a pietei. Permanenta perfectionare a celor ce opereaza direct in relatiile cu clientii si care sunt implicati in derularea transporturilor confera atuuri suplimentare pentru a oferi un serviciu de calitate si pentru a obtine un profit cat mai mare in final. titular al licentei obtinutei obtinute in conditiile prezentei legislatii. Operatorii de transport au acces liber si nediscriminatoriu la activitatea de transport rutier public. precum si activitatile conexe acestora se pot efectua numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:26 -operatorul de transport rutier care desfasoara activitate de transport rutier sau operatorul care desfasoara . indiferent de capacitatea de transport a acestora. Investitia relativ mica si obtinere a profitului imediat au dus la orientarea intreprinzatorilor catre activitatea de transport rutier. de catre un agent economic. direct sau prin intermediar. contra plata. tinut de autoritatea competenta.grade Celsius). Pot desfasura operatiuni de transport rutier operatorii de transport rutier inscrisi in registrul operatorilor de transport rutier. ori in servicii al acestuia. Dupa anul 1989. La export de pilda. Prin operator de transport roman se intelege orice operator cu domiciliul sau resedinta in Romania. Operatiunile de transport rutier de marfuri si de persoane .25 Transporturile rutiere publice sau in interes propriu se pot efectua numai pe baza licentei de transport si a licentei de executie. precum si a bunurilor aflate in proprietatea lor. cu vehicul proprietate personala cu respectarea prescriptiilor privind numarul de locuri si a masei maxime admise autorizate. pe cand fructele si legumele proaspete se transporta la temperaturi de 3-6 grade Celsius. conduse de persoane cu cetatenia romana sau de catre cetateni straini cu drept de munca in Romania. Transportul rutier in folos propriu este efectuat fara incasarea unui tarif sau a echivalentului in natura. Transportul rutier in interes personal se efectueaza de persoane fizice. romana sau straina. Liberalizare economica a creat posibilitatea unei extinderi in acest domeniu. Potrivit legislatiei in vigoare prin operator de transport rutier se intelege orice persoana fizica sau juridica. Efectuarea de transportului rutiere este permisa numai cu vehicule carora li s-au eliberat de catre agentiile teritoriale ale Autoritatii Rutiere Romane. transformarile din economia romaneasca au afectat puternic si transporturile rutiere.24 Operatorii de transport rutieri pot efectua transporturi rutiere publice si/sau in interes propriu. ce detine in proprietate sau are inchiriate vehicule rutiere si care efectueaza transporturi rutiere si /sau internationale. oferta de transporturi. corespunzatoare categoriei si tipului de transport rutier respectiv. care detin si utilizeaza autovehicule inmatriculate in Romania. eliberate de Ministerul Transporturilor. in aceste conditii se impune o organizare cat mai buna a activitatii desfasurate de prestatorii de servicii de transport pentru a se putea mentine pe piata si a satisface cerintele beneficiarilor si astfel pentru a castiga un segment de piata cat mai larg. romani sau straini. Transporturile rutiere interne si /sau internationale se executa de catre operatorii de transport rutier. conducand la formarea unui parc de autovehicule mai mare decat necesarul actual. care detine in proprietate sau in chirie vehicule rutiere. atat interna cat externa depasind cererea economiei. Transportul rutier public se efectueaza pe baza de contract. carnea congelata trebuie sa aiba -18 grade Celsius masurate la os pentru a intruni conditiile de receptie la destinatie. avand ca obiect de activitate transportul rutier. pentru deplasarea membrilor familiei. licente de executie pentru fiecare vehicul. iar cetatenii straini sa aiba si drept de munca in Romania. ori prin asociere cu alte persoane fizice sau juridice.

5. este o persoana juridica autorizata in acest scop de Ministerul Transporturilor. Licenta de executie pentru activitatea de intermediere in transporturile rutiere. nu au fost condamnate pentru infractiuni grave.R in conditiile prezentelor norme metodologice. 4. licentele de executie pentru vehicul. licentele de executie pentru activitati conexe transportului rutier. Licenta de transport rutier public sau licenta de transport in interes propriu se elibereaza pentru o perioada de 5 ani de la data eliberarii si este valabila numai in conditiile vizarii anuale de catre emitent. 2.R. 3. Conditia de competenta profesionala este indeplinita daca persoana care conduce permanent si efectiv activitatea. care conduc permanent si efectiv activitatea. Operatorului de transport rutier i se suspenda licenta de transport rutier in interes propriu in urmatoarele cazuri:28 a) cand operatorul nu mai indeplineste una dintre conditiile care au stat la baza dobandirii licentei de transport rutier sau a licentei de transport in interes propriu.R din partea beneficiarilor sau a altor organisme indreptatite. Licenta de transport rutier in interes propriu.T. iar detinatorul de licenta de transport rutier public sau de licenta de transport rutier in interes propriu.R a modificarilor de la data obtinerii licentei de transport rutier public sau a licentei de transport in interes propriu intr-un termen de 15 zile de la aparitia acestora.C. eliberate operatorilor de M. Licentele de transport rutier. .R. au inspectia tehnica periodica actualizata si li s-au eliberat licentele de executie pentru vehicul. adresate in scris agentiei teritoriale a A. se confirma. incepand cu 1 ianuarie 2003 toate vehiculele vor fi inmatriculate in judetul in care operatorul de transport rutier isi desfasoara activitatea. competenta profesionala si capacitate financiara. b) necomunicarea in scris la agentia teritoriala a A. Autorizatii de transport rutier in interes propriu.R. puncte de lucru are in alte judete. Licenta de executie pentru vehicul. Constructiilor si Turismului. c) cand reclamatiile privind calitatea prestatiilor realizate.27 Conditia de onorabilitate a operatorului de transport se considera indeplinita daca persoana sau persoanele. poseda un certificat eliberat de autoritatea competenta sau o diploma de absolvire a unei institutii de invatamant superior tehnic. cate filiale.T prin Autoritatea Rutiera Romana . nominale si netransmisibile.A. Licentele de transport pot fi: licente de transport public. la comunicarea in scris a agentiei teritoriale a A. 6. Conditia de capacitate financiara se considera indeplinita daca operatorul dispune de resurse financiare suficiente pentru inceperea si desfasurarea activitatii. Licenta de executie pentru traseu. inclusiv de natura comerciala si nu au fost declarate necorespunzatoare de autoritatea competenta in urma incalcarii in mod grav si repetat a reglementarilor in vigoare. cu plata tarifelor aferente.R. Conditiile care permit operatorului de transport rutier sa desfasoare aceasta activitate se refera la obtinerea urmatoarelor tipuri de licente: 1.activitati conexe transportului rutier. precum si licentele de executie pentru traseu sunt documente cu regim special.R. Licenta de transport rutier publica. licenta de executie pentru vehicul fiind eliberata in baza exemplarului de serviciu al licentei de transport rutier public sau al licentei de transport in interes propriu. -vehiculele utilizate in timpul operatiunilor de transport rutier sunt omologate sau certificate de Ministerul Transporturilor. Licenta de transport se intocmeste intr-un singur exemplar original pentru fiecare operator si in atatea exemplare de serviciu. sucursale. Licenta de transport se acorda operatorului de transport public care indeplineste conditiile de onorabilitate. autorizatiile de transport rutier. -licente de transport in folos propriu. Constructiilor si Turismului.

neremedierea in termen de 3 luni a cauzelor.R operatorul de transport rutier detinator de licenta de transport rutier public de licenta de transport in interes propriu Sau de autorizatie de transport in interes propriu. mai ales cel international.R. 2. a modificarilor fata de datele existente la data obtinerii licentei de executie.R. avand dreptul de a trece frontiera de stat a Romaniei in acest scop. Principalele conventii. Licenta de executie pentru activitati conexe transportului rutier suspendata se reacorda dupa ce detinatorul acesteia face dovada ca au fost inlaturate cauzele care au condus la suspendarea acestora cu plata tarifelor aferente. de culoare diferita pentru transportul rutier public fata de transportul rutier in interes propriu.R. in cazul transportului rutier de persoane. cu plata tarifelor aferente. d) cand se constata ca operatorul de transport rutier in interes propriu desfasoara transport rutier public. dar ele vor fi prezentate separat in punctele urmatoare. Licenta de executie pentru vehicul se elibereaza personalizata. valabila pentru parcul aflat in administrarea acestora. acorduri si documente folosite in .R.R. Licentele de executie pentru vehicul se elibereaza de catre agentiile teritoriale ale A. b) licenta de executie pentru traseu. abateri care ar conduce la suspendarea licentei in cauza A.nu a remediat in termenul stabilit aspectele sesizate in reclamatii. Documentele pentru traficul international de marfuri precum si conventiile ce reglementeaza transportul rutier international de marfuri sunt elemente necesare pentru desfasurarea transportului rutier. Licentele de executie pentru vehicul se elibereaza pentru transportul national si /sau international. in cazul in care se constata de catre organe de control abilitate abateri repetate in activitatea desfasurata de operator pentru activitati conexe transportului rutier in perioada dintre eliberarea licentei de executie si vizarea acesteia sau dintre doua vizari succesive. Licenta de executie pentru vehicul se reacorda dupa ce detinatorul face dovada ca au fost inlaturate cauzele care au condus la suspendarea acesteia.29 Licenta de executie pentru vehicul se elibereaza pentru transportul rutier national si/sau transportul rutier international. Suspendarea licentei de executie se hotaraste de catre emitent in unul dintre urmatoarele cazuri: a) Cand operatorul nu mai indeplineste una dintre conditiile care au stat la baza dobandirii licentei de executie b) necomunicarea in scris la agentia teritoriala a A. Licenta de executie este documentul care se elibereaza la cererea operatorului de transport si care atesta dreptul acestuia de a efectua transport de marfuri cu un anumit vehicul. Licenta de executie pentru vehicul se suspenda in cazul in care nu mai sunt indeplinite conditiile care au stat la baza eliberarii ei. Efectuarea de transporturi rutiere este permisa numai cu vehicule carora li s-au eliberat de catre agentiile teritoriale ale A. Anularea licentei de executie pentru vehicul se face in urmatoarele cazuri: a doua suspendare. e) Neprezentarea pentru viza anuala a licentei de transport rutier public sau a licentei de transport in interes propriu in termen de 10 zile de la data expirarii vizei precedente. Licenta de executie pentru vehicul pentru transporturile rutiere internationale da dreptul vehiculelor care indeplinesc conditiile prevazute de inspectia tehnica sa efectueze transporturi de marfuri sau de calatori in trafic international. care au dus la suspendarea acesteia.R. corespunzator categoriei si tipului de transport respectiv. Licentele de executie se pot clasifica in doua categorii: a) licenta de executie pentru vehicul. poate refuza acordarea vizei pentru o perioada de pana la 3 luni.3.R licente de executie pentru vehicul. in termen de 15 zile de la aparitia acestora. sau pentru un anumit traseu. pe numarul de circulatie.

in domeniul transportului de marfuri trebuie mentionata contributia I. -Colaborarea la elaborarea altor conventii internationale referitoare la: circulatia si semnalizarea rutiera.M.31 In anul 1949. cuprinde 62 de membrii activi (uniuni nationale) si 26 de membri asociati. Olanda. de la tara la tara.transportul rutier international de marfuri. soselelor. Cu toate eforturile facute. documentele pe care trebuie sa le posede asupra lor. Danemarca.R. care sa promoveze acest gen de transport si sa apere interesele membrilor sai.R.R.comerciale menite sa promoveze transporturile auto si pe plan international.R. transportul de marfuri in containere. I. timpul maxim de activitate la volan). -Crearea Serviciului de Asistenta mutuala internationala. care faciliteaza dezvoltarea in continuare a transporturilor rutiere.U. in prezent . Elvetia. gabarit) si conditiile care asigura disciplina si securitatea rutiera (modul de conduita al conducatorilor straini.R.M. dar si conventii bilaterale guvernamentale.). -Elaborarea scrisorii de trasura internationala in conformitate cu Conventia privitoare la contractul de transport international rutier de marfuri(C.).30 In fiecare tara au aparut reglementari care stabilesc conditiile tehnice. a primit din partea Consiliului Economic si Social a O. podurilor.-"Conventia referitoare la contractul de transport de marfuri pe sosele". In cadrul preocuparilor internationale pentru unificarea normelor privind transporturile rutiere au fost elaborate mai multe conventii.I. Uniunea Internationala a Transportatorilor Rutieri (Intenational Road Transport Union . Norvegia. pe care trebuie sa le indeplineasca camioanele straine pentru a fi admise sa circule pe drumurile nationale (greutatile pe osie. tara noastra este afiliata la I. pentru evitarea poluarii mediului inconjurator si de aparare a activitatii turistice. din 1963. -Crearea Asociatiei internationale pentru transportul de marfuri perisabile. (ECOSOC) statutul de organ consultativ al acestuia. impotriva uzurii cauzate de camioanele straine. Reglementarile nationale in domeniul transportului rutier sunt foarte diverse. I. Actul de constituire al acestei asociatii neguvernamentale a fost semnat de delegatiile asociatiilor nationale din tari europene: Belgia. Acest deziderat a fost realizat la 23 martie 1948. prin care se reglementeaza problemele si aspectele necuprinse in cele multilaterale.R. s-a simtit tot mai mult necesitatea constituirii unor organizatii internationale a transporturilor rutiere. care circula pe teritoriul national. I.D. pe arena internationala a facilitat punerea in aplicare a Acordului cu privire la suprimarea restrictiilor si libertatea circulatiei rutiere cunoscuta in practica sub numele de "Libertatile Rutiere de la Geneva".U. Anglia. a adus o contributie remarcabila in elaborarea instrumentelor tehnico . Prin aceasta Conventie sunt reglementate in mod .U. a fost semnata la Geneva la 19 mai 1956.U. Suedia.U. I. iar masurile de protejare a participarii carausilor rutieri nationali la traficul international sunt foarte diferite.N.. in 25 de tari a "Conventiei vamale privitoare la transportul international de marfuri sub acoperirea carnetelor TIR".R. Dupa cel de al doilea razboi mondial pe masura dezvoltarii si modernizarii transportului rutier pe plan mondial si a cresterii schimburilor economice dintre diferite tari ale lumii.U. Franta. Printre cele mai importante reglementari. nu toate aspectele au putut fi reglementate unic astfel ca in prezent exista reglementari si conventii internationale multilaterale.R.U. cand a luat fiinta la Geneva.R. in legatura cu: -punerea in aplicare. La toate acestea se adauga masurile de protejare a drumurilor.).U. transportul marfurilor periculoase (A. De asemenea.R. de care trebuie sa se tina seama la efectuarea transporturilor internationale sunt: a) CONVENTIA C.

R.1972.04. intrand in vigoare pentru Romania la data de 23. in vehicule rutiere.I.I. Marfurile transportate sub regim T.U.I.R. Conventia C.R."Conventia vamala. sa fie un traseu rutier. stationarile indelungate in scopul realizarii unor transporturi de calitate intr-un timp cat mai scurt.N. -incheierea si executarea contractului de transport.6 al acestei conventii si trebuie sa fie efectuate sub acoperirea unui carnet T. consta in faptul ca acestea trebuie sa fie construite incat sa permita accesul in interior dupa ce au fost sigilate de organele vamale.. si care a intrat in vigoare in 1960. in sensul prezentei Conventii.R. Prezenta Conventie priveste transportul marfurilor efectuate fara descarcari si reincarcari. cu conditia ca o parte din traseu intre inceputul operatiunii T. Romania este parte contractanta la Conventia T.R. in fiecare tara. b) CONVENTIA T.N.E. si terminarea ei.R. fie prin intermediul unor asociatii corespondente si sa se constituie garante. Fiecare parte contractanta va putea imputernici anumite asociatii sa elibereze carnete T.I. de la un birou vamal de plecare al unei parti contractante.1973 la 90 de zile dupa depunerea instrumentelor de ratificare la O.M.I. -Reclamatii si actiuni. -pe de alta parte cerinta organelor vamale din tarile tranzitate de a se realiza un control vamal la frontiera in vederea respectarii legislatiei. Pentru atingerea acestor obiective s-a eliberat Conventia T.U.I. pe una sau mai multe frontiere.32 tara noastra a aderat la aceasta Conventie in baza decretului 451/20. -Masuri de control. este recunoasterea de catre tarile tranzitate si de catre tara de destinatie a masurilor de control vamal aplicat in tara de . prin "operatiune T. solicitate de Conventia T.33 Transporturile trebuie sa aiba loc sub garantia asociatiilor agreate34 conform dispozitiilor Art. ansamble de vehicule sau in containere. -Raspunderea transportatorului.I.. nu vor fi supuse la plata sau la consemnarea drepturilor si taxelor de import sau de export la birourile vamale de trecere..R. -Nulitatea stipulatiilor contrare Conventiei.U.I. A fost adoptata in anul 1959 in cadrul Comitetului pentru transporturile interioare ale C.R. Ultimul element de baza care caracterizeaza sistemul T." stabilit prin aceasta Conventie.R.U.11. in conditiile ce se stabilesc in contractele incheiate in acest sens.-O.R. se elibereaza de catre I. -Sistemul de asigurare internationala este astfel conceput incat taxele vamale pentru asigurarea transportului pentru perioada de tranzit sa fie acoperite in orice moment de o asociatie garanta nationala daca transportatorul nu poate fi responsabil.R. Aceasta prima Conventie a fost revizuita in anul 1975 de catre Comisia Economica pentru Europa din cadru O.I.I.R" si este cel mai important element.I..E. -Geneva asociatiilor garante nationale.I.R.N. -Cheia sistemului este "carnetul T. referitoare la transporturile internationale de marfuri sub acoperirea carnetului T. se compune dintr-un numar de 51 de articole grupate dupa cum urmeaza: -Domeniul de aplicare.I. in prezent carnetul T.I. -Dispozitii finale. -Persoanele pentru care raspunde transportatorul. Obiectivul principal al sistemului T.R... revizuita din anul 1975. -Transporturile succesive.".uniform conditiile generale in care se incheie si se executa contractul de transport rutier de marfuri. Conventia." se intelege transportul marfurilor de la un birou vamal de plecare. si a intrat in vigoare in 1978.R. la un birou vamal de destinatie.R. este acela de a realiza un echilibru intre urmatoarele doua cerinte: -pe de o parte dorinta transportatorilor de a reduce cat mai mult formalitatile vamale de frontiera.I. fie direct. care are la baza urmatoarele principii: -Asigurarea vehiculelor sau containerelor destinate transportului international de marfuri.R. sub regimul denumit " Regimul T.

precum si la instalatiile ce se folosesc in acest scop. A. A. Grecia. Abrevierea "A. prin care mai multe state din Europa au convenit unele reguli comune pentru transportul marfurilor periculoase pe drumurile publice pe teritoriul lor si pentru trecerea frontierei. marfurile transportate in sistemul T. Republica Ceha.-ul este un acord intre state. Estonia. "Acordul cu privire la transportul international de produse perisabile" si cu privire la mijloacele de transport speciale. Franta.35 c) ACORDUL A. aceasta prevedere generala nu exclude dreptul organelor vamale de a efectua verificari ori de cate ori considera necesar sau daca apar suspiciuni cu privire la legalitatea unor transporturi.36 A. la Geneva. la care a aderat prin Legea 31/1994. nu prescrie nici o sanctiune. toate.D.-ul este un acord elaborat de Comisia Economica a Natiunilor Unite pentru Europa. anexele A si B au . Aceste reguli trebuie sa fie aplicate.D. celelalte marfuri periculoase. Croatia. Slovacia. Polonia. in vehiculele sau containere sigilate. Aceasta anexa stabileste regulile referitoare la ambalare si la etichetare. echipamentul si exploatarea vehiculelor sa fie conforme cu prescriptiile din Anexa B.D. care trebuie folosite. in Europa. Republica Moldova. nu sunt verificate pe parcurs de autoritatile vamale acesta fiind marele avantaj al sistemului pentru transportator. Ungaria. Articolul cheie este al doilea. Romania respecta prevederile acestui ACORD. Norvegia. Portugalia. La inceputul anului 1999 erau membre semnatare ale acordului: Germania. care pot face obiectul unui transport international in vehicule rutiere cu conditia ca: ambalajul lor si etichetarea sa fie in conformitate cu prescriptiile din Anexa A a acordului.D. incepand cu data de 1 ianuarie 1995. Elvetia. Bosnia-Hertegovina.T.R. Anexa B stabileste regulile aplicabile vehiculelor si operatiilor de transport de care transportatorul este raspunzator. refrigerente. Ca regula generala.plecare. Finlanda.D. Suedia. Italia.U. Nici o autoritate centrala nu poate schimba aplicarea sa.R. Luxemburg. in scopul imbunatatirii conditiilor de conservare a calitatii marfurilor perisabile in cursul transportului si de dezvoltare a comertului cu asemenea bunuri. de catre expeditorul de marfuri. Daca regulile sunt incalcate.R. in conformitate cu aceasta Conventie. Lituania. in practica. Danemarca. controalele rutiere sunt efectuate de partile contractante.R. toate instalatiile cu care sunt dotate mijloacele de transport pentru a asigura un regim de temperatura dirijata (izoterme. Romania. incheiat la Geneva la 30 septembrie 1957.R.-" Acordul cu privire la transportul rutier de marfa periculoase".I. Macedonia. Federatia Rusa. Austria. a eliberat un acord referitor la transporturile internationale al produselor alimentare si ale altor marfuri perisabile.. in limba franceza: A-acord.N. Marea Britanie. Anexa A enumera toate marfurile periculoase care pot face obiectul unui transport international. Letonia. constructia. Belarus. D-dangereuse. Desigur. Slovenia. aplicand legislatia lor interna. d) ACORDUL A. autoritatile nationale pot urmari pe cale juridica soferul. Belgia. Acordul propriu-zis este un acord scurt si simplu. transportul rutier de marfuri periculoase este reglementat de "Acordul European referitor la transportul rutier international de marfuri periculoase"." isi gaseste originea in cuvintele cheie din titlu. Olanda. frigorifice sau calorifere) trebuie sa fie controlate de autoritatile competente din tara unde sunt inregistrate si inmatriculate. inclusiv descrierea marfurilor in documentele de transport. Spania. R-route.R.P. in vederea asigurarii aplicarii uniforme si pentru a asigura liberul schimb in Uniunea Europeana. El precizeaza cu exceptia anumitor marfuri extrem de periculoase. Comisia Economica pentru Europa a O.. Liechtenstein.

E. Luxemburg. Aceste documente sunt prevazute in reglementarile internationale multilaterale sau bilaterale. si de alte documente care privesc organele sanitar-veterinare. Iugoslavia. precum si in legislatia interna a tarilor de expeditie.E. Olanda. soferul trebuie sa ia un repaus saptamanal. care efectueaza transporturi internationale de marfuri sunt: .R. Slovacia.M.E.T..Dupa maxim 6 perioade de conducere zilnica. stabilite in una dintre tarile membre C.M.M.T.M. operatorul de transport rutier.T.E.E.T. Elvetia si Turcia. Lituania.R.Pauza zilnica poate fi luata intr-un vehicul cand acesta este echipat cu o cuseta si este in stationare. cu exceptia situatiei.E. Moldova. Danemarca. Letonia.E. "Autorizatia C.E. Grecia. Portugalia.R.T.M. autorizatia C.M. Belgia. Polonia.38 Prevederile principale ale A. si ele constituie baza regulilor interne. .E. Slovacia. -Pe teritoriul tarilor membre C. politia de frontiera precum si organe si organisme guvernamentale.T. Norvegia. nu poate fi utilizata: -Pentru transportul la care expeditorul sau beneficiarul mentionat in scrisoarea de transport international C.fost adoptate de toate statele membre ale U. Danemarca.E. tarile membre: Germania. pentru vehicule inmatriculate intr-o tara membra a C.Durata totala de conducere a vehiculelor cuprinsa intre doua repausuri zilnice. Bulgaria. Luxemburg.M. de cel putin 11 ore consecutive cel mult de trei ori pe saptamana.T. -Pentru efectuarea transporturilor rutiere de marfuri incarcate pe teritoriul unei tari membre in vederea descarcarii pe teritoriul aceleiasi tari (cabotaj).M.E.M.Dupa 4 ore si jumatate de conducere a vehiculului soferul trebuie sa faca o pauza de cel putin 45 de minute.T.M.T. Belgia.E. Principalele categorii de documente folosite in transportul rutier . Norvegia. Portugalia. Bosnia-Hertegovina.M.T.E. Irlanda. Turcia. Cehia. "Acordul A.T.T. Germania. Federatia Rusa.M. Marea Britania. Irlanda. creat in 1953. Estonia. Cehia. "C.E. sau intre un repaus zilnic si un repaus saptamanal. Slovacia.01. Ungaria. Suedia. si o tara nemembra C.in fiecare perioada de 24 de ore soferul beneficiaza de un repaus zilnic.M. .M. Romania.E.. "Autorizatiile C. Italia.E. care se refera la regimul de lucru al echipajelor vehiculelor. Finlanda. Grecia. f) CONVENTIA C.E.T." sunt autorizatii multilaterale pentru transportul international al marfurilor pe drumurile publice folosite de intreprinderile de transport.M. Norvegia.T. pe baza unui sistem de contigent in relatiile intre tarile membre C.37 e) ACORDUL A.T. Franta.. Austria." a intrat in vigoare la data de 5.R.T. este acelasi cu detinatorul autorizatiei multiple C." reprezinta Conferinta Europeana a Ministrilor Transporturilor care este un organism interguvernamental. poate efectua un numar nelimitat de calatorii pe teritoriile tarilor membre C. Spania.1976 si prevederile sunt obligatorii pentru urmatoarele tari: Austria. Franta. in cazul in care transportul international de marfuri se efectueaza intr-o tara membra C. numita in continuare perioada de conducere zilnica nu trebuie sa depaseasca 9 ore.. Italia. Spania. Pentru ca un transport sa se deruleze in trafic rutier international trebuie ca incarcatura sa fie insotita in afara scrisorii de trasura. a tarilor de tranzit si a tarilor de destinatie. Slovenia.(transport in interes propriu). in conformitate cu rezolutiile C. cand el intra in perioada de repaus totala.T. .E. .T.M. Marea Britanie. Croatia. Poate fi prelungita pana la 10 ore de 2 ori pe saptamana. Olanda.E." poate fi valabila un an calendaristic (format A4 de culoare verde) sau 30 de zile (format A4 de culoare galbena avand mentiunea "autorizatie de scurta durata").39 in perioada valabilitatii autorizatiei C.-"Acordul European privind regimul de lucru al echipajelor vehiculelor care efectueaza transporturi rutiere internationale".

Prin completarea foii de parcurs se asigura: -legalitatea circulatiei autovehiculului pe ruta. a unitatilor detinatoare si a personalului de bord. -licenta de executie. lateral. -identificarea autovehiculului si remorcilor tractate. -Polita de asigurare a autovehiculului. -Certificat zgomot redus.41 Elementele furnizate de tahograf sunt: -de indicare: ora si minutul.*Factura externa . -cerere tip. continand fiecare cate o suta imprimate. -Certificat international de inspectie tehnica.international marfa a) Documente ale conducatorului auto: .este aparatul care indica si inregistreaza deplasarea si stationarea autovehiculului. Agreerea vehiculului pentru transport T. -Tahograful . eliberata de RAR. Certificat ATP. -dispozitie de plata.R. "Cartea verde". *CMR (scrisoarea de trasura rutiera internationala). in cazul autovehiculelor echipate cu tahograf. -de . perioada dupa care trebuie reinnoit. *Polita de asigurare a marfii (asigurarea CMR). pentru ca transportul sa poata fi efectuat sub acoperirea carnetului T. -patru fotografii ale vehiculului (fata. -Dovada incadrare EURO 3-AE 3. spate . -Certificat de conformitate de la producatorulautotractorului si al semiremorcii. confirmarea de catre sofer a starii de functionare a autovehiculului la plecarea din locul de parcare. pentru beneficiarul si in perioada inscrise de unitatea detinatoare la emiterea foii. Diagrame tahograf.R.Licenta de executie.Autorizatii tranzit sau Autorizatie CEMT. care au stat la baza agreerii acestuia. Buletin de identitate. -Certificatul de inmatriculare. . datele inscrise in foaia de parcurs se verifica si completeaza cu informatiile furnizate de diagramele tahograf.Certificat de agreere. *Documentul de tranzit T .. Foaia de parcurs constituie baza evidentei primare in transporturile auto. Formularul "Foaia de parcurs" se livreaza de tipografii in carnete. . se face de catre organele vamale la prezentarea vehiculului impreuna cu urmatoarele documente: formularul certificatului de agreere.Permis de conducere. -Certificatul de agreere: este documentul. . -cartea tehnica a vehiculului.I. . -certificatul de inmatriculare. De regula o foaie de parcurs se emite pentru activitatea pe o zi a unui autovehicul sau pentru o cursa programata sa dureze mai mult de o zi . Documentele pentru autovehicul sunt prezentate mai detaliat in paragrafele urmatoare: -Foaia de parcurs este un imprimat cu un regim special. .Asigurare de sanatate + risc de accident . *Carnetul TIR. d) Alte documente necesare: -decont cheltuieli cursa. dreapta si lateral stanga).Atestat de pregatire profesionala b) Documente pentru autovehicul: .I. agreerea trebuie.Licenta de transport. ADR (dupa caz). prevazuta cu serie si numar. *Certificat fitosanitar. conform Conventiei T. care confirma ca autovehiculul indeplineste conditiile tehnice. Daca in decursul celor 2 ani s-au modificat unele caracteristici ale vehiculului. card alimentare.dupa caz *Certificat EUR 1. eliberat de producator. Fiecare carnet cuprinde si un borderou-matca al foii de parcurs in care se inregistreaza in ordine succesiva pe masura emiterii lor. certificatul se elibereaza separat pentru autovehicul si separat pentru remorca sau semiremorca si are valabilitate 2 ani. in cazul unui autotren.Foaia de parcurs (interna sau internationala. . Foaia de parcurs trebuie sa se gaseasca asupra soferului in tot timpul pentru care a fost emisa si in care autovehiculul se afla in afara garajului sau locului de parcare. numerotate in ordine succesiva de la 001 la 100. kilometrii parcursi. toate cele o suta imprimate care alcatuiesc carnetul respectiv. -Dovada de verificare a tahografului .I.R.Pasaport. dupa caz). viteza instantanee. c) Documente ale marfi. de asemenea reannoita. Din ea se culeg toate informatiile privind activitatea autovehiculului si soferului.

-numele si adresa titularului. la sfarsit. -Asociatia garanta din tara transportatorului (pentru Romania ARTRI/UNTRR).Seria si data certificatului de agreere. destinatar. Licenta de executie pentru vehicul este documentul operatorului de transport rutier in baza caruia poate sa execute anumite categorii de transport si tipuri de transport conform caracteristicilor tehnice ale autovehiculelor. operatorul de transport. kilometrii parcursi intr-un interval de timp. -Seria carnetului TIR. Din categoria documentelor privind marfa fac parte: Factura externa. o data cu foaia de parcurs.Numar de inmatriculare al autovehiculului. insoteste marfa si contine date despre marfa. Carnetul TIR.I44 transportatorilor care efectueaza sau desfasoara transport rutier international de marfa si care permit trecerea printr-o anumita tara.Data expirarii. denumita "diagrama tahograf". -Licenta de executie este documentul care se elibereaza la cererea operatorului de transport si care atesta dreptul acestuia de a efectua transport de marfuri. data expirarii. 6 .42 -Licenta de transport se acorda operatorului de transport public pe baza Ordinului 1842 din 28 ianuarie 2002. date despre exportator. Inregistrarile se efectueaza pe un disc confectionat dintr-o hartie speciala cerata. . -numar de inmatriculare al autovehiculului. data expeditiei. elibereaza soferului numarul de diagrame.Semnatura si stampila emitentului local. Pe manifestul marfurilor se inscriu urmatoarele: -data despre biroul vamal de export. a timpului in stationare.tara de destinatie. . La plecarea in cursa soferul introduce in aparatul tahograf prima diagrama tahograf. . La plecarea in cursa. etc. locul de incarcare. pret. Pe verso sunt mentionate in limba franceza reguli de utilizare a carnetului TIR. Pe prima coperta se trec urmatoarele mentiuni: -Emitent: IRU. -momentul inchiderii si deschiderii aparatului tahograf. locul de descarcare. In partea de mijloc a carnetului se va completa de catre titular:45 tara de plecare (unde se efectueaza vamuirea la export).C.Titularul carnetului. -Titulatura: Carnet TIR. conditiile de plata. in zilele urmatoare soferul introduce in acelasi mod diagramele respective.Numarul containerului (unde este cazul). -tara de plecare. corespunzator zilelor in care urmeaza sa se desfasoare activitatea. cantitate. -sigilii. -Numarul de volete continute. . care este un document eliberat de exportator. -schimbarea soferului. cu un anumit vehicul. emis de IRU. sau pentru un anumit traseu. cu atentie astfel ca aceasta sa fie crestata de aparat exact in dreptul orei reale. . care indeplineste conditiile de onorabilitate. se compune din: doua pagini de coperta. 14 sau 20 de volete. viteza de circulatie intr-un interval de timp. alta decat cea de origine. precum si kilometrii de la bordul autovehiculului. si daca este cazul si o fila speciala pentru transportul multimodal.43 Autorizatiile de tranzit sunt documente eliberate de Ministerul Transporturilor prin I. competenta profesionala si capacitate financiara. pe unde transportatorul trece.inregistrare: a timpului in circulatie. scriind pe fiecare data si numarul de inmatriculare.G. - . Fara aceste autorizatii nu ar fi posibila trecerea prin aceste tari.T. banca. . modul de transport. -tara de destinatie. un proces verbal constatator. numar de colet). -biroul vamal de destinatie. marcaje. Acestea au la baza un acord bilateral incheiat intre Ministerul Transporturilor al tarilor respective si Ministerul de Transport al tarii noastre. in cazul transportului rutier de persoane. -Cartea Verde se elibereaza operatorului de transport de societatea de asigurari unde acesta a incheiat polita de asigurare. este un document de culoare galbena. un numar de 4. -date despre marfuri (greutate. . la finele zilei respective. manifestul marfurilor. pe numarul de circulatie.

iar conducatorul auto a semnat CMR-ul de preluare a marfii . . transportator. Cuprinde date referitoare la: expeditor. "CMR". locul de expeditie. De retinut este faptul ca toate inscrierile in Carnetul TIR se fac de catre un comisionar vamal.locul si data intocmirii. arata provenienta marfurilor. -Polita de asigurare a marfii. mentiuni ale expeditorului. modalitatea de expeditie. locul si tara de origine. unde transportatorul are incheiat un contract de asigurare. Certificatul de origine (EUR I). -semnatura si stampila titularului. insoteste marfa. semnate atat de predator cat si de caraus. date despre marfa. tara. se intocmeste in 5-7 exemplare. atunci cand marfa a fost incarcata in camion. Carnetul TIR nu se va incredinta niciodata unei alte persoane. locul de destinatie-tara. numita si asigurarea CMR este intocmita de catre societatea de asigurari. contractul de transport tip "CMR" care se prezinta sub forma scrisorii de trasura se considera incheiat. Scrisoarea de transport internationala CMR. transportatorul fiind direct raspunzator de pierderea acestuia. semnatura si stampila transportatorului. destinatar.