Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei al Republicii Moldova Catedra Fizică Teoretică

Laborator Nr.3

Spectrul Atomilor de Natriu

Lucrarea a fost efectuată de studentul gr.2.2F.T. Sanduleac Ionel

Lucrarea a fost verificată şi aprobată de către Sîrghi A.

Chişinău 2009.

Spectrul de iradiere a atomilor metalolor alcaline constă în cîteva serii de linii. Cele mai intense din ele au primit denumirile : principală,fixă,difuză,fundamentală. Seria principală s-a denumit aşa că ses observă şi la absorbţie. Deci ea corespunde tranziţiilor în starea iniţială. Seriile fixe fixe constau din linii clare şi difuze respectiv. Liniile seriei atomului de Na se poate prezenta ca traziţii între nivelele energetice prezentate mai jos:

Liniile seriei atomului de Na au loc la tranziţiile electronului exterior.(aşa numitul electron de valenţă sau electron optic) de pe un nivel pe altul. Observăm că această diagramă spre deosebire a hidrogenului,la care energia En este aceeaşi ca şi pentru diferite stări s,p,d,f, adică este degenerat,atunci pentru Na En numai rămîne constant pentru diferite stări (are loc ridicarea nivelului pentru diferite stări). Atunci energia mai depinde ,în afară de numărul cuantic principal n şi de numărul cuantic orbital l. Aceasta se explică în felul următor. Atomul de Na este mai complicat decît atomul de H. Electronul de valenţă se mişcă în cîmpul imediat al nucleului şi cel al electronului. Acest cîmp nu va mai fi coulombian. În acest caz avem un „nucleu” şi un electron. Soluţia ecuaţiei Shroedinger pentru electronul care se mişcă în cîmpul coulombian central-simetric ne dă rezultatul analogic rezultatului pentru atomul de hidrogen cu diferenţă numai că nivelele energetice depind nu numai de numărul cuantic principal n ,dar şi de l: me 4 1 En = − ⋅ 2 2 32π 2 ε 0  [ n + σ (l )] 2 Unde σ(l ) este corecţia Rydberg.
σ (l ) = −c
me 4 1 2 [(l + ) ⋅ 4πε 0  ] 2

În acest caz are loc ridicare degenerării după numărul cuantic l. Seriilor spectrale le corespund tranziţiile: Seria fixă : 3p → ns (n=4,5...) Seria principală: 3s → np (n=3,4....) Seria difuză: 3p → nd (n=3,4....)

Seria fundamentală

3d → nf

(n=4,5....)

Cercetarea spectrelor metalelor alcaline cu ajutorul aparatelor de putere de rezoluţie mare a arătat că fiecare linie a acestui spectru este dublat. Aşa, de exemplu, linia caracteristică a Na este galbenă(3p → 3s ) constă din 2 linii cu lungimile de undă 5890Ǻ şi 5896 Ǻ. Tot aşa se referă şi la alte linii a seriei principale şi deasemenea la liniile altor serii. Structura spectrului ,ce reflectă descompunerea liniilor în componente se numeşte structură fină. Structura fină are loc , în afară de metalele alcaline , de asemenea şi la alte elemente,dar numărul de componente înmultiplet poate fi = cu 2(dublet), 3(triplet), 4(cuartete), 5(Cvintete). Despicarea liniiiolor spectrale este probabil condiţionată de despicarea nivelelor energetice. Pentru lămurirea descompunerii nivelelor Gaudsmit şi Uhlebenk au înaintat o ipoteză despre aceea , că electronul posedă moment al impulsului propriu Ms ,care nu este legat de mişcarea electronului în spaţiu. Acest moment a fost numit spin. Iniţial s-a presupus, că spinul este condiţionat de mişcarea electroonului în jurul axei sale. Dar mai apoi au fost nevoiţi să se debaraseze de această reprezentare din următoarele considerente: rotirea bilei încărcate trebuie să posede moment magnetic şi raportul monentului magnetic faţă de cel mecanic trebuie să aibă valoarea:
µ
M =− e 2 me

(3)

Electronul ce se mişcă pe o orbită în jurul nucleului este echivalent unui curent circular, al cărui moment magnetic este:
µ=
eS T

(4)

Unde T- perioada de rotaţie a electronului, S-aria cuprinsă de orbita electronului. În cîmpul forţelor centrale momentul impulsului L este integrala mişcării: (5) Unde m este masa electronului iar r şi φ sunt coordonatele polare. Originea sistemului de coordonate coincide cu nucleul. Aria orbitei circulare este:
mr 2 ϕ = L = const

1 S = ∫ r 2 dϕ 20

2

(6)
L dt mr 2 Şi atunci (6) devine : T 1 TL eL S = ∫ [r 2 L / mr 3 ]dt = de aceea : µ = 20 2m 2m Momentul magnetic μ şi momentul mecanic L sunt vectori. Din definiţia lor ca mărimi vectoriale rezultă că în cazul particulei încărcate pozitiv sensurile acestor 2 vectori coincid.,iar în cazul particulei încărcate negativ sunt opuse. L se mai notează prin M.

Dar

dϕ =

Deci :
µ
M

µ
M

=−

e 2 me

(7)
e M ⋅ 2m e 

Scriind în unităţi avem:
=− e ; 2me  M ; 

µ=

(8)
µ = −µB

µB =

e 2m e

Unde µB - magnetonul Bohr. Expresia (8) dă valoarea momentului magnetic în magnetonul Bohr. µ B = 9.27 * 10 −24 Am 2 s-a constatat că electronul pe lîngă moment mecanic mai posedă de asemenea şi moment magnetic propriu µS . Dar cercetările au arătat că raportul
µ
M =− e ; me

(9)

în aşa fel reprezentarea electronului ca o sferă care se roteşte a devenit imposibilă. Spinul trebuie considerat ca o proprietate proprie,analogică cu masa sau sarcina. Momentul propriu al electronului se defineşte după legile mecanicii cuantice ca: (10) Unde s-număr cuantic de spin şi are valoare ½ Proiecţia spinului Ms pe direcţia dată poate lua valori cuantice ,ce diferă una de alta prin  Valoarea momentului magnetic propriu
M =  S ( S +1)

µS = −

e S ( S + 1) = −2 µ B S ( S + 1) me

(11)

Pe baza spinului poate fi explicată structura multipletă a spectrului. Momentul electronului de valenţă se va compune din 2 momente: orbital Ml, condiţionat de mişcarea electronului în atom şi cel de spin Ms care nu este legat de mişcare electronului în spaţiu. Rezultanta acestor 2 momente ne va da momentul total al impulsului electronului de valenţă. Deci, momentul magnetic total al elecrtonului de valenţă depinde de orientarea reciprocă a momentului orbital şi propriu. În aşa fel, fiecare term de tipul P(l=1) se despică in 2 corespunzătoarea lui j=1/2 şi j=3/2,fiecare term D(l=2) se descompune în j=3/2 şi j=5/2. fiecărui term de tipul S(l=0) corespunde o singură valoare j=1/2,deaceea termenii S nu se descompun. În aşa fel,fiecare term ,în afară de S se descompune în două-structura termenilor devine dublet. Aici j este numărul cuantic principal.

Desfăşurarea lucrării:
1.În diafragma energetică din fig.1 sunt arătate tranziţiile care se realizează cu cea mai mare probabilitate. Celelalte tranziţii posibile sau au intensităţi mici sau se află din cele la limita sensibilităţii ochiului omenesc. Deaceea se observă foarte bine următoarele linii spectrale care se4 citesc de pe aparat. Tabelul 1. Culoarea Dreapta Roşu Stînga Dreapta Galben Stînga Dreapta Verde gălbui Verde închis Stînga Dreapta Stînga Dreapta Albastru Stînga Φ,grade 123 122,5 117 116,5 112 111,5 95 94,5 88 87,5 Λ,nm 6180 6160 5895 5872,5 5682,5 5662,5 5152,5 5135 4990 4987,5

2. după formula:

ϕ (n*) = υ n+ 1 − υ n =

( n*) ,unde n* ia valori de la 1 la 10. pe axa absciselor se Se construieşte graficul funcţiei ϕ ( n*) ,R-constanta Rydberg; R = 1.097 * 10 7 m −1 ,unde orientează n*,iar pe axa ordonatelor ϕ n*=n+σ(l); unde σ(l) este defectul cuantic(corecţia Rydberg). 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 n*

λ n − λ n+1 1 1 = R( 2 − ) λ n ⋅ λ n+1 n * (n * + 1) 2

82 Φ(n*)
10 5 m −1

15

5,3

2,4

1,3

0,8

0,5

0,36

0,26

0,19

Exemplu de calcul: Graficul: 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0

ϕ (n*) = R(

1 1 1 7 1 − ) = 1 . 097 * 10 ( − ) = 82 * 10 5 1/m 2 2 1 4 n * (n * + 1)

2

4

6

8

10

12

3. lungimile de undă λ1 , λ2 , λ3 , λ4 , λ5 , se iau ca medierea lungimilor de undă a seriilor respective.

1 1 1 1  − = R 2 − 2  λ 4 λ 2  n * (n * + 1) 
λ2 = 5151 Ǻ λ4 = 6157.5 Ǻ
1 − 1

σ 5 S = n * −5 înlocuind λ 2 şi λ 4 aflăm după grafic pe n* şi atunci

5 −1 ⇒ n*=3,5 = λ4 λ2 3.1 * 10 m σ 5 S = n * −5 = 3.5 − 5 = −1.5

4. luăm tranziţia 3 2 P → n 2 S 1 1 R 1 = + cunoscînd pe σ5 S 2 determinăm λ∞2 λ ∞ 2 λ 2 (5 + σ 5 S )
1

λ∞2

=

1 1.097 * 10 7 + = −7.29 * 10 5 m −1 6157.5 (5 −1.5) 2

Vom determina σ P = λ∞ 2 ⋅ R − 3 =

1 * 1.097 *10 7 − 3 = 7.29 * 10 5

5. să determinăm σ3S conform tranziţiei 5 2 S → 3 2 P

σ 3p =

Rλ 2 (5 + σ 5 S ) 2 1.097 *10 7 ⋅ 6157 *10 −10 (5 − 1.5) 2 − 3 = − 3 = −0.91 Rλ 2 + (5 + σ 5 S ) 2 1.097 *10 7 6157 *10 −10 + (5 − 1.5) 2

6.să determinăm σ3 s

σ 3s =
σ 5d =

Rλ1 (3 + σ 5 P ) 2 1.097 *10 7 * 5883.5 *10 −10 (3 − 0.91) 2 −3= − 3 = −1.38 Rλ1 + (3 + σ 5 P ) 2 1.097 *10 7 * 5883.5 *10 −10 + (3 − 0.91) 2
Rλ 5 (3 + σ 5 P ) 2 1.097 * 10 7 * 4983 *10 −10 (3 − 0.91) 2 − 5 = − 5 = −2.57 Rλ 5 + (3 + σ 5 P ) 2 1.097 *10 7 * 4983 *10 −10 + (3 − 0.91) 2

7. calcularea energiei E 3 S , E 5 S , E 6 S , E 3 P , E 3 S / E 3 S me 4 1 En = − ⋅ deoarece primul termen din expresia dată este constant şi nu 2 2 32π 2 ε 0  [ n + σ (l )] 2 depunde de valoare n ci doar de caracteristicile particulei,în vom nota printr-o constantă a experimentului dat

A=−

me 4
2 32π 2 ε 0  2

=

9.1 *10 −31 * (1.6 *10 −19 ) 4 = 2.2 *10 −19 J 2 −12 2 − 34 2 323.14 (8.85 *10 ) (1.07 *10 )

Atunci,formula de lucru al experimentului va fi:
En = A ⋅

[ n + σ (l )] 2 [ n + σ (l )]
1
2

1

E3S = − A ⋅

= −2.2 * 10 −19 *

1 = 1.8 *10 −19 j = 4.9eV 2 (3 − 1.38)

E 4 S = −2.2 * 10 −19 * E5 S E6 S E3 P

1 (4 − 0.91) 2 1 = −2.2 * 10 −19 * (5 − 0.91) 2 1 = −2.2 *10 −19 * (6 − 0.91) 2 1 = −2.2 * 10 −19 * (3 − 0.91) 2

= 2.1 * 10 −19 j = 1.3eV = 0.91 * 10 −19 j = 0.57eV = 2.54 * 10 −19 J = 1.59eV = 4.4 * 10 −19 J = 2.75eV

E3 P (8 − 0.91) 2 = = 11.5 E SP (3 − 0.91) 2 Pentru calculul E 4 S se ia media aritmetică a lui σ3S şi σ5 S ,iar pentru calculul celorlalte nivele S se ia σ6 S pentru E 4 P − E8 P se ia σ3 p

Concluzie: În lucrarea dată am studiat spectrul atomilor de Na,am observat acele cîteva serii de linii spectrale,care sunt caracteristice metalelor alcaline,anume am observat fenomenul de dublare a liniilor,fapt cauzat de spinul electronului optic,am determinat energiile iradiate la tranziţiile observate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful