P. 1
Teoria Economica - Curs de Microeconomie

Teoria Economica - Curs de Microeconomie

|Views: 99|Likes:
Published by Cristina Adamciuc

More info:

Published by: Cristina Adamciuc on Jun 03, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/15/2014

pdf

text

original

Curs de Microeconomie

1

Cuprinsul
1. Teoria economică în sistenul ştiinţelor economice. Obiectul de studiu al teoriei economice.........................................................................................................3 2.Metode de cercetare utilizate în cadrul teoriei economice.........................................4 3.Componentele de bază ale activităţii economice- nevoi şi resurse: esenţa şi clasificări...........................................................................................................5 4.Bunurile şi serviciile ca rezultat ale activităţii economice: esenşa şi clasificări.............6 5.Alegerea rationala in baza posibilitatilor de productie si a costului alternativ...............7 6.Sistemul economic:esenta,tipuri,caracteristici........................................................8 7.Relatiile si tipurile de proprietate.Importanta definirii drepturilor de proprietate..........9 8.Institutiile ca “reguli de joc” in cadrul sistemului economic.....................................10 9.Piata:Esenta;Functii;Tipuri.................................................................................1 2 10.Cererea si legea cererii.Factorii care influientiaza modificarea cererii.....................14 11.Elasticitatea cererii si tipurile ei........................................................................15 12.Oferta .Functia ofertei.Legea ofertei.Factorii care influienteaza modificarea ofertei...15 13. Elasticitatea ofertei si tipurile ei.......................................................................16 14. Interactiunea cererii si a ofertei. Mecanismul de formare si modif. a echilibrului pietii................................................................................................................1 7 16.Utilitatea totala si marginala.Legea utilitatii marginale descrescinde.Echilibru consumatorului in abordarea cardinalista..............................................................17 17. Preferinţele consumatorului şi curbele de indiferenţă caracteristice lor..................17 18. Linia bugetului şi modificările ei. Echilibrul consumatorului în abordarea ordinalistă........................................................................................................18 19. Producţia, factorii de producţie şi funcţia de producţie........................................19 20. Produsul total, mediu şi marginal al factorului de producţie variabil. Legea randamentelor neproporţionale...........................................................................19 21.Productia pe termen lung. Izocuantele si caracteristicile lor..................................20 22. Linia izocost:caracteristici si modificare. Echilibrul producatorului.........................20 2

23. Costul de productie:esenta si factori de influenta. Costul contabil si economic.......20 24. Costul total, mediu, marginal: evolutie si importanta..........................................21 25. Evolutia costului de productie pe termen lung. Economii si dezeconomii de scara...21 26. Profitul: esenta, tipuri, modalitati de majorare...................................................22 27. Concurenta: esenta, metode, tipuri, importanta.................................................24 28. Caracteristicile si modelul pietei cu concurenta perfecta......................................26 29. Caracteristicile si modelul pietei de monopol.....................................................26 30. Caracteristicile si modelele strategice de comportament pe piata oligopolistic........27 31. Caracteristicile si modelul pietei cu concurenta monopolistica.............................28 32. Cererea si oferta pe piata muncii, factorii de influienta........................................28 33. Salariul: esenţă, tipuri, factorii de influienţă......................................................28 34.Renta funciara si renta economica. Plata de arenda si pretul pamintului.................30 35. Cererea si oferta pe piata capitalului. Dobinda...................................................31

1. Teoria economică în sistenul ştiinţelor economice. Obiectul de studiu al teoriei economice.
Ştiinţa economică studiază realităţi cu caracter dublu: atît obiective, cît şi subiective. În antichitate ideile economice erau formulate şi integrate în alte sisteme de gîndire. Abia în sec. 18 ele se deprind de alte ştiinţe, constituind o ştiinţă aparte. Iniţial, ştiinţa economică avea denumirea de „economie politică”, însă treptat de la ea încep să se deprindă ştiinţe autonome(statistica, contab., marketing).Acestea se constitue în „sistemul ştiinţelor economice”, unde economia politică ocupă un loc central. Teoria economică este doar una din ştiinţele economice.

Clasificarea ştiinţelor economice: • Ştiintele economice fundamentale(economia politică, microeconomia, macroeconomia) 3

opinia-relaţia dintre clase în procesul de producţie. cibernetica economică) Teoria economică constituie baza teoretică şi metodologică pentru celelalte ştiinţe economice. „economie” pot fi folosite ca sinonime. finanţele şi creditul. Rezultat-apar revolte şi conflicte pe plan internaţional. În linii generale. contabilitatea. elaborează instrumentul de cercetare economică. „teorie economică”. relaţii economice internaţionlae) • Ştiintele economice Concrete (economia: industriei. învăţămîntului. formuleaza categoriile. istoria economiei naţionale şi mondiale) • Ştiintele economice de frontieră (geografia economică. Şcoala marxistă : fondator-K.banii trebuie învestiţi in urma economisirii lor. „econimics”. comerţului.• Ştiintele economice funcţionale (statistica. Maex. transportului) • Ştiintele economice istorice (doctrinele economice. Şcola naţionalistă: fondator-Flist. In secolelle 18-19. Şcola clasică: fondator-Adam Smith opinia. Rezultat-au apărut noi clase de oameni. însă totuşi sunt unele deosebiri de conţinut între ele. econometria. opinia-căile de dezvoltare a naţiunilor subdezvoltate. rezultat-exploatarea unora de către alţii. noţiunile de „economie politică”. 4 . denumirea de „economie politica” este recunoscuta si utilizată de către reprezentanţii tuturor şcolilor şi doctrinelor economice. stimularea producţiei autohtoni. apar revolte. agriculturii. Anume această ştiinţă serveşte drept temelie pentru elaborarea politicii economice promovate de stat. apar divergenţe dintre ţări ca rezultat a exploatării. legile şi tendinţele principale în dezvoltarea activităţii economice.

Macroeconomie(fondator-M.aspectul regional al dezvoltării economice. Marshall) studiază:comportamentul producatorului şi consumatorului.are ca obiect studierea vieţii reale şi explicarea cauzelor diferitelor fenomene economice. procesul de repartiţie a veniturilor între principalii actori în procesul de producţie. acestea servind drept temei a unor legităţi. legi. instrumentelor folosite de o ştiinţă oarecare pentru a studia lumea înconjurătoare.Teoria economica este compusă din 2 compartemente de bază. procesul de formarea preţurilor pe diferite pieţi. Analizează caracterul şi perspectivele dezvoltării economice. doua părţi organice a unui întreg: Microeconomie(fondator A. Celelalte 2 comportimente ale T. mai puţin importante sunt: Mazoeconomia-analizează compartimentele sistemelor economice naţionale cum ar fi ramurile acesteia. balanţa de plăţi. instructiv-educatvă.E. Din punct de vedere al modului de atrata viaţa economica deosebim: Economie pozitivă. a sistematiza faptele şi a le expune sub formă de categorii ştiinţifice. sectoarele activităţii economice. creşterea economică. ipoteze şi tendinţe. tendinţe şi modele. Economie normativă-arată ce ar trebui să fie întreprinz pentru ca situaţia rela sa devină mai bună. 5 . 2. fluctuaţiile economice. Kezness) studiază economia naţională ca un tot întreg.totalitatea mijloacelor. Funcţiile Teoriei Economice sunt: • • • • • cognitivă metodologică practică.Metode de cercetare utilizate în cadrul teoriei economice Metoda. Mondoeconomia-studiază interdependenţa dintre economiile naţionale şi economia mondială. analiza pieţii cu formele ei principale.

În funcţie de caracterul tridimensional al existenţei umane nevoile sunt clasificate în: 6 . Metoda unităţii dintre analiză şi sinteză. Metoda analizei cantitative şi calitative-evaluarea mărimilor economice în unităţi naturale şi în expresie bănească.cu ajutorul analizei fenomenul supus cercetării e descompus în componentele sale. Metdelarea economico-matematică-reproducerea schematică a unui sistem liniar. se dezvoltă. Metoda istorică. 3. după destinaţia acestora. fiecare parte fiind analizată complex. apoi căutarea modalităţii de transformare a cantităţii în calitate. marfa . alcătuit din mărimi variabile.nevoi şi resurse: esenţa şi clasificări.porneşte de la adevărul că fenomenul economic are evoluţie istorică: apare.Principalele metode folosite în cercetarea fenomenelor economice sunt: Metoda abstracţiei ştiinţifice. reconstituindu-se întregul. care permite elaborarea unor scenarii de evoluţie a acestora şi alegerea variante optimale. Metoda dată scoate în relief trăsăturile caracteristice. Prin sinteză. Sunt definite aspectele esenţiale ale vieţii economice. buget. dominante pentru fenomenul cercetat. nişte necesităţi obiective (subiective) ale indivizilor şi societăţii de a poseda şi a folosi anumite bunuri. cunoscîndu-se deja elementul-cheie şi schiţîndu-se tendinţele dominante în evoluţia fenomenului cercetat. apoi dispare sau se transformă în altceva. Metoda logică.Componentele de bază ale activităţii economice. Mai există metode ca: Metoda teoretică Metoda anologiei Experimentul economic. profit.procedeu prin care fenomenul cercetat este “curăţat” de fapte şi trăsături mai puţin importante. capital). Nevoile umane-nişte cerinţe. mai esenţial.fenomenul e reprodus doar prin ceea ce acesta are mai important. ajungindu-se astfel la nucleul acestuia. elementele analizate separat sunt reunite. numite „categorii economice”(banii.

naturale. b)Res. de dragoste. prin participarea la viaţa socilă. aspiraţiile oamenilor.  Resurse derivate (acumulate.capital tehnic sub formă de maşini. financiare.cunoştinţe experienţă. 7 . locuinţă etc. umane. statul şi întreprinderile. financiare. tehnologii.• • • Nevoi fiziologice. sisteme de transport b)Res. c) Res. Resursele economice-totalitaatea elementelor naturale.fondul financiar.de hrană. Numărul nevoilor creşte odată cu dezvoltarea societăţii-legea creşterii nevoilor umane. Superioare sau complexe (studii. iar în vărf cele spirirule. materiale. inovaţionale. apele. structural: număr. Maslow propune ca nevoile umane să fie sistamatizate sub forma unei piramide. In partea de jos sunt situate nevoile cele mai elementare. Clasificarea resurselor:  Resurse primare (create de natură) a)Res. zăcămintele minerale. apa). După gradul de complexitate. detreminate de nivelul dezvoltării economice şi culturale nevoile sunt: • • Inferioare sau de bază (hrana. umane-populaţia din punct de vedere cantitativ. A. Nevoi sociale. calificare etc. de a se informa. construcţii. utilaje.satisfăcute prin comunicare. Nevoi spiritual-psihologice-nevoi de a se instrui.de care dispune populaţia. pădurile. Trăsătura principală a nevoilor este caracterul lor nelimitat. informaţionle şi tehnologice atrase şi utilizate pentru producerea bunurilor necesare satisfacerii nevoilor umane. îmbrăcăminte. calitativ. create de om) a)Res.cunoştinţe).

Bunurile economice: Orice entitate. Legea rarităţii-raportul dintre resurse şi nevoi(tensiunea dintre nevoile care cresc întruna şi resursele care sunt limitate şi rare). informaţionale-ce permit agenţilor econ.să ia decizii. să acţioneze. Trăsătura fundamentală a resurselor economice constă în caracteru lor limitat. destinat să satisfacă o nevoie economică dată Clasificare:  după origine: bunuri libere – nu sunt rezultat al acţiunii umane. nu au costuri de procurare bunuri economice – sunt rezultat al acţiunii umane. să cunoască realitatea. au costuri de procurare  după modul de circulaţie: bunuri marfă – trec de la producător la consumator prin piaţă bunuri non-marfă – trec de la producător la consumator fără intermedierea pieţei  după scopul consumului: bunuri finale – sunt destinate consumului final (bunuri de consum) bunuri intermediare – sunt destinate consumului productiv (bunuri de echipament sau de investiţii)  după sectorul economic în care sunt produse: bunuri publice – sunt destinate satisfacerii nevoilor economice publice (colective) bunuri private – sunt destinate satisfacerii nevoilor economice private (individuale)  după tangibilitate: bunuri – sunt substanţiale (tangibile) : momentul producerii lor diferă de momentul consumului servicii – sunt non-substanţiale : momentul producerii lor coincide cu momentul consumului Trăsăturile bunurilor economice:  sunt rezultat al acţiunii (activităţii) umane 8 . rezultat al acţiunii umane.d) Res.Bunurile şi serviciile ca rezultat ale activităţii economice: esenşa şi clasificări. 4.

   sunt utile sunt disponibile (accesibile) sunt rare Raritatea: proprietatea unui bun (sau resursă economică) de a fi insuficient(ă) în raport cu nevoia sau nevoile economice generatoare Raritatea este o relaţie între nevoia economică şi bunul (resursa) asociat(ă) Activitatea economică:ansamblul de acţiuni umane. destinate să obţină bunurile economice necesare satisfacerii nevoilor economice Forme ale activităţii economice:  după forma de proprietate asupra bunurilor intermediare utilizate: activităţi economice private – produc bunuri şi servicii private (individuale) activităţi economice publice – produc bunuri şi servicii publice (colective)  după gradul de prelucrare a bunurilor de consum: sectorul primar: bunurile economice au un grad de prelucrare primar. individuale sau socializate. Tensiunea dintre nevoi si resurse pune in fata oricarei persoane problema alegerii:alegerea acelor combinatii si variante de folosire a resurselor care ar permite satisfacerea unui nr cit mai mare de nevoi cu un nr cit mai mic de resurse. incipient sectorul secundar: bunurile economice au un grad de prelucrare superior sectorul terţiar: bunurile economice apar exclusiv sub forma serviciilor  după transparenţa în raport cu contabilitatea naţională: activităţi economice oficiale: sunt contabilizabile de către autoritatea publică producătoare de mărfuri: agenţii economici propriu-zişi producătoare de bunuri economice non-marfă: economia casnică (gospodării) activităţi economice subterane: scapă contabilizării autorităţii publice 5. Problema alegerii resurselor si a utilizarii eficiente a acestore constituie problema fundamentala a economiei.Alegerea rationala in baza posibilitatilor de productie si a costului alternativ. 9 .

3)modul de stabilire a relatiilor dintre participantii la activitatea economica.sistemul economiei naturale(traditional) 10 . Clasificate dupa aceste criterii.Costul de oportunitate compara cea mai mare “pierdere” dintre variantele sacrificate cu “cistigul” alegerii facute. Facind o alegere in favoarea unei variante oarecare. 6.individual. Sistemele economice se deosebesc dupa urmatoarele criterii: 1)forma predominanta a proprietetii asupra resurselor si rezultatelor actului de producere.tipuri.exista urmatoarele tipuri de sisteme economice: 1.de prganizare a procesului de productie si de trecere a bunurilor create la consumator.Omenirea este pusa in situatia sa raspunda la 3 intrebari principale care ii indeamna sa faca o alegere ce ar permite sa faca o alegere c ear permite economisirea si folosirea cit mai eficienta a resurselor rare: 1)”ce si cit de produs?”-determina alocarea si realocarea resurselor la producerea diverselor bunuri 2)”cum de produs?”-determina modul de combinare a resurselor economice 3)”pentru cine de produs?”-determina segmental de consumatori pt care sunt produse bunurile. Acest cost ii permite intreprinzatorului sa se orienteze spre afacerea care i-ar adduce cel mai mare profit.Sistemul economic:esenta. Totodata acest cost permite de a determina limita pina la care ar fi rentabila sporirea volumului de productie. 2)scopul urmarit de cei care organizeaza o activitate economica oarecare.Cea mai buna varianta la care se renunta este costul de oportunitate(alternativ).Deci.automat renunti la “altceva”.ceea ce reprezinta valoarea celei mai bune din sansele sacrificate cind se face o alegere oarecare.caracteristici Sistemul economic reprezinta o modalitate specifica de utilizare a resurselor economice rare. 4)caracterul motivarii atingerii unor performante mai inalte. renunta la alte variante pe care le considera mai putin acceptabile sacrificindu-le.cind alegi “ceva” .

o economie de schimb evoluata.piata determina asortimentul.Marimea profitului ce poate fi obtinuta este nelimitata.(bazata pe proprietatea private.sistemul economiei de piata Economia de piata constituie o treapta superioara a economiei de schimb.care isi asuma toate riscurile).altfel spus. Conditiile care au generat trecerea treptata la economia de schimb: 1)diviziunea sociala a muncii(specializarea agentilor economici in crearea unor bunuri destinate vinzarii sau schimbului. numita “economie de schimb”. La un anumit nivel al dezvoltarii sale.Economia naturala reprezinta o forma de organizare a activitatii economice.in care chiar de la inceput sunt produse pt vinzare.in care bunurile produse sint destinate autoconsumului. 3)centrul activitatii economice si principiul regulator al acesteia este piata concurentiala(prin mecanismul cererii si ofertei.adica poti folosi resursele disponibile dupa bunul-plac 3)aparitia pietei ca loc de intilnire a producatorilor si vinzatorilor ca loc unde se face schimbul sau vinzarea-cumpararea 4)monetizarea economiei(aparitia si impunerea monedei in calitate de instrument de intermediere a sachimburilor economice si de apreciere a pretului bunurilor destinate vinzarii-cumpararii).) 4)maximizarea profitului(profitul este forta motrice a activitatii economice.economia naturala a devenit o piedica in calea dezvoltarii economiei.sistem economic de comanda(centralizat) 11 . Trasaturile sistemului economic de piata: 1)preponderenta proprietatii private 2)economia este decentralizata(toate deciziile economico-financiare sunt luate in mod nemijlocit de catre agentii economici.asta ducind la transformarea ei intr-o economie producatoare de marfuri. 3.de lupta de concurenta) 5)preturile la marea majoritate a bunurilor materiale si serviciilor se formeaza liber(in urma negocierilor dintre vinzatori si cumparatori) 6)agentii economici se afla intr-o stare de concurenta permanenta.nevoile fiind satisfacute fara a se apela la schimb.Economia naturala este un system economic inchis.inovare.numite”marfa”) 2)autonomia si independenta economica a agentilor economici. 2.calitatea si cantitatea produsului ce urmeaza sa fie produs.ceea ce-i tine pe intreprinzatori intr-o permanenta cautare.

posedarea resurselor utilizate in activitatea economica si a rezultatelor acestei activitati.gestioneaza de unul singur atit productia. Obiectul proprietatii il pot constitui bunurile materiale si imateriale(ex:informatiile).private de familie.a) Subiectii proprietatii sunt posesorii obiectelor prorietatii si ei pot fi:a)persoanele fizice(indivizii. In economiile de comanda lipseste libertatea de alegere a producatorului si consumatorului. Sensul juridic al cuv.un lot de pamint.adica dreptul de a stapini bunul in interes propriu.automobile.b)persoanele juridice.Relatiile si tipurile de proprietate.menajele).atit sub forma resurselor economice cit si a rezultatelor economice(o cladire. 7. Intrucit sensurile economic si juridic ale proprietatii merg mina-n mina. b)proprietatea publica(“de stat”).dreptul de dispozitie.in calitatea sa de unic proprietar al principalelor resurse economice.d)statul Tipurile formelor de proprietate a)proprietatea private(particulara).se constata ca: Proprietatea reprezinta totalitatea raporturilor dintre membrii societatii cu privire la insusirea bunurilor existentein societate.a.s.individual-asociativa.dreptul de folosinta.raporturi reglementate de acte juridice sau norme sociale.in legatura cu insusire.cit si schimbul si repartitia bunurilor si serviciilor.care poate fi:individuala.c)diferite organizatii(nationale sau internationale).cunoasta asemenea forme ca:proprietatea administratiei centrale si proprietatea administratiei locale(“proprietatea municipala”) 12 . Proprietatea se prezinta sub forma unitatii si inter-conditionarii elementelor sale de baza:obiectul si subiectul proprietatii.Proprietatea privata poate fi bazata pe munca individuala sau pe cea salariata.”proprietate” se reduce la drepturile de proprietate.Economia de comanda(economia socialista sau planificata) are drept trasatura definitorie faptul ca statul. Importanta definirii drepturilor de proprietate.proprietatea reprezinta ansamblul relatiilor dintre oameni.precum si responsabilitatea personala pt activitatea desfasurata.privat-asociativa.s.utilajul. Din punct de vedere economic.

Institutiile formale Cele mai cunoscute institutii formale sunt:statul. Institutiile economice sunt niste fenomene cu caracter stabil.de ex:traditiile. Institutiile pot fi formale(oficiale).Institutiile au fost create pt a stabili o anumita ordine in activitatea oamenilor. Religia.religia.Proprietatea mixta poate fi:privat-publica nationala.”Reforma” a contribuit la incurajarea vesnicei dorintei a omului de a se pricopsi.Acest tip de proprietata combina.avutia adunata de unele personae alese de Cel de sus trebuie sa 13 .”Reforma”justifica aceasta dorinta omului de a se imbogati.legislatia.de a aduna bogatii.proprietatea publica e prezenta astazi in toate tarile lumii.toate institutiile modeleaza comportamentul uman in atingerea anumitor obiective.Un filozof din Grecia Antica.proprietatea.XVI-lea de catre Luther si Calvin.in cea mai mare parte.institutia constituie totalitatea legilor si regulilor care determina interactiunea intre oameni.de ex:constitutia unei tari. si neformale(informale).instinctele. Uneori institutiile sunt confundate cu organizatiile.astfel punind baza unei crestere economice fara precedent.iar in unele cazuri proprietatea nationala cu cea internationala.Daca organizatia reprezinta un colectiv.care joaca un rol crescind in viata societetii.c)proprietatea mixta.care impun oamenilor un comportament oarecare obligatoriu.70-85% din PIB-ul tarilor dezvoltate este creat in cadrul proprietatilor private. Un cunoscut paradox spune ca intensificarea activitatii religioase este insotita de o diminuare a performantelor economice:in acelasi timp tocmai religia se afla in originea celor mai multe din reusitele economice. Proprietatea private este temelia libertatii economice. a spus ca cea mai placuta ocupatia omului este “Imbogatirea”. In sistemul economiei de piata loculcentral apartine proprietatilor private.obiceiurile.exceptionalele succese economice obtinute de Europa Occidentala se datoreaza.Astfel.proprietatea private cu cea publica.piata.Astfel.Institutiile ca “reguli de joc” in cadrul sistemului economic. 8.Desi in proportii diferite(10-50%).un ansamblu de indivizi.biserica.Astfel.reformei religioase din sec.privat-publica multinationala.in diferite proportii. In general. Stiinta economica contemporana acorda o atentie tot mai mare institutiilor.

a) 14 .sunt proprii doar unor popoare sau unui grup de popoare inrudite.obiceiurilor. Intrucit sensurile economic si juridic ale proprietatii merg mina-n mina. a stimulat dezvoltarea antreprenoriatului.stiinta economica contemporana a reusit sa elaboreza mecanisme care fac posibila “masurarea” aportului fiecarei institutii informale si formale la cresterea si dezvoltarea economica.in legatura cu insusire.Religia reformata spune ca numai o astfel de utilizare a bogatiei este in cuviintata de Dumnezeu.necesitatea de autoperfectiune.ritualurile cumunitare (nuntile. In economia de piata. Printr-o asemenea tamalcire a cartilor sfinte.s.”proprietate” se reduce la drepturile de proprietate.proprietatea reprezinta ansamblul relatiilor dintre oameni.Dar.va nimeri direct in rai.dreptul de dispozitie. Institutii proprii moldovenilor cum ar fi “de a fi in rind cu lumea”.contribuie la prosperitatea societatii. Proprietatea ca institutie Din punct de vedere economic.inmormintarile.”de a nu se face de ris ”reglementeaza conduita omului si in viata economica.cum ar fi traditiile.Altele.utilajul. In general. Obiectul proprietatii il pot constitui bunurile materiale si imateriale(ex:informatiile).posedarea resurselor utilizate in activitatea economica si a rezultatelor acestei activitati. motivindu-l sa atinga un anumit “standard”.un lot de pamint.botezurile.a.biserica protestanta a incurajat un comportament favorabil activitatii economice. Proprietatea se prezinta sub forma unitatii si inter-conditionarii elementelor sale de baza:obiectul si subiectul proprietatii. ii da de inteles ca dupa moarte.limba.raporturi reglementate de acte juridice sau norme sociale.adica dreptul de a stapini bunul in interes propriu.dreptul de folosinta.se constata ca: Proprietatea reprezinta totalitatea raporturilor dintre membrii societatii cu privire la insusirea bunurilor existentein societate. Institutiile informale Institutiele informale sunt: instinctul paternitatii curiozitatea .unul din mobilele activitatii economice sunt si institutiile informale.recunoscut de cei din jur .care asigurindu-i omului de afaceri succesul economic.forta motrice a activitatii economice este maximizarea profitului.aceste sunt proprii tuturor tarilor si popoarelor.automobile.).s.atit sub forma resurselor economice cit si a rezultatelor economice(o cladire. Sensul juridic al cuv.

“Piata.ci doar transmite informatia despre acestea.scrie cunoscutul economist austriac Friedrich Hayeck.b)persoanele juridice. b)proprietatea publica(“de stat”).Piata:Esenta. In sistemul economiei de piata loculcentral apartine proprietatilor private.70-85% din PIB-ul tarilor dezvoltate este creat in cadrul proprietatilor private.d)statul Tipurile formelor de proprietate a)proprietatea private(particulara).servicii si capitaluri.Astfel. Piata este astazi institutia centrala a economiei de pita.c)diferite organizatii(nationale sau internationale). Proprietatea private este temelia libertatii economice 9.Proprietatea privata poate fi bazata pe munca individuala sau pe cea salariata. piata poate fi definita drept locul unde se confrunta cererea si oferta de bunuri.nu produce bunuri.iar in unele cazuri proprietatea nationala cu cea internationala. In sens ingust.proprietatea publica e prezenta astazi in toate tarile lumii. Piata constituie totalitatea relatiilor de vinzare-cumparare dintr-un anumit spatiu geografic.Functii.individual-asociativa.Desi in proportii diferite(10-50%).” Functiile pietei: 15 .cunoasta asemenea forme ca:proprietatea administratiei centrale si proprietatea administratiei locale(“proprietatea municipala”) c)proprietatea mixta.care poate fi:individuala.in diferite proportii.privat-publica multinationala.private de familie.privat-asociativa.proprietatea private cu cea publica.nucleul acesteia.Subiectii proprietatii sunt posesorii obiectelor prorietatii si ei pot fi:a)persoanele fizice(indivizii.menajele).Proprietatea mixta poate fi:privat-publica nationala.Acest tip de proprietata combina.Tipuri.institutie in cadrul careia se incheaga toata activitatea economica.

Functia de diferientiere a producatorilor.Piata ii pune fata in fata pe producatori si consumatori.In acelasi fel.despre pofiturile ce pot fi obtinute.modelului ales etc.piata devine principalul mecanism de reglementare a vietii economice.piata stimuleaza reducerea cheltuielilor de productie. 4.iar pe de alta parte de stat.Smith ii “impinge” pe agentii economici individuali sa actioneze in conformitate cu interesul general.in acelasi timp.de piata.sint reglementati pe de o parte. Nivelul preturilor. 3.penalizeaza.Desi cheltuielile individuale pentru producerea si desfacerea aceluiasi bun sint diferite.Ea indeplineste rolul unei “miini invizibile”.Aparuta initial ca o punte de legatura intre producatori si consumatori. 2.Piata”trimite”semnale producatorilor despre produsele ce urmeaza a fi confectionate.treptat.iar posturile de raspundere sint puse persoanele cele mai competente.Functia de informare.pina la falimentare.care dupa cum spunea A.intreprinderile necompetitive.1.aplicarea noilor masini si tehnologii.determinind producatorii sa confectioneze bunurile si serviciile de care are nevoie societatea la momentul dat.Ea ofera consumatorului posibilitatea de a alege producatorul optim din punctul de vedere al pretului.sporirea eficientei productiei.pret care corespunde cheltuielilor socialmente necesare pentru confectionarea bunului.Impuse de concurenta.facind astfel posibil schimbul.Aceeasi posibilitate de alegere I se ofera si vinzatorului.piata ofera agentilor economici informatia necesara despre mersul afacerilor in diferite domenii de activitate.interprinderile isi imbogatesc activitatea fara incetare.Functia de formare a pretului . 5.Functia de reglementare .pe vinzatori si pe cumparatori. Prin jocul liber al ratei profitului si al ratei dobinzii.P iata ii imbogateste pe invingatorii in lupta de concurenta si. Tipurile pietei 16 .precum si multi alti parametri ai activitatii economice .salariilor .despre calitatea si volumul lor.Functia de intermediere .calitatii.piata stabileste un pret unic.

*piata tehnologiilor si patentelor.politice si economice.adica de schimb dupa shema:marfa-marfa.mobilitatea absoluta a factorilor de productie. *regional(in cadrul unei tari sau unui grup de tari) *nationala.Din punctul vedere al nivelului de maturitate. *piata resurselor informationale.1. 17 . b)piata libera(clasica).lipsa monopolului si a altor forme de dominatie a vietii economice.cu relatii accidentale si cu o pondere insemnata a relatiilor de barter(troc). *piata monetara de credit.pietele pot fi imparitite in: *piata bunurilor de consum.programind dezvoltarea economica si restibuind o parte importanta a produsului intern brut in conformitate cu anumite obiective sociale.Din punctul de vedere al obiectului tanzactilor. 2.al modului de acces la piata.unde statul intervine in scopul “corijarii”unor deficiente ale pietei .atit producatori cit si consumatori.stabilirea preturilor in mod spontan.exista: a)piata nedezvoltata. *piata produselor cultural-artistice.Dupa criteriul extinderii geografice.eliberate de autoritatile statului. *piata muncii.Aceasta piata intruneste urmatoarele trasaturi:existenta unui numar insemnat de participanti la relatiile de schimb. *mondiala.Accesul la o asemenea piata necesita detinerea unor autorizatii speciale . *piata capitalului. 3.piata poate fi: *locala. *piata pamintului si a resurselor natural. *piata hirtiilor de valoare si a valutei. c)piata reglementara.caracteristica de regula economiilor mixte.la care are acces orice vinzator si cumparator.

piata se imparte in: *piata cu concurenta perfecta si pura. 10. Cererea poate fi : a)individuala (cantitatea dintr-un bun pe care un consummator este decis sa o cumpere. Asemeni bunurilor care se impart in bunuri substituibile . *piata mixta.cerere pentru bunuri care se folosesc impreuna.dispunind si de mijloacele banesti corespunzatoare).la un anumit nivel al apretului.cerea la rindul ei poate fi: a)cerere pentru bunurile substituibile. *piata de monopol. b)totala sau de piata(suma cererii tuturor cumparatorilor de pe piata bunuluui respectiv). *piata cu concurenta imperfect. Cererea reprezinta cantitatea dintr-un anumit bun pe care consumatorul doreste si poate sa o cumpere intr-un anumit interval de timp. b)cerere pentru bunuri complementare. Marimea cererii este determinata de factorii:volumul cererii.pretul cererii.4. 18 .adica cerea pentru bunuri care satisfac aceleasi nevoi.functia sau factorii cererii.Cererea si legea cererii.complementare sau derivate.Factorii care influientiaza modificarea cererii . c)cerere derivate(ex:cererea pentru faina este deeterminata de cerera pentru pine).Dupa masura in care se manifesta concurenta.

cererea scade.Schimbarea preferintelor consumatorilor sub influienta modei sau a publicitatii. o scadere a pretului genereaza tendinta de sporire a cantitatii cerute.Daca insa in raport cu cresterea pretului cererea se afla in pozitie descrescatoare.se numeste elasticitatea cererii. 11. Cu alte cuvinte . Cel de al doilea factor important (dupa pret) care determina comportamentul cererii este venitul. Elasticitatea cererii se calasifica in: 19 . 2.O data cu cresterea pretului la un bun .Schimbarea anticipatii. atunci cind preturile scad.Modificarea veniturilor banesti ale consumatorilor.altfel spus. cumparatorul tinde sa procure mai multe marfuri. Modificarea relative a cantitatii cerute in functie de influienta unui anumit factor al cererii sau. 3.Legea cererii Legea cererii exprima raportul de interdependenta dintre modificarea pretului unitar al unui produs si schimbarea cantitatii cerute.De exemplu reducerea natalitatii determina o reducere a cererii de imbracaminte pentru copii.gradul de sensibilitate al cererii fata de modificarea pretului sau a altor factori.iar atunci cind preturile cresc.Modificarea pretului la bunurile substituibile si la cele coplementare.Elasticitatea cererii si tipurile ei. 5.iar imbatrinirea populatiei sporeste cerea de medicamente si asistenta sociala. Exceptii sunt:  bunurile Giffen  Bunurile Veblen Factorii care influenteaza modificarea cererii: 1. 4.Modificarea numarului si a structurii consumatorilor .atunci o data cu cresterea veniturilor se mareste si cererea.cantitatea ceruta de consumator tinde sa scada.or consumatorilor privind evolutia pietei.si invers.

Interdependenta dintre schimbarea pretului si modificarea cantitatii de bunuri oferite constituie continutul legii ofertei.o data cu cresterea sau micsorarea pretului.daca pretul unui bun creste cu 20%.In cazul cererii rigide sau inelastice insa(lucru ce se intimpla de obicei. cantitatea ceruta poate sa scada cu 30% sau cu 20%.de exemplu.Spre deosebire de cerere .Cresterea pretului conditioneaza crestera cantitatii oferitesi invers.sarea).chibriturile .Oferta .in sensul maririi sau micsorarii cantitatii de bunuri cumparate fata de variatiile pretului la produsul respective sau fata de alte conditii ale cererii.se masoara prin raportul modificarii procentuale a cantitatii cerute dintr-un bun ca raspuns la modificarea procentuala a pretului acestuia.Legea ofertei.altfel spus . b)inelastica(rigida) c) cu elasticitatea unitara d)perfect elastica e) perfect inelastica Cererea elastica exista atunci cind modificarea pretului conditioneaza modificarea cererii. Cantitatea de bunuri vinduta este mai mica decit cantitatea de bunuri oferita pe piata. 12. Oferta poate fi: a) individuala(cantitatea de bunuri pe care un producator este dispus sa o vinda la un pret anumit) 20 .vesela .dependent ofertei de pret este directa .cu bunurile de prima necessitate.cu cit pretul este mai ridicat .Elasticitatea cererii masoara sensibilitatea cererii consumatorilor .cererea poate fi : a)elastic.Functia ofertei. rigida.De exemplu .cu atit este mai mare cantitatea de bunuri oferita.Factorii care influienteaza modificarea ofertei.la un anumit nivel al pretului.cum ar fi piinea . elasticitatea la pret  elasticitatea la venit  elasticitatea incrucisata Elasticitatea cererii fata de pret . intr-o perioada de timp .cerea la aceste bunuri ramine aproximativ acceasi. In functie de masura sensibilitatii fata de modificarea pretului.Cerea cu elasticitate unitara exista atunci cind pretul si cantitatea ceruta se modifica cu acelasi procent. Oferta reprezinta cantitatea de produse pe care vinzatori sint dispusi sa o vinda.

acestea incurajeaza cresterea ofertei.. • elastica-cind sporirea ofertei o depaseste pe cea a pretului.indiferent de prêt.de exemplu.Politica fiscal si subsidiile. 3.Daca costul de productie se va reduce. oferta se va reduce.Calamitatile natural.b) totala sau de piata(totalitatea ofertelor individuale).micsorarea lor contibuie la sporirea ofertei. de exemplu) sau defavorabile (schimbarea frecventa a guvernelor si a regulior de joc) 7. fapt care va conditiona trecerea resurselor la alte domenii de activitate prin plecarea unor firme din ramura data . 4.Iesirea pe piata a noilor firme va contribui la cresterea ofertei. Anticiparea preturilor 13.Majoritatea impozitului pe profit si a altor taxe provoaca o reducere a ofertei si invers. Elasticitatea ofertei reprezinta sensibilitatea ofertei marfii la variatiile diferitor factori .Conditiile social-politice pot fi favorabile cresterii ofertei(stabilitate politica.Cu cit pretul creste . cum arfi inundatiile . mai ales la variatiile pretului. ingheturile etc. Elasticitatea ofertei si tipurile ei.Schimbarea pretului la alte bunuri.reducerea ofertei. Si invers. 6. 5. cind costul de productie va creste .Calamitatile natural si social-politice. poate fi redus in urma utilizarii unor noi tehnologii. 2. Ea se masoara prin coeficientul elasticitatii ofertei (E ) Elasticitatea ofertei este de mai multe tipuri: • unitara-cind oferta se modifica (creste) in aceasi masura cu modificarea (cresterea) pretului.cu atit cantitatea de bunuri oferita este mai mare Factorii de influenta: 1. cutremurele de pamint.Numarul de ofertanti.care .seceta. atunci oferta pentru bunurile respective se va mari. ceea ce va contribui la reducerea ofertei. 21 . conditioneaza de obicei .pretul.costul de productie.In cazul in care statul acorda unor firme si industrii anumite subsidii .El poate sa creasca din cauza sporirii pretului la resursele limitate. adica numarul firmelor care produc acelasi bun. Factorul principal care determina schimbarea ofertei este pretul. • inelastica-oferta bunului creste intr-o masura mai mica decit sporirea pretului lui.

ba chiar mai mult: Pretul de piata se stabileste in urma confruntarii dintre cerere si oferta. si in urma contrapunerii cererei si a ofertei precum si a “pretului dorit” se stabileste un pret de echilibru. Atit cererea. Interactiunea cererii si a ofertei.Echilibru consumatorului in abordarea cardinalista . Mecanismul de formare si modif. cit si oferta determina marimea pretului. Pe piata se inregistreaza ba un exces de cerere. ba exces de oferta. precum si pretul. Utilitatea marginala reprezinta satisfactia suplimentara care se obtine la consumarea 22 . a echilibrului pietii. 16. scade elasticitatea ofertei. • posibilitatile de stocare a bunurilor. Analizind cererea si oferta. care este factorul principal care le determina pe ambele. Insa in urma sugestiilor cumparatorilor si vinzatorilor cu privire la pretul unui bun. ce urmeaza a-i satisface pe cumparatori si vinzatori.politica economica a statului.Utilitatea totala si marginala.cind costul creste. atunci creste elasticitatea ofertei. Mai sunt si alti factori care participa la formarea pretului de piata.Legea utilitatii marginale descrescinde. 15. Utilitatea este satisfactia obtinuta de individ in urma consumului unui bun oarecare. Perfect inelastica Factorii care determina elasticitatea sunt: • costul productiei.elasticitatea creste daca posibilitatile de stocare sunt mari. Pretul de echilibru se stabileste atunci cind cantitatea ceruta dintr-un bun este egala cu cantitatea oferita. 14. sau i se mai spune pretul de piata.Implicatiile statului in mecanismul formarii preturilor. • perioada de timp de la modificarea pretului. observam faptul ca ele toate se afla intr-o interdependenta. si invers. • gradul de substituire.cum ar fi:concurenta.daca gradul de substituire este mare.

sa devina p/u diferite bunuri. utilitatea marginala tinde sa descreasca. cu atit utilitatea unitatilor suplimentare de bun consumate este mai mica. 23 . egale.Cu alte cuvinte. deoarece îi aduce aceeaşi satisfacţie. Legea a II-a a lui Gosen. adică acelaşi nivel de satisfacţie. precum şi un mod anumit de combinare şi substituire a acestora. Principiul utilitatii marginale descrescinde. Astfel sumind succesiv toate utilitatile marginale vom obtine utilitatea totala. consumatorul are posibilitatea să stabilească o anumită ordine de preferinţă a bunurilor ce urmează să le procure. Consumatorul măsoară indirect utilitatea fiecărui bun.unei unitati suplimentare dintr-un bun. pe cînd resursele băneşti sunt limitate. adică aceeaşi utilitate.pe masura ce cantitatea consumata dintr-un bun sporeste. sa procure acele bunuri şi în asemenea combinaţii care i-ar aduce o satisfacţie maximală. El clasifică bunurile în ordinea preferinţelor sale. de aceea el este obligat să aleagă .sau legea I-a a lui Gosen consta in urmatoarele: cu cit consumul dintr-un bun oarecare este mai mare. Curba de indiferenţă (de izoutilitate) Curba de indiferenţă constituie o reprezentare grafică a ansamblului de combinaţii de bunuri şi servicii de la care consumatorul aşteaptă să obţină aceeaşi utilitate totală. despre echilibrul consumatorului in abordarea cardinalista postuleaza: Consumatorul v-a aloca venitul sau in asa mod incit utilitatile marginale impartite la pret. 17. Factorii care modelează comportamentul consumatorului: • Mărimea veniturilor de care dispune (bugetul consumatorului) • Nivelul preţurilor • Tradiţiile • Gusturile şi preferinţele • Mediul economico-social Nevoile consumatorului sunt nelimitate. Preferinţele consumatorului şi curbele de indiferenţă caracteristice lor. prin prioritatea ce o acordă unui sau altui bun. Datorita constrîngerii bugetare şi a nivelului preţurilor. Aceasta reprezintă mulţimea combinaţiilor a două bunuri pe care consumatorul le consideră echivalente.

MRS = Px/Py – ecuaţia echilibrului consumatorului în abordarea ordinalistă. MRS – panta curbei de indiferenţă. destinat consumului • Evoluţia preţurilor bunurilor şi serviciilor Restricţiile economice impuse alegerii consumatorului de către mărimea venitului său. Px/Py – panta liniei bugetului 24 .(A>B>C. el nu poate atinge acest obiectiv. precum şi de nivelul preţurilor. Echilibrul consumatorului în abordarea ordinalistă. care se stabileşte în punctul în care curba de indiferenţă este tangentă cu dreapta bugetară. Linia bugetului reprezintă totalitatea combinaţiilor posibile de alegere ale consumatorului în limita bugetului disponibil (cantitatea maximală de bunuri care poate fi cumpărată cu venitul disponibil şi la preţurile existente). Axioma ierarhizării – capacitatea consumatorului de a ordona preferinţele sale (A>B) 2. Linia bugetului şi modificările ei. 18. Echilibrul consumatorului este echilibrul dintre venitul acestuia şi combinaţia optimă. Echilibrul consumatorului Consumatorul va tinde să atingă curba de indiferenţă cea mai ridicată posibilă. Axioma nonsaţietăţii – consumatorii preferă o cantitate mai mare de bunuri unei cantităţi mai mici. Abordarea ordinalistă a evaluării utilităţii: 1. Axioma tranzitivităţii – capacitatea consumatorului de a transfera preferinţele de la un bun la altul. A>C) 3. xPx+yPy=I Panta liniei bugetului reflectă raportul de substituţie a bunurilor în funcţie de preţurile lor.Totalitatea curbelor de indiferenţă care pot exista pentru un consumator şi care descriu preferinţele acestuia pentru anumite „coşuri” de consum constituie „harta de indiferenţă”. Din cauza constrîngerii bugetare. Dorinţele şi preferinţele consumatorului sunt limitate de următorii factori: • Venitul disponibil. reprezintă constrângerea bugetară.

Perioadele procesului de producţie: • Perioada scurtă – un factor este variabil. Legea randamentelor neproporţionale. Funcţia de producţie indică nivelul maxim de producţie care poate fi obţinut în urma diferitelor combinării ale factorilor de producţie. mediu şi marginal al factorului de producţie variabil. produsul marginal 25 .Munca L – cel mai activ şi costisitor factor de producţie . Factorii de producţie tradiţionali (parţial substituibili şi complementari): . în timp ce alţii vor rămîne constanţi. atît sub aspect cantitativ. 20. în scopul producerii de bunuri şi servicii. Producţia. a factorilor necesari pentru obţinerea acestei producţii. Produsul total.19. de corelare a acestora. cît şi structural-calitativ.Capitalul K – cel mai eterogen factor de producţie • Capital fix – se utilizează pe un timp îndelungat şi se uzează • Capital circulant – se utilizează într-un singur ciclu de producţie Combinarea factorilor de producţie reprezintă un anumit mod de unire.Pămînt N – cel mai limitat şi durabil factor de producţie . factorii de producţie şi funcţia de producţie. ceilalţi sunt ficşi • Perioada lungă – ambii factori sunt variabili Indicatorii producţiei pe termen scurt: • Produsul total (TPL)– cantitatea de bunuri produsă într-o perioadă de timp • Produsul marginal (MPL) – cantitatea suplimentară de bunuri produsă de o unitate suplimentară a factorului muncii (MPL=ΔTPL/ΔL) • Produsul mediu (APL) – cantitatea de bunuri ce revine unei unităţi din factorul muncii (APL=TPL/L) Legea randamentelor neproporţionale stipulează că dacă vom mări progresiv utilizarea unui factor oarecare. Funcţia de producţie reflectă relaţia dintre cantitatea de bunuri produsă şi combinarea. în diferite proporţii.

In acest caz. Izocuanta este o reprezentare grafica a unui ansamblu de substituiri ale factor. cit si inlocuirea unui factor cu altul. poate avea loc atit combinarea. intreprinzatorul schimba mereu raportul dintre factorii de productie si inlocuieste un factor de productie cu altul. care face integral lucrul acestora). producatorul poate combina si substitui factorii de productie in proportii diferite. adica pot fi modificati. 21. de prod. Acest lucru se intimpla din cauza ca. • Produsul mediu este maximal cînd se egalează cu produsul marginal. intre factor. sub influenta noilor tehnologii. apoi va atinge un punct de stabilitate. Dacă un factor de producţie creşte. mai modern. Ea poate avea loc intre factorul munca si capital (10 muncitori inlocuiti de o masina. produsul marginal şi mediu de la un anumit moment încep să scadă.al factorului variabil va fi neproporţional – la început va creşte. la un nivel dat al tehnicii cu obtinerea unei cantitati constante de bunuri.Productia pe termen lung. Concluzii: • Pe termen scurt volumul de producţie este limitat în creştere • Limita creşterii volumului de producţie este determinată de acţiunea legii randamentului descrescător. Substituirea este un fenomen de inlocuire a unei cantitati dintr-un factor de productie printr-o cantitate din alt factor de productie. după care va descreşte. mai ieftin. Izocuantele si caracteristicile lor Pe termen lung toti factorii de productie pot deveni variabili. pentru a obtine acelasi nivel de productie. Combinatia a doi factori de productie care asigura acelasi nivel de productie se numeste izocuanta. mai productive. iar celălalt rămîne stabil. de productie determina existenta multitudinii izocuantelor care formeaza harta izocuantelor. tehnici si a evolutiei preturilor.Multitudinea variantelor de consum a factor. Caracteristicile acestei izocuante sint: . 26 . natura si capital sau intre diferite elemente componente ale aceluiasi factor de productie(inlocuirea unui utilaj cu altul etc)..

24.totalitatea cheltuielilor in expresie monetara.Panta izocuantelor reflecta raportul de schimb al factor. Costul contabil si economic. dar care nu sint reflectate in evidenta contabila. . Costul economic. 27 . de productie reiesind din preturile la ele.Panta izocuantelor este negativa. marginal: evolutie si importanta. 23. precum si amortizarea. mediu. consumul de munca al proprietarului. costurile se impart in cost contabil si economic. de productie. adica costurile explicite. Costul de productie este egal cu cu cheltuielile de productie Din punct de vedere al modului de calcul.(L*Pl+K*Pk=TC) Panta liniei izocost reflecta raportul de substitutie a factor. acest raport se numeste rata marginala de substitutie tehnologica. care face parte din costurile implicite. Echilibrul producatorului Linia izocost este cantitatea maximala de factori de productie ce poate fi cumparata in limita anumitor cheltuieli. de productie utilizati si prin urmare un volum mai mare de productie.Izocuantele nu se intersecteaza.cheltuielile pe care le face intreprinderea p/u achizitioanarea factor.Acest punct de pe linia izocost devine tangent cu una din izocoante. Costul contabil. de productie de la alti agenti economici. Costul total.Acest punct reflectăegalitatea posibilităţilor tehnologice şi economice ale producerii bunurilor.cuprinde costul explicit si cheltuielile factorilor proprii (costurile implicite). Costul de productie:esenta si factori de influenta.. dobinzile ce se cuvin p/u folosirea capitalului propriu. Este expresia baneasca a factor. cum ar fi pamintul si cladirile care apartin intreprinderii date.Izocuantele plasate la dreapta semnifica o cantitate mai mare a factor. 22. . Linia izocost:caracteristici si modificare. de productie necesari p/u producerea si comercializarea acestor bunuri si servicii. Costul de productie. pe care producatorul le efectueaza p/u fabricarea si vinzarea bunurilor economice. . E-este punctul de echilibru a producătorului.

scade treptat. dar in primul rind in functie de dimensiunile intreprinderii. Fluctuatiile costului total reproduc evolutia costului variabil: TC= TFC+TVC. 25. Acest cost cuprinde costul fix si variabil. Aceasta precautie e ganerata de faptul ca pe termen lung evolutia costurilor e supusa: a)efectului economiilor de scara b)efectului dezeconomiilor de scara. Costul mediu (AC) sint cheltuielile suportate pentru producerea unui singur bun.Costul total (TC) sint cheltuielile suportate in vederea producerea unei cantitati date de bunuri. Economii si dezeconomii de scara. Evolutia costului de productie pe termen lung. intrucit costul fix ramine acelasi. pina la un anumit nivel. o scurta perioada de reducere. Aceasta evolutie a costurilor medii variabile este conditionata de actiunea legii randamentelor neproportionale. costul marginal cunoaste in evolutia sa. 28 . Costul marginal depinde doar de costul variabil. dupa care creste intruna. Costul marginal (MC) sint cheluielile suplimentare in vederea producerii unui bun suplimentar. MC= ∆ TC/∆ Q. TC se schimba in functie de de modificarea costului variabil TC= TFC+ f(Q). El poate fi fix sau variabil. Pe termen scurt. Pe termen scurt . In acest caz intreprinzatorul urmeaza sa faca fata unor noi probleme: a) determinarea unor proportii optime in combinarea factorilor de productie b) gasirea dimensiunii optimale a intreprinderii c)”neadmiterea” cresterea costului unitar fde productie. Pe termen lung toti factori de productie sunt variabili. El se determina prin raportul dintre cresterea costului total si cresterea productiei. Costul mediu difera de la o perioada la alta in functie de mai multi factori. apoi incepe sa creasca. Costul mediu variabil insa pe masura ce volumul productiei creste. In evolutia sa costul fix mediu se reduce pe masura ce volumul productiei fizice creste. AC=TC/Q.

Locul economiilor de scara il ocupa dezeconomiile de scara. V-venitul total al firmeii sau incasari totale. Mai mult. Inainte de toate. intreprinderea fiind gestionata tot mai ineficient. Economiile de scara se obtin in urma productiei la scara mare conditionata de modificarea taliai intreprinderii si/sau de folosirea unor noi utilaje si tehnologii de fabricatie. fapt ce contribuie la cresterea indeminarii muncitorilor. o intreprindere mare se adapteaza mult mai greu la schimbarile pietei si se reprofileaza odata cu modificarea cererii. Economiile de scara se obtin la nivelul intreprinderii nu insa si la nivelul ramurii sau a economiei nationale. marile intreprinderi pot obtine de la bencile comerciale credite cu o dobinda mai mica. Astfel. de o natura deopotriva tehnica si financiara. 26. in cazul sporirii volumului productiei. se procura cantitati insemnate de materie prima. fapt care deasemenea influenteaza nivelul costurilor. Economiile de scara sint rezultatul unui sir intreg de factori. Economiile de scara sunt posibile doar in cadrul unor intreprinderi ce dispun de capacitati de productie mari si foarte mari. Dezeconomiile de scara. reducind si pe aceaste cale nivelul costurilor. In cazul intreprinderilor mari. este . sint si ele generate de mai multi factori. La un moment dat.Economii de scara reflecta o situatie de scadere a costului mediu pe termen lung in urma cresterii dimensiunilor intreprinderii si/sau a volumului de productie. adica o activitate de producere si comercialiyare a bunurilor si serviciilor. ceea ce contribuie la marirea costului mediu si la reducerea capacitatii competitive a intreprinderii. Profitul: esenta. odata cu cresterea volumului productiei. precum si la cresterea posibilitatilor de folosire a unor utilaje mai moderne si mai productive. Profitul. criteriul de baza de identificare a acestor dimendiuni fiind dinamica costului unitar. Pe de alta parte.C unde: Pr-profit. Pentru depasirea unor asemenea situatii. 29 . Un personal administrativ numeros trebuie in permanenta supus controalelor fapt ce mareste cheltuielele legate de munca. costurile incep a creste mai repede decit cantitatile produse. atunci cind dimensiunile intrepeinderii depasesc anumite limite. are loc aprofundarea a specializarii. combustibil si echipament si are loc o reducere a preturilor de achizitie. modalitati de majorare. satiinta economica a lansat notiunea de „dimensiunea optimala a intreprinerii”. astfel un cistig obtinut de persoanele care organizeeaza si desfasoara o activitate economica. Oricum ele nu pot fi obtinute printr-o sporirea fara limita a productiei.  Esenta: Profitul constituie diferenta ce apare in cayul in care incasarile totale sint mai mari deict costul total. C-costul total. ce exprima o situatie in care costul mediu pe termen lung creste pe masura cresterii productiei. apar dificultati manageriale. Aceasta imprejurare genereza o majorare a riscurilor si a pierderilor. tipuri. Profitul se poate determina in felul urmator: Pr = V.

Mercantelistii care au acordat o atentie deosebita problemei avutiei unei tari si a izvoarelor acesteia. dar mai ales de a infrunta riscul. Say sustinea idea ca profitul e o forma speciala a salariului care e insusita de intreprinzator pentru efortul sau de organizare si gestionare a unei activitati economice. pentru calitatile deosebite ale intreprinyatorului de a inova. Deorece in cele mai multe cazuri intreprinzatorul este si proptietarul. peste cheltuielele efevctuate care este un dar al naturii si exista numai in agricultura. dar care are la temelia sa munca neplatita a muncitorilor si se obtine atit in agricultura cit si in industrie. el va putea obtine doar un profit supernormal. In acest fel. deoarece acesta este creat prin exploatare. potrivit careia profitul este un surpălus de valoare peste valoarea avansata. Daca insa intreprinzatorul este proprietarul factorilor de productie folositi de intreprindere la fabricarea de bunuri. si un profit normal. intreprinzatorul obtine un venit oarecare ca diferenta dintre incasarile totale si costul contabil. Francezul J-B. In teoria economica contemporana predomina opinia potrivit careia profitul este o recompensa. Insa in cazul in care intreprinzatorul nu dispune de nici un factor de productie si este obligat sa-i inchirieze de la alte persoane. de a gestiona reusit o afacere. chiar si in cazul in care bunurile produse se comercializeaza la pretul ce corespunde ca marime cu costul de productie. Fiziocratii lanseaya ceva mai tirziu o noua teorie. prin munca neplatita a muincitorilor. 30 . Pentru munca proprietarului. Karl Marx considera ca profitul e un venit insusit de catre proprietarul capitalului in mod ilegal. Englezul Adam Smith considera ca profitul este un venit generat de proprietate. atunci el va putea obtine si un superprofit.  Tipuri Dupa criteriul motivelor sau a factorilor care stau la temelia obtinerii profitului . acesta este format din 2 componente: a)profit normal b) profit supernormal sau profit economic. Pe linga acestea mai exista si alte forme de profit cum ar fi: Profit legitim-cel obtinut in conditii normale. Costul explicit sau contabil presupune plati in afara intreprinderii. el va obtine un profit total numit si „contabil”. cu respectarea legislatiei in vigoare. considerau ca profitul este un venit care se creeaza doar in activitatile de comert exterior. pentru amortizarea utilajului si cladirilor intreprinderea nu efectueaza plati. o rasplata pentru activitatea antreprenoriala. care se numeste profit normal.

Profit brut-diferenta dintre incasari totale. metode. ea ii imparte pe acestea in nvingatori si invinsi. 27. o intrecere intre participantii la procesul de productie. si costul total. tipuri.  Esenta Concurenta-o rivalitate. pe aceasta cale. o lupta. Profit de monopol-obtinut de intreprinderile care detin o pozitie dominante de piata si pot influenta preturile in sensul cresterii lor. contrabanda. Deobicei.  Tipuri In functie de instrumentele folodite de respectarea legislatiei si a normelor morale concurenta poate fi: 31 . In acest sens concurenta este motorul dezvoltarii economice. importanta. o confruntare permanenta dinre agentii economici pentru atragerea de partea lor a clientilor si obtinerea. fapt care le asigura unele profituri mai mari.Profit nelegitim-obtinut in urma incalcarii legislatiei in vigoare.  Metode In functie de principalele instrumente folosite concurenta se poate realiza prin: 1)pret 2)produs 3)calitate 4)forme de vinzare si servicii prestate dupa vinzare. afaceri ilicite. impunindu-i pe toti sa lupte pentru a obtine acces la cele mai avantjoase conditii de producere si desfacere a marfurilor. cum ar fi:eschivarea de la plata impozitelor. Fiind o lupta. Concurenta reprezinta un tip. a unui profit cit mai mare posibil. nai exact cifra de afaceri. posibilitatile insusirii unor profituri de monopol un timp indelungat sunt limitate de stat. o competitie. un model deosebit de comportament al agentilor economici. Profitul net-acea parte a profitului brut ce ramine la dispozitia intreprinderii dupa achitarea impozitelor si a diferitelor taxe. motorul progresului. „umflarea costurilor”etc. Concurenta: esenta.

Concurenta loiala(sau corecta)-se desfasoara intr-un cadru. de monopson: Criterii de diferentiere Tipuri Nr. in conformitate cu legislatia in vigoare si in acord cu normele morale acceptate de societate. de Accesul la vinzat piata ori Natura produselor 32 . de oligopson. deschis. gradul de mobilitate al factorilor de productie si transparenta a pietei. de cumpa rator Nr. b)concurenta imperfeta In functie de forma concurentei se desting 2 piete concurentiale: a)piata cu concurenta perfecta b)piata cu concurenta imperfecta Piata cu concurenta imperfecta care corespunde cel mai mult realitailor economice . In functie de factorii cum ar fi: numarul si puterea economica a vinzatorilor si a cumparatorilor participanti la shimb. exista 2 tipuri de concurenta: a) concurenta perfecta(pura). se prezinta sub urmatoarele forme:monopolistica. precum si functionalitate a pietei. nivelul general de dezvoltare a tarii. de oligopol. Concurenta neloiala(sau incorecta)-atunci se incalca legislatia in vigoare sau normele morle ale societatii. egal. de monopol absolut.

Caracteristicile si modelul pietei cu concurenta perfecta Exista pe o piata care reuneste urmatoarele 5 trasaturi: 33 .de piete si de concurenta 1. i Concurenta perfecta Foarte Foarte multi multi Multi Nelimitat Nelimitat Omogene Eterogene Concurenta Multi monopolistic a Oligopol multi putini Limitat pentru ofertanti Limitat pentru cumparato ri Restrins sau complet blocat pentru ofertanti Nediferentia te sau diferentiate Nediferentia te sau diferentiate Unicate 2. Oligopson putini Foarte multi Monopol absolut Foarte Unul multi Monopson Unul Foarte multi Restrins sau omogene complet blocat pentru cumparato ri 28.

Insa in ciuda acestui fapt in realitate domina concurenta imperfecta.Atomicitatea pietei-existenta unui nr mare de vinzatori si cumparatori pe piata astfel incit nici unul din ei in mod individual. cea perfecta fiind doar un model teoretic. Omogenitatea bunurilor-intreprinderea livreaza produse pe care cumparatorii le considera relativ identice si substituibile. 29. numit “profit de monopol”. Mobilitatea factorilor de productie-posibilitatea acestor de a se deplasa liber si in orice moment de pe piata unui produs pe piata altuia. Monopolul este contrariu concurentei. oferta si preturi. Transparenta pietei-atit producatorii cit si consumatorii dispun de toata informatia cu privire la cerere. Caracteristicile si modelul pietei de monopol Piata de monopol. permite obtinerea unui profit mai mare. Libera intrare pe piata-piata e libere si oricine poate sa intre si sa iasa de pe ea fara nici un fel de restrictii. Anume din aceste considerente pietele cu concurenta perfecta sunt pretutindeni in lume aparate de catre stat. In cazul pietei de monopol intreprinderea-monopolist are posibilitatea de a modifica: volumul si pretul productiei pe piata. Ea asigura in permanenta o reducere a preturilor si o sporire a calitatii produselor. Monopolul absolut exista acolo unde avem un producator si un consumator. atunci ea se afla in situatie de monopol. Piata poate fi dominata atit de producator cit si de cumparator. In acest caz. mai mult intilnit in carti.Cind domina oferta unei intreprinderi. cumparatorul nu e motivat sa prefere acelasi produs de la un alt vinzator.de monopson. fie acestea producatori sau cumparatori. 34 . In urma fixarii pretului de piata care in cazul acestui tip de piata este mai inalt. Piata cu o concurenta perfecta are o sumedenie de prioritati.este o piata la nivelul unei ramuri (subramuri) sau chiar al unui singur produs pe care oferta unui bun este asigurata de un singur producator. Numai in asemenea caz cumparatorul poate obtine cel mai bun produs la cel mai bun pret. iar producatorii pot gasi liber si nelimitat capital si forta de munca pentru a efectua aceasta trecere. iar cind domina cererea. nu dispune de puterea de a exercita o oarecare influenta asupra pretului.

este o situatie ce exista pe piata unei ramuri sau subramuri. 2.Monopolul inovatorului.prevede producerea si comercializarea unui produs nou. a-i domina. Caracteristicile si modelele strategice de comportament pe piata oligopolistica Oligopolul. Astfel intreprinderile concurrente trebuie sa aleaga intre a se confrunta cu rivalii . Marimea cererii Liberalizarea comertului exterior Posibilitatea comercializarii bunurilor substituibile 30.Monopolul natural. in care un numar redus de intreprinderi controleaza producerea si comercializarea unui bun oarecare.Monopolul prin alianta.prevede acordarea de catre stat a unor drepturi exclusive de a produce si comercializa un anumit bun. O piata este considerata oligopolista daca in ea activeaza mai mult de 2 intreprinderi si mai putin de 20. 5. Este socotit ilegal. adica orice decizie influienteaza si pe celelalte intreprinderi. 3.prevede anumita intelegeri. intre unele intreprinderi cu privire la marinea preturilor.apele minerale etc. Este un monopol temporar care sfirseste la aparitia pe piata a aceluiasi produs de alt producator. Trasaturile pietei oligopoliste: *Concurenta redusa *Interdependenta deciziilor luate de intreprinderi. Pe piata oligopolista intrprinderile incerca sa evite modificare preturilor.Monopolul bazat pe realizarea economiilor de scara.calculatoare etc. 4. Oligopolul exista in ramurlei: siderurgia. 35 . chimia de baza.prevede exploatarea resurselor naturale:petrolul. deobicei tainice. Factorii ce limiteaza monopolul:     Legislatia antimonopolului.prevede utilizarea unor factori temporari care permit producerea si comercializarea bunului dat la un pret mai mic.la impartirea pietelor de desfacere. sau a coopera cu ei. deoarece concurentii vor face acelasi lucru pentru a nu-si pierde clientii si aria de influienta.producerea de avioane.Exista urmatoarele forme de monopol: 1.Monopolul legal. de calitate inalta.

Aici are loc negocierile intre cumparatorul si vinzatorul fortei de munca. de nivelul impozitelor. Bunurile produse de diferite intreprinderi sunt diferentiate si deci fiecare intreprindere isi stabileste singura pretul bunului sau. de puterea de cumpărare a banilor SR=SN/IP. SR – salariul real. factorii de influienţă Salariul reprezintă preţul la care se vinde şi se cumpără factorul muncă. Piata cu concurenta monopolistica. • Salariul real – cantitatea de bunuri şi servicii care poate fi cumpărată la un moment dat cu salariul nominal (puterea de cumpărare a salariului nominal). Cererea si oferta pe piata muncii. Piata muncii. isi creaza o clientela fidela. Mărimea salariului real este determinat de mărimea salariului nominal şi de nivelul preţurilor. Clasificarea salariului: • Salariul nominal – suma de bani pe care o primeşte salariatul pentru munca depusă. Acest tip de piata se refera mai mult la ramuri ca: producerea automobilelor. Salariul: esenţă.reprezinta locul abstract in care se intilnesc cererea de munca cu oferta de munca. caci cererea de munca din partea intreprinderilor depinde de cererea menajelor de bunuri si servicii. electronicii. mobilitatea forţei de muncă. Caracteristicile si modelul pietei cu concurenta monopolistica. IP – indicele preţurilor 36 . remunerarea muncii depuse de posesorul forţei de muncă. factorii de influienta. tipuri. Particularitatile ei:     Are un grad ridicat de rigiditate E o piata cu cncurenta perfecta Este mai organizata si mai reglementata decit alte piti O influentare deosebita in formarea preturilor au negocierile dintre salriati si patron. Lipsa barierelor de acces pe piata 3. incaltamintei. 32. 33. dar care prin diferentierea produselor oferite. imbracamintei. Prezenta pe piata a mai multor agenti economici care activeaza independent unul de altul. Factorii ce influenţează mărimea acestuia sunt: gradul de dezvoltare economică a ţării. SN – salariul nominal.este o piata in care se inregistreaza un numar mare de intreprinderi.31. 2. raportul dintre cererea şi oferta de muncă. Trasaturile de baza ale pietei monopolistice: 1. Aceasta interdependenta se manifesta prin faptul ca veniturile pe care le obtin poserii de forta de munca stimuleaza cererea de bunuri si sevicii. Piata muncii se afla intr-o strinsa interdependenta cu celelalte piete.

Piaţa muncii este constituită din următoarele segmente: .Segmentul primar – locurile de muncă ce pot fi ocupate doar de specialiştii cu studii superioare . venituri foarte mici. de activităţile şi operaţiunile efectuate. profesorii) • Salarizarea în acord sau cu bucata (pe operaţii) – presupune remunerarea muncii în funcţie de cantitatea de bunuri produsă. Formele de salarizare determină raportul dintre mărimea rezultatelor muncii şi partea din ea ce revine salariatului. o Formele de salarizare: • Salarizarea pe unitate de timp sau în regie – stabileşte mărimea salariului în funcţie de durata muncii. accidente de muncă) Salariul brut – suma de bani ce se cuvine angajatului sub formă de salariu şi suporturi salariale (spor de vechime. Tipuri de salarizare în acord: Acord individual Acord colectiv (în cadrul unei echipe) Acord global (în cadrul întregii unităţi economice) • Salarizarea mixtă – îmbinare a celorlalte două forme de salarizare.Segmentul secundar – locurile de muncă ce nu cer o calificare specială sau un nivel înalt de instruire Factorii ce determină cererea de muncă: • • • Nivelul salariului Productivitatea muncii Cererea de bunuri şi servicii Factorii ce determină oferta de muncă: • • • • Numărul populaţiei apte de muncă Nivelul de calificare a populaţiei Vîrsta minimă de muncă şi vîrsta de ieşire la pensie Alegerea populaţiei între muncă şi odihnă Factorii ce determină mărimea salariului: • • • Raportul cerere-ofertă Statul Patronatele 37 . Se utilizează acolo unde se face un lucru neomogen. adică a acelei părţi din produsul muncii care revine angajaţilor. de folosirea limbilor străine) Salariul net – reprezintă acea parte pe care o încasează angajatul deja după reţinerea (plata) impozitului pe salariu şi a altor plăţi Formele de salarizare constituie modalităţile (instrumentele) cu ajutorul cărora se stabileşte mărimea şi dinamica salariilor individuale.Salariul colectiv – reprezintă o cotă procentuală din beneficiul întreprinderii acordată tuturor angajaţilor pentru participarea la obţinerea acestuia o Salariul social – beneficiază grupurile sociale care se confruntă cu cu anumite probleme sociale şi economice (de ex. şomaj. presupunînd realizarea unor cantităţi precise de muncă într-o unitate de timp. complex şi greu de normat (funcţionarii de stat. medicii. lipsa de venituri.

Pretul pamintului. adica daca creste rata. pretul pamintului scade. Ea exista ca: • renta absoluta-un venit pe care il obtine posesorul de pamint indiferent de fertilitatea si amplasarea solului. • cererea si oferta de pamint-oferta de pamint fiind limitata. Renta este un surplus peste venitul normal.aici se studiaza apropierea terenului de piata de desfacere • renta de monopol-este obtinuta de posesorii terenurilor ce poseda calitati unice.adica venitul care poate fi obtinut prin exploatarea terenului. Factorul principal in determinarea pretului terenului este venitul care poate fi obtinut prin utilizarea acestuia. • renta de amplasament.deoarece oamenii vor prefera sa-si depuna banii la banca pentru a scoate profit. • posibilitatile de folosire alternativa a pamintului. si invers.este obtinuta de proprietarii celor mai fertile soluri. Renta este venitul pe care il obtine posesorul unui factor de productie disponibil in cantitati limitate si oferta caruia este rigida. • cererea si oferta de produse agricole.• • Sindicatele Costul vieţii 34.daca terenul dat poate fi folosit pentru cultivarea produselor agricole cit si in constructii atunci pretul lui va fi mai ridicat.modificarea careia este invers proportionalal cu pretul pamintului. • renta diferentiata.marimea arendei anuale 38 . Exista o formula prin care se poate calcula pretul pamintului: Pp= (R / d¹ ) *100% Pp-pretul pamintului R.Renta funciara si renta economica. Renta funciara sau renta pamintului ramine forma principala de renta.cresterea cererii la produsele agricole va genera cresterea pretului pamintului. • rata dobinzii bancare.reprezinta suma de bani platita de catre cumparator vinzatorului acestuia pentru obtinerea drepturilor de proprietate asupra terenului respectiv. Plata de arenda si pretul pamintului. Mai exista si alti factori: • marimea si evolutia rentei. pretul va fi influientat de cererea acestuia.

Dobinda Dobinda –venit pe care il insuseste proprietarul capitalului banesc ca recompensa pentru suma de bani imprumutata. dar cel mai important raporte e dintre oferta si cerere de capital. Institutii administrative publice. indeferent daca acesta aeste imprumutat sau apartine intreprinzatorului respectiv. dar disponibili in rastimpul dintre comercializare si plata sal. Menajele. ce au nevoie de imprumuturi pentru aface investitii destinate modernizarii sau largirii aparatului productiv. automobile. televizoare. 3. In sens mai larg e un venit ce revine proprietarului oricarui capital antrenat in activitatea economica. Cererea si oferta pe piata capitalului.rata anuala a dobinzii 35. Cererea de capital de imprumut exprima nevoia de bani si vine din partea urmatorilor participanti ai vietii economice: 1. mobila etc. Rata dobinzii se calculeaza ca raportul procentual dintre masa dobinzii si capitalul imprumutat. Intreprinderile.d¹. • Banii destinati platii salariilor. 2)Economiile manajelor 3)Banii proprietarilor capitalului de imprumut-bancherilor 4)Economiile guvernului Cu cit rata dobinzii e mai inalta cu atit oferta de capital de imprumut e mai mare. Oferta de capital. Cu cit rata dobinzii e mai mica cu atit cererea de bani e mai mare. Sursele capitalului de imprumut sunt: 1)Sume de bani temporar disponibile ca: • Banii ce se acumuleaza treptat si urmeaza a fi utilizati pentru inlocuirea capitalului fix. care sunt nevoite sa recurga la imprumut in conditii in care veniturile publice sunt inferioare cheltuielilor. Marimea ratei se satbileste in functie de mai multi factori. pentru plata salariilor. 2. 39 . • O parte a profitului destinate modernizarii sau largirii productiei. ce recurg la imprumut pentru procurarea obiectelor de folosinta indelungata-case de locuit.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->