Program de antrenament pentru dezvoltarea auzului fonematic

Auzul fonematic joacă un rol important în discriminarea sunetelor, silabelor şi a cunoştinţelor ca unităţi specifice limbajului.El se deosebeşte de auzul fizic şi nu se confundă cu acesta. Un om poate să aibă un auz fizic foarte bun şi un auz fonematic foarte slab. Când auzul fonematic este deficitar, recepţia limbajului este şi ea deficitară şi nici emisia vorbirii nu este corectă;de aceea trebuie să se acorde o atenţie deosebită tulburărilor de vorbire care au drept cauză deficienţe ale auzulu fonematic. Auzul fonematic se dezvoltă odată cu îmbunătăţirea mişcărilor articulatorii;la rândul său acesta duce la îmbunătăţirea autocontrolului pronunţiei şi la formarea mişcărilor articulatorii corecte. Fiecare individ, când pronunţă, face o comparaţie între pronunţia sa şi cea a persoanelor din jurul său;de asemenea trebuie să realizeze un autocontrol permanent cu ajutorul auzului asupra tuturor emisiilor sale.Un auz fonematic deficitar face imposibil acest lucru ceea ce duce la apariţia unor tipuri de dislalii ,tulburări de voce, rinolalii.Pe lângă faptul că logopatul respectiv nu este conştient de tulburările sale, el are dificultăţi şi în recepţia vorbirii, chiar a sensului acesteia. Cel mai defavorizant dintre factorii determinanţi ai tulburărilor de auz fonematic este lipsa comunicării susţinute cu copilul încă din primele luni de viaţă.Lipsa unui mediu natural de vorbire şi neexersarea capacităţii de identificare şi discriminare a fonemelor sunt incriminate în legătură cu aceste tulburări (cazurile determinate de factori care ţin de structura intelectului sunt mult mai puţine decât s-ar putea crede). Dacă se începe şcolarizarea fără a fi înlăturate deficienţele auzului fonematic acestea vor determina dificultăţi nu numai de emisie dar şi de discriminare a literelor şi repărezentării lor în plan grafic. Se impune examinarea auzului fonematic ori de câte ori suntem confruntaţi cu dificultăţi de achiziţie a limbajuluivorbit şi scris. Trebuiesc urmărite următoarele obiective: -modul cum înţelege copilui vorbirea noastră; -dacă rezolvă bine sarcinile;

copiii pot fi puşi ei înşişi să emită diferite onomatopee .scârţitul uşii. „Spune la ce am cântat?”(se folosesc instrumente al căror sunet poate fi înregistrat pe bandă magnetică:pian.soneria. descifrarea compoziţiei sonore sau semnalarea prezenţei sau absenţei unui anumit sunet într-n cuvânt aaaau un rol deosebit. -dacă din câteva cuvimtze auzite a dedus propoziţia. etc. -cum reproduce sunetele perechi.se pot folosi exerciţii şi jocuri de reproducere corectă a onomatopeelor(exemplu:zborul albinei. Printre jocurile recomandate sunt: „Ce se aude ?”. „Deschide-ţi urechea bine!”. „Am spus bine. b. Voi prezenta în continuare un „Program de antrenament pentru dezvoltarea auzului fonematic”.-reacţiile copilului la instrucţiuni . în dezvoltarea auzului fonematic. -dacă în timpul examinării reproduce cele auzite şi în ce fel. recitarea cu intonaţie a unor poezii. „Cine face aşa?”(se pot folosi sunete scoase de diferite animale sau zgomote din natură înregistrate pe CD sau casete audio). -dacă s-a asezat în aşa fel încăt una din urechi să fie îndreptată către examinator.acordeon.exerciţii de analiză fonetică şi exerciţii de pronunţare ritmică şi melodică. La preşcolarii mici dezvoltarea auzului fonematic sepoate realoza mai ales prin joc:ghicirea vocii celor care-l strigă. jocuri hazlii.telefonul. diferenţierea unor sunete de altele. „Repetă ce spun eu”. . n-am spus bine?”. Jocurile didactice prin care se solicită perceperea corectă a sunetelor. cuvintele paronime. şi cele cu punct de articulare apropiat. „Telefonul fără fir”. pe lângă valenţele instructiv-educative. LUNI a. Putem constata dacă sunt probleme cu auzul fonematic urmărind comportamentul şi reacţiile spontane ale copilului în timpul examinării: -distanţa de la care copilul aude şi decodifică vorbirea şoptită. Redau în continuare câteva modalităţi concrete de dezvoltare a auzului fonematic. la preşcolarii mari se pot iniţia şi diferite activităţi de diferenţiere ţi identificare a cuvintelor paronime şi sinonime.tobă). jocuri senzoriale cuprinse în programa de învăţământ. trompetă. -dacă face apel la labiolectură. „Cine vine la noi?”. Rolul acestor jocuri în corectarea pronunţiei defectuoase şi în perceperea corectă şi clară a sunetelor a fost de atâtea ori probat. Poibilităţile lingvistice specifice SNC trebuiesc solicitate şi exersate încă din prima copilărie.etc).acest program poate fi aaplicat zilnic în afara activităţilor obligatorii. „Al cui este acest glas?”.

su . ghe. ze. ga. .che. jo.se pronunţă serii de silabe paronime în ritmul bătăilor din palmă sau după un metronom. va. do . fi. MARŢI „Repetă ce spun eu. fo. vo. vu. ti da. fu. sa. bi. pu. zu. go. se . to.zi. ja. bu. si.ji.Exemplu: pa. zo . şa.be.du . şu. co .pi. Jocul silabelor. şi. te. ghi. bo.” – exerciţii pentru diferenţierea consoanelor surde de cele sonore în cuvinte paronime: P-B T-D paie-baie papa-baba parcă-barcă pară-bară poală-boală pere-bere pir-bir pile-bile pun-bun prună-brună alpine-albine pază-bază pufni-bufni tata-data tare-dare tună-dună tac-dac toamnă-doamnă trepte-drepte topor-dobor tuş-duş lată-ladă pot-pod roată-roade spate-spade pături-păduri C-G cară-gară caz-gaz coală-goală coarnă-goarnă cocoşi-gogoşi cât-gât când-gând cură-gură crai-grai creier-greier nucă-nugă luncă-lungă stâncă-stângă ta. tu. cu . ba. ca. ju. chi. so .vi. şo . fa.c. po. gu. di. pe. za.

pată-bată vatră-vadră clătite-clădite a clăti-a clădi F-V fată –vată farvar S-Z sare-zare sac-zac seamă-zeamă oase-oaze oase-oaze rase-raze sar-zar sărit-zărit fac-fag trac-trag Ş-J şale-jale şapcă-japcă şir –jir prăşitură-prăjitură prăşit-prăjit prăşit-prăjit file-vile fii-vii foi-voi fin-vin fază-vază facă-vacă fulg-vulg fină-vină MIERCURI Jocul: „Cu ce sunet începe cuvântul.exerciţii pentru diferenţierea sunetelor cu punct de articulare apropiat: Ş-S coş-cos şold-sold şcoală-scoală laş-las creşte-creste Z-J Ţ-CE-CI zale-jale zar-jar zoi-joi aţe-ace ţine-cine ţel-cel R-L rasă-lasă cramă-clamă rege-lege înţeapă-înceapă rac-lac munţi-munci rampă-lampă .” a.

trugure a-rici s.muşcă-muscă lupă peşte-peste ladă pişc-pisc loz plăţi-plăci ţeapă-ceapă rupăradăroz- b....ifon . are me-re ma-re soa-re ta-re pădu-re floa-re za-re mânca-re fat.tilou s.transformări de cuvinte prin înlocuire de sunete şi silabe: co-pac a-luna s...orap mer-ge min-ge ca-să să-pun ma-să să-mânţă tru-să la-să să-nătos coa-jă câr-jă bir-jă vra-jă a-casă s.şă fi-şă ci-reşe ci.diferenţierea unor cuvinte diferite (ca semnificaţie) cu punct de articulare apropiat: bardă-barcă-barză rece-lege.rege top-ţop-dop duduie-gutuie cer-ger clonţ-glonţ JOI Jocul: „Spune la ce m-am gândit... albă a-nimal s. ac co-pil co-coş co-vor co-cor co-joc co-vrig a-dânc s.. apa a-pa s.” a..ă mam..a gu.

Jocuri hazlii: „Cine spune mai repede?” 1. 6. za.Formează cuvinte care încep cu: sa.în patru.Pe cap un capac . Şapte sape late şi alte şapte sape late...a fust. pentru recunoaşterea . 2..Am o mâţă mâţoasă căpăţânoasă care are cinci mâţoşei jucăuşi frumuşei.a can.rc ci. şe. 7. să le car pe toate în spate..Jocul: „Deschide-ţi urechea bine”.Un cocostârc s-a dus la cocostârcărie să se descocostârcească 4.Balaban Bălăbănescu bâlbâieşte bâlbâituri bâlbâite pe negândite.te papucii papucăresei. 3. dar de desgospodărit nu mă pot desgospodări căci desgospodăria e păguboasă.. 10. 9.oară ci.a fa-şă păpu-şă mănu-şă ci-nema ci. etc..Căprarul crapă capul caprei pe capră. pe când tâmplărea în tâmplărie lovit din întâmplare tâmplăreasa în tâmplă. 5. 8..ocane mu-ge mul-ge fu-ge fri-ge b.cas.Bucură-te cum s-a bucurat Bucuroaia de bucuria lui Bucurel care a venit bucuros de la Bucureşti. b. Un tâmplar din strada Tâmplari.Papucarul papppucîre. VINERI a.De gospodărit m-am gospodărit. ja.a rochi. re. pe capac un ac.

Jocul: „Telefonul fără fir”.vocii colegilor. . c.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful