P. 1
Un Masaj La Indemana Tuturor - Sabin Ivan-Presopunctura

Un Masaj La Indemana Tuturor - Sabin Ivan-Presopunctura

|Views: 1,691|Likes:
Published by 8Alexandru
presopunctura
presopunctura

More info:

Published by: 8Alexandru on Jun 03, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/03/2015

pdf

text

original

i'/ 5

r. Sabin lvan, cunoscutspecialistin balneofizioterapieqi recuperare, foloseqtecu succes, in paralel, si unele terapii naturiste printre care acupunctura gi presopunctura. De aproape20 de ani este prezentcu articole in presd despremedicinanaturistd. Urmare a unei indelungate practici qi experiente, public6, in anul 1983, ,,Presopunctura, un masaj la indem6na oricui",la Editura Medical6, prima lucrare de acest gen in limba lomAn6. Cele 150 000 de exemplare fiind foarte repede epuizate,editura tip[reste o a doua edi{ie. Rdspunz6nd interesului tot mai mare al cititorilor pentru terapiile naturiste, tip[reste,la Editura Sport-Turism (1989), volumul ,,Terapii naturale de vacan{d", iar la Editura Stiintifrcd si Enciclopedic[ (1990), ,,SAne tratdm qi frrd medicamente". Edilia de fa\d,, revizuit[ si adlugitd cu noi procedccale medicinei naturiste,beneficiind qi de tehnoredactarca pe calculator deosebit de expresiv[ qi de func[ional[, r[spundenenum[ratelorsolicit[ri ale publicului. Dr. Sabin Ivan publicS, in anul 1993, lucrarca dc memorialistic[ ,,Anchetat, anchctator", iar in prczcnt lucreazd, in colaborare, la un ,,Dictionarcnciclopcdicdc medicindnaturistS".

,q l

OI
GI
Lr l
rll J

a, I

!

:-

G tI

v

.q .-

t

V
F F
I

O

0,
tr
3 ,
r (rl

OJ

G
(fin

.I l

,i
o U

ISIIN ( ) 7I s 70 ( X ) 77

Itr.ll(X)

t

cwANT lxlrxrr
a,fEclt-$ggtttt Medicinazilelor noastre. considerate uriaEe

ae {ome.nl"l lllf?ji: ;n;;'*':j,l-,":"9ii,1Ytlil "or'iii#'ii-rii'ia t?'il"":?J:'LH';"#$Fffi

;gtry:;;-.s*1lll",i,;3i'il," r.#ffi;rHl,ffi,i[i;:1ff febratrtotda,meilnts;t vieli -, *oerivdtet6 *hoane de tfffi; ffi;;;;" dgmult, pdn6_ng
qiderivdtere 111t-^,..,*,,^ooai rte p"ni.iti"a ii """itif ?SlurlT"li#:'li"illfi,ru;;d;i?.
tut%rn transplanta 9 alt4 cbunui o* 1-:9^tu si-arfi imaginat rnar s[ cdrora cu ajutorul alt.organ' i"iti'a'l'iri"h;ilfii-dun ttai inc6mulliani? oouta cu poatefi influenptd ' Cinesi-arfi inclripoit cd ereditatea

ir,ipuic-ee1ldenlr"T3n..qo* 'j*31'1,T.*'l#:'#;l?1fi ll te tt mai dezvolteun vutor
conieput in'eprubeti, l";Ti"' locuitbral Terrei? : ale. ^,^ medicinii moderneeste Desigurc[ lista marilor cu99ri1 ill spune francez savantul cumultmailungi'..,,ff;iliilil6-a; a fdcrit mai multe progrese J. Bernardpnn arul;i5[,-meaicina

*'

tot mai mulli ::Tit:itt plantemedlclremediinaturale: inlocuindu-tecu trqdilionaleie fizioterapte' t ]' h""pi"i"tt4 nale, homeotq,up' nenoclve ^.{::".'tp""iale' tratament' de metode etc' ioaie'aceste organoterapiecE svrrJq defineEte o metod' terapeutlca io concentratrr mat man' aurru'rrrra'" il';]il: aa .r6i, care in

i "l"e1iil!:i' minun *,yi,l',, i",iiT";"" il Tilt-ti'" 9: ?::"" medicamente' unor oame"-iti":"hi; t"
= egal, asemdnatdi Paruo (homoios rcuvdnturderividingrejeEtee"!':::^?:?:#::3:li,:laf[tfi';"'i'*?]# r ;:"#1Ji cuvdntul derivi din greceste

o"r*"iti"Jili.lll'g"*j:l:i:'#f 'hgiil.;13'i,,lu,o-sindtesr?.pity:-"..l ui om sdridtos. ar provoca *{r, medrcur de medicul de descoperita descoperitd
"ur. "on"*tratji.mai,t3l'j^:9qil::3:"oT.*t cu ale guu.-u guvernaur, simptome mi. nih aceleasi ;;;;i S. Brirkenthal, ipTi;'3' tluiUaiui -bouravurur#;ffi;jir ]i:,FF: :: (l * lLt--., l:',"#il':#$.y:J?lf S. Hahnemann
gemraj, i-;;T"i;'lffi
- Metooa tcraPcuuvq -'"fJ'i"*i,"il. Aceasti me_todi. brion^arePrylt""i:.11t:3tf, in Flvetia. in r93r, de caffe P

Hfi:'tt;;i;'it3l'decitreP'Niehans ?i:?Ti:'l#f#:.Xi"#ulffi

t.."ru. M.g':i i"f ei"*'it i"' ut-""", 'Iiij{;::"",9.#*ll'trtr:j!:,,"i?::; r'tr:U'*il:;iH'!:'fi i':'f T:1::.1'

.---.'..

'.-.'-----.---.'

Si trecuteprin aspraprobd a timpului, sunt din ce in ce mai mult foarte dezvoliolosite, ciriar inlariie cu o industriefarmaceuticd tat6. Aceste metohe naturale de tratament fowneazdnoul capitol al medicinii, denumit biolerapie. Specialigtii considerl c[ aceste terapii naturale vor fi medicamenlele secolului' al XXI-lea! De ce aceast[bruscdcotiturd in plin avdnt al medicamentelor de sintez6?Cele peste35 000 de specialitdli.cate se afld.in rafturile farmaciilor din intreaga lume, nu aduc ele servicii imense omului bolnav? Nu s-au dovedit ele, antibioticele,cele mai efi'cientemijloace de lupti impotriva microbilor? Aspirina si piramidonul n-au fost destul de eficiente impotriva febrei sau i iurerilor? Cortizonul n-a ajutat el oare atdlia bolnavi cu reumatism sau astm broryic? Ba, dimpotriv5, nimeni nu contestA medicamentul, acest auxiliar prelios al omului' gralie qi cdruia a fost posibild menlinereaunei bune stdri.de-sdndtate prelungirea v'6rsteimedii'de via1d. Progresul civilizagiei m<jieme ir fi fost imposibil fErdmedicamente. Si atunci de ci sa inlocuim medicamentelecu remedii naturalel? Pentru cd medicamentul are doud taisuri: vindecd, dar uneori produce si unele boli, mai ales cdnd este consumat in mod abuziv si n6controlat de medic. Mai intdi s-a observat cd unele medicimente sunt rau lolerate de bolnavi, fiind chiar insotite de fenomenesecundare.Lucrurile s-au agravat cdnd s-a obsdrvat ci, o datd cu vindecarea bolii tratate, apar alte suferinte. Droduse de insusi medicamentul administrat. Aceste boli nri"iii" ialrogener, cdnform statisticilor, ocupd locul al lVlea cancer;i pe lista flagelelor sociale,dupi bolile cardiovasculare, de circulalie. accidente Dat medicameniulpoate deveni otratd nu numai consumat in mod abuziv si necontrolat, ci qi in doze terapeutice(pe care le prescrie medicul), daca se asociazd unei alte substanle, c.ary t! poate creste toxicitatea. Sunt totqi medicamente c3re, Ei .du96 de multe ori, accidente iunt consumate singure, pot,prodfuce, -aspirina, medicamentul la indem6na grave. Aqa, de e4emplu,
I = Cuvintul derivd din grece'te: ialros = medicl genan Rrolgce-. Bolile iatrogene se datoresc fie medicamenlelor,-fie unui act chirurgical sau medical efectuat in,scop oiofilactic. de diamostic sau terapeutic.Din totalul bolnavilor internali in spitaleledln dintrt acestia sunt internali pentru afecliuni produse de medicamente' ln S.U.A.. l0bzo F.ntu. in luna decembr'iea anului I 980, intr-un spitdl, din totalul bolnavilor internali, 18,7%-eraucu'boli produse de medicamente.

mai ales la bolnavii oricui, provoac[ hemoragiidiggsl1ve' ml sdnge)l se de stomac-iiu'otu6tttd pierd 0'3 ..suferinzi" conpersonald' o farmacie

pil#il"i'"r,;"";;'ii;'Jil oi" ni'i cea care promdduva^osoasd' sumat peste masuro iouit ataca p:l.t.T^.1":,' organismulul lffi'sl1j[;l. ;h.. uiatd. necesare
toateantrnevrarin aproaoe pe tutt o gdsi,m ipiiu,"f.nu"etina, imbolndvirea produce abuziv' in mod" qicele, consumata mai dovedit S-a vezical' s-au iinichiului qi chiar "u"""i""t"ral se cancerigen numdrdgi cd orintre ,.rurtun1ti"";;;;tt"!;i ceadetoateztlele'' noastrd ,,pehicilina oare' 2 Plldoa1te. e.le-' Toateacest" o,{uii"i'i ciis.tituie si inlocuirealor m-edicament,elor o parasirea Denlru intenqie! asbmenea o "oiipiiiia 'cu remedii,oturot"li'Kttigand ta fi awt

'ri#lilli::i"'r,".*1;;"ill* ji#n.:d*lJTifiu;#1[: cui cu acupuncrura'
cdnd Pt:""-PTl::::j'H;;I;r.,,"i a" ele' ele.canc de Dar a abuza naleetc.esteun tupi O" neconceput' remediu ar fi natural' de bentficia. respectivd ;;t suferinla ^un spunea vindecarea' it"i'.irrt dbcdt o liegeala' ,,A dobdndi medicald; din mai il"{it;t-"nta estemai ffi;A Hioocrate, pe alegem s-o [inta'tieuuie multecai,insa'ducaPni#;;;;ta ceamai Pulinvdtimitoare""

6

PARTEA INTAI

CE ESTE PRESOPUNCTURA?

crtiioidupa-::y1t,{:'"ilff etlg,'hX'#irl,|.|*t'il:'Jii cpresopun cuv6'nt cdrti. St,numrca.l mi

pe care' Iatd intrebarea

pune in m9d'j19sc' si-o va

oricare

g*i''Ja^i''' ffi t 19 ;lelosului pt *" pu o boal6' aceste simptu 9" 1-n* a' turd seafll'de '"pt' *i fiai pr e un i e s 'Ttj* *"i litiipra*anew1,1 de i3' ci un astfel masaiul,cu cea cart"u''cititdi;;;fl; rnu'ttf,udt din fiecare Iiasfoind n""11imile'functe' aregt nu sefaceri1""i'npru'"''9iiuferintd' masai Dlc6 cititorul ptfi*'"^J""*ita c6 presopunelesirecializ" va ' O"'p'"'uJuiunttuta' cu srngura ^mai'constata cunoltintp chinezeasca' tqgd: cturaseu'"u*u"i;;itii*;t" dqosebire.aunii"i;;;Ei;".:,f:,i.ii?lLJ**:01'"*"'#'.'l ceimatmutlt ;il";;;;tt considerente' faraoce' ca cutotulititrlt"pii"- acupunct'ura desigur' are mareleavantal Presopuncru;"itt4'{; "ctgiL1311a Ave$$\tref poate fi folositali'tJt i9*u -11H.,":tooutament' 'decap?epasaqr-ia'n"'gi'*Xat{flT;;;T'f&:,'Ji;;nfi:":'^i'

a;i*erinv"in *T'fJli'ff virtuI ti'lu' Ii*f#+n.T"'""i"Ji'1ffi niicat5u prtia 1 -11- cdnd auzi11 -^uin"i' tt fott"azd iturapur*ti] scob t"
din fala o"tttii' desetului in scl-bitura

,

u"'"$'*?i''?T'l;.it"ttyl^":"*1'.P:f ii1i.iftl iiii?i"S.l'fi i'ifr b".urite.buniculei
:?i:ffl:::';;il; r,"f;:ffi,?,1#,'l*i o"d;:il;ai
se afla de boale* cum ut"'ntt'iltuit Aqa sauale puncte;aureeiunide pe corp' -u*1 unor cu lrecau trasullmasaiilil ne si casbi mdnd la de "oo,oo:Pai"ele" Stiau din *"d;;"d;;,' mare i"" itgttul se'aplecat' irsturoi o'i o" iait oti i\
indigestie' I Termen al medicinii populare folosit pentru

la incheieturapumnului si pe margineaextemd a antebra{ului, iar pe t6mple si.intre sprancene, pentru deochit . C6t de repede ne trecea rdceala dupi ce n-epunea intr-un anumit loc d^epe dosul mdinii un ou sau o lingurd fierbinte! Ne mai ficea'o frjclie bunl pe spate, cu o{et de trandafiri, o baie fierbinte la picioare,dupd carebeamun ceai,tot fierbinte,indulcit cu miere de albine,iar dacane curgeaqi nasul,ng afuma,dupd usd.cu O. mSlaiarspe jeratic. Si ne vindecam atdtde repede,'ciriar 3T rarameolcamentel Tot bunicuta ne tr.d.gea de urechi2 , cAnd se intdmpla, nu de putineori. sd fdcemgi p"ozne... De unde au invdtat strdmoqii noqtri ,,trasul,.,care se aseamdniatdt de mult cu micromasajulchinezesc? gi medicina tradilionald recomand.E pentru indigestie masajuf punctului situatla bazadegetului mare,in palma.cunoscut sub numelede P1e,iar pentru dureri de cap, punctele situate intre sprdncenesi pe tample-itfasgjuJtradilional TAO-INN, practicatie japoneii sl cnrnezl,. mcludepnntre numeroasele salemanevresi trasul de urechi la copii. pentru a le stimulaatentia.De altfel. multe din manevreleacestui masaj sunt folosite de noi, in mod instinctiv: degetelorin axul lor longitudinal, rotirea lor -trac(iunea in ambele sensuri, frecarea mAinilor inaintea unei actiuni mai importantea . ImpreunareamAinilor, in momente solerirne.este tot o manevr[ TAO-INN,..9are,ca si celelalte, are drept scop uqurarea circulatiei energiilor in'corp. Toate.aceste manevrb TAO-INN noi le executim instinctiv, in urma unei experienle dobAndite de-a lungul unei vie{i. Ne-am intrebat vreodatd de ce miculul qcolar, c6nd nu r6spunde prea bine._la lecfie, se scarpine'instinctiv fup;t crestetuluicapului?Or. exact in acest loc. se gdseste nunctul memorieiqi al atentiei, VGrs, folosit in acupunctirrd.' '.*.-pG Iatd, deci, neirumirate ce'' pot demonstra cI presopuncturanu este chiar o noutate, multe din manevrele sale
a l m e d icin ii p o p u la r ec. d efi n.;te o suferi ntdpri ci nui ti de o..pri vi re _ -' f.T :n rautacloasa". manllestataprrn dureri de cap si indisoozitie. 'P. No,gier.(Frenlx.), pirintele acupunciurii pe ureche, numiti auriculoterapie, a , sraDilrr.pe..robururechrr (porjrunea cea mai folositi la trasul de urechi) punctul e g r eslvlta ltr5 . ltm u la r e c cce stu t p u n ct p o a tetempera copi i i ,,nervogi ... . Ac..:l masaj. cunoscur gi sub numele de DO_|N, se practiii pe scara larga in rnulte tiri din America si Europa. - Negustorii^chinezi.gi_japonezi obisnuiesc,ori de cdte ori au de tratat un client nlar orrrcrt,sa-stlrece marntle,gest ce le conferi mai mult calm.

Desigurc6, intr-o bundzi'."t f] d:?l"gili fiindu-vd cirnoscute. ale

il"9.'ig;; l*t:^::P",tn"l.'*:,1:,""ut' chinezescl ..,., chrnezesc'' "."*a"a",' si populare iiciiii noastre L;#iiiffiJ'1il6;L'. ;i micromasajul
""."r.?i" ;; t";J
pracle t veli f inte. ina de gzi fo rlin "-"n."i. mqnewrele r" nresonuncturii. f i.. opunclurii, $ azi inainte :::

sa emprrc instinctiv sau mod instinctiv in mod naci ncrrm a1i ati folosit folosit -i"o-asajul acirni pArna iicd n6ni

".:-t tefapeutrcghid la indemdn6 avdn'd metodic,^ .acest. qi dumneavoastrl contribui ve{i terapeuticl metodd 6;"*;.te it"al"u,,'"'itout", t'n n6" flagel cares-a i;;il;;p"r"e.ii omenrll. abitut asupra

$
i i: !

in provinciaChenSi au scosla iveald'pe lingd bronzunle ' Sapituril. efecruate f"!ir", oaie siberiene.impreund cu bronzurile dtnasttet .*["ii ainur,ilitfiii,'i" sicat$i bronzuri l.iliiiia G-u"*i"u-':1Romdnia' a" ;ilil,:-;;5";,-;;iaif; ficute in Siberia. u-,.u o o.-?J" nr", Dimpotnvi beriene. "ii""r"ar"aio.exolordrile iap' Histoiredeschinois"' L:ffi; ; #;a"i" rl.t""ie. ,i;;;s;iq;;;tinoise"' p.L7).

'

11 10

I

u ' penp ,: iitr::"6 intplegere'Tt practicieni' utut To{ acesti micromasal a T:9::6 p'"'op"n"'titJi''vananta "JonL canismelor ril1 i"^r*ilrot o{t"o "rrriir,i, qi ilimentaqia a'' ergettc en ut CINE POATE FOLOSI PRESOPT]NCTURA?
Orice bolnay, indiferentde v6rstd,fie ca metodi unic6 de tratament, fie asociatd prescripliilormedicale. Orice mamdsaubunicutd,iei dintdi ,,medici,.carcvegheazd la cdpdtAiul nostru.cu acestnou mijloc ierapeutic arsena"lul lor cu remediinaturale va fi mult mai edcace. Oice masor caredoreqtes[ contribuie la alinareasufer_ in{elor, nu numai cu ajutorul masajuluiclasic, .i q; .u ."i-uf presopuncfurii. cu acestnou procedeureztltatele'salevor fi spectaculare Oice conducdtorauto, intrucAtprintre numeroasele indi_ calii alepresopuncturii segdsesc ;i uneleurgenje. Oice sportiy sau antrenort', deoarecemasajul anumitor puncte contribuie la mentinerea unei bune forme fizice si la alungarea oboselii.S[ nu-uit6mnici punctele p""tr" rareadurerilordupdtraumatisme "L6ir"l sauinvingerea tracului. Once.artistpentrumentinerea uneifoime fizicesi preveni_ rea.ffacutur. In plus, cdntdrelii au la dispoziliepunbti pentru 'respirator' tonifiereaplrmdnilor qi regrarea rrtmurui si a mu;chiuluidiafragm. in'felur acesta sepoatedsbanJioi.rr"i"a vocali cdt mai perfecti. Oice cosmetician,,,intruc6t.masajul anumitor punctede pe fa!5,alituri de metodele saleclasice, contribuie la combaterea ridurilor. Si oricine caredoreste si-gi ajuteo rudd,un prieten,un co. leg saualtdpersoandincaz de'imbolndvire.
ani_in urmi,multepopoare din Extremul Orientfoloseau acupunctura sl mlcronnsaJur ", *,^9::i* pentrutonifierea sa.ureraxarea muqchiror L" .p.ni"i,"rar6[iii"i ,i procedeul, dansatori (La^os). esre.folosit qi uri in-fo;;. murte (iri. Micromasaiul .stimulator se foloseste in tirile occidentut" ;;.",;;;ri;;i ir ta r" ,p""i"i. "oii'a"

ttanrincl-n r:fii u r"r.,ffebuie .hin" :: !,Z1X:X * o:"p"nl!!1!: energetice:

',i"',ii.#;';;illH:l[i:".""..yrr:"ff::;:ili?i""ilil*f $#":':::*ffiJf.'":;

w*ffiffis*;;ff$f
decei mai mul qi ' d€oarec e' u.P uurrw ' -13

12

{

l l

I

I
PRINCIPIILE MEDICINII TRADITIONALE CHINEZE
Prin corpul omului circuli, in mod ciclic, energii care provin din Cosmos si de pe pemant Medicina traditionald chinezd isi are originea intr-o concep!1e filosofic5 proprie despre lume, concep{ie relativisti, numitd TAOI. Conform gAndirii taoiste, Univeriul esteun tot fo.rmat din materie si energiez, stupAnil de doua.forle antago_ niste si complemenrare, numite INN si IANG. Aceste fo"rte men{in echilibrul Universului, ele fiind preze"t" il ;;;i; fenomenele.qi lucrurile, in combinalii diferite. TAO ne ,mai spune ci omul este in armonie cu en'ergia cosmica din care a luat naqtere viata. Ruperea legdturitoi dintre om si Uniivers contribuie la producerea bolilor. PriSl definife a energiei o gdsim in NEI_KING3: ,,O fiin1d nu trebuie in{eleasd ca o materie animati Oe ene.gi" ,pie fenomenul vital... energia poate fi inleleasi numai Ae_i tuniut modifi cdrilor materiale...,,

carevin dirr carevine dil PeTa"l @)' s1 ,abutli materia(hrana), (b)' energia simbolizAnd ;;';i1il;ile 'pic"t'

Frg. ,1.Pictogramaenergler'

materiei"::#;;d;t' Indisbciabila

enertot ce existdin Univers este Vechii chinezi spuneaucd este ddinuie peste milenii' "Energia de sie. postulat .. u"tu''-6 000 5 aproape

oupa

Einstein ani, ^ntrerupt,provin din ^: 'Energiitecare circuli prin corp'. n3t Ele au' aqadupdcum gi alimente)' qi depe Pa;;t'|"; Cosmos si IANC' Toate mui otpult" tn se va vedea ciclic' O dereglure circuldpt"i'oigunitm in mod incetarea a enersiile deJinitiva U""ta' iar "J'nipnto'itute:-^lNN ii'F":*"uenergrflor ,"uignrea .r cap. circilatiei., in cotppnt rdlpi.urcdspre ^?o^lr,^^ pdtrunde cosmicd Energia altercontinua' t";';';' lceastamiscare urcddin infecoboard, membrele si ieNG) "J intre cei d"i ;"ii::;p tp"r"r nantd.

iI intarnim JJ3[''l :H,.'Ji:' !; q capulur' i:1]::I ''"'i"f.".'J,'"t'T"'' i; corpprin crestetul
incb Prana(suflul"itul;';;;;"d" ii'a'o'' ri" aicimdistrabate I, ;"fi;'s;; poafta considerat
' (arc ('tri.t. P"ni. numite..(.4/trasl energiile chineze' *tottil''iiliadilionale. Conform suntd.e':i:!:':::.rnie p):i'i.'orpul-onrului ,ui a omului.in or'""-t'. estepnma er g' Ea n o Z f,rergi'a Enerprocreatori' cdtie t;ifrd;;tiunithlta de, dinecronologita'
-i"i"ti oatd a abdomenului' numitd Et
urmltoarele loca-

,,^".lfj:*^t:ma oermrtra sa. Ea reprezintd un spic de orez ce iimbolizeazd

energiei(ne. 1) are cam aceeasi vdrstacu

ocazle s-a constatat c5 vestita operi nu apartine "r autor, cum se crezuse unui singur pdnd atunci, ci mai multora.

taoismuluiesreconsiderht Lao_Tzi. I - niscut "-"' in anul 604 i.e.n. ' lilll.l: khi in limba.chinezi si Kl in cea japon.ri Lanon at medlctnU chineze, cedateazd din anul1700i.e.n.. din epoca impiratu_ lui Galben YuflgJi Textul a fost repil;;;;;;i;62, L mediculVane_pi. in toamnaanului 1974 a fost "atre pii"i*'fi"'il;: ryqi{,-! din. editjile NEr-ruNc, autanJatn -o..nantrii_palr"rri'tr", ,i.iiri v'_r*'ii.n. il;";;J; 1:11:,!i_"11

jf nfXfi:.:*:$i";5:#t[i.Ffi{i* !ju-zongp".::
energii este rn p"tt"t

il?"iJ,i';::"!xx#it;:?i::'il;'"l.nT*';"1,::':'#,
:i' Tll;'ffi ;J:ffi I'"tlilH:::':;:?'i:#:1';"1f ,,,u.,,tffi
15

14

poui" n-roliruru* cu sisremur notogicde apdrare imual orgahismriri.e"frli,a^sa de apdrare aomrrabil este ilusrratd in piciogram;,'; f,,;il oameni doi cestau o. *..rq,lii:p*rrt, priii z, careprezintd a apdra ntsmul o.n,* ors,a_ impotriva asresiunjloi r*tinr|" 6),preteafiind simboli_ zatdprindoi oamen'i care jupoaieun animal (b).

long poate mobilizatAcu ajutorul masajuluiprofund. . s. Lnergia wei ^fi rrva agresiuniror 21u.n".giu-carJripiru orgunrsmulimno_ extem.

!,w:';" ;:;i:iZ Energia

q.""i.ji';:"ilii'"[.liTi;;{#f i?#fi il,o.^g:,;;;","#'r#; mli ;;i";;ilfi lH'
ufx1r""1l#:illl

. .2.Lnergto, o n de nutrilieprovine din aerul sr drnalimente. !,_:.?u Eacirculd p.in ;#li;n".1" pnn"ipale,inspirat organ.laalrul.,ualj,r"tri J" ,"i.r"rp"n, hrandin de l.aun organrsm si de a l, prOr...J, yngetui si infegul organice' tichide.ior "T:lq: cdnd enbrgia iong.eile p"rrur-duta, boala a n.roarte se considerd gravd. a, jj.:l,"rE, ; z1r[],'L, !iuo. o datdcu trecerea anrfor, favorizandastfel Instalrr& ;;;nerrr. Energi crrculd a lone prin meridianer.e princiffiirir"rn orar fix. cu maxil

Organismul .;ftq;; ii'if i:,t',:,€!f#ffi',?ftnd' .""iro'. ;;i#;."E" "','"..."u "tet{

;#f

qten ita parti cipi abora :l T,iftf,''L ;,t:::^t': y.'q rea od'ata raer

Frg 2 Pictoerameenersiei,r.e1 4!
Calitatea enersiei starea pief !,"il apreciazddupa de ii' oriceboariaacesteia a il;;;ffi; itn".g," ,tei sdndtate deficitard.

ili:ilJl'ffi li1'$i.:'"'#li*AJf, ji:",."*iT:;TJi.1: ""T,Tfr Hll{tr i lir*lu,'n ii'i+l1lif ,;i; {n* jLmili;:i*u ::iililil:ffi:Tffi, Jili?3itT:t .1.",:;.;,1,",t ;:*;mid
16

."r#-j:4l"fffi '::,i'*itig:f:,##;ly1 ,f, t!*?.',t lHx{'il'il'f,,:;.,;;ffii '1,.?i'"il,'*1l,tiffi[:"tT*$ ,fi

cu piele bolnavdnu poateface faqdagresiunilor cu ajutirrul .masajului lilri t. fout" m-o'bilita la sineingeles Este-de fizicale. prJ""auri ur ,_p.:rii.i"r'l"f "no. va trebuisdfie sdndtoash' pielearaiamente pentru asemenea cd " "v;;h'i;hin""i dar o energie' (xu-e).to.t s6ngele .o*io"rau materle' qt vital suflul intre leg[tur6 careface mult mai dens6, Toateenergiiles"nt iep lii"ate la om in,tuntti",gtJ:Tli'^ll punct de veoere mod diferit, sid"dnd,cu trecereaanilor' din ql catliati"' Iatd varialia energiilor'in func{ie de ."",itrii", "af vdrst6, '*-il-fdduPdNEI-KING: energia.se estedejaconstituit' ani, cAndorganismul explici cecee.a in parteainferioarba corpului, concentreaza de a lor dorinla si copii a.^"i1u..u membreloi inferioareta alergal ""'ljl circuli in ZOde ani, virsta activitdlilormaxime,energia condilii; cele -'- mai bune a; ani, vAritacrealieiEirealizdrilormaxime'energra -i;0 cu ceamai mareregularitate; circuld -c5' I iu 40 de ani, energiaesteinc6 putemicl' dat dd semne sdscadd; incepe stomacul Ei in mod evident' scade - la 50 de ant,energia s9ad, forlele ingroaqS' se sbngele lenevesc, se intestinele ^----^ inc39; respira{ia anevoios' tu 60 de ani,energiilise scurg suollse muschll altereazd' se de sdnge vasele sd fie deficitard, azd,motaltlscade; estecompromisi'vitalienergiilor -?a70 de ani, circula{ia mult; foarte tateaqi moralulvor scddea in - ia 80 de ani, .".igiu circuldcu foartemulti dificultate' suplete' intreasa i. .otplt pierzAndu-qi .p".i ui in pLrnan a bdtrdnelii. pi."o.'e i insial'ri rJ pentruevrtarea ;'d"l#;i.it acupuncturd' de *.di"inu traAlqonaia""otunOa' alaturi energetici' gi alimentatie gimnasticb de doudnolidominata est-e pu,otoii.tiiuditjgnale lntreaga -u.ui", pictogramele si sunt care vedem d"';;;gi.lsa ,"i,;;;;i'"iJ lor. de energie(frg' 3) esteprezentat.nliltf 9 Cheu sauexcesul scolcl(D/sr pemdtdniicdteva inqirate gdsesc (a),in carese caslt ca Koris ?. e-b.le, folosite de protochinezi ;hiff'de bogalta' simbolizeazd monedide schimb,
17

b

rlii ra ral
c

IT I

I Fig. 3 Pictograma u excesuluide energie.

f ^-Ib,L| ) i llr _t
a tt---

-l-

I I
I

Fig. 4. Pictograma vidului de energie

a
Hsu sau vidul de energie (/iS 4) este prezentatde doi oameni care, stdnd ulyl in spateleceluilalt, cauta frana pe gol (a), pustiit de un tigru, carestd toldnitdeasupla pengntu.l lor (b), dupdce a devorattotul. la1 noliunea de energie nu apartine in exclusivitate medicinii efectivd in tout" ,tradilio.nale.Ea este o piezengd, subdiversedenumiri:energie luminoasd, il:!i:13*t..;tiinJifice, calonca.chrmrcd, magnetici,electrici, nucleardetc. Spredeosebire.de energia traditionald sausuflul vitar, caren-u iort in.a obiectivizatd, toatecelelalteenergiiamintitemai r", poi-ii ruu sim{urilenoasrre (energia luminoas[saucatorica), l^"5ryT:.1 sl.mdsurate sauoetectate cu aparate speciale (energia magnetici sauceanuclearl). . l""rT fiziolog energiaeste prezentatiprin metabolismul celular,iar materia,prin totalitat^ea moleculftor. Oe"i-;;A; (metabolismul celular)estetot o formi de existenld (moleculele). " -u-t.;;i

Ceidoi tenneni INN qi LANG' imDosibil de tradus, in cadrul gdndirii hlozofice taoiste au o semnificatiecu totul deosebitd. INN qi IANG sunt doud contrarii care coexisti in permanentl se condi{ioneazd qi se inasacurir reiesediir fig. 5. treDhfrund. ^ Niciodad IANG sauINN nu existi sinzure. ci mereu impreund, chiar dacd ud diir ele" se gdie;te irl -cantitate 6arte lea"te; n'6{ frrd IANG sau F,e. J. simbolulbiporaritilii : rlDr'; N'i'l - IANG (negru IANG fbri INN inseamndmoarte. = IANG)' alb gdsesc pretutinbe IANG INN si deni, in ioate fiinqele vii 9i in Uni-. ; aoua ro4d gemen6, opu.seEi complementare' Perpetu' ;;: lor area in Univers este fErd sf6rgit. *-lNN--;t/i' inttiUot"t pamdnlului, al nopli.i, -materiei' c'. e.I ttaut m.tn e lu, s u r au ep lii, I ini go gului, I ului, J tunericului, fr i ; IANG iste simbolul cerului, al zilet' energtet' tumtnu' i etc' catiir ti, p I eni lu din i i, zgo motului,. mi; cdri i, mascuI i ni ta!,i cer gl plasat intre Omui, fiind Pamltr:.rmprumuta 99 l3.Ile: tive: capil I bste I A N G,' trun chiul t I !1,9, tutt-ti-Uoiutii.'t.tp"t X corpulul IANU' INN, membreleinferioare INN,partea stanga.a. \on'r"o dreaptd'INN, partea anterioard INN, iar cea poste-

rioara IANG. sunt:6 tNN qi 6IANG' Meridianele planului de gi stabilirea p.nt u elaborarea diagn6sticului toate srmptomele fiatament,medicul tradilionalit incadreazd doui tifuri: INN sauIANG' intr-unut --D;;"bit din cele acestordoud sunt gi.pictogramele CJ interesairte urm6' in ani cu ririide cateeoriifitozofice,concepute **fiNb (a), simnd dp p.iatrd ?fie. 6i.tt" reprezentatilprink-un poafive' acfurut al (b) ca simbol soarele iar gdndirifTAO, bolul

in toate fiintele vii existi o bipolaritate INN_IANG Mij.loacele terapeutice are medrcrnii tradilionarechineze au un obiectivprincipal: mentinerea circulaliei energiei in mod armonios si continuu.Ary1sle energie,ti ninlete-vii, are in p.ttolo:lt? doua fele INN qi IANG _ sau, penrru o mai . usoara tntelegere, doi poli _ negativ si pozitiv. 18
1)- tl

b
I f_t
t-

PrlI P- ' /

r

Frg. 6. Pictograma catecoriei llNG.

a
19

il reprezentatd prin acelasi directdcu organulpe care. zid de piatrdt IN t{g 7,1.este tut. aiutorulcaruiaestein legdlura un echer (b.). merlolan obucatd l-lecare de lemn/c/. traversati ptele' in scdiul cu A" r" si altulexteln. carereprezintasimbo|u |a c 1 iu n iin e g a t iv e 1 d is t "'r1i. ru g e reticserveste. ; energeticd' "l-.r cu care estein.legdturd ;il;;;li.'oigun"tui A-focare"' si ,,Trei m"eridianele ,,Vase-Sex" fa"and !-"""ti.

b

d

e

organismului; ili.'';; r.Jai"ii.".ig.ti.. cu funcliile t:tf,l genltale ql ale

Frg. Z. Pictograma categoriei /MiI

nrimul este in legaturi cu funcliile organe^lor inimii. iar meridianul".Trei focare". cu tunctllle aparattrlul gi genito-urinar' digestiv rcsoirator. '""t.r. "r) g,nts(lG). meridianul (p). meridiaiul in'tesriililtti

"r"riolufr. principale. sunt:meridianul perechi.

Dluntanultti (SP)'meridianul nul';plittu-pancrcQ: 'i,J'i"' iiiii isj" meriaia (15)',menctanul intcttinului'ttthlire t'ordultri(C). rneridianul (R), mertdranulvaszvlizicii trri'nrire(V), meridianul rinichiulul mendtanul vezrt'tttet jbcare (TF), se-x(VS), meridianul Trei (F ri tuh c a (VB), )' meridianul.fi b iliare ""'1; ;;hii;- a;;iate chinezeqti de acupuncturd' meridianele

Armonia din Univers si tlin .corpul omului depinclede ar_ ty,oniu Perturbqria lor inseamia t ioti, io, .c.elortlotta./br1e.. dr.\parrltouneiu dinlre ele nttnrle.

secolede-a li oe anatomie.Ac'estfapt s-a datorit interzicertt. dinastici instaurarea cu Abia cadavrelor. ;;,id"i ; ;ir..ti"i fost a cadavrelor q9*itfl,:?:1,:t: disectia l26t 1 s"ng iq6oct . Prin corpul omului sdndtosenergiile circuld in mod anno_ de ca4i nu numai cu continut.fiziologtc' nril.lrit publicarea nlos' cu ceamal marereguraritate. rnterpretau pdnd lradrtronale Ele nu circulala intamnlaremedicale atuncica4ile ii *;ai.it. ci prin niste canalc. numitc de vechii chinezi Tih;;; TA0' principiilor ;il;; de pe rroziliile hziolocia " ' occroentaf l. nreritriunet.In corpuromuruiexista zecefunclii speciale ;i.patru gcneo vasta .unoqteau retea de V.Ef'tii care se.leagaintre ele. Meridianele de evacuare' "f'tin.ti resptralle' de prin ;; func{ia ;i;;rl; 9anal9. rale,printre ele numdrAndu-se energla.tong (de nutritie)sunt in numdrde 24 (c6te l2 pentru etc' sccrelie dc de excreqie. de "" rJicestie, Irecare icrarhide corp). Ele se numescmeritliana Jumatate priniipale. thinczi ne-a ramassi o inleresantd +""ru]u Fiecare meridian priniipal are doud trasee: unul 'intern. din intr-una "..f,ii ea si men{ioriati meridianelor, a cu zare simbolicd : Astfel I-lklNG' NE d; mediciira ;;;; le cunoscutului ctiitii "*:;;ftii",il regele; de buna sa func(ionare estc ,'orauttri Soulie de Morant (1878-1e55)"in analogie cu meritlitneridianc: toatccclelalte tlcoind "''"".'.'il:il:i,fi#;,T:::'; n;"!r i""i,i 1..;;#T. ir;fi"ff : ::: J[h f L'Ti,:ilTr"rToJ uttttl tti rcprezintdnti tri stri .'.el guvcrtteaza :X,i Si,:i#:? ;;;iJi an-ul 1'l a rtt pe traseul toate energiile,iare se qtie c6'se scurg prin piele' "Ar;f-"1,1i'";ti-; demii), se hotdristesr urmeie cursurire .ie medicini i;;dtd;;; cxternal meridianelor; pnmuloccidental careprimeste,,Diploma a",.o"si--r*i -mericlianut veiicutei biliure reprezintd lribnrulul; pttn aduce cusine numeroase documente care aveau ,u-t**Jii"r(lri"ot?JiJi:T:olil1* decizii: unor tratate de acupuncturi sara Iuacclctnai importantc functia de M9ran1, a practicai.u"upun"tu.o sl a tnstruit nu_ ' "'^ m er o si m e tlici. tlo n r ici sa - si .f, : *.ilOi itrl i canilttt reprezinti statul -nruj o t'; prin func{ii le in su se a sc a mi t"n"ra rnetodi Academiei Regale Suedeze, I ale.organtslnulul:,. de apdrare toatcplanurile saleel va elabora otcrlnou-lolstntmtt' stapanul es/e t'a.st'-rtt - meridianul ii,rii.ai#'; ;J,,;,91.:"oliffioi?J,l,Ei"Xli i:i*r;fi#ffiil'pi'l1"i,I".r""ialt_i, qi pldceri; traclii

Energiile circuti de-a tungut;i1frfr"te invizibile numite

c6ruia organufui nu*.1. funcliei prrtuu lt :q$'1:i':j:lllt:: omulul'nu numaipe tiztologta accent sepunea aceea nc vremea

yilf:Tl i"i!n.rt"i:$,]lii,iii",,'i,T,ti*,'.t *,i#ilif,"lff i*i[|J,ill'

ysiffi N o be I pe n, run. 0,., ",,-,';.1i titilI iiii::iilTg:llii'.T,*:r::;;l

20

21

- nreridianul .s:plini,panq,r?d/.r estct'enlrul ce litt.nizeuzu scllrgeitlei: sinrholizAnd malu.ri'.cl cleapaintredor'rd - un curent - meridianul.r rol rtrt-t tl t u reprezintideT nr i tttl,tt et'gi autorr i l rt t' Lt Lrnor l isuserat (acest ,.r .i"tit.ii-prirr mericlian ilteillur(: i'lT] : inllur ul ct t nr cr iZliat t ' pr r n. - rleridiarrril intcstirrttlrti.ruhth't tli.ytrihuieenergiile in tol i dcca comparatl cl tt t r r ult t i ellcr glcl lc clcctf ) 1/r/; curelttultti ltcrvos sau-scllrgcfea coqrul. dupi cc lc-acxtras tlirrrlimcntc; de-a fluxuluietrcrgetic .r".t.'li'qi"f,cicrestcrii - nreridianulrinit'lrittIui.rcprczinta simbolul lor.tu, nnichiul fiind or*"ti9l1'lll1t.1?u...,o, gartul l'rigu.l carcntunceQtc ccl mai rnrrlrl: de catsc poate, rcicse simboluri - rneridianul Din comPlcxrtatei veziciiurirtur.e are functiasubalternului. f..ia"n;il, t1-l ;;;; lor printr-trn Yezica inmqgazineazi clar ca cxprimarca urina, produs'finalal energiilorcon:tngt]t francez Lavier pro'f' sumate. rali, este foafie grea. Cunoscutulautor cuvAntul superfrciale' Pe l6ngdcele 24 de meridianeprincipale,in organismmai pune, pentru denumirlei^'ttiiai'nttor -' nt o ct tlr t t'r'i srrnt nenurndratealte meridiane, numit6 .se:tuncla/e, tteri dr onrr, lar penuu cele profunde' 7t care au legdturi intre ele si cu meridianele principale. Dintre meridianelesecundare amintim pe cele t'rrriltuse ii tendinonrusatlare. Dintre meridianelecurioase,cele mai impoitante stn|.. Vasulde se gisesc anumite puncte care' stimula-te'(prin Pe cortceptie (VC) (situatpe linia mediandanterioara 'ili;;id.i ' " meridiane boli a comului. de oi ac iau masaj)''pot ameliora unele fa pubispanaIa balbai qi Va.sul guvernor(VG) (situatpe linia mediandposterioard, de la coccis la gingia'superioard, dupd ce au observatc[' ori de cAteori inconjoara capuly. Acestedoud meridJanE - VC si VG - constiCu mii '.. de ani in urmd chinezii de pe piele devcneau puncte. ruie mica circulatiea energiilor., in timp ce meridianele i*bolnautu.-unutire princi.inJuu cu a$chrr ascutite' tu.ql:"t puncte pale, rngrea circ'ulatie. Ele au rolul uirei supape, interie"ina T"i.pa1aaceste :t;il.;;. confeclioascutite' numa.r la nevore.pentru reglareaenergiilor,ori de c6te ori se dc lemn Ql.mal ,u,,iu-,-tudbi"tt".metalice anumttor Inregt streazd perturba ri intr-unu I din meridianeleprinci paIe. uu, qi' aiglnt, oblineau. ameliorarea ;;'ei"tit"i, durerilor cauza din copiilor' Meridianele tendino-musculare sunt situate deasupra pielii, suferin{e.Apoi pentir ;;?;;"iti stimulate cu fost au punciele exact pe tlaseul meridianelor principale care, dupd burn spurrrodusede rudimen;;;i;";;' neam,se aflh in piele. digital' aiutorul '.,-'v;hii masajului ori un organ Privind.pictogramameridianului (tching), ne vom da seama ah'ineziau"mui remarcatc6, ori de c6te aceleaqi mereu cum si-au imaginat vechii chinezi acest canal invizibil. pictodureroase sau sc imbolniv.u, o"u.i"uJ't;;;ibii; meridianeale gramaesteredatdin fig. 8, in caresunt reprezentate: externc traseele puncte.Unindu-le.;il;biil;t pe cele secundare' ,. -o furc5 de tors.in carestauinfipte doua gogogide mdtase. Ior principal", p. put"uit AlStopttind.qi pe din care ies doui fire (ambele simbolizeazab-ip6ldritatea enerPe intreaga,"f iiil"iniidiine ''in-'up4iie priit:ipale ;i s-au'de'scoperit ':.1'.,!::.::!.,:: giei care circuld prin meridian qi succesiun6apunctelor pe visut,gtn''ernor) ;i ,',,r'aiin"(iriuit ,ti ',;;;;;';';,'krttt traseul sdu)(a): iu'o t00liinl trtoilct litut'"'1-: ,t, 1r,,r':,r-,''iin'"'n ^, n

L;b x rrl

"' "S*i"

4L"
d

'%3n*ui"l',91,1-'

a.fost practi""li-lYT11i' de-arandulacupunctura per.Ir" cateau intratin legendd .r,,r,*iif-(^"dici-vraci), "!Y-lt:i' perccpeau sutrrttttii ca Se .f,'"."i.'^i"..rizau punctele' .spune cu,ajtrtorul active' cmisdc punctclc llrrxulencrgetic"?t^f:lii cape pepiele'intoctnat plimbau o pt tott *a"a' ;;il;ilH1" dedeteclie' ,' iirttend
'
d ru m, c l l e : l rc ri - l i n g l i I )runt l l stl prrfrti t i n I' grc rc i -:t i ro n t o . s I)rum in adincirne (in l greaca . n 7 )/ . ). ! ' a d i n c ).

1 in 24 de ore, in mod normal trec prin rinichi I 500-2 000 de litri de sinee pentru a fi filtrali.

22

23

Fiecare meridian are un numarfix de puncte, stabilit cu mii de ani tn urma qi ramas neschimbat pdna in zilele noastre. Punctele sunt situate in mici depresiuni'ale pielii, fiel.;i;il;; de la nastere si persistdnd toatd via{a. Ele dispar irumai atunci cdnd pe'locul'r6spectiv au survenidmodifrciii: Uetatuti,.i.utrice, tumori sau inlocuirea regiunii respective cu un grefon de piele. Cele mai importante, din punct de vedere lerapeulic, se gaselc la exlremitatile membrelor, sub coate si sub genunchi. Pe piele se mai gdsesc inca 400 de puncie, tn a/ara meridianelor, numite de altfel puncte extrambridiane. Dintre acestea mai bine de jumdtate se afl6 localizate pe pavilionul urechii, folosite, agadupd cum spuneam,pentru acupunctur5 Supral.q{aunui punct nu depaseste4 mm2,iar in profunzime are un orificiu prin care intrd tn piele, vasesi nervi. Dupi Dinier (1929), al{i doi medici, j. Nibovet si Grall. demonstreazd cd punctele de acupuncturdau proprietiti electrice, printre care o rezisten{d el-ectricd scdnttd,.^proprietdtile electrice au permis tehnicienilor sd construiascdaparite elbctronice, cu ajutorul cdrora punctele pot fi deteciate cu cea mar.mare precizie. In lipsa unor astfel de aparate,practicienii localizeazd punctele cu ajutorul unor misurdtori^ si repere anatomice. Pe fiecare meridian se gdsegteun numdr fix de puncte, ele a.v6nd ac{iuni..diferite: dispersie.tonifiere.transferde energie dintr-unmeridianintr-altuletc. Punctele se noteazdcu iniliala meridianului cdruia ii apartin. la care se adaugdun numdr'de ordine. Numdrul I il vi arlea intotdeauna pu_nctulcare se afld in locul unde incepe traseul extem al meridianului. De exemplu, punctul Fr: F este initiala meridianului ficatului, iar l, numdrul-de ordine al punctulu'i pe acest meridian. Aceastl numerotare a punctelor iru existd in China. Pentru chinezi fiecare punct poarti un nume in legituri cu topografia si actiunea sa, a cdror traducere exactd in alte limbi este foarte dificil[. Cele mai multe denumiri, mnemotehnice,folosescnumeroasemetafore,extrem de sugestive: ,,Intdlnirea miresmelor" (IGzo), situat in apropierealripitor nasului; ,,Primeste.lqcrimile" (Sa),situat sub bctii, pe maryinea inferioarda orbitei. in lucrareade fald punctele suht notite cu denumirea lor in limba chinezd,,dupd o traducere a lui S. de Morant, cdt si in mod clasic. 24

,

Punctelese stimuleazdprin diverse mijloace: cu acull' prin masai. moxa2. curent electric specialr, raze laser, campun (ser ,uei"ti;", viUiatii sonore4, injeciarede diverse substan{e etc.). Boicil C, fizi6logic,vitamina

Fig. 9. Pictograma punctului

De la vechii chinezi ne-a rimas si pictograma punctului printr-o cavernd care slmboltzeaza (Hsue) (fig. 9), reprezentat o caracteristici a punctuenergiilor, tuturor aj a"in"tdlnire io.U lui activ. Pe suprafata pielii sunt proiectate toate organele corpului Si acest principiu, ca de altfel qi restul celorlalte, este de neintelespen'truoccidentali.cum de'esteposibil ca un organ sd am agadup6.cum fie pioieciatpe piele,printr-o linie imaginard. puncti unul torma sub sau meridianelor. vdzvt la des-crierea Datorita c6rui mecanism proiecliile respective devin sensibile se i*Pl: ori d6 cdte ori organul..respectiv sau chiar dureroase, n6veste? c6ror mistere se datoregte postbtlttatea prolectafll
Acele si lot,9s113i,1c1 mn1' 0.2-0'5 intre i** rlib''.#iilil'i. 'iii'il;ri. iur'g,ori,n"u. pani lx o i" io*o un"i pioneze' cale se lasd infipte' in anumite cazuri' f""n.'.i"i, luni de zile. ''"'f'l\4;;; tehnica este un rraramentjaponez (Kao in limba chinezd). El defrneqte (A.rtemtsrcu*F!'."t-': lblosirii cildurii locale prin ardereade frunze uscatede.pelrnlta aprlns. se llne modulat. in forma unui cilindru foarte sublire. .Unul _din capete. .. aplici direct pe-piele (mai rar)' Din aceleasifrunze uscatese (i;;il; p;;*rlriluu i" ;rbetul acului infipt gi aprinsd. il va incilzi in rnai fac mici sfere care. "t"q-"r. l ac{iunea xcupuncturl l.' potentdnd astfe profu-nzime, -'' Sarladidre. '' Primui care'stimuleazdpuncrele cLi ajutorul curentului eleclric este Jin armata fui Napof."n, considerat si pirintele analgeziei prin acupuncturd ,n..Ai" 5i electropuncturi. -'? j.'Lo-y '' stimuleazi punctele cu-ajutorul suneteloremise de "" ^q?:t :f:]il: sau arglnt. Metooa nrin intermediul unui vibrator punctiform. confeclionat din aur l) note ale unei game cromatice, in cinci octave' ir"^iii'-ii:itir"=a'i"tor"r.t" iu pragul urechii uman6; pentru a se evita agresivitatea if;;;"',sh'il;-i-iiui" rultrasuni:telor. t variind sunt confeclionaterlin olel inoxidabil. aur si argint' lungimea lor

25

intestinuluigros pe membrttlsuperior,a ficatului pe membrul infeinferior sau a veziculeibiliare pe cap, trunchi qi n-rembrul fotma unui ptlnct, a proiec{iei, sr"rb rior? Care estemecanismul etc., fi catului,ochiului,piciorului,degctelor inimii, pldrnAnului, avem Deocamdatd palma, taipd? (iris), nas, fatd,ochi pe ureche, ia dispozilie explica(iilemedicinii tradilionalechitleze:toate proieclii ale organelor,sub formb de linie sau punct, sunt aceste de naturi energeticd. pe piele, cu ocazia proiectate Existentaunor zone dureroase, pi de medicina confirma-t[ este organe, auunritor imbolnaviri'i secoluo..iA.ntute, denumitdsi riedicina nnteriei. La in'ceputul lui nostru, neurofiziologul englez H. Head stabilegtepe piele in caz de anumitezone,careii poartanumele,ce devin dureroase durezond o anumitd ii corespunde bolnav organ boal6.FiecSrui de acesteobservalii,E. Dicker qi W. Kohlroasd.Folosindu-se qi nu micd le-a fost mirarea zone dureroase au masataceste rausch2 cAnd au descoperit cd suferinja respectivului organ (in special durerile) a fosf amelioratd. Agh s-a niscut masajul reflex, de a ac{ionade la distan{d,prin stimulareaanumitor zone, asupraunul organ bolnav. Ulterior, zonele lui Head au fost stimulate cu aiutorulcaldurii sauinjectirii localede novocaini. " in practicamedicilA se intdlnescdestul de des boli care se manifesti sub fotma unor dureri la distanli de organul bolnav. puncte Asa, de exemplu,in boli de ficat se pot descopericAteva in angina intr'eomoplatul drept qi coloanavertebralS; dureroase pectorald,dureri in gdt, maxilar sau ceafr. Desigur cd aceste hureri proiectateau un alt mecanism,in contextul fiziopatolocare, giei m6derne,in compara(iecu cea tradilionald chinez6', ale organelor. ne spunecd ele sunt proiecqiienergetice IepetSm, Aceasti teorie a reflectdrii organelor pe anumite segmente de corp are o vechime respectabili. Conform unei teorii filoin microzofice foarte vechi, de reflectarea macrocosmosului ale cosmos,chinezii qi egiptenii consideraumulte segmente. organism. a intregului proiec[ie de corpului ca fiind'locuri Astfel corpul omului esteminiaturizatpe fa!6, nas, ureche,ochi
Ivlasezi din Germania, care descoperi masajul reflex (conjunctiv) in rnod inEa a reus,lt timplitor., cu ocazia bolii sale: afteriti obliteranti la rnernbreleinferio_are. si-gi amilio.eze clurerile cu ajutorul rnasirii unor zone. la distan{i de melnbrele inferioare. , concomitent al M"di" g..to"n care descoperi masaiul reflex muscular (masa1ul pielii gi muqchilor de dedesubt). I

i.a

i.{i!t
)-fs""
1")i.t""".'

,"-s'"-* l. +
I

,+li \

\q.
-

**'l i-l

lt6 €lz
lE

s/ E.!, ='." t\
{
<a-

-at\

a" ilo--, e | '-

,ffi

^sCtN0€N

r
7

(dupi Gilbert Jausas)' Fig' I0' Topografia irisului drept

etc' Cu excep{ia (iris)l (fig. l0). mdndtfig' ll), talpa'-spate sub segmente' aceste pe proiectaie. tufit irisului,toateorgane," *:P::::; organul cdnd formaunor puncte"ui" ituin sensibild cu aJutorul suntstimulate p.uncte aceste oaca r!'i*U"i"a"bqte. suferunor ameliorarea at:ia bistanqa' ;.;idil",iG terapeuticd metodl o "uql"", inte. Asa s-a nascutmittouct'pt'ncjura' cu macroacu*"fi. U"ii, mai ales^dac'se asociazd de a deveni ;?i;il'il punctelor de proprietatea Folosindu-se Dunctura. putern chiar diagnosticaorimuolnhviie, ae ii" {nffi:.ilil;
t:^lT: diagnosll:-t scopuri (po{iuneacolorati a ochiului).in ' a.a*trisului cel carepunebazere y"u"n'' o.n,.'o'ii,iu i.;;;;."li"i';i'iVrr-i"u' ialZ-iql) 't'-^"al'.'l; Metodaeste foarterispinditi in tot mooliridoloeieimoderne diagnosttce' scopuri numai.in '"'Pti"rv'f ttfotni"O*""-dati' Ea este occidentale. tirile multeborr' pentru 'friitir. a. tlii.r'-de culoare'leliructurd fiind ceracteristice

27

26

ganulcareestein suferil$. Stimularea anumitor punctede pe unelesegmente poatgfi fhcutdcu ajutorulmasajului, .*".rLi c_u.ya{ul degetulu_i. o astfer de metoha estefoart6respdndite in Orient, c6tsi in America qi Europa. lErileExtremului
Sinusuri

probabil'intr-un micromasaj sau. .vo| co,1stirui' croacupuncturd Explicalia cercetare' de viitor nu pr.u ,no"panui' tui'ltttt s-ar gtiin!d' de oameni unii ,.rp..,,I!.'t1i9^ .o9it fenomenelo, Ralph orsanism' u inttegutui #;;5l{;i edsiin dezvoltarea ire fiecareleluld ;[ (S.U.A.) :"tpt:1i']: Alan Dale spune ca putea s-ar ";;;iJ;H i"',iig"rii Jigu"i.m qi, in felul acesta' microacupunctura' de fiecarecelulSu. p.,tautfiun sistem
apa-lemnulViata se supune ..Legii celor cinci elemente":

j;.n60"'sisedistrugrrri i,ili,i-i,'ei'il4'iii,il".,?i;i.;;
enuntatAcu 5 000 Aceasti lege de bazh a gdndirii chineze' Gralie

0chi Ureale //dmtn

*r,*rg/rri
ascendenl l/ezicdurnard 0vare
Co/oaod

flcal Pdncreas

0chi Ureche Pllnin /ninii Umir Rnidti Sp/hi

traditionalS. .. uprliiii?ril" medicina deaniin urm6. Iit stabi . s-au miscari';r i cinc ioi ;;"iiait'.;' .";.il-ie Ii.ll. i'ilg,.' tradilionale ur" m6ditittii

co/on --

to/on
/nteshn sublrre

deccenden/

llencl urhara-

primele legi fiziotogt;;'t"i"il;bgi; chineze. constituit din cinci eleConform acesteiteorii, Universul.este nt intr-o su emente

vert'ebra/d

Uter 0reapla

St'inga

Frg. 11. Proiectiacorpului in mdini (dupi Rahlp Alan Dale).

Medicul japonezK. Hirata a stabilit, in anul 1913, 12 benzi transversale.pe capului, gAtului, trunchiului, membreloi -pielea superio.are si inferioare. Fiecarebanddtransversalrestelocul de prorecEle.al intregului organism.Un alt medic japonez,Masu_ naga.a observatcd, in caz de imbolnd'ire, anumile zone de ne spatesau abdomenisi_ modificd consistenta la palpare.Zonele respectivedevin mai dure cdnd suferintaorganutui proiectat la acel niv,el esteprodusa de un excesenergetic"lANG .J ;;i;;; rmbornavrrea se datore;te unui exces de cnergie lNN. in functie de tipul.energetic diagnosticat va fi si *aneui, de masajp..ui. o va fofosi masorul: dispersie peniru tipul IANG qi"tini/iiri pentru tipul INN. Reperarea anatomicd a intreguluiorganismpe diferite seg_ mente ale corpului. cat qi bunele rezuItare obiinute prin ml_ 28

el Aceste *J,;' ;;; iiii, t" r,"i' i ^iil i uto/. Echilireciprocaaitrtugere qi-Jt ot pi"i"ttt migcare. continud p.tp.*.. fenomene de'aceste menlinut " este , nuU;";"tlui ili -.. sub "^-P;;;;;i"u estecunoscutd te.iptotd a elementelor melede ciclul CI'IENG(frg' l2)' . sa fiind alpictoerama element' APA (Chwe4a fost'pi-imul prba"sZf'IZNL]L(Mou)' c[tuit6 din cinci fim ""[l"uf.. APA a n1maicu aiutorulapei' c13s; Explicaliafenomenului'paO"tift ceaa lemnului (a crescut) iolitonttputa up"''f pictogratu Din copac' unur in forma - cincilinli dispuse (Hwo) *qliF}CUL LEMNUL, ru ta"iJta'i "" ptidtg'" Pictoaceea)' (la vremea iJ*"e catie:focul se face;;;;"t. decdt nemairamandnd copac. qi ea' din ffi;.';;;i"i;,."it; in poziqie arz1nd

i"i".tri,i"ii";d.ilii.,

i;;rit;

delprins"

vertical[, indrePtatespre cer'
cd termenulsduestemaratr Oo.i"iliuil'" iiunla' El susqine

me<lic Nghi' Van + l"'iiiilli.TX.'"ilifii?l"ll deNguen stabilit 'r.rmen

i neciru r.;t * ru i vin urE roc apa, pqrenrl! llll};:*,:llTi:I:lTii,tlt'ili?;,t I 3I -l0 l t' grec t frlosot qi medii cr"ioiut' "u"rl d"itnoi
r corespunzindu-i element aersi plmint' foc'ap6' iliiffi iutru'"t"rn"nt"'

29

I

__--,

pil't'ilf [i)' Expli' I:O('Lil-^ ia rinclul siu, r'a procluce prt'facein va se. arclirea dupi. rlltnasd : ccnltla calie -lemnului a cdrei pictogramdcste pimint. cliri care va rirsdri o planti, cirici linii. intr-o altdclispozitie ionnatl tot dir-r

rrlqlil'l:t,.l1r'.!=r:i:i.; ^{;,;:f ;il,i;i'J,',l,?];,'lt',uf^tf
riantd. pddurile .u '-t'tii'qi'i"ti o nlare tle ani in urmd acopelealr

se disLEXIl''tt'l;Eylt'Ttie: lernnttl <lstruge NIIiT"4t'tll.

'""';;ffi^t]:iil.^

funclul parnantuluise g5sestcrnetal sub formd de eJtc o urina in ale cdrei galerii se 'ede Fi"tourdu.ro 'retalului lnlnereul. " ptin-topire produce APA. Explica{ie:.metalele itflAltll la lntrnlt. reta se ciclul la apa, ajuns s-a ce lichide.Dupd devin Distrugereareciproci a elementeloreste cunoscutdsub numelede ciclul K0 (fig' l2).

in (7-chid. Fxplicalie: ;'';J"; e MtiT.AI-LtL' minerert.

este deploaie apa '"0l1,?#fr?I'i'i,.,*r. ;tpl. Explicalie: extotTfiuol!,f.1dg-lbcur' numainecesit6 fenomen Acest

rurii'ol,"i pr,.liiii if:]jl!f,fr Ulll ll illil,m:'f:l'ffi t.errrntr",;n!'Ji',,";.,;;i;1,';' ttttu.. blemenrc: p-iqi" centrati.La

i i ln?l ; U*:f I I I l*:l' ti',t I : ::fh*.t?:; tpro 11, tl "::' ;:t:::ii t ar i ec st ;; ffi;;i iJ; ; ; i l"?:]!',ljilru l'?i *i,; * ;'"' i'l''; ll "' l::iJ ll?. ?fil i O*,*, $i; X ::, ;"n,iffi itJsi ;: p :3?.:lilT'.1 R *" +"lj i"t i:ilri"if
duPdcum re om, aSa
fah<'lul I s i anal ogi i l cc el or ( o res pondentel e I-E MN
AnotlmP

c i nc i el emente N ,IE ' TA L
I oltnnll

Pininl

(rit

FOC Varir

P A \1,\\ I Sfiirqit de
VA|A ql

APA
l l rn l

I'ritnivari

inceput <.le toxlnlla Verde Oc hi R os u t-irnbi Galben Alb N as N egru Ll rec hi

Cluloare Organede slml Apd (Chwei1 Fig. 12. Ciclul C'heng1--', Mela/ (Ich in ' produce;ciclul Ko (- +) distruge' Gust
Straturl ille comului

Gurr
l )ul c e ' l es ut stlbctltlrnllt S pl i na Stomac

Acid i N4u;ch

Aln0I

l)tcant

Sirat Oase

Vase

P i el c s i pi l oz i tate Plirnian I ntes ti n gros

pentru a impieclicadominareaunui elementde cStrealtul, in vederea realizirriiunui echilibru perfect si continuu, cele cinci elernenteuu numai cd se produc recipioc, ci se qi distrug' Astfel: "ibCUt va distruge(topl')METAT'Lll'.Exp]ica{ic metalul se inalte)' topeqtenumai cu ajutorul focului (temperaturilor 30 r.

Ot'gane 1r rnel i di l ne

Fl c at V c z i c ul i brl i ara

Ini nta I ntesti n sublir-e x V as e-s e 'fret locare

R i nrc hl V ez i c i u l inlrlt

JI

Acest tabel este incomplet, deoarecernai pot fi addugateqi alte noliuni: puncte cardinale, climat, manifestdri psihice etc. Medicul tradi{ionalist folosegte cele doud cicluri pentru elaborareadiagnoSticului si stabilirea unui tratament corbct, in func{ie de tulburarea eneigetici respectivd. Asocia{ia tuturor notiunilor mentionate n-a fost frcutd la int6mplard, ci dupd indelunsateobservatii. Fen6menele .de' producere sau distrugere reciprocd iqi gdsesc coresponden{ein fiziologia tradi{ionali, de multe oii asemdndtoarecu cea modernd. privind explicaliile anumitor procese. Un exemplu: pentru medicul tradi(ionalist hipertensiunea arteriald este produsd de un exces energetic in meridianul rinichiului, care se gbseqte impreund cu gustul sdrat,pe coloana elementulul ape. elementului pentru pentru apa. sl medlclna medicina moderna hi modernd hrpertensrunea, pe $i lAngd. alte cauze_se datoresteimboJndvirii rinichiului si consumului exagerat de sare. Odre organul qi meridianul riirichiului cdt si gustul sdrat au fost ele asociateld intAmplare elementului ap6? Privind cicluJ KO, de distrugere, se observd cd apa distruge focul. Deci rinichiul, de pe coloana apei, distruge inima qi vasele, de pe coloana focului. Acest fenomen este confirmat gi de fiziopatologia modernS:hipertensiuneaarterial5 (produsi de unele boli de rinichi sr gi oe de consumur consumul exagerat oe de sare, oe de pe coloana coloana apel) apei) distruge inima si vasele (situate pe coloana elementului foc).

Desigur, mai pot fi date gi alte exemple cu astfel de interpretdri, pentru a demonstralogica ,,Legii celor cinci elemente". Interpretarea tuturor fenomenelor este insd cu mult mai complexd, in cadrul gdndirii tradi{ionale chineze, fald de cea prezentatd,, pentru care.s-a.9cut la anumite imagini si -apel expresii, in speranjaunei mai bune in{elegen.

cu cele ale microcosmosuluiuman' iior macrocosmosului boala'cauzele' va.produce energetice. Liute i&.;;;;;;.t"i energiile sunt:. ""iii bolilor' ale O6"l enetg"tlie, dezechilibretor psihice' energiile curioase' pewerse enErgiile ;tmice, ;;;;;; -oboseala,retaliile sexuale exagerate. uit*"niur", !;;;;iil; Dintre toate intoxicaliile,'ereditatea' ;;;;i#i;;--i.tobii, tt"l g-p" ;.tnt mai irirpor.tante, 9i.1nume. I enelgiile ;;;;;;;, (care psihice energiile vin din cosmos)' ;;;il"'cosmice'(ci pamant)' drn (care vtn alimentare t.gut" de om) qi energiile Sunt mbdicinamodem6'fac-Qtentru Enersiile p"*"rti-iiTiice focul' umiditatea'. cdldura,i.rntt t".ii;;;E;;;'*t"."ii "attiol, energiile perfi,t aici mai pot fi incadrateffiff;;;,'Arg"i. cu contrast in mare' prea. tigut sau cdldura ;;;dasel sauo timpurie primlvard exemplu,b de ;ilil";f;;tpl.ti"] "u,de cilduroase' cu zile neobiqnuit iarnd *' ";:;;,s,;i stresurilezil; piinii i (pintm medicina .modernd' mdnie' bucurie' emolionale: ie stirile nice) sunt prezentate etc. obsesii trist-e1e, spaim[, *-'E;;;;;;i;'itt*"rtiri 1p.tttt" medicinamodern6'abuzurile unui regim dietetic) :l1t alimentare sau nerespedtarea pentru anumrteorgane: i"orerentatede alimenfeleinadecvate rinichietc' p-entru sdrate, qipancreas' ;,il;;, ffi;.puta -t grupe' din aceste intr-una incadrate n R"'.tul cauzelor bot agargrg energetic.de sistemul panaclna boata de"inemanifestd, ai o.ganitm.tlui intervinein mai multe etape !\p:::,:?,7-? energrer-wet' aJutorul seapdrd.cu organismul exteme asres'iunii energia in intensitate' .llei Dacdagresi*"u .ontinua.uu crbqte la va extinde se enersetic i;it ai dezechili6rul il#?;;;;i;;. acest in protund.. riai iocalizate ;;r;-.*; nivetutmeridianeto;l energiilorvor lntervenlmenolpentm reechilibrarea moment, (VC) gi,,Vasulquvefal?l;=(V^C]' de concepge" un"i. ,,Vu'tuf supapede stguranla'^atat e"..t.' meridianesuni'adevdrate vidul de ene.rgie. pentrir cit qi d. energig, .Daca ffiil boala va fi restabilit. nu ";;;;;i erieigetic '"i;i;; echllibrul lor ajutorut . organelor se va ixtinde la nivelul (dezechilibruf ale evidente "n.rg.ii.) aparea qi primelesemne ff;;.i;;"Luitei-evor bolii. niciodatd aceast[ultima nu aqteaptd. Medicina energeticd tuj' iu.ite mii Ioa"" (acupunctur6'^ ci va intervefi. ptin O faz6,lu faze' primele din incd tJ uti*.nti1i" energeticdi, "A ;tffi;;fi

ffi ;";ffi ;";;;

lare)' o-muscu l" (tendin cia ;;? 6iu* r"'up6'f,'

Sinitatea inseamni scurg'erea armonioasl a energiilor prin corp, iar boala, orice perturbare surveniti in circulatia lor Din cele expuse pdni acum am vdzltttcd sdndtateaeste condilionatdde echilibrul energiilor INN qi IANG, rezultat dintr-o scurgere armonioasdprin toate meridianele corpului. Sin[tatea mai depinde, in mare mdsur5, qi de rezonan(aenergi32

asteptaaparilia bolii inseamndsi-!i vind seteapentru a incepe sd sapi un pu!", spune un vechi aforism chinez. Vechii chinezi consideraucd numai un medic inferior se ocupd de tratarea Multd vrerne,in China,medicii de familie bolilor deja apdrute. isi primeau onorariul atAtatimp cAt nu aveaude ingrijit rrici un ii bolnav: de indati ce un membrual familiei se imbolndvea, inceta si onorarirrl! deci cd obrectivulmajor al mediciniitradilionale Se observd este inceperea tratamentului cAt mai precoce sau chiar mai toate inainte ca boala sd se fi produs. Pentru acestconsiderent, terapiile energetice,inclusiv presopunctura,sunt considerate profilacticel, eficien{alor fiind maximd in stadiul functional al irolilor qi nu'in stadiiietardive, cdnd leziuneadeja s-a cdnstituit. pot influen{a,in cel lntr-o asemenea situalie terapiile energetice mai fericit caz,unele simptomeca: durere,insomnie,febri.

DIAGNOSTICENERGETIC
Ori cle cAtc ori a suleuit irnbolndvirea,v-ati prczentatla meclic.cdruia i-ati explrs seninelebolii (sirnptcmelesubiectiv-e,). anumite modificlri la constat6nd ce i-a clxamitlat, Acesta,cir-rpI ;. v-a nrd. prcscris nivelul organuluibolnar,(simptorleobiective unui diagtrostic anumite {nalize dc laboratot,pelttrll elaborarea survcnitela modificirilc reflectd c6t miri precis.Acest diagnostii Tratametrsale. celulelor in intimitatea bolnav, nivelul organului tul ne caie vi l-a recomandata urm[rit refaceiea integritilii mofologice si fiutc{ionalea organului bolnar. Pentru aceste tttdtet'iei. o astfcldc mcdicini se ntai numeste ;i ttrr'tlicittu motiye, unui in cabinetul prezeniat fi v-a{i boala pentru u.."uqi Dac[ cA examenulsdu estediferit aii fi observat medic trailitionalist. de cel al cinfratelui inotlcrn.Diagnosticulsii-rar fi crprimat dezechilibrulenergeticdepistat,iar tratamentular fi urmdrit, motive' o sa. Pentm aceste amintite,restabilirea prin rnrjloacele astfel dc nredicinirmai estenumitd qi energ,elicu. qi azi dtipScele.patnt se ghicleazd Un medic tradi{ionalist catre sf.ltsitulultimucriterii ale unui diagnosticcorect,enun(ate (101 310 i.e.n.):I Tsio Pien vestitulrnedic Itrimilcniu.de cdtre 3 - l|'en ( a intreba;4- Ilug (a privi); 2 - Ting (a asculta); -'riel'(a lLiatpulsul). Trebuie spus cd la acestultim critcriu sc puttctelor si mcridianclor. si palparea rnaiincadrcazir bolnavultri,iata cc sc spunc irr lcsAturacu L-xaminarca intr-unul clin capitolcle cunoscutci opere NEI-KING: pulsurile,simptomelefotmeazdut-ttot, intocrnaica ,,Culoarea, si frunzeleunui arbore..." voceasi ecoul,rdd6cina
I lrdrintelepulsologiei chincze este socotit Blnz Quc, cxe ar fl triit in secolul al V-lea i.e.n. Miestrul iiu Zhung-.\,rng i-ar fi incredinqf,tn)ulte di. .,r'eletelesale .A 5ur\ecrcte". ['ul sol ogi r di rgnos ti c i i u rnai prrc ti c at-o.;i .rl tec rr-i l i z ati is ttrv ec hi .: i edtci tJl i ndu) r; t,neni (l ran). Mul ti c erc eti l ori i nc earc i s i ex pl i ge pul s ol ogt:t energeti i aapel i n tl Ir,,efec tul C oenti a".enunl atdupi un i n.l el ungats tudi u al c i rc ul rrti eil i chi del orp ri n c onduc te.

' China este socotiti leagdnul medicinii preventive sau ,,artade a prelungi viala" (Che Cheng). Imbolnivirea era socotiti ca o ,,tdiere a propriului trunchi" sau ,,rizvrdtire impotriva propriei tale ridicini".

35 34

" 1 'l l
ill

t l ,i

= ex?es de carne

%#,=,Tn,qioffgr",e. ditiii.:"fi;i:iirNb teb 1 of s ;'. J'i", c"t' u'"cun L?-plllI^:' "pnn intreoarr perspicace' gi.miros ascultat prin eitd intetigent,
Urechirofii= -fulburdri de rinrali lulburiin de fumAb f?arh ros//n/lmini s/abi

sunt 28 {e foge^ {13uls' deoarece foarte multd indem0nare, a unut organ' energeticd o anumiti stare i;;;;.'6.;zlntdnd intr-unadin ""in r"ni,"G';;;i.;;* d-iagnostic. de criterii -..

Jupraa/imenhlb depmduse . . Etces - ttl,

abil, iar prin palpare lngenlos"' la copii,"* f:utt:-g1:l diagnosticul $i pentruvecnrrcnifieti cele patru crlterll toate folosi puteau se nu ae sladitit, deoarece

affi#ffi##;,F

ao Im dle { canq I ftrsI

##,,
\/olgeYtraE

6rElr: !: ::.!u tiptinacudesav ;;i;;i;: W 1ui"tt.u u)" -^ aceste ^Y conmici'Pentru ", vArstele un.uoios'la iout" ;;i;;ii;t; (specialitatea Ya-Ko ..'tuin*.a TYI.?)' pedratfla siderente ;i

ffi#tutuh

dezechilibre og-flnd"qtturmatoarele Diagnosticuf din ele una IANG' "n.tg.tit fi'.t^,li iiff.-"nEgiu. ."#.1?;;;";i;b"l (intre diferite oartial boala). in ro:tde intotoeaun-a predominana

W#Minm*, ffi#ffi#M

uriui1ne1q11i):.^$i"|" pa(i ale corpului) ;-i;;i ila niuelul va predoudenerglr cele din una cazwi, doua i".ii. "rti-d in timP de boald' domina

Sernnelediagnostice ale fetei, dupi tradilionaligtiijaponezi (J Rofidal)' Fig. ,1-3.

unele modiCu ajutorul privilului (lVang) se pot descop-eri ficdri morfologice la nivelul unor segmenteale corpului, aqa dupd cum sepoateobservain fig' 13. 'Cu ajutorul ascultarii (Ting), medicul tradi{ionalist interpr"t"ara'Om funct de vedeie efi6lgetic vocea, re3piralia,tusea, iughilul, eruitaliile (rAgAieli)etc. La acestcriteriu se incadreazd si mirosulr . ' Cu ajutorul intrebarilor (IVen),medicul afld cum a inceput boala, cnm se hrineqte sau se odihnestebolnavul. De o mare suntsi relatiilesexuale. irnnofiantd - :'a; ajltorul putpaiti pulsultti (Tsie) se poate d,epistamult mai usor dezordinea energeticd din organism' Metoda cere
cu valoare di' in tratatelevechi chinezestise ilescriu diverse mirosuri corporale agnostici.

36

PARTEA A DOUA
':4t

d uN BUNPRESoPUNcToR cult purnTr DEVENT
iat6-neajunqila Dupd lunga cdl[torie pe urmele masajului, practic al-acesteicdrli: ,,Cum pute{i deveni un primul'capito-l bun presopunctor". Mai ihainte de a descrie manevrele acestei metode, la indemAna oricui, pentru simplitatea lo1, trebuie sd cddem de acord asupratermenului ce le va defini. In literatura de specialitate se folosescfrecvent termenii de acupressingqi akupressur, ambii deriva{i din acupundurel. Considerdm ambii termeni inadecva{i, iritruc6t meioda, dupd cum ve(i vedea indatd, nu foloseqte'acul, penffu a nu mai comenta ii cel[lalt nonsens, oresiuni cu acul! ' Suntem adeplii no{iunii de presopunctut'a,termen ce defineste cel mai'cbrect metoda: presiuni asupra punctului. Nu suntbm de acord nici cu termenii de digitoplesura sa:udigitopunctura, intrucdt punctelepot fi masatenu numai cu degerul, 'ci si cu unghia sau cu instrumenteocazionale,ca: baghetl de -de sticl6, stilou etc. Punctele vor fi masate, lemn sau cu capdtulrotunjit al acestora. bineinteles, Prisopunctura poale fi ixecutatrt de oricine, iar micromasaiul chine2escnumai de cetre un specialist,el fiind ceva mai "complicat, atht punctelor,cdt qi meridiase adreseazd deoarece se practicdpe scardmarein China.atat de neloi. Micromasajul Acestia folosescunul sau cdtre masori.cdt-qi de acupunciori. . speciale2 cit si instrumente irnghia. mai multe degete.
I Termenul derivi din latineqte (acus--ac; punctum =punct), fiind creat de cilugdrii iezuiqi care au flcut pafte dintr-o misiune gtiinlifici, trimisi in China de cdtre Soare(Ludovic al XIV-lea). Res,ele " fildeE ' C"le mai folosite sunr: Yuan Tchen, o bagheti prevdzutd cu o mici bild de la unul din capete;ruleta chinezeasca, cu ajutorul cdieia se maseazi meridianele, prin apisare; top"id, o monedi metalici cu un orificiu pitrat la mijloc,.cu.ajutorul cdreia si apasi pe regiunea cu punctul respectiv,;mai de lemn, de dimensiuni foarte reduse, cu care se lovE;te regiunea pe care se afli punctul; o lingura speciald din portelan, incilzita in apd fiarti. cu care se loveste regiunea cu punctul respectiv.

I

39

rlli i t1

Il

il

mltereaenergrrlor, in caz de excessau vid, se face mult mai brne, mat ales dacdsi pielea va fi uscatd.Unghia mai are o calitate, aceea de a fi uh bun izorant electric, p"-prr"iui. cornos din care este formata.'Odgeteted;i; "onl ti,,: ,9" lesutul sr ete aceteaqi p-t-:loul:.,9u calitagi.dar manipulaiealor este lmposrDlra.rotuEl, unri masori din Extremul orient maseazd punctele erotrce cu degetele de la picioare, in sperantaunui reniltat optiml .

sDe_ cialigtii..cele maibune rezultate sb6uiin.ilra.r"l-al,e!'nrr"i 5^ cu unghia. deoarece raniverur ror,enbrgiir. nvNsi-iniiic'.;;; intr-unechilibru ap.roape perfect. Dato"rita u."rtui i"o,.-,rr".-

In ambele cazui (micromasajqi presopuncturl). spun

lndsuri

Iil ili
ill i

Tehnica

I Cun
Pentru un tratamentde duratd se impune o convorbire cu bolnavul, ciruia i se va explica in ce considmetoda.Coop"*r"u sa are o deosebitd importanldpentru reugitatratamentului. r.ncaperea rn care se va efecfua traiamentul trebuie si fie spa{ioasd,luminoasd, suficient de incdlzitd qi ftir-"ri.L;id publicS.

/,5 Cun

3 Cun

Fig. 14. Ur.it6\i de misuri: Cun(dupit autori chinezi).

piu-lca irriliata, ci L' grcfon. ct,iar?aca;l;;,";r,ji;iii;1"i;
bolnarul rcspcctir,.

,""11:rllr^l".tliy]ri car nlctoclata in plcloare. Pcrsoana care execut5un astfel de tratamentva aveao oozi_ lie cat mai comodducu ambere m6ini Iit'eie ;i ni*i"{"i"-., curate. _ Pielea pe. care se afld punctele respective trebuie sd fie slndtoasS,.orice erupqic. lcziune,bataturd, cicatricc.uu iu*ui. constltulndunele drn pu(inelecontraindicatiiale presopuncturii. Tot o contraindicalic b constituic regiunca'care nu mai prczintd

va fi c6tmaicomodb, cutcat sauasezat,

Dacd toate acestecondilii sunt indeplinite, se poate trece la primul timp al presopuncturii, care constd in reperareo (localizarea)punctelor. Ea este mult uqurati prin faptul cI in pentru fiecare boald carte sunt prezentatedeseneleschematice cu menlionarea anumitor repere anatomice (oas'e, muschi, si unelemisurdtori. tcndoane) Pentruinisuritori am ales o unitate de mdsuri folositd pe scari mare in China, numith CUN. Aqa dupd cum se poate observa din fig. 14, I CLIN esle egal cu grosimea degetului nrure de la nruna l:olnut'ului; 2 CUN, t:tt grosinreu degetelor uraldlor qi mijlocitt, iar 3 CUN, c'u grosintea degelelor urutalor', nijlaciu, inelur ;i nit:, lttl tle lu ntAnu bolnuvului. nrusu'tllorilor, grositrtile respective v'or Ji I'cnlru ugLu'at'eu pe tle hin'lie,-r'ure t'a fi Jctirtsitapentru o o bur'alu tt'utxspuse ctperalie. usentenea in lucrareade fa!5, CllN-ul Pentru mai multd operativitate, vir fi dcnumil ntu.strt'u.
D U pa i u,.ai rZarv c i pi ri rc i ul i i i , vo uti ti 4 ti i Li ,\dt c u s rt,ti i .i i ti '

( )rre'ttiaresn,:ctrvi rri1f1,1l satlcrl' cr.t delrettrltri noatefi cfectutrtit -fi pcatc :::lsat ;::r: ,,,igirir.iii iur:c1i:ils inCiciqi:,ui'rp;11ct
t r t i r t l c rt i i t l c r i i r T , cr 'r r t':,u u u ti l i l i r t t'.

40

41

ceasornic,energic, profund, fiecare manevrd avdnd o duratd ; scurtd. Tonifierea bine executatd va fi urmatd de paloare, sensibilititii si tonusului muscularlocal. cresterea Mulli practicieni aiordd importanld numai fo(ei cu care se pentdrtonifiere);i gi puiernica rur.uid'tltaUa. pentrudispersid. nu sensuluimigcirilor. Pentru orice suferinld vor fi masateambele puncte situate pe cele doud brale ale meridianuluirespectiv,pereche. Po(iunea'de piele pe care se aha punitele ce trmeazd a fr lig. 1,5.Manevra de dispersieexecutatdcu virful degetului. , I masatetrebuie si fie uscati sau pudrati cu talc. Unii profesionigti provocatede un ex_ Qispersiase va folosi in cazul suferi,qtelor folosescesen{ede plante, cu efect stimulant, vasodilatatoretc., in cesde energier. Cu vdrful degerului, din fozi{ie oblice(fig. iSl, .. aromatepdtrundin piele func{iede scopulurmdrit.Acesteesente maseazdsau se apasd prin inqurubare,in sens opus'riiscdrilor qi medica. Se mai pot folosi,de asemenea. in timpul masajuluir acelorde ceasornic, blind (uqor)superficial,fiecaremanevrdavAnd mente,care se vor incorpora in diverse lichide. o duratdmare.o dispersie bine exdcutata va fi urmatade inrosirea Durata unei sedinp de presopunctttravaJi de 5-10 minule. ) pielii. scdderea sensibilit5lii qi tonusuluimuscular local. De obicei, in acest interval de timp dispare qi durelea de la foloseste pentrubolile datoritelipsei de ener. .Tonifiereu-se In func{ie nivelul punctului,semncd qedinlapoatefi terminatd. gre/ . Aceastl manevrS_se p_oate executa cu vdrftrl degetului caz, se pot executapdna la 3 qedinlepe zi. Se spune cd 3 de (fig. l6) sau cu unghia (fig. fZ), ambeledin pozitie verticila. Se qedin{e de presopuncturd,bine executate, valoreazd cdt o qedva masa sau apisa circular, in sensulde invdrtire al acelor de intd de acuouncturS. ' Presopuncturapoate fi Jbtosila Jie ocazional, sub .forrya unui tratamenl de urgenla, Jie sub forma unuia tle durala. ln se practica ntai nrulte cure, in cea de a doua ci^rcumstan{d functie de boald. Intre cure. se va pdstra un interval de doud O cura va cuprinde 10-l5 qedinle. sdptdmdni. ' J.L I avier (Fran!a) iecomanddreduceri:anumSrului de gein acesteanotimpuri transdeoarece dinle primavaraqi to'amna, ferul de energie. in timpul masajului, se face mult mai uqor, energiile lan{ qi'tnn niriA in profo4ii egale.Dimpotrivd, ia'ma qi vara. cdnd diferenqa dintre cele doud energii este mare Si iransferul mult mai anevoios, se recomanddmult mai multe qedinle. Pentru aceleaqimotive, timpul optim de efectuare a presopuncturii este dimineata si spre sfArsitul dupa-amiezii. Niciodati nu se va masaimediatdupd mas5.Tot J.L. Lavier ne mai spune cd masajul punctelor este mult mai eficient in peF ig . 1 6 Manevra de tonifire executatd Frg. 12. Manevra de tonifiere cu lund noudsauplind. rioadele
virful dcgetului. executaticu unghi a. inci din Evul de difuziune a esenlelorde plante plin piete era cunosc'.lta ' Puterea Mcdiu. Se spune ci riuficitorii, care se adiposteau pe sub podulile Senei. ofereau tlccitorilor nairi, spre vinzare, la preluri derizorii. minugi. Mai inainte. insi, de a le puternic rnirositoaresi amelitoare.In pxrba, minuqrle erau bine irnbibatecu sr.lbstante unii clienqi ameteau,in tirnp ce probau minugile, stare ie cari plofitau iblrl "."rt" lqr-ziqii i,inzitori. Acegtia,clupi ce-gijefuiau victima arne{ita,dispireau. I Acestc sr-rf'e.inte in rcrmc'niinrecliciniimorler'e poarli prelixele: hiper, poli, tal , ( h ip e r to n ie p , o liu r ie ,ta h ica r d ie ) . - Ace ste su le r in tein te r r n cr r r i_ rnedi ci rri i rnotrerae poal tr prefi xere:hi po, ol i gr, h r a d i th ip o to tn ie o . lig u r r e .b r e tlica r tlicj .

42

43

trecutul foarte apropiatun tratamentcu ruzeX sau a fost supus la examene radiologice, la tratamentecu cortizon. truo"hilizante,hipnotice. Dacd bolnar,ulnu suportdpresopunctura, tratamentulse va intrerupe, urmdnd a fi reluat ta o datEulterioari. . Daca pe parcursul tralantentului i se va.f'ace rau bolnavu_ lui, tratamentul va fi tntrerupt imetJiat si ie va interveni de urg.enla, apeldnd la manevrele indicate la Capitolul ,,Lipotimie". ManevreleShiatsul, indicate la anumite capitole,pot fi exe_ cutate-dupd metoda cea mai usoard, T. Namikosiri. Aceasta metod6,asemdndtoare.cu presopuncfura, are o actiune generali de echilibrarea energiilor-siuni locald, de conveisie a-acidului lactic, resp.onsabil de prodicerea contracturilor,in glicogen, in proportie de 80%. In felul acestashiatsu contribuie-ladTminuareaoboselii,pdni la disparitiasa totald. Manevra constd din prediuni continue, cu pulpa degetului. pe pulctul respectiv,timp de 5*7 secunde, dupEcareunieaz[ o pauzd,de relaxaretotald, de 3-4 secunde.Ambele manevre se executdsuccesiv, timp de 3 minute. japonezi prelungesc Profesioniqrii ;edinta pana la o ord, irr urmacdreiadureriledisparcomplet.
' Termenjaponez (shi = deget;4ts, : presiune).

q91: f1,1' cu rlbdarel ;i corectpracticatS' Presopunctura, agadupdcum relesedrn anattza folos in foartemulte suferin(e. Pedrochan: american piofesionist a cunoscutului statisticS Frg.. ,18.Manevra Shiatsu execudureri.relmatj:g ' iiil"'i"^tiate pozitivein niigrene. insomnii, tati cu pulpa degetului (dupi sl genltal!i aparatulut tulburSrile tulburaripsihi;e minore,650/oin T. Namikoshi). *'""tirlii.riona{i disestiv. atetale acup.::3.li:l1t rezultate, de bunele ii la panacee-. considerd le presopuncturii, mulli ale ' renun.land terametode ambele cd nou din Subliniem ,"mbdiile'clasice. ale bolii' funclionale numaiin stadiile Presopunctura nu se aplica bolnavilor de inima si psihic.i obsinsuccese Deutice filt6rczlultal elerlmdn gravi, subi.eclilorprea slabiyi sau obositi, celor in'stare tle leziinea consituitd, bdata --A-b;tt metode,judicios folosite,Y4 Pgt scuti de conebrietute (cu exceplia manevrelor indicate pentru betie si un masaj Mai degrabd medicamente. menlionate la capitolul ,,Alcoolism,,), gravidilor in uliimeie ,..i't.il n"fasteale'u'nor de antrnpumn un pe mdnd'cap sautalpi,.decdt htni de sarcinti. bine i:fectuat iatrogene' boli unei evralgice Presopunctura 9i riscul este ineficientd daci bolnavul a efectuat in Eisomnifere

pu, ,ui|r*"qia
i "-.*..ptu,

;ril,iffi :Ji"',',:"!'hil'11'lip1' l$T,:$illif i:,;*".""TiXXj:.:::;Lf 1y aveau care medicinale saplantele
c eapa' v arz a etc ' ..A c es lt sal vi a. us turoi ul ,-

j*'mn'":,tl1#'"'.1'iJ:r.!liili*,i'*'il;:ffi Tl :1r;ii,:::*nrrml
int"ii""*rt, i s-a mai adlugat adjectivul ,,universal"'

"ttt:t#:""Xt'#:J"Jl3;:lt::

:l

44

45

Aerofagia persoane, nu preamul.te la numir, in timp ce mdndncd -.^_91:1" vorbesc sau fumeaz,h, inghit aer. S"--rpur. despre acesti ,,mdncdtori" de aer ca sunibotrrrir'al-our.o.lagie. Ei acuzd,.in speciat dupdmese, balonari. pripi,riii ,"'+i i; ;rp;rii"p-,rrJi 'ma,i.ano. sauun nod in gat.caredispare I oareaceste senzatii neplacute se dltorescacumurdrii unei cantitelimari de aer ia baza esofagului, care va n t"t"qi;hriiat in oarecare timp. Aerofagianu trebiie ,onrunauuafard,dupa un i'ilr"i\r,ii (acumulare de sazein stomac),u aerin intestinulgros ";";;;;;;k"i;;;ff;,;: t. De multe ori-aerofagi?. poate fi un sefitn revelatorpentruul_ "Uitii.a cerulgastric saulitia",a 6iut Ji#;;r).

GHID TERAPEUTIC
Si acunr, OrOt^:: r:,rnica presopuncturiia fost invdtard si suntem sig,ri de aceasta, i"tti.ai-ilrrevrele 'rou.t'e sale sunt de execurar, sa vedem c;;;;;ffi""eficiarii f!o.r sdi. Dar, rnai Inarntesi-i prezentd.rr, cu .it.,ir d."u"ne repeta. reamintirnsr subliniemchiar cd presoprncrr,,'u ,r,,, pa(.r!e strbstirui tttl indic.at tle meiir,. traranai_ ed poate ?'iot*o.rta, insd, ca o metodd adjuvantd.Sunt. torusi,!;;;;;.rnl']" 'o"nti''iu11 vedel gi suferinge,

6;,;#i;#';il,T,ill,:':fr:ili?,:;ill,ii::f.:HT#i;,f*l:
Ca metodasi poat6, fi la indemdna oricui, au fost alese puncrete cet mai y::f d: *;";;;;;'ioiooata eficace. punc. pe ldned Fiecare no:l(i,u i anunritd fouird denumire. cele. mai mulGori ln legdtura "lari.a. de cu topoRri ferur sa.in accsta erevor il murrmaiusor,.r;;1.:r, acliunea In lucrareade gasi.c6tevacapitoledesprc nrasajut anurniror r,,Ti:^ Yi.!i .t'i punctul "clasic"9t.o.rpun.,rta qi :?..T:"tt

l"' ffiJill".HH.'3""'-"1:

irl exclusivirate de

,r,ffi:lf.s;;.ffiate

fi totu;ii'"il.ie,ar"i sevorrespeca ur_

- mestecatur alimentelor s[ se facd evitdnd in acesttimp oricecor*.r*tiJ; " "cdt rnai incet posibil,

iata_ne il,ft(1 p;,-tiir'j"rr,.o u.".r., . Asadar. _ prac_ lucrdri trcapresopuncurii. s;y1r'1dtra , firifir., sa pa(i fi un argument fost.oare convingdtor, pentru tj""ll"i,"Y.1, ; I sd rec acest urgefita mijtoc,.*p"ut-i " J'Iia, at6tde nenociv? Tt"19." ureu de prcsupus asemenea un *ur" ,u".JJ numai , Si totuqi. aceastdcalitate mentdsd incercati. ?:ltT sfat cdnd nu rau. "Un rpL,nea Goethe, 5t"r?ilH:: nu-r voi ".t" 46

ii, ii",tli, r;l$s*n nn::; I;;iX[iift {|ft'r'::

iTfiff i;:liliil: :r,.', :xf#,ffi :ru t; r i"{':::,{' ':;
unul din ;;;;.;

Fi g.19,

47

- lichidele sd fie consumatecu paiul;

*."ilr.T

suprime bduturile alcobhce' gazoaseqi alimentele

- interzicerea fumatuluisi a mestecatului de gumd; -.dupd fiecare masdrepaus lapat, cu fala in]os,1impOe:0 . de minute; - exerciliipermanente de respiratie ..::.:':''::'.1;P i''E hg6aces t e m6 sad6ncd. u ri]

'.:..'1.:.'..:.f.GJ*..:'('fix..].27sttuatta2ias'urt ,M'stgi;1 ifieiyi, 'Atte

'-',r..gtel '::",.',

Cei mai mul{i asociazi consumul de alcool ideii de distraclie, de pl6cere, transformate cu vremea in obignuin![. Consumul de alcool peste mdsur6, fie gi ocazional, va goli ,,acumulatoarele'oorganismului ce intrefin forla, reflexele, voinla, moralul. Be(ia, c[ci despre ea este vorba, devine, aqa cum spuneaSenecal,,,o nebunie voluntarS". $i pentru asemeneaocazti, de nedorit, cdnd, ,,omul a fost m€dicina. tradi{ional5 igi are remediile sale, biut de ,rinco2, printre cate masarea urmdtoarelor puncte:

iifraafiiit vdrsituri-'diSbidrsiti;:.;teanimffi flf,itl,nnEtff:: Su:;::,mnltrtiiJit
Alcoolismul2

!: PiO, :,.:, * (figt,. ,,;. ; ;,,Co:l,itt;l ps;telu,i' la 20J;,' situat. pniiit6s,t ta:atfig ri,. '" ,' , , , , rn#er'pe haztdeEet$iii : lanifieri:, , ,, , :: ,, :,;: A;ttcindieafi*'indigestie
,:::,::;i,;,:,;e,'ii;,'V-fl,faa:'Adiidiiiiti:.'{p3,*,'{f,Ig;,,2,1;,,,,situat,la :;:;:; :: ;;;;,:; ,::: ;:;; O; [Suf[,'&A$Utf&i.Ureahli:,,tron:i.fie,rd,::::

Cdnd Pasteur spunea cd vinul este un aliment. se referea. Dlneln[eles, la u,.rconsum moderat. Dacd la wemea aceeas_ai nlal.fl;tlut cA hcoarea lui Bachus con{ine peste 250 de sub_ stante,printre care vitamine, brigoelemente. enzime. _numeroase acrzr etc., I s-ar mar fi addugat atributul de ,,medicament,.. ;i Daci un pghar de vin este tiinevenit la fiecare *u.E, va. r6sfrdnge, cu trecerea anilor, "n.o"_ in mod flf Reste srgur asupra srn5tdtii, ciroza hepaticd, delirium tremens fiind -e.y?_rg. cele mal cunoscuteconsecinte ale alcoolismului cronic.

.,':.: :4114"jx,'=,'strfidg€feaiuterpicA a,vflqfiilui pu*mic6,, bu,. un*tia:i*:.**. i .'Cau.,6p55sp,: : tonifiarrf,fln.iurut 'omb;ilis de.pe: ,.s6u;:,94sx1,

,,Valea adundrii"

Fig.20 j ge rgteq tq ingrijireaaltor boli prin masarea punct. aceluiasi Luvanrur arcoor este de originearabi.er derivand ddrd kohr.Dupdunii autoriar deriva de la al-gaoul cuvAnt.nienlion"tir c.-", -"-a ar reprezenta substanta ce pe carJo conline ,,imbat5", vrnul.

Fig.21

I Filozof latirr (4 i.e.n.-65 e.n.). ' Un proverb japonez spune: ,,Cu primul pahar omul bea vin, cu al doilea vinul bea vin. iar cu al treilea vinul il bea pe om". I in Extremul Orient delincven$i belivi sunt conduqi spre locul de ,,trezire", qinuli strdns de mind, apisindu-se foarte puternic in acest punct, cu unul din degete.

4B

49

Alergia Alergia esteun cuvdnt care a intrat de mult timp si in vocabularul marelui public. Nu de puline ori auzim in jurul nostru fraze ca acestea:,,Nu mdn6nc oud cd fac alergie"; ,,Vi mulgumesc pentru flori, dar nu le pot duce acasd,deoarecesunt alergicb la polen"; ,,Nu-mi prescrielipenicilinacd era sd mor dintr-o injeclie; mediculmeu mi-a spuscd sunt alergicla acestantibiotic"! alergiel, de care se tem atAtde mult unii Dar ce esteaceastd oameni? Este reacjia anumitor organisme la contactul repetat cu unele substanle,riumite alergene, care se gisesc in-.anumite alimente (ou6, came, cipsuni, ciocolati etc.), medicamente (aspirini, piramidon, penicilini, s-treptomicini etc.), aer (praf de p[r etc.). casl sau industrial, polen, insecte2, Reac{iaorganismului fa{d de acestesubstanlealergeneeste tradusdprin aparilia anumitor boli: astm bronqic,rinitd alergic5, eczemS,urticane, qoc anafilactic3 etc. Conform unei statistici recente, 20% din popula{ia globului suferd sau este susceptibili si se imbolndveasci de dlergie. Aceastd cifrd, deloc liniEtitoare, se datoreqtecreqterii numdrului de substan{ealergene,o dat6 cu impetuoa3adenrcltarc a industriei, in special a celei chimice. Cu toate cd medicina modemd posedd un bogat arsenal terapeutic, p6ni acum n-a fost descoperit medicamentul care si vindece aceasti boal6. Speranlemari se pun in milenara acupuncturd, Tot mai multe ale cdrei rezultate sunt mai mult decdt satisfecetoare. privire la tratamentul cu importante prezintil succese statistici ne etc. asfinuluibronlic, rinitelor alergice,eczemelor Cdt privd;te mecanismtll bolilor alergice, tradilionaligtii incearcl si i'nterpreteze textele vechi chineze$ti in lumina fiziologiei moderne. Astfel, edemul Quincke se &atoregteunui deficit" energetic in meridianul ficatului, intocmai' ca ;i mdncdrimeapielii (pruritul).
= alt1'er' Termenul a fost creat de V. Pirquet, in anul 1905 (in l. greacd: allos gein 7 a ac{iona). " 'Alerlia la insecte se datore;te inghilirii unor fragmente-dincorpul insectei sau veninului si salivei introdusecu oiazia lntepiturii sau mugcdrii. Primul caz de alergie la insecteLste consemnatin anul 2641 i.e.n., cu ocazia morlii unui faraon, din cauza unei musciruri de viespe. I Aiare imediat dupd injeclie sau intepdturd gi se manifesti-prin urticarie, sufocare (edem laringian),'crizi di astm. $oiul anafilactic necesiti un tratament de urgent6.

-,,Asaltul suPrem"

/k"*"-'de \ ))

ta cotiturd"

F;o

)'

S. de Morant recomanddpentru astmul.bronqic' eczeme' ptrncte edeme de naturd alergica' stimularea.anumttor !t !: daca ve[l acupunctor' medic meridianulficatului. in lipsa unui o: placuta.lurqrtz.a de mai jos, s-arputeas6 av-etl. masapunctele oecl' Merlta' sut-en{t' care de alergicd boala .sa a vd imeliora urmdtoarele incercati Puncte: rf':w'1vsF ":'",';';;;ti-tiiii*n" falu , . F; - (fis..?2! situatp. cele de piciorului, ungfuul'format in tuU"i dorsai'a-u :

*-';:,,h"oi,rui aL IE cotrir:a''- Fr I tqq "2r2, lnterne a plrulul de
situat deasupraextr€mitatii flexie al cenunchiului - tonifieie;' : ' t pun"isp"iiat, aenrrnit',,Pun'itu!pldmdnului" :' vir - (fie. 24),;ito;ffi; iiti"ooiutu'tetrecenriltle n-,ii"ui*iE Or Sl D4, la 1,5miiuri, de o parle gt d" , ' - toniliere' posterioare attaa liniei mediane

Fig. 24.

51

50

Ameteala Ameteala este senza{iade rotire a capului, corpului sau obiectel6rdin jur, cu pieiderea, de celemai mulie ori, a ichitib.ruldi. Destulde des,ameleala esteinsoliti de grefuri,vdrs[turi qi starede r5u. Amelelile pot surveni in ascensor, cu ocaziaponiirii sau opririi sale brugte,sau cdnd se priveqtede la inillime. Spre deosebire de aceste ame{eliffecdtoare, se mai intdlnescameieli permanent, cu un caracter aproape in cadrul anumitorboli, ba: hipertensiune sauhipotensiune arterial[,otite, labirintite,tumori cerebrale, artrozd cervicald, intoxica{iicu nicotindsaualcool.in boala M6nidre,ame{eala, cefaleea,'gre{urile, vbrs[turile, conform medicinii traditionale chineze, s-ar datora energiilor perverse. Ce trebuief[cut daci ave{i ame{eli? Pentrucele cu caracter permanent adresa(i-v[ medicrilui,pdntrua le descoperi cauzaqi 4 le trata. Penfru ame{elile ocazionalefolosili presopuncturi. intrucdtame{elilesuntprodusede un blocaj eheigeticin meridianul veziculei biliare, masa{iurmdtoarele puncte situatepe acesta:

,inffOsi

Angina pectorali O durere care inspdimdntdpe toatl lumea este durerea din regiune2r inimii. $i, pe buni dreptate, deoarece in felul acesta temutril infarct miocardic,care,se qtie,esteuna din debuteazd alemo(ii subite.Dar hu toatedurerile celemai frecventecauze din regiuneainimii sau ale osului stem inseamnd infarct miogi pleuri cardic.Ele mai pot fi cauzate de uneleboli de plSmdni (inveligul pl6mdnului),newalgii intercostale, traumatisme sau angind pectorala. Aceastdultimd boall, cum reiese qi din denumireasa (in l. latini:. angor: durere, suferin!6;pecprintr:o durerein piept (in regiunea tus : piept), se manifestd inimii gi a sternului), de duratdscurt6,3-5 minute qi maximum l5-30 deminute. Atenqie! Cdnd durerea depdgeqte 30 de minute sau nu pe care cei mai mulli il cedeazd la nitroglicerind,medicament poartdcu ei, in permanenfd, mai mult ca sigur cd ne afldm in cM trebuie fala unui bolnav cu infarct miocardicacut.In acest medicul.Pdndla sosirea sa,bolnavulva fi chemat in maregrabd 53

-Punctut extrameridian""

-F+

\>

,e
Z\
Fig. 25 "Mlagtina vintullof

52

"Baiera intemd"

Fig. 27.

Fig. 26.

!, (

intins la orizontalS, oriundes-arafla, in repaus absolut.Sepoate da bolnavului unul din urmdtoarele preparate: infuzie de flori de tei (6 linguri la un litru de api); infuziL de piducel (o lingurita de flori, franze si fructe, la canade apd). Aceste infuzii pot fi folositegi in scopuripreventive. PdnSla sosireamedicului,mflinile bolnavuluivor fi introduse,timp de 15 secunde, intr-un vas cu apd caldl (40"C), la fiecare 5-10 minute De menlionatc5 durerea din anginapectorali poatecedaqi la repaus. Durerea din angina pectorali se manifesti sub forma unei gheare, presiunein regiuneasternuluisaua inimii, cu iradierein um5rulsi membrulsuperiorst6ng, pe marginea sa intemi, p6nd la degetulmic. Traseuldurerii din anginapectorali esteidentic cu cel al meridianului cordului. . Dureriledin anginapectoralS se datoresc lipsei de oxigenla nivelul muschiuluiinimii. Acestfenomense observS in special la bolnavii cu ateroscletozd,, ale ciror vasecoronare(cele care irigd inima), ca dealtfelqi celelalte, datoritdingrosdriiperelilor, qi-aumic;orat foarte mult calibrul. in felul acestainima'este mai pu{in irigat5.Cu ocaziaunui efort mai mare,estenecesard o cantitatecrescut[ de s6nge,intrucdt si nevoile de oxigen ale 54

cu mai pot ap6rea muqchiuluicardiaccresc.Durerileanginoase dupl expunerila frig a tensiuniiarteriale, creqterii bruEte ocazia mari. saudupdun merspejos, pe distan{e sunt proPentru medicul tradi{ionalistdurerile anginoase duse de surplusulde energiedin meridianul Vase-Sex,care inimii. Indepdrgi automatismul controleazlcirculaliasdngelui durerile. va ameliora exces energetic tareaacestui Bolnavii care fac cize de angind pectorali pot folosi pe l6ngi nitroglicerini saualte medicamente.cu presopunctura, ac(iune asemindtoare. '.'.::':'.:,.;:.'Un..''punct...'t+Qor.de...reperat'es;ta.....,Ba;riem .;..':.'.:'..1',fd',l:::'g5''..*f.g.26},:situat'ta'2';'m6su p ul;.tdiSpe*ter: .,..,,'prs,$flloCUlui;pliului "',., ''' ', .,, , i , ,, ,i,,, , ,Aee$i,punCt, mult,iil se' folssqqfe','foarle, ,, ,an€l', :' i ,, . ','' r,,;,',f#ihfufniacupnnclqs.sau'elffi6punchr4,,,,.,,, , ;,' ..,'. . ' ' ' . ' . . . . ' : ' . : . : Un' ' ' ' p r r r e t . ' n u . ' t :.'.'';gg$:,;,puig1i'I...ii;.im.i'li';:Vtj:'.:{fg'.''27);:|$r ., , : oriz 'iala:ce.,treCe : ,,,, ,priafre' Vertebrele,D+D;,;la , ,: '1,5,: ,,,, ,, :' : pesf6m*suri',ds'o,parte r$ediane $ide.al'tb,a.finiei, i i * dilpen- r,, A'lte iidicnf'ti:pqlpitatii,,:astu,b,roqqic 55

$, I Fig. 31

,,Stomac inferior"

n
Fig. .10.

ip. , Simpul. crizei, fereastra camerei va fi cat mai larg deschisS,iar bolnavul va fi. asezatpe un scaun cu spdtar,cil mdinileincruci;atela piept si chpurcdt mai mult aplecdtin iaia. Pot fi folosite si urmatohreie rdmedii: n."ri.u'ri"i.lri .r-;" prg.sopmuiat in apa caldd simffa-sa" iratat5 cu putin oter: aplrcarea de cataplasme calde de fdn pe rorace:impaihetaiea prcloarelor cu un prosopmuiat in apa caldasimplasau in in_ tuzie calddde levdntica qi olet: bdi'fierbintila maini si la picioare (in poate'fi.prr pulin ;rA;.); J"; ;;Ei j; ;i.; -apa concentrati bdute una dupd altd. Presopunctura in timpul crizei: r..Punctele: ,,Perlapre1ioasd... ,.Atelier central.'dispersie.

dureros spontan qi la palpare in diaree, dizenterie, peritonitd etc., iar mirit dtj volum, in prezenla unei tumori, revdrsat lichidian, Jesut grdsos din abundenld qi acumuldri de gaze in intestine. fn aceit ultim caz vorbim'de' balonari. Ele srirvin in etc. boli de ficat, indigestie,colite, constipaJie vorbeqte de balonbri, pe care le traditionali medicina $i condiderdenergii noci've care stagn6azdin intestin6. !i in acest caz dispersareaenergiilor aduce cu sine ameliorarea suferinJei respective. denumit 'utl, punct ,destul de e,figace, ,,,i,,, ,i ,,:, ,i,'.r h[as.a1i ,,Stomacinferior" * VC,o - (fig. 3l), siruat la 2 mdsurideasuprao.g1bilicului(.buric)':dispel.Sie.....::. Alte indicatrii: vdrsdturi * dispersieAlte remedii: lovituri u$oare,cu vdrful degete.:ll'|61,peosuIsacru,insistAndtr-sepeloculunde[cest ;::: I sg:se articuleael cu vertebra V lombard.

Celulita Balonirile Medicii considerdun abdomennormal cand acesta.la pal_ pare. estemoalc.suplu.eiastic gi nedureros, iar la inspectie. nici excavat.nici marit de volum. Acestecaracreristici, in cazuI anumitor suferinte,nu se mai pdstreazd. Astfel, abdomenulestc 58 unei vie{i, o femeie are trei mari probleme de De-a lur-rgul qi celulita. Daci primele dotrdmai rezolvat:ridurile, obezitatea in ultimi instan{5 pot beneficia de unele mijlodce terapeutice, chirurgicale,celulita rdmdneincd o problemdgreu de rezolvat. nurnitdgresitcelulit6, Aceastdfonnd speciali de obezitate, intrucdt nu estevorba de un proces inflamator, esteprezentdla 90% dintre femei si in foartemicl mdsurbla unii b[rba{i. 59

i,
F ig .3 2 Fig. 33.

,,$o/duri"
,,Coapse"

,,lzvorul din Podigul extern"

de grdsime dizgra{ioase depttncri Femeiacu celulitbprezintA genunchl. coapse, bazin' in anumite regiuni ale corpului: la piplit glezre. Aceastdgrdsimepoate fi troale si nedureroasa Iau, dimpotrivS,ilureroasdgi dura,pietrificAndzona respectivdPrintie cauzelecelulitei se numdrd excesul de foliculini, unele boli digestivesau netvoase,deformdri ale coloanei vertediuretice brale,piciorul plat, consumulexcesivde medicamente etc. Tratamentul celulitei este foarte anevoios,pe primul plan tratareacauzelorcare au produs-o' Deosebit fiind depistarea ;i 'si tratamentul local, care const5 din masaje este de eficace aplicalii calde de paraenergice,mesoteiapiel, electroterapie, find saundmol etc. in ultima vreme se foloseste acupunctura .qi- chtitr manevrelecelei din irrmd metodetrebuind si fie presopunctura, foarte energicexecutate. a celulitei iqi are punctelesalespeciale: Fiecarelocalizare o pcntru rehtlila fe,selot'se maseazdcele trei puncte situate de o parte qi de alta a osului sacnt (fig.32); . pentrurelulils.soltlurilor se maseazipunctele situatepe fala extemi a $oldurilor' pu{in deasupra (fig. 32); regiunilor celor trraiproeminente
I Metodi terapeutici nouit, descoperitain F'an1a,in anul 1952, de citre medicul iv1.pistor. Ea consiii din microinjectii efectuatecu un cparat special,un rnultiinjectc-r. tle fcnni circulari, la care se atlapreazi7-18 acc'.Prin inlectareaanumltor substanteIn unele regiuni <ie pe corp se pot trata diverse boli: nevralgii, artroze. bronqite, asfrn bronqic.insomnii etc.

punctele . pentru celulita codpselor se maseazA situate in centrul felelor antenoare $l posterrcare (fig. 32h ale coaPselor r nentru celulila genun(hilor se nu$eazAptmctele cunoscutesub numele de ,,lzvorul din podisul extern". situatein scobiturile de''rub genunchi, pe fqtele extemeale gambei,in locul de int6lnire a[ celor doud (fig. 33). oase:tibia SiDeroneul locale sub formd de aplicatii rimedii: Alte .omotese foarte fierbing (api simpf6, decoct de ieaeia. de frunzd de vit6 de vie); cataplasmecalde I iand simnlS,decoctde frunze de ieder[ saude pIn);

Colica renall Survine dupa un mare efort, sSrituri, in timpul unei cdlatorii cu motocicleta, c6ru!6, cu ocazia calSritului. se caracterizeazd niin dureti violente.bruqte.in regiunearinichilor.(qale)' .ce in abdomenqi organelegenitaleexterne' Uneorl du\radiazdt i.tiif" p"in insolite db urinari freivente, v6rsdturi,baloniri si chiar starede qoc. Presopunctura: ^ ^--" (vezi otroseala)' treilea iiltetwalu' E;;tol,,Al Alteremedii..compreselocalecuapScald5sausticlecuapd jet cald6(atentiela arsuri);pema electricd.foen local sau de apa 61

60

calda (:tenjie la^arsuri); bdi generalefierbinti pdni la arnelio_ rarea drrrerilor,in timp ce bolnavul va consumaputind aoa minerali (aceastiproceduricstecontraindicata bolnaviiorgravi de irriml, de piele,cdt si vArstnicilor saucu debilitatefizicd,"\. Colicavczicularl Se caractelizeazd prin dr-rreri vii in rcgiunea ficatului, ce tadiazil in umdrul drept sau in spate,uneorl iirsotite de greturi s.i virshturi. Survine la bolnavii cu suferintebitiare.mii al"t dupd mesecopioase. Presopunctura: . Punctul.,Miilocul picptului..situat pc osul stem. la mijlocul liniei ce unc$tecele doud mameloatre-dispersie gi punctul ,,Al treilea irrterval... ( vezi oboseala). dispersie AIte remedii:.repaus la pat, compresecu apd caldl pe regiunea ficatului (dacd bolnavul he prczinrdsi febrd)sau cu apd rece sau chiar ehiatl (dacdbolnavulprezintd si febra). ln timpul crizei se va consuma infuziede tei. de mentd,de sundtoare. de muqe{el, de melisd (reci}. [)entrugreluri o felie de lamdie.

, chiar clismel , fdrd avinil medicului. O mare parle din medicairitd colonul. cu vremea. I mentelefolositeimpotrivaconstipatiei. ' in felul acestaagravdndsuferinla.sau produc obi;nuinla. devenind astfel ineficiente. Tratamentul ideal al constipa{ieieste prevenireasa. Acest deziderat poate fi realizat, dacd ve{i tine seamade utmdtoarele sfaturi: - obiqnuinla scaunului la o anumitd ori din zi, de preferat dimineaja, cAnd energia din meridianul intestinului gros este maximd (intre orele 5-7); - plimbhri pe jos, zilnic, cate34 kilometri; - gimnasticdgi masaj special,pentru intdrireamuschilor abdominali; se va bea cdte un pa- in fiecare diminea!5,pe nemdncate, har cu apacdldu{a: - regim alimentar bogat in fructe si legume verzi qi sdracin dulciuri qi proteine. fie unui Pentrumedicul tradilionalistconstipafiase datoreste excesde energie IANG, fie unui excesde energie INN:

:.de..tlrr IANG esteinsolitfi nstipa$n., e..,.tip ,.,,.,.'..o..C 84 cara€terisfioe,1 balbnat,..,$i zgomote .adbonaeh..,'.. .,, punctului ;J@rele a16, ,prin rnasarea hOatd..fi,,.t - (fig. 34),situatpe abdornen. - Szz fenomen"

Constipatia Viata sedentard, gresitd. confortul.alimentatia in sensulredricerii alimentelor celulozice sau a' li6hiiletor. de teama obezititii sunt factorii care au contribuit la cresterea frecven{ei acestei boli. Ornul sdndtos are un singur scallnpe zi. Vorbim de consli_ p.ulie cdnd cineva are un scaun la c6tevazile sau chiai zil'ic, dacd este in cantitateredusdsi de consistentd redus6.Nu pot fi socotitesuferindede constipatie acele perdoane care, in'mod obiqnuit,au un scaunla doud zile, de aspbctnormal qi neinsotite de alte fenomene. Cei rnai mul{i considerdconstipatiao suferintd usor de tratat.recurg6nd,'astfel, la tot f.f"f f" L*u,*",-p"ii"ii;.;; 62

t\ -b--,tI r-<f+g
t0r

,,Marele fenomen

Jilal 7-\

rl

l:v

pentru ,,Spaliu manevra Shiatsu"

Fig. 34

' Cli.-u sau clistirul a cunoscut o mare vogd in secolul al XVIlIlea. Medicul lui Ludovic al XIIlea administra suveranului, in fiecare an, peste 200 de clisme. Metoda qi-a atins apogeul in timpul lui Ludovic al XIVlea, care a suferit o viali intreagi de constipalie;i fi suri anale.

63

Fig. 35

Aherclne.dii;.Au{o,ma,saj.,.eg$o.Pg9l'9.u.!l$i c.e-nandqe.Io*'dil,lfttll .eseteroffi tidiieibio*fi vern* sau. cu *";il"iitfi H? ?fi _sliBi' if ffi _tii 0" #ffii;S. ffi i'. "44",1g,,1u.1.19g1i;fli ;risfie "'l$fl :if; **l*l#,Tt#fr1flt [" -ie;i#uq''qid'd!li,ll -iulpg**r ilii eci&' iiini

;"H|;lf iiit'h;1b;fiT*ff'featicnntl","lirrryie

qlgegte'ryed' fap uneiqlgente rg fat.a vaahati Sqd. ahutiio taua cd fii-*itJu-*inui abdo'. ' fii]iii numeld'de sub "ittte"i ffiil1";;!ic-.r"; "*bil'q
Convulsiile

ii' 34 cdni Pe li 6ii"ur* 'iiiil"tii;"it'd"nfi o."unstipalie-suyeqite.brusc sJryq sl v6tslturtvarsattr!. Ststare hbdorninale; abdominale' dureri de dureri si insotite u*r """i;ta'a" meuicuttii' ieneralarea, adresaliH'dditt

onvuIsi i Ie suntconffactii i nvoluntaregi prelunglt-" 1t::":: C"d"';;E;ii intresuluicorp' ceeace tuu ui" mrisculaturii n*p t"sqgitiy' in iirnclie de unturuloi b;lt;ffi;i impresionea"a e al-te;imptof ie;;;;;G iii e suni insolite de numero-1; ffi -".;- ^^ """iJ'.aOit. striedt'cu prerderea de.un uneori precedhte bruscd,

ii' Iimb iruqcarea ii .d"i atiza.te' d;;;ilt Jr,iii"ilffi tttd' "un de urini sunt semneleunel epttepstt' oierdbri n'"'6";;;; lovi' cu pier-

ffi;;4 i- *-gtiia' pbnq a nu se darcu conurine' a cunoqtintii,"Edra'emisii-de aparenta derea loul clinical unei t ;fi];io.r.. ..i.i'ui'rliiiii, t"ri iieazatab ""ilt comeisterice. de sar"""'6;;;i;iite mai pot apareala^gravide in ultima lun6 ifi. antecedenteleapropiate' pe cine]"ca,ta acestea albumind in urinS' cu "';;;5;;;itt arteriale' tAned o creQtere ;;ti;ii " periodice' Aceasta-este eclampsia' M acct*E;";;;6;lelor fbt'

cAtqi nentru gravidd,. ;;ffi f#;;;"i' copii' cu o317ia "taipl"t* Convulsiile.. i","aintti?;ttttie i9s, qi ta amigdalite' gripS-, unor boli febrile, J""tii*i"g*encefalite acuteetc. intoxicatii un tratament ""To-ui5^.i-n*liiile, indiferentde c.auzd, necesitd

din unadin persoanele o. *i?'te."Pilt-i;'#il;;;J;"1;i' de sl'bi va aooi'il o.iroritute. Ul"f".".f^f" va aoropiere "i# tt6' 0i4ti i1t1tq lor. ;ittt"d;t haine area *i siranso ".eza -b-llt IT9: sevor limba' La"nevote' pentrua nu-gimuqca
ori' il;;ffitlt. ;ffil;;it"ti;Eb;* muiati in apdrece' bdtista t" obraz,'cu

64

,Mt'cu/ /teg.us/s7u
Fig. 37

Pentru convulsiile_copiilor se folosesc impachetdri in cearqafurimuiate in apdrece. r Toate conr,ulsiile,pot grofita qi de presopunc_

De Bollavii de-. epilepsie trebuie sd -retjnut! in buzunar p?a+e o frqdmedicililru o b";; ;; pe caresI fie'siris ca sui"rao."u..u*ii Fafi1e boal6. Astftl, celcare ii va acorda-fi;_l-fi;;:; qtiecdeste vorba deepitepse si;; i.;;i ti iile".Crampele (cArceii) mai spune in ter3rampe mgaicjnii populare, tarceii ouioriia loi;to;ifi 3e11i ,^t"7"e un concurs, iar inotdtorii Cine n-a auzit de sa:u, cum li se

tnspecili ;;il :"1""t#ih-1ff11''

dege,rul.ui delaryne^ (fi"g:oi liiang.*, p"t."ii.a -;J"'"ilrri;

:,.M;;t ..:].,*ai^uqor negusto,;" = {rr, _ (fig. 36}, situatin apr.ipierr-a ung$gi degetului mareIe ta iiaia-_ tonitiere_ btgUlarea acestuipunct poatefi bfectuata si -- , suaRgerea pnn energicd a vdrfrrluidegetului mare. At1eindica4ii:tremoragiinaraf i _"tirlijn"ii.'-' Alte remedii: puternice a' ubrhrtui ^strdngelea

j^l3..

purict a" i"p:*t iina

isi pot pierde via1a, "-- da&;"i";;;;;i incident survine departe adqirm.'----66

Ce sunt,de fapt,acestecrampe?Sunt contrac{ii violente ale unor fibre m.rsc.rlare, care suni qi foarte durer6ase, mai ales respectiv. daci se incearci mobilizareasegmentului Crampelepot apdreala oricine in timpul somnului, la muqchii gambei sau ai labei piciorului, din cauza unei poziqii vicioase a membrului respectiv sau dupS un mers pe jos, pe distan[e mari, intr-o incil{dminte incomodS. In aceste condilii crampele apar mai frecverit la persoanelecu varice, cu picio'r plat sau ecliin. Persoanelecare consumd in mod abuziv medicamentediuretice sau fac deseoricrampe.Sportivii neantrena{i sau decontracturante neincdlziti suficient inaintea concursului, inotdtorii ce depun un efort male intr-o apd rece, bicicligtii care pedaleazdde fe o qa inaltS, to{i aceqtia fac crampe. CArceii se mai semnaleazl cu ocaziadebutului unor boli muscularesau neurologice. Atenlie! Apari{ia crampelor la o persoandde peste 40 de se opreqte ani, in tiinpul mersului, qi dispari{ialor cAndaceasta mai mult ca constituieun motiv sericisde ingrijorare, deoarece sub numele sigur cd estevorba de o boalSa arterelor,cunoscutd di arterila. Ea se intdlneste in mod frecvent la bolnavii cu diabet zaharatgi ateroscler&5. Medicul mdi poatedescoperisi alte cauze,ca de exempluun deficit de potasiu,de sodiu sau de calciu in s6nge.Deci, pentru crampele persistentesau care se repetd adresa[i-vdmedicului. pentru a le descoperi cauzagi a le trata in mod corect. Crampelesurvin in mod frecvent la anumite persoanecare. datoritl profesiei, supun la un efort continuu gi suslinut membrul infe'rior sau pe'cel superior. Acestea srrrit ctampele profesionaleintdlnite la dactilografi,violoniqti, pianiqti,dansatori. Toate crampelebeneficiazd,pel6ngdmasajulclasic,de acupuncturdsi presopuncturd. Pentru crampele membrului superior se recomanddstimularea urmdtoarelor dou[ puncte: ,,,,:, , * ,,PocrItI u,6.lcetei!:;VS4 -' (f,tg.38),,sitlrat: l* , 5 fresu.i,6*u"upra rnijlocului pliului pumnului ,,:: dispersie: ;.:,', , ',, :: : la .miiloCul pliului cohiluio:h,,,afrra tendonului :,: hiceps- dispersie,.: , ,: q ,,mupchiutrui , , ,:,, Fentrli cfal pele rner,nbmlrni ,,1 inferiof se'reeomar,ldf' , :,, : *V57 ;.{fig. 39), situat FltHafuI,,Cdrarea,'',mantrilar',' . la mijlocul fetpi posterioarea garnbei,in vdrful V-ului ,'' , pd*rrr1od,ai,gamtei;;-:dispersi€.,,t,'; formatde muqchii 67

de un metru"

'
,,Poarta vilcelei"

fi gre, :.

. Ake'izdipa4ii;Siportivi toni. 'li:arriptide'circ :' t.' '
' ,i ', . ,

regiuniireJpective cu ,,,A!!eremadr*:ticqionarea gligu$ sauaplicarea unui obiectmetalicreceiau o
praffa.

af--

Penmrc6rceiimembrelorinferioare:intinderea qiciorului qi executarea unor miqc6ri brugteo de flexie a labeipicioruluispregambd, de mai multe o{, apoi masarea uqoard a tendonului lui Achile, afterndndu-se cu ciupituribldnde demai muiteori. Dupd disparitiacdrceilor,se recornandd b6i Calde la picioare.
,,Cdutarea munti/ot',

,,Rdscrucea lana" sau,, Punctul cililor,,

Criza hemoroidali Hemoroizii sau varicele rectului qi anusului ar trece, poate, neobservate, dacdnu s-ar ivi compli6a{iile,dintre i:6a iai "ar" frecventi este hemoragia. Hipocrate spunea despre hemoroizi cd sunt o binefacere pentru om, deoarecepierderea de s6nge, cdnd ei se sparg,ii cur6{i organismul. Sdngele provenit prin spargereahemoroizilor nu se amestecd cu scaunul, ci, dimpotrivd, se depune la suprafala sa. Acest sdnge este de culoare roqu-deschis,spre deosebirede cel provenit dintr-o hbmoragie digestivd, carb este negricios qi amestecatcu scaunul, care capdtdaspectul de pdcurd. Apropb de sdngein scaun! in canceruf rectal idngele apare intotdEau'na inaintea emisiei scaunului.

Fig. 38.

,Fig. 39

'birelor'inferioare,,se"a^fglotitp*r-etii'lHa"cr.uaee

l; fif#ttrf{i'*H: .Wi',;
,MS,!'_

fiIHffi #lt--%Tffi ;ffi fflffi #'ni$.;i i'l"l*,?*Iit$ / inulti&ulrinzmf,'mo"eia!'Gll*1,fri:ii,ire-asra
b;tkimffi; qunctuj,,respectiv cu,o mbxar f+Pro1^]1f .d'int-o aprih$d,, ftgarsfd -,..,'..r
,"-rr"tj*:"tt muncitoriasiaticisauafricani,carelucreazd cu ziua, pentruo remu-

sel" (fip, fr;t# ri6st-il'm*iq-i{

istovitoaretor, j"-ngia: maryffip'io.'

;t s
il r
T

: ;:, *

Fig. 40.

68 69

bolnavul ili;i 9ureroas',-imobiliz6nd. Aceastaeste criza hehoroidald,complicalre pentru care medicin" ri"o.-i ,i.-": '--" maldap^omgzi qi c-alma.hte, suporitoaie,-Lli a. s"^i re langaaceste mrlloace.terapeutice "i..'si cdteva ""-- pute(i'folosi din remedille medicifiiit.uaiiionui", " , r: , .. omaSaj liniar,.incep6n{ din seoO-itqqa..ante_ ,,

impinqi in afari,formdnd'o .o-iou#i"i1"_;;;;6^^;ildil;

O altd comolicaliea hemoroizilorce aducepe bolnav la cabinetul medicurui bsteqi ir;muo?.uitu rt"moroidard, ea fiind cauzatd, de infeclii locale.-in acest cu, h"mororii i"fi.i""ji ,r"i

taipii,apei p,e marsrnetiuintiafr;lptfiiu , rioqra.3 .' ' pAnr dgasypry ia*tng;'lo). Lrn'ir[r.l-l[ , , : .masa1 flltgld, se exeCt{Ede pe
: du r d n d3minute;. 3 ori .' -zi, ":' fiecart seAinie rele r{r9 de lrdu. dlt, . :: . ,. . l ACester.nanevrer gsufeaef clrcolata de inmm-

ea i lgy,ryqtEtpllor .;Sgturi.,tepetaie,.ilr'picioarele gftie, fe ;i^ai:

bolg4yului cu

pstmbi;
prinluluf

.d$.$odi.,$ii1€i.$pAtdtb.,

eo+nregb,tocglo cu innrzie, Ae cdtdyta quse[et; sau cu ll*piii rdbifrunga cu "pa gataplggme qheatdt cu:caitofi,cruzi, raSi, dufriniii
Diareea

i?;fi if.,Alie'reniAiii .111#ffi ii'i"a"a*i'ire'tri;'i?$q{i,i!

"Fiul

Fig. 4I

adecvat;medicamehr"te. p.lntr" iitlil;il"#: suntindicate, la nevoie, numaiae i--eOi"."ii" De necrezut,dai statisticite "it ifrineze consemne azd bune rezultate si in diareecu ajutorui a. oii #ir; in dizenterie. ".rf"r.t"tii, Acestrqng i'1 pare ataide surprinzator;;'d#; -u-it" seama de relatarire lui'S. de'Morunt. v"rtitii--"d'rc Eil,pi;il; a rdmas uimit.de,,rninunit.;utupun..", frqncez rn ffatamentul holerei, in timpuluneiepidemii OinCfri"!.' 7o

intoxicaiiile etc. Cele mai mulie din cazuri se rezolvd numai cu un resim .. alimentar

stie: scaune nu_ .diareea, mgroase: moi saulichide, uneoriinso{ite de dui-eri vdrsdruri, febrd,staregenerali..u. cuur"i. ai"ilii"J,i"i'iii"i: "uJ"riiir"i!. tiple, pe primul plan frind gr"q"iit. uti-.ntui", ir-fr;tiii.;_ crobiene,

Cum se manifesti

toatl lumea

prescrisde medic, S I incercali, deci, pe l6ngd tratamentul presopunctura. :' estebine sb relinegr : ,,: : , : ,r pgrrttuoriceeventualitate ,':': un::pqset,special,,situatFe meri{!4ul, sFXinE. : ', : pancreas; :al,Cfirui vino', *51g,,,n14rgle vid:,0nergetic' punct,'denumit'' ,,, ii61tl{e,prpdueerea Ace-bt ''':,, diaieii., . ': p.j!)il .;.t ;.:t...,;.; ;.t .:; ;r, :i::,sdobitura, 'a picior,ului; 'dC,pe ,rnar$inea',intern6 ,',,', '' . ''::: , ::6pnoximativ,tbjurne$tea'ga-,ian1ferq; ::: : i: :, , ' ,'' ' : ' ::: :, ':' A'Itc,'inditqfji: grettlri, balq46ti; tani.ftere" : : : primCle ,: 24' ' iesiffl alimerltar- ,i* A)Ite:iernedi#. ,, ,,, :,::,d6 ofe:zsama +tZ'.' :, :: (o,lingurn dedrcz .h:,X/2,lrtrq,;ap* :,. ,,,, ,::g ,canX', ds,rflre),, ment*'.(o',lingnrt6,,la,o infrlzie.de, , gs:: sonsq44. mai.,sus,:ge, ,:,,'i,:,:,, dg,,?p6),.,.Dih';;lichidbl6,dC .. gii sbrea,geherald se :l '., .: :i Cend,scaunele'.se, ,,reduc, , :,, 4tnglior,etz,L, :con* : va,; co.ntinuare,,$G : in,.:' ' Fr''ogfesi+r ,,,,,,'suda,ordi de,vaci; br6nzi; iase;.'.apoi si mere ftert ',,,',,,, ,, ,,, : :Dffihe,prLjit6; de legurne etci , ::: : ': carne slab[;:,pit0uri

T
. Se mai recomandd; infuzie de urzici, decoct de coajdde ceapi (indulcite). preseJocale cu apdcalddsaubuiotdcaldd. atgrytie! Durerile abdominalepot surveni in: lpendlcrta acutl (dureri vii, localizatein parteade Jos a abdomenului.in dreapta,inso-1ite di greluri. neurochimiei durerii, sinteza unui antidot extrem de eficace impotriva durerii se pare cd a fost realizatd in laborator. Acest care success-a datorit in bun5.parte descoperirii substan{elor la nivelul celulelor distrusecu provoacddurerea.Ele iau nagtere ocaziaunei lovituri, inflamajii, contraclii violente, lipsei sau, dimpotriv5, abundenlei de sAnge etc. Aceste substanJeale durerii nu sunt altele decet clorura de potasiu, serotonina, bistarnina,bradikinina etc. Ele excitl foarle puternic fibrele senzitivecare transmit senzaliilede la periferie - ce iau nastere cu aceastdocazie- la creier, unde sunt perceplltesub formd de durere.Pdnd la o anumitd limitd organismulse apdrl irnpotriva acesteisenza{iipenibile, durerea,cu ajutorul a doud substan{e numite enkeJ'alinetsi endorJine2, fabricate in creier. Dar, din durerii si cele fericire pentru om, competi{iadintre substanlele pdnd in cele din urmi, de impotriva durerii va fi cdqtigatd, durerea pentru deoarece om, ultimele. Am spus din fericire o constituie un mijloc de apdrareal organismului, ,,santinel6 avansat6",cum o mai denumeafilozoful francez H. Bergson. Oamenii de stiintd au mai descoperitcd organismul fabricd antidurere si cu ocazia unor stimuli psihici. Aqa se substan{e explicd disparilia durerilor de dinli de indati ce ne afl6m in sala de aqteptaresau pe scaunul medicului stomatolog; frica de extrac{iene-a luat ca prin minune durerile. Tot asa si disparilia durerii pe care un copil o acuzd la nivelul degetului, in urma unei lovituri, de indatd ce mama a suflat3 peste locul cu pricina qi apoi l-a sdrutat.Gestul ei de dragostea contribuit la creqterea secreliei de endorfine. Nu de puline ori auzim spunAndu-se despreunii medici c6-1i,,iau durereacu mdna", cAnd consulti. ce cu care acegtiase apropiede bolnavi si increderea BlAndelea le-o conferd sunt factori psihici puternici, ce contribuie la fabricareade substan{eantidurere.
in Anglia, de citre H. Hughes si H. Kosterlitz (1974). I Au fost descoperite ' Au fost descoperite in Canada. de citre o echipd de medici, in frunte cu Pomermz(1976). Endorfinele sunt de 200 de ori mai puternice decit morfina si rnult mai pu{in toxice. ' in Evul Mediu o rani se ingrijea cu cataplasmede slanini proaspatr Ei untdclemn de misline. Mai inainte, insd, vraciul rosteadeasuprarinii citeva cuvinte dupi care sufla putemic. Se spune ci eroina Jeanne d'Arc, rinitd fiind cu ocazia asediului oraqului Oil6ans, pentru a-qi arita curajul gi ,,birbd1ia", a refuzat ultima proceduri.

In capulpreptului "ii survenite la un vechibolnav de urc9rf: ocluae intestinaldsau . de ",incurcdturd mar,e-' (durenrnsuportabile, insolitede vdrslturisi opnrea scaunutui): pancreatitd acutd (dureri in pangasuperroard a abdomenului survenite duodcr co-proasd); Sarcinaextrauterind in {dureri TT: panea mrenoard,paloare $i .,.rttq acutA (dureri in Dartea infeiioa* ^mole$eald); ql' unnarl frecvenre); dizenterib(durerq r"Uia-ii Jcauneaiarelcecu sange). Deci, pentrudurerileacuiede abdomen se im_ ptrne de urgen{d examenul medicului.

varsdtun diaree si febri):,'t..; t;;6;;r ?auileri

Durerea

Din celemai vechitimpuii omul a fost preocupat de alinarea durerilor, pe careHipocrate il socotei,,operd divind,..Dar ?.ct nici unul dintre numeroaiere rerhediifolosilepanuu.r"r, a" iu celemai rudimentaret p6ndIa celemai sofistic"t", . i"l* ,i rezolve difinitiv durerea. Sesi spune, de altfel, ", a terapiei durerii esteinsdsi terapiadurerii,.."a,,_u.* Jrlr..J Si iotusi. ;; ;r: mare a progreselor realizate in domeniulneurofiziofogiei af ;i
rGrecii antici ..anesteziau" b,olnavii,-in veclerea urior intervenlii dureroase. aplicandu-lepe frunte un pesretorpili. care're p-";;; soc erecrric.Vestirur chirurs amputa membreie ranigror;il;p;";;;ji. uaati". dupd ce ii imbati *r|ff

''Ji,Llllfi ilTi',li';,i,ll#r"o'if ll,;i,?:*,ml ffi'ti'",.?."ft

o.prezenld zilnicdin cabinetur oricdruimedic este si dure-

72

73

li

Creqterea. substanlelor. antidurere sd fie oare qi secretul suge.stiei si al autosug'estiei, metoae -te mult folositepentru ioai .oiiuailidu;;*iii, tor mai multetarir n.-u fu-irut si alte date.Fibrelece .-^-I:ylgfiriologia.durerii transmrt senzatiire de,rapcriferie sprecentriin.*oEi ,rp"iilri. unde sunt decbdificate, sunt de d'oudieluri: subfiri foarte ;i numeroase la numar, cu o vitezdmicdde ad'.;:; m pe secundd). si uroase. "","d";;; pu(ine ta nrmar. oarcu o mare vfteza de conducere (3b-i00^r p; i;;unaii."ii,n intermediur fibreror groase creierul esteintrrmat mult m;i iepeAe d; i;;-;;";;;';" inlemplqla periferie.in fetuf ace.ra i; cazul durerii,va lua mdsuride anulare. la diferite nueruii, , i*r.*it"iiir"ir-.rlii", dureroase de cdtrefibretesrUgii.oi]r?#r,." penrru om, ca si in cazut celuletor ce pg:lr 3uustanleG--;;ti!;;;;;,"'ij',{il"if -he;;;i;; . groase seep uizeazdtransmiterea senlati 'in ilor periferice -iigr;rparo deficitara. felut durerea,va lua T:lt, ;;;, mdsuri ' de apdrare ?mpotriva agresorului. Neurochirnia dureriiq.,1uiO".rop"iit -f"ffi;;; .a aspirinaactioneazd impotrivadurerii,impiedicand substan{er . or dureriira niveIuI celulelor distruse, iu, pi.umtJoniri ;G-;;;i;*rr, ^prii ti blocarea conducerii senzaqiei d;;;;;;;;';;;e creler. Neurofizioroqii au adus d;-";";;;riqi^'u.upuncturii, bazeqtiinliirce'm;d.rn", _".unismul sru !e |:Xl:l-*-i, pomeranz, antrdu'ere. descopeiitorul endorfi nelo;, ;;;ilJ aceste substante se produc'in cantitate "; crescutd si cu ocazia stimuliriiprin acupunctur[ a unorpun.t. speciale.de pe piele. Acclar,i fenornen aielocsi cu ocazia'"t.liioprn.,ur,,. Alli cercetdtori au_derLonstrut.a pii" rtfi,t;i;;;;""tinud, in ., .; trmpuJ anesteziei2 prin acupunctuii .uu, anumrror puncte, se a311o^neaza "t".t.oil;#; asupra fibrelor groaie,.ur", ,;u cum spuneam, au o marevitezdde conducere a senza(iilor. In felul acesta senzatiire acelor.u, o. tu periferie vor fi "ui"ntutL] mai.repede la creiei ;;;;;';;;;"!ia durerii. ll1::Ti.: in con_ secrntd, senzajia dureroasd nu va mai ajunge'lu ""niili'rrp"ii.i
-

ffif;;'ff;:lj,::."*pia,

' intr-un spitar din S U A.' pentru.combaterea durerilor cronice se folosesc cu ergoterapia,

relaxarea .r.. il!.i,.",rl.nteleimpotriva clurerii

nervoqipentru a fi perceput[. Pentru a obJineun astfel de efect, stimularea punctelor trebuie ficuti in mod continuu, in tot timpul anesteziei. Ce ne spune medicina tradifionalddespredurere?Conform fiziopatologiei energetice,durerea se datoreste acumulSrii gi stagndrii, in anumite meridiane, a energiilor circulante. Un astfel de dezechilibruenergeticse datorestemai multor cauze, grupatein doud categorii: extente gi interne. In grupa cauzelor externe,pe primul plan se situeazdfrigul sau cdlduraprea mare, psilriccsi alimentare. dereglSrile iar in a celorinterne, Durerile de cauzdextern6sunt intotdeaunaacutc, ele beneficiind de un masaj superficial. Cele de cauz[ ttrternd au un de un masajprofund. cronic qi beneficiazd caracter Pentru rnedicul tradilionalist, durereapoate fi de tip energetic INN sauIANG. O durere de tip energeticIANG are urmdtoarelecaractere: apare sub formd de in{epdturi, torsiuni, cttrent electric, imbrdc6ndintotdeaunauIl caracteracut. Ea este mai frecventdin cildurd localaqi la miqcdri,presiune, timpul zilei, se agraveazl la frig. seameliorcazA prin manevrede dispersie. Durerile de tip 1ANG se trateazd O durere de tip INN este ugoarS,suporlabilS,aproapepefla frig se agraveazd mai alesnoaptea, Ea se manifesta manentS. loca16. miscareqi presittne cdldurd. ;i se arnelioreazdla ' Dnrerile de tip iNN se trateazd prin rnanevrerletoniliere. extretn de eflcace impotri.va un mrjloc este Acupunctura durerii". In durerii. fapt pentru care i se mai spttttc;i ,.terapia vir puteti trata lipsa unui medic acupunctorsi duntncavoastrd it'l Pentrucei interesa{i, durerile.ficind apel la plesopuncturdr. pagini sunt expuscccle mai des intAhiitedureri"ce urmdtoarele Pentru reuqitasa veti pot beneficiade un astfel de tratameltt. energetic de caracterul sealra indicate, folosi rnanevreic lindnd inai sus. al durerii,descris intAirlite. durerilecele nrai frecvettt lnainte de a vh prezenta poatc li stabilit sr cie al acestora energetic rcamintimcd tipr"rl sattaita. lor se va folosi o rnanevrb dv.; in furicliede caracterul
dnreri i s e pac ti c i pe s c ari mare i n C hi na. Mene' l tei cres pec l i re l ' A utotratamentu c l ac a sc i nvrqr i nci de pe hi n c i l e qc ol i i .Tol i c opi i s ttnti nv l l ati s i s e prez i ntei a rnedrc , .l urerea nu se emel i ore az ic tt ai utotttlmi c rotnas ai ul ui .

lt:tsi:lJl fJ.l'. 74

. durerea) .u.iuro,,r ,,.,;;;:iJ;:',.?:l?i1it,r;:.,[.:,1,.,T,,1"1X,J, ",1!!lll,tj,"".Jj iarla noiin tari;"

' Prima anestezie(mai r

isli.-i" iir"r'.r,,.tieN. N. Gheorghiu'sr

75

l;
l1

Cregtereasubstanlelor. antidurere sd fie oare si secretul suge.stiei si al autosug'estiei, fou, mult folosite pentru .oi.ruutlr&ari*i i" tot mai-"toa" murte tari, ;e n._uf"-irut si alte date.Fibrelece .-^_I:y.rofiriologia.durerii transmrt senzatiile de,laperiferie sprecentriin.*oli *rp"rilri, unde sunt decbdificate, sunt de d'o,d ieluri: subfiri foarte ;i numeroase la numIr, cu o vitczdrnicdde ad'.;:; m pe secundd). si uroase. """d";; pu(ine ta nrrar. oarcu o mare viteza de conducere t3b-j00^, p; b;;unaii."itin intermediut fibretor groase creierul esteinf^ormat mult mai iepeaeO" toi-.""u"..'J" inlamntqta periferie. f"trt il .;;;.,.'i; cazul durerii,va lua mdsuride anulare. ra diferitenrveturi, a iransmiteiiir"ir-.rlii", dureroase de cdtrefibret. .uUgri.rii]r?#r,." penrru om, ca si in cazut celuletor 'fil"il, ce pg:i:r 3rustanleG--;;til;;;;;,"'it' -he;;;i;; . groa se seep aizeazdtransmiterea sen Lali 'in il or periferic e deficitara. felul u."riu o*,i, -ii"rd"pa.a durerea, va lua mdsuri ' de apdrare impotriva agresorului. Neurochirnia dureriiu -f"ffi;;; .a aspirinaaclioneazd impotrivadureri i, impiedicdnd -uio".top"iit substan{e . ror dureriira niveIuI celutelor distruse, iu, pi.umtJoniri ;6;;i;.rr,.prii ti bloca reaconducerii senza qi ei d;;;;;;;;;;e crerer. Neurofiziorosii au adus dia";";i;iiqi"u.upuncturii, bazeEtiinliirce'moA.rn", !e _".unismul *Xl:l**-i, sIu pomeranz, antrdu'ere. desiopeiitorul endorfi nelor, ;;';il#; aceste substante se produc'in cantitaiecrescutd si cu ocazia stimuliriiprin'acupuncturd a unorpun.t. speciale.de pe piele. Acela:,i fenomen aie loc ;i c, ocariJ'"t.iiiopun.,ur,,. Alli cercetdtori au_derhonstrut.a pii" .tfi,,;i;;;;""tinud, in -, trmpuJ anesteziei2 '; prin acupunctuil .uu, anumltor puncte, se actioneazd "f""tio;;;ffi; asupra fibreror groase, care. cum spuneam, au o marcvitezdde conducer"?;;;;rfii;."i; asa felul acesta senzatiire aceror .u, .*"t tutL]o. tu periferie vor fi mai.repede la creiei ;;;;i';.;;"!ia durerii. ll1l:Ti.: in con_ sectnta, senza{ia dureroasd nu va mai ajunge'tu ".ntrli'rrp"i#i
. ' intr-un spitar din suA.' ' Prima anestezie(mai r

Ilf;;'fffi::,jou,.*nin,

cronice se folosesc cu ersoterapia, relaxarea .i.. il!.i,."..ntele impotriva durerii

pentru.combatereadurerilor

nervogipentru a fi perceput[. Pentru a objine un astfel de efect, stimularea punctelor trebuie {Ecuti in mod continuu, in tot timpul anesteziei. Ce ne spune medicina tradi{ional5despredurere?Conform fiziopatologiei energetice,durerea se datoresteacumuldrii gi stagndrii, in anumite meridiane, a energiilor circulante. Un astfel de dezechilibruenergeticse datorestemai multor cauze. grupatein doud categorii: externe gi interne. ln grupa cauzelor externe,pe primul plan se situeazdfrigul sau cdlduraprea mare, psihicesi alimentare. deregldrile iar in a celor interne, Durerile de cauzdextern6sunt intotdeaunaacute,ele beneficiind de un masaj superficial. Cele de cauzd internd au un cronic qi beneficiazi de un masajprofund. caracter durereapoate fi de tip enerPentrurnedicultradi(ionalist, geticINN sauIANG. O durere de tip energeticIANG are utmdtoarelecaractere: apare sub formd de in{epdturi, torsiuni, cltrent electric, imbrdcAndintotdeaunaun caracteracut. Ea este mai frecventdin la miqcdri,presiune,cilduri locald gi timpul zilei, se agraveazd la frig seameliorcazA prin manevrede dispersie. Durerile de tip IANG se trateazd sttpofiabili,aproapeper0 durerede tip INN esteugoard, se agraveazlia frig mai alesnoaptea, Ea se manifesta manentd. local5. gi se amelioreazdla miscareqi presitine cdldur6, ' Durerile de tip INN sc trateazd prin manevt'e de tonifiere. impotri.va eficacc extrem de un mijloc este Acupunctura In durerii". durerii, fapt pentru care i se mai spLtttc ;i ,.terapia vir puteti trata lipsa unui medic acupunctorsi dumneavoastrd in Pentrucei'interesa(i, durerile.{icind apel la presoptttrcturdl. pagini sunt expusccele mai des intAlnitedurcri, ce urm[toarele Pentru reu;ita sa I'eti not beneficiade un astfel de tratament. energetic de caractcrul sealna indicate. iolosi rnanevreic linAnd rnai sus. al durerii,descris durerilecele rnai frecventintAhliie. Inaintede a r,5 prezenta poatc li stabilit si cie rcamintimcI tipui encrgetical acestora saltaita. lor se va folosi o tnanevt'5 dv.; in funcliede caracterul
dureri i s e pac ti c i pc s c ari mare i n C hi na. Manertei eres pec l i re ' A ul ol rattnrentut i i s e prez i ntei a rnedi c .dac a sc i nvatl i nci de pe bdn c i l egc ol i i .Toqic opi i s unt i nv aqal s (l urerea nu se xmel l oretl Sc l l etul orU lml c rol nl l s al ul tl l .

flxiinj?ii;!':r"il:tuiljr"ylHrffi j1l$iiti:ft $.gfi
74

75

Durerea anali Anusul.poqiuneaprin carc intestinul gros se deschide in -" aram. este dureros in trrmatoarele imprejurari: fisuri anale .

Durerea de caP (cefaleea) cum Poatesd spundcineva cd nu stie din Ploprie.experien!5 obosit? niciodata fost n-a se manifesthb durere de cap? Cine Cine n-a suferit de guturai, de gripd sau de indigestie? Din cortegiul de simptom?ale acestorboli atdt de rbspAndite,.cenelipsita. Durereade cap, pentru care ,,tot timptrl se faleea'este esteprczcnta. bolcstc".asacrim lte spuneo zicald romAncascd. anernii. intoxicalii. fcbrile. bolile i''loare mai de ascnrenba, cervicalS, artrozl afterial5, hipefiensiune vedere, de tulburdri etc. I tumori cerebrale ale durerii pot fi criterii lxporDe multe ori, anumitecaractere o durere de cap difuzi in exemplu, de Aga, tante de diagnostic. pe cdnd cea noctuma,unei timpul zilei 6stespecificdneurastediei, tuniori cerebrale.'o durere de cap inso{it6 de febra, v5rsituri, cefeiestetipicapentmmeningo-encefaIite. intepenirea ' 'Cei de mai mulli considei[ durereao suferinlb banald,.uEor tot restriclie, fEra farmacie, la de pot cumpdra ch ales tratat,mai atitudine cea mai corectd? Esie aceastd felul de antinevralgice. NU, deoarecemedicamentelerespective,amelior6nd durerile, Dot masca boala de fond care, temporizatS, se va agrava' besigur cI durerilede cap se vor trata numai de cdtre medic. eliminarea cauzeifiind obiectivul cel mai important.

mancar'ime uenadureroasa. rocara,). viermiintestinari 1i zcnruire (mai rnulto jena dccat_dureie), prolaps rcctal(iegirea ,r',"ou."i Inresrnurur gros rn afar5). Hcmoroiziidevin durerosinumai atuncicdndse.complica (flebitahemoroiclali). Cdnddurerile analesuntinsotite de hernoragie aoarc $i sangele -"-,. inainteascaunului, ne vom gdndi ia rrn.u.r".ri"Zfu:;;;i. cei ma.imulli dintre icesti bornavisunt ve5nicconstioati. , oeoarece. dln cagzadurerilor,evitasd meargh la toaletd. Nl incape nici o indoiald_cd pentru o.i"." O"r.i" anal6,mai ^,^ ales persrstentaq.l insotitd de alte fenomene, trebuie s'd vd prezenrarl la medlc. ceea ce nu vd imipedici sd folositi si presopunctura. Punctul ccl mai uqor de recuperateste denumit prelungita,._ VGr _ (fis. 42). situat ,,tngepenirea Ia extremitatea inferioard a santului io?*rfr*i.i .__ act sub ultrmul segment al coloanei vertebrale, numit coccis. AIte. ildicalii: dureri de coccis, hemoroizi * ,. atsperste; mpoten{6 sexuald_ toniliere.

aecetc nrai mutte ori'iniotite aepieroeriJc l::lfiyi cantttati :i191i9e. mari..dispus la suprafata scaunului;. eczemi :,u_ng=",tn

-undul vdi/'

)
prelungitd"
F ig.42.

76

77

,,&/ina sprfncene/or. ,, fa /afu/ /n1b/eptu/ui.

AIte rewedii: comprese locale cu apA rece sau cu infuzie rece de mentd (8 linguri la un litru de apd).

-f29her/a/b//"

Durerea de ceafi Una din cauzelecele mai frecventeale durerilor de ceafr o constituie atitudinea vicioas5 si de lungd durati a capului Ei g6tului, adoptatd ?n diferite ocazii condusul auto -robilului pe in condilii incomode. spectacol distanlemari. vizionarea -unui pictareaunui plafon etc. In acestesituaqiidurerease datoreqte a muschilorcefei. indelungate contracturii nupa vdrsta ae ZO Oe ani', durerile de ceafE se datoresc,.in cea mai mare parte, unei artrozecervicale.In acestcaz durerile sunt mai accentuatediminea{a la sculare si seara,dupd o zi obositoare.Unii bolnavi se mai plAng de'ameleli, ceialee qi chiar vdrsdturi.

Gf
h1g. 14

Printre marile succese ale terapiei cu ace se inscrie gi dure_ rea de cap. De multe orisi presopunctr.a,cor"ciprr.ii;rta, ,,a poate fi de mare folos. Spie convingere,in".r.aii-fu ;;;, urmdtoarele puncte: t ..Fundulvaii.,- IG+- (fig. 43), situat la uni_ reacelor doud oasedin prelungirea degetelor mare a---si aritdtor de la mind: ' t .,('oli.nasprc)ncenelo/.,- V: _ (fig. 44), situat pc vertlcatace trece prin extremitatea internd a sprancenelor, locul sau de unire cu pielea .la. paroasa a capulul. Alte indicalii: sinuzita frontald _ c{isttersie: prcrderea _ tonifiere. mrrosului(anosmie) t,,Palatul inteleptului,' * VCr. _ (fie. . 44t. srtuat pe verticaladusd prin mijloCul nasu"lui, li unlreasacu prelea pdroasd a capului. AIte indicatii: insormie _ clispersie:trac. obo_ seal5- toniftere. t,,Punct extrameridian,, (f1g.44). siruat intre sprancene. 78

Fig. 45.

79

;trl l

*: competenta mediculur. O metoddde presopuncturA:

Durerile de ceaft T4 pot fi intdlnite in tuberculo zavet:rebre_ lor-cervicale., spondilita'alc1r]opo;;il:' discopatie cervical'. carlcer vedebral sau la v,rful plamanrrrillrlllil ;i;;[; coastd cervicala supranurncrara etc. Iata. deci. ca diagnosticul unei dureri cervicalenu este un

t:.ry"i us,or. C"at prive;te iirtr-""ilf, el va fi numai de

o,,l,lii,,::;::t"!:t1",ff!t,iHl:.,T1o:'TJf
donrastoidian (muqchiui-; ;;;i,;; seazd in diagonari falaraterard a e6fului). A lta indicatii: surdJtate _' bnilier,e''zgomote in

j",lJ,t-,?"l:llnn# ii.''1i,3,:,lr::'',;Tii,l.I.f !:'
'

"t""ii"-"iii{,iii".
Durerea de cot

constituieinflamatiaproeminentei e*ieme a osului humerus. Aceastd board, .utior.Ltd .;b ;;'-"1"'ie'epiconditita, se ifiernegte la persoanele caresolicitdfoartemuli cotul,ca de-";;_ plu jucrtorii de tenis-in asemene i i^irt durerilesunt foarte mari,chiarIa celemaimici miscdri. Durerilede cot unorprocese infec(ioase T3i pgt fi hatorate sau tumori locale.Cdt privesteartroza, q, .u prouocatoare de dureri,se localizeazi mai rar fu u."ri niij.i fi cauzl dureritorde cot ete pot u^^l"gTl.ul:^ar oererrcra, pentru ur_ lcuni duratd,de masarea mitorului punc.t, aflat chiar in pi.a:,muil;;;h,il; qgtulu.i, denumit *tazutce ta lofiruii;;_ VC:'i}i;' 4o). srtuarpe pliul corului,pe marginea i;t_*;:; . --'' tendonului muqchiului bicefs; BO

dureros. o alti cauzd, a durerilor d" ;;;l;

expus la tot felul de traumatisme. din cauza lip_ _^, 9_*l:fiind set unur mansonmuscularprotector,poate deveni fou,t.-u.L

;.;#;".*;di:

Fig.46.

In canil c6nddurerile de cot sunt suportabile, pe tot tiqqpulc6t se maseaz6, bolnavulva executa pigceri in axul longitudinalal antebrafului, Dupd incetarea durerilor, pentru recuperarea miqCdrilor, bolnawl va faceeierci{ii zilnice de rdsuCire a cheii in broasca uneiupiiau fntr-unlacdt. Alte indicalii: dureride antebra!tremuidturide : mdini* dispeysie.: B1

'i+

Durerea de dinti O durerecare nu scuteste pe nimeni, spun specialistii. este durereade dinti. Ea este produsd.in majoritatea cazurilor,de caria dentard,r-inadin bolile secolului nostru. Cum se frodu"" caria dentara?Smalquldintelui, tesutul cel mai dur din organism, este atacat de anumite substan{e ce provin din descompunerearesturilor alimentarerimase irrintr6 din(i; mai intai se produc fisuri mici, care se mdrescdatorit5 enzimelor si microbilor ce trdiesc in gurd. Caria o datb formati se poateiinfecta, procesul putdnd ajunge pAnd la pulpa dintelui sau chiar la rdddcinS. Astfel se produc complica{iilecariei, foarte dureroase, cunoscute sub numele depulpita si periodontita. Conform medicinii traditionale. caria este consecinta dezechilibrului energetic in nieridianul stomacului, dulciuriie constituind un factor favorizant.

.,Fundu/ vdif'

Fig. 48.

Fis.47.

de serviciile acupuncturii, Si durerile de dinti beneficiazd pentru extracliile ld, realizarea pro.'.d"q folosit gi -analgeziei energicd cu masarea acelorpoatefiinlocuiti in{epdtura bentare. durerilor Daci veli obline ameliorarea a unor punctespeciale. nu neglijali iotuEiconsultulmedicului cu un aitfel de procedeu, dupi un scuit interval de timp,-ele.p91 deoarece, stomatolog, despredrye1l9de dinli? reveni.$ti1i ce spuneW. Shakespeare care sI fi indurat cu un filozof nici existat nu a abum ,,Pdnd de din1i". ribdaredurerea ditualii, toati lumea trebuie sd cunoascd Pentruasemenea Iat6-le: punctele eficace. o ,,Maxilar" - 53 - (fig. 47), sizuat in unghiul maxilarului inferior, sub linia ce trece prin buzelor. comisura Alte indicalli: trismus,nevralgiede trigemen dispersie. -"-Gtt""a, si unui durereade dinli se datoreqte gros,se intestinului in meridianul excesenergetic qi punctul slimula maipoate ,,Fundulvaii" - IGa(fis. 48). situatla unirea celordoui oasedin prede Iamdnd. mare;i ardthtor degetelor iuilgirea Ahe indicalii.' constipatre- tonifiere; spate inlepenit- dispersie. 83

82

ceapasau mentd-

AIle remedii: aplicarea oe.dintele dureros a unur*Bmpon .cu vate inmuiit {n srrc de usturoi,

Du-rerea de mflini delicateinstrumente ale omului, suntexpuse . Mdinile,aceste la tot felul de imbolndviri, in care durereaeste-decele'mai :' :;::' ,',a,,Qu gi ,cea-:de.,nn$ini:,,,pgater dur,erE ,ogce,:alt* i'beqffiia'
eti.

Durereade genunchi Una din articulaJiilecele mai expusela traumatisme. special la sportivi, este cea.ug"nun.liiuiui. oricdtde in nein_ $i

plan. A;a,deexemplu, in6.giie,-;;;;: f1j,^.,:.:ff flfrl reumatoidh, usmele,polrartnta artroza

::["i:n:ftH.
:',.',1'

ca articulafie, poate fi gi sediul unui prgcel artrozic,unei1l:e tubercutore, ,lnli'tiiron, unui reumatism in namator,

au.E*u ii"p,"'"'nte, ea ninaaes:iffii ;:"1ffiHli',T;1, "' uenunchiul.

'

' #ffi

bol i din' ail!."i'i"uri, .l;'i ;"d;;;; "

Ei#',' "''fr-?#tfrf$rff#rffi li#@ue$obi*rffi ;', :
,"; ': ,:p,gffi,durpri.le,,de :::: :, de'ggese,Vot:nla$ij,1 ",,,,,,,,.,,,.'.i

intrj.o,, t";'1aa_ul,,tni,a;t '' [at :ptrhctul i.,: ;1ii;',,Jin[j ,, .denurnii

b,t#Esura,,6*'B#fiffiulr{rfij.,,

'"*'fi

='*

:.' iloi'inter&lanCieni

fuun ', .' s m*scsUlm r, ":.p :'::.':;,'

otl*ul

,,,,,,: ; ;: }4fti,,|iidibili '' " :':' frete;'."..,"1...,'.,4't,

* ;:

&

$

"'H#ll'ffi ff**ffi'' ; offift-lffi nE
!

functe bxhameridiao*

I

i

I

t

/azu/ insorifB

Fig. 50.

B4 B5

Durerea musculari

O dataprodusd, f.U*-rrr.ufuia U"n.n&r";;; TllJlbil..: repaus .uu-SyjoT.Tajul $rmasaiul mu;chifoi a"i"ro.;;-";, ;; cele mai multebri,
suntsi contractati.

pe jos, pe !I;;t, .mersut distanlema1i,sau ci ocazia.practicdrii'unur sport fa intervale neregulate, de cStre sedentari.i.tr"i o" aur"ri suntcunoscute si sub numeledefebra ptele aato;d-ilffiil; .muscurard. fi chimici ..,.^tta Oin irA.i"r-gir."?.;,;il: ilq.:!i * prodrpi seqtre' este combustibilul necesar oricdrei activite?iili;;:' -*'-' Tratamentulcer mai eficace ;i Eil-;;.ibru.t""rrr, in primll .rdnd,evitareaefortuiiioi ioic-""tirari, fbrd o pregdtire

dupdeforturiheobisnulr^.:=Ji ;;

,

in acest capitol este, vorba de durerile muscularece survin

Durerea de ochi Ori de c6te ori veli avea dureri de ochi, chiar suportabile, Chiar Ei cele mai banalepot fi medicului Specialist. adresati-vd un seninal de alarmd pentru multe boli de ochi grave. in asemenea canni o cAt de micd amdnarepoate duce chiar la pierderea vederii. Este bine pentru oricine si qtie care sunt cauzeledurerilor de ochi: tulburdri de vedere, traumatisme ale ochiului sau ale regiunii invecinate,corpi strdini in ochi, infeclii locale, tumori ale ochiului sauorbitei, glaucometc. Ca orice durere si cele de ochi pot beneficia,pentru scurti vreme, de presopuniturd, frrd a ttegii3aconsultul specialistului. $i pentru aceasti eventualitate este bine sd retineti ) ) urmdtoarele doriapuncte: apropiereaunghiului intern al ochiului; Alte indicalii: sinuzit6 * dispersie, situ.atlaextremitateaintern[asprdncenei.''

F ig .5I.

$'.-'ff.',tr?*l'5.rlyl,,Hriomieritd,r.-;;;r,;i
B6
87

fap externd a sambei,in imediita a loculuide intdlrureal oaseror ribiu,i'otl;"r$';:t indicyiti orice_atte boli ,^ 4l* {.urerg-pusculard.

,,lzvorul din podisul _ yBro iru.;ij; !x,tern,. : situatin scobitura he suu genunchi, pe

.

o Deosebit de eficace este masarea puncfului

Durereade picior (abn)

Durereade s6n

e;;#,;;;Xffi;TlJliS*i?: din,.pricina dinlricina bdtdturilor bdtdturilorgf gi'de ;.?;;ilir"or'lcaqtigate de_alungui de-a lunsui anr ilor.
,,4 crrrcea fnff/nre cupdminrfurilr/

epA degetul a"-lu ga ffii-iiJ. ;;;;r;;; 9.:..": ll 3$.,"#,li *g;y*;:: { 'nir" cutocuri inalte sau cutalpd.

j X"':1- ! 9::*": reumatoidi, artro zd. tuTo*,

"scobiturii diminuarea tarpli^l,i di accentuarea accentuarea -6;t#';j;t) sau, (piciorscot;b". sa (picioi sa scobit).*i,,.ir"r'^i^,^*,,,,., ^.-

SAnii,cele doui formatiuni glandulare si totodati podoabe l"*.,,i,_o{FT|q'*''iul?Jffi?Ti'".il?ll,J;,XX"'l.l G,.,r,iF?;.#l'";;TIl*:"9'J'H#?#l,lT.l1*;:irfi ale femeii, pot fi durerosi in imprejurdri fiziologice dureros.Dintre ?'7 i""i"}i.."*l,JT,J;i ciorului citdm lipsa (.menstruatie, sarcin6,lduzie, menopauzd) :**:lit{ Jr. sau in caz de boal[ sau

ingriji si corect Hll::j:: i31rllt srndtos

i'l1",iifi J:iF,?lTHi 'eY,iiili, urmdto-a-r'# #t I; ;#; tism acut. t, poliartritd Do Iiarrri ri
(r""irii'Li'iri"i"uli":H1,;

fi"a4a_intea strdmtS, str6mtd.

:{

(inflamalii,traumatisme, tumori). Apropode tumoriles6nului! Ce trebuiesa qtie o femeie: c[ nu orice m[rire de volum a sdnuluiinseamnitumoare esteun cancer. si cI nu oricetumoare in eventualitatea unui .urri"., daci acesta estedepistatintr-un stadiucdt mai precoce, vindecarea esteasiguratiin propo(ie de 85-90%. Pentruo depistare cAt mai timpurie a canceruliride sdn, medicii au la indemdndmijloace sigure de diagnostic: mamo grafia (radiografi a sdnului),termo grafia (studiulclldurii degajate de tumoare),ecografia (evidentierea tumorii cu ajutorul ultrasunetelor). Ce trebuie,deci,safaca ofemeiepentru depistarea cdt mai precoce a cancerului de sdn: sd-gi examinezesdnii in fa{a oglinzii cdt mai desposibil, iar lunai s[ qi-i palpeze, in primeie zile dupdmenstrua{ie, stdndin picioaregi culcatbla orizontali. Dacdva descoperi una din urmItoarele6nomaliisd se prezinte de indatdmedicului:o mirire de volum, increlireasauinroqirea pielii s6nului, devierea mameleonului, noduli dureroqi sau

i s..,.,1"1.gt df.i g girg depicioare, ^,^]i^tu*"rlor ein dep driu," i *. Io.lpil i ;;;, depinde.

p/ns* de

'"',t''oiiffi:#4fiffi,,
' .' .r.$FaEuI d,intre'. ..' , S,gtplor.Iv$t"V
88

;Ln"il n:lJ"f* -d

"u

J;'d;I;

.' . : tss,iitticaiii: tulury abffi :_iinifrere, , ..1,

'''
Fig. 54.

B9

miri{i de votumin axitd (subsuoafi;2. l1*1.-rS,]:-ganglioni. Lrescopenrea uneia din modificlri nu va n ii""ia-i" .aceste cum fac,din nefericire, .et" _uimulte bolnarre, _l?-yf..t: il;il; pdndtn:*.din urmd unur cancer. ,roiujrlng" f. _iJi.;;?, probabil,va fi foartetatztu. cdt privescdurer'e.desdni,indeos6bi celesurvenite in circumstan{e fiziologice, elepot Uen"n.iu !iie presopuncturd: r Toate-femeile*llbyie sd relind in acestscop un punct foarte eficient, _cu un nume destul de sygestiv, ,,Aproape.de pltins,,j VBo, _ (fig.54), srtuatpe.faladorsald a'.labeipicionifii. i;T"i# - ."-'^-* oasejgl din.prelungirea degetetor f V ii V. Aue rndrcatii:tremurdflrri de picioare. dureride umdr(unuI ain'punciei$;;; dispersie. il;[i:

tiil
ll

Qcag in fip7tr;

|]fdr/hr in ur6,.

Fig. 55.

Durerea de sold articulatii,cea a goldului esre mai pulinexpusd dureriror posttraumatr.". ourohia: p"}ir,,i ilt ascunse, c6t si manqonului Spre deosebire de_ alte

sunt noaptea fiUi.:3f:terTermanent, maiaccent'ate ti;;;;:

rnur.utui'protector. In schimb, solduldevinedureros'in.cateua Uoli'l'ini.. carecitdm: artroza soldutui,rubercutoza golduiuf ;"ti;;;;;umatoidd, sponditita canceru.t o.lrn.ni;;i tn afttozasotdutui 1i:!]lgpl.,icd. durerea ".t.. c6ndmersui, apare mult mai r6rziu, ", ol" ,."irdH;: devineqchiopatat. cat pri"SlJ ffidffi;stei boli, er semani,::11pitr imposibirituir" ir"r,.i.ii-inii4a.intei, a statului . picior" slu qe un scaun mic, a cdlErifului ',plclorpeste etc. Durerireocazionate h. ro.uli-i.i"'i,i"i tumori canceroase

t ,,Ldcqs in borld" * VBzs- (fig 55),situatpe ridicdturii de la fa1a a qoldului,:deasupra r" ' ";*u*U : nivel. acest -*:.Ailu -' l"AA*in, inppenirea qoldurilor''{i g"i*"hlf"i,-f u ii;utti"i fptnu.r.t"nifierea mufctti: lor - soldului)- {onifiere. ' , ,,,iartt'nr tn cerc" - VB :o - (fig, 55)' situat pe fala externda qoldului,exact pe vdrfrrl ridic[nivel. rurii de h acest inferioare. Alte indicafa.'dureriin membrele

Durerea de spate de.duadultdse pldnge. din populatia Mai bine de jumdtate muite ori, il .descoperimincd reri de spate,al cdror debut,.-de la vdrstd qcolari, ca uffnare a atitudinii vicioase a coloanei in timpul scrisului. vertebrale Cu trecereaanilor, durerile de spate au si alte cauze, pe procesulde uzurS.aligtqrgl componenprimul plan situAndu-se telor coloanei vertebrale:vertebre, articula(ii qi ligamente. In felul acestacoloana veftebrald, acest tub flexibil qi rezistent, 91

Inaintede a vd orezln!?la medicpentru a vd stabilicauza durerilorde gotd.nil .f. fot"n"u_"fi"1", O'i. ;:; _r:l1l^:: masa urmdtoarele doud puncte: ^
' Nodulii cancerosi n"r:^u.oJ.u.l multi vreme fbri durere. De cele mai mulle ori ei aproximativ uncm. abia

ll'lfi,iilri'i3::frde

a"pa'a'_i6:.",. cdnd con{in aproximarir.

'Gangrioniise mirescmurtmai tdrziu,.intr-o fazdinarntatii a borii.Estede dorir ca nici o femeie sdnu ajungd la medic ganglionii. ""."i "i"".i'Jaij.r,_u pu,pu,

90

a naturii, seinconvoaie ,,ffit|, ;ljr*devdratd minune qi devine

Durereade umir

perltru lmii scu rrd n, !l f::.i: pe spate. ",#;i ff i Jl"#rl ", Acestei cunoscure meiode ..""" ilrii ffiffi ;; "te,
,1..c-&rf ,se:.,affi,,.464arruo,orizontaff..

iTll'n ou i".ii ;lfr4x1?. 1 Jni if, ,xJ,l"J;91[ Si.x;r' "..d "', t {or e a,a
' o:l:

de spate.. &;;;; unui ulcer duodenal (durerea se localizeaza. iuU ,orrtlrn"Or, sr aparela 3_4 ore

l'|T,j::i3i"d,ffi#iE::1Jd,tubercu,oza Dinfe bolile umirului, fe primul loc se situeazl, in ordinea ::Ii&l"":,,y:[.f,'fi ru I vertebra cance_ r,osteoporo zau"n" frecvenqei, suferintele muqchiloi gi tendoanelor,din ;t;i;"bl;; d.ui iJ;;;"jli,#[ru:::.t, uneon .durerile

:;':,',,,,,, t"iiffi **ruf;u --"',':' : u*fr!ff)!!ffi ,,'
-

'-'r;,9''ii;g;flI,fiffii iffi i,it{ffi'frK;ffi,,,,, .-r' .:. piin, '''un ullrtuoi;r,oiiojruir.fri,:*tol,,ce,,,$f!;
::

dovedlt a fi urmdtoarele: : r - 'r ,, i, ;,f.*aluctrea,.c.etuluii' -*,TFrr,J gi{fig. ST);, , ,, "':sittratla ju1na1atea,,{istantei, pi {ipt1e[at :ufrat :', , : : ::'i lffafgln€A,,Supenoar6:a:nru$chiului.trapez, gg :

depresopunctuid. g9t b9.1enpia Ceiemai eficilnteil;cte ;:u"

clrruc durerea.este "i indeosebicu, aproapenelipsitd.Ea se manifesti ocazramrscdrilor care,din aceasti cauzA.sunt limitate Umdrul mai poate deveni dureros in cazur unei poriartrite reumatoide, spondilite anchilopoetice, discopatii bervicale. arltozg, aceastadin urmd mult mai rar localizatd la acestnivel. Toate durerile de umdr ;i in special cele posttraumatice-

;;i':pffi, fo ;';;.:,:: ',mai.'rnultdetmemblele fioa ',. :,':::: I" :P€o&r+relm#ea ,' ffireia.i',A6''' 'se,:.vloei .:.l::'':':'i:'::':l;r',S'ya,y'l'op;diy'niiJ''ls'*.:1.6*r;5r15**.'1[''f...'.il. jl$ri,,al-p-tcuiomi4iiat,,.dttffi',boffi;tfr ,;,:,',, ;,ir,"

Fig. 56.

ffM
Iangn
Fig. 57

' Coloana vertebrali poate suporta o greutate de 250 de kilograme.

92

93

ap€)- 2-3 etni oe zi.

,f;ffi;tf **T€ifi ff'#$:gffi
oureroasefu ',,YffuTflf;$igf @*

trffif#ffittiff*$#Ftr*li'i ,,9#'i;
iainli; ootvlii* ivezi.dure*te. ce
Edemele

:loculdureras de : .""{f*#i.{f"d;flearqq FQ

ca fiind consecinla Medicinatradi{ionali consideriedemele excesuluide enerlie din meridianulrinichiului. Pentru acest cel mai indicateste motiv, ffatamentul :: ::: :'::: :r:stimtrla-rea:gnUirpgnct'de' ,,' r'',, pe;mEfidian,ul ,AeeS; : ,:':::: , 1rri: oinan a.'eerei " ,',,: BrinCipelE',aCtiune,,feiese,pi.dih :'':'''''::rdeaum.iiea.$a'.'foarte'sugestiv'6;..;,iT.dFneS;te.'dih :: .:...:, : :. ;_:,: :B[i :: i.r,,,:',Atrtel:indit@,itranspiralii calde.gi abundente:::: :,' ..:',' gambelorgi ale labelorpicioarelor,in spePentruedemele cial pentrucelecaresurvindupdun statprelungitin picioare, mai ales in pozilie fixd sau dupd un mers indelungatpe jos, serecomandi intr-o incdltahinti:incomodd, ' : :r:.:.',r: ,'g:[ab€i',:' : : : :::;'; un,,rn8sajliniar'i Fe ,,fata dorsql6, : pfi.n6,, i ,,i sau degetul,,'Vr'' ,la'deggtul.,II: , :.: ,irlc€ilfind' .de', r,::rffilfiffei,ie. ,, :', timp,4[:,,', rnnero1nas{U :$6,,.va.e#*uta :':::: : :: foarte'bldnde: 'fiind., ' ;':J*i ffiirmte..11ip94e.aflanev'rc " :':" ,: ,: :::::: ,, ,, . ' pe,',2i,, ta.sf8rqitul',fieedfbi': ,:$e;i€co &.,1..E6dinte ,:,:,::.:.:::::{e{lillF,'se.,va.m*sa,Britr'mitgffiotariver,dgr:o,pattg::: ,,, i6; ,,, ,, , , , ,,i14j,:;ti[,f..,1sn6dului..,lui,i[hflp,,:la,locul s6u,,de

*r#fft

!f,i?li"",lill,ll"lvitaminice

Edemele,sau in termenii medicinii populare sunt produsede cre;terer , umflaturile. g1trrti1ii"r"'d"nrae ain tesuturi,in speciala celei din |"oi.r, rntrnse, .iriele.rya.r?i. rntregcorpul,sauloc'alizut" interes'nd i"t _" *uti'i,a ..grune-, de reguldIa membrete inferioare..,Dald s9 y{.p;:ffi tregetut pe regiunea umflatd,se va produllg^ mica O".pi.ii.i"^"care persistdpufln tmp. Edemele ie datoresc unor.tulburlfi.,n saua limfei, cauzate;|.A,. s'ngelui "r..u,u{ia oe un proces maror, boh de dnt"l1,_,{:un.oUstacot,'-fie infla_ jJ"f,iat, lnirnl,' -ce traumatisme sau masiue,

ii
T,

produc cunoscutete

ftgnegtedin nou',

94

95

Enurezisul Enurezis,acestl este numele ;tiinlific al infirmitdtii unor copii, pulini Ia numdr,carefac .pipl;; io pur. In mod normal,autocontrolui incepedupdv'rsta de doi ani gi jumitate, fiind i, "ri"aii ili;;; mare mdsurd de dez_ _el voltareapsihicului gi sistemuluinervosce comandd , sfincterul va

peo distangz'tiirrri, maiares in regiunea ffffi',?tit'medular
Tratamenfulenurezisuluiesteanevoios, fiecare caz hebuind analizatin echipd:-medic^ gi qrilr"r"&' oe obicei tratamentur incepe dupa implinirea vdrstei a" i1g
::::i;:: :lr:::j:i j::i:irl :i::ti:i l:::r:::l

Printre cauzere enurezisuluise numir' vegeta{i'e adenoide, apararul"i.."*"r,' aut***tt'e bifida (deschizdrura $ii"

$# ;1T:'f:J,:*

spune ::i:?Lry de enurezis fegnr9"t ;;p;i cd suferd numar atunci c6nd pierderea invoiuntar' de*i"Jrrutritiiul ri

anlAceasa'ui.'inp ;;;;iln' "n"o;

Fig. 60,

';!;;1"i$-.#
r.tnro,
tendonrif
:::.::|:::

Fig.6L

: lui4hilet,,durrers tis,-,,1;; ,, '*#,f...?,,

,osoasffi,pertel.ioiE*;-ift't .,,, "

nfi*-(*ffi
, 't'iH90'ui

meridiane conffibuie vindecareasa. lnainte de a menfiona punctere mai.eficient",o"TuJJpus c5 enurezisul part*e di1 categoria marilor U.n.n.iurc ufe"'acupuncturii. face In lipsa unui medic ,..up*.t*,-J'i"qrourre din anturajul copilului, inarmatdcu iut-u.u in fiecare seard, timp de mai multe,aptema"i, -uLta'tauouri urmitJar"L pun.r", 96

a"i"ril"pifi T",; consuma seara nici unfel delichid,iar noaptea, la orefixe,va fi hezitpentru a merqe ra toarete. il lt-p"r somnurui trebuie si deo-arec" rrigui;# ce gribeste emisia [:J;X?""erit, "i'in.,o, Pentru medicul tradi{ionalist, enurezisul este rezultaful per_ turbdrilor energetice oin meriJianet"^l"ni.rriurri vezicii uri_ Ei nare.Seintelege, deci,cEAirp"rrur"u ,urpfu.ufrir*il;,i;;; -la aceste

oo.;eneascl niciodatl_copilul, ci, dimpo*vd, ;";;*;;;; convorbireprieteneascd, prin carera-i cd aceast'suferinli este trecitoare .a ""pri"" ,;'"u ;i depinde, in primul rdnd, "irJ"";;

:::l_":Tipe;;lil".nind_;;;p"",*iiu."t""t,,THffi?:; t
l:i;ir::j

::::i:::; ilr::j:i:

de respectarea anumiror nrisuri.

iii'l:r ::::::l:r ::;::i:i:r

qi' curbzb (ffie r+##;11#ii,titfff"ee ie; ' ,., :' :.:Ma.nwre,.+'a,nr (,td*ljtffi " , ,:,,-:.:, ,;, u,
a a o a
O O

ffii#

a *":;f ,';ffi?iff liil#flf;.*Jr'#i"1[ffi
I

- \o

a

,,Rqiunea sacrd"

Fig.62

97

'i"il;it;".il";*--j ifi?"$;--t-*tesnictsun"tfi

r pe Jiniamediani Rosteg,oqrd in regiunea sac.

q$oardcu palma.pe ceafii (aceasr6 _^-11p3*r"f manevrd va fi efectuata inaotdeauna faiErs-iOl-*"Febra Indiferent O" climatice, temperaturaintemd :?l!,!iile a omuluisdndtos este.mentinuti, in mod constant, in jur de 37oC, g^ralie.unui.termostat. ci sediul in .r.i., numit hiporalamus .ca,;;";;:; regiunea creieruluimai are gi urt" laceastd r""riiij. corpului pgl** va creqtepe.t" j7oc, Ienomen p6ndnu demu.lt ";;;i;.i;';";;;, iinonim cu boala. v"iia;#;,;_; crenft ci febraesterezultatulbolii, O"r.gt.az, termostatul, acestanemaifiind c11"_bjt "ur" tlmperatura .a m""1i"a normald a corpului' Ultimeleceriet'ri, u,i a"scoperit adevdrata 1nse, cauzd a. febrei.Datoritdpdtrunderii il ;;_r"i;

F'ig. 63.

ar organismutui, se ll l!il;;;#J pune intrebarea: vatrebui sau nl.,combdtotd qi, dacd da. c6nd?
,.,".'":ff*TlfiJ:lTfu::T'''i creqte ;i posibilitrilile deevacuare e surprusurui rip-

Iinpactulicestora amintitiva etibira o "l_::iFnilir".#."ii amrmitdsubstan{d ,,pir"tig"nel. vehiculatd de !."lgi.i sange,va ajunge la_ "p.-.ur. "ur", hipotalamur. il ,; ;iG; ;; temperatura corpului li valon peste normal. !9]ute,ze Cu a3utorul acesteitemperatu-ri ridicaie ffii.i*i ;;;Frr";; mod directimpotriv?microorganismelo-r care l_au invadat2 si. indirect.prin stimulur"u *ijf?li.i"r'rrf. de apdrare. Atdia vremecdt agresorul esteprez"ent, termo.lurof temperaturi inatte.oe,indara.; ; ;;$;.t, "-rr".rrffut,#; rn mod automar termostatul seregleazd la,valoarea;il;le de 37.C. Daci

(esut sffdin, a aparitiei unel t"rnori. a.e.ta va reac{iona,printre altele.li prin mobiiizareaanumitor globule albe ale sdneelui.

nisme,i".-u'uuJo;pg;ioJ;;;,"'#'i*,X.li!#i.,:,?iifi i;

febra un mijloc tera_ peutic naturall , sunt d9 Riiere fofo.ir.u O-grrll",i micetrebuiercvintitd.rdt ace;tiifi;;1,q,, "a ""iliiimar spun,insd, cd valorile foarte crescute ale fdUi.i ."".,=,*,. ,n risc pentru qiiC larJrr,'iii.'o.ri. de peste !g$y Astfel,o temperarura 39'c la copilare un efect oirt-.tl" urrpr-a cerureror nervoase. numaimedicul uun u..iu.ur va hotiri tratamen_ . . In concluzie, tul febrei, ceea ce ins6nu uu impohivafebrei iynieaicaJr*6iosi1i, sau scdzute, o metoda i..f"oti"r.nogeticd. Carevor fi ldic{g punctele? Pentrua re afla,sa apetim ia t"*t"tJ r".rt e,qgrgia perversd. 'li:; qa"a ni"rioiu;.-il; ;;il' fi "rri"*"rti, ff va apdrea si febra.,. Seinteleee, l19l"u3u1ui, punctele cele mar -^!and encrente*se gdsesc peunuldinaceste ,.,.il"iil":' o pentruo febrnde duratE cel mai indicatpunct idaucd yl u{ol, denum.i1,.4ra rio i"iinni:isa;,,;#;f;

Cei mai m.ul1ispecialisti,considerAnd

1 si1uaqsi,, .. } Cl, f ih;:-ad,!il; la extSernitatea exiernii ptiutui'dot itui_ aiioiiil. o
La acest Opnq, autorii moderni mai

Este,, h{ta;ina

febra J*"

' hipqfiziei,,(dupl S..Oe tvtorantj:* f6,, _'(ne:6{i, situat subverrebra vu cu*oaid(;#;st;d;;;i proeminelt[ drnroate v€rrebrels]_-di, pnr, r. Alte. indicafii: ture, aui.ri 'cni,, ico-dorsale
dir;;;in:'?""t I Vestitul medic srec HrSo_grate ficuse observatie.,,Boala apare ;i"el o asemenea cind una din cele pati; um.ri (sa"i.,ii.E-.'o,ra gatbendsi neagrd)este produsd in exces. Fentru a se apara, 3je._lorgufui organrsrnul isi mdre

tratamentur sinrisurui, ,,u.,.,i'"?i1 gonoreii, i[3tTT'.T;:',"i:""it:r::,,?XX'.#j.' 9B

i;"ffiH;":"Ti"T:fr tri'.":#::?#l l?*:H;ipiu'*i.'p""riuii,p"Lt.'.'ii"fr ;|fr
99

,,Marea yertebrf,,
7c f

l---1rl fr\ \

rl

,,Poarta de piatrd" sau ,,Elixrr de vialii lungd" Fig.65.

Fig. 64.

Vechii chinezim1j,FololeSu urmdtoare a manevra;ciupirea cu doud dqg"t.a pietii. f;i; ui"iria.'g6rutui, pe subunehiut maxilarului, pelocul

nurieaX^ulii; * ;;;;ft,.Ii"iltl#j 11cie pe traiectularterei. in jos, spreclavicule.
Frigiditatea

r stimularea, timp de mai multe siptdmdni a puhctului,,Poartade piatra" * VCs *. numit si nialalunga" (fig. 65),situit la 2 mlsuri ,,EJixir.dg subombilic- tonifiere. * disoe,rsie. Alte aplicagii:dureriabdominale Tot medicina tradifionalb ne mai spunecd meridianulrinichiuluilstdngconline eneieia sexuald a bSrbatului, iqr cel drept.pe ceaa fem6ii.in cons.ecin11 ntai stimulaliqi acestpunct,de pe gamba sciiytitor"- iiu 1 1ng. 9quptl, denumit,,Oceanul 66),^situat in scobitura de sub maleojairiternaltoni/iere. dureroasd, s6nidur4l!" indicatii: mensrruatie eroqiinaintea - dispersie. menstrua{iei

oeci, ain'stimularea anumitor puncte, care vize azdreechil i bru."u i l;ili;^ ;.;illtffii; respective. Spreconvrngere, "n"rgi serecomandd:

genital'' Tratamentrilva consta,

tiona Id..o; r;;;i;' f" d;a # ;i"iii ;1*, dus5 ;."_ deunvicleneisetit in;;;iJi;;i..;L o"r"ru"r.resiunea

lipsasau scdderea ,uti.a.tli qi;t.i_ ;;il. Raporturi sexuate inag::varc-rn;ili;;[, oboseala, unete boli genitale. teama desarcind,sunt p-;i;ilil;uze ateftciditatii. Med icina tradi

Frigiditatea este suferin{a sau,dacd tor femei, pa:qF, de cele mai?r6;;;?" weti, ,,infirmitatea,, anumi_ hind. Aceastl sufe_ nn{6 constdin
Fig. 66. ' In antichitateachinezi se credea ci urechea qi rinichiul, datoriti formei lor .rscrninatoa.re, au.strinse legituri energetice.pentru aieste consiclerent", prizonieiiioi (l c razbotl l se ti l a urecheasti ngi . i n c redi nl i c i . i n fel ul ac es ta,poal e' i nfl uenta in rrod negativ potenla. Reintorsi acasi, cu aceisti ,,infirmitate". pofulaqia in..i.I u" telidea.

100
101

Greturile seuarii Ag,z1geaUyfg, .Aceste de celemaimulteori sunr secrnta uneiproastefurrilion'ri con_ ,;;;d; rre pot surveni biriare. in timpul,n"i .ataGlJu sr a vezicurei nu,onrt,vaporul masrna. dupamese sarr mar-ates.ta llfl:r:q, ." gra.i;;.$r ouadin abundentr. obeziiconstipati .ronl.l un"t"j qlavifle, :li,,i: ?:r:_qyl doudluni de sarclni';ffi;:;::i:':-Y.ftlt in prime'te pot prezenta grequri, araturr valiegi de hipersali"a;;r*.'s;' Gripa o- boal5 infectocontagioasd cu mare rdspAndire este si patogeni sJ!r71.,!e.en1ii c-are o produc;. ,;"i;;'iirriiri, Ei raspandlndu-se cu mare.ugurin(a prin intermediul picdturilor de salivi, ct ocazia vorbitului, iuiei, strdnutatului.fruorulJ" infec{ie este omulbolnav.

.:-il, .;i; ;; ;#;#:i:ffi1i:.:, I ii".:,' &, :B? :.f LTff senzalie ik degreutate i" .t#"u.,baronari, :frry|"u*il rdgdieri qi
i' "ooJ; ; i" :l :, 'r,"'J,il. poarla e ., t,:.:f..!,:i.,, * .
los de vdrtuJ osutui,rl**

; i;:1 qq," l? .'jirj ffilfj ",Ti :-,i';l3J:,ml ta'oii"',ji,'.1#' 5j:

,r.,f 'T?#' ;"Tixt;'"j:

ctuenergeti c in ..FocantI rnii l.' i e* -Y i i":, i;;:; ;i;
R?,_ (fie. 5|).situatmai t,rb"ti"?"ii in.afard. ne

ain sdreq ine1iu r"
'r,fundu/ rdii,t

cartilajului uni't[-i o#; ; vI ; i \?It": Fi;t;*; "" Alte indicati*^\tp13 yg.nei.lemancare ^ - ,ontsenza{ie .ttere; denodU'gai:-ffieii, t
^ ,,Bariera ir

**,1:#H;fJfrtffi I i,#iHil ff,txli;i
Fig. 69

,,Bariera internd" .s-Y
>

\

Fig. 67.

n

p-entp prima.oard.de.Hipocrate. cu aproape 2 500 _,^ult ^??t^*ird rn urma, srmpromele gripeiau rdmas aceleasi azi: 9: 6AnF, reora. durerr de capsr in tot corpul. oboseald, generald stare rea nazald. De reguld.gripa debuleazd lr un€onhemoragre ca un stmplu g.uturyr, urmatde febrd. frisonsi dureriin tot corlul. o gripdfrri complicaliidureazd, in medie, .in.iri[l't.atuInenrut sau constand, primul r6nd,din mhsuriprofiiactice .in (izolareabolnavilor si viccinarea restului pop"falGi, ;;:
care,sespunea ,,l,,"IZffljf#lti:^:';F*;"1:"u ncnrru
' Gripa a fost multi vren

Fig. 68

subinfluen{a astrilor, fapt

102

103

mal tndicat punct este

jT',:t#.,,#"y{[Ll'{'ffi:iltr; ;.l;':'1:i",'"t;Jil
t vrr'' url astreJde obiectiv, cel

de dpdrare;;;#;;Ttcromasaj'.

com prica(i i Ior.Cd 3fi f.o::' #, f,!'J* reat pri ve scan tibii laind "'J,T icaqia acesta u i..a"i i,::,iyma "i"oi*r" "o*uiu.i n oa incd de I a prim q."ffillil?" l'3fl urfrison ''ffi fJ.-o"mu ii'ly,,ipentru
u.t tobilir;;;il;;

Fig. 70.

'', ,ardtitorde "*r'';''Ry*I:::;;-;w,f,?#ffJh*Hi?, Ia mi
Guturaiul

Fundu/ vdii"

cele mai. muhe ori, guturaiui ."*iii"i ' oelsrsrur Lt-,Irstlrule oeouful
bronsite, taringite.

*-ttitupr;*,ij,*Jiit'i,il,fiffil:ffi
unei gripe,

I!?:?TH,.I'JH?."i? S: ii

_ Guturaiul este,0.9:11, .uI" iscdle;te figa de sdndtate a di',E;L

proous de virusuri. a

" cuptatei Rrotec(ia a doud cetat ptaird;;l;; ,;'::: 110. T::l|ii"" b.lergia tntestinului perversd gros. devine oi"rt,uillii;u. ."ljl rntervin ctImarice . cand_ j:::lr,Lr va,
nivelul fete t INN, iri spec un .exces iat La-'m-uil,r.i'^t^"^.tl_qduce 11,:,l..t care " se infl"iJ);-*",i,-i.1,"^1lo nasurul. ochrtor. a gurii 5i a 'u.tatfleazd' Stimularea ii anumitor puncte cu uite--;;.;:. exemplu o pri mdvard iu.na d;;. #f ; """u,t"i,iiii;,i?,i&1. Lu ocazla unui qufurai. . la neobisn deregllri

A c e s tatiun il."';;' !,trl,tff I;' r,tli!. ir#J c d i I e. re s pi;1i31,1"' rato rii sup erio;.; ;'i;i:,l,Y,l'l :1l.pj9: *iilil.:, :_.':

La qr gnpa,n" ,lyl" medicina tradi{ionali, gururaiul de energiaperversd, este 9lodrl factorul r (F o n g)

,t '. , ,F;',l l,vdii,.,.,-\Gn;,(fig..?O). situat la uni," :r_ea: belor doui :oaserlin preJgngirea degeGlor,, mare ' : ' , ': l-l::' de:larnend,tonifiele.', $i,ardtElor ' ; c.;rtrrctd,trn;r*'' 6ire3flbto:i"", 7l ), a IG2s: - 'Jfib,, situafin apropierCa,ailgitor , , ,,, nasului-l-?n'ifrere. * toii. .. A'he indieg&i:,aCnee, ; ' : ; ; ' : i . . ' . .1na4g.4tim"ea,f*.e! ^:' '. r. .",.,., .,.:.., , /:ie t e ' _, . psrtru e*acuareaenbrgiei pewerse, cat :ti penfru combateiehfe-brei::rnirii,:se:va' :stimuJa Mla{tina vdntur ilar'' - Vnio -,,(frA,', nynCttrt,', 72:\,,' pe ceafE; Sr-fuAt pe orizontala,ee trecepe sub lobul: urechii, in scobiturit., de sub, pr.otubbrantele (ptoeminenle) occipi6le': tont/iei:e.'-, ", : ::''

proilhctic, in cazulunei epidemii.i"H ;;:,e punct: 104

,f;ffi:riit??j",Hfr, ?,gl3Tiii:fi 3y;"ryiln;-;#;iff

frecventd,. nol estebinesd.uno"i^!': o suferin{d fi".;;;";il;"

t:"'Jtr?t'Hil'.:.#i'ffi *i*ffi llt.,Silra';i,xJ#"
ajutorul *.[,
Fig. 71. Fig. 72

105

ta ',.'rrerbing catoe ta ali-rnJ"ili' atneri niclo6;;;;;g**rifjlYffi''f!;,4,x;;

'' '':' ' nfte rem,e,;4$5P11s,^intr.o camer{,bine incil_. zitd, td #,.$, nu se lR meieirce,qaq, fierb,,nti, : rniere, firrctesileg."n* d&;;'f; vlrarnma c::bdi

l;iiHfiF ";u' itltfr

Hemoragia nazald Pierderile de sdnge p:l.lu., i1g-eneral, suntusoare,ceamai mare.parteoprindu_se spontan, fe?a-lnti*.n1ramedicului. an^umrte cazti, ca de eiempt, rri^rrip"ilnsrunea in crrre rensionale arteriald, cu foarte Tud,.l; ;;ii,fii;avr de inimd sau ta tbmei te fipsite o. q^",n u narala este bineve_ nrtd, :pul{rr.,ii"r.ii' consti tui ndun d: r,li,r.pt a; ;ffi ;;" pentru surptusul 9.1 organi sm. de s6nsefiind elimina;;%*"a ta"amint"." cate. gi textele vechi chinezeqti O"rfr"'.il;;..*, satutar ragternazale. in .asemen.u .i..fir.tuitl].i t-u ifutorut hl hemo_ sele;d;^elereie sduexce;i s6nge.r";ail;;;t":v. .lrre sauzeate hemo^ragiei nazale: fulTlti.rngle Ia nivelul nasutui, inhalarea de oraf,Ulfi A.G"iL,..#J,, ,r".q,oase,cdldura frecvenqi' a acestei ;;;A;;"; *.:,Y3::u frag iritatea t

Presopunctu rc. latdpuncte le: i .:,,Vdlceaua'din ipo[et,',pe {Sg- (fig;:?3),isituat ' rnarggrea;ri1sfifd 6 pahnei ls nivehil,trimului:bliu difl (liniacapului,ifi:Ctriromante);,-'niifiere,' nalmE. " Altqindinnlii: astenie, dureridb cap: tonifi;ere, .. m'iiesmelor'! - IGzsI (fig. T4), srtuat la rnarginea afipilbrnasului- ton:ifie're. "' -,,ln,tfrlnirea AIte remediii:apdsarea e-nergicd bu vdrful der getuluipe narinadin carpse scurge i6nsele:as€zarea bolnavuluipe un scaun!cu capul uipor apiecat pe spate, departe de orice sursdde chldurd:aplicarea de gheal[ sau-comprese reci pe urechiqi'pe coloanavertebrall,intre omoplali (acestprgcedeu produce o vasoconstric{iela distange,asupra : vaselor mucoasei nazale.) Daci aceste manevre rdmdnftrl rezuliagseva introduce,in narina din eare ge scurgesinge. - ,' * . o meqh imbibatd in api oxigenatE.
Hipertensiunea arteriali Prin tensiune arteriald se intelege presiuneacu care sdnsele circuld prin artere, fiind impiris dt inime. Ea se misoarf cu aparate speciale, numite tensiometre, valorile constatate exprimdndu-se in centimetri saumilimetri /lcoloandde mercur). Tensiunea arteriald are doud valori: maxima (sistolic6). ea reprezentAnd fo(a cu care este impins sdnsele in artere. si nilninn (diastoliia) sau presiuneasdngelui d-in artere, in mcimentulde repaus al inimii (cdndnu maiimpinge s6nse). Un adult sdndtostrebuie sa aibd o teirsirlnemfxima intre I l-14 cm (110-140 mm) 9i minimd intre 7-9 cm (7G-90mm). O tensiune riormalS variazi intre acestecifre, in cuisul aceleiaii zile. in funclie de stlrile emoqionale sau efortul depus de peisoanarespectivd.Dupd vdrsta de 60 de ani, tensiudeaarteriala creste, frrd a fi socotitd boal6, deoarece acest fenomen este normal, datoritd reducerii elasticitdqii artereiaorte, cdt si procesului de aterosclerozd, specificebltidnilor. Vorbim de hiperteniiune arteriala cdndvalorile amintite. la o persoand adult6.sunt depdgite: maxima peste l6 cm si minima peste 9,5 cm. Constituie uri semnal de alarmd o terisiune cu valori maxime intre 14-16 cm qi minime inffe 9-9,5 cm.

ser oioL iffi ;ffi fu:,':il:f lil:lt : on" "''"uti i' uu

t {
WceauA
drn spate" rtr

Fig. 73

.tntresmelor',

106

107

Ilipotensiuneaarteriali Se consideri hipotensivadultirl care,la mlsuritori repetate. va prezenta cifre tensionale sub 10crnpentu maximdqi srrb6 cm pentruminim[niar pestev6rstade 60-deani, sub l2'cm pentu maxim[ qi sub 7 cm pentruminimd. Cei mai multi se obisiruiesc cu aceste'valori scdzute. Altii, in schimb, acuzi obbseah, dmeteli, zgomote in urechi gi rdctiall la extremitlti. Unele femei boi prezenta qi menstrua{ii neregulate sauinsuficiente. arteriald poatefi intdlniti ca un simptomin ,Hipote,nsiunea tabloul clinic al unor boli de inimd, endocrine saumetabolice. In acestecazlttrl., tratamentulhipotensiunii va fi inscris in cel al bolii debazd. Cauza ceamai frecventi a hipotensiuniiarterialeestedereglareasistemului nervosvegetativ. Ilipotensiunea arteriali semai poateinstalaqi brusc,pundnd astfel in. pericol viala bolnavului. O asemenea hipot6nsiune ocaziot\gld poatefi intdlnitd in sincope,socuri sauiolaps. Ea necesitd un tratament de urgenqidin parted medicului.

Fig. 77.

109

-presopunctura.

r,;;,31,';,n::,6,T,ii:fi,*,,:'*i'l{ff d"t'i,.3;,?f1ffi
pro"ioi,?t"",;tl9ba{ :p.ort "qii
oe htpotensiun" urt".iuii*r"l"Jii ;i
'!

cron ,u#,1oiJa:Hi"1"11111 icd,be i1ip,'ylanents, nefi cia zd de zilnice pe

* ,, deglturui;ijilt-5*ente,strdn idfrit .energic , oopot*nfu,rf*urte,_ , , ir * indieagii:'ffrg ,inri-

' t#;;ij,?j,ffi;;*{{tjr'ffi-:ff'ffi{i{ "
de'usor repeds .1destul si, .', *o&Y,11T"'*1,1f;8,';11i "
I.

$
it

ti

diabetsausuprasolicitdri) qi 6,el superior(datoritd unor boli de rnrmd saupldmdni) suntconsiderate cauzele impotentei. sexuald prin reechilibra}ea enersi_ .. Tratali,deci, impoten{a ilor cu aJutorul.acupuncturii sauchiarcu cel al presopunctuiii. Asacummedicina tradiqionald recomandd: :.l.'....'::':......r.'maseti..:zi.lnic".l.ti$:.:de::@...ldl$|:l:s6$ , i, ',, ' , , ' * O * .'.':....'....:..i..sife},tai:|.i5':$$uri.f..d;ffc

I'

I um;*,p'*r,*t'*i*,#$** :,:+;*ffi
11 0

cetoirrei1o;;;i. ;.;il]te,11.1Xrot seamd ro caru I in rior s fe au une*. J, in.e, ; ;; ii;,,ji: ?.??i.fl,!,1,"" I,l "#

;ffi?:*l#u;::ll"l'1"::,:ii:i:d,lg'J"l$il,t#tg: tt sistemul
;oacd de
\
I

sau. Motrve,deci, suficieil";:;;"i:' diabetutzaharat. pentrua .9:':,j11" vd prezenta devreme ra medic,c6t mai ptriuii.""'"nte medicjna tradiqionall ,-.^l.n$ enersia Integrantb a energiilor.care circuli p6; o_llll_ulI esteo'parte

;ir *;-* *; ;t*'l'i*.;i"#1ft:#;r ;:1,",f#.:1i

mat vorbeste de,o rmpoten{i precoce. Se {i a gs"unalJ.:,tul5rii ,'o'A;ffi ,;'..0n" luq,;,",",T,.,i?1ff f ::",,"fi :,,",,*t"""i;;;;;,f,

l *,,X"fuff l,l?:ll",,,"J.liLril!l:ff j:ctursexuardin
Impotentasexuali

t

T

t

Tot medicina traditionali ne mai spune cr energia sexuald se acumuleazd in ficat, pirtenladepinzdnb in cea mesuie de starea de sdndtate a acestuiorgan.intr-o locutiune -ai-ar" populard chinezdse spunedesprecer care-afost cdsitorit'de mLi .rii; ori cd are,,ficafulcal<i". in India, ficaful erasocotitorg"nui"ui. le animd pe celelalte. Iat6,deci,de ce semai recomandd si stimdlarea inc6 a doud punctece seafld pe meridianulficatului.Acestepunctesunt:
i::l,i::,]:i

3#lrlil

ll;:::j,:::l :,j::::,r::::

I

;4nAsaltul suprem"

$6i

I I

I

Fig. 78.

Fig. 79

111

/

,,Ft\
|,,/zvoru/de cotiturd,
Fig. 80. Fig. 81.

n
Fig. 83

\,l /1

' 'r

ffif#;#$*.$f#fir;tj,nffi ',
5#:'*;f;ffffiffi ffi **''r;*t
Indigestia

$rperoneu-l -rlt , !lte:;.m*na

cd impoten{a sr in ^_P:,l"lqionat de cetemai multed.i survenird ", psrtuce "iirir..?;;rll""

epuizdriifizice

6ssin161.:.1Y nitd pe care de arterare. este '";;d;ia.'f,tfrfl:!i:il'.?[".'J;

rur.u cauzd

, Incapacitateast( oupd o masd copioaiTT-.Y]'t de a digera afirnentele survine care n-au ti[si t saucrustaceel". ile' maion fr.srn) [, eza e se oarecare, "*'1n produce 1t].?$pbt*';ifi"t oin )a dupd :ryo! o

uscatd si amard. I. rde6i ha len d fetida e)-i, ."t.. Aiir""'!u r'."ofr.ri pui*l;6a ;il,a Une--ori pr"r:iieJ?; li.incdrcatd. generald proastl.cu ^ui fc!ra,.{jenji.e! Un asemenea tablou crmi!-sJ'iie#;;?,11i ;; apendicite, febratifoiddsauintoxicatil i.ui. D9j"g{d, o indigestie dureazd't_I )il", rareorimai mult. ^ Aceastd suferin{a yqgt de tratat, intrucat ;r;p;;a;;;;;li. "rlisi instiruirea mentelor ,,vinovate.o unui regimhidriJ .r"i.**ri la indemAna oricui.Varsaturile, l";;;J;;, ";;. suntbinevenite, iar cdnd, vor lipsi, vor fi provocite mijloace,cel mai t;i, simplu fiind atineerea luetei tornuqo-full. brpa-'i#,.r., vdrsSturilor se rec5mandd infuri.;;t^6 menta(3_4 cdni pe zi),decoct rece demuse{el (3_4;"1;.;;. La aceste mdsuriobfigatorii si stimularea i;t.ii udduga urmdtoarelor puncte: -ui ,,t,,{iut prinlului,,_ Sp+_ (fie, g2), numit gi ,; (g.r el9 punct a.l. d ige stiei,.] situaiin scoUituraaiii

Bolnavul de indig.estie se pldnge do gura

'

,ff:|:r,

qarsinii interne a 6b.ftfi;I;;':;r;i

,4tte^inlicqgii: _ tunifiere. balondri

.incetiiii';;";:"u

,,,,i*,i*"#I{,i{{{iffii;,Y,f,i:_;l!nf,2),situatra ' _ Aispi,eriti. 4tA indicayii:vdrsnturi
.".rj,utJffi;:. n'oot puternicsi respingitor,un produsal stagnirii in stomaca

de indigestie sunr stomacut qi ficatut "" ":;rgJf,?eresponsabile 112

113

'---*"'*'**''*""*''--ffiff*'*-**'-

'' *-- -'-----

Insolatia

p6nitar"n,:.:i^T:gi*i"i, urgenti. pi"iru oncefel deinsolarie. oncaredintre dumneavoastrd ff;i"i:"t"
pout, iuu ,rioatoarele rydsuri: bolnavul _ -. sa indepar-teze bi. f".rrrl'iu'no, sau caloricrsi la umbra tu,", intr-o-.u-tiiri'

_{ea fli,Xllb,iil,,':ipjili|l ";";;; Astfet de irisotarii necesiti. ;" i;.;;#."?'"oTT:.Hi]i;il:,::
,a.o.oura qi ripsitb db

.,a o,i i..i.T; r,;;i;

usoarr, t",u f"?J3'5f^".i"ilfi se "::: li." L1i",'."nria..uta ma i

nu-raJungeau nici treipat,i..i"_Ip"iu[,,.,," ctureri de ..bdraia..rarnpletor. y;rjj lui ut"r:;;;;; s.icu arsuri capsarr atepiel;i, de gradul rr.rou* ,.""r1.,"" :1._111:!i.r. v-au pierderea prilejuir *rttoiriie de plajesaubdi in ,flJ.ntu,i

H#l$,::-"f,ilT'::: -,cJr;-;;;,;##;,::ijcxrffi
"*",I".-iI

a i. .,,', *. i inso Ia i-d;; ; r;fffii'ilHi'jl'fiX ii legt li,t ,,u i a[r respectat rlc medicului Indicati_ dc a va ::^::',:

Cu cdtd ner[bdi -sa mare si cAt de 6"ru19^1f,,t"pta[i .vd petrece{iun concediu la

Insola{ia,spune medicul tradi{ionalist,esre provocatd de ^ p.*"rr". Addueati.deci ,,foc".unul din-cei6 factori,l """'' la mdsurile amintite, si masarea "n".gi"i uniatoareroi;#;;;?;;',' t ,,Bariere internd.,.,-_ VSO_ (fig. g4), situat la atspersr e 1lnrnsola{iileusoare); cu apa'._ VC2s_ (fiS. g5), situatsub ,,J;antut nas- tonifiere (in insolatii s6verel." redoaiea (in{epenirea)cotoanei _. ^j!!:,i"ai9atii; _ toni/iere. vefiebrale

2.misuri{eqsupla mijtocului pliul"ui prji*i"fri :

m ;i zgo

Insomnia Somnul este indispensabil intocmai ca apaqi alimen: _vie{ii, tcle. Da.cd un om poatetrdi frra mbncare mai bine i. jO a.,if.

- sd-idesfacd hainele; si pe falriconrpresc rcci sau sa-l srropca,", .rt'lornl'lX,ot "uo

cucare si_ifaci vdnt: _ sr-i f iT$r'l:i.::"_:r3nrai pund sub nas, s *rii.", #liil: J#!,". "11,,

dupao tipsdtotatd de somn, oe numaill ,ll.;;;;ri.i""il;;; unelepopoare obisnuiau sd-qiexecute ";ndu;;iiiil;;;; de..o.n-. Somnulocupd o treimedi" llll,pliuuliune vre!'noastre,iar visele,o treimedin ceaa iomnului. ;;;;; i, p;i_; ani.deviaJ[somnuldepigeqte ca durati ,tur.u a. i"p*: tul inversdndu-se ra ba'trahele, "egfr", cand suni surrcrente doar 5-6 ore.Vdrstnicii-mai prezintiEi o artacaracterisrica: dorm mal rnult.ziua-decdtnoaptea. Aieastl dereglare a somnuluieste cxplicatd de cdtre medicina tradilionald uitr"r, intr" .it-"r'in."i

-tl:-.-Y--

:,,ganlu/ cu apd
Fig. 81.

,,Poarta spiritului"

,,".."*','uT;;:1,fi it rapersoaneleclr, ::::'"T,:'J'rHm:*:Wc.caroric,surven 11 4
115

;il.i d6i?;; energetice din meridianul veziculefbili;;;. O insomnie Doate fi inuin.a nu-ui-pr_ ai.ilur"a enersiei INN sprecap.in acest scop. sepot,nuruu'r*at;;;i;;;;r.,t,", . , snirituluil,.:-.C4_ (fie. g6),situatIa I,5 Qalga

IANG, caurrnare a deregidrii.;"rgiq_l;r"rr,

de scurgereal energiilor INN gi IANG, prin meridianele bdtrdnilor, gi mi;cdrilJnnv gifnNd Jn uniu"rs produce se un deca laj,,care perturbd ritmiciiateaso--rnnulu i. Fiec5ruiindivid ii suntaecesarq S ore de somn.O in_ somnie semanifestlfie p'n."O"."rru "ifrri., orelorde ;;r"?;i;;. pe noapte),.fie prin imposibititatea de a aOormi. rnsomnta esteo.suferinlnin continudcrestere, fiind consid_ eratd o boali a secolului'nostru, ou-.r._ur. a deprinderilor omului modern: consumul abuziv de cafea, alcool, tufun, medicamente stimulenrl,- s"aLtii, ati_!nt"ii" irlti"""ia "iap l6ngdace-ste caLrze, insomnia mai poatefi int'lnitd ca un l" il,!: srmptomin unele boli: de pl6m6ni, Oeinima, d;;l;;;-;, nervoase. Cum se trateazd, insomnia? Foartesimplu,vor spunecei mai mylfi, cu s_omnifefl. p9at9 n u.ot .ijfoc terapeutic remediul cel mai eficace? intrebali-p a"iii^.'"nsumatori de medicamente,somniferesautrarichilizante si veli una ii"i ," ..l"ia diminea{a mult mai oggr:ti, blri* cu dureri de cap si indispusi. "-".*l Ce-i defEcut? Re;;G;'u."i"r.ai;;;i; il"diJ_ ta\i-vd ia medic, care,descoperi;il-;-;r"za rnsomniei,o va puteatrata in modul.cel mai corect. fe ianga t;r"_;;iJ; te{tr911 cdtevasfaturi: culcali-vas;il i" ore fixe, dupd ce ati aerisitbinecamera; fac.91i o'Uaie.afA"F f" pi.i";", il;* ea culcars dacdaveficondiiii, .ul;;{i;;iicaput sprenord. Referitor la isiena 3omnului, iatdtie spunea la culcari trage oUlo;*r" p"rt." creler, Napoleon: ,,Seara, rar dimineata scoald-te , d_inpat c6tmai repede qi nuiarteri,.. Tulburdri.le somnului, i"*i.ifXrN_nNC, a;a cum reiese din textele vechi,"onfor_ r" auior.r"^'u"u, exces de enersie

;l

l

i

' 'Alteindica(ii: fne6.palpita{ii- dispersie: : Abeite puncte:sevor filasa seara,inainte de culcarc. : Manevre Shintsu: : :gi repetatepe feleti laterale presiuni usoare aleg6tuluir; . din pozitia culcat la orizontald se bxecutd rnisciri rapidecu degetele de la piCioare (in felul acestao mare cantitatede sdngeadundndu.se la piCioare; creierulva fi mai putinirigat, Ceea ce va prcducesomn). Isteria
Atotqtiutorul, chiar qi in ale medicinii.estesata cu diasnosticul rruur sdu se de .rsterre isterie penuu pentru orrce orice mamlestare manifestarecapncloasa, dapricioasdf lClOaSa, mal mal mai -sau

:,

$
!: '1

h

t

come rstence, isterice, cdnd bolnavii qr mai reaclioneazi ioneazd nici la cele ,temiceexcitaJii mai putemice excitalii exteme. exteme.in In Evul Evul Mediu astfel de bolnave, intr-o stare de total5 relaxate, erau considerateposesoarele unoi puteri demonice. Dacd nu reac(ionau la proba^arderii cu fierul la moarteEi arsepe rug. Nu de putineori Iogu,,ergu.condamnate cnzele de lstene rzbucneau in masd. O crizd de isterie apare in circumstanle psihoemotionale deosebite: certuri sau conflicte sentimentale.'Dripd crizd,bohavul lqi reia activitatea, ca qi cum nimic nu s-ar fr intdmplat. In antichitateisteria era consideratl o suferintdsp6cificdfemeii, ea fiind cauzatdde imbolndvirea organeldr g^enitale. De aici ,qi numele de_ isterie (hustera in limbi greacf insemndnd uter). Dupd ce multe secolede-a r6ndul isteriia fost considerati o boal6 mintal[, Freud oincadreazdin grupul newozelor.
_rVechii greci, asa dupd cum ne spune Aristotel, in insomnii comprimau si ei vaselelateraleale gitului. De fapt, ei comprimau vaselece transponausirige la creier. Pentru-faptul cd o astfel de manevri producea somn, vasele iespective-s-au numit gar.otide.(care provoaci somn, de la Caros, care in greceqte inseamnd somn). Si in Indonezia se obiqnuieqtesd se comprime vasele car6tide'in cazul insomniiior.'pugflrstu.Japonezi,in timpul luptelor tradilionale atemis, urmiresc aplicarea unei lovituri oe gralle rn zona arterelorcarotlde.

{::_.t: cuvinte l-.-rd aceastd ^tryl despre cdteva boali. Ea se manifestd sub fonh; yno,rgri.zede p,JQqs sau rds, senza{iide sufocare, mutism,tulburiri de sensibilitate,.pareze sau paralizii. Se.descriu bhiar

evitaleg unor€semenea. false afirmatii,

;;r6dl";; :::H"1,...11ilp*pri"rutprlniioT;i.fi :: *:.rm;ii#HfriffiH?'f#lil -: ,, t!:ao;;gr,;i ,";;#fif#",;{":;:{;ryi;i,f;_;ffi .BuL,:yt:l

1 16
117

Kuatsur Primele mdrturii despre folosirea masajului sau a altor tehnicimanuale in,scopuireanimriii;;i bi;r',,. ri"* nli'r. le gdsimin tratatuIm"'didl"i;h;;;, ?o_nong _340 -e.n. (28 1 p ei _Ts Tc _ heou-Heou 1, i _ angi,, p;;*rip; , i d. urg.nrd,, ), reedirat de mai multe ori. fintr_unul din iapitolele sale, autorul .uq poarefi .ur"ui a" lu ,ilurte un 19nlio1ea34 bolnavin stare graX,dacd i.seciupesc energic ,r..f.,iI".' t-l pame drn metode aufostpreluate decdtrejaponezi, care te-au adusimbundtrfri prru, rratar de medicina Fb{;;fi;iql in limba-japonezd,

,,Podigul cel mare"

Fis 87

ff"yl*r3ji

numit Kilkeisai Kyuhd, upu."in

*;;;ll#br;ft 5:f * #,iril;f $,ilff '#rfr ;,."|",x'hlr, ; ,;",a n dd s rim u i# i i#rit"ifdlqi,l ",i
.ur" iai, ftr{.ingerare ,' , ' prau'f:,tT;SJt-oii sau

ne spune ye. rizi (isterie) despre ca .sj "."Ti3l',ilflToJi":.:I

puteaveni in aiutorul,colegilor 1;,;;iffiil;ffi;"; toiucblOerrtalr -ry cu ocaziacom_ rrad,i gibna te t rfr i, rrin," i t iau si Ken fflj !i'l:l do. Candi_ 9e. erau datlr pentrulectii Kuatsu in moa-nguros selectiona{i, ei trebuind sd treaidc: cat"uu-pioUe. uneledin ele chiar :ucges

rreptat aufosiadmisi h ,ild;ii;;'*

Manevrele Kuatsu au-fost multd vreme pastrate in mare se_ cret, ele fiind practicate^deun foarte ."lirun, numdr de medici.

*'f;i?d#tj;:

careo qnangulare ?J"proue reanimatd prin

'*#nffiff
118

',',,ijsJ;ru-::r,Ti1!fiHf;9*;,itfi1j Kuatiu sefolosesc #;ffi: ;;r;j;1, rftuqra,presiunea ;;'' anumi_ sau puncte de.pe corp, eiecuiate cL a1,utorui'6;;i;;. ';;:o(!;;4i :o^I::le
lnsomnie,tipe,t*nsiuouur*l"rd,
palmer. pumnului. cotului, genunchiuluisuu cal,"auill. b;1. ffi; multe dintre manewe-suniA?rn l O. executat, chiar f'rd o despeciar itate. Apr icate .' "i;;;. *rr.'iri.;6i'#;;io' r:eit]Ig rr! .pot actrona de la distalte,,!. rnoA i.R"", asupra inimii si pIdmdn uIui, in extreme r" f.ri"ti- in t"" L aml n ti t.. Eurgpgnji auluatcunoqt,n,ia "".i"n J.rp?;in'etoaele .. , pentru Kuatsu in anul

Primele ursentecale a.ybeneficiat de metodaKuatsu au fost lipotimia,sinc6pa. loviturile vi;l;#;'p;.rderea cunoqtin{ei. penrru

r-', ,,,,,,i;ii 1qq4:a*'p"*@; "ilriire:_ a

f,fiT,:j.,,

Ie2s, gralie lr.iirit,i,irt l. i#ili;1"L:

lovitut-UoiJnr", ineca{i, :i^.Tlry"i spdnzurati etc.. vom expune cele maisimple,rn"*...p"i?;iil;ffiful;;: oricine, dupdsimpla
""".,J:fl:lll;::: lectur[u iano*ifou i,i. rr_u. "! = via\d;r*z (Kua =tehnicd), ertrennincr maffffi:il"ffii;it
119

Pentrucei interesati si foloseascd aceastd metodede reanimare. lipotimii,'sincope,

F ig ' 8 8 .

Fi g.89.

palrya.

in pozi{ie oriiontald,:cu mernbreleinferioarein,tinseo iar celor superioare salvatorulle va imprima miqciri de rota{ie. DacEmanevrele au r6masfhrdrezultat,victima se puRein pozilie gezAnd, CuCapul aplecatin fata; salvatorul.sus{inAndu-i pieptul cu o mdn[, ii va nergulg rapid intreaga coloani vertebialn; cu cealalti. Dup-6reanimare,victima va fi aiutati sd se ridiceqi,insgti!5 de salvator; va facemici plimbdri. Petirnpul plimbdrii i se va percutaugorspatele cu

o nnasaj gAu, b); g*n1" si ceaft(.ng. .bl6nJ-n" uqoare pe,"giufiea gu nltp'a lomLarfi ,--,:,p9fu{ii ($ale), rarcu vdrfuldegetelor, ujrt"Ura e lvrlwvr i* iiiffi; -4' u*l*?;:;lflgaitt '"v

Lovituri la cap;

*il'.'# x*l r?[i*:1uu,l?i*:sT:t""ffi
intenra a trdffiF#]hnil olTul pemarginea
Le$in-sin:copa: . . o seva desChide gurabolnawtui i]nmaregrab6, prm apdsare cu dotrl max:ilare; pentruu+urarei_{.g9i9p. ob-rar,.Tnffe

Spaizuratii: - se taie cdt mai repedeposibil cordonulde cares-a spdnzurat victima; apoi se va aSeza pe un scaun;aceastipozilie ii va favorizareluarea respiraliei cdt $i executarea in celemai bunecondilli a altor manevre: masajul cefei{fig. 88 e} Sipercutia cu vdrful unui degetpe vertebraVII cervicald(fig. 88 d); plasareaunei sursede cdldurd (o lig.arete aprinsd) in apropierea degerului mare:db ia picior..

va fi hgE sRlte{fi!. Ir;rsul ," in 'aqaz6 peun.burat sau.cagd; i;bir-tfi;; in aceste.

din snqur 3;$fl:;?if;ff bft r. ''"fi:;j-1,i'!''i;: c viitima
r dup6.ce a vdrsato gantitgte apreciatiHde apl

;ffiiifff 'e "a;iupi

ii,*tn**'

mai inainte

se rd$'r"uiJ1q;.;'l;ft;''fi; Pozilii #*11,"*t*'

,

;:rnei' o*,, poziiilre,ae l,i5.+i'iqiliarelua f 11-11g1. uunoqflntto seContinud,prln
atte*lneiry.ii sea-Sa;i

Fig. 90

120 121

Lipotimia

?"#,0; cioarele,intr-un loc brne aenslt; - i se vor desface hainele: bdtut usor pe faqacu palma sau cu o batistl muiati in ^^=:^r^1.fi apa rece;

Un asemenea accihen.t ._r*in.in. Ain cauza uneiproaste iri_ ga(iicu sdnge.a creierului. ii. pioOu, Ol'oour"r.violentd, de un putenric. lipsa'de u", .u, .aiaura !91_?lotiqnal, ocazta uneiaglomerali i ;. "_."S"i't., In momen-tur initiar persoanarespectivS simte cum toturse in jurut .br,'upoi .;;. cunostinta. iiy:l:t,: ili;;;;"du_qi in aceasrd stare fala devine fatida. ;;.;. -" ;;iilit;rJ; percep.tibil. iarpupilele "*t'r.riiaiif. se'micsorea za. t marmurfl dintre cititori iunosc. debuna seamd, 9] masurire de urgentd ceseimpunintr_o asemenea siiralie-fe r"amilti__;;;r;" -

acupuncturii sai cfiiar,6,;;;ifiJtu"ri"i estesi ripotintiasau. in termenii medicinii populare, i;s;r;i""'

Una din ursentele medicale care benefic iazd

Fig. 9.1.

de serviciile

,,$antul cu apd"

bolnar,ul vafi as,ezat orironiul, .u';;il'ffi1i.

- i se va pune sub nas, sd inspire, o1et. amoniac sau eter. Pe ldng5 acestemar,iewefolosili qi presopunctura: , ' ..IrrtrucAt medicina energetic6 considefb lipotimia ca ,fiind, produsb de vidul energetic din , meridianul ,cordul*io se:va rna$a un punct de pe acest meridian, al c6rui nume este foarte sugestiv actiu*ea,sa., Acest punct este ,c* ,i,,in,,leg........;,..Bi1iiti.,o'.de.itrii.r;..g;l:6g'u,9z),sitth.rn

,,Bucuria de a trdi,'

piersailHghieii ,:, :,,: degefu lui.mio,dela min6; Ianifrere, poate fi stimulat de urgentd prin str6ngerea El : : ,, ., unefgio6:t:veffului,acestuideget. . ppnct,,eficient.,.si: , , : ,, Un,alt,, ugorde ,reperat:estts, : : 1'nu VGrg ': apa ,,''''";$anlul tfig: 93), situatsubnas; ,, ,;, ., .,,ps,huzasuperioafa,-,t0nif,r'sre. :: ,,AIW :,:: ,:, :: ::, indieulrr sincop6. tonifi.e:re. Atenliet Nu confunda{i lipotimia cu:sincopa(oprireabruscd a bdtdildr inimii si respilalib\; apoplexialfierdeiea bruscda paraliLia cunoqtin{ei, urieijimlatali O'e corp si 'coma ' respiraliezgomotoasd); isterica (vezi ,,Isteria"): convulsiile (vezi ,,Conr,ulsiile").
'Groparii Evului Mediu, inainte de inhumarea cadavrelor, pentru a se convinge ci nu au de-a face cu o moarte aparenti, le mugcau v6rful degetului mic de la mini, ln apropierea unghiei. Pentru acest considerent, respectivul punct mai este cunoscut qi strb numele de ..Punctul cioclilor".

Fig. 92

122 123

Lumbago
,,Poarta destinului"

Zi'"i,, sangerat punctullang 'Ling irir"rr",r.j zvorul podiqului tem").dai nu in sezonut ex_ cald..... e Masa{i Or":j_OX1r:* tern" * VBra(fig.'9+l t. ,,tzuorulpodiqutui ex_ ,irrrT"#'ljouirurade sub

sd-si rilr",r" r"'".*a ffi;i#1,ll.t!1,"jlLJi,F:: l:.i ;1,:l ,"lu!,n[Jlii.,f,.!ir,ruJ; "in umeri qi maiginire .orpuirr.
*6,"i;;;#l"la u,li,ea fiil}ik";, c.ro, fii,I1e
rrl,*ii:" n,fr uru.

rlor.'.bolnavu se mai poate I nu apleca n;"i'i"' lri"'--1'j:i_ln':'l

::Yt?',

iil'xT ;;w;.1 u:nt i:il# l;' :Til,:{+'+,i'r:,'il: tti;.ei .'J;;j' ;il;.';;l]f,
"a

irebuie. m.ai.rlri,.fi#;;.=":^t: lombalgie Ja

ro"u i.."i# ira,a eshern il,|f ia disc uIui I'"r"'"*:. . run"i "f:il|;l',H se por ori..i"o""iur" ascunde TJH,"Jl,T,spatele ";J,To?fi (at6t j:f"':'. critqi senitare ra Mrbalil.;;;;"";r::fflelol (m.era staze raniveru I u"ri"uri,lo, i iilllr;r,,;::*. Ji'.J "',..,, r"'t,rgii, .i ffIi,',i.:'l.T,X,":-g' oi:* rrase o

tu6nd u-se bor ire a rtic u r"1i ir".it' il::r".r;:ir. E,il :]ll rlxil,,:;

r;;"i.d, s seamdii joacd umeze'la. ftgul qi C.auzele lombalgiilor . ^ sunt numeroase. ne nrim,,r _r^

,"ili";;;il frffiilrr?ffl;lTl ll ,'"" prerungit-pe.r", oecransarea crizelordureroase.

tut" not'ila' in staoi'l cronic,.ano il'I-impiedica o bctrvicrizele estesuportabila. acute se instaleaza iroi ""'ir"Trerea

"'ll,,:xff i ;"?",1t;i[ru$l'ff t:;{il{ff :1d"i{ff:rilf

i,;;;; ;:,y, ff;t,m*x#i.* ";._fln'';ffi
popularesub numelea"

n b ra, era ffm,; :* i'J;ffxfi,J.T I? lo: "i ve*e ::jli: J;fr tn termenii mediclnrr "-i]'';^:-lrrusur'rr

(permanenta 9ronlca q; .rponut,lui."

(ffipodigului extern"
Fig. 94.

I

I
Fig. 95

Dartot medicina traditionard ne maispune cd rombarsiile se datoresc gi unui.blocaj endrgetic in meridianul Vr";i b;iil; rentrua le amehora, masa{i si urmdtoarele doudpuncte:

,"0i,;,ff,f#1{f:l{:it'-'oi,Y,"o,!,;(ne.e5),s*uat
AIte indicalii:

impo*anrd 'rot*r,i

if',:J'ff:j ;:::'LP'

aftIstl (pentruCre qtere a condi1i ei fizice) ": i#lt "ir". o ,,Bariera -.VG: - (fie. 95,situatsub t4NG_', vertebra. IV lombard (prin comul ?cesteiurrtrti. trece, onzontala ce uneste marginile superioare ale _ dispeisie. oaselor bazrnulur) Ake indicap'i;dureripostoperato fii _ dispersie pareza gambei qia labeipiciorului _ tonifiere.

inpotenta sexuald, reanirnare.

Masajul energetic al trunchiului

;..:^.r^_-..-.-.

:" :- : Irl:ji. lrg Dolnav./ V-a{r ; ;r -

vreodatd de ce.v[ simtili reconiortat dupdo Y:t!:-l l1b1t pespate. exec.utatd o.i
mai intrebat, de \rs ce, uri, in ur asemened ascmenga ocazn, iurrrwv4r,

a" .ai. Lri;;;li;il;i;r;

ilet i;;ii i,f1ll1?iy*,{,trf a po !i,:_.*, rl,o _;;; tiomi itdIamem b;.r.l'
124

sunt-mterceptate numeroase punctesitubte pe meridian"f6 .ui" tt orazdeaza - vasulGuvemor pe acesta si vezica urinard. Jin cateva puncte cu-actiune speciald, l1loa !9 gdsesc ir":t'i .tihu. Ele au legdruri "",^rii energetice cu'cele,i,ri ,"f i. Ji;-#;il

altesegmente atecorpului? i::t'-?i:i.:-1T?l -$i.nu rilra raspunsur ra Ttt.spatele aceste intrebdri: in timp mp ce se maseazd maseazd snatere
spatele

se

125

ri
:li rnrmd, pllmdn.fic1t,,1topac,, splind masajului puncete Sfrusunrst;^t1s11myi3,; "t., in ,timpul a;;.4,, rnorreo, sunt srimu_ lateqi organele .Jr:u::_:yn, l"83il-.n"rgetic. Aqa se explicd acea stare de bine, urmamasajului, care actoneazfindirect1:..:::fl,*ii"rlia'i" asupra futuroro.gur,Jtr. Punctele Shu maj au o catitai;:;;;;. de a acfona, chiar dacr sunrmasare. numai,,r*;.;;;jorgun"r" respecive sunr rntr-undezechilibru^;nergetic. AJ;" ;,expticd de ce chiar masajul. unuinespecialist eite ,*uiC."Uune rezultate. Pe l'nga acesrrnasaj )i ut.spatelui. practica raspdndita "..iriirr',i in toatdlumea. se mai foloseiie. de curdnd. in unele tdri occidentale' un tu.uj .i.i"ii#;;T -".op t'unchiutui, denumit t1u slj energeti c,,deoarecd ur" o..pt ro Uii'',u r"; ;";il;il;: ue raptacesta esteun mayj finiul" cu unul saudoud "*.i.urar in fis. 96_99 9:q*r.,.4qu ies cumseobservd rra
fi bldnde,ca apoi DeDarcurs sd creascd in intensitate. Acesterun.ui" r'unt, - masajulliniei mediane anrerioare, inrre^pubis si barba. apoi al tiniilor siruate pe

l rlli

,f ilil
riiil ltil,ll

rirl

1 ;,;;,"o"pe i; ffi ;; h i;i,illi i; i.oTffiHl#,:T[: 'eq.
fla".";li'i;;i.

Fi g. 99

ilil

i'g. ,ot, p". i;i;i'-'rua;iJ' are g'turui, ,*";fii?Jiol:"ii{!:r;1?ut"

rEl
Menopauza(tulburiri) .

-l

l-

- masajulbldnd al liniei r-nediane posterioare. al liniilor de pe fa{aposterioari a trunchiului, in sensdescendent (fig. 98): - masajulliniei niedianeposterioare pdna in clestetulcapului, pe liniile de pe ceafl si partea (fig.9c)y superioari a sparelui Acest rnasaj poate fi executatc1eprofesionistisi nel)rofesionisti, de trei ori_pe zi, la sfdrsitulsedinlelor dc acupuncura saude presopuncturd.

Fig. 97.

126

Menopauza sau incetareamenstfuatieisurvine in mod fiziologic, de obicei intre 45 qi 48 de ani, datoritd sciderii func{iei hormonale. Menopauza debuteazd prin scbderea qi rdrireamenstrualiei. modificdri ale caraclerului palpiratii, ltristele sau iritabilirate), bufeuri de cildurS, dureri de cap,-amo4eli,zgomote in urechi, cre$terea tensiunii arteriale.Acest episod fiziologic se trateazS, cdn'dsituatiao va impune,numai detatre medic. Pentru orice fulburare survenitd,cu ocazia menopauzei acupuncturasi chiar presopunctura sunt de mare folos qi niciodatd diun[toare. Deci, estebine ca toate femeile si re{ind un punct 127

Fig. J00.

"Regiurrea trci lnn"

- **T

Fig- I0I

ra aproximativ mrsuri. dl ojir""!rli1,l-otil'.tq l'.5 " posterioare. A.;J;;;'""n i."alta a liniei mediane
de ftanspiraliireci 1cmpunctde vedere , oe cdldura, ;,/,'"e insotite ^,arl, getrc IANG). ",.^n"rg,"ti: ii,ffi?Jitff,3X*; ' 'uio'i "io'i'tiif
._

cerutui. _ ne.r00). - Vro ff"'Jj,:?,.::'iiJ;;ti:?,t situat pe f buzeidr,

n?:o-?u"i'.iii'u##T3'3j,ffi ,ifllili:'j{:;;;i;i"pentru

Menoragiasaumenstrualia prelungitd mai mult de j zile: o,,Reuniunea celor.lrei lNN" - Spr - (fie. , 101),situatla 4 mdsurideasupra maleoleiintemel . , tontfiere. Ahe indicagii: menopauzl, imbitrAnirea Drccocea unorfemei- tonifiere:. Dismenoree saumenstrua{ia insotiti de dureri: '. ;,MunleleKroun Lun" - V60 (frg. 102), situatin scobitura dintre maleolaeiternd sTtendo':' nu.l lui Ahile - tonifiereAIte indicalii: penrrugrdbirea naqteriici eiiminarea placentei--tonifiere (procedeuleste f,oarte \', , mult fiblosit in ehina)., ,' ,

Menstruatia (tulburiri)

mir";ffi"Ji,:ffi#l[1.?t',:ffiTt:ll;1,*i::'[{:*]i
128

u"nencia desrimurarea 1,-..111-,'tii"'iJi $d,,Y',i,:f#:,.h

jl; ,Tfi i,iil,?:ill. ffi,""rf :X'JH"E;?Sf f*l#$i.'3.,T"f

l":";f"-it'ttr.:d"*iL"#iffia;gii;{$*;
,,Fiil prin,tuluf
Fig. 104.

i f ,,?frl i,"|'f:il;,"2 * "#i",iji:q?fi nftH;f;hffr

Mensftuatia estt

r

Fig 103.

129

(2 . .,,, zi,,8 g{11 la nq iauc. r"aihred*dih,ilffiii;:iil,, , :. lil,e. .' tuzie ce.nori f iiz-ia"ip*'Ji=,[afi:i $5,*i+e_t"r ' lncetbrea U@".lliln =iO'ii't"*.,t**"iiul1i , : 2 c6iipe,zi);.tataiiius'nb:iJ* ;E;i#;:1lillyar"e.. ;, p_qsea .

' .:. ,4tte"iiyi!:ttihftrzie,de:cbada.goricelului .

r

.pe
.

zire: . I , . . o ,;lteiepteil _ fFo *.6fig,l03;isitual. :l ins,9ri1,, pefa{adorsatd,a mdinii,in afrgerea pliutuipurn-

, t"*"ioi"|irz+sz,ae

' Mensffualia.nereglllatdiau nerespectarea in-

ru{irioard,a abdomenur"T.Tge

t:: : nului dispersie (Plf$ un' omen9$fa1ib fp*nt *!;sfii"iiJ"J;;"i#f care vine tii', avans); ^tt

. ,

* spt,_{t!,. lu+;,,rltu*t ni1t1yt11i" . ..1,,F.ii| tu ,l mijtoCul marginii inre,Fe u iuu"i . firtruiui:"iur.l, : fi.e1e,;lpenfru r':i' , .' o merytrua{ie *iarriif.' Atte "uou indieqfii: dareri I . , tistibutarc'_ffipersiie,
Migrena

Fig. 105.

,,, aleS' ,i .,,, ,, ' ,iidrrtrefiniofunde, ,difiize,,*i permansnteli:ft141', ,oentu o:asemenea:rnigigsd:se Vo ;91ffi$::: ' .::::i:i : ' ,::noaDtgol ..'.;...;....'.pifl..;;."|p'6711.::;''61;i1'.''t.6:.-..:{flg1.':1.651,..u

tipuridemigren6: doud descrie tradilionali Medicina , ' prin r de enetgie eNCes ,' ' ' $!$,,caractefntepryn',, ,' :

,S?:,T:

De celemai multe ori migrenaeste confundatb cu cefaleea. Pentruevitareaunei astfel O"e grq"ii, tiebuie spus,de la bun inceput,cd migrena t"."iirite.i{ir_ar"re de cap,pe c6nd i1" eaput6nd la fi a-ccentuatd |geqyl intr_oanumitb :^.3I.-" :ap, reglune:occipitall, frontald, parietall sautemporald. Migrenasemanifestd rrd ror-u u".i..r". dureroase localizatd' o jumdtatede cap'av6ndo o"rataae cdtevaore sau chiar zlle.'a Cu un debutin aOoiejcenta, *.".ie".rferin{d se intdlnegte mai alesla femei' ea fiind rutiiuti-iJmenstrualie, oboseald, abuzde alcoolsaude rutun. Cauzele mierenei pot fi : (disfuncfiiale intenstinu_ .digestive bili;re);'irr[r-"l".il jsinuzitd), ;i 11i.. _vezicutEi senzoriale de

,:: :: 1 :ilnOu''Cetor .::; aouA6*5s Frin 'bielullgir€a'd€Eetelof :.:.:;'..:.::.;'.ma1g.giar6i5torde:|p.rn6nE1''iontf..''.. 'i IANCT.CgfrcffizatE ::::. :,:::,:',::':: .'r:i'pna' ,exc€Jd;'lengi.gle' ,',61,in:'drnari. ,,,',, nrai :alss:ziua;, vii, s.ulvih, 'Pgntruo, , ' , i "' ,,'6t*r{n.migrgn{ 'Ce de' ' ',' puhetul iei:*a'ft.4qa ;.O,,$#rE ,l.;l.,,.,':,':

,,'',,,,t',

' fftg!*#i;.ilr

vedere), reumatismale ."*i6ufa;,.ir.riu_ lartro)a
se localizea

'.:.;';.:....'in,5tgE.':grifl'bJtiv.(s'portivi'ti.arti$ti)..:19''1p in timpul unei crize puternice se vor.mai masa qi urpuncte: mdtoarele :;:;.;i'.:'..;:..;...'.i',,V|len:|adu : :: : : :r: 65sgr[ deasupra.mAfginii,,:sUOen-o#e,.a,,Wschii -

zd mai frecvent la ochi. frunte, t6mple, nino. i"r"1ita 1;,.'r"rro_.ne, !i'a. ca:lrcri_ "i mare,umflarea pleoapei, greturi,virsdturi. 130

O dureremier;oidi

'; ;': a aatl,':,''111 ,,-i'"'ii,fmiibaar,', ' , '' ' ",.,,',,',, ';,;,.{$s,.i,.tog},'' ais-.',,. ti in1ftalal,sprylgeneloi,t ;,.',.';... .$itnai' ,' . j:pffi;;#iu';#*;*l#ili'i**iJi##" 'iu.-"ryhtiat :'; "i'

"'

131

,, Pri m e;te la crt m i/_e "

pe/e a/be' ,,Pa/ru

Fig. 106.

Fig. 107.

r Pentruoricb'migen{ , mai:.i"t n i*u1u,, l)trahd, fiuntea ceat $t punpluldintre'sp$4cene "*-'rora. ,';aiibtjrs-i:e! Fentni rnicrene g1,local.i-zgr-e in ortitd se :mandb masaiiilrouurui *",iriiTn* "_*, ., a]ti'iilr. ,]
Alte remedii::cr

d;ilhil;d;:frt;o#i!#:.

e ,', Poarts uree:hii 1,..JFzs*,(fe., 106),situatln scobituna din fata u ceserormeaza cand

ie

r"rlf,ffir|ffi#fuffihiffi
Ntiopia

Printredefectele principaleale vederii se numdrd ^ qi miopia, rn care caz subiectul mai bine d. uproup"dec6tde la .ugd:. ochiut *:llllu seformeazd !iil;.i' l;ii irnugin"u rnarntea retinei._miopupj Un dstfer de defeci r"'"?."","ura vv vvrw foarte -! binecu ochelari sau cu lentile Ae contaci. 132

Medicina energeticd ne spune cI vederea unui om depihde in mare mdsurd si de echilibrul enersetic din meridianele ficatului qi stomacului. Cat despremiopie-eapoate fi de tip IANG (cu ochi mari qi scoqiin afard) qi n rNt1cuoihii infunda{i in orbite). de vedere,'nemai spunemedicina'tradi{ionai6, Acest &efecd poate beneficia pe masarea anumitor puncte. Aceastd metodS, f'oarte rdspdnditi in Chirra, este practicati in mas[, inci de la virsta prelcolard. To{i copiii, dupd un program bine stabilit, iqi maseazdzilnic timp- de 2-3 minute, c6fte2-3 puncte. Acest tratament, cu scop preventiv, este,compus din mai multe cure, cu pauze intre cure de 2 siptdmdni. O curd cuprinde l0 gedinfe. Pentru cei interesa(i in efectuareaunui astfel de tratament profilactic sau chiar cui:ativ, vom expune cdtevapuncte usor de reperat: :: lacrirnilelt - S+: (fi€. t0?), situat: ,o ;,,;Pritne6te i , r;gg!'marginea orbitei -:ronqltrere,; '' .:,:"': :, ,, ;' ,,,; ; 4tte intdira4ii: lacrimpre,,spasmeleBleoapglor; '' ''diwers .'''.....:.|s.,.pogrype'te:a'I'.'5'._ ' ':, , .,,,punctul'de mai: .Susr'intf,-omicd scobitur6 - tbini-

133

fri\:o
.

jlr;igtHn:,Jt ",;,{f{if;:{n?u,::,ii";li; inarnte) d o#;"f i. *ub nas - toniKrounLun" ,,Muntele

oti i t nisrasqru s, sFa$mete pteoa pe lor " ; !;U!., - a#p:f

Sdritorin cerc"

,,Mtaptina vanturilor,, * t . uirrat'p" Jd;rar;; ._H?,%;Jif; i;;""?,, X;;f urech t ii, inscobiiuri ru;; ;.;bodtuberantele ffi,fll ij L,:.0" occipi" tale- niiinur". Ahe indica{ii: febrd, glaucom, * dispersie.

Nevralgia sciatici

Printrenevralgiiie;"dil; desint'lnite esteceaa nervuluisciatic, nervr:l cel mai gros din organism,cars ineweizamembrul ".irn*-frr*'ri inferiJr.,

n umi ""'jl nd u-se ;;; ;1";\J#:I'f ,ffi ,ffiffiH,",:"##il, in suferin!6.
o"u"i'""!'"l"u'i"unur erort, c6nd bor-

u*!?d':'? de-a rungur unui rraseu ff:ili:; j""',|,*::':

Fig. 108.

KrounLun" ,,Muntele

Fig. 109.

l[:#.
134

o.upiiu,",""".i;;:T{ti{";',T;1fr :HH1.fi:1"*T:{{i brusc. La decran;arll
"]"ii"i'""rbuie o obosealr

i9:'umezeate;carepdf il'"#::r?:"H,""11,t?::::l'an''f und

cu golduriie qi senllchji i"J"ift,""" "ice migcari inutile,se rere;te sdtuqeasc' sausd.str.nutL. dlna ourerire devincronice nees-are"li,io,gi."r., s epotinstara ::ffi fi:"ff ' J::::.-::nre sauparalizia piciorului, "'" cu pierdere;'.;;: sioirireliiioluil. Medicina traditionard considerd newalgia sciaticd ca fiind

;H;;:';::;i:l "in.l: T?$;ff ;fr:i'j' Jj lj#i?t^1: uornarur
6;;1;:?ffi";"i" j:til$i lfr ,1"*3 :l"difid,

"If:Kf:"";::":u o_l *':?0.". i'"0 r" i,i. ", i,,i[.iJ; *' il#f, ' ffiH#,,'#, :;." il

Pentru combaterea durerilor, medicina tradi{ionaldrecomanddreechilibrarea energiilorperturbate, cu ajut<irul acupunc. turii, auriculopuncturii si masajului. S. de Morantsusline cb: ': : rpunctul cel mai eficaee este Kroun ,,Muntele ': : :'l.xtnrl- VCI (fig. ,108'+i l0g) numit, Oentru :, . salean-tialgiCe qi ,,P-uniiil asdboseb,ite-, ,cafitEqile :dinhemaleola ' ,pittnd11. ,in scobitura EI se $Esegte ' :' . €xte{t}6pi tendonul lui Ahile - toiifiere. Acest durerile di, bunct.va fi masatin'dispersie pentru. ftZb qi ameliorate Ia,bIlduiA,qiintonilierepentru: :: . ' ' du@le vii qi ameliorate la frig, ::: i : c Infucdt durerile unei astfel'de: boli se :da-. '," ' .toresc si perturb6rii enorgiilor;din meridianul :: veziculei biliilre, se va mai :stimula si bunctril rcrc" - VB:o * (fig, 109),sltirarpe t,,Saritorjn fata extremd a goldului,in zona:ba ceamai proeminentd * dispersiesavtonifrere* in funcqie , de caracterul energetic al durerii. Atte indiiogr'ftsportivi,:pehE{rtonifiereamusculafuriimembruiuiinferior- taniftere. , 135

yuexecura un masaj puncteieom,6lii'il?iif, ,l"ffi*il?t'L?,1ffi Fili'd,,Tu-..0"
,,l/a/ea ddundni,, 5

acestor doudpunr ,,^,Pupd Itniar, peatup*t..i"uri;;ffitljill.,::

masarea

Nevralgia de trigemen suferin{d in numele nevralgice se consumr o. torr"iui,'i[ antid. cele rnaimt ort peste a se probabil l?'^': li,i'XTi'1..!?*t.
. . " L/recnt/4. -Poarfa

Iatd o alti

li'il':i#',:d:,T?:.'J*;lf oeproducere".,,iJ:H[i;:#ff
o liriiii,o'n1rt lgie subrorma unor.r..-in,vdrstd. semanifestd i?:,,11::ro;s;' A';#Y""evra localizate umarate J de fata. la o rronarea ochiloi.,Y::?ti "tt"'i^oilita'duratd' i, .1 ;; t;;; il ",-".!li.8f#to
senzitive ale mal aresla femeillcare inervedz;';;;"'''*Turilor qi limba. intdlnita

;ri. tt nutitip.idlte marile mrsurS' ftrd acupuncturil benefi ,1 ^11^lu ciare t"^qyl.tu;ii:' ale 35":]lt" bolna oarede cdfteacesti vi .a uinrpff oaundtor raratatlill'111i19fiiibiJ"int"t mari oout"'ii untind'll,lqnacetina'-n-eli;;'c-anltdti Tarmulte

zdr' ;i9|e : :: I 1t"'. :""' "",#t'J,F'##
:p,Ls3"

Fig. I10.

cei interesa{i..1-i5ior.u.cd , oe nevralgie. Drer prezenram intr-oastfel cateva pun"r. oilgpunctura celemai eficace: : ',.;;Gilurs o*r,ur,l"l;;;'":"o"

fll"i;::,T:h;::T:Hiffi:Ei;';l,ffi J",Tlft:t.':ljtil renftu

decransatd o; ;;;lffi trLffiffi: #Hffimf .ffil

r; Rro a ;: lff tji den tare,, De in-uJi t., *,i,T.ri"rl.ili ll rec .muIt! ;; .;l;.".^

tefi, u gla o.

, TFzr -,(fig, I I0); situat in ..i.,,Pooy1a,,yrethii" . -e;1,Bamba+i ln grdmadat'.* Vz * (frg..'.I10), situqt la,exq.eqritatea internd a sp,?nceireT * UiJ_

*rffii,

' '' *u*"or', ii;,*'-,,rouilr"r"r. _.
Obezitatea

';#ffi
' 13 6 1 ' : : : ; : t ; '':

'

^^^Y:_:]t_atribut oDezrtateo.

pe careomul il pldte;tevietii moderne estesi

mulli obezise lupt6cu foamea pur din considerente . Qeim-aj esrerlce. Medlcll insd combatobezitatea prin toatemiiloacele pg-.i[F 1on9ti911i _fiind de efectele sal'eOaunxtt;;;;;;; sanaraFl. u slatlstlca recentd, in acestsens, ne spunec5 dupS varsta de )u de anr,un obezdin doi seconsideri un diabetic siu prediabetic, cd'inimasaestemai marepi mai gr* a..b1l"ir"i 137

punctutroamei,, d)f"
Fig. I I l. Fig. II2.

(re\--___--l

apelol ,,lmpdgirea sau talief' ,,Punctul

Persanii Marerui Imp'eriu, ., t*i".a n".ait"uu a";'a;; i.ia ,. zi, s-audoveditfoirte puternici in iupte.Flf"^f"1" #;rl; spunea d9sp1e aceicare mdndnce maimrittde-d;;;;; ;.";i;; sunt,,barbari,.. M6nc6nd pu!in,. d;-;t;.i"J _,]ft,' r5'fi;; medicina traditionald, .ontriu,ri'n l; ;";ui- br;;';'b;;.bfi ;.,; energi ilor din alimente.

iii i"ai".ilii!i"i'0" ffi, ii acest sens, "ii fiind in primajumdtate a iiei,il;; lil;'Tb:i;:

mdncdm o .Tgu..a. datd.pe ,i,

de diminea.td sd o consumi"singur,cea de la prdnz imparte-_o cuprieten ii, ih, ceaoei"aii;e- A"qrn*" il.;: "' *"' conformdndu-ne'cicrutri lilni.-ui-.n".gt"r, ur"trebui sa

,,Mdncarea

-;;;r; alimentare la nevoile_ zilnice.--i-rn

bolnavi i" f;iri;, i;-ini"i-irriii;;il##';" - - vrvvr!q''''I tranrsf gieidepuneriiie grarimi. -.r llef:a,predispozi Nlerooa oe sr.bire cea mai cunoscule este reducerearatiei
'ffi#"b;#,

om slab, iar insuficienfacardiacr,de doud ori mai frecventi. Aceeasistatisticd ne mdi antd cd obeziisuntmai amenintati de hiperteinsiun e arteiatd, utrior"r..o"el'il;;E';;;;i.d" r#' #_ feclii. Motive, deci, sunt.suficiente pentrua determina inceperea unuitratament mai inainte ca obezitatea sasernstaleze, mai ares taceicuastfel de

n
Fig.I 13.

:,, :' I l2), situatla fap ure' s ;,;Punctut ,;faamei{fig-, :' i chii'oe (cuunghia);,' , , ' " ' obiaz,*ronilier:e :,,, ': : Eiiminarea'liChridelor ,d0'' fn 'excescontribuie; :,,::,: :, ,: *a**nea., ,lA: Iat6,unpunct Cu de Sld,b,ire. OiOceSUl ,,,, , ecebst6: numeestd'foartC'su$estiv,:: aitiuh-e-''al,cXrul l i':,::i:,:,, Uf6deasuBra,Ombilicului,;Acest:punct,ffii:ESte ' teliei4:":i,tQ;'tti. de,;;,P'rarcdrrl nib numele ..:'...,i,, ., '., cunqscut.:gi. Ce trebuie sd mai fac6 un obez?Sd se prezintela medic, unei supraalimenestenumaiconsecinqa obezitateanu deoarece glandelor intemd(hipofiza, secre{ie cu tatii. ci si a unorboli ale pentnr medicamente foloseascd sd nu t#oiOa,bvare); ',s.ld.birg" ele sunt nu numal metldeoarece (diureticesau amfetamine), ciente,dar chiarpericuloase.

cu pofti de mdncare crescuta pot apelala servi_ ^,,,^P?1oun"le c r Ie acupuncturi i qi chiarale.presopuncturi i. i.nt*.hi rti,i;lr; urmdtoarelor punciecontribuibU Aiminuarea sa:

agrta i ptiiu,iii ',,, ;,,! , .,...
" (cuung[ia). 1 38 '

ungftia)..,, ' Alte indicaft indig;stiO, iU*me,_ roojfirr". ,, ;,19!';

i'l*,.$*tr$' ft ,r ff; *#* :y#"ffi{{';ffi
llil;,riiil# #,ii,*r,
,'

Oboseala Ca qi durerea, oboseala este o suferinli cunoscutd de toatd lumea. Ambele sunt semnale de alarmd pe care organismul le trage cdnd se afl6 in pericol, pentru a se lua misurile necesare' cd intr-o anumitd regiune are in iimp ce durerea n" da de v-este

rriuhghiulari depe pa vitid"t#;:l'i-f ='--:'

i;; A' "i#i . ..

139

-

m9ddevia{r, datori din.L1:t'" td noul ui carerer, atcoo stimulente IuIui, 1L :on:u3,l ttli.f"9"re' al pe hingd . ac.esjea, ,ij:tlulu.i i "t" ".irp,mentelor i.L.
tn.o.ni".-'J;::t:1i, ;.o:Il:, scaderea .ou1eri. cap ruare, irascibirirate zeazep, n _caracteri

n o s ff li'J,iT'"lil,"fJl uma i es re # i';;: :t"' ffITJfj ?i, - cunoscutd sub $i in t*ln#'nrca

ea poate n deoarecc '" '#p,.lffi:itixT:i1*lrvd^medicurui, neman i res ti' ca , bercuroza;;#ll ""'itif#r'H:Il tu i[:d

treziqi astrbl dimin.u,u diii deoboseals onlifl!.ll va qi ui;" ai;il; " penrru ouo;.urlififi

in urmaunui ;;."*T'survenitd .fiecare dupa o oboseala o zi de munci. ;; -normald", ;i:: :u1oa!te. ore de somn,din "6u'o|'toutt insa dupd cele opr

sn," IIJ;;i:."h T::*Ji":'nu #lt e1]t " fi3-icprelungit,

a tesufurilorohneoor^ cd rcz.e obo - _^,.? seal -^ av ry ete a ne orguni ertize ;iil'#":::incep az 1y:] 111 a si se epuizeze. Ob;;;,;?Hrsmurui t"nomen atat ae.aipanoiiin semanifestd'f,i-ttt secolul nosrru, in tot corpul. cr ^o'^tttt ;"t"l'ri.in ::dgT* .deoseb;;l;";rp. exeic qano, in mlJ';;";'::'u"rerea refl acestea in n u j?ate e n -

Jocun procesde distruc{ie

,,Palatul celor sutd de oboseli"
1

,,Al treilea lnterva/"

2@rJ

m+
@5 @6

wr
Fig. II4. Fie. tIS.

ons, nea asteniJi. as teni *i" e i 6-;-rrJ .,".Y i'i#H?.#' $ti.::,{:',: " ilii'il,3ii 3_l,eil"u. ]cloriiX', se "unl'r, de cap;

j}'",XJ;:h?T; sportrveadecvare"o.:i,:ilil';#;liltilT:
in ajut o;[";':';H'i31':i::ll're; t vine ;; ;"; en ;1t:::i# rT'::ff[ j ii; ergi iIorto n gq ""'' i, ")l'
140

in ceamai marc o]l-T: p. nrreaobosetiiprin orirri+'mde' t"t se situeazd ajcrtuirea;#;llotan Dteverntercarar q" I"t' cu pauze. taiionul' * uo"*t.,iru':,*t ouratd. La terminarelt:9 fizicede scurra venrt.In orereliberelprog.uruir;;;;r$Itttr\ti

Fiil."J"::::'J:::; 'eo?J.l^ti;':hJ::F:Ti:ti:i"fi nzice de mdsurd, ;; ilu.5 i?3-"b":"rii

Oboseala, fiind destul de frecventi relineti urmatoarele douapun&suferin!5 '' , , ,,_ o",,!llayl aelol o suta de,oboseJi,t.VCrr : ,,,, situatsubvertebra i Aorsaie'(Aeus"pra'sa !!q;lt+), . : .s9 arla vertebra cearnai proeminentd,,a VII-i ::' -l r: cer. '-: r,' vical5)a tonifiere. .'., ,Altf indicuiii: reammare, lKualsa); sportivi si , aFl$rl(pentru creqterea condi{ieifizice)* to;nilieri. , ,,,',: r pentru oboseala, fizic.a psihicd ui"tt lu -s1 un punctextremde eficace, . , ind.gqan6 d"nu-ii;,j7 .,.,'..,,, , tre_jlea. intgw$l" .? Sii ttj), situat tfig, ta irei . ,, ffisy1..qu_b.v{tu1 roture-i, inib;ete d;t ;ase;i; : :: ' gambei(tibia qi perone,rl)*'toiifiere.

stim utente nuconstitu ie.", r0, "o.iii,iil,'jl$,':, {?qurileeleproducand obiqnuin{d, :iJ","T'::. de'""1i1,:ll;;"#,

Acest punct mai poatefi stimulatcu ajutorul unei tisarete apnnse. carese.va apropia de piele,la I cm, avdnd g.iia".a producem arsuri. ", Irochezii,unul din triburile indienedin America, stimuleazi acest.punct pentru prevenirea oboseliisi ameleliior.gi suni muncitorii prefera{ipentru constructia.iaai.itol rou.t" inuii.. Acesr punct, pentru a fi mai usor si mai repede stimulat, se tatl.teazd.
Pentru obosealapsihicl se va masa si rlddcina nasului. 141

palpitatia se prezintd la medicunelepersoane perceperea ^^*Adeseori alarmate unorienzatii";;;:.i'll1: de anormale in regiunea de ba.tei iiirii,l"d,?i"#rnimii' il.i;;i;.,'aqn subforma n"t"gututt i^"tiiJ'nta senzalii de ,,sferseal

tata doud punde a".*1',11 u cteusor de rbperat:

ain aceste punltJ'luvase-sex masalului, uu fi u.rul ditp,t'5i'q*;;"'J"?tI#

,.d,t;;;ildi{ionala. l:^1put. sedatoresc glyl,Xezechitibru energetic in meri;ffiif .trcnllrbrarea qi cordului' energiilo

T:"r#:1xH;;lI r*i$lli'},'*?#;gx[fr,1';*r""'f Bareile deinima.
;: ?.,"Tfr#]

,t3jl,,;T j;J ?f *# *:se #Ji"ril?',1?fiff ffdl"liin'lri,i ::H ifl dil, inso{ite cardrac, .qi de tutbu.aii care o6r..fyl1
I. Alfi imprudenr

grandei tiroide.'

sautumatexcesiv. oecaf.ea. ceai, prl;;;;i;il.-,j,iylo, alcoof rpt ta{i ile ma i puberrati r".";i;;;;; .se i, ;;;;;; ;:zei'::'r?: -:^3u"'bagi"i,'u"i

jtl nliiitar-dilil';1,:;;#T::dgft id,tT, lifjff ::"f
;ll"rii.t':,X?":" J;Ti:

Fig. 117.

..,,kfr #f,:{:#{!i;;"1'r;.!Tg,J,,!,;,,;#f},1:
Poafta vf/ce/ei,'

lln,'_',f,#,,.f ^:,;, #XW;r,;j,ffiyit :

Un alt punct eficace,penm) acliuneasa asupra sistemului nervos vegetativ. este ',Mlastina van.' onmrilor" - VBzo- (fig' I l7), situatpe ceatd'.pe scobtturtle in urechii, pe lobul sub zontalace trece (proeminen{e)occlpltale dg sub .protuberanqele dispersie.

Paralizia faciali

ti.

$
,,Poafta spiritului"

fr ,i

Fig. I16.

142

mugchilor Pirn oarulizie fitciala se inqelegenefunc{ionarea se unei iumdtati de'fata. Aceastd sufe{n1d .produce..tl,unla lezlulezdrii nervuiui facial pe traseul sdu' In tunctte de seolul miqcdrile chndtoate totata, feluri: poate doua fi de nii. oaralizia a felei sunt absente, Ei parliala' c.andDoliumatatiirespective iravul mai pbate increqi fruntea qi miqca pleoapeted1l,!1":1 mal multe bolnav6. Paraliziatotald, numitd ;i perderica, de cele *\::!,t,':l:^ pa(iald pdcandcea infeclloasa. i. "rigine trombozdsau tumon cu locallzare "A o hemoragie, drept cauzE are"it" cerebral6. mai Ambele forme de paralizie necesitd un tratament cdt muscucontracturi unei pte,retti instalarea pentru u s" Drecoce iare.de celemai multeori ireversibi16'

143

PresoPunclura meinii Kinezia, o stiintd recentS,care studiazl comunic[rile neverbale ale omulii, tie sp.rne cd, dupd fa{i, segmentul cel mai folosit in acest scop este mdna. De-a lungul vie{ii fiecare indiunlimbai propriu al m6inilor. Cu ajutorul lor el vid isi insuqeqte isi pbate exririma gdndurile, sentimentele, unele ac{iuni etc. Iidiferent d6 gradu'i de cultur6, fiecare popor, in uima u1e! experiente proprii, si-a fiurit un al doilea limbaj, limbajul mdinilor. Phna la ilobdndirea acestor excep{ionale calit61i, de-a lungul mdinile au trecut prin diverse stadii de-dezsroltare, evolutiei speciei umane. La inceputul inceputurilor mdinile au fost adevdiate antene cu care Homo sapiens a luat contact cu lumea inconjuritoare qi cu propriul sdu corp. Cu vremea, ele i-au devenit si primele instrumente cu care gi-a procurat hrand Ei si-a consffuii addpost. Partieiptnd zi de zi'la activitatea fiin{ei De aici qi denuiuperioare, mdna'a devenit simbolul acesJeia. mirei, de cdtre anglosaxoni, a fiinlei superioare, man, de la manus(in limba latind: mdnd). legdturilor lor directe cu ..Inteligenta"mAinllor se datoreqte creierul,dE unde primesc toate comenzile.Elementelesale cele qi mobile, degetul mare qi cel atdtdtor,ocupd mai independente de proieclie pe creier de 12 ori mai mare decdt a o suprafaqd piciorului. Pentru medicul tradi{ionalist mdna are qi alte semnificalii. Ea estelocul de proieclie a tuturor organelorsi de trecerea sase meridianeprincipale. Pentru acestemotive m6na are o valoare diaenosticdsi teiapeuticddeosebit5,mai'ales la copil. Tradilia pldmdnuluiqi ne'spune cI degetulmare corespunde or;e*ntala ficatului; degetul ar6tdtor; intestinului gros; degetul mij,logi.g. circula{iei s6ngelui (la frig, acest deget degeri cel dint6i); degetulmic, sexualitdqii. nervos; inelar,sistemului degetu( "Din punct'de vedere energetic,mAnastdngdeste IANG, iar cea dreaptd, INN, aceastdpolaritate inversdndu-sela stdngaci. Cdnd unim cele doud mdini, cu ocazia unor momente solemne, sau le frecdm una de alta inaintea unui eveniment deosebit, nu energiilor de la un pol facem altcevadecAtsd uqurdmscurgerea la altul, atAt de necesard in aceste circumstanle. Prin aceste gesturi instinctive contribuim de fapt ia linistea sistemului nervos,solicitatin situaliile amintite. 145

,,Marea scobiturd"

Fig. I IB.

Deci, adresati_ve,cft-11i degraba in cazulunei astfel de suferinte. tratamen'tul medicului, recomandat .La de specialist, addugali chiar in'ori.; ;il;;;;,.*'r4 ,* presopuncturd. Un astfel de tratameirt tu in".p;"i;n.riu!*"u urmatoareror doui puncte:

' f f i4
: ,,+ii.;.ii

. 'd degura

,, *,&#.#,r!ii,!:|;#,,;,fuw'#'{, x'jlfi, lf i,
or' 'd.'m,,tll'Tl*,''.''.'l ',''

., ,,uo*-tiidia,u.nehiui"nrxffi

'-,,*;,H;ffiu#fiE'-*ffi -' r*-''
--

l*'***u1'ri4n';ffi '' **"ii###c#i1ffi ""' iin'-

-Toate aceste manevre vgl dura l0 minute,av6ndgrij6 ca ele _ sd fie la inceputdestulO" Ufa"ae.e.".t,ir.romasaj al fepi se ua rcpeta d.e _treiori pe zi, fdrd, glmnasticafaciald recomandati de medic. " ".gfi:" 144

..ttr:e. .usc.qta:.magaj tinearpe fata palmarEa degetuluiinelar,pdnelb pliut pumnufui; o enurezjsl enurezis: se va ciupi puipa degetului Ciupipuloa deseh, mic, in fiecaresearfi, inaintede iuliard;

lm/ocarca han$pirdiel

&bri

getului rlul nric mic, pdni dincolo de'pliull,pumnului. de pliulpumnuluide un astfelde tratament. $j a$yt14poatebeneficia Iati care suntbolile(fig. 120):
..l........l;;.:....;.:i...:.1-..

..cgnstipa{ie: hasaj liniar pe fa{a palmard a de_

rgffa" ^ oe mlncae Const'rpatlie

masaju[ pulpeidegetului mare; o durer.i de dinti: : masajul masaii pulpei degefului aritdtor;
-Dureri dinh -60// de filat -/npoholi 'lu'se cexua/d

Fig. I 19.

ll

i" ill"' l il''?il""'ff*: Jg'ff??'X' il I*f ?ii i; #i!. ::l'?,#i
Mi;;;;'ri,;i';i:;;i9

ale, mana este .corpului, ,","3?fl3,1',1,1||,,i;,,-"11" ^':9.Tt)nte rn . scopurr terapeutice' in spccial Ia copii'
Toatemamclcesrebinesi retini. pentr

-lesin

'^Palpr'hli -,frtafi

t "ii.*ffi::- ale micromo.ilu,l l;lii,i'rl#"ii1j: "et.""
(i'prima zi cleboala): seva tnasa cJeur:r',i'ti:r'"':
.o ltollu de nuncru.e sca:trlu; se va lnasa nro_

\ _\\\

;:lX]!l* t diarrc" se rlaseazi fala palrnariir degeftrlui aratitor, piinala baza tlcgelulr",i'*r,"iin';,;ffi;;;"" .
apoi rna:rai Iiniar bi_ :.,i11:.'l^"::gbrtura rriicltr. panala baza degetelor nriilociLr si jnelar;
! t . t r t r . s 1 t i t . t r l r t ,iir.r.a s a . j c i r _ ^. . , . : j: , : , , r t - : \ t . lt r . ( ) t ,din ()(..( tr.t,u. patmir,

nrusculari de la baza degctului (in mare

I

Fig.120

146 147

luse uscafd'

-'o- ---' mie, in fiecare;sear6, tnaigte de dulcare;, o.constipatie: masaj liniar pe pe fala palmarf a de_ fatapalmar ryasaj.liniar getului rlui nric mic, pdni dincdlo de piiut pirm"rt*1. beneficia de un astfelde rratament. $j a.{yttu_lpoate IatS care suntbolile(fig. 120):

parmarb a oiri'trf,,T#ii ;ffi i#*fl;itrfr;ffi o enurezrs.' se va ciilpi pulpa degetului

**:^ff{trL:r!{3ya':;"(':{#::rresniledincira:
uoiu#I"" de dintri masajulpulpei degetului
-Oureri - 6o/r' de - /npohnti cexuald - luse

\i

Jr

tl
-lesin -Palptlah

F ig. I 19.

3,iT,11,,i[,J',ii,ffi i'?j?"o1,],,..?T,i'$';.,H1?"."?l,l Micronrasajul '"'"i?fl mainii-".r. ?ourt. ii#"aii i;'ailil, ;;i;,
:3lf##ditiei, la bdieti semaseazdmana stanga,l;;l; f"tti;;
Toatcmamele estc,bine sa reqina. plnrru oriceeventualitate, cdteva boli benefice alc, micr.ornasajutui mdinii (f,g.-'iE;l Iatd-le:

-,Dkay'{

{iriprima zi deboald): sevamasa clen it'#i^:r?"'i
.o 1to/io de ninrare

t_tliut.,:e;se lnascaza fala palnrardlr rlegenrlui ararator, panala lrazir clcgelului niarc(in palrnal; . (t scotrlur;r riin palr:ra. apoi rnusai lirriir bi_ :utar.In rrri'cat. paltala lraza dcgetelor rrrijlocitr si inclar.l
Fig.120. ,..1 )ftt 5l t.(u t t.(rt t.\ tnasa j cir_ !) i t.(riic,r.. .l)t.ot,0(.tt

;lli[l*

musculari de Ia baza degettrlui nrare (in

scazulu; se va tnasa nro_

\

146 147

'', ,'",t'."##i,Tfi#ffun#fr#f '" :''ui:i's#l fr;
.''''.;;':::.e 'i u l .b u ra ri:.da

noasajut'n:tpff iil.f;fi#felr4#Fno-cffi

,'' ,,',,,,naiff##,f;ttrf*" '''" t*f,ffitJ*
presopunctura tilpilor

qi-ar fi.pugt imagina cd tdlpile noasffe, at6t de ,=.9jn9 Dararonte qr.rstovrtede cere 10 vagoanepe care Ie transoorta zrnlc, de-a rungul zecilor de ani. sunt ogrinzi ale sdndtatii? Ele mal posedasr o bogatdclaviaturi cu zone reflexogenec6 oot fi roros_lte.rn scoprr! terapeutice.Toate acestemistelioasecahtati are talprror sunt fbrosite de mii de ani de cdtre popoarele Ei'tremurur onent. In Japonia existd specialiqticai-e'folosesc in exclusivitatl.piciorul 1n scop terap'eutic aiugnorti".-;;; s] spectalttate tlmd cunoscutl sub numelede sokushindo. Milenararmetodd.a_ inceput sd fie folosita, in ultimele de_ cenu, sl ln taflle-occidentale.ea fiind redescoperitd si pusd in roatedreprunte de cdtreW. H. Fitzgerald (S.U.A.) si hehumiti. tot de el, zonoteraoie Iat5, deci, cd Ai.eqell neinsemnat segmental corpului. in , rumlnareonrlormedrcrn' energetice, a cdpdtat noi dimensiuni. Aqa dupd cum se poateobservi Oin ng. l)l a_b,tdlpile il;il; sunr locun de prolec(reale tuturor organelor.Astfbl, pe taloa oreaprase gasescprorectateenergetic,sub forma unoi punite sau zone.mai mari, organele situate in jumltateu a."'apie u -biliard, corpului (ficat, veziculd apendice,o parte ain inieitinri g.rqs)._iar pe cea stdnga,-organel6 respectivdi iuritati O.-lo(rn.lma. sprrna. cearartd partea intestinului gros;. Restulceloitatteorgane,se,afld proiectare, deopotrivd. pe anrbele tdlpi. fi folosite in scop didgnosticsi teiapeutic. ^ Decr.tatprle.po.t In cazurunerrmhornivr..dacSse vor cerceta cu at'entie ialoitc sc vor,descoperi unul sau mai multe punct" Arre.oase;;;t i,; at organuluisuferind.Dacd acestpunct va fi -,-9:l]-,l."plorec{re masat pana la drsparitia durerii locale. se poate ameliora res_ 148

mai alesdurerile. Masajulsepoateexecuta Pfcliya suferin(d, cu vqrr-ut unutdeget, cu un be{igaq de lemn,stilouiau o baehetd de lgr rotunjit.D-urata.unui astfeldemasajeste de llt.^l_l91.*q1tul va minule,mai precis p6n! la disparilia aur.iii,i eiu*iuii_ de.sub punctulrespectiv. ln felulacesta suntdebloiate toaie rgiile.din corp,imb-undtdfindu-se, pe calereflexi, norrulliu_ tunc{iei organului in suferintd. Pieleatalpilor tdlpilor trebuie trebuie (frr[ sd fie s6 fi6 curatd curatdqi si sdndtoasd sdndtoasd (firi rdni, rini .-.jt.1"1 bdtaturi,tumori etc.),iar masajulexecudat frrd a r. ioro.i-"i.i uh f-el de substantd,fre ea uleioasi sau apoas6.in timoul presopuncturii trlpilor, bolnavulva staculcatcu fatain sus.'iar executantul va avea o poziliecdtmai comodd. In func{iede suferinlS pot fi masate unul sau mai multe puncteintr-o singuri gedin{d, care poatedura p6nd la 30 de mmute. Pentru suferinlele acute serecomandd l_3 sedinte pe zi, pentru celecronice ,2-3 pe sdpt6m6nd. Punctelecare vor fi masate,in func{ie de boali, sunt nu_ merotate, duphcum seobservi,in figura lZt a-A. penilu irecuie Doala suntmentronate unul saumai multepuncte. Iatd, cdteva boli ce pot beneficia de presopunctura tdlpilor: Acnee 2l: Alergie 2],2?,2?,24,l3; Anemie 34;Arsuri . 2 t, Arioz| 21,22-, Zi, Z+;Xrt oz6genunchi 3:,,t1', ??,2?,24,,13; ?2, 2?, !!:^[np!ne- pectorali Zl, Z:2,23, 2{, tS, :j; islni 14;Atrofiemusculard 4,.21,22,23, lloqr;. 21,22,]3,24, 13,21,' 22, n:24', 7!, 13;BoalaBasedqyl?, {1 Qoli infectioase

ir,22, 23, 2i, L;-Cil;; ,23-,2.aif1on5!td -la,e,2l;Caiaracte 3_6,-?l; qErylyi_ Celulitd.36; g{, Z1; Cistitd 22,23,-24; Coiaps I 5,.25;.Conslipatje_ 3 I Coxartr ozd Zt, Zi, Z1-, ; i+,1i,ft: 9"Jltg
Uolrcaabdomrnal5 15,-25;

Parkinson 2\2.22 ! 3; Boala ??1, 24,1,7, 13;eofi derfiicii ri, Boli veziculd biliard ??,?q: ]5, tg, t9;boaiaSA;"r-;;; ti;

4, 36; Diabetzaharat 15, 16, l7;^Diaree 15,25;fiispneet4, t, fl, 6^;-Oy9ri 9: "1p 1; Dureride ceafr7; Discopatie'2i,23,'24', stomacl5;.Enurezis ZZ,'ZZ,'i+i L5: 25,-18,19, Dureri_de_ E_pilepsie 1; Epistaxis 6, t3; efatufenlj F9"f: ?l:22223r33; l S,2S 22, i3, i l,'A,'i; ; 13; Glaucom l: *, f5, $;^ f elre 34;Fractur,E p,npd 22; 23, 24;Guturai :4; ?,j-; Guqa4, 12; .Cut4,2l, Halend15; Halux valgus12; Hemoroizi31, 21, 22, 23,'24: ;r 1.3; Tlipertensiune arteriald 22, 23,'Zq,'Z;tlipol tensrune art^eriald 22,23, 24, ?; Hipermetropie $if]ipocalcemie. 22, 23,'24, g; Icter 16, 18, 19; InapetenJl 15,2-5,12; L6sin 33,21:Me;:
g.

lrarnpe musculare 13; Criptorhidie

i

fl

149

Fig. I2l . a

151

va,sod,itatal,;;ritir,tl'uA{i,"i#g::ii ji:?itrri^:l: J
4

fi :i?itr#ilj|:,::T.'l3lt?.ur Tgr- ", :'dE" fy{t:,iiirdillFi',4iii:r'.l'#[??illi:]l]l ir *J"''., grqnriii nosrrj ochi ;;-;;h##"'i",',;n',i',?,",i,i1;,";ilf
vance 21, 22- t

,,il.*?ti#fi'#i,tfil'i,,ffi f,:*."ft f,:flI[,:]i l''ili;iti.:-{?Tltism:j'i)lz!)irc, rF+d'q'!ffi
ifijtX*t:if..g nereeu : u,4: Mensmralie rata. 36:Migrend 5,
*

Ridurile fetei

T

Dintotdeauna visul omului.a _ fostsddescopere retl vesnice.., ,,elixirultinedar nici unul ai"'*iif. j"' rotosite de-a u reusjt -Da sd invingd. H?gl, liro:.itoinu bdtrdn t:::::?r,:i, e{e cdtoa te., "e:..lldji tl:33til"*

,tl';",kJ",ff.*t'?;J:,ll

?"

;

Zonele reflexe ale piciorului

drept (/ig. | 2 t a)

,Ti{:ir""": I I r#T: d4'.i::fi i:rj *i''ft t :l: ",;',i* c.nun"iii."o,, ful olil??;il.,eff?Ufr (ovare sau testicureZonele reflexe ale piciorului stdng (ig. I2I b)

J:: ;:Jill' itsigTi1i "git,?si':',1

j{I,,#:i.:r,:_l:i:lriilff ;,,J'trli$$fl tf #;il;, "i i', ;ii i *a' z b'p I :'*
"-

.ff iiffi :h: ['iJ;fi ,..'3ffi of :,:r"*,* i : i,H;ff :il. i trigem:", ii,; :tu,ns5'.nerv g ;. e".d (g3Tu,rl,
ry;t,

{, ,.
ri

3 if ',,::Tlj''o",*i:.._*.'"ii-.,",iiaiii"oTio9'?,l"J"
'fr-rroalil#fiH:f oeseror schimbdri dehimicai. feqeillli:: r tribuje
mostenite' jlnturjlor *'1^lT?lttanrrea Dacd ridurir" .1'
'

,

Ridurile (zbdrc.iturile) feqei se Droduc djn no,,_^ *:^_r_ ..

o *iai" i,.-,G."rl f li,S HrrHm tfi"i: ::mt *[F i I qi accentuir"r-",;;;;;':; mai con-

s Qc!istrifie:

Ji r' p Jla * 5J'lJ' ;";,X?l #:,?fi i.t l,l1,1111 ,: i,'H "'.'.','o::: "la Ior. -m .u'p.'.'oji.'* etoi" ;

;i;r;;i; expresiei conrror feleieiter.nrlr:r, imposibir al o. rJr,?ltjilr-un Ridurile vor fi combatute firin'J;,;,ii de mijloace, printr_o in igiend,id;-#, attfe.t nTrt r6nd

penrTr J,"",".j?J prevenirea t"."- ,iri.ji? ^zrl:lce, a, oS' " conrrora' sentimentere, ;-;; #i'?:11il. ffi"ilX; ^ne ptangenr.?-Desigur cd.prevenir.;

::t,,:o;,1,1?il,lli';.lil,"Ti,",X:':;r.:i.;":::,:trfi

d"",j i,,? : :;lilf l11l ""r,:f:u i* rru Tj,:"J .;i.;r;;r6,s's; 30 coron 1i':'H.?ioi';* ?:, desiffi;iii, c"* i ft i, %i.,ft?1.r",,1 i;, 1,lllr, ". "r]"i Ii;,il ::l ii ",
152

'''."ft?f ite il" Bi;ii; i?tfi#:l l'ru l?ffr i'r:' H{i: :" zl n sa. i i 11

g{ep!;9. Ureche drez

jid;;tlk?; to:::r"qii"u,,,"i::4!"';i&!n,,tLfi :i,iTi:f#i,:T:i.,i;,?f l.l:, ractta cuajutorul ::g{y"['|,9ff 'lr.^x11ea.dry1ntaa u..]'.11.i, 5. greagtl nerv'trigemen: Tdmpla ,uruJ^riui p,il.r,ro,_. 6.
il;i ;"."] r!r,P-o.Iza: rratarnent, Unastfef penrru de ,"u?l:^:u...r. iorrt."ilr,r, .aUOure, care, proverb ne chinez, ,,poate trunzade dud in ;;;il ff#::".i"

,*,##',:mr:iltlli13[';;"";;;H'

d;i" o,il,l i'i " r"'.; "1"1::?f,iJ,!'!i3 penrfu prevenirea

sau

7.,o din conrinu:i**.lr{Lt}!itJ:'Er'oJ^1T,i;L,i'l;i;y,."liTBi"".^l:,.:: "l ;Jff:Til:#j:,i,ff*'n,,".$jil:H"tt;Tff

,i#:i L:* Jl"ffi:,jil:
153

Reddm, in continuare, celemai frecvente nduri.

situat, "''*riffn;}'"#ffii:'":,r:',''n"pqncrului
': t'#imilarea oungtelog iituate deasupraiSp*arr,, laaproximativ ,.,1:aenelor* Z,S cne a*" ;iil de ah, a

' ri"i{i';'sdi#;iifi;r* Ji-ffiI (E[i,',iffi -_:;"ifi;ia,prnctelor: ' . .':Ridul
.,Labaio*7i,,,

Fig. I 22.

scobituii c. suu gi{'i{.;e.";;#i; I;i,ffi5;tu situate,tn mrjrocul ' rr.i,i,tlilftl,!{{{,nl}li"to'

intre qi nanne o*i'r1ff#.*grp#lii'li'situate

,,igoll,";i{,:#i3i|;:"iitiitiii"oun.i.ro.

situatgin scob-itura Oesub ,iidli; celor din apropierea unehiutui inlgrnato"lriid'?fig. ti+1.""'

ra'ed i"^iffi"fu;i'lerarea
t stimulareaounctelor
Fig.124.

Ridul ,,Martiai,,: _ ielaxareapunctelorsituate la comiiurabuzblor; : '. sltmulqrqo puncrclor situate pe acest rid , (qanjr+luasutui), tn dreptqlnan*i tndlzO;. "' "" Ridul ,,Gurii* punctelor situate pe

Fig. 125.

DacI sp va folosi Tu.qe? punctelor,cu pulpa degetului, manevrele sevor executa astfel: uneadin15in ls-secunde: lvtanewele.se executd punctul respectiv.in r .: 1'retgqviea;.,apdsyel.qe mod g9ntj1uu, rimpde2*3'nii#G, sl5bind presi'

sip.ate_ verticalapupileiintre narine ii comii"ra'fi;J(il'.i;ii. " " -: " t t i Jii irla6 punctu lui pe a€€st $nrar "*. $glt_,,t"n (infre buza rid "7tii,r, inferioarX qi baiUai'*

succ"rir,,d" mai multe htolq; il!"iiid;Jmt"l.la-ji . ,k#fla grila

lpun.t"t,*,,: .pe ,,',ii"tl,Jff1iolg#,;nn:are ,
Fig. 126.

qiseara. Nuuitati ia blJieis[?i*'lu*[ra qius"ata.
154

Shmu/are

Ahnu/arc
8e/e.rarc

Fi g.129.

sitaatela.bazanarinelor ., . stimulareapunctelor --:---:--" 'r ( fi e:128)', Penffulonifiiiea: sprantenelor: tionatg It ridul ,,Atenlieii;,u a"- fu iit . rateatnternda spranCeneloi "rtoi "*i,_ si a nunctuluirde la rdd6cina (fig, l2gl, nasului : uitall sd vd,netezitifala cu palma. R:f *:::: rraca pentru1:gi1!1* rnceputun astfel de tratam€:nt v5 060seste si suntejitentati sd-l abandonati, amintili_vede poe;ift#;; i;

Fig' l3o'

Fig. r3r.

Rffi;:;;1e

spune cd:,,ceihai frumos rp"6tu.oi-"rt"';T^\;

Setea Se/ea este semnalul de alarmd pe care iJ trage organismul cdnd^apa-din interiorur.sdu s-cade o,z6lo orn greuratea corpului. Pierderea masivi d9 apd "i o" i o.rrriorut;,5"u

ce va declanqa proout*u-a" .itib rinichi a unui hormonnumit renina. Abesia,a;pt;; ;f#'; transformare in sdnge, va aclionaurupiu-...i..rili,;;itar; ; zond anwitd,,.car{ va provoca-senzaliade sete. a;;;;rl exagerat de alimente_.sdiate provoacd,'a"ur"*.n""; sJ;:^^i; aceastd situa{ie apa din celul6va ieqi in araie. lenr." ,'air.ll exteribr bogatin .ure,prou"niiain arim,iniJ.b L.tr"i'J" 19-diut s€tepoartAnumelede seteosmotica,spredeoseb* d;;;; ;; dinainte. caresenumeste setehiporiieiii,:a. Cum se trateazl s6tea? Toaia lumeu prin ingerarede ---- sii., i apain cantitdqi suficiente. Pentrusituatiiexcep-qionale, cdnd apa necesard -;;p;inu este la indemdnd, medibina t u'olqionuiu i.."rriia. i" p-*otini sgtej.n!$I .r1n foarle scurt timp, cateva-manewe, ca muscarea varfuluilimbii si inghilirea saliveiqimasaiea urmatoir.roip"ir"il," t,,Mlastina "situat sinuousct,,IClr - (fiS. 130), ra exremltatea extemda pliului cotului disnersie. ' Acest punctseva folosipenmj sete exagerati: t .,poartacpoc:ii,, * Fr+_ (fig. lJ l). siruat oe vertlcala prinmamelon, dusd in spatiul VI intcrcosral - 0ttsper.sje.".Acest punctse va folosi gi pentru uscaclUnea gunt. Alte indicalii: lipsa poftei dc mAncare _ roni_ fiere.
157

datoritd_ aportului insuficient d; ;pt;-;; ;;il;ili :?lg:1y! presr.unea arteriald, ceea

care estemecanismul setei?o datd cu scrderea volumului

organismului, "st" ".-aii cum se observ4la naufragiaqii piivatj^a;ffi, h deqert Sau.pe mare.La o des-hidratar" d'. i'l"';;;T;;;i";'; pejg.lmperiogsd. La o pierdere de 4%o este extrem A. oiro.it,." o labilitatepsihicdneobisnuit6 sau-agresirr); U A6i ut" .(apatig epuizat, mersulesteapioqpg_igr9q9iqi1 qi t"irpe.atir.u ii .re.J;; peste80% - ceea ce reprezintd S,6fitri la'o greutate corporala 70_kgindividul devirie confuz.Moartea-sirvinela pE;;;;i de J; ap[ depeste 15%. 156

Nu uitafi! .s9te constantd -osi.insolitd.de qi insa{iabili chiar cu cantitdti crescute de apd eliminareiuno. ;il;?; unndeste caracteristicd diabetului """lta1l Sinuzita Ogge]e din jurul nasulqi, maxilarul superior, frontalul, ^ sfenoidul au in interiorufi;; ;ifi;;;il^;ffi; 3i_etmoiOul sinusuri. lnflamatia Cur.-.unt' ciituqite ;G;; .mugoasei, goluri,-produce "u suunumelede sinuzira. ac'ea boalacunos."ta Ea poatefi o complica(ie a rinitelor(inflamagL mucoasei nasului), a * unorboli de diirli, a'unorftaumatlsme sautumorial" f"b;. -'"'' Bolnaviicu'sinuzitlu" d;;ii-A; ;;;-; tenie_oi-n"a.,-Jut".l*"nicdcutour.rin:odrlrir".lrgenmucopuruNu incapenici,o.indoiald cd sinuziiase va tratanumai de -. medicul specialist. cdtre Tratamentul acestuia ilii h;plilt.; *tUt *l'ori1i, impotrivadureritor,ji priripun"*ru. Me*cma tzdrtronard chtneza ne sprine cd sinuziaesteo board produsdde energii perversi,careint in organisIrin-irit"il"] ^*^*diul anumitor puicte situate p"-.ti?i"mr itiLiti.riri'gr"r. se va stimula,:,oo,,',, ..,,,,, . 'ir'Fgntrusinuzim'maxilarE ,,,,

r Pentr3siuuzitafrontald, se va sfimula un alt punct,'nUmit ,,Palatutr ingeleptulii,,* VGzr _ (fig. situatpe ve*icala,irsd p.in nijt;;l nasutui, ,132), la loculde unirecu pielea pdroasa a iuouiul--'*' A lte in dicalii: eefalee cu Iocalizare.frontal[. . rehtrl duierile,dettp energetictNN (surde. abuhdente) folosili rnanevrele de totnilfr):rfr" r Pentrudurerilede tip energetic IANG {vii qi flrd scurgeri ) folositi manevre Ie 3i j iiii: r r i n.

Sughitul

Cine nu cunoaste sughilut,aceainspiralie profundd, bruscd si insofitl de zgomotecaracteristice? bl esteprodus,decon_ trac\ia spastici a mu;chiului diafragmei, datorita tidili, ingerbrii rapide de aliniente,in specia"l reci, emo1iii".;il:^i; toate acestecircumstanle s,ghipl cste trecdtor.ii dizenterie, enterite,peritonite,encefalite ',.,, ,'_::, foate persistamai ti*p. ;':', punct' S,,,pe.-,a*t,,meridiah,,hriiu*it ;;fiJiiir|[';, Destul ......."..mir'esmktai'7':,''-,.1g.il..'.tfg'1r$;*it.,.ii'ta-iliIt'gih de rar, sughigul estepermanent, deveninrt -.,1; o ii_ $ astfel firmitate. Un asemenea bolnavno ,. rnuipoatealimenta, nu mai poate dormi. Seciteazhcazuride sughitsurvenitdupi o ft ,,Palatul puternicd si oprittot cu ocazia "_;ii; unui eieniment asemandtor. inleleptului" sughi(uluiocazional, care persisti torusimai mult ,,*]-foliiy." ump..d€venmd supdrdtor, se va recurge ia la uria din urmdtoarele remedii: $r, p - inspiralii profunde si prelungite, pe nas; respiratiei, cAt mai rnult timp posibil; 9prjl"3 repetatd . .-_inghilirea de mici cantititi db api rece,in timp ce o altSpersoand apasd cu palmele p. ur*"hil" bolnavului. Daci in urmaacestot.manevre sughitul nu va inceta, se va apdsa putemic,cr.r pumnul,in capulpiepiului,sause va fixa in acea-qtd regiuneun prosopindoit, pesie care se va trece un I bandaj abdominal. miresmelof Acesta va li rnen{inut tirnpde 24 de orc,chiardacdsrshitul ^ Fig. 132. a rncetat.

#

I

G,

158 159

,,'Shmac
--Cenffd/t'
I i.

# r
iPoarta marco

x

; '\ *:

\\_._/

n
Fig.133.

urmdtoare, La oprireasughituluipoatecontribui si masarea lor puncte: . pe abI ,,Paartan ere - Fr: - (fig. 133),siruat domen, la extremitatea coastelor XI * disperiie,.' Alte indicagii: vdrsituri, dweri de ficat - dispersle . ,,Stomac central"* VCrz * (fiE. 133).situat la jumdtatea distan{el dinfreombiticli vdrful osului stem* dispersie. Alte indicalii: sporliviqi arti;ti, pennuintdrirea muqchilor abdominali 7 tonifiere.

Tabagismul ToatS lumea stie cd tutunul este un real pericol pentru sdndtate si totusi de fumeazd,mult, chiar foarte inult. O'statisticd recentdne spuneci mai bine de 5lyo dirt popula(ia adultd funteazl, dintre care 29o/ofemei. 160

De ce se fumeaz[, totuqi, atdt de mult? Iatd cAtevadin rdspunsurile primite la aceasthintrebare, cu ocazia unei anchete printre fumdtori: ,,Fumezpentru cd md stimuleazd,imi ef,ectuate dI curaj"; ,,Fumez pentru c[ mi relaxeazd"; ,,Fumez din obiqnuin![". Au fost si fumdtori care n-au ,justificat" nicicum consumul licitului drog. La intrebarea care sunt consecin{ele fumatului asupra sindtSlii,cei mai mul{i n-au qtiut sa spuria micar o boal6 generatl de acesta.Tuturor fumdtorilor le vom veni in ajutor, pentru o eventuald anchet6. To{i fumdtorii - gi chiar vecinii lor, nefumdtori - trebuie si qtie care sunt efectele fumatului asupra organismului. Fumul care rezultd din ardereatutunului con{ine o multitudine de elemente toxice, ca: acroleina, o substdnli iritantd care atacd mucoasele aparatului respirator, provocdnd hxea; nicotina, o otravi specificd pentru sistemul nervos, cu efect la inceput, excitant, apoi paralizant; oxidul de carbon, care altereazdfunclia de oxigenare a globulelor rosii; hidrocarburi, denumite gudroane, al cdror rol in formarea cancerului este unanim recunoscutetc. Fumatul provoacd sau favorizeazd multe boli, printre care; stomatite, faringite, laringite, gastrite, ulcer de stomac, cancer la btz6, limb[, laringe, pldmdnl, stomac, arterite, bronpite etc. Iatd, de6i, cd pldcereaefemerba scoateriicdtorva rotocoale de fum se poate solda cu una din bolile de mai sus, scurt6ndu-neviaJa. ,,Dacd,nu as fi fumat, spunea marele clinician rus S.F.Botkin (1832-1889), suntconvinsc5 aqmai fi tr6it cd\iva ani, frrd vreo suferin!5". Dupi 80 de ani de ia afirmatia savantului rus, un studiu efectuat in Franla avea sd ajungd la urmdtoareaconstatare: un fumitor de 9 ligdri pe zi triiegte cu 4,5 ani mai pu{in decdtun nefumdtor; la 10 ligari pe zi, cu 5,5 ani mai putin; la 20-30 de ligdri, cu 6 ani mai putin, iar peste40 de ligari pe zi, cu 8 ani mai pu{in. Argumente,deci, suficientepentru fumitori, de a-i convinge si se lasede fumat, cdt mai devremecu putin{d. Suficientesunt si metodelece pot fi folosite in acestscop,pe primul plan fiind. desigur,voinJa.
I O statistici a anului 1970, efectuati in Fr-an{a, ne tlezvihrie cifre <le-adreptul infricositoare: din cei l0 000 de decedali prin canier pulmonar. 9 000 fuseseri rnai rnul t s ai rrnc i nuti n fumatorii nrel erati . tol

Torticolisul
,,Valea adundrii"

,,Punctu/ diafragmului" ,,Punctul pldminu/u/'

(in I' g6tuluiintr-o.parte rdsucirea Plrntorticolrsse in{elege mugchlcontracliei datorite o I lim=gat), i latin6: br r us:rdsucit; produce in torticolisulse. Ca qi lumbago, lor din acearegiune. urma unui efo? muscoldr local,-cauzatde pozilia rigidi Ei unui sp-ectaincomodi a gdtului in anumitesitualii: vizionarea etc' pernd nepotrivite pe o plafon, dormitul col, pictarea-unui a suferinle unei cu ocazia pbate, intdlnit fi mai Tortitolisul coloanei cervicale: hemie discalSsau artroz6. In asemenea torticolisului un rol de seamdil joacS situalii, la producerea frisul siumezeala. -in braCticd ca o un torticoliscongenital, se mai intdlnegte a muqchilorsternocleidoa dezvoltdriiasim'etrice consecintd

Fig. 134.

Printre numeroaselemetode pentru abandonareafumatului se afle si acupunctura,cu ajutorul cdreia se poate actiona asupra voinlei, dar mai ales pentru provocarea dezgustului fald de ,,buruianamo4ii". In lipsa unui medic.acupunctor,incerca{i presopunctun. Iatd cAtevapuncte ce se recomandd a fi masatb zilnic: :.t ,,lntdlnirea miresmelo:r"* IGzo -'(fig. 134), ' situat irr apropiereaaripilornasului * tonifi[re:; ,, , ) ,,Valea qdunarif il- VBg - (fig. 134),siruatla 6 mdsuri deasupramarginii superioare a ureChii tait|iere.Acestpunctestefoartemultfolositde aSupunctori in.Extremul Otient, la intoxichtii de ...,::l':]:::::...:....':.:.:ll.Ur*tdardIb; '.,,Punduldia|ragmultlj..;situatpe:rdd5cina ' helixului; urechii, nurnit[ conca. Ambele punctepot fi stimulatecu unghia sau -- --lilrotunjit

timpulunormaioiliiiti' dobdndit'in ;iJiil 'iiliiiolti,i, newe obstetricale'brutale.

Pentru tratamentul torticolisului, medicina tradilionald chinezd recomanddcompresecalde locale, ventuze, masaj, Cele mai folosite puncte sunt uracupuncturigi micromasaj. mdtoarele: : ; ,:j ; :, :t :;Fei fra,eerai:lu|',i,:;.[S15 ,1.35),;'sltuat '1(tri$r . . '.,,pe m;tgfuls5..,iosterioarft:.a, ephiului:,,sffioglyi; ::::: ,: :60*rstiidiani,pe,orixlffila,ce.,fieCe .ptid unghiut ...'.'.:':''':'i'hnrluiiferibt.-..:.4*u*o,u..'..'.:.'.'';;;.:..l.:';;|]'||

'i, &

I

:.

inaintea inceperii unui astfel de tratament,persoana respectivS nu va firma timp de douSore. in tot timpuliratarnentuluinu se vor consuma alimente sau b[ufuri cu gust amar, care pot ,,ttezl" pofta de fumat, tutunul avdndsi el gust amar. 162

Fig. 135.

163

V
a
.Fig. 136.

(tl

:

* {fig, l3S}, . . ' ,' '.. | ;;MIAqti:ne'vdnturilOrtl':..!82s, :',,, iituq1,$e.ce4f,{,pe;.grizontala cer *eii perl,i,bioU,ii ,

'fficl'tj;;rT '',, , '

turiledesubprotrue"aiitele , ,' ocoipr-

,i,

{
d

p,rpaoegetufui cu oer '' ' r;i"lffi1$fffifr'11?ffdq
. Jpll5 presiuni bl-qqde, cupulpa degetului, pe gdtului (mu$ihiul stemocleidofrisrciOiant i"j. -- Toate aceste manevrese vor executade trei ori pe zi. Tracul Tracul estesentimentirl neliniste.de frici, pe carecei mai !e mul{i dintre noi l-am trAit de mai rnulte ori in via1d, .; il;i; unei manifestdri in public: examene. conferin{e,'**p-r,rfi; sportivesauartisticc eic. Tracul se int6lnestemai frecventla artiqti,mai ales la clebu-

i ''Pentru , tofiicolisul nou-n6sCututui Sitl:Capiluili. r: , ,. mrc,s! reppltr, and6 msaewe (frgi Slri alsi l3d a,b,, c)1 .I ' blende, putpidegutoi"i; cu pg '.19:15-prgCinni .''''mu$chii.eefei(a);

b
i, I ,
!,''

Cirie a avut trac iqi mai aminteqtecum ii ,,bdtearf'tdmplele, de senza{iaunui nod in gAJ,care nu disp[rea, cu toate eforturile de inghi{ire, de articularea primelor cuvinte cu foarte multd dificultate dincalza usciciunii gurii. De cele mai multe ori, toate acestefenomene sunt precedatede numeroasedrumuri la toaletd. Pentru combatereatracului, cei mai mulli recurg la diverse medicamentetranchilizante. Ba unii, in credinta ci alcoolul le dd mai mult curaj, consum'i inainte'a evenimentului respectiv Ambele mijloace vor deveni, cu wemea, nocive diverse ,,tdr77". pentru organism, pentru a nu mai vorbi de influenlarea, in mod la negativ,a ealitdlii interpretdriila artisti, de ratareacompetigiei sportivi sau a examenuluila studen[i. Pentru prevenirea tracului, de mai multi vreme se folosesc, inaintea marilor competitii sportive, psiholbgi, al cdror rol s-a dovedit extrem de util. $i medicina traditjonald chinezdrecunoaqteexisten{aacestui sentimentde frici. El se datoreqtevidului energeticdin meridianul cordului, cunoscut ca meridianul activit[tii psihice. Stimularea anumitor puncte de pe acestmeridian poatepreveni tracul. r Cel:mai uqor punct de reperat este denumit

:::: ::: :it:rn i:ti,::r,::::rr:: i::
:::l:::.ll:l.:.:::::ll:.:l:l.lcfosc$t;.;.:'$i1.;.1.;sf

n;.:,In:apfopibtga.,'mar$inii,,inte.me..ai.,8nt .ra$lui , i.iii:..'..i:i::.,:....,l1 ; . . . * . t o . n if ie ' re . ' ' ' . ' ' . ' . ll;:.:::::::::.::l:::::..:l.:l.:::.l:::.::lllc.:.:itditaf-*.te;':ilip6timie l : : palpiitafii-diiper$ie.

,,Punctul stdpinirii de sine"

-v= -.s=

se p.ir"'ri@ii il p*st*,;. Xl,,1'j3"1,1T,* lir...jatori ^.na dfiJo.r von Karayan,,. intr-un interviu,' spunba
cf in !_fteonrt rnreaga sa carrerd..a putut studia tracul, manifestafsub dif'erite ronne' ra toF artrstlrrnstnrmentigti sauvocali cu carea colaborat. 164
Fig.137.

165

$ p
Fig 138. i Fig. /Jo.

&

f

It,

uIui. a Idturi demeri dianer o,,,li e cor:"^i'c ll;11.il':?i'i::If asupra tulburdri Iorp;lh;;,; ;;; pout" itio.iffiil,i:ififieazd
t ,,Cosa comarilo.r,,_ gr.a (fig. verticala ce heceprin *u*.tln,,iu"u I3S),,iiru, o. mdsry;ilciliculd - toniliuiil'* rPrlximativ 1,5 Alw indicatji: i"*.* 'int"tectual,supdriri, qocuri psihice saufizice* rirniil.' poatefi masat fdrda ft dezbrdcatde O".fir?.r,Ulrnct haindsau

I I
j

I

Tusea .nu numdrd si Ii .uoin"tu l#jii, r'jil j,:.,*rr p.*u".*a rm edicu lui, "ii"
I useaesteun act reflex. excitaqia pentru producerea sa fiind

Printresuferintele clle

scutesc pe nimenise

tul"p.."ful tusei,..i. O. la sinein{etes cd el se .-"j:,E.::!19 rnscnem tratamentur bolii care produs-o.r"t"qi ,;"f"i;.. .a remedii naturale si nentru.acest simi,iom. f"r;;;;lj;;;;; ci, dinipbtnvd,va. fi u;uratd.pentru a se favoriza lliP:j:: errmrnarea produseror patorogice hin a.dor.i" uil"qr.."i;.", fiind qi.tgt"oAate aaunatour" va fi comb[tutd ::-*p toate supdriloarei pnn printre u."rt"u oeoseuit mijl0acelepodibile" caces-audoveditacupunctura chiarprlsopunctura. ae #J rat6dou6 ;i puncte cu acliune calmantd asupra tuseiuscate: .,;Salt sBrecer" :.Y.Czz :. - (fig. 139) sitnat . -- :":' deasypra scobiturii osului,t*rn:_lJi,-nere_,, . situatpe

Pentru clinician tusea este de mai multe feluri. Noi sd retinem.doar doud: ultecla, c6nd este irrftita A" ! spute, si uscatd, iritativd. "li;.;r;;;# Atenlie! Cancerul pulmonar sau tubercttloza pnlntonard pot de.bitaprinlr-o banala use usii]-a.'-'"

gsul itern; tn rnrjloculo#ontatii-c.,i.Je,j pnn cetedouamameloa.ne _ tuniliere. Hf lX',*:'":""'it":;':i:T;,:f"'J'i:'lt3'*'li'tTfri::*ffi'r',',:: AIy indicafii: fncd,angindpectorald * diin;ersie, la nivelui p.lIm6nului, Aar;i in ait;"ffi;i; cumse ''u;'ffiH,1-frjilTyh'fi1* , unele intampld bolideinima in Xtr sau ;:#;; nervoase. _ pr *' (fig,139j;,;itu;i,if. centrat,,, ild;h;ffij;:.;;
. 166

-- .lfc.rr . ,,Miitocui piepluiuiil;', r:-if{ii'i'lEl,

eitrernirarea spaliulu i Ir inlbrcosra | :h ;; ; ;; ;.-',' :

167

F4fg'ffifls{*1tr#ffi{il,
ff,ffi %flgiiifillit ;:iff;: i"#i#
Varicele Varicelesunt dilataqiile anormalesi

ALt€ iidicatii.

,

(r5. o"o#liiLHTfi ringuri iiiff*:.1y eraz

ir#i#T:hfi *i"g;ii!ffHLi;#jdtf g:
ffijl,.ill,:t
rrcatului. Se deduce.
.

,h(

,*.,*

la cotiturd,,

tl

I

o. ourflje;*q .--purtarea medi,fu^rrelastici, gimnasricd tratamentui il;.i';ff;;;H,,.

numai cu avizul

sarcind.

;;;;""1t' (ruperea una.djn cauzeter":i.9:i lor fii"nd proouciind regrunea h"roroi5i'"ttto'i'LJ;;;:l* anusului r" regiunei';;;ii va'cocerur, in __b.Jneu ,eei.h_in urri.i.iu-*".;ffi1,:

p o t a p d re as i l a , ni veful al tor ve,1" .i n i ,,* .r ^ lul, la bolnavii in juruf esofasu^ cu htpqtita

au:H ;::1lut',^?!#i ff;ffAoir' ls* ::::r.,j:ii:t;1,::Lrn*r"tlf*y,.,":"#lTi:ll":li,:H: rS * i."r iiii*il,
circula.tusufui nu gravidele facvarrce. lo,1t9 vancele multtimp in picioare si sec{ra verlicalei ce t .9. pj*irginri

j,"!Tg::--Ii*i.il:"qi#?,1?:"S::,|Lf i?i[,'3,.'i ;tr*,l:;J"ii1';1",i,+;xtr;i# :'?ii pentru varicele de *.innotoi-iiiiri.l greutate. oaronra fac ::^i!Ilinta. varice. unei
; t,A"::l"Uff*f" #Tlf *fr #!l, "ru;;1 are un ror J"*"uit incircuta{ia ,ur*iiiT?ittX..T" "i
tradiqionale chineze. r"ria;a,iri'rJi

tapersoanele care in speciat srau mutr ,in,,o i,-,'"iii1111tef9ar.e.

l;::ii",":=;J3lt1,#r,'i::l;'k#JipilipFi,i"rl?:,.",:

[?:!;i:T.'.i,,1-,.J'fi ::"h';,1?#,i#,11ff": ;::,*:ft pu-ncturuidfi ;;;; rneridian;";;i;;J,i1:i.'f,.::H.'ffi
punct este denumtitt-,,-t)o, _r,.Acgst

uorizo rr ru ruo.ira fr iTifli _c

r,il,li,l;?rHrls

varicelor destulde ptan _este -,^_rl3,u^r".ntul studndu-se pe primul mdsunre de preveni.., o.i::^tY9ios. ev'tarea caremenfiondm: statulut pretungit in pi.iouintre fixf t' maralesin poziqii purtdrii de.jartiere ^^-^-?ujlu."a sdngelui in venetep-icroaretor; .u." impiedicdcirculalr-a - tratamentul corect al-clnstipaliei; * men{inerea uneiriguroase --DsrvqDsrBrene i;id;;rn.
a membrelor inferioare; 168
' in ulcerele varicoase, acest punct

,,Co/ina negustoru/ui,' sau ,,Punctu/ venelor"
Fig. l4l are sr o actiune cicatrizanti.

169

r*#ii#rffi effiry,_!i"*^, '{,x#;rH*}frii#*
'it tapte.utJ-iiiuoit cu decoct ,zi); dJ't);i .:T].p" de ceap5, rniere inourrit ( l*z"e*'ol?T):uscare iu n"""lilTiJl"'?i-Tx* card, ini1rye, mai

i # iil'ffiT3#'.:Til1,'t': ;3i,T#= lfil '
Varicele

(r5ringuri * *#[lT,HX;n:*:'^'yy g:praz

a" u cotiturd,, ).D-*r

jft* o. r"lf .-- purtarea i. gimnasti cr medi ?j.,:-q tratamentui ^orelastic riri.ri'.r#t' p"#,.. numai cu avizul iiJh.f,il,it
rtir"iii*'[unctuJui de pe acest meridian contribuie la prevenire, ;;;";l"I
S. de Morant.ne spun cd produs" g:-git*tlii*ia .i#rgeticd X1li..,l..sunt in meridianul rrcaturui' Se deduce. deci.ca Textelevechi chinezesti. citatede

urri"i-ii-fi;i:il,,r?,'l sarcind. ._D.Jneu l,li#;?#:tig
fi*f e, mar alesin pozi\ii - evitareapundrii de. jartiere ^ sangelui in veni:tepicroareror; care impiedicdcirculalra - rratarnentuI corect al-cinstipaqiei; - men{inerea uneiriguroase i.gid;; membrelor inferioare: 1 68

una.din cauzete (ru'perealor fiind ,#1,":1 producdnd h.roroi-Tli 3""ttd'i'uJ'*,li,'"9t' regtunea anusului regiunel';;;;;i'rn' varrcocetut, in r"n;,1ii:^in

t;;;;' #i #'?'ff ii:'X v id e r i?i; e s Jiffi: i."!1 X'ir'Jtr'' "' \T:: li pot apdrea qi Ia ,.., Y_rtl.9le nivelul altor Iul' la bolnaviicu-': in jurul esofasu esofasrrcirnl;-;^^::,'^"='drt(''tvene: t'tpuii.i ;;;;,ut!t'in

j gti ffi: T;1ilg ; :y^: i:li",p Hl'tri I rlFyffi t'redltatea venoase "'lil: joacdun ror anevoioase. rof de .""i'r"j:t:l1t{t a" seamd in nro, ce explicd

datoritd proiesiei' urtrmere lunide,ull9 P" Jot' dL'ti'!,i'ioutt'

:if %'"#l'l'rff ::::',tt1i ilp"in' ;i;:''

t,at"ar.iJffi j:#df if :fl:ff"11?.'"".1 ;:'#l',1,1i;l Ir'e'oa re'inspec .fi
ia I

I/uricelesunt dilataqiife anormale si ca ulmare a slibir

r,:W ::ixf j Ij:? *r#tr T,:f *fr _ff are un.or
tradiqionale chineze, *"riAianui'rJi

ilil;;; 'ii.'ii .r1, rl" r"i i,i,*il, :',T:n ffi,T SfJfi HiH?."$ "i, ; :{fii,i'?,',#{J^;
J.o..iitincircura{ia ra,ruiilliitll."T*

i'giHt' gt r"'",,,i'" r; it!l-,'ffi ;;;;ir+rl' _ga!;;ie, ',t:?,1,; "sPsi ine "

g::i,yx, l,ff:,.fi: df#g :r:t:F:. [i.ff;, ; t, " -, ;;y;;;,

?#5:r'r#iillililtr=

ios, 0,, pe p ri mu, ['s:T","$ff :::yo 1Tmil: fl], i?Hfl ff euttatea care men{ionrm: statulur prefungit in pi.iouin""
,,Colina negustoru/ui,, sau ,,Punctul venelor,'
Fig. I4l ' in ulcerele varicoase, acest punct are sr o actiune cicatrizantl.

169

de.caractgnrtl ,,funC1ie ::. pjcioary-.reci;,c; lXte rb@ii; b6ide, decoit, Ue

ilfirilr#fr,rffffi;1,{ffi ffi$

,p$41;.:r*ffii:sjit"flHf fjr*i{r,i floriaecoaoa Fd*,de, .soiiiiliii"-i?,ii"f,ni.;ii"
invelirea g:j l*l"t intrlotrenza *rriati-in-fi;.#";,ri*;H

#hi * iir-#; ffi:'S'b'ft oT;iT::it#i.Tfd trar'oe prcloafecu apErecer, zilnice;:

Tl. l'#,H'i:fr','Lrffiiffi ,,1',,:{f'
Virsiturile Eliminarea bruscd.;i exp lozivda conf,nutului stomacului seint'lneEte.inunere bori'de.'itom.; (;H; cancer. -;ld;;;;", indigestie). are veziculeibiriare,in intoxicalii i" il.r" -b"Ji' riir.&ioase, migrend, tumoricerebraie, .ur.inaiin pr*"r'. il;]*ij ;rt Vdrsaturile susarirorse datoresc, ln maremdsurt, greseliror inar imentaqie-sau "*ilu"r inreqiiioi. vr;16*riiii;;;;;,1,;i;;r?iiiliili

!,
I

i

,^
Fig. 142.

i

I

Virs[turile, conformmedicinii traditionale, suntproduse de un surplus energetic in ,,Focarulmijtociu". :::ll:.:l::::l:::l:::.l::::l:::.::,.:l:l.::l:::i:::V;a:.;.mt'*l..'se..mas.dmp'cH ]:::i::]i::::,i::,:i:]:ii::].::]i.dint{s.$#ic.p1.'y{$ilosu}uigtenl..' ';'. .' 171191ys,t'i sub -'St; * ffig., 143),sittratla 3:mhsuri :doui oas€; , rotulei, intt-e,, ce-f€ qle' gambei , ,,Vefd :: :::::: {tihia li .peroneul).:: ;: :', ,:::, : : taniliere, ;; (o cann , : ': , . ",,;;Aluteryg{ii:i4t!4er'de s nie,Oe: :, pelin (o'cas6,Bs zi)f ,i$1gie,'<te flori',de si);,infuzie : ';,' ,'pe ::.:' ::::' de: de ' 'mentil F€nffu,:vffiturilegpvidblon,;infuie :, , ,. ..i::' :: .: ' :' e de.roini$(2*3 efni pe'Zi)1. '

.

vor combate ci, oinipoiriva,'ro, fi[ieUil: i#;; existd,acestea vor fi provo"ut" i-Jiui p.in;r?;;'_ijl""d;i mai la indem'ni fiind atingei"" i;;tdi it;rusorului). vdrs'turile carepun in pericolvialab-olnavului, din'cairu muolor'pi"id.;;i deapdqi sdrurimineralb, sevor.ornbut" 170

9::i 1ry-lt"^ -oaca sunt inso.-tite de constipalie, r -'i--' dureri.abdominalesi staregenerald i proastd. Tratamenturvdrs'turiror.diferS de ra caz venite cu ocazia unor.intoxic"tj; ;;.;;oluntare ra caz.cere surslu l;;;hr_ tare,nu se

bolnavului,dacdnu seialu nidsurite necesare : - 4ur?con{inalimente ingeiaiein-ui{n"t" z+de ore; -^-, - daci survinnoaptea.ii u"rp".iufloieste fcfria;, -

urmdtoai"i" vor fi considerate "uiu.t".q."f" , ,,ugsen1g,., ar"ur".f p"at.i.":j;;i^liii" t

digestiv, sufennqe destuldg Tr";p"J ilrui; il;ii6G;;#;:,, Dacdvdrsdturile prezintd unul diri

.

ogiavidh, .,i rr"*"nle sporitaf

Zgomotele in urechi De foarte multe ori unii bolnavi cu hipertensiune arteriali -de sau suferin{eale urechii iirteme se pl6ng perceperea unor zgomote anbrmale in urechi,sub formaufor flu'ituri,'fluier5turi, vdjdituri,bit[i de clopot saude ciocanzgomotese percepmai ales noaptea,cdnd bolnavul sti cu capul pe pem[, ele produc6ndu-i insomniirebele.Aceastbsuferinld mai poatefi in171

Fig. 144

CUPRTNS talnitela b-olnavii psihicisauin cazulintoxica{iilor cu chinind. Lresrgur.ca sl^alte_cauze se ascund in spatele zgomotelor in urechr, eleputdndfi descoperite numaide idtre melic. Pentrumedicultradilionalist zgomotele in urechisedatoresc unui exces energetic.in meridianul ele putdndfi ,,Treifocare.., inlSturatecu ajutorul stimuldrii anumitor puncte de^pe acest meridian, cire sunt: . situatin scobi- : ,,Ecra1tu!'.*,T!n (fig. 144), Atte indiragii! iinrdirate, voibire difieili _ nni_.. . f i e r e ..''''....':.::' o ;,poarla urechii", _ TFz:_ {fig, 144}, situatin , scobituradin fala urechii,c-ese'to:*eazi ia"a,*i ' deschide gura* dtspersie. . .AltA iytdfaSii: boli de urechi- dtsperiie;:sporflvr ql artlstt(cre$te acuitatea auditivd)_ tonifiere. AItc indica#i: ciupireaenergicd a marginii ureCuvdntinainte PARTEA iNTAT 12 14 14 18 20 23 25 29 1a r L 35
173

;Xli

tnClusiv apuncfiitui .. tT,*{;;T;il

(d,

AIte rdmedii: va punein urechea respectivd suc de ceapd'tnfiecare dimineald, cdtevaBicdturisau se va introducein urecheun tamponde vati lmUlUat in acestsuc; bdi calde la picioarecu frind de muqtai 172

CE ESTEPRESOPI.]NCTURA? CINE POATEFOLOSIPRESOPT]NCTURA?.... PRINCIPILE MEDICINII TRADITIONALE CHINEZE in m9d ciclic,energiicare Prin corpulomuluicircul6, provind'inCot*os si dePePdmdnt INN-IANG"" bipolaritate fnloui.iiinlelevii exista'o invizibile canale unor lungul de-a circuli Bn"tsiil" ir,ffnIDIANE..-......:.......... ""-i?" punctecare,stimulate anumite se gdsesc Pemeridiane pot amelioraunele masa), sau (prin inqepdturi Je ac b o 1 i. . . . . . . . . . . . cortoateorganele pielii suntproiectate Pe suprafa(a p " t u i1 . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . apaViata se supune;,Legii celor cinci elemente": prodtrc se 5e care ;i lemntrl-focul-pimdntul-metalul. ...........""""' ;i,;G ferairtcetare a energiilor armonioasd inseamn[scurgerea Sdn[titea in cirsurvenitS pefturbare prin cotp, iar boala,orici 1 o r. . . . . . . . . . . . . . c u la { ia ........... ENERGETIC DIAGNOSTIC

Edemele Enurezisul Febra ........ Frigiditatea Grefurile

94 96

P A RTE A

A DO UA

crifa ........ Guturaiul
Hemoragia nazald Hipertensiuneaarteriald Hipotensiuneaarteria16

CUM PUTETIDEVENI TIN BLIN PRESOPLINCTOR.... 39 Tehnica 40 GHID TERAPEUTIC 46
Aerofagia Alcoolismul

98 100 102 103 104 106 t07 ' 109

Alergia
Ame{eala Angina pectorald {sjmgl bronsic .. Balonirile

Celulita uonstlpatla Constinati
uonvulsllle

Durereade umlr
174

47 48 50 52 53 56 58 59 61 62 62 65 66 69 70 72 76 77 79 80 82 84 85 86 87 88 89 90 9l 93

l0 t2 t4
l5 17 I r') 22 I 24
t l

I 2',7 I 28

2s

t3t
l: i?
14. IJL

l3( |:/
ti'

t42 t43 145 148 t53 Seter......... 156 158 Sinuzita....i.............'..::.:..:.:.......:...:..:.:..:.::....... 159 Sughilul 160 Tabagismul l6: Torticolisul
Tracul Tusea Variccle Vdrsdturile Zgomotelein urechi

r6/

163 I r':J (, 17 71

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->