UNIVERSITATEA HYPERION  Facultatea Jurnalism      Lector. univ. drd.

 Sorina Georgescu 

ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ

LIMBA   ENGLEZ Ă  MODUL   ÎNCEP Ă TORI   ‐  INTRODUCERE   ÎN   CURSUL   DE   SINTEZ Ă‐  

1

2

INTRODUCERE (INTRODUCTION) Pentru a facilita înţelegerea limbii engleze şi a modelelor de presă britanică şi americană de către studenţii de toate nivelele de la forma de Frecvenţă Redusă, din cadrul Facultăţii de Jurnalism, şi în special pentru a veni în ajutorul începătorilor, cursul de faţă îşi propune o introducere atât în gramatica şi vocabularul limbii engleze, în general cât şi în cel cu specific de presă, structurată după cum urmează: Alfabetul şi simbolurile fonetice, Gramatica – noţiuni elementare, Vocabular general şi specificnivel elementar, Modele de presă britanică şi americană, Cum să scriem/gândim un eseu – De la paragraf la scrierea academică.

1

CAPITOLUL 1 (FIRST CHAPTER)
ALFABETUL SI SIMBOLURILE FONETICE (THE ALPHABET AND THE PHONETIC SYMBOLS) Obiective specifice: Prin capitolul de faţă studentul începător va deprinde competenţa de a pronunţa corect suntele limbii engleze. Subcapitole: 1. Alfabetul 2. Simbolurile fonetice 1. ALFABETUL (THE ALPHABET) A [ei] G [dЗi] M [em] S [es] X [eks] B [bi] H [eit∫] N [en] T [ti:] Y [wai] C [si] I [ai] O [əu] U [ju:] Z [zed] D [di] J [dЗei] P [pi:] V [vi:] E [i:] F [ef] K [kei] L [el] Q [kju:] R [ar] W [dΛbəl ju:]

2. SIMBOLURILE FONETICE (THE PHONETIC SYMBOLS) De ce ne trebuie simbolurile fonetice? Simbolurile fonetice ne trebuie pentru a înţelege mai bine cum se pronunţă un cuvânt atunci când îl vedem în dicţionar. Această introducere îşi propune o mai bună transmitere şi receptare a sunetelor limbii engleze şi a simbolurilor fonetice corespunzătoare, de către studenţii începători, prin echivalarea aproximativă a respectivelor sunete cu cele ale limbii române. a)Vocalele (the vowels): Sunetul în limba engleză (the sound in English) Exemplu de cuvânt în limba engleză (Example of English Words) Sunetul aproximativ în limba română şi pronunţia din română a cuvântului englezesc (the sound in Romanian and the Romanian pronunciation of the English word) [ii] – [sii] [i] – [hiz]

[i:] [I]

See [si:] (= a vedea) His [hIz] (= al lui)

2

[i] [e] [æ] [a:]

Twenty [‘twenti] (=20) Ten [ten] (= 10) Stamp [stæmp] (= timbru) Father [‘fa:ðə] (B.E*)/ [‘fa:ðər] (A.E) (= tata) Hot [hot] (= fierbinte) Morning [‘mo:niŋ] (B.E)/ [‘morniŋ] (A.E) (= dimineaţa) Football [‘futbo:l] (= fotbal) You [ju:] (= tu) Sun [sΛn] (= soare) Learn [lə:n] (B.E)/[ r lə n](A.E)sau [l3:n] (= a învăţa) Letter [‘letə] (B.E}/[letər] (A.E) (= literă, scrisoare)

[o] [o:] [u] [u:] [Λ] [ə: ] sau [3:] [ə]

[i] – [tuenti] [e] - [ten] [e-a] (între e şi a) – [steamp] [aa] – [faa+ z peltic (cu limba între dinţi) + ă + (în engl. americană r retroflex (îndoit spre cerul gurii) [o] – [hot] [oo] – [moo (o + r retroflex în engl. americană) nin (ŋ = ng, cu g mai degrabă mut)] [u] – [futbool] [uu] – [iuu] [a] – [san] [ăă] – [lăăn] / [lărn] (r retroflex) [ă] – [letă]/ [letăr] (r retroflex)

* - B. E, A. E = British English (engleza britanică), American English (engleza americană) b) Diftongii (două vocale împreună) – Diphthongs (two vowels together) Sunetul în limba engleză (the sound in English) Exemplu de cuvânt în limba engleză (Example of English Words) Sunetul aproximativ în limba română şi pronunţia din română a cuvântului englezesc (the sound in Romanian and the Romanian pronunciation of the English word) [ei] – [neim] [ău] – [nău] [ai] – [mai] [au] – [hau] [oi] – [boi] [iă] – [hiă] / [hiăr] [eă] – [ueă] / [ueăr] [uă] – [tuă] / [tuăr]

[ei] [əu] [ai] [au] [oi] [iə] [eə] [uə]

Name [neim] (= nume) No [nəu] (=nu) My [mai] ( = al meu) How [hau] (= cum) Boy [boi] (= băiat) Hear [hiə] (B.E.)/ [hiər] (A.E) (= a auzi) Where [weə] (B.E)/ [weər] (= unde) Tour [tuə] (B.E)/ [tuər] (A.E) (= tur)

3

c) Consoanele (the consonants) Sunetul în limba engleză (the sound in English) Exemplu de cuvânt în limba engleză (Example of English Words) Sunetul aproximativ în limba română şi pronunţia din română a cuvântului englezesc (the sound in Romanian and the Romanian pronunciation of the English word) [p] – [pen] [b] – [big] [t] – [tii] [d] – [duu] [c] – [chet] [g] – [gău] [f] – [foo]/ [foor] [v] – [veri] [s] – [san] [z] – [zuu] [l] – [liv] [m] – [mai] [n] – [niă] / [niăr] [h] – [hepi] [r]- [red] [iî] – [ies] [u] – [uant] [‘s’ peltic, pronunţat cu limba între dinţi] – [θencs] [‘z’ s’ peltic, pronunţat cu limba între dinţi] – [ðă] [ş] – [şii] [j] - [‘telivijân] [ce/ci] – [ciaild] [ge/gi] – [ge-ărmăn] [niî/ng] – [ingliş]

[p] [b] [t] [d] [k] [g] [f] [v] [s] [z] [l] [m] [n] [h] [r] [j] [w] [θ] [ð] [∫] [3] [t∫] [d3] [ŋ]

Pen [pen] (= stilou) Big [big] (= mare) Tea [ti:] (= ceai) Do [du:] (= a face) Cat [kæt] (=pisica) Go [gəu] (= a merge) Four [fo:] (B.E)/ [fo:r] (A.E) (= 4) Very [‘veri] (= foarte) Son [sΛn] (= fecior, copil) Zoo [zu:] (= gradina zoologică) Live [liv] (= a trăi, a locui) My [mai] (= al meu) Near [niə] (B.E)/ [niər] (A. E) (= lângă) Happy [‘hæpi] (= fericit) Red [red] (= roşu) Yes [jes] (= da) Want [want] (= a vrea) Thanks [θæŋks] (= mulţumesc) The [ðə] (= articolul hotărât] She [∫i:] (= ea) Television [‘telivi3n] (= televiziune) Child [t∫aild](= copil) German [d3ə:mən] (B.E)/ [d3ərmən] (A.E) English [‘iŋgli∫] (= Englez(ă))

Exerciţiu: Scrieţi fonetic, în limba engleză, următoarele cuvinte: Boy =………. Paper = ………. Journalism = ……….. Girl = ………. Newspaper = ……… journalist = …………. 4

CAPITOLUL 2 (SECOND CHAPTER)
GRAMATICA – NOŢIUNI ELEMENTARE (GRAMMAR – BASICS) Obiective specifice: Prin capitolul de faţă studentul începător va deprinde competenţa de a conjuga corect verbele auxiliare ale limbii engleze, de a la utiliza în situaţiile corespunzătoare. De asemenea, va învăţa cum se formează timpurile verbale, vorbirea indirectă, diateza pasivă, pronumele, ordinea adjectivelor, şi pluralul substantivelor Subcapitole: 1. Verbele auxiliare “to be”, “to do”, “to have” 2. Reguli de formare – timpurile 3. Vorbirea indirectă 4. Diateza pasivă 5. Pronumele 6. Articolul 7. Pluralul substantivelor 8. Ordinea adjectivelor

1. VERBELE AUXILIARE (THE AUXILIARY VERBS): “TO BE” (A FI), “TO DO” (A FACE) , “TO HAVE” (A AVEA) Ce sunt verbele auxiliare? Verbele auxiliare sunt verbele cu care putem construi formele de interogativ (întrebările) şi de negativ în limba engleză. În această introducere verbele auxiliare vor fi conjugate la prezentul simplu (present simple) şi la trecut (past tense simple), atât cu forma lungă (long form), cât şi cu forma scurtă (short form), care este cea mai utilizată în limba engleza, atât în cea scrisă cât şi în cea vorbită. Se va da pentru fiecare caz in parte atât transcrierea fonetică specifică limbii engleze, cât şi o echivalare în limba română. a) Verbul “to be” (The verb “to be” [tu: bi:] = a fi 1. Prezentul simplu (Present Simple) a) Afirmativ (Affirmative / Statements) Prezentul simplu, afirmativ, limba engleză, forma lungă (Present simple, Prezentul simplu, afirmativ, limba română (Present simple, Prezentul simplu, afirmativ, limba engleză, forma scurta (Present simple,

5

affirmative/statement, long form, English version) I am [ai æm] / [ai em] You are [ju: a:r] / [iu ar] He is [hi: iz] / [hi iz] She is [∫i: iz] / [şii iz] It is [ it iz] / [it iz]

We are [wi: a:r]/ [uii ar] You are [ju: a:r] / [iu ar] They are [ðei a:r] / [zei ar] b) Negativul (Negative) Prezentul simplu, negativ, limba engleză, forma lungă (Present simple, negatives, long form, English version) I am not You are not He is not She is not It is not We are not You are not They aren’t

affirmative/statement, Romanian version) (Eu) sunt (I = eu) (Tu) eşti (you = tu) (El) este (he = el) (Ea) este (she = ea) (El/ea) este (it = el/ea când ne referim la obiecte, lucruri din natură sau bebeluşi) (Noi) suntem (we = noi) (Voi) sunteţi (you = tu, voi) Ei/ele sunt (they = ei/ele)

affirmative/statement, short form, English version) I’m [aim] You’re [iur] He’s [hiz] She’s [şiz] It’s [iţ]

We’re [uiăr] You’re [iur] They’re [zeiăr]

Prezentul simplu, negativ, limba română (Present simple, negatives, Romanian version) (Eu) nu sunt (Tu) nu eşti (El) nu este (Ea) nu este (El/ea) (obiect) nu este (Noi) nu suntem (Voi) nu sunteţi (Ei/ele) nu sunt

Prezentul simplu, negativ, limba engleză, forma scurta (Present simple, negatives, short form, English version) I’m not You aren’t He isn’t She isn’t It isn’t We aren’t You aren’t They aren’t

c) Interogativul (Interrogative/ “Yes/No” Questions) Prezentul simplu, interogativ, limba engleză, (Present simple, “yes/no questions, English version) Am I…..? Are you…..? Is he……? Is she…….? Is it……….? Are we……..? Are you…….? Are they…….? Prezentul simplu, interogativ, limba română (Present simple, “yes/no questions”, Romanian version) Sunt (eu)…….? Eşti (tu)……? Este (el)…….? Este (ea)…….? Este el/ea (obiecte)……..? Suntem (noi)…….? Sunteţi (voi)……? Sunt (ei)…….?

6

!!! ATENŢIE!!! După cum observaţi, forma de interogativ prezent a verbului “to be”, se formează prin inversarea subiectului cu verbul. Avem deci, la afirmativ: I (subiect) + am (verb), pentru ca la interogativ să avem întâi “am” (verbul) şi apoi “I” (subiectul). Pentru a forma negativul, vom avea ordinea de la afirmativ, aşadar “I” (subiect) + “am” (verb), la care vom adăuga marca negaţiei, adică “not”. Deci “I am not”. 2. Timpul trecut (Past Tense Simple) a) Afirmativul (Affirmative/ Statements) Timpul trecut, forma de afirmativ, limba engleză (Past Tense Simple, affirmative/statments, English version) I was [ai woz]/[wəz] (forma slabă) / [ai uăz] You were [ju: wə:r] / [iu: uăăr] He was [hi: wəz] / [hii uăz] She was [∫i: wəz] / [şii uăz] It was [it wəz]/ [it uăz] We were [wi: wə:r] / [uii uăăr] You were [ju: wə:r] / [iu: uăăr] They were [ðei wə:r]/ [zei uăăr] b) Negativul (Negatives) Timpul trecut, forma de negativ, forma lungă, limba engleză (Past Tense Simple, negatives, long form, English version) I was not You were not He was not She was not It was not. We were not. You were not They were not. Timpul trecut, forma de negativ, limba română (Past Tense Simple, negatives, Romanian version) (Eu) nu am fost (Tu) nu ai fost (El) nu a fost. (Ea) nu a fost. (El/ea) (obiecte) nu a fost. (Noi) nu am fost. (Voi) nu aţi fost. (Ei/ele) nu au fost. Timpul trecut, forma de negativ, forma scurtă, limba engleză (Past Tense Simple, negatives, short form, English version) I wasn’t You weren’t He wasn’t She wasn’t. It wasn’t. We weren’t. You weren’t They weren’t. Timpul trecut, forma de afirmativ, limba română (Past Tense Simple, affirmative/statments, Romanian version) (Eu) am fost (Tu) ai fost (El) a fost. (Ea) a fost. (El/ea) (obiecte) a fost. (Noi) am fost. (Voi) aţi fost. (Ei/Ele) au fost.

c) Interogativul (Interrogative/ “Yes/No” Questions) Timpul trecut, interogativ, limba engleză, (Past tense simple, “yes/no questions, 7 Timpul trecut, interogativ, limba română (Past tense simple, “yes/no questions”,

English version) Was I? Were you? Was he? Was she? Was it? Were we? Were you? Were they? !!! ATENŢIE!!!

Romanian version) Am fost (eu)? Ai fost (tu)? A fost (el)? A fost (ea)? A fost (el/ea) (obiect)? Am fost (noi)? Aţi fost (voi)? Au fost (ei/ele)?

După cum observaţi, forma de interogativ trecut a verbului “to be”, ca şi cea de interogativ prezent, se formează prin inversarea subiectului cu verbul. Avem deci, la afirmativ: I (subiect) + was (verb), pentru ca la interogativ să avem întâi “was” (verbul) şi apoi “I” (subiectul). Pentru a forma negativul, vom avea ordinea de la afirmativ, aşadar “I” (subiect) + “was” (verb), la care vom adăuga marca negaţiei, adică “not”. Deci “I was not”. Când folosim verbul “to be”? # Când vrem să exprimăm vârsta Carlos is eight. (Carlos are opt ani) Anna is ten. (Anna are zece ani) # Când vrem să exprimăm naţionalitatea I’m English. (Sunt englez) She’s Romanian. (Ea este româncă) # Când vrem să spunem care este meseria cuiva. Jim is a teacher. (Jim este professor) Are you a student? (Eşti student?) # Cu un adjectiv You’re right. (Ai dreptate) I’m happy. (Sunt fericit) # Cu “this/that” [ði:s]/ [ðæt], [ziis]/[zeat] (“acesta/acela”) This is my book. (Aceasta este cartea mea) Is that your newspaper? (Este acela ziarul tău?)

8

# În întrebări Is Tom here? (Este Tom aici?) Are they Spanish? (Sunt ei spanioli?) Is this your house? (Este aceasta casa ta?) Are you ten? (Ai zece ani?) Is it easy? (E uşor?)

# Ca verb auxiliar, pentru construirea formelor de continuu. I am learning English at the moment. (În acest moment învăţ limba engleză) Exerciţii: 1. Completaţi propoziţiile cu forma corectă de prezent a verbului “to be”: 1. 2. 3. 4. 5. 6. I………..eight. He………..ten. You…………right. ………I a student? Jim……….a teacher. ………..they Chinese?

2. Completaţi propoziţiile cu forma corectă de trecut a verbului “to be”: 7. I………..eight. 8. He………..ten. 9. You…………right. 10. ………I a student? 11. Jim……….a teacher. 12. ………..they Chinese? b) Verbul “to do” [tu: du:]= a face 1. Prezentul simplu (Present Simple)

a) Afirmativ (Affirmative / Statements) Prezentul simplu, afirmativ, limba engleză, (Present simple, affirmative/statement, English version) I do [ai du:]/ [ai duu] You do [ju: du:] / [iuu duu] He does [hi: dΛz] / [hii daz] She does [∫i: dΛz] / [şii daz] It does [it dΛz] / [it daz] We do [wi: du:] / [uii duu] You do [ju: du:] / [iuu duu] They do [ðei du:] / [zei duu] Prezentul simplu, afirmativ, limba română (Present simple, affirmative/statement, Romanian version) (Eu) fac (Tu) faci (El) face (Ea) face (El/ea) (obiecte) face (Noi) facem (Voi) faceţi (Ei/ele) fac

9

!!! ATENŢIE!!! Observaţi terminaţia în “s” la persoana a treia singular a formei de afirmativ, prezentul simplu, pentru verbul “to do” (“does”). O vom întâlni la toate verbele din limba engleză cu excepţia celor modale. b) Negativul (Negatives) Prezentul simplu, negativ, limba engleză, (Present simple, negative, English version) I do not (= auxiliary); I do not do You do not; You do not do He does not; He does not do She does not; She does not do It does not; It does not do We do not; We do not do You do not; You do not do They don’t; They don’t do !!! ATENŢIE!!! Ca verb auxiliar, “to do” are ca formă de negativ, “I do not”, prescurtat “I don’t”, el ajutând de fapt la formarea negativului celuilalt verb de conjugat, de exemplu “I do not write”, sau “I don’t write”, “Eu nu scriu”. Ca verb de sine stătător, cu sensul de “a face”, el formează negativul cu el însuşi pe post de auxiliar, urmat de infinitivul scurt “do”: “I don’t do that”, “Eu nu fac asta”. După cum se observă în tabelul de mai sus, infinitivul scurt “do” este valabil pentru toate persoanele de singular şi de plural. c)Interogativul (Interrogative, “Yes/No Questions) – ca auxiliar, îl vom însoţi de aceea de un verb de conjugat: “write [rait]” ( a scrie) Prezentul simplu, interogativ, limba engleză, (Present simple, “yes/no questions, English version) Do I write? Do you write? Does he write? Does she write? Does it write? 10 Prezentul simplu, interogativ, limba română (Present simple, “yes/no questions”, Romanian version) Scriu (eu)? Scrii (tu)? Scrie (el)? Scrie (ea)? Scrie (el/ea) (obiecte)? Prezentul simplu, negativ, limba română (Present simple, negatives, Romanian version) Eu nu …(auxiliar); Eu nu fac (Tu) nu…..; (Tu) nu faci (El) nu….; (El) nu face (Ea) nu….; (Ea) nu face (El/ea) (obiecte) nu….; (El/ea) nu face (Noi) nu….; (Noi) nu facem (Voi) nu....; (Voi) nu faceţi (Ei/ele) nu…..; (Ei/ele) nu fac. Prezentul simplu, negativ, limba engleză, forma scurtă (Present simple, negatives, short form, English version) I don’t (auxiliar, răspuns scurt); I don’t do You don’t; you don’t do He doesn’t; he doesn’t do She doesn’t; She doesn’t do It doesn’t; it doesn’t do We don’t; we don’t do You don’t; you don’t do They don’t; they don’t do

Do we write? Do you write? Do they write? !!! ATENŢIE !!!

Scriem (noi)? Scrieţi (voi)? Scriu (ei/ele)?

Observaţi ordinea la interogativ: auxiliarul “do” + subiect “I” + verbul la infinitiv “write”. Vom întâlni această ordine la forma de interogativ prezent a tuturor verbelor limbii engleze cu excepţia celor modale şi a verbului “to be”, pe care l-am conjugat mai devreme. Observaţi, de asemenea, faptul că la persoana a treia singular, unde la afirmativ avem “he/she/it writes”, deci cu terminaţia “s”, la interogativ, vom folosi doar “s”-ul de la persoana a treia singular a verbului auxiliar “do”, deci “does”, iar verbul de conjugat, “write” în cazul de faţă, va rămâne tot la infinitivul scurt. Aşadar, avem “Does he/she/it write?” şi NU “Does he/she/it writes?” 2. Timpul trecut (Past Tense Simple) În cazul verbului “to do”, avem o singură formă de trecut (past tense simple) pentru toate persoanele, şi anume “did”. Afirmativ: Negativ: Interogativ: !!! ATENŢIE!!! Observaţi şi în acest caz forma de infinitiv scurt a verbului de conjugat, în construcţiile “did not do” şi “did I do”. Când folosim verbul “to do”? # Ca verb auxiliar (auxiliary verb): - în întrebări: Do you like tennis? (Iţi place tennisul?) What do you do in the evenings? (Ce faci seara?) - în negaţii: I don’t like tennis. (Nu-mi place tennisul) I don’t do much in the evenings. (Nu fac prea multe seara) Don’t go. (Nu te duce). - în emfaze (accentuarea unei părţi a propoziţiei): I/He/We/You/They did the shopping. (Eu/El/Noi/Voi/Ei/ am/au făcut cumpărăturile). I/He/We/You/They did not do (didn’t do) the shopping. (Eu/El/Noi/Voi/Ei/ nu am/au făcut cumpărăturile). Did I/he/we/you/they do the shopping? (Am/au făcut eu/el/noi/voi/ei cumpărăturile?).

11

Do sit down! (Stai jos, te rog!) I do love her. (Chiar o iubesc) - în inversiune (verb înaintea subiectului): At no time did he lose his self-control. (Nu si-a pierdut controlul nici un moment). - elipsa (folosim un verb auxiliar în locul unui verb întreg): You saw Allen, didn’t you? (L-ai văzut pe Allen, nu-i aşa?) # Ca verb cu scop general - activităţi nedefinite – “ceva” (something [sΛmθiŋ] / [samsing]), “nimic” (nothing [nΛθiŋ] / [nasing]), “orice” (anything [eniθiŋ] /[ enising]): Do something! (Fă ceva!) - pentru “muncă” I do the shopping, you do the cooking. (Eu fac cumpărăturile, tu găteşte) Exerciţii: 1. Completaţi propoziţiile cu forma corectă de prezent a verbului “to do”: 1. 2. 3. 4. 5. ......you like tennis? I.............like tennis. ........she like tennis? ............read! They............like her! 2. Completaţi propoziţiile cu forma corectă de trecut a verbului “to do”: 6. 7. 8. 9. ......you like tennis? I.............like tennis. ........she like tennis? They............like her!

c) Verbul “to have” [tu: hæv] = a avea 1. Prezentul simplu (Present simple) a) Afirmativ (Affirmative / Statements) Prezentul simplu, afirmativ, limba engleză, forma lungă (Present simple, affirmative/statement, long form, English version) I have [ai hæv] / [ai hev] You have [ju: hæv] / [iuu hev] Prezentul simplu, afirmativ, limba română (Present simple, affirmative/statement, Romanian version) (Eu) am (Tu) ai Prezentul simplu, afirmativ, limba engleză, forma scurtă (Present simple, affirmative/statement, short form, English version) I’ve [aiv] You’ve [iuv]

12

He has [hi: hæz]/ [hii hez] She has [∫i: hæz] / [şii hez] It has [it hæz] / [it hez] We have [wi: hæv] / [uii hev] You have [ju: hæv] / [iuu hev] They have [ðei hæv]’/ [zei hev] !!! ATENŢIE!!!

(El) are (Ea) are (El/ea) (obiecte) are. (Noi) avem (Voi) aveţi (Ei/ele) au

He’s [hiz] She’s [şiz] It’s [iţ] We’ve [uiv] You’ve [iuv] They’ve [zeiv]

Observaţi şi în cazul verbului “to have” terminaţia “s” de la persoana a treia singular, pentru forma de prezent simplu. b) Negativul (Negatives) Prezentul simplu, negativ, limba engleză, forma lungă (Present simple, negatives, long form, English version) I have not / I do not have You have not / You do not have He has not/ He does not have She has not/ She does not have It has not/ It does not have We have not / We do not have You have not / You do not have They have not / They do not have !!! ATENŢIE!!! Verbul “to have” poate fi verb auxiliar, ajutând la formarea unor întrebări pentru formele de perfect, caz în care forma de negativ prezent este “I haven’t….”, fie ca răspuns scurt, fie ca urmat de verbul de conjugat, forma a treia: “I haven’t written” (Nu am scris). Ca verb de sine stătător, cu sensul de “a avea”, “to have” are ca formă de negativ “I don’t have”, deci îl utilizează ca verb auxiliar pe verbul “to do” despre care am vorbit mai devreme. 13 Prezentul simplu, negativ, limba română (Present simple, negatives, Romanian version) (Eu) nu am (Tu) nu ai (El) nu are. (Ea) nu are. (El/Ea) (obiecte) nu are. (Noi) nu avem. (Voi) nu aveţi. (Ei/Ele) nu au. Prezentul simplu, negativ, limba engleză, forma scurtă (Present simple, negatives, short form, English version) I haven’t/ I don’t have You haven’t/ You don’t have He hasn’t/ He doesn’t have She hasn’t/ She doesn’t have It hasn’t/ It doesn’t have We haven’t/ We don’t have You haven’t/ You don’t have They haven’t/ They don’t have

Aceleaşi observaţii sunt valabile şi pentru formele de interogativ prezent , pe care le vom vedea în tabelul de mai jos. c) Interogativul (Interrogative, “Yes/No Questions” Prezentul simplu, interogativ, limba engleză, (Present simple, “yes/no questions, English version) Have I…..?/ Do I have? Have you…..? / Do you have? Has he…..? / Does he have? Has she…..? / Does she have? Has it…..? / Does it have? Have we…..?/ Do we have? Have you…..?/ Do you have? Have they…..?/ Do they have? 2. Timpul trecut (Past Tense Simple) În cazul verbului “to have” avem o singură formă pentru timpul trecut (past tense simple) şi anume “had”, pentru toate persoanele. Afirmativ : Negativ: Interogativ: !!! ATENŢIE!!! Observaţi formarea negativului şi a interogativului verbului “to have” ca verb de sine stătător cu past tense-ul auxiliarului do, deci did, urmat de infinitivul scurt al verbului de conjugat “have”. Aşadar, avem didn’t have, şi did I have şi NU “didn’t had” şi “did I had”. Observaţi de asemenea că în limba engleză este obligatorie exprimarea/folosirea subiectului, “did I have”, pe când în limba română el poate fi omis, “Am avut (eu)?” Când folosim verbul “to have”? # Ca auxiliar 1. Pentru formele de perfect (perfect verb forms): I have read the book. (Am citit/citii cartea) (present perfect – prezent perfect) I/He/We/You/They had a car. (Eu/El/Noi/Voi/Ei/ am/au avut o maşină). I/He/We/You/They didn’t have a car. (Eu/El/Noi/Voi/Ei/ nu am/au avut o maşină) Did I/he/we/you/they have a car? Am/au avut eu/el/noi/voi/ei/ o maşină? Prezentul simplu, interogativ, limba română (Present simple, “yes/no questions”, Romanian version) Am…..? Am (eu)? Ai…..? Ai (tu)? A…….? Are (el)? A…….? Are (ea)? A…….? Are (el/ea) (obiecte)? Am……? Avem (noi)? Aţi…..? Aveţi (voi)? Au…….? Au (ei/ele)?

14

I had read the book. (Citisem cartea) (past perfect – mai mult ca perfectul) I will have read the book by this time tomorrow. (Voi fi citit cartea până mâine pe vremea asta).(future perfect – viitorul perfect) I’d like to have read this book ten years ago. (Mi-aş dori să fi citit cartea asta acum zece ani) (perfect infinitive – infinitivul perfect) Having read the book before, he knew what to expect. (Citind/ Dat fiind că citise cartea înainte, ştia la ce să se aştepte). 2. Întrebări şi negaţii Have you read the book? (Ai citit/citişi cartea?) I haven’t read the book. (Nu am citit/ nu citii cartea). # Când vorbim despre posesie, relaţii şi alte situaţii/stări: They have three newspapers. (Ei au trei ziare). Have you got any brothers or sisters? (Ai fraţi sau surori?) Do you often have headaches? (Ai des dureri de cap?) # Când vorbim despre acţiuni şi experienţe: I’m going to have a shower. (O să fac un duş) We’re having a meeting next month. (Vom avea o întrunire luna viitoare). # Când vorbim despre obligaţii I had to read yesterday. (Ieri a trebuit să citesc). # Când vorbim despre cauzarea sau experimentarea unor acţiuni şi evenimente His son had everybody laughing. (Fiul său i-a făcut pe toţi să râdă) I must have my shoes repaired. (Trebuie să-mi repar pantofii) We had our car stolen last week. (Ni s-a furat maşina săptămâna trecută) Exerciţii: 1. Completaţi următoarele propoziţii cu forma corectă de prezent a verbului “to have”: 1. 2. 3. 4. 5. I ………..a book. He ……….a car. ……..you………a picture? She ……….not ……water. He………..a newspaper.

15

2. Completaţi următoarele propoziţii cu forma corectă de trecut a verbului “to have”: 6. I ………..a book. 7. He ……….a car. 8. ……..you………a picture? 9. She ……….not ……water. 10. He………..a newspaper. 2. REGULI DE FORMARE (FORMATION RULES)- TIMPURILE (TENSES) 1. Prezentul simplu (Present simple) – obiceiuri, acţiuni generale Afirmativ (Positive): I/You/We/They read He/She/It/ reads (to read [ri:d] / [riid] = a citi) Negative: You don’t read He doesn’t read Interogativ: (Questions): Do you read…..? Does he read….? 2. Prezentul continuu (Present continuous): - acţiuni care au loc la momentul vorbirii Afirmativ (Positive): Negative: Question: I am reading. You/We/They are reading. He/She/It is reading. I am not reading. You aren’t reading. She isn’t reading. Am I reading? Are you reading? Is she reading?

3. Prezentul perfect (Present perfect): - acţiuni din trecutul apropiat, cu consecinţe vizibile în prezent Afirmativ (Positive): Negative (Questions): Interogativ: I/You/We/they have written. He/she/it has written. (to write = a scrie) They haven’t written. He hasn’t written. Have they written? Has he written?

4. Past (Trecut) Simple: acţiune desfăşurată în trecut, cu mărci ale trecutului, ca “ieri”, “anul trecut”, etc. 1. Regulat (Regular): positive: I/You/He/She/It/We/They stopped. negative: You didn’t stop. interogative: Did you stop? 2. Neregulat (Irregular): positive: I/You/He/She/It/We/They wrote. (to write – wrote- written)

16

negative: You didn’t write. interogativ: Did you write? 5. Past (Trecut) continuu (Past Continuous): acţiune trecută ce se desfăşoară în timpul altei acţiuni trecute) (Afirmative) Positive: Negativ: Interogativ: I/He/She/It was writing. You weren’t writing. Were you writing? You/We/They/ were writing. She wasn’t writing. Was she writing?

Exerciţiu: Treceţi verbele date la infinitiv la timpurile cerute în paranteză. 1. 2. 3. 4. 5. I ………….. (to read – prezent simplu). You………. .(to go – prezent continuu) He …………. (to write – prezentul perfect) We……………… (to watch TV – past tense simplu) They………….. (to speak – past tense continuu) 3. VORBIREA INDIRECTĂ (REPORTED SPEECH) Direct ‘I never eat vegetables’ (Nu mănânc niciodată legume) ‘I’m reading’. ‘I’ll write to you soon.” ‘I’ve read it.’ ‘I took it.’ ‘I was reading.’ Reported He said (that) he never ate vegetables. (El a spus că nu mănâncă niciodată legume) She said (that) she was reading. He said (that) he would write to you soon. She said (that) she had read it. She said (that) she had taken it. She said (that) she had been reading.

Exerciţiu: Treceţi propoziţiile următoare la vorbirea indirectă: 1. 2. 3. 4. 5. ‘I’m writing’ ‘I’ll talk to you soon’ ‘I’ve seen it’ ‘I ate it’ ‘I was laughing’. ……………………. ……………………. ……………………… …………………….. ……………………….

17

4. DIATEZA PASIVA (PASSIVE VOICE) Active He helps. (El ajută) He has helped. He helped. He will help. Passive He is helped. (El este ajutat) He has been helped He was helped. He will be helped.

5. PRONUMELE (PRONOUNS) # Pronume personale cu funcţie de subiect (Subject pronouns [sΛbd3ekt] [prounauns]/ [sabgect pronauns]: I [ai] = eu You [ju:] / [iuu] = tu He [hi:] / [hii] = el You [ju:] / [iuu] = voi She [∫i:] / [şii] = ea It [it] = el/ea pentru obiecte sau elemente din natură We [wi: ] / [uii] = noi They [ðei] / [zei] = ei/ele

# Pronume personale cu funcţie de complement (Object [obd3ekt]/ [obgect] pronouns) Me [mi: ] / [mii] = pe mine, mie You [ju:] / [iuu] = pe tine, ţie Him [him] = pe el, lui You [ju:] / [iuu] = pe voi, vouă Her [hər] / [hăr] = pe ea, ei It [it] = pe el/ea, lui/ei Us [Λs] / [as] = pe noi, nouă Them [ðem] /[zem] = pe ei/ele, lor

# Pronume posesive (Possessive pronouns): Mine [main] = al meu Yours [jo:rz] / [iorz] = al tău His [hiz] = al lui Yours [jo:rz] / [iorz] = al vostru # this şi that Singular: Plural this [ði:s] / [ziis] = acesta These [ðiz] / [ziz] = acestea that [ðæt] / [ze-at] = acela those [ðous ] / [zous] = acelea Hers [hərz] / [hărz] = al ei its [its] / [iţ] = al lui/ei Ours [auərz] / [auărz]= al nostrum Theirs [ðeəz] / [zeărz] = al lor

# one, ones [wΛn] / [uan] I like that one = Îmi place aceea. I don’t like the blue ones= Nu-mi plac cele albastre.

18

Exerciţiu: Completaţi propoziţiile cu pronumele corespunzătoare: 1. ……..am reading a book. 2. ………is writing his homework. 3. ………are going to the cinema. 4. ………is my house. 5. ………house is ……..` 6. ARTICOLUL (THE ARTICLE) # Articolul hotărât (the definite article) – the # Articolul nehotărât (the indefinite article) – a – în faţa consoanelor - an - în faţa vocalelor 7. PLURALUL SUBSTANTIVELOR (PLURAL NOUNS) În limba engleză pluralul substantivelor se formează prin adăugarea unui “s” la forma de singural, aşa cum vom vedea mai târziu. Mai jos vom vedea doar câteva exemple de substantive neregulate. Man [mæn] / [me-an] – men [men] = bărbat Woman [wumən] / [umăn] – women [wimin] / [uimin] = femeie Child [t∫aild] / [ciaild] – children [t∫ildrən] = copil Tooth [tu:θ] / [tuus] – teeth [ti:θ] / [tiis] = dinte Mouse [maus] – mice [mais] = şoarece Foot [fut] – feet [fi:t] / [fiit] = picior (de la gleznă în jos) 8. ORDINEA ADJECTIVELOR (ORDER OF ADJECTIVES) În limba engleză adjectivul se aşază înaintea substantivului: A beautiful girl. O fată frumoasă. Beautiful [bju:təful] / [biutăful] = frumos Girl [gərl] / [gărl] = fată Când avem două sau mai multe adjective (poziţia 1 – cel mai departe de substantiv) Poziţia: 1. Unul sau mai multe din următoarele tipuri de adjective:

19

1a Opinie: beautiful 1b Mărime: large [lard3] / [largi] = lung 1c Vârstă: old [ould] = bătrân 1d Formă: round [raund] = rotund 1e Temperatură: cold [kould]/ [could] = rece Poziţia: plastic 2. Culori: green [gri:n] / [griin] (verde), blue [blu:] / [bluu] (albastru) 3. Materialul (din ce este făcut): wooden [wudən] / [uudăn] = din lemn;

4. Scop (pentru ce este): a running shoe [ə rΛniŋ ∫u:] / [ ă raning şuu] = un pantof pentru alergat 5. Substantivul 1c An old, 1c Some (nou), 1a A beautiful, 3 leather, (din piele) 2 new orange (portocaliu), 2 green, 4 football 3 lycra, 3 silk (mătase) 5 boot (bocanc) 4 cycling 5 shirt 5 shorts

20

CAPITOLUL 3 (CHAPTER THREE)
VOCABULAR (VOCABULARY) Obiective specifice: Prin capitolul de faţă studentul începător va deprinde competenţa de a se prezenta corect în limba engleză, ca şi aceea de a utiliza corect cuvinte din cele mai frecvente şi uzuale ale limbii engleze, precum şi cuvinte specifice jurnalismului. Subcapitolele: 1. Vocabular general – nivel elementar 2. Vocabular specific de presă VOCABULAR GENERAL – NIVEL ELEMENTAR (GENERAL VOCABULARY – ELEMENTARY LEVEL) # Prezentarea (Introducing ourselves) Hello, my name is Tom. = Bună, numele meu este Tom. hello [hel’ou] = bună name [neim] = nume What is your name? = Care este numele tău? what [wot] /[uo-at] = ce, care Who are you? = Cine eşti tu? who [hu:] / [huu] = cine I am from Romania = Eu sunt din România. from [from] = din Where are you from? = De unde eşti tu? where [weər] / [ ueăr] = (de) unde I live in Bucharest = Locuiesc în Bucureşti. to live [tu: liv] / [tuu liv] = a trăi, a locui Where do you live? = Unde locuieşti tu? I am a journalist. = Sunt jurnalist. journalist [d3ərnəlist] / [giărnălist] = ziarist I am working for Adevărul. = Acum lucrez pentru (ziarul) Adevărul. to work [tu: wərk] / [tuu uărc] = a lucra, a munci What is your job? = Care este meseria ta? (slujba ta acum) job [d3ob] / [giob] = ocupaţia, slujba, etc. What do you do (for a living)? = Ce faci/lucrezi (ca sa-ti castigi existenţa)? for [for] = pentru living [liviŋ] / [living] = existenţă, trai, mod de viaţă

21

I am 24 (years old) = Am 24 de ani. year [jiər] / [iiăr] = an old [ould] = bătrân How old are you? = Ce vârstă ai? Câţi ani ai? What is your age = Ce vârstă ai? age [eid3] / [eigi] = vârstă # Cum salutăm şi cum răspundem la salut (Greeting and replying to greetings) Good morning! = Bună dimineaţa! good [gud] = bun, bine morning [morniŋ] / [morning] = dimineaţa Good afternoon! = Bună ziua (la prânz spre după-amiază) afternoon [aftərnu:n] / [aftărnuun] = după-amiază Good evening! = Bună seara! evening [i:vniŋ]/ [iivning] = seara Good night! = Noapte bună! night [nait] = noapte Salut formal (Formal greeting) How do you do? = Bună ziua! Vă salut!; Sărut mâna!; Îmi pare bine! Încântat de cunoştinţă! How do you do? how [hau] = cum Salut neoficial/ informal (Informal greeting) Hello, how are you? = Bună, ce mai faci? (Cum mai eşti?) Fine, thanks. And you? = Bine, mulţumesc. Şi (Dar) tu? fine [fain] = bine, bun, frumos, plăcut, minunat to thank [tu: θæŋk]/ [tuu senc] = a mulţumi thanks [θæŋks]/ [sencs] = mulţumesc - varianta scurtă (= mersi) and [end] = şi Întrebări despre sănătate (Asking and replying about health) How are you? = Ce mai faci? I’m all right, thanks = Sunt bine, mulţumesc. Not so good = Nu chiar atât de bine. all right [o:l rait] / [ool rait] = în regulă so [sou] = atât de How do you feel? = Cum te simţi?

22

I feel fine/ great/ awful = Ma simt bine/ minunat/ groaznic. to feel [fi:l ]/ [fiil] = a (se) simţi great [greit] = minunat awful [o:ful] / [ooful] = groaznic Să spunem “La revedere” (Saying goodbye) Goodbye [gud bai] = la revedere Bye! [bai] = Pa Bye for now = Pa, pe curând. now [nau] = acum See you tomorrow = Pe mâine to see [tu: si:] / [tuu sii] = a vedea tomorrow [təmorou] / [tămorou] = mâine See you soon! = Pa, pe curând. soon [su:n] / [suun] = curând See you! = Pa (ne vedem) # Cum ne cerem scuze (Apologizing, Making excuses) I’m (very) sorry. – Îmi pare (foarte) rău. Îmi cer scuze. sorry [sori]= scuzaţi, întristat, mâhnit very [veri] = foarte Sorry, it was my fault. = Scuzaţi, a fost vina mea. fault [fo:lt] / [foolt] = vină Excuse me = Mă scuzaţi (când vrem să trecem de cineva care stă în drum; la începutul întrebărilor adresate persoanelor necunoscute) to excuse [ tu: iks’kju:s] / [tuu icschiuus] = a (se) scuza I’m sorry I’m late. = Îmi cer scuze că am întârziat. to be late [tu: bi: leit] / [tuu bii leit] = a întârzia Never mind = Nu contează. Nu are nimic. Lasă. never [nevər] / [nevăr] = nu, niciodată mind [maind] = minte, suflet, raţiune, importanţă. That’s all right = E în regulă. Don’t worry = Nu-ţi fă probleme. Nu te îngrijora. to worry [tu: wΛri] / [tuu uari] = a se îngrijora # Cum aprobăm sau dezaprobăm (Agreeing and disagreeing) I agree = Sunt de acord. to agree [tu: əgri:] / [tuu ăgrii] = a fi de accord. That’s right = Aşa este. Corect. I like this film. So do I. = Îmi place acest film. Şi mie. to like [tu: laik] / [tuu laic] = a(-i) plăcea

23

I don’t like this film. Neither do I. = Nu-mi place acest film. Nici mie. neither [naiðər] / [naizăr] = nici (unul – din doi) I don’t agree. = Nu sunt de acord. I don’t think so = Nu cred asta. Nu cred că este aşa. Nu prea cred to think [tu: θiŋk] / [tuu sinc] = a crede # Cum cerem informaţii (Asking for information) Do you know the time? (informal) = Ştii cât e ceasul? (neoficial, informal) to know [tu: nou]/ [tuu nou] = a şti the time [ðə taim] / [ză taim] = timpul, ora Excuse me, could you tell me the time? = Fiţi amabil, aţi putea să-mi spuneţi cât este ceasul? (formal, oficial) could [kud] /[cud] = forma de condiţional a verbului “can” = a putea to tell [tu: tel] / [tuu tel] = a spune What does this mean, please? = Ce înseamnă asta, vă rog? to mean [tu: mi:n] / [tuu miin] = a însemna please [pli:z] / [pliiz] = a ruga How do you say (…..) in English? = Cum spui (se spune) (…) în engleză? to say [ tu: sei] / [tuu sei] = a spune # Cum cerem şi cum dăm sfaturi? (Asking and giving advice) What do you think I should do? = Ce crezi că ar trebui să fac? should [∫ud]/ [şud] = forma de condiţional prezent a lui “shall”, cu sensul de “ar trebui” What would you do? = Tu ce ai face? would [wud] / [uud] = forma de condiţional prezent a lui “will”, cu sensul “ai” (ai face) I think you should (go.....) = Cred că ar trebui să (te duci….) to go [tu: gou] / [tuu gă-ou] = a merge, a se duce If I were you, I would (go.....) = Dacă aş fi în locul tău, aş (merge….) if [if]= dacă Why don’t you (go…..)? = Ce-ar fi să te duci…? De ce nu te duci....? why [wai]/ [uai]= de ce What about (going.....)? = Ce-ar fi să te duci? Ce-ai zice despre mersul....? about [əbaut] / [ăbaut] = despre How about (going.....)? = Ce-ar fi să te duci? Cum ar fi să te duci/mersul….? Shall we (go for a walk)? = Mergem (la plimbare)? walk [wo:k] / [uooc] = plimbare Let’s (go for a walk) = Hai/ Să mergem. (la plimbare).

24

# Cum cerem, cum acordăm şi cum refuzăm permisiune? (Asking for, giving and refusing permission) Can I (leave early?) (informal)= Pot (pleca devreme)? can [kæn] / [chen] = a putea to leave [tu: li:v] / [tuu liiv] = a pleca early [ərli] / [ărli] = devreme Yes, you can.= Da, poţi. No, you can’t. = Nu, nu poţi. Is it alright if I (leave early)? (informal) = E în regulă dacă (plec devreme)? Sure. That’s OK. = Sigur. E ok (în regulă). sure [∫uər] / [şuăr] = sigur Sorry, no. = Îmi pare rău, nu. May I (leave early)? (formal)= Aş putea (pleca devreme?) may [mei]= a putea, a avea voie, a-i fi permis Yes, you may. Da, ai putea. No, you may not. = Nu, nu ai putea. Do you mind if I (open the window)? (formal) = Te superi dacă (deschid fereastra?) to open [tu: oupən] / [tuu oupăn] = a deschide the window [ðə windou] / [ză uindou] = fereastra That’s fine. = E ok. Go ahead = Dă-i drumul. ahead [əhed] / [ăhed] = înainte All right = În regulă. No problem = Nici o problemă. Sorry, but (I’m cold) = Îmi pare rău, dar (mi-e frig). but [bΛt] / [bat] = dar, însă cold [kould] / [could] = frig, rece # Cum invităm şi cum răspundem la invitaţii (Inviting and replying to invitations) Do you want to (go to the cinema)? (informal) = Vrei să (mergi la cinema?) to want [tu: wont] / [tuu uo-ant] = a vrea Do you feel like (going to the cinema)? (informal) = Ai chef să (mergi la cinema?) Would you like to (go to the cinema)? (formal) = Ai vrea să (mergi la cinema?) Thanks, I’d love to (go) = Mersi, mi-ar face mare plăcere să (merg). to love [tu: lΛv] / [tuu lav] = a iubi I’m sorry but (I’m going to a party). = Scuze dar (merg la o petrecere). party [parti]= petrecere I’m afraid I can’t = Mi-e teamă că nu pot.

25

to be afraid [tu: bi: əfreid] / [tuu bii ăfreid] = a-i fi teamă # Cum oferim (Making an offer) Can I help (you)?= Pot să (te) ajut? to help [tu: help]/ [tuu help] = a ajuta Shall I help (you) = Să te ajut? Do you want (some tea)? (informal) = Vrei (nişte ceai)? some [sΛm] / [sam] = nişte tea [ti: ] / [tii] = ceai Would you like (some tea)? (formal) = Ai vrea (nişte ceai)? # Cum promitem (Promises) I’ll be home at 8.30. = Voi fi acasă la 8.30 home [houm] = casă (acasă) I won’t be late again! = Noi voi mai întarzia! to be late [tu: bi: leit] / [tuu bii leit] = a intarsia late [leit] = târziu again [əgein] / [ăghein] = din nou # Cum cerem ceva şi cum răspundem la cereri (Making requests, replying to requests) Can you (open the window), please? (informal) = Poţi (să deschizi fereastra), te rog? Could you (open the window), please? (informal) = Ai putea (să deschizi fereastra), te rog? Would you mind (opening the window), please? (formal) = Ai putea (să deschizi fereastra), te rog? Can you....? Could you...? Of course. Sure. (Bineînţeles. Sigur) of course [of kors] / [of cors] = bineînţeles Would you mind…….? Nu prin răspuns, ci prin acţiune. # Cum exprimăm preferinţele (Preferences) I prefer (tea) to (coffee) = Prefer (ceaiul) (cafelei) I’d rather have (tea) than (coffee) = Aş vrea/bea mai degrabă (ceai) în loc de (cafea) rather [ra:ðər] / [raazăr] = mai degrabă than [ðæn] / [zen] = în loc de, decât

26

# Cum reamintim (Reminders) Don’t forget to (bring your dictionary on Wednesday). = Nu uita să (îţi aduci dicţionarul miercuri). to forget [tu: fərget] / [tuu fărghet] = a uita to bring [tu: briŋ] / [tuu bring] = a adduce Wednesday[wenzdi] / [uenzdi] = miercuri Remember to (bring your dictionary on Wednesday) = Aminteşte-ţi să (îţi aduci dicţionarul miercuri). to remember [tu: rimembər] / [tuu rimembăr] = a-şi aminti # Cum descriem pe cineva? (Asking for a description and replying) What’s George like? (Cum este George) – He’s very friendly (Este foarte prietenos) What’s George like? (Cum este Cairo)- It’s big city (Este un oraş mare) big [big] = mare city [siti] = oraş What does Tina look like? (Cum arată Tina?) – She’s tall and she’s got long hair (Este înaltă şi are părul lung) to look [tu: luk] / [tuu luc] = a privi, a arăta (look like) tall [to:l] / [tool] = înalt has got = has = are long [loŋ] / [long] = lung hair [heə] /[heăr] = păr (din cap) # Cum avertizăm (Warning) Be careful! = Ai grijă! careful [keəful] / [cheărful] = grijuliu Careful! = Grijă! Watch out! = Atenţie! to watch [ tu: wot∫] / [tuu uo-aci] = a privi Look out! = Atenţie! Mind out! = Atenţie! Fereşte! # Urări (Greetings) Happy birthday! = La mulţi ani! happy [hæpi] / [hepi] = fericit birthday [bərθdei] / [bărsdei] = zi de naştere, aniversare Many happy returns of the day! = Mulţi înainte! many [mæni] / [meni] = mult returns [ritərn] / [ritărn] = reveniri We wish you a Merry/Happy Christmas! = Vă dorim Crăciun fericit! wish [wi∫] / [uiş] = a dori, a vrea

27

merry [meri] = vessel, voios Christmas [krisməs] / [crismăs] = Crăciun We wish you a Happy New Year! = Vă dorim un An Nou fericit! new [nju:] / [niuu] = nou Happy Anniversary! = Aniversare fericită! Happy Fourth of July! = La mulţi ani cu ocazia zilei de 4 iulie! (ziua naţională in cazul Statelor Unite) # Calendarul (Calendar) a) În scris (Writing) – British English: 2/ 08/ 10 2(nd) August 2nd Aug Thursday 2nd August, 2010 American English: 08/ 2/ 10 August 2(nd) Aug 2nd Thursday August 2nd 2010 În limba vorbită (Speaking): B.E – the second of August, 2010; August the second, 2010 A. E August second 1997 (lba scrisă) = nineteen ninety-seven (lba vorbită) 2010 (lba scrisă) = two thousand and ten (lba vorbită) Monday [mΛndi] / [mandi] = luni Tuesday [tju:zdi]/ [tiuuzdi] = marţi Wednesday [wenzdi] / [uenzdi] = miercuri Thursday [θə:zdi] / [săăzdi] = joi Friday [fraidi] = vineri Saturday [sætərdi] / [se-atărdi] = sâmbătă Sunday [sΛndi] / [sandi] = duminică I’ll visit you on Sunday. (Te vizitez duminică)

b) Anii (Years): c) Zilele (Days):

tomorrow [təmorou] / [tă-îmorou] = mâine the day after tomorrow =poimâine after [a:ftər] / [aaftăr] = după next week [nekst wi:k] / [necst uiic] = saptămâna viitoare week [wi:k]/ [uiic] = saptămâna next Sunday [nekst sΛndi] / [necst sandi] = dumica viitoare yesterday [jestədi] / [iestărdi] = ieri the day before yesterday = alaltăieri before [bifo:r] / [bifoor]= înainte last week = saptămâna trecută last [la:st] / [laast] = ultimo, cel din urmă last Sunday = duminica trecută

28

d) Lunile (Months): January [d3ænjuəri] / [geaniuări], February [februəri] / [februări] , March [ma:t∫] / [marci], April [eiprəl] / [eiprăl] , May [mei], June [d3u:n]/ [giuun], July [d3u:lai] / [giuulai], August [o:gəst] / [oogăst], September [septembər] / [septembăr], October[oktoubər] / [octoubăr], November [nouvembər] / [nouvembăr], December [disembər] / [disembăr] - formele prescurtate – short forms Jan Feb Mar Apr Aug Sept Oct Nov Dec I’ll be back in June. = Mă voi întoarce în iunie. back [bæk] / [bec] = înapoi next month [mΛnθ] /[ mans] = luna viitoare last month = luna trecută e) Anotimpurile (seasons): spring = primăvara; summer [sΛmər] / [samăr] = vara autumn [o:təm] / [ootăm] = toamna winter [wintər] / [uintăr] = iarna I’m going to Portugal in the winter. next summer = vara viitoare last winter = iarna trecută # Timpul (Time) a) Momentele zilei (Parts of the day) in the morning [in ðə mo:niŋ] / [in ză morning] = dimineaţa in the afternoon [in ði a:ftənu:n] / [in zi aaftărnuun] = după-amiaza in the evening [in ði i:vniŋ] / [in zi iivning] = seara at night [æt nait] / [et nait] = noaptea, seara at midday (noon) [æt middei] / [et middei] = la prânz at midnight [æt midnait] / [et midnait] = la miezul nopţii b) “a.m” şi “p.m” midnight to midday = “a.m” 1.00 a.m midday to midnight = “p.m” 4,45 p.m c) Sistemul de 24 de ore (24-hour clock) hour [auər] / [auăr] = ora midnight = 12.00 a.m. midday = 12.00 p.m

clock [klok] / [cloc] = ceas

13.50 – thirteen fifty [θə:ti:n fifti] / [sărtiin fifti] = treisprezece cincizeci d) Cum spunem ora (Telling the time)

29

ora 3 fix = three o’clock [θri:] / [srii] 3 şi 5 = five past three [faiv] 3 şi 10 = ten past three 3 şi un sfert = a quarter past three 3 şi 20 =twenty past three [twenty] / [ tuenti] 3 şi 25 = twenty-five past three 3 şi jumătate = half past three [ha:f]/ [haaf[ 4 fără 25 = twenty-five to four [fo:r] / [foor] 4 fără 20 = twenty to four 4 fără un sfert =a quarter to four 4 fără 10 = ten to four 4 fără 5 = five to four 3.12 =twelve minutes past three 3.43 = seventeen minutes to four - Sistemul digital (Digital system) 2.10 two ten 4. 26 four twenty-six 6. 40 six forty Cum întrebăm cât e ceasul (Asking the time) What’s the time? It’s five o’clock. (E ora cinci) What time is it? It’s twenty to nine (E nouă fără douăzeci) Nu se poate spune: They are seven o’clock! # Numerele (Numbers) Numeralul cardinal (Cardinal numbers) 1 = one [wΛn] / [uan] 2 = two [tu:] / [tuu] 3 = three [θri:] / [srii] 4 = four [fo:r] / [foor] 5 = five [faiv] 6 = six [siks] / [sics] 7 = seven [sevən] / [sevăn] 8 = eight [eit] 9 = nine [nain] 10 = ten [ten] 11 = eleven [ilevən] / [ilevăn] 12 = twelve [twelv] / [tuelv] 13 = thirteen [θərti:n] / [sărtiin] 14 = fourteen [forti:n] / [fortiin] 16 = sixteen [siksti:n] / [sicstiin] 17 = seventeen [sevənti:n] / [sevăntiin] 18 = eighteen [eiti:n] / [eitiin] 19 = nineteen [nainti:n] / [naintiin] 20 = twenty [twenti] / [tuenti] 21 = twenty-one [twenti – wΛn]/ [tuenti-uan] 22 = twenty-two [twenti – tu:] / [tuenti-tuu] 30 = thirty [θərti] / [sărti] 40 = forty [forti] 50 = fifty [fifti] 60 = sixty [siksti] / [sicsti] 70 = seventy [sevənti] / [sevănti] 80 = eighty [eiti] 90 = ninety [nainti] 1.15 one fifteen 5.30 five thirty 7. 45 seven forty-five

30

15 = fifteen [fifti:n] / [fiftiin]

100 = a/one hundred [hΛndrəd”] / [handrăd]

0 = “nought” [no:t] / [noot] sau “zero” [ziərou] / [ziărou] = pentru numerele de telefon îl pronunţăm ca pe litera “o”. La fotbal spunem “nil”. La tennis spunem “love” 101 = a hundred and one 200 = two hundred (“hundred” nu este la plural) 300 = three hundred 999 = nine hundred and ninety-nine 1,000 = a thousand / one thousand [θauzənd] / [sauzănd] 1,001 = a thousand and one 2,250 = two thousand, two hundred and fifty (“thousand” nu este plural) 999,999 = nine hundred and ninety-nine thousand, nine hundred and ninety-nine 1,000,000 = a million/ one million 5,000,000 = five million (“million” is not plural) Numeralul ordinal (Ordinal numbers) 1st = first 2nd = second 3rd = third 4th = fourth 5th = fifth 6th = sixth 7th = seventh 8th = eighth 9th = ninth 10th = tenth 11th = eleventh 12th = twelfth 13th = thirteenth 14th = fourteenth 15th = fifteenth 16th = sixteenth 17th = seventeenth 18th = eighteenth 19th = nineteenth 20th = twentieth 21st = twenty-first 22nd = twenty-second 23rd = twenty-third 24th = twenty-fourth 25th = twenty-fifth 26th = twenty-sixth 27th = twenty-seventh 28th = twenty-eigth 29th = twenty-ninth 30th = thirtieth 31st = thirty-first

Fracţii şi zecimale (Fractions and decimals) ½ = a half (o jumătate) ¼ = a quarter (un sfert) ¾ = three quarters # Culori (Colours) white [wait] / [uait] = alb yellow [jelou] = galben pink [piŋk] / [pinc] = roz mauve [məuv] / [măuv] = mov blue [blu:] / [bluu] = albastru black [blæk] / [blec] = negru orange [orind3] /[oringi] = portocaliu red [red] = roşu green [gri:n] / [griin] = verde 3 ½ = three and a half 1.5 = one point five 1 ¼ = one and a quarter 1.25 = one point two five 4 ¾ = four and three quarters 4.75 = four point seven five

31

# Figuri geometrice (Geometrical figures) square [skweər]/ [schueăr] = pătrat rectangle [rectæŋgl] / [recteangl ] = dreptunghi triangle[traiæŋgl]/[traieangl] =triunghi # Flori, fructe, legume (Flowers, fruit, vegetables) rose [rəuz] / [răuz] = trandafir carnation[karnei∫ən] / [carneişăn] = garoafă geranium [d3iræniəm]/ [gireaniăm] = muşcată hyacinth [haiəsinθ] / [haiăsins] = zambilă dandelion [dændəlaiən] / [deandălaiăn] = păpădie apple [æpl] = măr plum [plΛm] / [plam] = prună peach [pi:t∫] / [piici] = piersică (sweet) cherry [(swi:t) t∫eri] / [suiit ceri] = cireaşă (sour) cherry [(sauə) t∫eri] / [(sauă) ceri] = vişină strawberry [strobəri] / [strobări] = căpşună raspberry [ra:sberi] / [raasberi] = zmeură lemon [lemən] / [lemăn] = lămâie carrot [kærət] / [chearăt] = morcov tomato [təma:təu] / [tămaatău] = roşie dovlecel eggplant [egpla:nt] / [egplaant] = vânăta cucumber [kju:kΛmbăr] / [chiuucambăr] = castravete pumpkin [pΛmpkin] /[pampchin] = dovleac bean [bi:n] / [biin] = fasole # Detalii personale (Personal details) name [neim] = nume age [eid3] / [eigi] = vârstă to live [liv] = a trăi, a locui address [ədres] / [ădres] = adresă birthday [bərθdei] / [bărsdei] = zi de naştere to pass [pa:s]/ [paas] = a trece job [d3ob] / [giob] = ocupaţie girl [gərl] / [gărl] = fată friend [frend] = prieten teenager [ti:n eid3ər] / [tiin eigeăr] = adolescent tall [to:l] / [tool] = înalt to use [ju:s] / [iuus] = a folosi old [ould] = bătrân to stay [stei] = a sta house [haus] = casă to come [kΛm] / [cam] = a veni birth [bərθ] / [bărs] = naştere to work [wərk] / [uărc] = a munci boy [boi] = băiat child [t∫aild] / [ciaild] = copil woman [wumən] /[uumăn] = femeie high [hai] = înalt big [big] = mare to carry [kæri] / [cheari] = a duce tulip [tjulip] / [tiulip] = lalea trifoi [trefoil] = trifoi lily [lili] = crin pear [peər] = pară apricot [eiprikot] / [eipricot] = caisă grape [greip ] = strugure blackberry [blæk~]/ [blec~] = mură nut [nΛt] = nucă (hazel)nut [heizəl ~] = alună lemon [lemən] / [lemăn] = lămâie orange [orind3] / [oringi] = portocală potato [pəteitəu] / [păteitău] = cartof marrow [mærəu] / [mearău] = parsley [parsli] = pătrunjel dill [dil] = mărar celery [seləri] / [selări] = ţelină parsnip [parsnip] = păstârnac pepper [pepər] = ardei peas [pi:z] / [piiz] = mazăre circle [sərkl]/ [sărcl] = cerc rhombus [rombəs]/[rombăs] = romb

32

to wear [weər] / [ueăr] = a purta modern [modərn/ [modărn] = modern to describe [diskraib] / [discraib] = a descrie to appear [əpiər] / [ăpiăr] = a apărea student [stju:dənt] / [stiuudănt] = student to marry [mæri] / [meri] = a se căsători marriage [mærid3] / [merigi] = căsătorie what [wot] / [uo-at] = ce? after [a:ftər] / [aaftăr] = după like [laik] / [laic] = ca, a plăcea # Familia (Family matters) family [fæmili] / [femili] = familie children [t∫ildrən] / [cildrăn] = copii daughter [do:tər] / [dootăr] = fiică brother [brΛðər] / [brazăr] = frate husband [hΛzbənd] / [hazbănd] = soţ father [fa:ðər] / [fazăr] = tată grandfather [grænd~] / [grend~] =bunic grand son = nepot aunt [a:nt] / [aant] =mătuşă niece [niis] = nepoată (de mătuşă) relatives [relətiv] / [relătiv] = rude person [pərsən] / [părsăn] = persoană stranger [streind3ər] / [streingeăr] = necunoscut foreigner [forinər] / [forinăr] = străin, din altă ţară eldest [eldəst] / [eldăst] = cel mai în vârstă dintre fraţi # Timpul liber (Free time)

young [jΛŋ]/ [iang] = tânăr new [nju:] / [niuu] = nou to look [luk] / [luc] = a privi to study [stΛdi] / [staid] = a studia double [dΛbəl] / [dabăl] = dublu married [mærid] / [merid] = căsătorit to get[ get] / [ghet] = a obţine, a lua where [weər] / [ueăr] = unde? alike [əlaik] / [ălaic] = asemenea

child [t∫aild] / [ciaild] = copil parent [peərənt] / [peărănt] = părinte son [sΛn][san] = fiu sister [sistər] / [sistăr] = soră wife [waif] / [uaif] = soţie mother [mΛðər] / [mazăr] = mamă grandmother = bunică grand daughter = nepoată uncle [Λŋkəl] / [ancăl] = unchi nephew[ nevju:] / [neviuu] = nepot people [pi:pəl] / [piipăl] = lume know [nou] = a cunoaşte meet [mi:t] / [miit] = a întâlni twins[twin] / [tuin] = gemeni

vacuum cleaner [vækjuəm kli:nər] / [ve-achiuăm cliinăr] = aspirator to do the housework [hauswərk] / [haus uărc] = treburile gospodăreşti alarm clock [əlarm klok] / [ălarm cloc] = ceas deşteptător to wake up [weik Λp] / [ueic ap] = a se trezi shampoo [∫æmpu:] /[şempuu] = şampon to wash your hair [wo∫] / [uo-ăş] = a te spăla pe cap compact disk (CD) [sidi] = CD (video) cassette = casetă (video) to listen to music [ lisən] / [lisăn], [mju:zik]/ [miuuzic] = a asculta muzică camera [kæmərə] / [cheamără] = aparat de fotografiat, cameră de televiziune to take photos [teik foutous] / [teic foutous] = a face poze piano [pja:nou] / [piaanou] = pian to play the piano [plei] = a cânta la pian

33

television [telivi3ən] / [telivijăn] = televiziune television set = televizor to watch television [wot∫] / [uo-ăci] = a privi , a se uita la TV brush [brΛ∫] / [braş] = pensulă to paint a picture = a picta un tablou to paint [peint] = a picta picture [ pikt∫ər] / [picciăr] = tablou book [buk] / [buc] = carte best [best] = cel/cea mai bun(ă) favourite [feivərit] / [feivărit ] = favorit to make [meik] / [meic] = a face to join [d3oin] / [gioin] = a se alătura to spend [spend] = a petrece (timpul liber) fun [fΛn] / [fan] = haz, glumă, distracţie to have fun = a se distra hobby [hobi] = hobi, pasiune empty [empti ] = gol member [membər] / [membăr] = membru spare [speər] / [speăr] = liber team [ti:m] / [tiim] = echipă (spare time- timp liber) the cinema [sinimə] / [sinimă] = cinema to walk [wo:k] / [uooc] = a se plimba to travel [trævəl] / [trevăl] = a călători to enjoy [ind3oi] / [ingioi] = a se bucura de to draw [dro:] / [droo] = a desena danger [deind3ər] / [deingeăr] = pericol dangerous = periculos stamp [stæmp] / [stemp] = timbru song [soŋ] / [song] = cântec to sing [siŋ] / [sing] = a cânta game [geim] / [gheim] = joc # Camerele (Rooms) ceiling [si:liŋ] / [siiling] = tavan floor [flo:r] / [floor] = podeaua light [lait] = lumină armchair = fotoliu radiator [reidieitər] / [reidieităr] = radiator dining room [dainiŋ ru:m] / [daining ruum] = sufragerie living-room [liviŋ ru:m] / [living ~] = cameră de zi to close [klouz] / [clo-ăuz] = a închide to stop [stop] = a opri breakfast [brekfəst] / [brecfăst] = mic dejun to hit [hit] = a lovi to put [put] = a pune to turn on = a porni furniture [fərnit∫ər] / [fărniciăr] = mobilă place [pleis] = loc area [eəriə] / [eăriă] = suprafaţă cottage [kotid3] / [cotogi] = vilă casă curtain[kərtən] / [cărtăn] = perdea bookcase [buk keis] / [buc cheis] door [do:r] / [door] = uşă wall [wo:l] / [uo-ăll] = zid chair [t∫eər] / [ceăr] = scaun window [windou] / [uindou] = fereastră kitchen [kit∫in] / [chicin] = bucătăria bedroom [bedru:m] / [bedruum] = pat bathroom [ba:ð ~] [baas ~] = baie study [stΛdi]/ [staid] = cameră de studiu to turn off [tərn] / [tărn] = a stinge (lumina) to shut [∫Λt] / [şat] = a închide, a zavorî lunch [lΛnt∫] / [lanci] = prânz dinner [dinər] / [dinăr] = cină to knock [nok] / [noc] = a bate (la uşă) to open [oupən] / [oupăn] = a deschide desk [desk] / [desc] = birou upstairs [Λpsteərz] / [apsteărz] = la etaj space [speis] = spaţiu bedsit [bedsit] = garsonieră saloon [səlu:n] / [săluun] = salon mirror [mirər]/ [mirăr]= oglinda office [ofis] = birou library [laibrəri] / [laibrări]= bibliotecă

34

= bibliotecă, dulap pt cărţi carpet [ka:rpit] / [carpit] = covor cupboard [kΛbəd] / [cabăd] = buffet to share [∫eər] [ şeăr] = a împărţi wardrobe [wordroub] / [uordroub] hostel [hostəl / [hostăl] = cămin = garderob, şifonier home [houm] = (a)casă college [kolid3] / [coligi] = colegiu accommodations[əkomədei∫ən]/ [ăcomădeişăn] = locuinţă # Locuri (Places) greengrocer [gri:n grousər] / [griingrousăr] = zarzavagiu bank [bæŋk] / [benc] = bancă chemist’s = la farmacie butcher [but∫ər] / [baceăr] = măcelar newsagent [nju:z eid3ənt] / [niuuz eigeănt] = agent de presă, vânzător de ziare field [fi:ld]/ [fiild] = câmpie centre [sentər] / [sentăr] = centru village [vilid3] / [viligi] = sat land [lænd] / [lend] = pământ mountain [mauntin]= munte to find [faind] = a găsi road [roud] = drum, cale, şosea direction [direk∫ən] / [direcşăn] = direcţie, sens journey [d3ərni] / [giărni] = călătorie straight on [ streit] = drept înainte on = pe by [bai] = pe la, de către block of flats [blok of flæt] / [bloc of flet] = bloc de apartamente police station[pəli:s]/ [păliis] = secţie de poliţie # Ocupaţii, meserii (Jobs) job [d3ob] / [giob] = ocupaţie, meserie typewriter [taipraitər] / [taipraităr] maşină de scris dentist [dentist] = dentist electrician [ilektri∫ən] / [ilectrişăn] = electrician teacher [ti:t∫ər] / [tiiciăr] = învăţător, profesor de liceu journalist [d3ərnəlist] / [giărnălist] company [kΛmpəni] / [campăni] = firmă typist [taipist] = dactilograf doctor [doctər] / [doctăr] = doctor electric [ilektrik] / [ilectric]= = electric cook [kuk] / [cuc] = bucătar cooker [~ər] / [~ăr] = cuptor professor [prəfesər] / [prăfesăr] = prof univ vet [vet] = medic veterinar judge [d3Λd3] / [geagi] = judecător greengrocer’s = la aprozar market [markit] / [marchit] = piaţă chemist [kemist] / [chemist] = farmacist baker [beikər] / [beicăr] = brutar post office [poust ofis]= poştă city [siti] = oraş country [kΛntri] / [cantri] = (la) ţară capital [kæpitəl] / [cheapităl] = capitala town [taun] = oraş villa [vilə]/ [vilă] = casă de vacanţă earth [ərθ] / [ărs] = planeta pământ world [wərld] / [uărld] = lume to leave [li:v]/ [liiv] = a pleca way [wei] /[uei] = drum, cale far [fa:r] / [faar] = departe distance [distəns] / [distăns] = distanţă over [ouvər] / [ouvăr] = peste through [θru:]/ [sruu] = prin at [æt] / [et] = la station [stei∫ən] / [steişăn] = staţie, gară hotel [houtel] = hotel restaurant [restərəŋ] / [restărăn] = restaurant theatre [θiətər] / [siătăr] = teatru

35

= jurnalist mechanic [mikænik] / [micheanic] = mechanic carpenter [karpintər] / [carpintăr] = dulgher, templar plumber [plΛmər]/ [plamăr] = instalator architect [arkitekt] / [architect] = arhitect steward [stjuərd] / [stiuărd] = administrator de moşie, intendent musician [mju:zi∫ən]/[miuuzişən] = musician scientist [saiəntist] / [saiăntist] = om de ştiinţă sale assistant [seil əsistənt] / [seil ăsistănt] = vânzător employment [imploimənt] / [imploimănt] = serviciu, slujba advertisement [ ədvərtismənt] / [ădvărtismănt] = reclamă, anunţ experience [ikspiəriəns] / [icspiăriăns] = experienţă interview[intəvju:]/ [intăviuu] = interviu references [refərəns] / [refărăns] = raport, referinţă, trimitere # În casă (Inside the house)

tailor [teilər] /[teilăr] = croitor plumber [plΛmər]/ [plamăr] = instalator farmer [farmər] / [farmăr] = fermier actor [æktər] / [e-actăr] = actor sailor [seilər] / [seilăr] = marinar soldier [sould3ər] / [souldgeăr] = soldat gardener[gardənər] / [gardănăr ] = grădinar lawyer [lo:jər] / [lo:iăr] = avocat nurse [nərs] / [nărs] = asistent scientist [saiəntist] / [saiăntist] student [stju:dənt]/ [stiuudănt] = student waiter [weitər] / [ueităr] = chelner writer [raitər] / [raităr] = scriitor builder [bildər] / [bildăr] = constructor sign [sain] = semn notice [noutis] = aviz, înştiinţare previous [pri:viəs] / [priiviăs] = anterior manager [mænid3ər]/[menigeăr] = manager review[rivju:]/ [riviuu] = revistă, bilanţ to offer [ofər] / [ofăr] = a oferi, ofertă referee [refəri] / [refări] = arbitru, persoană care dă referinţe

poster [poustər] / [poustăr] = afiş lamp [læmp] /[lemp] = lampă sofa [soufə]/ [soufă] = canapea blanket [blæŋkit] / [blenchit] = cuvertură, pătură pillow [pilou] = pernă bookshelf [buk∫elf] / [bucşelf] = bibliotecă, rafturi de cărţi central heating [sentrəl hi:tiŋ] / [sentrăl hiiting] = încălzire centrală basin [beisn] = lighean, chiuvetă tap [tæp] / [tep] = robinet # Mâncare şi băutură (Food and drink) biscuits [biskits] / [bischits] = biscuiţi salad [sæləd] / [se-alăd] = salată sausage [sosid3] / [sosigi] = cârnat, salam fruit [fru:t] / [fruut] = fruct

shelf [∫elf] / [şelf] = raft table [teibəl] / [teibăl] = masă fridge [frid3] / [frigid] = frigider dustbin [dΛstbin] / [dustbin]= ladă de gunoi shower [∫auər]/ [şauăr]= duş stove [stouv] = sobă, cuptor seat [si:t]/[siit] = loc de şezut chimney [t∫imni] / [cimni] = şemineu fireplace [faiər pleis] / [faiăr pleis] = = cămin, şemineu

chips [t∫ips] / [cips] = cartofi tăiaţi felii subţiri chicken [t∫ikin]/ [cichin] = pui bread [bred] = pâine

36

food [fu:d] / [fuud] = mâncare menu[ menju:] / [meniuu] = meniu snack [snæk] / [snec] = aperitiv, gustare to boil [boil]= a fierbe water [wo:tər] / [uootər] = apă cup [cΛp]/ [cap] = cană to fry [frai] = a prăji, a frige oil [oil] = ulei, petrol fresh[ fre∫] / [freş] = proaspăt meat [mi:t]/ [miit] = carne vegetable [ved3təbəl] / [vegetăbăl] = legumă vegetarian [ved3iteəriən] / [vegiteăriăn]= = vegetarian fork [fork] / [forc] = furculiţă plate [pleit] = farfurie straw [stro:] / [stroo] = pai # Animale (Animals) horse [hors] = cal cat [kæt] / [chet] = pisică monkey [mΛŋki] / [manchi] = maimuţă pet [pet] = copil, animal favorit to shout [∫aut] / [şaut] = a striga to run [rΛn] / [ran] = a alerga lion [laiən] / [laiăn]= leu wild [waild]/ [uaild] = sălbatic to feed [fi:d] / [fiid] = a hrăni to eat [i:t] = a mânca low [lou] =jos deep [di:p]/ [diip] = adânc tail [teil] = coadă to jump [d3Λmp] / [geamp] = a sări snake [sneik] / [sneic] = şarpe sleep [sli:p]/ [sliip] = a dormi mouse [maus] = şoarece hen [hen] = găină #Hainele (Clothes) skirt [skərt] / [scărt]= fustă long [loŋ] / [long] =lung glasses[gla:sis] / [glaasis] = ochelari pullover [pulouver] = pullover suit [su:t] / [suut] = costum

meal [mi:l]/ [miil] = masă, mâncare picnic [piknik] / [picnic] = picnic course[kors] / [cors] = fel de mâncare cook [kuk]/ [cuc] = a găti to pour [po:r] / [poor] = a turna to bake [beik] / [beic] = a coace fish [fi∫] / [fiş] = peşte bill [bil] = nota de plată frozen [frouzən] / [frouzăn] = îngheţat oven [Λvən] / [avən]= cuptor loaf [louf] = franzelă jug [d3Λg]/ [geag] =ulcior knife [naif] = cuţit spoon [spu:n] / [spuun] = lingură tray [trei] = tavă

dog [dog] = câîne bird [bərd] / [bărd] = pasăre lizard [lizərd] / [lizărd] = şopârlă toy [toi] = jucărie to bark [bark] / [barc] =a lătra to fly [flai] = a zbura tiger [taigər] / [taigăr] = tigru ride [raid] = a călări to climb [klaim] / [claim] = a se căţăra deep [di:p]/ [diip] = adânc sea [si:] / [sii] = mare (litoral) to bite [bait] = a muşca to bite [bait] = a muşca parrot [pærət] / [perăt] = papagal to hunt [hΛnt] = a vâna duck [dΛk] / [dac] = raţă goose [gu:s] /[guus] = gâscă cock[kok] / [coc] = cocoş

beard [biərd] / [biărd] = barbă hair [heər] / [heăr] =păr jeans [d3i:ns] / [giins] = blugi tracksuit [træksu:t]/[trecsuut] =trening

37

ear-rings [iər- riŋ] / [iăr-ring] = cercei belt [belt] = curea, centură costume [kostju:m] / [costiuum] = costum overcoat [ovərkout] / [ovărcout] = palton underwear [Λndəweər] / [andărueăr] = izmene shirt [∫ərt] / [şărt] =cămaşă size [saiz] = mărime, dimensiune label [leibəl] / [leibăl] = etichetă #Vremea (Weather) it’s hot [hot] =foarte cald it’s snowing [snouiŋ] /[snouing] = ninge it’s raining [reiniŋ] / [reining] = plouă sky[ skai] / [scai] = cer rain [rein] = ploaie storm [storm] = furtună shower [∫auər] / [şauăr] = aversă to blow [blou] = a sulfa, a bate sunshine [sΛn∫ain] / [sanşain] = lumina soarelui lightning [laitniŋ] / [laitning] = fulger heavy [hevi] = greu (ploaie multă) sunburn [sΛnbərn] / [sanbărn] = bronzare # Corpul (The body) eye [ ai] = ochi arm [arm] = braţ leg [leg] = picior (de la şold la gleznă) finger [fiŋgər] / [fingăr] = deget (mână) ear [iər] / [iăr] = ureche head [hed] = cap nose [nouz] = nas neck [nek] / [nec]= gât to laugh [la:f] / [laaf] = a râde to bite [bait] = a muşca to wink [wiŋk] / [uinc] = a clipi, a face cu ochiul to kiss [ kis] / [chis] = a săruta # Să ne menţinem sănătoşi (Staying healthy) soap [soup] = săpun operation [opərei∫ən] / [opăreişăn] = operaţie ill [il] = bolnav hospital [hospitəl] / [hospităl] = spital accident [æksidənt] / [ecsidănt] = accident

hat [hæt] / [het] = pălărie glove [glΛv]/ [glav] = mănuşă sock [sok] / [soc] = şosetă to dress [dres] = a se îmbrăca blouse [blauz] = bluză trouser [trauzər]/[trauzăr] = pantalon large [lard3]/ [largi] = larg, mare bargain [bargin] / [barghin] = târg

it’s cold [kould] = rece it’s windy[windi]/ [uindi] = bate vânt it’s cloudy [klaudi] / [claudi]= nor cloud [ klaud]/ [claud] = nor dark [dark] / [darc] = întuneric thunder [θΛndər] / [sandăr] = tunet wind [wind] / [uind]= vânt wet [wet] / [uet] = ud sunny [sΛni] / [sani] = însorit to freeze [fri:z] / [friiz] = a îngheţa watery [wo:təri] / [uootări] = apos

mouth [mauθ] / [maus] = gură hand [hænd] / [hend] = mână foot [fut] =picior (de la gleznă în jos) nose [nouz] = nas back [bæk] / [bec] = spinare knee [ni:] / [nii] = genunchi toe [tou] = deget de la picior waist [weist] / [ueist] = talie to kick [kik]/[chic] = a da din picior to smell [smel] = a mirosi to blink [bliŋk] / [blinc] = a clipi to shout [∫aut] / [şaut] = a striga

to wash [wo∫] / [uoş] = a (se) spăla a cold [ə kould] / [ă could] = răceală pain [pein] = durere medicine [medisin] = medicament] heat [hi:t] / [hiit] = căldură

38

temperature [temprit∫ər] / [tempriceăr] = temperatură thermometer [θərmomitər] / [sărmomităr] = termometru to sneeze [sni:z] / [sniiz] = a strănuta wound [wu:nd] / [uund] = rană to smoke [smouk] / [smouc] = a fuma dangerous [deind3ərəs] / [deingeărăs] = periculos injured [ind3əd] [ingeărd] = rănit headache [hedeik] / [hedeic] = durere de cap sore throat [so:r θrout] / [soor srout] = durere de gât back ache [bæk eik] / [bec eic] = durere de spate stomach ache [stΛmək ~]/ [stamăc ~] = durere de stomac broken arm [broukən arm]/ [broucăn arm] = braţ rupt # Lumea din jurul nostru (The world around us) bush [bu∫] / [buş] = tufiş field [fi:ld] / [fiild] = camp lake [leik]/ [leic] = lac stream [stri:m]/ [striim] = râu, şuvoi river [rivər]/ [rivăr] = râu island [ailənd] / [ailănd] = insulă lake [leik] / [leic] = lac beach [bi:t∫] / [biici] = plajă outside [autsaid] = afară coast [koust] / [coust] = coastă castle [ka:səl] / [caasăl] = castel bridge [brid3] / [brigi] = pod # Transportul (Transport) bus [bΛs] / [bas] = autobus stop [stop] = staţie de autobus to drive [draiv] = a conduce (maşina) on foot [on fut] = pe jos return ticket [ritərn tikit]/ [ritărn tichit] = billet dus-întors to miss [mis] = a pierde (autobuzul), a-i fi dor airport [eərporrt] / [eărport] = aeroport welcome [welkəm]/ [uelcăm] = bine aţi venit voyage [voiid3] / [voiigi] = călătorie, voiaj to run [rΛn] / [ran] = a alerga

earache [iəreik] / [iăreic] = durere de ureche patient [pei∫ənt] / [peişănt] = pacient to fell [fel] = a cădea to bleed [bli:d] / [bliid] = a sângera plaster [pla:stər] / [plastăr] = plasture to fit [fit] = a se potrivi healthy [helði] / [helzi] = sănătos sore [so:r] / [soor] = dureros fever [fi:vər]/ [fiivăr] = febră dizzy [dizi] = ameţit

fence [fens] = gard flower [flauər] / [flauăr] = floare hill [hil] = deal tree [tri:] / [trii] = pom garden [gardən]/ [gardăn] = grădină land [lænd] / [lend] = pământ ocean [ou∫ən] / [ouşăn] = ocean seaside [si:said] / [siisaid] = litoral country [kΛntri] / [cantri] = (la) ţară side [said] = parte, latură forest [forist] = pădure

station [stei∫ən]/ [steişăn] = staţie car [ka:r] / [caar] = maşină trip [trip] = excursie to arrive [əraiv] /[ăraiv] = a sosi to leave [li:v] / [liiv] = a pleca to lose [lu:z] / [luuz] = a pierde to hurry [hΛri] / [hari] = a se grăbi train [trein] = tren to fly [flai] = a zbura journey [d3ərni]/ [geărni] = călătorie to lead [li:d] / [liid] = a îndruma, a

39

to reach [ri:t∫] / [riici] = a ajunge până la, a atinge path [pa:θ] / [paas] = potecă plane [plein] = avion flight [flait] = zbor boat [bout] = barcă to take off [teik] / [teic] = a decola motorway [moutərwei] / [moutăruei] = autostradă double-decker bus [dΛbəl dekər] / [dabăl decăr] = autobus cu două etaje # Lucruri utile (Useful things) tin opener [tin oupənər] / [tin oupănăr] = deschizător de conserve dishwasher [di∫ wo∫ər] / [diş uoşăr] = maşina de spălat vase mobile phone [moubail ~] = telefon mobil pencil [pensəl] / [pensăl] = creion sharpener [∫arpnər] / [şarpnăr] = ascuţitoare scissors [sizər] / [sizăr] = foarfecă light [lait] = lumină washing machine [wo∫iŋ mə∫i:n]/ [uoşing măşin] = maşina de spălat rufe envelope [envəloup] / [envăloup] = plic frying pan [frainŋ pæn] / [fraing pe-an] = tigaie candle [kændəl] / [cheandăl] = lumânare saucepan [so:s pæn] / [soos pe-an] = oală, cratiţă # Alte ţări (Other countries) passport [pa:sport] /[paasport] = paşaport continent [kontinənt] / [continănt] = continent Europe [juərəp]/[iuărăp] = Europa Anthem [ænθəm]/ [ensăm] = imn national [næ∫ənəl] / [neşănăl] =naţional the Alps [ælps] [ealps] = Alpii Turkey [tərki] / [tărchi]= Turcia Italian [itæljən] / [ite-aliən] = italian Spanish [spæni∫] / [speniş] = spaniol(esc) Germany [d3ərməni] / [geărmăni] = Germania French [frent∫]/ [frenci] = francez, franţuzesc Greek [gri:k] / [griik] = grec, grecesc Brazilian [brəziliən] / [brăziliăn] = brazilian

conduce (pe cineva) street [stri:t] / [striit] = stradă way [wei] / [uei] = drum to fine [fain] = amenda bike [baik] / [baic] = bicicletă ship [∫ip] / [şip] = vapor to row [rou] = a vâsli

camera [kæmərə] / [cheamără] = aparat foto kettle [ketəl] / [chetăl] = ceainic phone [foun] = telefon can [kæn] / [chen] = conservă pen [pen] = stilou to lock [lok] / [loc] = a încuia key [ki:] / [chii] = cheie tissue [tisju:] / [tişiuu] = stofă, batistă r ruler [ru:lə ] / [rulăr] = linie, riglă bowl [boul] = castron bulb [bΛlb]/ [balb] = bec mug [mΛg] / [mag] = cană, pahar

country [kΛntri] / [cantri] = ţară map [mæp] / [meap] = hartă abroad [əbro:d]/ [ăbrood] = în străinătate dish [di∫] / [diş] = fel de mâncare South [sauθ]/ [saus] = Sud range [reind3] / [reingi] = lanţ Turkish [tərki∫]/ [tărchiş] = turc(esc) Italy [itəli] / [ităli] = Italia Spain [spein] = Spania German [d3ərmən] / [geărmăn] = neamţ, nemţesc, german France [fra:ns] / [fraans] = Franţa Greece [gri:s]/ [griis] = Grecia Brazil [brəzil] / [brăzil] = Brazilia

40

Swiss [swis] / [suis] = elveţian Polish [poliş] / [poliş] = polonez Argentinian [ard3əntinjən]/[argeăntiniăn] = argentinian r Norwegian [no wi:d3ən] / [noruiigeăn] = norvegian Hungarian [hΛŋgeəriən] / [hangheăriăn] = ungur(esc) Mexican [meksikən] / [mecsicăn] = mexican Dutch [dΛt∫] / [daci] = olandez Irish [aiəri∫] / [aiăriş] = irlandez Swede [swi:d] / [suiid] = suedez Egyptian [i:d3ip∫ən] / [iigip∫ăn] = egiptean Scot [skot] / [scot] = scoţian Warsaw [worso:] / [uorsoo] = Varşovia Lisbon [lizbən] / [lizbăn] = Lisabona Athens [æθinz] / [easinz] = Atena Austria [ostriə] / [ostriă] = Austria # In clasă (In the clasroom) to read [ri:d]/ [riid] = a citi test [test] = test dictionary [dik∫ănəri] / [dicşănări] = dicţionar exercise [eksəsaiz] / [ecsăsaiz] = exerciţiu homework [houmwərk] / [houmuărc] = temă to learn [lərn] / [lărn] = a învăţa geography [d3iogrəfi] / [giogrăfi]= geografie biology [baioləd3i] / [baiolăgi] = biologie chemistry [kemistri] / [chemistry] = chimie to mean [mi:n] / [miin] = a însemna to answer [a:nsər] / [aansăr] = a răspunde meaning [mi:niŋ] / [miining] = sens knowledge [nolid3] / [noligi] = cunoaştere attention [əten∫ən] / [ătenşăn] = atenţie example [igza:mpəl]/ [igzaampăl] = exemplu behaviour [biheivjər] / [biheiviăr] = purtare to realize [riəlaiz] / [riălaiz] = a înţelege to repeat [ripi:t] / [ripiit] = a repeat to explain [iksplein] / [icsplein] = a explica

Switzerland[switsərlənd]/ [suitsărlănd] = Elveţia Poland[poulənd]/[poulănd] = Polonia Argentina [ard3ənti:nə] /[argeăntiină] = Argentina r Norway[no wei]/ [noruei] = Norvegia Hungary [hΛŋgəri] / [hangări] = Ungaria Mexico [meksikou] / mecsicou] = Mexic Holland [holənd] / [holănd] = Olanda Ireland [aiərlənd]/[aiărlănd] = Irlanda Sweden [swi:dən]/[suiidăn] = Suedia Egypt [i:d3ipt] / [iigipt] = Egipt Scotland [skotlənd] / [scotlănd] = Scoţia Budapest [bju:dəpest] / [biuudăpest] = Budapesta London [lΛndən]/ [landăn] = Londra Japan [d3əpæn] /[geăpen] = Japonia England[iŋglənd]/[inglănd] = Anglia

to study [stΛdi] / [stadi] = a studia hard [hard] = din greu absent [æbsənt] / [ebsănt] = absent to fail [feil] = a eşua, a pica un examen to teach [ti:t∫] / [tiici] = a preda lesson [lesən] / [lesăn] = lecţie maths [mæθs] / [meas] = mate history [histəri] / [histări] = istorie physics [fiziks] / [fizics] = fizică word [wərd] / [uărd] = cuvânt to guess [ges] / [ghes] = a ghici to ask [a:sk] / [aasc] = a întreba model [modəl] / [modăl] = model sample[sa:mpəl] /[saampăl] = mostră to behave [biheiv] = a se purta to hear [hiər] / [hiăr] = a auzi to attend [ətend] = a fi prezent to retell [ri:tel] / [riitel] = a repovesti to copy [kopi] / [copi] = a copia

41

to practise [præktis] / [prectis] = a exersa to underline [Λndərlain]/[andărlain] = a sublinia attendance [ətendəns] / [ătendăns] = prezenţă timetable [taim teibl] = orar, program project [prod3ekt]/[ progect] = proiect uniform [ju:niform] / [iuuniform] = uniformă subject [sΛbd3ikt] ] / [sabgict] = subiect, materie information [infərmei∫ăn] / [infărmeişăn] = informaţie # Să ieşim afară (Going out) to record [riko:d] / [ricord] = a înregistra to swim [swim] / [suim] = a înota cartoon [kartu:n] / [cartuun] = desen animat party[parti] = petrecere to discuss [diskΛs] / [discas] = a discuta to change [t∫eind3] [ceingi] = a schimba to admire [ədmaiər] / [ădmaiăr]= a admira stadium [steidiəm] / [steidiăm] = stadion pool [pu:l]/ [puul] = iaz, piscină competition [kompiti∫ən] / [compitişăn] = competiţie marathon [mΛrəθən]/ [marăsăn] = maraton doubles [dΛbəls] / [dabăls] = la dublu # La cumpărături (Shopping around) to buy [bai] = a cumpăra receipt [risi:t] / [risiit] = chitanţă money [mΛni] / [mani] = bani to try [trai] = a încerca to close [klouz] / [clouz] = a închide bag [bæg] / [beg] = sac, geantă price [prais] = preţ to spend [spend] = a cheltui to book [buk] / [buc] = a înregistra bunch [bΛnt∫] / [banci] = buchet crowd [kraud] / [craud] = mulţime packet [pækit] / [pechit] = pachet (de ţigări) lump [lΛmp] = bulgăre, calup cube [kju:b] / [chiuub] = cub container [konteinər] / [conteinăr] = recipient customer [kΛstəmər] / [castămăr] = client pocket [pokit] / [pochit] = buzunar

exam [igzæm] / [igzem] = examen break [break] / [breic] = pauză class [kla:s] / [claas] = clasă note [nout] = notiţă term [tərm] / [tărm] = semestru report [riport] = raport chapter [t∫æptər] / [ceaptăr] = capitol school [sku:l] / [scuul ] = şcoală

tape [teip] = bandă singer [siŋər] / [singăr]= cântăreţ to win [win] / [uin] = a câştiga keen on [ki:n] / [kiin] = mort după to find [faind ]= a găsi to hate [heit] = a urî club [klΛb] / [clab] = club court [kort] / [cort] = curte trak [træk] / [trec] = pistă diving[daiviŋ]/[daiving] = scufundări cup [kΛp]/[cap] = cupa final [fainəl] / [fainăl] = finala match [mæt∫] / [meci] = meci

shoe [∫u:] / [şuu] = pantof to cost [kost] / [cost] = a costa cash [kæ∫] / [cheş] = bani gheaţă shop [∫op] / [şop] = magazine to sign [sain] = a semna sack [sæk] / [se-ac] = sac (de pânză) cheque [t∫ek] / [cec] = cec parcel [parsəl] / [parsăl] = pachet bottle [botl] = sticlă pile [pail] = grămadă box [boks] / [bocs] = cutie tube [tju:b] / [tiuub] = tub bar [bar] = lingou, bucată kilo [ki:lou] / [chiilou] = kg trolley [troli] = cărucior vagonet sale [seil] = vânzare cheap [t∫i:p] / [ciip] = ieftin

42

various [veəriəs] / [veăriăs] = divers, variat expensive [ikspensiv] / [icspensiv] = scump market [markit] / [marchit] = piaţă, târg

often [ofən] / [ofăn] = adesea square [skweər] / [scueăr] = piaţă, pătrat

2. VOCABULAR SPECIFIC DE PRESĂ

# Presa, ziarele, televiziunea, radioul (Press, Newspapers, Tv, Radio)
news [nju:s]/ [niuuz] = ştire news agency [~ eid3ənsi] / [~ eigeănsi] = agenţie de ştiri news agent [~ eid3ənt] / [~ eigeănt] = agent de presă, vânzător de ziare newsboy [~boi] = vânzător de ziare (băiat sau tânăr) newscast [~ka:st] / [~ caast] = (rad, telev) buletin de ştiri; radiojurnal sau telejurnal newscaster [~ər] / [~ăr] = (rad, tv), crainic (care transmite ştirile) news conference [~ konfrəns] / [~ confrăns] = conferinţă de presă newsman [~mən] / [~măn] = reporter, corespondent; vânzător de ziare news media [~mi:diə] / [~miidiă] = mass media news monger [~ mΛηgər] / [ ~ mangăr] = colportor, bârfitor newsmongering [~mΛηgəriη] / [~mangăring] = ştiri necontrolate, zvonuri newspaper [~peipər] / [~peipăr] = ziar, gazetă newspaper man [~~ mən] / [~~măn] = ziarist, gazetar newsprint [~print] = hârtie de ziar news reel [~ ri:l] / [~ riil] = (rad, cin, telev) (jurnal de ) actualităţi news room [~ ru:m] / [~ruum] = sală de lectură a periodicelor; redacţie de actualităţi, ştiri news sheet [~ ∫i:t] / [~şiit] = foaie de ziar news stall [~ sto:l] / [~ stool] = chioşc de ziare news stand [~ stænd] / [~ steand] = chioşc de ziare (A.English) news vendor [~ vendər] / [~ vendăr] = vânzător de ziare newsworthy [~ wə:ði] / [~ uărsi] = important, care merită să fie publicat newsy [~zi] = plin de noutăţi “What’s the latest news? = Care sunt ultimele ştiri? Here is the news = Iată ştirile. That’s no news to me = Asta nu e o noutate pentru mine No news (is) good news. = Lipsa de veşti înseamnă veşti bune Ill news flies fast/apace = vestea rea aleargă repede He is in the news = se vorbeşte despre el în ziare; e în centrul atenţiei press [pres] = presă, publicitate press agency [~eid3ənsi] / [~ eigeănsi] = agenţie de ştiri/ presă press agent [~eid3ənt] / [eigeănt]= agent de publicitate press conference [~konfərəns]/ [confărăns] = conferintă de presă press officer [~ofisər]/ [ofisăr] = ataşat de presă

43

press release [~rili:s]/ [riliis] = declaraţie de presă press review [~rivju:] / [riviuu] = revista presei press room [~ru:m] / [ruum] = camera (rezervată) ziariştilor radio [reidiou] = radio (difuziune), aparat de radio, a transmite prin radio radio announcer [~ənaunsər] / [~ ănaunsăr] = crainic (de radio) radio broadcasting [~bro:dka:stiη]/ [~broodcaasting] = radiodifuziune radio communication [~ kəmju:nikei∫ən] = radiocomunicaţie radio drama [~dra:ma] ‘ [~draama] = teatru radiofonic radioreceiver [~risi:vər] / [~risiivăr] = (radio)receptor television [telivi3ən]/ [telivijiăn] = televiziune teleprompter [~promtər] / [~promtăr] = teleprompter telerecord [~riko:d]/ [~ricord] = a înregistra pe bandă video telethon [teləθon]/ [telăson] = program Tv foarte lung teleview [~vju:]/ [~viuu] = a viziona, a urmări (un program televizat) televiewer [~vju:ər] / [~viuuăr] = telespectator television set [telivi3ən set] / [telivijiăn set] = televizor televisional [~əl]/ [~ăl] = televizat, transmis prin televiziune television buff [~bΛf] = telespectator pasionat, maniac televisor [telivaizər] / [telivaizăr] = televizor bulletin [ bulitin] = buletin (de ştiri) forecast [forka:st] / [forcaast] = prevdere (meteo) actuality [æktjuæliti] / [eactuealiti] = înregistrarea unui eveniment actual sau a a cuiva care vorbeşte ad [æd] / [ead] = prescurtare pentru ‘advertisment’ ( = reclamă) audio[o:dio] / [oodio] = material sonor broadsheet [bro:d∫i:t] / [broodşiit] = foaie de ziar (23 inchi/16inchi) – presă de calitate bulletin [bulitin] = program de ştiri (UK); ştire (US) byline [bailain] = numele reporterului care apare cu un articol classified [klæsifaid (ad) ] / [cleasifaid (ad)] = mica publicitate copy [kopi] / [copi] = materialul scris produs de jurnaliştii de la ziare; uneori folosit şi de cei din radio copy flow [~ flou] = drumul parcurs de material correspondent = 1. jurnalist care acoperă un anumit loc sau o anumită regiune (ex: corespondent la Paris, sau într-un sat) 2. jurnalist specialist (corespondent politic, de afaceri, etc) deadline [dedlain] = termenul limită până la care trebuie scris articolul display [displei] = reclamele mari dub [dΛb] / [dab] = un articol înregistrat de pe o casetă pe alta edit = a edita, a pregăti pentru tipar, a publica, a redacta editing = îmbunătăţirea şi verificarea unui articol sau a unei înregistrări; munca unui editor

44

editor = responsabil, din punct de vedere legal, la un ziar, pentru întregul conţinut al ziarului; editor de carte; redactor şef edition [idi∫ən] / [idişăn] = ediţie editorial = articol de fond, editorial editorial board = comitet de redacţie editorialize = A.E. – a-şi exprima părerile în articole de fond; informaţii tendenţioase (în ziare) editorial office = redacţie de ziar editorial staff = personal de redacţie editor-in-chief = redactor şef; redactor responsabil editorship = conducere redacţională edit out = a elimina cuvinte editress = editoare de carte, responsabilă de ediţie; redactoare şefă embargo = interzicerea de a publica înaintea unei perioade de timp specificate; declaraţiile de presă sunt adesea distribuite în avans si supuse embargoului feature = articol dintr-un ziar care nu este ştire feature writer = jurnalist care scrie astfel de articole, deci nu ştiri (scrise de reporteri) freelance = jurnalist care nu aparţine personalului de redacţie, liber profesionist headline = titlul unui text inside back = penultima pagină layout = desingn-ul unei pagini de ziar middle-market = presa dintre ziarele de calitate şi tabloide: Daily Mail newsprint = hârtia pe care sunt tiparite ziarele nib = paragrafe ale ştirilor scrie de obicei într-o coloane (< news in brief) package = raport făcut din contribuţia unui jurnalist şi dintr-un eveniment de actualitate pagination = număr de pagini pictures = fotografii producer = persoană din radio responsabilă cu transmiterea buletinului de ştiri quality = ziare serioade (“broadsheet, up-market”) reporter = jurnalist preocupat în principal de colectarea ştirilor script = exemplarul jurnalistului din radio story = articol, sau potenţial articol sub-editor = jurnalist care verifică, corectează şi pregăteşte exemplarul pentru tipărit tabloid = dimensiunea paginii (jumătate din broadsheet), folosit pentru a descrie presa de slabă calitate text = principalul material tipărit într-un ziar, ca diferit de titluri, grafice, fotografii, etc.

45

Exerciţiu: Completaţi următoarele texte: A. My name……………John. Who …….you? B. I…………..Maria. I………..20 years old. And you? A. I………….22 years old. B. How………..you do! Nice to meet ……. A. Nice to meet you, too. How……….you? B. I am ……….thanks! Hello, everybody! I………..Maria, and I ……….20 years old. I…………from Deva and right now I………..living in Bucharest. I am a……………, so I interview people.

46

CAPITOLUL 4 (CHAPTER 4) MODELE DE PRESĂ ANGLO-AMERICANĂ
Obiective specifice: Prin capitolul de faţă studentul începător va deprinde competenţa de a înţelege corect prima pagină, titlul, şi lumea presei anglo-americane. Subcapitole: 1. Prima pagină a unui ziar 2. Titlurile de ziare 3. Tipuri de ziare în lumea anglo-saxonă 1. PRIMA PAGINĂ A UNUI ZIAR (= FRONT PAGE) Aveţi în imagine prima pagină din ziarul american The New York Times varianta online, căci pe acest tip de variantă se va baza tot restul cursului. (www.nytimes.com). masthead [ma:sthed] / [maasthed] = numele primei pagini (numele ziarului) = cutia de pe pagina editorială cu numele celor mai importanţ redactori = cutia cu numele, numerele de telefoane si adrese de pe primele pagini ale ziarului headline [hedlain] = titlul unui articol de ziar crosshead [kroshed] / [croshed] = câteva cuvinte folosite pentru a despărţi fragmente mari de text, şi care sunt, în mod normal, luate din textul principal. Acestea se folosesc adesea în interviuri byline [bailain] = numele jurnalistului la începutul articolului dateline [deitlain] = un rând la începutul articolului indicând locaţia povestirii caption [kæp∫ən] / [cheapşăn] = un text tipărit folosit sub o poză pentru a o descrie (= cutline) infographics [infou græfiks] / [infou greafics] = reprezentaţii vizuale ale informaţiei, datelor sau cunoştiinţelor (ex: a hartă a metroului) diagram [daiəgræm] / [daiăgream] = desen sechematic sau tehnic box [boks]/ [bocs] = material încadrat, complet sau parţial, de un dreptunghi lead-story [li:d sto:ri] / [liid stoori] = ştire de importanţă majoră subhead [sΛb hed] / [sabhed] = un titlul mai scurt/mic, de un rând, pentru un articol subheading [sΛbhediη]/ [sabheding] = subtitlu

47

2. TITLURILE DE (ARTICOLE) DE ZIARE ( = HEADLINES) a. Titlurile de ziare nu sunt întotdeauna propoziţii complete. Multe titluri constă din expresii substantivale fără verbe: ex: More Wage Cuts = Mai multe reduceri la salarii more = mai multe wage = salarii cuts = reduceri b. Titlurile conţin adesea şiruri de trei, patru, sau mai multe substantive; substantivele de la începutul şirului le modifică pe cele care urmează: ex: Furniture Factory Pay Cut Row = a “row” ( = un dezacord) despre o “cut” (= reducere) în ce priveşte plata (“pay”) la o fabrică “factory” de mobilă (furniture) furniture = mobilă factory = fabrică (to) pay = a plăti (to) cut = a tăia row = dezacord c. Adesea, titlurile lasă la o parte articolele şi verbul “to be” ex: Woman Walks on Moon = O femeie / Femeia merge pe Lună (în mod normal “the moon”) woman = femeie (to) walk = a se plimba, a merge, a păşi (the) moon = luna de pe cer d. În titlurile de ziare, timpurile simple sunt adesea folosite în locul formelor progresive sau continue. Prezentul simplu este folosit atât pentru evenimentele prezente cât şi pentru cele trecute: Ex: Blind Girl Climbs Everest = ….has climbed…. = O fată oarbă s-a căţărat pe Everest. blind = orb girl = fată (to) climb = a se căţăra Students Fight For Course Changes = …are fighting…. = Studenţii luptă pentru schimbarea cursurilor (to) fight = a (se) lupta course = curs changes = schimbări Prezentul continuu poate fi folosit, în special pentru a vorbi despre schimbări. De obicei nu folosim şi “be”. Britain Getting Warmer, Say Scientists = “is getting”

48

= Marea Britanie se încălzeşte (devine mai) caldă, spun oamenii de ştiinţă. Warm = cald – warmer = mai cald (to) say = a spune scientists = oamenii de ştiinţă e. Multe cuvinte din titluri sunt folosite fie ca substantive, fie ca verbe, iar substantivele sunt adesea folosite pentru a modifica alte substantive (a se vedea paragraful “b” de mai sus). Aşadar, nu este întotdeauna uşor să ne dăm seama de structura unei propoziţii sau fraze. Comparaţi: U.S. CUTS AID TO THIRD WORLD ( = The U.S. reduces its help…..CUTS este verb, AID este substantiv) = [S.U.A reduce ajutorul dat lumii a treia] (to) cut = a tăia, a reduce aid = ajutor third = a(l) treia/treilea world = lume AID CUTS ROW ( There has been a disagreement about the reduction in aid – AID şi CUTS sunt ambele substantive) = [A fost a neînţelegere în ce priveşte reducerea ajutorului acordat) Aid = ajutor (to) cut = a tăia, a reduce row = dezacord, neînţelegere CUTS AID REBELS (= The reduction is helping the revolutionaries. CUTS este substantiv, AID este verb) = [Reducerea îi ajută pe revoluţionari] (to) cut = a tăia, a reduce aid = ajutor rebels = rebeli, revoluţionari f. Titlurile folosesc adesea infinitivul pentru a se referi la viitor. HOSPITALS TO TAKE FEWER PATIENTS. (Spitalele vor lua/primi mai puţini pacienţi) Hospital = spital To take = a lua (primi) – sens de viitor Fewer < few = puţini = mai puţini Patient = pacient Putem folosi “for” pentru a ne referi la acţiuni sau planuri viitoare: TROOPS FOR GLASGOW? ( = Vor fi soldaţi trimişi la Glasgow?) g. În ce priveşte structurile pasive, de regulă nu sunt folosite verbele auxiliare, ci doar participiile trecute. SIX KILLED IN EXPLOSION ( = Six people have been killed in explosion) = (6 persoane au fost ucise în explozie) Six = 6 Killed <have been killed = au fost ucişi

49

Observaţi că forme ca held (a fi deţinut), killed (a fi ucis), attacked (a fi atacat), sunt de obicei participii trecute cu sens pasiv, nu timpuri trecute (acestea fiind rare în titlurile de ziare) Comparaţi: AID ROW: PRESIDENT ATTACKED ( = the President has been attacked) = (Preşedintele a fost atacat) AID ROW: PRESIDENT ATTACKS CRITICS (= the President has attacked his/her critics) = (Preşedintele şi-a atacat criticii) h. Semnul de punctuaţie “două puncte” este adesea folosit pentru a separa subiectul dintr-un titlu de ceea ce se spune despre subiect: MOTORWAY CRASH: DEATH TOLL RISES (A avut lot o ciocnire pe autostradă: numărul victimelor creşte) Motorway = autostradă (to) crash = a se ciocni, a se prăbuşi death = moarte toll = victime (to) rise = a creşte Semnele citării (ghilimelele) sunt folosite pentru a arăta ca altcineva a spus cuvintele respective, şi că ziarul nu îşi asumă în mod necesar adevărul lor: CRASH DRIVER ‘HAD BEEN DRINKING’ = They said that the driver involved in the crash had been drinking (Se spune/ Lumea spune că şoferul implicat în accident băuse alcohol/era beat) Driver = şofer (to) drink = a bea Semnul de întrebare este adesea folosit când ceva nu este sigur: CRISIS OVER BY SEPTEMBER? (Criza se va termina în septembrie?) Crisis = criza Over = gata 3. TIPURI DE ZIARE ÎN LUMEA ANGLO-SAXONĂ (AMERICAN/BRITISH TYPES OF NEWSPAPERS) A. În Marea Britanie: Se vând săptămânal cam 200 de milioane de ziare, şi multe alte milioane sunt citite pe gratis. Marea Britanie are 21 de ziare naţionale, 89 de ziare regionale, şi mai mult de 1500 de ziare săptămânale locale. De fapt, nicăieri în lume nu se citesc atât de multe ziare – de exemplu, britanicii cumpără de trei ori mai multe ziare pe cap de locuitor decât francezii. Ziarele publicate în Marea Britanie se încadrează în una din următoarele categorii:

50

-

-

ziare naţionale – se vând în toată ţara şi abordează atât subiecte care afectează sau sunt relevante pentru întreaga naţiune, cât şi subiecte din străinătate; ziare regionale - abordează întâmplări şi evenimente care afectează o parte a ţării sau oraşului, dar şi probleme majore naţionale sau internaţionale ale zilei; cu una sau două excepţii, ca acelea distribuite gratuit navetiştilor din metroul londonez, acestea se plătesc ziare locale – vorbesc despre o zonă sau o comunitate mai mică, mai detaliat decât cele regionale sau naţionale. Din ce în ce mai multe ziare locale sunt finanţate prin publicitate şi sunt distribuite gratuit tuturor caselor sau companiilor din zona respectivă. Pentru altele se plăteşte.

Probleme neobişnuite sau foarte importante, cum ar fi o crimă, vor fi abordate în toate cele trei tipuri de ziare, dar o întrunire a cercetaşilor va apărea doar în ziarul local, deşi ar putea fi publicată şi de ziarul regional dacă rămâne spaţiu după ce au fost abordate problemele importante. Unele ziare naţionale şi regionale sunt publicate zilnic, fie dimineaţa devreme, fie târziu după-amiaza, în timp ce altele pot apărea doar săptămânal sau de două ori pe săptămână, ca ziarele naţionale de duminică şi cele locale. La un cotidian, pot fi publicate trei sau patru versiuni/ediţii updatate (aduse la zi) ale ziarului. Cel mai mare proprietar de ziare din Anglia este Rupert Murdoch, care controlează News International, The Sun, Today, News of the World, The Times, Sunday Times, plus multe alte trusturi de presă (radio-difuziune) din lume. News International angajează cam 3600 de oameni în Marea Britanie, majoritatea, la sediul său din Wapping. Grupul de ziare Mirror, al răposatului Robert Maxwell, parte dintr-un trust internaţional mai mare, controlează The Daily Mirror, Daily Record (varianta scoţiană a lui Mirror), The People si Sunday Mirror. Daily Mail al Lordului Rothermere şi General Trust publicau Daily Mail, Mail on Sunday şi The London Evening Standard, cel mai mare cotidian regional din Marea Britanie. United Newspaper este responsabil pentru Daily Express, Daily Star şi Sunday Express. Grupul Hollinger al canadianului Conrad Black este acţionar majoritar la Daily Telegraph şi Sunday Telegraph. Dintre celelalte ziare, Sunday Sport este independent, Financial Times este deţinut de Pearson. Grupul Media The Guardian, cu ziarele sale cotidiene naţionale şi regionale, a cumpărat recent şi The Observer. The Independent a fost preluat de un consorţium internaţional în care Grupul Mirror este majoritar. Cele 21 de cotidiene naţionale şi ziare duminicale la care ne-am referit până acum reprezenintă majoritatea celor vândute, şi totuşi, de departe cel mai mare procentaj al jurnalismului de informare, adică 80%, se practică în afara Londrei. Ştirile nu se întâmplă doar în capitală, aşa cum vor mărturisi miile de reporteri care lucrează în regiune. De fapt, este corect să spunem că ziarele locale şi regionale sunt în mod frecvent o sursă de inspiraţie pentru cele naţionale, şi în mod sigur servesc ca principal teren de instructaj pentru viitorii reporteri ai ziarelor cotidiene. [tradus de autorul cursului din Niblock, Sarah. Inside Journalism, Blueprint, London: 1996]

51

B. În Statele Unite ale Americii: Jurnalismul are mulţi critici, şi pe bună dreptate. Jurnalismul este adesea prea superficial, prea orientat spre celebrităţi, prea preocupat de faptele cititorilor şi spectatorilor cu venituri ridicate. Anumiţi editori şi directori de Radio-Tv ar trebui mai degrabă să vândă pantofi în loc de ştiri. Ceea ce contează în redacţia de ştiri este standardizarea şi productivitatea mai mult decât calitatea. Unii directori folosesc ştirile, conştient sau inconştient, pentru a-şi sprijini propriile interese financiare şi sociale, sau pe cele ale prietenilor lor. Unii reporteri sunt leneşi, şi nu dau niciodată cinci telefoane dacă pot să dea două. Internetul este pentru redacţia de ştiri ceea ce telefonul nu era acum mai bine de o sută de ani; unii reporteri stau în redacţie ca şi cum ar fi biciuiţi acolo. Unii reporteri se tem să vorbească atunci când nu sunt de acord cu decizia redacţiei. Nivelul educaţional şi salariile jurnaliştilor sunt mai sus ca niciodată, şi sunt ocazii importante de a primi mai mulţi bani prin apariţii televizate şi contracte pentru cărţi. Mulţi jurnalişti, conştienţi de posibilitatea îmbogăţirii, sunt mult mai interesaţi în a-şi îmbunătăţii propriul destin, şi nu pe acela al altora. Totuşi, este la fel de adevărat ca jurnalismul, a transformat America, de-a lungul secolelor şi până astăzi, într-o ţară mai bună. De fapt, jurnalismul a ajutat la crearea Statelor Unite, prin ‘newsletter-urile’ (buletinele informative) (ale) lui Samuel Adams şi alţii, şi prin eseurile lui Thomas Paine care informau şi inspirau coloniştii în timpul Revoluţiei Americane. În anii 1800, jurnalişti ca William Lloyd Garrison şi Frederick Douglass [fost sclav negru, fugit] au ajutat la crearea presiunii pentru sfârşirea sclaviei, în timp ce un aboliţionist, Elijah Lovejoy, a murit pentru jurnalismul său. Un anunţ dintr-un mic ziar săptămânal New Yorkez a atras mulţimi surprinzătoare spre o convenţie a drepturilor femeilor la Seneca Falls (Cascadele Seneca), New York, 1848, şi de-a lungul anilor jurnalismul a fost instrumental în asistarea sufragetelor care lucrau din greu pentru o mai mare egalitate a drepturilor femeilor în America. În timpul Războiului Civil, reporteri şi fotografi (jurnalismul modern a fost în mare parte inventat în timpul Războiului Civil) au comis multe erori, dar au arătat Americii ororile şi scopul nobil al cauzei Uniunii. În anii 1940, un grup de tineri reporteri sportivi, majoritatea din presa neagră, au condus eforturile pentru distrugerea barierei de culoare în Major League Baseball. Editorialele scrise de un număr mic de jurnalişti sudişti curajosi din anii 1950 şi-au ajutat comunităţile spre obţinerea drepturilor egale pentru negri. În anii 1960 şi 1970, câteva voci din presă au jucat un rol important în a-şi determina ţara să-şi reconsidere acţiunile din Războiul din Vietnam. Jurnalismul a ajutat la crearea Parcului Naţional Yosemite din California, a zonei sălbatice Boundary Waters din Nordul Minnesotei, a Drumului Appalachian din Georgia spre Maine, a Parcului Naţional Everglades din Florida, şi a parcului C&O Canal în Districtul Columbiei şi Maryland. Jurnalismul a arătat neglijenţa îngrozitoare faţă de bărbaţii negri suferinzi de sifilis în Tuskegee, Alabama şi a tras un semnal de alarmă în ce priveşte replica neadecvată a comunităţilor publice şi private de sănătate în legătură cu apariţia SIDA la începutul anilor 1980. Jurnalismul a ajutat la crearea de biblioteci publice gratuite şi, de asemenea, a educaţiei publice gratuite şi a dezvăluit scandalul de la licitaţia Salt Lake City pentru Jocurile Olimpice din 2002. Jurnalismul a băgat şi scos

52

lumea din închisoare, uneori după ce le fusese decisă data execuţiei. Aşa cum spunea Joseph Pulitzer, după ce luase în stăpânire St. Louis Post şi the Dispatch, în 1878: “Teama de a fi expus în ziare previne mai multe infracţionalităţi, imoralităţi şi ticăloşii, decât toate legile, statutul şi morala inventate vreodată.” Jurnalismul a plasat oameni la conducere şi a forţat oamenii să demisioneze. Preşedintele Richard Nixon, judecătorul Abe Fortas, purtătorul de cuvânt al Casei, John Cannon, Senatorul George Lorimer din Ilinois, şi mulţi alţi şerifi, membri ai consiliului oraşului, şi primari, ar fi rămas la putere mult mai mult dacă nu era jurnalismul. Reporterii au cauzat reformarea sau închiderea unor spitale, curăţarea proviziilor de apă municipale, noi reguli pentru operatorii de ‘ferry boat’-uri din San Francisco, şi au făcut eforturi pentru ajutorarea muncitorilor federali expuşi la plutonium. Jurnaliştii au ajutat la crearea pădurilor naţionale acum mai mult de un secol, iar astăzi pun problema managementului acestor păduri. Şi exemplele ar putea continua. Unii jurnalişi au luat premii pentru acest tip de muncă. Alţii nu, dar nu asta contează. Jurnalismul nu ar trebui să fie despre premii şi se pare că unul din principalele sale defecte astăzi este goana după premii în locui oricărui alt scop. [tradus de autorul cursului din Niblock, Sarah. Inside Journalism, Blueprint, London: 1996] Acest tip de jurnalism, tipic american şi apărut de altfel în Statele Unite, poartă numele de muckracking, de la muck = gunoi (în engleza americană) şi rake = greblă, denumire ce îi aparţine preşedintelui Theodore Roosvelt, care îl critica foarte tare. Aşa cum ne explică dl Cristian Florin Popescu în Dicţionar de Jurnalism, relaţii publice şi publicitate, apărut în anul 2007, o “serie de mutaţii/fenomene sociale” au dus la apariţia sa în S.U.A: “valurile masive de emigranţi în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, urbanizarea masivă, corolar al industrializării.” Dar şi „constituirea/ dezvoltarea presei populare, inclusiv impunerea magazinelor”. Se milita pentru dreptate socială, ca în exemplul lui Edward Willis Scripps, citat atât de Judith şi William Serrin în cartea lor Muckracking! The Journalism that Changed America, din anul 2002, cât şi de dl Cristian Florin Popescu în dicţionarul său: “Am un singur principiu, şi anume, efortul de a face ca celor bogaţi să le fie tot mai greu să se îmbogăţească în continuare, iar săracilor să le fie mai uşor să reuşească să nu devină şi mai săraci". Tot conform acestui dicţionar, o serie de reviste populare, precum McClure's, Cosmopolitan şi Munsay „şi-au scăzut preţul la 10 cenţi”, atingând, „până la începutul secolului următor”, tiraje de sute de mii de exemplare, urmate de Ladie's Home Journal, Collier's, Everybody's şi Sunday Evening Post, care: "s-au înscris cu mare entuziasm în cruciada împotriva marilor afaceri, a corupţiei şi pentru dreptate socială" după cum ne spune Michael Emery, citat de acelaşi Cristian Florin Popescu. Se ajunge astfel la concluzia ca prin „muckraking” vorbim atât de predecesorul juralismului de investigaţie, cât şi al fenomenului numit „New Journalism”. Exemple de texte importante din istoria presei americane evocate în acest dicţionar, sunt: cazul Ida Tarbell, care, în 18 numere din revista McClure's, între anii 1902-1904, dezvăluie „afacerile necurate ale trustului Standard Oil”; cazul Samuel Hopkins Adams, care, la 1906, dezvăluie în revista Collier's, „Marea fraudă americană, în legătură cu publicitatea mincinoasă în domeniul medicamentelor şi a tratamentelor medicale”. Alte exemple ar mai fi Jack London şi „condiţiile de trai ale „poporului umil”, sau John Steinbeck şi „lagărele de emigranţi din California”. Dezvăluirea vânzării alimentelor alterate şi contrafăcute, de către Upton Sinclair în 1906, duce la votarea de către Congresul SUA a Legii Alimentelor şi a Medicamentelor. 53

În concluzie, când vorbim despre presa americană, şi mai ales despre „Muckraking Era”, cum o numeşte dl Popescu, vorbim despre demascarea cazurilor de corupţie a politicienilor, despre egalitatea socială, inclusiv atingând socialismul, şi, in fine, despre drepturile femeilor şi ale populaţiei de culoare.

CAPITOLUL 4 (CHAPTER 4)
CUM SĂ SCRIEM UN ESEU/ARTICOL (HOW TO WRITE AN ESSAY/ARTICLE) Obiective specifice: Prin capitolul de faţă studentul începător va deprinde competenţa de a scrie corect un eseu/articol de ziar. Subcapitole: 1. Introducere: Procesul de a scrie 2. Structura unui eseu 1. INTRODUCERE: PROCESUL DE A SCRIE Procesul de a scrie are şase paşi: A. Înainte de a scrie (Pre-writing) 1 – alegerea unei teme 2 – adunarea ideilor = gândirea temei 3 – organizarea ideilor – ce vrem să folosim şi unde B. Ciorna (Drafting) 4- scriem paragraful sau eseul de la început la sfârşit. C. Revedem ce am scris 5 – revedem structura şi conţinutul D. Rescrierea 6 – s-ar putea să fie nevoie să explicăm ceva mai clar, sau să adăugăm mai multe detalii, sau chiar să schimbăm organizarea - citim textul încă o dată pentru ortografie, gramatică şi cuvintele alese - facem corecţiile finale 2. STRUCTURA UNUI ESEU: 1. Definitia eseului: - eseul este un grup de paragrafe scrise despre o singură temă şi cu o idee centrală. Trebuie să aibă măcar trei paragrafe, dar eseul obişnuit este cel de cinci paragrafe. 2. Structura eseului: a) Introducerea: - primul paragraf al unui eseu; explică tema prin idei generale; are o teză ( = propoziţia care ne dă ideea principală; de obicei este aproape de sfârşitul paragrafului)

54

b) Corpul (cuprinsul) eseului: - paragrafele care explică şi sprijină teza sunt între introducere şi concluzie. Trebuie să fie unul sau mai multe paragrafe în corpul principal al unui eseu. c) Concluzia: - ultimul paragraf al unui eseu; rezumă şi re-afirmă teza şi ideile care sprijină eseul. * Exemple de teze puternice (strong thesis statements) teza este propoziţia care ne spune ideea principală a întregului eseu/articol. Este de obicei plasată la finalul paragrafului introductiv. ea ne spune părerea autorului sau o idee importantă despre temă. Această idee ar trebui să poată fi discutată şi explicată de ideile suport. Ex: Când studiem o limbă străină, sunt câteva feluri de a ne îmbunătăţi folosirea limbii. teza nu trebuie să fie o propoziţie care doar spune un fapt despre o temă; Ex (NU): În Emisfera Nordică, lunile de vară sunt mai calde decât cele de iarnă. teza nu trebuie să afirme două laturi ale unui argument în mod egal: Ex (NU): Sunt avantaje şi dezavantaje în ce priveşte utilizarea energiei nucleare. (ne dă tema dar nu şi părerea pentru aprobare sau dezaprobare) Varianta corectă: Deşi există unele avantaje, folosirea energiei nucleare prezintă multe dezavantaje şi nu ar trebui să facă parte din planul energetic al ţării noastre.

-

* Exemplu de eseu Schimbarea limbii engleze: Influenţa Afro-Americană (Introducere): Dacă întrebaţi americanii obişnuiţi de unde le provine limba, probabil vă vor spune ‘Anglia’. Totuşi, vocabularul englezesc a fost influenţat şi de cele ale altor ţări şi grupuri de oameni. Unele cuvinte sunt împrumutate din alte limbi, cum ar fi typhoon, care la origine provenea din cuvântul chinezesc, ‘tai-fung’, însemnând ‘vânt mare’. Skunk, numele unui animal mic, mirositor, şi alb-negru, provenea în engleză dintr-o limbă a indienilor nativi din America. Şi afro-americanii au adus cuvinte noi în limba engleză şi au schimbat sensurile unora deja existente. (teza) (Corpul principal – main body – paragrafele care sprijină teza): Afro-americanii, mulţi dintre strămoşii cărora au fost aduşi în State ca sclavi cu sute de ani în urmă, au introdus un număr de cuvinte în engleză din limbile pe care le vorbeau în ţările lor native. Cuvântul englezesc obişnuit OK este folosit astăzi în toată lumea, dar nu aparţinut întotdeauna vocabularului englezesc. O teorie este că sclavii din America foloseau în propria lor limbă o sintagmă care suna ca OK pentru a spune ‘e în regulă’. Americanii au auzit sintagma şi au început să o folosească. Astăzi, aproape toată lumea foloseşte OK pentru a spune ‘e în regulă’. Un alt exemplu bun de cuvânt ‘nou’ este cuvântul jazz. Muzicienii afro-americani din Statele Unite au început să cânte muzică de jazz în oraşul New Orleans, şi au folosit cuvântul jass sau jazz pentru descrierea muzicii şi a anumitor

55

stiluri de dans. Nimeni nu ştie sigur de unde a provenit cuvântul, dar pe măsură ce muzica de jazz a devenit tot mai populară, cuvântul jazz a devenit un cuvânt englezesc obişnuit. Uneori sensurile cuvintelor se schimbă de-a lungul timpului. Un exemplu bun este cuvântul cool. Cool a fost folosit multă vreme în limba engleză pentru descrierea temperaturii care este ‘nu caldă dar nu prea rece’, sau pentru descrierea unei persoane care este ‘calmă sau ne-emotivă’. Totuşi, un sens adiţional a fost dat cuvântului cool în ultimii 100 de ani. Ca şi în cazul cuvântului jazz, muzicienii afro-americani au folosit cuvântul cool pentru descrierea muzicii pe care o cântau. Pentru ei, cool însemna ‘bun’. Pe măsură ce muzica de jazz şi alte forme de muzică cântate de muzicienii afro-americani au devenit populare, din ce în ce mai mulţi oameni au început să utilizeze cuvântul cool în conversaţie. Astăzi, este încă un cuvânt frecvent utilizat, mai ales de tineret, cu sensul de ‘bun’ sau ‘minunat’. Un cuvânt cu sens opus este square (pătrat). ‘Pătratul’ este, bineînţeles, o formă, dar este folosit şi pentru descrierea unei persoane care nu este ‘cool’. Aceasta poate fi pentru că o persoană care este prea demodată şi nu este flexibilă, este ca o formă cu patru laturi drepte şi patru colţuri. (Concluzia) Engleza datorează unele dintre cele mai interesante şi pline de culoare cuvinte afro-americanilor. Grupurile etnice existente în Statele Unite, ca şi noii imigranţi, vor continua cu siguranţă să aducă noi cuvinte limbii engleze şi să confere sensuri proaspete cuvintelor existente. Cine ştie care vor fi cuvintele ‘cool’ ale zilei de mâine? [tradus de autorul cursului din Zemach Dorothy & Lisa Rumisek. Academic Writing From Paragraph to Essay, Macmillan: 2003] Exerciţiu: Încercaţi şi voi să scrieţi un paragraf, sau chiar un mic eseu, care să aibă elementele menţionate mai sus.

56

RĂSPUNSURILE LA EXERCIŢII: Capitolul “to be”: 1. 1. am; 2.is; 3 are; 4. am; 5. is; 6. are 2. 7. was; 8. was; 9; were; 10. was; 11. was; 12. were Capitolul “to do”: 1. 1. do; 2. don’t’; 3. does; 4. do; 5. do 2. “did” pentru toate cazurile Capitolul “to have” 1. 1. have; 2. has; 3. do…..have; 4, does…..have; 5. has 2. 6. had; 7. had; 8. did…..have; 9. did….have; 10 had Capitolul “Formarea Timpurilor” 1. I read; 2. are going; 3. has written; 4. watched TV; 5. were speaking Capitolul “Vorbire indirectă” 1. 2. 3. 4. 5. She said she was writing He said he would talk to you soon She said she had seen it. She said she had eaten it. She said she had been laughing.

Capitolul “Pronumele” 1. I; 2 he/she/it, 3. you/we/they; 4. this; 5; this, …mine Capitolul “Vocabular” A: is, are B: am, am A: am B: do, you A: are B: fine Am, am, am, am, am, journalist/reporter

57

Bibliografia: Niblock, Sarah. Inside Journalism, Blueprint, London: 1996 Popescu, Cristian Florin. Dicţionar de Jurnalism, relaţii publice şi publicitate. Niculescu, Bucureşti: 2007 Serrin, Judith &William. Muckraking. The Journalism that Changed America. The New Press, New York: 2002 Soars, Liz & John. The New Headway. Elementary. Oxford University Press:2003 Swan, Michael. Practical English Usage. Oxford University Press:1998 Vince, Michael. Elementary Language Practice with Key. English Grammar and Vocabulary. Macmillan: 2003 Zemach Dorothy & Lisa Rumisek. Academic Writing From Paragraph to Essay, Macmillan: 2003

58

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful