Titlul proiectului

STUDIU DE SOLUŢII PENTRU CREŞTEREA EFICIENŢEI ENERGETICE LA MARII CONSUMATORI INDUSTRIALI DE ENERGIE (CIMENT, ÎNGRĂŞĂMINTE, CERAMICĂ, CAUCIUC, PETROCHIMIE, CELULOZĂ, HÂRTIE, INDUSTRIA ALIMENTARĂ, METALURGIE) PE BAZĂ DE BILANŢURI ENERGETICE

Contract: 27/2005 Termen final: 10.08.2006 Beneficiar: MEC DGPE Executant: ICEMENERG Gheorghe OLTEANU • Director General • Director proiect: Mircea GHIŢULESCU (mronyg@icemenerg.ro)
SINTEZĂ

PREZENTARE GENERALĂ La mijlocul anului 2005 Comisia Europeană a finalizat cartea verde a eficienţei energiei a cărei deviză este “Producem mai mult cu mai puţin”. Este unanim acceptată ideea că volatilitatea şi creşterea preţului petrolului conduce la reducerea indicatorilor de dezvoltare economică prognozaţi fapt ce produce o puternică presiune pentru dezvoltarea unor programe cuprinzătoare de promovare a eficienţei energetice la toate nivelurile societăţii europene. Deoarece pe baza prognozelor actuale de dezvoltare Europa va fi dependentă de importul de hidrocarburi în proporţie de peste 80% (la petrol fiind o situaţie şi mai dramatică) este practic imposibil de făcut o predicţie privind preţurile petrolului şi gazelor pe termen mediu cu atât mai mult dacă şi consumul ţărilor în curs de dezvoltare va creşte în ritmul actual. În consecinţă va fi dificil de controlat nivelul preţurilor la petrol, iar preţul înalt al petrolului loveşte cel mai puternic în statele sărace şi în special asupra celor în curs de dezvoltare. În aceste condiţii este imperios necesar un efort real pentru limitarea necesarului de energie la nivelul actual ca prim pas urmând ca în viitor să continue reducerea acestuia. Numai o astfel de politică coerentă şi echilibrată poate asigura securitatea alimentării cu energie a ţărilor europene. O astfel de politică europeană ar avea, pe lângă importantul efect economic, meritul unei noi abordări prin concentrarea spre necesitatea creşterii reale a competitivităţii, dezvoltării durabile şi securităţii în alimentarea cu energie. Este de subliniat influenţa benefică directă pe care o are creşterea eficienţei energetice asupra schimbărilor climatice. Din acest punct de vedere creşterea explozivă a necesarului de energie în ţările în curs de dezvoltare, cu consecinţele directe asupra încălzirii globale, nu pot fi combătute decât prin creşterea eficienţei energetice în procesele de producere şi consum de energie. Strategia Uniunii Europene privind dezvoltarea durabilă prevede o politică de integrare a obiectivelor sociale, economice şi de mediu. Sectorul energetic are o legătură strânsă cu toate cele trei obiective fapt ce impune ca cercetarea şi dezvoltarea tehnologică să sprijine tranziţia către o alimentare cu energie durabilă prin economisirea energiei şi extinderea utilizării surselor regenerabile.

Pe plan mondial preocupările generalizate privind dezvoltarea energetică durabilă s-au concretizat în implementarea unor soluţii care au condus la creşterea eficienţei energetice atât în procesele de producere a energiei dar, mai pregnant, în procesele consumatoare. Este fapt cunoscut că în ţările dezvoltate prin astfel de acţiuni s-a reuşit decuplarea creşterii PIB de creşterea consumului de resurse energetice pentru realizarea lui. Strategia naţională de dezvoltare energetică a ţării noastre trebuie să prevadă ca în viitor eforturile principale să fie dirijate spre programe de conservare a energiei, fapt ce impune implementarea unor soluţii şi tehnologii noi care să permită reducerea decalajului ţării noastre faţă de ţările dezvoltate şi totodată să detensioneze actuala situaţie privind costurile pentru resurse energetice din import. Eficienţa energetică prezintă un interes din ce în ce mai mare pentru sectorul industrial. Acest interes este motivat de o serie de evenimente începând cu creşterea continuă a preţului energiei în perioada ultimilor ani, volatilitatea mărită a preţului energiei, dereglementarea pieţei de energie şi nu în ultimul rând prin recenta intrare în vigoare a Protocolului de la Kyoto. Costurile cu energia reprezintă o cotă importantă din costurile globale de producţie în cea mai mare parte din sectoarele industriale. În acelaşi timp unele sectoare trebuie să facă faţă unei concurenţe acerbe pe piaţă şi în consecinţă să opereze cu profituri foarte reduse. Eficienţa energetică poate fi una din cele mai bune căi de abordare a problemei creşterii profitului unui agent economic cunoscând că şi cele mai performante tehnologii şi echipamente consumă mai multă energie decât este strict necesară procesului industrial. Experienţa ţărilor dezvoltate arată că economii de energie de ordinul 15÷30 % pot fi realizate cu indicatori financiari acceptabili. Rezultă că în industrie există un potenţial uriaş de reducere a costurilor proprii cu energia şi a impactului asupra mediului prin identificarea şi corectarea ineficienţelor proceselor industriale. Există o serie de de metode de îmbunătăţire a eficienţei energetice a proceselor industriale între care un rol primordial este jucat de bilanţurile energetice. Bilanţul energetic reprezintă procedura de colectare şi analiză a datelor referitoare la consumul de energie în scopul stabilirii cât mai precise a structurii sale pentru o unitate industrială, instalaţie sau echipament şi de identificare a posibilităţilor de economisire a energiei. Pentru reducerea consumului de energie în industrie în ţările dezvoltate au fost desfăşurate ample studii care s-au finalizat prin realizarea unor ghiduri pentru informarea şi instruirea agenţilor economici în autoevaluarea eficienţei energetice şi prezentarea unor soluţii de succes posibil de aplicat în propriile intreprinderi pentru diminuarea costurilor cu energia. Aceste ghiduri sunt specializate pe tipuri de ramuri industriale şi tehnologii. Ghidurile permit agenţilor economici să identifice şi să evalueze economiile de energie prin oferirea unor recomandări legate de tehnologii sau echipamente specifice fiecărui domeniu industrial cu mari consumatori de energie. Realizarea şi în ţara noastră a unor astfel de documentaţii şi diseminarea lor sistematică este de natură să asigure aplicarea reglementărilor în vigoare şi creşterea competitivităţii în ramurile industriale mari consumatoare de energie şi împlicit la reducerea importurilor de resurse energetice din ce în ce mai costisitoare. Proiectul a avut ca obiective principale stabilirea cât mai exactă a situaţiei consumurilor de energie la marii consumatori din ţara noastră, evaluarea poziţiei acestor consumuri faţă de valorile realizate de tehnologiile cele mai performante utilizate în ţarile dezvoltate. Bazat pe aceste date s-au propus soluţii de ameliorare a situaţiei actuale şi s-au creat un număr de ghiduri pentru conştientizarea şi instruirea agenţilor economici în vederea realizării bilanţurilor energetice cu o contribuţie proprie cât mai importantă. Au fost evidenţiate metode de autoevaluare a eficienţei energetice şi soluţii de îmbunătăţire aplicabile pentru fiecare din domeniile analizate (ciment, ceramică, chimie, celuloză-hârtie şi metalurgie).

Principalele obiective urmărite au fost următoarele: • Analiza structurii consumului de resurse energetice pe ansamblul economiei naţionale; • Analiza comparativă a tehnologiilor şi consumurilor specifice în ramurile mari consumatoare de energie; • Analiza intensităţii energetice la marii consumatori de energie din ţară comparativ cu realizările din ţările dezvoltate; • Studiul unor soluţii tehnologice de creştere a eficienţei energetice la marii consumatori de energie; • Concepţia unor ghiduri pentru autoevaluarea nivelului eficienţei energetice pe tipuri de agenţi economici specifici mari consumatori de energie precum şi pentru procese tehnologice specifice cu utilizare multiramura (alimentare cu caldura, procese de schimb de caldura, iluminat, aer comprimat); • Realizarea unor materiale de prezentare şi a unui atelier de lucru pentru diseminare şi instruire a marilor consumatori cu privire la bilanţurile energetice şi soluţii specifice de creştere a eficienţei energetice. Etapele principale de realizare ale proiectului au fost următoarele: Etapa 1 - Analiza structurii consumului de resurse energetice pe ansamblul economiei naţionale În cadrul acestei etape s-a stabilit nivelul actual al indicatorilor de eficienţă energetică la nivel naţional şi s-a analizat structura consumurilor energetice în ramurile industriale mari consumatoare de energie. Etapa 2 - Elaborarea de documentaţii specifice pe tipuri de consumatori privind chestionare tip de informaţii pentru întocmirea bilanţurilor energetice a avut ca rezultat documentaţii specifice pentru fiecare tip de mare consumator care cuprind informaţiile necesar a fi urmărite pentru a crea o bază reală de date pentru realizarea bilanţurilor energetice şi chiar o primă autoevaluare a situaţiei agentului economic din punct de vedere al eficienţei energetice. Tot în această etapă au fost elaborate analize energo-tehnologice pe domenii industriale a soluţiilor performante utilizate în ţările dezvoltate. Rezultatele acestor analize au servit ulterior la identificarea celor care sunt recomandabile pentru implementare şi în ţara noastră. În această etapă au fost analizate şi soluţiile performante pentru procese tehnologice şi echipamente cu utilizare multiramură. Etapa 3 - Soluţii de creştere a eficienţei enrgetice la agenţii economici mari consumatori de energie, elaborarea de documentaţii ghid. Pe baza rezultatelor din etapele anterioare s-au elaborat documentaţii cu soluţii de creştere a eficienţei energetice specifice fiecărui domeniu industrial care cuprind indicaţii cu privire la cuantificarea costurilor cu energia, identificarea instalaţiilor şi echipamentelor mari consumatoare de energie, exemple concrete de măsuri (soluţii tehnice), modul de calcul al efectelor scontate şi a eforturilor de investiţii ierarhizate din punct de vedere financiar. Pentru fiecare domeniu industrial s-a realizat câte un ghid. Pentru a iniţia o activitate care ar trebui continuată în viitor au fost realizate şi prospecte tip “experienţă de succes” care prezinte sintetic una din soluţiile cele mai performante aplicate în ţara noastră sau întro ţară dezvoltată, dar pentru care sunt condiţii de aplicare şi la noi. Etapa 4 - Elaborare CD-ROM şi organizare atelier de lucru pentru diseminare chestionare tip pentru bilanţuri energetice şi ghiduri cu soluţii de creştere a eficienţei energetice. A reprezentat faza iniţială de diseminare a rezultatelor proiectului şi a constat în elaborarea unui material de sinteză stocat pe CD-ROM conţinând toate documentaţiile ghid realizate. Acest CD-ROM a fost difuzat în cadrul unui atelier de lucru unde au participat specialişti cu preocupări energetice din toate domenile industriale, din structurile guvernamentale şi din mediul universitar.

Toate acestea având ca obiectiv final sprijinul consumatorilor de energie pentru implementarea de programe de management al energiei. A avut ca rezultat finisarea documentaţiilor ghid realizate în faza anterioară şi completarea lor cu un ghid în domeniul consumatorilor de energie pe care îi întâlnim la qvazitotalitatea unităţilor industriale. Pentru realizarea proiectului s-a format un consorţiului cu institutele de cercetare cu experienţă vastă în domeniile abordate precum şi cu reprezentanţi din mediul universitar pentru a crea condiţii optime atât din punct de vedere al capabilităţii tehnico-ştiinţifice cât şi al bazei materiale pentru a elabora o lucrare cu argumente pertinente bazată pe datele cele mai sigure existente în domeniile analizate. iluminat. • Partenerul 1 CEPROCIM – a participat cu activităţi în domeniul cimentulului şi ceramicii. . În atingerea acestui deziderat primul pas se face prin realizarea bilanţurilor energetice de către agenţi economici specializaţi independenţi.ware de tip general şi specializat pentru domeniile industriale analizate (banci de date. De asemenea s-au utilizat instrumente şi echipamente din dotarea proprie precum şi tehnică de calcul hard şi soft . balanţe de fluxuri masice şi de energie. analiză statistică. • Partenerul 4 ICEM – a participă cu activităţi în domeniul metalurgiei. • Elaborarea de chestionare tip de informatii pentru intocmirea bilanturilor energetice şi de documentaţii ghid cu soluţii specifice de creştere a eficienţei energetice pe tipuri de consumatori din domeniile industriale vizate de proiect. aer comprimat. Contribuţia partenerilor la realizarea proiectului a fost corespunzătoare specializării fiecăruia şi se przintă astfel: • Conducătorul de proiect – ICEMENERG – A integrat informaţiile specializate primite de la parteneri.Etapa 5 . • Evidenţierea unor soluţii de creştere a eficienţei energetice la marii consumatori de energie cu evaluarea efectelor energetice. Principalele rezultate şi planul de diseminare au fost următoarele: • Ierarhizarea marilor consumatori de energie şi a tehnologiilor utilizate din punct de vedere al apelului la resursele de energie şi evaluarea indicatorilor de eficienţă energetică realizaţi în fiecare din domeniile industriale vizate de proiect. • Partenerul 5 FORENERG – a participat cu activităţi în domeniul proceselor tehnologice şi echipamentelor cu utilizare multiramură. pentru evaluarea analizelor indicatorilor financiari precum şi pentru stabilirea impactului asupra mediului). • Partenerul 2 IPROCHIM – a participat cu activităţi în domeniul chimiei şi petrochimiei.Elaborarea documentaţiilor ghid cu soluţii specifice de creştere a eficienţei energetice pe tipuri de procese tehnologice şi echipamente cu utilizare multiramură (alimentare cu căldură. Proiectul a preparat pentru agenţii economici din industrie o serie de ghiduri pentru evaluarea eficienţei energetice a instalaţiilor şi tehnologiilor utilizate. dar şi o mai atentă şi continuă preocupare a personalului legată de aspectele privind energia şi de regulă simultan cu privire la impactul asupra mediului datorat propriilor instalaţii tehnologice. prezentarea unor soluţii de reducere a costurilor cu energia precum şi chestionare specifice ramurilor industriale folositoare pentru efectuarea bilanţurilor energetice în instalaţiile proprii. • Partenerul 3 CEPROHART – a participat cu activităţi în domeniul celulozei şi hârtiei. de mediu şi economice şi a resurselor de investiţii necesare pentru implementarea acestora. motoare electrice). cazane. Pentru realizarea obiectivelor propuse partenerii au utilizat în primul rând experienţa şi bazele de date proprii (rapoartele de cercetare) acumulate din proiectele de C&D şi lucrările de bilanţuri energetice realizate anterior. simulatoare de linii şi echipamente tehnologice. dar pentru care partea referitoare la datele iniţiale poate fi făcută cu forţe proprii obţinându-se prin aceasta nu numai reducerea unor cheltuieli costisitoare. a asigurat partea de evaluare energetică a soluţiilor tehnice şi a elaborat cu ajutorul partenerilor documentaţiile ghid.

. economice. dar specific ramurilor şi cuprinzde. Conţinutul tematic al acestor broşuri este asemănător.Creşte nivelul de trai al populaţiei prin îmbunătăţirea condiţiilor de confort şi sănătate atât la locul de muncă precum şi ca urmare a micşorării impactului asupra mediului. O broşură separată este dedicată tehnologiilor şi echipamentelor cu utilizare multiramură în care au fost tratate suplimentar şi problematica proiectelor de eficienţă energetică referitor la investiţii.Se disponibilizează. apelul la resurse de energie finală care pot fi puse la dispoziţia unor noi agenţi economici fară eforturi investiţionale în sectorul de transformare a energiei. • Conştientizarea şi instruirea reprezentanţilor agenţilor economici mari consumatori de energie precum şi ai administraţiilor locale printr-un atelier de lucru de diseminare a rezultatelor proiectului (prezentare detaliată pe domenii şi distribuirea unui CD-ROM conţinând chestionare tip pentru bilanţuri energetice şi ghiduri cu soluţii de creştere a eficienţei energetice).Diversificarea şi reducerea preţurilor şi tarifelor pentru bunuri şi servicii oferite pe piaţă ca urmare a efectelor concurenţei între producători.Creşte capabilitatea agenţilor economici în managementul energiei consumate şi cu privire la posibilităţile de dezvoltare viitoare în condiţii de eficienţă energetică îmbunătăţită. .Se crează condiţii favorabile de asigurare a unei dezvoltări durabile cu eforturi financiare mai reduse şi prin aceasta obţinerea unei creşteri mai rapide a PIB decât creşterea costurilor pentru resurse energetice.Se pot fundamenta pertinent planuri sectoriale de reducere a intensităţii energetice din ramurile industriale cu efecte în diminuarea costurilor pentru resurse energetice din import. corespunzător economiilor realizate. dar că într-o primă aproximaţie se poate sconta pe valori de economisire de 5÷15 % la consumatorii mari de energie care de regula au programe de management energetic şi de 10÷30 % la consumatorii mici la care de cele mai multe ori managementul energetic nu reprezintă o preocupare curentă. sociale şi nu în ultimul rând în ceea ce priveşte impactul asupra mediului astfel cum se prezintă în continuare: • Din punct de vedere tehnic: . • Chestionar pentru autoevaluarea eficienţei energetice a proceslor industriale specifice. Beneficiarii finali ai rezultatelor proiectului sunt agenţii economici mari consumatori de energie prin diseminarea şi monitorizarea rezultatelor implementării lor de către Agenţia Română de Conservare a Energiei şi filialele sale teritoriale.Scad costurile pentru energie ale consumatorilor industriali şi implicit costurile totale crescând prin aceasta capacitatea lor de a rămâne pe piaţă în condiţiile unei concurenţe din ce în ce mai agresive. . efecte saupra mediului şi indicatori financiari. • Din punct de vedere economic: . solului şi emisiilor în atmosferă. • Din punct de vedere social: . Documentaţiile finale au fost structurate pe prezentarea în cadrul unor broşuri separate dedicate fiecărei ramuri mare consumatoare de energie. • Exemple tip „Soluţii de succes” aplicabile în industria românească. economii de energie.aplicaţii de succes (best practice) pentru domeniile industriale vizate de proiect. • Din punct de vedere al impactului asupra mediului: . cu reducerea emisiilor de noxe în procesele industriale de aplicare şi la nivel global la nivelul producătorului de energie finală prin diminuarea consumurilor specifice de energie pe produs. Prin aplicarea proiectului se vor obţine o serie de avantaje cu efecte tehnice. de regulă trei componente: • Ghid cu soluţii specifice pentru creşterea eficienţei energetice. de regulă. prealabil bilanţurilor energetice. .Creşterea eficienţei energetice se realizează. Sunt efecte favorabile în domeniul apelor. • Realizarea de materiale model de diseminare a caracteristicilor şi rezultatelor obţinute în . Experienţa ţărilor dezvoltate arată că potenţialul de economisire depinde de foarte mulţi factori.

Hoghiz şi Târgu Jiu – cca.creştere continuă de la înfiinţare (1890) până la un maxim de 14.cca. Lucrarea s-a realizat pe baza informaţiilor statistice oficiale.Holcim (România) – component al grupului HOLCIM din Elveţia. în ultimii ani. după privatizare. noutăţile tehnologice existente pe plan mondial în domeniul industriei cimentului au fost adoptate la scurt timp după apariţia lor.cca.61 mil t în 1981. Lucrarea a fost structurată pe capitole distincte reprezentând principalele industrii deţinătoare de mari consumatori de energie. tehnologiilor şi instalaţiilor care oferă premize favorabile pentru implementarea unor soluţii noi. performante existente pe piaţă şi utilizate în ţările dezvoltate.Carpatcement Holding – Membru al grupului HEIDELBERG ZEMENT din Germania. . . 5% pentru perioada începând cu anul 2005. cuptoare / Capacitate 11/24200 (t clincher /zi) . • În România. ca urmare a dezafectării unor capacităţi tehnologic depăşite. . care deţine fabricile de ciment de la Bicaz.Etapa 1 . ca efect a reducerii consumului intern. • În prezent. Producţia de ciment a înregistrat următoarele evoluţii: .Lafarge-Romcim – având drept acţionar majoritar grupul LAFARGE din Franţa. un capitol în care se prezintă şi comentează situaţia la nivel naţional completate cu o parte introductivă de prezentare generală a proiectului şi o altă parte în care se prezintă concluzii şi propuneri referitoare la modul de continuare al activităţilor la proiect.creştere anuală prognozată la cca. până la un minim de cca. 37 % din producţia de clincher.reducere până la 12-13 mil t/an în anii 80.scădere accentuată în anii 90. datorită proprietăţilor sale fizicochimice şi fizico-mecanice deosebite. . fiecare în domeniul lui de specialitate. a datelor extrase din teren sau cunoştinţelor acumulate în activitatea anterioară a partenerilor.stabilizare în jurul valorii de cca. Deva şi Fieni . S-a renunţat la procedeul umed de fabricaţie şi au fost dezafectate unele capacităţi de producţie pe procedeu uscat. Beneficiarii finali ai rezultatelor proiectului vor fi agenţii economici mari consumatori de energie prin diseminarea şi monitorizarea rezultatelor implementării lor de către Agenţia Română de Conservare a Energiei şi filialele sale teritoriale. . industria de ciment din România este complet privatizată. Industria produselor din materiale nemetalice (PMN) Producerea cimentului • Cimentul este liantul cel mai utilizat în construcţii. 37 % din producţia de clincher. 5. fiind împărţită între trei mari grupuri internaţionale: . În cadrul acestei etape s-a stabilit nivelul actual al indicatorilor de eficienţă energetică în ramurile industriale mari consumatoare de energie vizate de proiect şi la nivel naţional. care deţine fabricile de ciment de la Aleşd. . t/an.Capacitate de producţie (proiect) 8065000(t clincher/ an) . • Capacitatea de producţie existentă la nivelul anului 2005: .Nr.6 mil t/an în 1999. care deţine fabricile de ciment de la Medgidia. 26 % din producţia de clincher. Câmpulung şi Turda . 6 mil.Analiza structurii consumului de resurse energetice pe ansamblul economiei naţionale. Se obţine astfel caracterizarea “Momentului 0” care ulterior va folosi pentru evaluarea rezultatelor tuturor acţiunilor de creştere a eficienţei energetice şi totodată va permite evidenţierea domeniilor.

măsuri sporite pentru reducerea emisiilor de praf la sursele locale. Este o reducere sub jumătate.Ardere clincher 21.diminuarea gradului de poluare a mediului înconjurător.Asigură cea mai redusă intensitate energetică în sectorul ceramicii de construcţii.).Se obţin produse la nivel calitativ şi dimensional similar ţărilor din Uniunea Europeană. 20. .Asigură capacitati de productie de peste 2 până la 2. cenuşa de termocentrală. dar şi a celor de CO2. deşeuri de cauciuc. . faţă de 44. Implementarea acesteia în ţara noastră are mare importanţă deoarece: . demonstrând eficienţa energetică. în procesul de fabricare a cimentului.30 GJ/t clincher pentru procedeul umed.Permite urmărirea tuturor parametrilor termici şi hidraulici la uscare/ardere.Elimină în majoritatea fazelor tehnologice intervenţia personalului. • Principalele direcţii de dezvoltare ale industriei de ciment din România pentru viitorul apropiat: . aceştia putând fi modificaţi în vederea optimizării proceselor. • Consumul principal de energie termică (88 %) este în instalaţia de ardere a clincherului din totalul intrărilor de energie termică cu combustibilii. reducând drastic personalul de deservire. deşeuri de lemn.2 % • Obiectivele strategice ale industriei de ciment din România pe termen mediu sunt: . Producerea ceramicii • Tehnologia cu uscător intensiv şi cuptor tunel. ştergand practic. .Măcinare materii prime 33. 1000 până la 1050 kcal/kg apă evaporată respectiv 4186 – 4395 kJ/kg apă evaporată). a deşeurilor necombustibile (ex.lărgirea gamei de utilizare.0 %. etc. . inclusiv operaţiile interfazice.• Consumul specific de combustibili a scăzut după anul 1998 datorită modernizărilor instalaţiilor. .Asigură cele mai reduse consumuri de căldură atât la uscarea produselor (cca. respectiv 1046 – 1425 kJ/kg produs ars). în conformitate cu prevederile normelor europene. • Principalii cosumatori de energie electrică pentru o fabrică de cimentsunt: . . producţia putând ajunge la 750 tone produs ars pe 24 de ore. . .) şi renunţării la procedeul umed de fabricaţie ajungându-se în anul 2001 la 7.899 GJ/t clincher. .Asigură o calitate deosbită a produselor arse. 3. . • Consumul de energie electrică a scăzut după 1989 ajungând în anul 2001 la 122 kWh/t ciment. etc.506 kJ/Euro la celelalte tehnologii.Permite alinierea sectorului românesc pentru ceramica de construcţii la nivelul european actual din domeniu.8 %. uleiuri uzate.eficientizarea funcţionării instalaţiilor tehnologice şi reducerea pierderilor materiale şi energetice.Măcinare ciment 41.automatizarea integrală a conducerii şi urmăririi proceselor tehnologice. . . decalajul faţă de ţările europene avansate. . .5 ori mai mari faţă de tehnologiile existente în sector. cât şi la cuptor (250 – 340 kcal/kg produs ars.diversificarea sortimentaţiei de ciment produs. automatizate este la nivelul european actual. . acolo unde s-a implementat tehnologia. .683 kJ/Euro. .trecerea la utilizarea în proporţii din ce în ce mai ridicate a combustibililor alternativi (deşeuri combustibile).reducerea consumurilor energetice şi a costurilor de producţie.Asigură desfăşurarea proceselor în mod automatizat. utilizării alături de combustibili clasici de deşeuri combustibile (cocs de petrol.549 GJ/t clincher la procedeul uscat şi mediu pe total producţie 3. NOx şi SOx.

De asemenea.producerea cocsului.43 GJ) si a unei tone de laminat in Laminorul de Benzi la Rece – LBR (4. pe care realizează peste 90% din producţia anuală. ponderile cele mai mari in consumul energetic total le au suflantele (35. In .In cazul acestei unitati siderurgice.38 %).42 mii tone. urmate de sectoarele furnale (16.94 %) si cocserie (12.18%).30 % din totalul oţelului brut produs de industria siderurgica. . potrivit gamei de produse avute în vedere. în cadrul unui management energetic modern. . Referitor la perspectiva pâna în anul 2010.producerea la rece a laminatelor finite din oţel În ultimii 10 ani. la 8789 mii tone în 2010.deţin în prezent capacităţi de laminare (cu excepţia celor de la Târgovişte şi Galaţi) care necesită un efort susţinut pentru modernizare. . .76 GJ) se consuma pentru producerea unei tone de var. . realizat de siderurgia româneasca în 2004. s-au facut eforturi substanţiale pentru modernizarea capacitîţilor de elaborare a oţelului şi a capacităţilor de laminare.deţin. sunt: . urmata de producerea unei tone de cocs (6. .producerea aglomeratului. deoarece numai în acest mod se poate trece la etapa următoare. avand o valoare de 4810483 t fata de 5999115 t pe intreaga siderurgie.55 %). se constata ca si ponderea produselor laminate la Mittal Steel SA Galati este importanta (80.46 GJ). ceea ce reprezintă 77. capacităţi de elaborare a oţelului bune/ acceptabile. în concordanţă cu noile previziuni strategice.Industria metalurgică (MET) • Reducerea consumurilor energetice într-o unitate siderurgică se poate face numai prin • • • • • aplicarea unui complex de măsuri tehnologice şi de organizare. .Nivelul capacităţilor de oţel prevăzute pentru anul 2010 este de circa 9000 mii tone/an.Gradul de utilizare al capacităţilor de oţel va creste la 98 %. este prevăzută o creştere de la 5900 mii tone în 2004.producerea oţelului în cuptoare cu arc. De asemenea. . Mittal Steel SA Galaţi a produs o cantitate de 4683. cea de optimizare din punct de vedere energetic a tehnologiilor şi instalaţiilor respective. . Etapa iniţială a managementului energetic este cea de efectuare a diagnozei energetice a tehnologiilor şi instalaţiilor în exploatare. Creşterile de producţie de oţel prognozate sunt determinate de creşterea randamentelor de exploatare ca urmare a modernizărilor şi managementului performant.în acord cu “Strategia de Restructurare a industriei siderurgice din Romania”. Planurile de viabilitate alcătuite pentru fiecare din cele şapte combinate siderurgice integrate. pentru perioada 2004 -2010. Din totalul producţiei de oţel brut de 6059. în prezent. cea mai mare cantitate de energie (7.44 mii tone oţel brut. urmatoarele aspecte sunt relevante pentru corelaţia cu evoluţia consumurilor energetice: .producerea fontei. toate companiile siderurgice pot deveni viabile – eficiente economico-financiar şi competitive – în mod gradual în perspectiva anului 2010. Principalele fluxuri tehnologice din siderurgie. Astfel majoritatea combinatelor: . in cazul Mittal Steel SA Galati.au instalaţii de turnare continuă (excepţie fiind Campia Turzii) – mai cu seamă pentru turnarea continuă a blumurilor (turnarea continuă a ţaglei fiind posibilă numai la Târgovişte şi Oţelu Rosu).producerea oţelului în convertizor. arată că în raport cu criteriile de eficienţă practicate de Comisia Europeană.producerea la cald a laminatelor finite din oţel. .

15 GJ. Astfel de ramuri industriale trebuie avute în vedere cu prioritate pentru retehnologizare în scopul reducerii necesarului de energie de proces şi reducere a pierderilor de energie. participă în mod majoritar la consumul de resurse energetice şi realizează şi valori ale intensităţii energiei finale cu valorile cele mai mari. • O altă grupă o reprezintă ramurile industriale Industria celelozei. hârtiei şi tipăriturilor (CIP). ceea ce corespunde unor consumuri specifice de 18. tep la Industria chimică (CH) şi respectiv Industria metalurgică (MET). respectiv 88 927 778. Evident că strategia optimă va îmbina cele două posibilit ăţ i de reducere a inensit ăţ ii energetice a economiei ţă rii noastre în dorinţ a de a reduce cât mai mult din decalajul existent în prezent faţă de ţă rile din Uniunea Europeană . CH şi PMN şi este evident că nu se poate renunţa la ele pe termen scurt sau mediu. • Există şi o serie de ramuri industriale care au valori ale intensităţii energiei finale medii (CM) sau chiar mică (ABT şi TEX). consumul energetic in 2004 este de 21 240 034.91 Gcal. respectiv 19. Pentru intregul flux tehnologic de la MITTAL STEEL SA Galati.consumul de resurse energetice de la 183 şi 185 mii. Utilizarea energiei în industria prelucrătoare de consum final Stadiul din punct de vedere al intensităţii energetice şi al valorii adăugate brute în industria prelucrătoare de consum final şi principalele sale ramuri din România • Pentru a stabili nivelul actual al indicatorilor de eficienţă energetică la nivel naţional şi analiza structurii consumurilor energetice în ramurile industriale mari consumatoare de energie vizate de proiect s-au analizat informaţii statistice oficiale existente şi care furnizează date complete numai pentru anul 2001 şi cei anteriori. CMP şi LMN care au intensitate a energiei finale de valoare medie. . dar aduc un aport de valoare adăugată foarte mare. În acela ş i timp este necesar a fi avut ă în vedere ş i o ierarhizare a ramurilor industriale din punct de vedere al valorii ad ă ugate brute în care exist ă interesul economic de interven ţ ie cu mă suri structurale de reducere pe cât posibil a ponderii ramurilor care aduc valoarea adă ugat ă mic ă ş i cre ş terea celor care au valoare adă ugat ă mare. tep la CMP şi respectiv Industria lemnului (LMN) până la 2193 şi 2495 mii. si anume 18.valoarea adăugată brută de la 199 mil. Aceste ramuri industriale au în frunte MET. .intensitatea energiei finale de la 11 kJ/Euro95 la ABT şi Industria uşoară (TEX) până la 242 kJ/Euro95 la MET. • Există o serie de ramuri industriale care au un aport redus de valoare adăugată. Euro95 la Industria alimentară.09 GJ / t laminat. • O prim ă analiz ă a vizat ierarhizarea din punct de vedere al intensit ăţ ii energetice pentru a determina domeniile în care exist ă interesul energetic de a se interveni cu soluţ ii de diminuare a necesarului tehnologic sau de reducere a pierderilor energetice de proces. a băuturilor şi a tutunului (ABT). . Euro95 la Industria cauciucului şi maselor plastice (CMP) până la 3098 mil.987 GJ / t otel brut. • Valorile indicatorilor specifici pentru industria românească şi pentru principalele ramuri cu influenţă şi care acoperă practic în totalitate atât consumul de resurse cât şi valoarea adăugată la nivel naţional au o variaţie foarte mare de la o ramură la alta: . 486 GJ / t laminat.aceste sectoare exista cele mai mari posibilitati de reduceri a consumurilor energetice prin modernizari. 90 GJ / t otel brut. dar valoare adăugată brută redusă şi sunt cele care trebuie avute în vedere în eşalonul secund pentru împlementarea unor măsuri de retehnologizare. respectiv 18. Valorile consumurilor enegetice specifice pentru MITTAL STEEL SA Galati sunt foarte apropiate de cele inregistrate pentru intreaga siderurgie romaneasca in anul 2004. Astfel de ramuri industriale trebuie avute în vedere cu prioritate pentru creşterea ponderii lor în structura economiei naţionale.

• În tabelul următor sunt evidenţiate valorile medii pentru grupul de ţări analizat comparativ cu cele realizate în ţara noastră []: Valori în kJ/Euro Europa România CH 10÷29.2÷32.2 %) dar contribuie la valoarea adăugată brută într-o proporţie de 58 %. .6÷25. • Cele trei ramuri industriale anterioare împreună cu alte două (CM şi ABT) care consumă 25.4 %) din valoarea adăugată brută.2 125 CM 22 ABT 10 PMN 103 TEX 11 CIP 32 IND 40 1.2 28.2 15.7÷53.5÷13. Franţa.6 % din energia finală şi aduc 10.4 17.5 9.4 2.4 CMP LMN 2. • Stadiul din punct de vedere al intensităţii energetice şi al valorii adăugate brute în industria prelucrătoare de consum final şi principalele sale ramuri din România indică faptul că în primul eşalon de intervenţie pentru implementarea unor măsuri de creştere a eficienţei energetice se situează trei ramuri industriale MET.1 Rezultă următoarele observaţii: .8÷8.2 % din valoarea adugată brută.7 5. iar valoarea adăugată brută a fost de 1. Spania. Comparaţie internaţională cu ţările europene privind eficienţa energetică în industria prelucrătoare de consum final şi principalele sale ramuri • Pentru a putea evalua potenţialul de creştere a eficienţei energetice este necesar să fie cunoscută situaţia din ţări din Uniunea Europeană mai dezvoltate (Germania.0 3. s-au consumat 6 milioane tep (70 % din total).există un grup de trei ramuri industriale(CIP. CM şi TEX) în ordinea aportului la valoarea adăugată brută se constată că acestea asigură aproape trei sferturi (73 %) din valoarea adăugată brută în timp ce apelul la resursele de energie finală se situează la circa o treime (34.2 miliarde Euro95 (sub 15 % din total).2 % din resursele de energie finală dar contribuie la valoarea adăugată brută într-o proporţie de 58 % şi au cele mai mici valori pentru intensitatea energetică practic acoperă marea majoritate atât din punct de vedere al consumului de energie finală (95.5÷5.0 3. Italia) şi din cele care au aderat mai de curând (Grecia.3 CH 5. Aceste ramuri industriale prezintă indicatorii de intensitate a energiei şi de consum de energie finală cei mai ridicaţi dintre toate ramurile analizate şi simultan au cele mai mici contribuţii în valoarea adăugată brută. .6 %.• În tabelul următor se prezintă ponderile diferitelor ramuri industriale în consumul naţional de resurse energetice şi respectiv în valoarea adăugată brută. . CH şi Industria produselor din minerale nemetalice (PMN)) în ordinea consumului de resurse de energie finală se constată că acestea consumă aproape 70 % din resurse şi au o contribuţie la valoarea adăugată brută de numai 14. .4 2.1 CM 20.dacă analizăm primele trei ramuri industriale (MET.2 %) cât şi din punct de vedere al valorii adăugate brute (72.la polul opus se situează două ramuri industriale (CM şi ABT) care consumă un sfert din resursele de energie finală (25.1 4.2 24.9 .7 5.3÷3. CMP şi LMN) ale căror ponderi în consumul de resurse de energie finală şi respectiv în valoarea adăugată brută sunt practic egale şi care în total consumă 7.8 206 MET 6. Valori în [%] Valoarea adăugată brută Consumul final de energie MET 5.2 %) din resursele de energie finală în timp ce realizează numai ceva peste o zecime (10.4 3. Portugalia).deasemenea dacă analizăm primele trei ramuri industriale (ABT.7 4.2 %).1 ABT 37.două ramuri industriale MET şi CH consumă peste jumătate (53. În anul 2001 în aceste ramuri industriale intensitatea energetică era mai mare cu un ordin de mărime decât în celelalte ramuri.0 TEX 15.6 %). CH şi PMN.5 10.6 CIP 3.9 PMN 4.

În ţara noastră se realizează valori ale intensităţii energetice de multe ori mai mari decât în media ţărilor europene (între 1.7 kJ/Euro) în timp ce pentru restul ramurilor (ABT.Obiective: .Diferenţa mică dintre valorile medii naţionale ale intensităţilor energetice în industria prelucrătoare de consum final din ţările europene analizate indică faptul că în ţările respective s-au luat măsuri de reducere a intensităţii energetice prin metode structurale cu orientare către ramuri industriale cu consum mic de energie finală şi valoare adugată brută mare.6 şi respectiv 2.Durata de analiză 10 ani. .Pornind de la valorile intensităţii energiei finale realizate în ţările europene analizate este necesar să fie avute în vedre trei scenarii cu obiectivul de a atinge în următorii 10 ani valori ale intensităţii energetice egale cu cele mai mici realizate.4 ori la CH). valorile de intensitate energetică mare se realizează în ţările care au fost integrate mai târziu în Uniunea Europeană (Grecia. de regulă.6 ori la CH şi 20. • Pe baza acestor obiective s-a procedat la calculul principalilor indicatori în fiecare din cele şase scenarii considerându-se că valoarea adăugată brută pentru fiecare ramură industrială rămâne constantă în condiţiile în care creşte eficienţa energetică ceea ce înseamnă că se reduce consumul de energie în cadrul industriei prelucrătoare de consum final. MET (6. cele mai mici valori.2 şi 32. . 7 % şi 9 %. Portugalia şi Spania) în timp ce ţările dezvoltate (Franţa şi Germania) realizează. .Faptul acesta este cu atât mai grav cu cât depăşirile cele mai mari (20.Chiar şi între ţările europene analizate intensitatea energetică variază substanţial pentru ramurile industriale PMN (17. de regulă. Calculele au vizat determinarea potenţialului de economisire a resurselor de energie finală care pot constitui rezerva pentru dezvoltarea economică prognozată pentru viitorii 10 ani fapt ce va face posibil ca şi în ţara noastră să fie relizată decuplarea ritmului de creştere economică de ritmul de creştere a consumurilor de energie.2 ori la MET dacă se au în vedere valorile cele mai mici ale intensităţilor energetice realizate în ţările europene analizate) se regăsesc la acele ramuri industriale la care în ţara noastră se realizează peste 50 % din consumul de resurse de energie finală şi numai o zecime din valoarea adăugată brută.Singurele ramuri industriale din ţara noastră care realizează valori ale intensităţii energetice apropiate de cele realizate în ţările europene analizate (totuşi mai mari de 1.8 kJ/Euro) şi CIP (5. .6 ori la ABT şi 13.Pornind de la obiectivele strategice stabilite în documentele asumate de ţara noastră în procesul de aderare la Uniunea Europeană în următorii ani va trebui să crească eficienţa energetică cu 40 ÷ 60 % respectiv cu o rată anuală de reducere a intensităţii energetice cuprinsă în plaja 5 %. cele mai mari realizate şi respectiv media pentru toate ţările. .Rezultă următoarele observaţii: . Scenarii privind consumul final de energie şi potenţialul de economisire prin reducerea intensităţii energetice cu diferite rate anuale şi respectiv la nivelurile europene pentru industria prelucrătoare de consum final şi principalele sale ramuri din România • Evaluarea potenţialul de creştere a eficienţei energetice respectiv de reducere a intensităţii energetice în industria prelucrătoare de consum final şi principalele sale ramuri din România s-au stabilit următoarele ipoteze privind obiectivele şi perioada de analiză: .5 ori faţă de valorile medii europene) sunt ABT şi TEX.2 kJ/Euro).Se observă că. CH (10 şi 29. TEX şi CM) valorile sunt foarte apropiate. .7 şi 53 kJ/Euro). .6 şi 25. În cadrul analizei s-au determinat valorile intensităţii energetice pentru industria prelucratoare de consum final şi principalele sale ramuri pentru fiecare din cele şase scenarii. .

Potenţialul de economisire pentru scenariul cu rata de 5% variază între 75% din consumul iniţial la CIP. Au rezultat următoarele: .Ramura CIP ajunge în aceleaşi condiţii la valori apropiate de valorile medii.6 ori mai mare decât valorile maxime din grupul ţărilor europene analizate faţă de 6 ori în prezent. .În condiţiile date consumul de energie prezintă evoluţii similare cu cele comentate anterior la analiza intensităţii energiei finale pentru unele ramuri industriale va rămâne mult mai mare decât valorile cele mai mari realizate în ţările europene analizate chiar şi pentru scenariul cel mai exigent (rata anauală de reducere 9 %) cu 621 mii tep la CH. . MET şi CM va rămâne substanţial mai mare decât valorile cele mai mari realizate în ţările europene analizate chiar şi pentru scenariul cel mai exigent (optimist) din punct de vedere al ratei anuale de reducere. . În final au fost determinate valorile cantităţilor de resurse de energie finală posibil a fi disponibilizate exprimate atât în valori fizice (mii tep) cât şi în valori relative (%) raportat la consumul de resurse de energie finală realizat în prezent. CH şi CM ramân chiar şi pentru rata anuală de reducere a intensităţii energetice de 9% cu potenţial de economisire mai mic chiar şi faţă de valorile maxime europene.Apoi pe baza acestor valori prin corelarea cu valoarea adăugată brută au fost determinate valorile consumului final de energie. dar totuşi cu valori mai mari decât cele realizate cu indicatorul mediu. În final se poate concluziona că există un potenţial foarte mare de economisire a resurselor de energie prin retehnologizarea sau restructurarea industriei prelucrătoare de consum final şi principalele sale ramuri din România pentru care managementul energetic şi în principal efectuarea bilanţurilor energetice pot constitui elemente de esenţiale pe baza cărora se pot fundamenta decizii strategice. . . Din acest punct de vedere MET şi CH pot realiza o economie anuală la consumul de energie finală cuprins între 2437 mii tep şi 4514 mii tep (circa 70% din potenţialul naţional de economisire).Ramurile TEX şi mai ales ABT ar ajunge la sau chiar sub valorile actuale din ţările europene analizate. . cu 235 mii tep la MET şi cu 269 mii tep la CM. CH.În condiţiile date intensitatea energetică din CH. . iar împreună cu PMN ponderea poate creşte la peste 87%. .Pentru celelalte ramuri industriale indeplinirea obiectivelor corespunzătoare scenariilor mediu şi respectiv a celui pesimist (rată anuală de 5 %) vor permite coborârea sub valorile maxime realizate în prezent în ţările europene pentru PMN şi CIP. 65% la MET şi 27% la CM. iar ABT coboară chiar sub indicatorul minim .Pentru ramurile PMN şi TEX în condiţiile aceleiaşi rate se ating valori sub indicatorii maximi dar totuşi peste valorile medii. CM şi CIP şi cu cea mai mică valoare la ABT.Aceleaşi două ramuri industriale MET.Plaja de evoluţie a diferiţilor indicatori se situează între scenariul valorilor minime limita superioară din punct de vedere al economiilor la consumul de energie finală şi scenariul de reducere a intensităţii energetice cu o rată anuală de 5%. .Acelaşi undicator în scenariul valorilor europene minime arată valori spectaculoase de peste 90% la MET (97%).O concluzie încurajantă o permite valoarea rezultată pentru IND care în condiţiile date privind ponderea diferitelor ramuri în cadrul industriei prelucrătoare de consum final la sfîrşitul perioadei de 10 ani se va situa la o valoare de numai 2. .

reducerea costurilor de operare.Cuptorul de clincher . pe plan mondial. . S-au elaborat programe complete de optimizare pentru exploatarea materiilor prime . 13 milioane tone material de natură silicioasă (argile.). Tendinţa pentru procesele de măcinare (materii prime. Separatoarele de înaltă eficienţă (generaţia a III-a) vor echipa atât instalaţiile de măcinare noi cât şi pe cele vechi. etc. Anual. loessuri. Rezultatele acestor analize vor fi utilizate ulterior la identificarea celor care sunt recomandabile pentru implementare şi în ţara noastră. Industria produselor din materiale nemetalice (PMN) Producerea cimentului Soluţiile tehnologice de modernizare a principalelor utilaje din fluxul tehnologic adoptate de industria de ciment mondială în scopul creşterii utilizării eficiente a energiei • Exploatarea materiilor prime: .Utilizarea deşeurilor necombustibile. care asigură o funcţionare stabilă a instalaţiilor. optimizarea calităţii produsului. combustibili solizi) este aceea de utilizare pe scară tot mai largă a morilor verticale cu role. Tot în această etapă au fost analizate şi soluţiile performante pentru procese tehnologice şi echipamente cu utilizare multiramură. În prezent. pentru marii consumatori care cuprind secvenţial şi pe niveluri informaţiile necesare a fi urmărite pentru a crea o bază reală de date pentru realizarea bilanţurilor energetice şi o primă autoevaluare a situaţiei agentului economic din punct de vedere al eficienţei energetice. scăderea costurilor de întreţinere). ciment.Soluţii de modernizare a instalaţiilor de clincherizare prin modificări constructive cu implicaţii directe asupra parametrilor de exploatare. morile verticale cu role constituie soluţia adoptată preponderent pentru măcinarea materiilor prime şi/sau a combustibilului solid. creşterea producţiei cu până la 6 %. etc. marno-calcare. pe plan mondial. având un impact favorabil asupra procesului de măcinare în întreg ansamblul său (creşterea calităţii cimentului.Schimbătorul de căldură .Automatizarea procesului de exploatare materii prime. creşterea producţiei. controlul temperaturii. • Arderea clincherului . 90 %. Tot în această etapă s-au elaborat analize energo-tehnologice pe domenii industriale a soluţiilor performante utilizate în ţările dezvoltate. creşterea timpului de funcţionare la parametrii constanţi cu până la.). care generează economii de 121 milioane tone material de natură calcaroasă (calcare. 87 milioane tone de zgură.Implementarea sistemelor de automatizare conduce la: reducerea cu până la 15 % a emisiilor de NOx. reducerea cu până la 11 % a emisiilor de SO2. reducerea cu până la 13 % a consumului de energie electrică.Răcitorul de clincher . 407 PJ energie primară şi reducerea emisiilor cu 82 milioane tone CO2. a nivelului consumurilor energetice şi a calităţii produsului finit la componentele principale: . marne.Etapa 2 – Elaborarea de documentaţii specifice pe tipuri de consumatori privind chestionare tip de informaţii pentru întocmirea bilanţurilor energetice A avut ca rezultat o serie de ghiduri chestionar. scăderea consumului de energie. Rezultatele implementării acestor sisteme au condus la creşteri ale producţiei cu până la 8% şi la reduceri ale consumurilor energetice cu până la 12 %. în industria cimentului se utilizează cca. bazate în special pe algoritmul fuzzy logic. echipate cu separatoare de înaltă eficienţă (generaţia a III-a). • Măcinarea materiilor prime şi a clincherului: S-au elaborat sisteme expert pentru automatizarea procesului de măcinare. creşterea eficienţei măcinării.

În ceea ce priveşte impactul asupra mediului s-au făcut progrese în scăderea emisiei de pulberi odată cu introducerea filtrelor cu saci. Reducerea emisiilor de NOx poate fi realizată prin utilizarea de arzătoare low NOx. cu materiale de termoizolaţie uşoare. pentru a reduce consmul de căldură şi poluanţii la coş. pentru a eficientiza schimbul de căldură între produse şi gazele arse şi pentru a uniformiza termic atmosfera din cuptor. bilanţurile din proiect existente constituind numai baza de pornire.alte instalaţii necesită modernizări sau retehnologizări cu sau fără măriri de capacitate .unele instalaţii necesită numai investiţii strict de repornire. sinteză cauciuc şi de îngrăşăminte chimice în principalele tehnologii avute în vedere conduce la următoarele concluzii: • Studiul este necesar pentru stabilirea de către societăţile comerciale ale strategiilor . . • Utilizarea arzătoarelor de mare viteză. pentru a reduce pierderile de caldura către exterior. • Conducerea si controlul computerizat al procesului de ardere. reparaţii şi completări. aşa că în această etapă nu se pot notifica costurile viitoare. operaţionale în prezent şi majoritatea în funcţiune. Reducerea conţinutului de CO2 se poate realiza prin transformarea instalaţiilor pe procedeu umed în instalaţii pe procedeu uscat. Acestea permit reţinerea unor cantităţi mari de praf fără a exista riscul apariţiei de disfuncţionalităţi. Tehnici pentru creşterea eficienţei energetice la producerea ceramicii • Utilizarea în construcţia cuptorului a materialelor eficiente de termoizolaţie. revizii. care să le permită o dezvoltare durabilă a sectorului de producere şi utilizare a energiei. pentru a nu încălzi şi răci alături de produse masa mare neproductivă. . • În ceea ce priveşte instalaţiile oprite şi aflate în conservare. Utilizarea scruberelor umede pentru reducerea emisiilor de oxizi de sulf are dublul avantaj că minimizează aceste emisii şi generează gipsul. se pot face următoarele consideraţii: . transformândo în energie electrică. • Realizarea de vagonete cu structura uşoară. • Tehnologiile analizate la instalaţiile din prezentul studiu. care să permită încălzirea şi răcirea rapidă şi eficientă a acestora şi să diminueze pierderile de căldură dinspre exterior. • Pentru a fi eficient acest studiu trebuie să dispună pe datele reale privind operarea instalaţiilor . • Aceste investiţii şi efectele lor vor influienţa costurile de producţie ale fabricaţiilor respective. O soluţie modernă de reducere a emisiilor globale de CO2 o reprezintă utilizarea unei părţi din resursele energetice secundare dintr-o fabrică de ciment într-un generator de energie funcţinând după un ciclu Rankyne. care este reciclat în întregime în proces. • Reducerea auxiliarelor de ardere ceramice sau folosirea auxiliarelor de ardere de tip carbură de siliciu (SiC). de tip carămizi termoizolatoare usoare si fibre minerale (fibre ceramice si bazaltice. unicomponent). dar cu posibilităţi de repornire . pentru a le aduce la un nivel tehnic competitiv. când procesele tehnologice de bază au fost definitivate astfel încât retehnologizări cu efecte notabile privind consumurile tehnologice de utilităţi nu conduc la rezultate deosebite privind utilizarea energiei. care utilizează o cantitate de căldură mai redusă şi prin reducerea proporţiei de clincher din ciment prin utilizarea de adaosuri la măcinare. care recuperează căldura conţinută în gazele evacuate la coş. Industria chimică (CH) Studiul utilizării eficiente a resurselor energetice din industria petrochimică. sunt construite în ultima generaţie de dezvoltare.

• În funcţie de situaţiile concrete de repornire.Îmbunătăţirea parametrilor funcţionali – cca.modificarea sau perfecţionarea echipamentului existent – cca. 117 Mcal/ t sarja .Modificarea echipamentelor existente sau utilizarea de echipamente noi (cca. stabilirii de noi soluţii pentru reducerea costurilor şi a creşterii calităţii produselor. 76 Mcal/t aglomerat • Pentru sectorul furnale: . din datele cunoscute actual se constată o preocupare majoră şi continuă în vederea conservării resurselor energetice. se vor determina costurile şi eficienţa economică a tehnologiiilor de fabricaţie prin studii ulterioare.Utilizarea de echipamente noi – cca. sectoriale sau specifice. 33 Mcal/t fonta . hârtiei şi tipăriturilor (CIP) În cadrul acestei ramuri direcţii mari de acţiune vizează reducerea consumurilor energetice şi măsuri pentru a genera mai multă electricitate • Creşterea conţinutului în substanţă uscată a leşiei negre de la 65% la 80% • Creşterea uscăciunii cojii de la 45% la 55% • Creşterea presiunii aburului cazanului de regenerare de la 60 bar la 80 bar • Reducerea presiunii aburului de proces de la 4 bar la 3 bar • Utilizarea unei turbine de termoficare cu prize şi condensaţie pentru producerea de energie electrică • Utilizarea unui refierbător în instalaţiile de pastă termomecanică • Creşterea uscăciunii nămolului alb de la 70% la 100% • Creşterea consistenţei pastei în treapta de albire cu peroxid de la 4% la 12% • Încălzirea apei demineralizate cu condensat de la condensatorul de terpene • Preîncălzirea ClO2 filtrat utilizând căldura celulozei de la extracţia oxidativă • Încălzirea ClO2în turnul de albire cu filtrul de la extracţia caustică • Preîncălzirea aerului de ardere • Preîncălzirea ClO2vapori de la uscarea hârtiei tissue • Încălzirea apei pentru preparare TPM • Disponibilizarea aburului viu prin preîncălzirea leşiei negre cu abur secundar • Preîncălzirea apei de alimentare a CR utilizând condensul de la stripare Industria metalurgică (MET) Analiza energo-tehnologică pentru principalele fluxuri tehnologice siderurgice consumatoare de energie arată că în unitatile metalurgice din ţara noastră se pot obtine importante creşteri ale eficienţei energetice prin aplicarea unor masuri din care principalele sunt următoarele: • Pentru sectorul cocserie: . 2. 160 Mcal/t sarja) • Pentru sectorul aglomerare: . 70 Mcal / t fonta . Industria celulozei.Modificarea parţială a echipamentului – cca.îmbunătăţirea (perfecţionarea) procesului tehnologic fără modificări de echipamente existente sau echipamente noi – cca.Îmbunătăţirea procesului de sinterizare – cca.4 Mcal/t aglomerat . 2. protecţiei mediului.1 Mcal/t aglomerat .realizarea de echipamente noi . • Totuşi.

Reducerea pe cât posibil a necesităţilor de umidificare a aerului.Insuflarea prafului de carbune – cca.Folosirea unor echipamente cu performanţe ridicate şi care asigură un confort sporit. 50% .la cuptoarele cu cuva unica – cca.Preincalzirea fierului vechi in proportie de cca.Modernizarea instalaţiilor de încălzire a zidăriei oalelor de turnare – cca. 42 Mcal/t otel . .Rafinarea otelului in agregatele de metalurgie in oala – cca. .Controlul riguros cantitativ şi calitativ al încărcăturii – cca.Îmbunătaţirea compresoarelor . 0. 70 Mcal/t oţel .Minimizarea pierderilor de caldura prin elementele constructive ale cuptorului .Preincalzirea fierului vechi in proportie de cca.Reducerea cantitatii de caldura necesare incalzirii otelului.înlocuirea compresoarelor vechi cu compresoare noi cu performanţe ridicate. 25 Mcal/t otel .înlocuirea cazanelor vechi cu randamente scăzute cu unele noi cu performanţe ridicate. 60 Mcal/t oţel .Îmbunătaţirea concepţiei generale a statiei de compresoare – sisteme multicompresie.schimbarea combustibilului folosit. • Sisteme de aer comprimat .Folosirea răcirii evaporative şi a acumulării de căldură.Marirea continutului de caldura a aerului de combustie preincalzit .14 Mcal/t otel . . 51 Mcal/t otel • Pentru producerea otelului in cuptorul electric cu arc: . 86 Mcal/t oţel • Pentru cuptoare de incalzire si tratament din sectorul laminare: . . .Recuperarea resurselor energetice secundare. . . . . .Intensificarea topirii si cresterea eficientei energetice – cca.Recuperarea căldurii chimice a gazului de convertizor – cca.Creşterea randamentului termic al cauperelor prin instalarea preîncălzitorului de combustibil şi aer de combustie care recuperează căldura fizică a gazelor arse (cca.reducerea pierderilor de căldură pentru cazul când cazanul / cazanele existente au un randament acceptabil. .Reducerea pierderilor de presiune la curgere (prin frecare).Minimizarea caldurii gazelor evacuate din cuptor. 100% la cuptoarele cu doua cuve – cca. • Cazane de abur . .Optimizarea procedurilor de operare si control - Tehnologii şi echipamente utilizate în procesele industrială cu utilizare multiramură În cadrul acestui capitol s-a realizat o analiză energo-tehnologică a următoarelor sisteme şi echipamente cu largă utilizare în toate unităţile industriale indiferent de ramura din care fac parte şi au fost stabilite măsurile necesare a fi implementate pentru creşterea eficienţei energetice: • Sisteme de alimentare cu căldură pentru încălziri spaţiale .Reducerea pierderilor şi respectiv a aporturilor de căldură.Automatizarea sistemelor de încălzire. .Folosirea surselor alternative de energie. .înlocuirea arzătoarelor vechi cu unele cu performanţe ridicate.68 Gcal/ t fonta • Pentru producerea otelului in convertizor: . 42 Mcal / t fonta) .

.pentru turbomaşinile care necesită reglarea automată a debitului. . . .Scăderea numărului de lămpi montate.Îmbunătăţirea sistemelor de răcire. .Îmbunătăţirea modului de utilizare a aerului comprimat la consumatori prin realizarea de ajutaje economice. sectorul terţiar şi reţelele de încălzire urbană pot genera economii cuprinse între 25 şi 50% din consumul actual.Scăderea timpului de utilizare a sistemului de iluminat.resurse energetice secundare de natură combustibilă. utilizarea de ajutaje corect dimensionate în vederea alegerii secţiunii minime de trecere.Încălzirea aerului comprimat înainte de consumatori. - . .20÷25% pentru compresoare.în condiţiile în care se impune funcţionarea prelungită cu un debit mult mai mic decât cel nominal (cazul ventilatoarelor folosite în aerajul minier). pentru acelaşi consum volumetric se reduce astfel consumul gravimetric. Încălzirea aerului chiar la temperaturi înalte.Înlocuirea mai frecventă a filtrelor. Reglarea generatoarelor de utilităţi industriale în funcţie de sarcina momentan cerută de procesul tehnologic permite obţinerea următoarelor economii de energie electrică: . . • Motoarele electrice Aşa cum rezultă din studiile ONU privind posibilităţile de reducere a consumurilor energetice pentru ţările din Europa de Est.resurse energetice secundare) de natură termică. .Utilizarea unor sisteme sigure de control in funcţionare.Recuperarea avansată a căldurii fizice şi chimice a gazelor de ardere evacuate (cu efecte energetice şi ecologice) Având în vedere principalele caracteristici ale gazelor de ardere evacuate din cuptoarele tehnologice acestea pot fi considerate: . . . automatizarea şi etanşeizarea admisiei aerului comprimat la aparatele consumatoare. • Cuptoare industriale . pentru care se impun cerinţe riguroase în ceea ce priveşte calitatea reglării (cazul pompelor de recirculare şi al turbocompresoarelor de răcire). .Normarea judicioasă a consumurilor specifice de aer comprimat pe unităţi de produs. utilizarea acţionărilor cu viteză variabilă şi regulatoarelor electronice aplicabile în industrie. . . nu prezintă pericol de explozie a eventualului amestec aer si ulei. . pe secţii de producţie. • Instalaţii de iluminat .Introducerea motoarelor electrice cu turaţie variabilă.Reducerea pierderilor de aer.Folosirea rezervoarelor pentru stocarea aerului comprimat.Măsuri cu caracter administrativ. .30÷50% pentru ventilatoare şi pentru pompele de alimentare a cazanelor.Scăderea puterii electrice consumate de lămpi. uscare şi filtrare. .atunci când condiţiile de funcţionare impun ca puterile să fie modificat des şi în limite foarte largi (cazul pompelor de alimentare cu apă şi cel al turbocompresoarelor pentru transportul gazelor).Recuperarea căldurii în diverse scopuri. Sistemele de acţionare reglabile trebuie să se folosească în principal în următoarele cazuri: .

de obicei. Pentru unele fabrici aceasta înseamnă realizarea de investiţii importante pentru modernizarea instalaţiilor tehnologice. a consumurilor energetice şi a impactului asupra mediului. • Chestionar pentru autoevaluarea eficienţei energetice prealabil auditului energetic. Măsurile pentru creşterea eficienţei energetice întâlnite frecvent în industrie se aplică şi în industria cimentului: • înlocuirea unei forme de energie cu alta. • Costurile aferente consumului de energie. iar pentru altele implementarea de programe pentru înlăturarea cauzelor care conduc la ineficienţă. Este dificil de exprimat economia în bani sau valoarea investiţiilor asociate fiecărei soluţii în parte. aceasta trebuind să facă obiectul unui studiu individual. Industria produselor din materiale nemetalice (PMN) Producerea cimentului Industria cimentului trebuie să facă faţă continuu provocării de a găsi căi de creştere a producţiei şi de reducere a costurilor de producţie. elaborarea de documentaţii ghid Pe baza rezultatelor din etapele anterioare se vor elabora documentaţii cu soluţii de creştere a eficienţei energetice specifice fiecărui domeniu industrial care vor cuprinde indicaţii cu privire la cuantificarea costurilor cu energia. Pentru fiecare domeniu industrial se va realiza câte un astfel de ghid. . Într-o fabrică de ciment. cu costuri medii şi respectiv cele care necesită investiţii mari şi cu durată de realizare mai îndelungată. iar condiţiile de ardere din cuptor şi/sau calcinator pot avea efecte defavorabile asupra productivităţii instalaţiilor de clincherizare precum şi asupra măcinabilităţii clincherului şi a rezistenţelor finale ale cimentului rezultat. a cărui importanţă este adeseori subestimată. • Exemple de indicatori energetici specifici. care este direct legat de costurile cu energia specifice fiecărei fabrici. identificarea instalaţiilor şi echipamentelor mari consumatoare de energie.Etapa 3 – Soluţii de creştere a eficienţei enrgetice la agenţii economici mari consumatori de energie. cuprinzând soluţii performante pentru reducerea consumurilor energetice pentru principalele procese şi instalaţii din industria cimentului. aceste preocupări conduc. modul de calcul al efectelor scontate şi a eforturilor de investiţii ierarhizate din punct de vedere financiar (“low cost / no cost”). • Principalele instalaţii (procese) şi echipamente consumatoare de energie. • Schema bloc cu lanţul de producţie. • Prospect „Soluţii de succes”. • Structura consumului de energie. la căutarea soluţiilor de optimizare a proceselor tehnologice. exemple concrete de măsuri (soluţii tehnice). Ghidul are ca scop prezentarea unor sugestii practice de management al eficienţei energetice. Una dintre direcţiile cu impact major asupra performanţelor instalaţiilor de clincherizare este sistemul de combustie. dar pentru care sunt condiţii de aplicare şi la noi. • Măsuri generale pentru creşterea eficienţei energetice. Sistemul de combustie reprezintă un punct critic în procesul de producţie al cimentului şi poate avea un impact major asupra performanţelor unei fabrici. În cadrul lucrării au fost evidenţiate pentru fiecare domeniu industrial următoarele componente principale: • Elemente de management energetic. • Soluţii şi măsuri de creştere a eficienţei energetice. Pentru a iniţia o activitate care ar trebui continuată în viitor pentru fiecare domeniu s-a realizat câte un prospect tip “soluţii de succes” care prezintă sintetic una din soluţiile cele mai performante aplicate în ţara noastră sau într-o ţară dezvoltată. Cheltuielile cu combustibilul reprezintă o parte importantă din totalul cheltuielilor de producţie. • Principalii consumatori de energie.

31-35% la măcinare materii prime. are valori cuprinse între 110 – 120 kWh/tciment. • consumul specific de energie electrică.5 . .35-41% măcinare ciment.0. Indicatori energetici specifici la fabricarea cimentului Principalii indicatori energetici specifici şi valorile estimative ale acestora pentru liniile de fabricaţie a cimentului cu capacitatea de 3000 t clincher/zi. definit ca raport între consumul anual de combustibil şi producţia anuală de ciment. valori cuprinse între 0.3.18% la ardere clincher.intrările de energie cu combustibilii principali (gaz metan. a traseelor de fluide. cocs de petrol/cărbune. optimizarea funcţionării instalaţiilor de aer comprimat şi a sistemelor de ventilare. motorină. au implementat şi implementează aproape în totalitate aceste elemente care asigură eficenţa energetică. cu un total de cca. etanşarea cu materiale izolante a componentelor unor instalaţii (cuptoare.).90 % la instalaţia de ardere a clincherului.5 % la instalaţiile de măcinare-uscare a materiilor prime. • Utilizarea deşeurilor necombustibile şi a adaosurilor. are valori cuprinse între 2750 – 3050 MJ/tciment.Consumatorii principali de energie electrică sunt instalaţiile de măcinare materii prime şi de măcinare ciment. utilizarea de acţionări cu turaţie variabilă (convertizoare de frecvenţă). . .060 lei/MWh.80 . a clădirilor. • • • • • . • Consumul de energie electrică . . 90-95 % din totalul intrărilor de energie termică şi sunt repartizate astfel: .8 % alţi consumatori.6 .controlul consumului de energie electrică în orele de vârf. • Modernizarea instalaţiilor de măcinare.2 % la instalaţiile de uscare a materiilor prime. păcură. măcinare şi a procesului de ardere. . Principalii consumatori de energie la fabricarea cimentului • Consumul de combustibili . 70 % din totalul intrărilor de energie electrică. definit ca raport între consumul anual de energie şi producţia anuală de ciment. fabricanti reprezentativi pentru ceramica de construcţii. schimbătoare de căldură. i. cen. Producerea ceramicii Eficienţa utilizării energiei în sectorul ceramicii este realizată prin implementarea unor soluţii tehnice care în ţările europene avansate sunt aproape generalizate. înlocuirea motoarelor electrice cu motoare de înaltă performanţă. definit ca raport între consumul anual de energie electrică şi producţia anuală de ciment. a schimbătoarelor de căldură şi a cuptoarelor şi răcitoarelor de clincher. etc. Defalcarea a consumului de energie electrică pe consumatori într-o fabrică de ciment este următoarea.2 – 7% la extracţie şi preparare materii prime. Principalele soluţii de creştere a eficienţei energetice la fabricarea cimentului • Automatizarea proceselor de exploatare materii prime. a separatoarelor.045 – 0. cazane. • Utilizarea combustibililor alternativi şi a deşeurilor combustibile. are valori cuprinse între 3180 – 3450 MJ/ tciment. . fără precalcinare sunt: • consumul specific de combustibil.1. cel. • consumul specific de energie. . definită ca raport între valoarea producţiei anuale şi consumul anual de energie. Şi în ţara noastră. • Utilizarea de mineralizatori în procesul de ardere. • intensitatea energetică. . cet. etc.5% la expediţie ciment.5 % la instalaţiile de uscare a adaosurilor pentru măcinarea cimentului. . benzină) reprezintă cca.1.

care elimină mai puţine noxe la coş.Tehnici de reducere a consumului de energie in industria ceramicii de constructii • Utilizarea în construcţia cuptorului a materialelor eficiente de termoizolatie. care să permită încălzirea şi răcirea rapidă şi eficientă şi să diminueze pierderile de căldură spre exterior. conform BAT şi cel realizat în România.08…0.93 GJ/tonăprodus ars • Realizat la unitatea reprezentativă: .Produse ceramice (carămizi + ţigle) 0.62…1. unicomponent). în GJ/tonăprodus ars sunt: • Conform BAT: .Carămizi 0. pentru a reduce consmul de căldură şi poluanţii la coş.Produse ceramice (carămizi + ţigle) 2. relizând consumuri de combustibil şi energie electrică la nivelul celor mai competitive consumuri pe plan european. în scopul reducerii consumului de combustibil la uscatorie şi implicit a emisiilor de poluanţi evacuaţi la coş. în vederea evitării răcirii produselor şi a evitării absorbţiei de umiditate de catre produse din mediul ambiant.157 Rezultă că unităţile reprezentative din România au implementate tehnologiile de uscare şi ardere de nivel european.40 GJ/tonăprodus ars Consumul de combustibil (gaz natural) pentru realizarea carămizilor şi ţiglelor ceramice. de tip carămizi termoizolatoare usoare si fibre minerale (fibre ceramice si bazaltice. la producerea carămizilor şi blocurilor ceramice la nivelul anului 2005 sunt: • Conform BAT 1.23…0.97…2. • Conducerea si controlul computerizat al procesului de ardere. la nivelul anului 2005. • Recuperarea avansată a căldurii din produsele arse. pentru a reduce consumul de materie primă pe unitatea de produs şi implicit a consumului de caldură pentru uscare şi ardere şi pentru a permite schimbul eficient de caldură între agentul de încalzire/răcire şi produs.Ţigle 0.Ţigle 1. pentru carămizi 1. pentru a reduce pierderile de caldura către exterior. • Minimizarea timpului de staţionare a produselor uscate între ieşirea din uscător şi intrarea în cuptor.41 • Realizat la unitatea reprezentativă: . • Înlocuirea combustibililor grei cu combustibili curaţi. • Realizarea de vagonete cu structura şi materiale de termoizolaţie uşoare.Carămizi 1. eficientizarea schimbului de căldură produse / gaze arse şi pentru a uniformiza termic atmosfera din cuptor. • Utilizarea arzătoarelor de mare viteză. pentru a nu incălzi şi răci alături de produse masa mare neproductivă. . în GJ/tonăprodus ars sunt: • Conform BAT: . sub formă de aer cald pentru uscătoria de produse. • Reducerea auxiliarelor de ardere ceramice sau folosirea auxiliarelor de ardere de tip carbură de siliciu.22 .87 GJ/tonăprodus ars • Realizat la unitatea reprezentativă. prin tehnici BAT (best available technologies) şi consumurile realizate de o unitate din România pentru consumul de combustibil.87 GJ/tonăprodus ars . la nivelul anului 2005. • Optimizarea formei/alcătuirii produsului in vederea reducerii masei unitare a produsului. în zona de răcire a cuptorului.688 GJ/tonăprodus ars Consumul de energie electrică pentru realizarea carămizilor şi ţiglelor ceramice conform BAT şi cel realizat în Romania. Indicatori energetici pentru ceramica de constructii Compararea consumurilor specifice realizate la nivel european.

. la răcirea finală a produselor. bilanţurile din proiect existente consituind numai baza de pornire.Reducerea auxiliarelor suport de ardere sau a masei acestora.88 % din preţul de producţie al produsului. la fabricarea ceramicii de construcţii Stabilirea conţinutului total de energie înglobată prin consum. în materialele de tip ceramica de construcţii. cu jeturi rotative de aer cald. Acest studiu trebuie să se facă pe datele reale privind operarea instalaţiilor. operaţionale în prezent şi majoritate în funcţiune. pornind de la extracţia materiei prime şi până la expedierea produsului finit. Principalele soluţii de creştere a eficienţei energetice la fabricarea cimentului • Măsuri cu Perioadă Simplă de Recuperare a investiţiilor mai mică de 1 an (Low cost no cost) . cu inertie termica redusa la incalzire/ racire. Industria chimică (CH) Analiza la această etapă arată că studiul este necesar pentru stabilirea de către agenţii economici a strategiilor care să permită o dezvoltare profitabilă a sectorului de producere şi utilizare a energiei. . .Creşterea gradului de recuperare a căldurii din produsele arse. cu pierderi termice spre exterior reduse si inmagazinare de caldura minimizata. .Termoizolarea la interior a planşeului din beton armat al uscătoriilor camere cu funcţionare discontinuă.Conducerea si controlul computerizat al procesului de ardere la camera de combustie a uscatoriei si la cuptor. sunt construite în ultima generaţie de dezvoltare. • Măsuri cu Perioadă Simplă de Recuperare a investitiilor mai mare de 5 ani: . când procesele tehnologice de bază au fost definitivate. În acest scop s-a elaborat un model care cuprinde toate elementele/procesele ce intervin în fluxul de fabricaţie. Tehnologiile analizate la instalaţiile din prezentul studiu.Etanşarea şi termoizolarea la exterior a bolţilor tip arc ale cuptoarelor tunel. • alte instalaţii necesită modernizări sau retehnologizări cu sau fără măriri de capacitate. astfel încât retehnologizări cu efecte notabile privind consumurile tehnologice de utilităţi nu conduc la rezultate deosebite privind utilizarea energiei. • Măsuri cu Perioadă simplă de recuperare a investitiilor cuprinsă între 1 şi 3 ani: . revizii.Utilizarea arzatoarelor de mare viteza (Jet) la zona constructiva de preincalzire a cuptorului.Termoizolarea la exterior a plafoanelor uscătoriilor tunel cu funcţionare continuă.Creşterea gradului de termoizolare a bolţii plane interioara. . . Pe baza acestor consideraţii a rezultat costul aferent consumului de energie reprezintă 23.Termoizolarea corespunzătoare a tubulaturilor de agenti calzi.Introducerea sistemelor de uscare intensiva a pruduselor crude. dar cu posibilităţi de repornire se pot face următoarele consideraţii: • unele instalaţii necesită numai investiţii strict de repornire. . la cuptoarele cu boltă dublă.Utilizarea materialelor de tip fibre ceramice pentru termoizolatii la temperaturi ridicate. consumurile pentru transportul materiei prime la fabrică precum şi consumurile de energie electrică şi combustibil pentru uscare.Optimizarea formei si alcatuirii produselor in vederea reducerii masei unitare raportate la volum. . reparaţii şi completări. adică : consumurile specifice de energie la extracţia materiilor prime. În ceea ce priveşte instalaţiile oprite şi aflate în conservare. . conveying. s-a făcut pentru întreg fluxul de fabricaţie a acestora.Energia înglobată şi costurile aferente cu energia. prin mărirea cantităţii de aer cald recuperat. .Realizarea de vagonete cu structura usoara. cu materiale de termoizolatie usoare. .Introducerea sistemului tip precuptor. care presupun consumuri energetice. . ardere. pentru a le aduce la un nivel tehnic competitiv.

Aceste investiţii şi efectele lor vor influenţa costurile de producţie ale produselor respective, aşa că în această etapă nu se pot estima costurile viitoare. În funcţie de situaţiile concrete, se vor determina costurile şi eficienţa economică a tehnologiilor de fabricaţie prin studii ulterioare, sectoriale sau specifice. Contribuţia industriei chimice datorită conjucturilor economice din această perioadă este în continuă scădere. În cadrul industriei chimice organice şi anorganice materiile prime, ţinând seama de specificul tehnologiilor, sunt hidrocarburi (derivate din prelucrarea ţiţeiului şi a gazelor naturale ) şi reprezintă 70 – 85% din cheltuielile de fabricaţie, iar utilităţile 8 – 10% (energie electrică, termică, apă de răcire, aer comprimat , azot, etc.), materii prime care sunt cuprinse în balanţa energetică globală a industriei. Particularităţile specifice tehnologiilor petrochimice, şi în mod deosebit aceea că înseşi materiile prime iniţiale sunt resurse energetice, rezultă că o utilizare eficientă a energiei se obţine cu operarea la minim 80% din capacitatea proiectată a instalaţiei respective. În industria chimică structura consumului de energie constă în principal din: • energie electrică absorbită din sistemul energetic naţional (SEN) având ca surse termocentrale, hidrocentrale şi centrala nucleară de la Cernavodă. • energie termică produsă în CET-uri proprii sau de zonă, având la bază combustibili gazoşi sau lichizi tip păcură. Singura unitate care utilize combustibil solid (cărbune) a fost dezafectată de la Vâscoza Lupeni. Energia termică rezultată din reacţiile exoterme şi de la recuperarea condensului curat sau impurificat este refolosită prin spaţiile de recuperare în interiorul platformelor respective în diverse scopuri. Procentul de recuperare a acesteia este de circa 90%. Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor la un alt nivel calitativ şi de siguranţă precum şi gospodărirea raţională şi eficientă a bazei energetice presupune pe de o parte cunoaşterea performanţelor tehnico-economice ale tuturor părţilor componente ale întregului lanţ energetic de la producător la consumator, iar pe de altă parte asigurarea condiţiilor optime din punct de vedere energetic pentru funcţionarea acestora. Principalul mijloc care este la îndemâna specialiştilor pentru realizarea acestor obiective importante îl constituIe bilanţul energetic care permite efectuarea atât a analizelor cantitative cât şi a celor calitative asupra modului de utilizare a tuturor formelor de energie în cadrul limitelor unui sistem determinat. Ca măsuri de sporire a eficienţei energetice a proceselor energointensive putem enumera: • îmbunătăţirea contactelor electrice pe căile de curenţi intenşi • reglarea automată individual sau pe pachete mici a distanţelor anod-catod în procesele de electroliză • adoptarea de electrozi din materiale rezistente la uzură chimică • identificarea şi adoptarea unui regim optim de sarcină în cadrul cuptoarelor încălzite electric • reorganizarea spaţiilor de control al calităţii produselor (analiza curentă, cromatografică a hidrocarburilor) • schimbarea sistemului de reglare a turaţiei motoarelor (folosirea convertizoarelor de frecvenţă) • recuperarea energiei de frânare a motoarelor electrice şi reintroducerea acesteia în instalaţia de alimentare • izolarea instalaţiilor care produc noxe de restul halelor de producţie pentru a nu necesita instalaţii mari de ventilaţie mecanică • izolarea termică mai bună • recircularea şi recuperarea căldurii din aerul fierbinte rezultat din procese chimice • recuperarea căldurii din apa de răcire • recuperarea gazelor combustibile rezultate la cracarea hidrocarburilor (cracarea gazului metan pentru obţinerea acetilenei după obţinerea hidrocarburilor utile)

În lucrare se prezintă un chestionar pentru autoevaluarea eficienţei energetice prealabil auditului energetic în procesele de producere şi prelucrare a cauciucului care investighează detaliat următoarele domenii principale • Alimentarea cu energie electrică • Depozitarea materiilor prime • Faza de amestecare • Prelucrare (mori, calandre şi extrudere) • Procese de vulcanizare • Rebuturi, rezidii şi reprelucrare • Depozitarea produsului final • Cazane şi distribuţia aburului • Aerul comprimat • Apa de răcire • Motoarele electrice • Închidere • HVAC • Iluminatul Sugestii de creştere a eficienţei energetice în industria producătoare de îngrăşăminte • Societăţile comerciale producătoare de îngrăşăminte chimice au strategii diferite de modernizare şi intrare pe piaţă într-un sistem concurenţial, atât intern cât şi extern. • Piaţa internă de îngrăşăminte va rămâne încă incertă o perioadă de timp datorită incapacităţii financiare a consumatorilor interni. În aceste condiţii producătorii de îngrăşăminte chimice din România vor trebui să-şi plaseze producţiile pe piaţa externă. • Sistemul funcţional în deplină siguranţă a instalaţiilor din sectorul de îngrăşăminte impune o asigurare continuă cu sursele energetice de bază (gaze naturale şi energie electrică) a instalaţiilor tehnologice şi implicit a celor ce asigurp alte surse de utilităţi (ex. abur, apă, aer instrumental, etc.) • În aceste instalaţii nu este posibilă scoaterea din funcţiune a unor mari consumatori în orele de vârf deoarece periclitează siguranţa în exploatare a ansamblului. • Instalaţiile pot fi oprite secvenţial sau menţinute în regim de funcţionare de avarie numai în cazul în care aceste situaţii sunt cunoscute şi comunicate în timp util producătorilor de îngrăşăminte chimice. • În ceea ce priveşte chestionarul pentru autoevaluarea eficienţei prealabil auditului energetic pentru energie electrică se fac următoarele precizări: • Curba de consum de energie electrică este specifică fiecărei societate comercială în parte. Pe baza experienţei noastre nu credem că există sau este posibil să fie implementat un sistem care să limiteze consumurile de energie electrică forţă în orele de vârf şi care în mod normal reprezintă peste 90% din total în condiţiile în care instalaţiile aflate în funcţiune realizează profilul de producţie viabil prezentat. • Nu există posibilitatea de a scoate din funcţiune şi ulterior repornirea pentru perioadele de vârf. Aşa cum s-a precizat şi anterior aceste manevre pot afecta grav siguranţa în exploatare a instalaţiilor cu funcţionare continuă şi pot conduce la pierderi irecuperabile din punct de vedere financiar – contabile mai ales în cazul în care există contracte externe în derulare. Aceste date tehnico-economice produsele din chimia organică şi în special din industria petrochimică, vor sta la baza alcătuirii unei broşuri cuprinzând elemente de diseminare a unor măsuri tehnice tip „Soluţii de succes”, care vor avea ca efect reducerea consumulurilor de materii prime şi energetice în sectorul respectiv.

Industria celulozei, hârtiei şi tipăriturilor (CIP) Transformarea unei fabrici existente în fabrică model necesită surse financiare mari şi poate să nu fie fezabilă economic când avantajelele sunt numai costurile energetice. În orice caz, efortul financiar este considerabil pentru reducerea costurilor energetice în fabricile de celuloză şi hârtie. Monitorizarea în detaliu pentru aplicarea celor mai bune măsuri de eficienţă energetică vor constitui un set de "unelte" pentru planificarea sistematică în a atinge cele mai bune performaţe existente în fabricile de celuloză şi hârtie. Implementarea programului de conservare a energiei necesită de obicei o schimbare în concepţia fabricii. Schimbările de concepţie trebuie demarate folosind un management superior. El trebuie să vină cu idei progresiste, să conceapă şi să dezvolte un plan de acţiune, să fie un adevărat lider în economisirea resurselor. Programul de conservare a energiei poate aduce beneficii mari, dar în general pot fi obţinute şi un mare număr de câştiguri secundare mai mici. Astfel, este necesar un efort continuu pentru a obţine beneficii timp îndelungat după implementarea proiectelor. Unul din primii paşi pe care fabrica trebuie să-i întreprindă este crearea unei bănci de date. Banca de date permite managementului să compare performanţele fabricii sale cu fabrici similare sau cu o fabrică model reprezentând cele mai bune practici actuale. Aceasta reprezintă motivaţia pentru oportunităţile oferite în acţiunile sale de conservare a energiei. Apoi, în fabrica trebuie aplicat un program de eficientizare a energiei. Trebuie alocate resurse suficiente pentru îndeplinirea programului pus în practică de inginerii fabricii asistaţi de o echipa din conducerea fabricii, consultanţi externi şi alţi experţi care vor acoperi toate zonele de activitate ale fabricii. Analiza proceselor tehnologice şi optimizarea energiei Fabricile existente constau în mod obişnuit din câteva linii de fabricare a celulozei şi maşini de hârtie pentru piaţă, instalate la interval de 10-20 de ani de la contruirea fabricii. În cele mai multe cazuri echipamentul original a trebuit să fie dezafectat, dar echipamentele auxiliare cum ar fi sistemele de furnizare a aburului şi apei au fost încă pastrate. La intervale diferite de timp au fost instalate sisteme noi de efluent şi probabil cazane şi instalaţii de cogenerare noi. La data instalării, fiecare nou sistem a fost integrat în sistemele existente într-un grad mai mare sau mai mic, conducând în multe cazuri la un grad ridicat de interdependenţă între sistemele vechi şi noi. Într-un asemenea proces complex, este dificil să te asiguri că economiile de energie obţinute în activitatea unui proces tehnologic acoperă pierderile din altă parte. În inginerie este esenţial să te asiguri că orice proiect de eficientizare a energiei reduce energia totală utilizată în fabrică şi nu doar transferă energia economisită unui alt departamant sau unei alte activităţi din fabrică. Un procedeu simplu de analiză este simularea pe calculator a balanţei energiei pe întreaga fabrică. Aceasta permite conducerii fabricii ca prin implementarea modelelor de proiecte pe un calculator să simuleze comportamentul “ce ar fi dacă “ şi astfel să verifice efectelele acestuia asupra consumului de energie pe întrega fabrică. Modelele pot prezice variaţii în economisirea energiei cauzate de schimbarea temperaturii apei proaspete în funcţie de anotimp. Finalmente, o simulare dinamică permite înţelegerea stării regimului sistemului analizat astfel încât pot fi evaluate schimbările de regim pe durata tranziţiei. În orice caz, comportamentul “ce ar fi dacă“ poate consuma timp si nu acoperă bune sau cele mai utile soluţii. Mijloacele de prelucrare dezvoltate, cum ar fi analiza pinch, stabilesc nivelul consumului minim teoretic de energie al proceselor tehnologice şi furnizează liniile directoare pentru modificările necesare atingerii acestui consum minim. Analiza pinch este un instrument puternic care trebuie totuşi aplicat cu grijă şi poate fi un temei puternic acolo unde nu poate fi implementat un proiect pretenţios de recuperare a căldurii. Tot aşa de bine, nivelele minime de consum de energie pot reclama cheltuieli mari de capital şi nu toate proiectele de recuperare a căldurii vor fi fezabile economic la un preţ dat pentru energie. Aplicarea ştiinţifica a nivelului consumului minim teoretic de energie este puternic motivată de îmbunătăţirea eficienţei şi de reducerea pierderilor.

În orice caz. Beneficiile economice apărute din reducerea consumului de energie pot depăşi economiile cu costul energiei şi poate include un bonus pentru fiecare tonă de emisii de CO2 redusă realizată prin reducerea consumului de combustibil fosil.2 ÷13. Comercializarea emisiilor este încă în faza de început dar poate oferi beneficii substanţiale pe măsură ce programele de limitare a emisiilor GHG devin recunoscute tot mai mult de legislaţie şi agenţiile de reglementare. Tot aşa. Este important să se înţeleagă din timp această încrucişare a efectelor încă din etapa de selectare a proiectelor. dacă fabricile sunt flexibile în utilizarea energiei. Există un potenţialul considerabil pentru reducerea energiei utilizate în fabricile de celuloză şi hârtie. vor fi luate în consideraţie oportunităţile de reducere a energiei când se planifică creşterea producţiei sau îmbunătăţirea calităţii produselor. trebuie pus în practică un sistem de monitorizare şi creştere continuă a performanţelor. Fabricile existente de celuloză kraft achiziţionează în medie mai mult de: 5. Strategii de achiziţionare a energiei Energia cumpărată într-un mediu "dereglat" poate fi necompetitivă si variaţia preţulului energiei poate avea un impact semnificativ asupra funcţionării fabricii. cu o recuperare rapidă a investiţiei. Deciziile privind energia trebuie să satisfacă o varietate de obiective: cerinţele de funcţionare ale fabricii. acest sistem te asigură că odată ce o conductă de abur a fost decuplată. ea rămâne decuplată. software şi de practici manageriale. Astfel. la o dată anterioară. la orice proiect unde căldura este transferată pentru prepararea apei de alimentare a cazanului nu vor rezulta continuu economii dacă. cum ar fi reducerea consumului de abur sau recuperarea condensatului returnat. este important să considerăm eficientizarea energiei ca un proces în continuă perfecţionare: odată ce un set de proiecte a fost implementat. reduc debitul pentru prepararea apei de alimentare. Aburul şi electricitatea cerute în procesul tehnologic pot fi obţinute prin arderea leşiei şi deşeului de tocătură. Un capital suplimentar mic cheltuit pentru mărirea randamentului echipamentelor sau procesului tehnologic. 1. Fabricile din ţara noastră consumă din combustibil fosil între 5. Instrumentele manageriale privind riscul financiar vor deveni mult mai importante într-o piata a energiei "dereglată". recuperarea investiţiei sau alţi indicatori economici comuni. că odată ce un proces tehnologic a fost reglat.9 GJ/ADt abur. este important ca activitatea de economisire să continue şi să se repete în fiecare an. În sfârşit.2 GJ/ADt combustibilul fosil. selectarea proiectelor de eficientizare a energiei sunt sarcini suplimentare pentru personalul ingineresc.6 GJ/ADt şi 955÷1386 kWh/ADt . începând cu un management mai energic al necesarului de energie şi intensificarea activităţii de management în achiziţie de energie. Implementarea succesivă a mai multor proiecte poate avea impact asupra recuperării investiţiei. este important să iniţiem planificarea unui alt program de eficientizare a energiei.99 GJ/ADt combustibil fosil şi 272 kWh/ADt electricitate.Fiecare proces tehnologic dintr-o fabrică va fi comparat cu cel similar dintr-o fabrică model pentru a vedea cum se compară acesta cu cele mai bune practici şi unde poate fi îmbunătăţit. Printr-o combinaţie de hardware. Fabrica model de celuloză kraft poate funcţiona cu un consum de 9. Monitorizarea şi creşterea continuă a performanţelor Odată alocat bugetul de capital şi implementate proiectele.2 GJ/ADt combustibil fosil şi 578 kWh/ADt electricitate. alte proiecte. De exemplu. minimalizarea emisiilor de CO2 şi evacuarea reziduurilor. costuri minime. el rămâne reglat şi că beneficiile economice se acumulează continuu. Tot aşa de bine trebuie să fie avantajos economic reducerea emisiilor de CO2. Pentru exploatarea acestor oportunităţi se cer schimbări considerabile în concepţie. În acest fel energia achiziţionată necesară pentru cuptorul de var este de numai 1. Selectarea şi identificarea proiectelor Selectarea proiectelor este o obligaţie standard pentru personalul ingineresc al fabricii şi implică calculul costurilor estimate. Restructurarea pieţelor de energie asigură oportunităţi de achiziţionare a energiei la preţuri mai mici. pot fi metode mai bune decât un proiect cu o recuperare de durată a investiţiei.

Energia electrică se consumă în principal la transportul materialelor (pompare) şi acţionarea maşinilor de hârtie (în fabricile de celuloză integrate). în principal datorită recuperării eficiente a energiei prin arderea în cazanul de regenerare săruri sodice a leşiei neagre concentrate şi utilizarea cojii drept combustibil la cazanul auxiliar CADL. în special din motive de protecţie a mediului.43 GJ/t şi 2709 kWh/t. Mai mult. Consumul de energie electrică la fabricarea celulozei se situează la 600-800 kWh/ADt. păcura sau g. Raportul dintre randamentul electric şi randamentul termic în mod obişnuit de 0. prin utilizarea comustibililor regenerativi.02 GJ/ADt şi 1386 ÷ 1838kWh/ADt. deoarece acestea generează cantităţi mici de energie netă sau deloc. adică a aburului supraîncălzit. cu priză reglabilă. Aburul de presiune medie extras de la priza turbinei şi cel de presiune joasă de la contrapresiune este utilizat pentru acoperirea energiei termice necesare în procesul de fabricare a celulozei sulfat. energia secundară de la diferite trepte ale procesului tehnologic poate fi recuperată sub formă de căldură şi apă caldă (40-80 0C).58 ÷17.46 GJ/ADt combustibil fosil. împreună cu numai 0. la cuptorul de var). respectiv pe faze tehnologice. Consumul de energie la uscarea celulozei reprezintă aproximativ 25% din energia termică şi 15-20% din energia electrică total consumată. Peste 50% din consumul de energie electrică se foloseşte pentru pomparea materialelor. Astfel pot fi identificate principalele faze tehnologice mari consumatoare de energie. La fabricarea celulozei sulfat albite în fabrici modernizate se consumă aproximativ 10-14 GJ/ADt energie termică (nu include aburul folosit la producerea energiei electrice). în acest fel recuperîndu-se cca.2 GJ/ADt abur şi 2430 kWh/ADt electricitate. Necesităţile de abur sunt asigurate pe plan intern.2-0. dar în acelaşi timp produc abur şi energie electrică. Combustibilii fosili sunt utilizaţi în principal drept combustibil suport (de ex. de echipamentul de lucru şi de eficacitatea controlului procesului tehnologic. Consumul de energie depinde de configuraţia fluxului tehnologic. Astfel. Energia termică de asemenea se utilizează pentru mărire vitezei sau controlul reacţiilor chimice. .2 GJ/ADt din necesarul de 0. Gazele urât mirositoare se colectează şi se incinerează.Fabricile model de hârtie tipar lucrează cu 80% TMP şi 20% DIP. iar în fabricile de hârtie (hârtia de ziar) între 13. 50% din lemnul iniţial. Intensitatea energetică a fabricilor de celuloză şi hârtie se înscrie cu valori între 45÷79 RON/GJ.n. Fabricile integrate din ţara noastră consumă din combustibil fosil între 10. Fabricile existente de hârtie tipar achiziţionează în medie 2850 kWh/ADt electricitate şi 4. Într-o fabrică de celuloză sulfat neintegrată. Energia achiziţiontă este în primul rând electricitatea. Principalele instalaţii (procese) şi echipamente consumatoare de energie O mare parte a energiei termice se consumă la încălzirea diferitelor lichide şi la evaporarea apei. O parte a energiei aburului de înaltă presiune se utilizează la generarea de energie electrică într-o turbină de termoficare. care consumă multă energie. incluzând şi uscarea celulozei. Ele pot funcţiona cu 0. Fabricile existente se pot apropia de nevoile scăzute de energie ale fabricilor model prin intermediul programului de eficientizare a energiei. configuraţia convenţională a centralei termice prevede un cazan de regenerare şi un cazan de ardere a cojii care alimentează o turbină de contrapresiune pentru abur. În capitolul anterior sunt prezentate consumurile specifice de energie şi balanţa energetică pe fabrică.8 GJ/ADt combustibil fosil necesar pentru asigurarea continuă a nevoilor de abur cât şi pe durata situaţiilor de funcţionare tranzitorie în fabrică. fabricile moderne neintegrate de celuloză sulfat sunt energetic independente.3. Cazanul de regenerare este integrat în centrală electrică de termoficare unde se arde leşia neagră concentrată. Fabricile de celuloză sunt unităţi energo-intensive. iar căldura produsă se utilizează pentru generarea aburului de înaltă presiune. 2430 kWh/ADt.

Notă: Centralele electrice de termoficare bazate pe turbine de gaz. În etapele individuale ale procesului de fabricare a celulozei în fabricile modernizate se înregistrează următoarele consumuri de energie: • Dezgheţarea buştenilor consumă sub formă de apă fierbinte sau abur în jur de 30 MJ energie termică/m3 lemn procesat. • Energia pentru uscarea celulozei (numai la celuloza marfă) poate fi de ordinul 3 GJ/t celuloză sau în unele cazuri 25% din necesarul total de energie termică pentru o fabrică de celuloză sulfat şi 15-20 % din necesarul de energie electrică.6 • Tratarea externă a apelor reziduale în mod normal se desfăşoară cu un anumit consum energetic. precum şi în cazane termice auxiliare. Tratarea anaerobă este o excepţie. la tratarea efluenţilor consumul specific de energie pe tona de celuloză sulfat albită se ridică la 3 kWh/t pentru tratare mecanică şi la 46 kWh/t pentru tratare cu nămol activ. Măsuri de economisire a energiei Fabricarea celulozei În scopul de a reduce consumul de abur şi de energie electrică la consumatori şi pentru a îmbunătaţi producţia interna de abur şi energie electrică se pot lua următoarele măsuri: • Măsuri pentru recuperarea superioară a energiei termice din RES şi pentru reducerea consumului de energie termică: . în ţările nordice). consumă 5-15 kWh/m3. Evaporarea la presiune joasă.9. în combinaţie cu un cazan de abur şi o turbină de contrapresiune.8-0.Într-o fabrică de celuloză şi hârtie în sistem integrat.5 1. Necesarul suplimentar de energie termică trebuie produs în cazane de ardere a deşeurilor de la prepararea lemnului. excesul de energie produs în fabrica de celuloză nu este suficient să acopere consumul de energie de la fabricarea hârtiei. deoarece raportul dintre randamentul electric şi randamentul termic al acestora este în mod obişnuit de 0.4 10 3.5 kWh/m3. • Consumul specific mediu de energie electrică la prepararea agenţilor de albire este prezentat în tabelul următor. Valori medii pentru consumurile specifice de energie electrică la prepararea agenţilor de albire Chimicale (codul treptei de albire) Bioxid de clor (D) Oxigen (O) Ozon (Z) Peroxid (P) Alcalii (E) Consumul de energie electrică (kWh/kgchimicale) 10 0. Sarcinile de vârf în consumul de energie adesea sunt acoperite prin utilizarea unui cazan mic cu combustibil fosil. dacă conţinutul energetic al biogazul generat este recuperat prin ardere. (consum regăsit în zonele cu climă rece.2-2 kWh/kg CBO (aerare şi pompare). • În mod obişnuit. De exemplu. Consumul de energie electrică la tratarea cu nămol activ este în jurul valorii de 1. dar şi drept combustibil principal la cazanele termice auxiliare. Se folosesc combustibili fosil drept combustibil suport în cazanele de ardere a cojii şi a nămolurilor. folosind tehnica recompresiei mecanice a vaporilor. Energia consumată la filtrare este în funcţie de căderea de presiune prin mediul de filtrare. care este echivalent cu 1-1. Echipamentele mari consumatoare de energie electrică şi termică se regăsesc în schemele bloc şi ca valori în tabelele anterioare ale prezentei lucrări. Centralele electrice de termoficare sunt utilizate când necesarul de energie electrică la fabrica de hârtie este ridicat. sunt foarte eficiente şi relativ multe instalaţii de acest fel funcţionează în Europa de Vest. 3 • Consumul total de energie la cojire este de 7 – 8 kWh/m lemn. ultrafiltrarea apelor reziduale de la cretare consumă 3-5kWh/m3.

Durata de recuperare a costurilor de investiţie este.Aplicarea cogenerării de energie termica şi electrică acolo unde raportul energie electrică/abur o permite.preîncălzirea aerului şi a combustibilului alimentat la cazane . În mod normal.Modernizarea echipamentelor. (ex.creşterea randamentului cazanelor de abur. .uscarea varului înainte de utilizare .sistem eficient de încălzire cu energie termică secundară.presiune cât mai scăzută posibil tehnic aplicabilă la ieşirea aburului din turbina cu contrapresiune . Sistemele de control automat sunt mai eficiente pentru control şi pot genera o procesare mult mai corespunzătoare şi economii de energie. mai mică de un an de la implementare. La rafinarea TMP sunt generate volume mari de abur pentru că aproximativ 2/3 din energia electrică de la rafinare este transformată în energie termică sub formă de abur saturat supraîncălzit. temperatură scăzută a gazelor de ardere) 0 .control bun al procesului . analizarea şi corectarea obiectivelor de performanţă energetică.turbină cu condensaţie pentru producerea energiei din aburul în exces .Utilizarea sistemelor de recuperare a căldurii efective (se aplica numai pentru TMP şi CTMP). Dacă aglomerările de fibre (aşchii) şi fibrele neprelucrate sunt îndepărtate din linia principală a procesului. (ex. Impurităţile prezente in aburul TMP fac necesară unitatea de recuperare a căldurii pentru că nu este posibilă utilizarea directă a aburului la fabricarea TMP. .pompe de vacuum eficiente .consistenţă ridicată a celulozei . cu apă caldă de aprox.consistenţă cât mai ridicată posibil la sortarea şi epurarea pastei de celuloză . în mod normal.Măsurile şi automatizările pot fi aplicate atât la fabricile mici cât şi la cele mari. Aburul de la TMP este separat de fibre în cicloane şi apoi condensat în refierbător în contracurent cu vaporizarea aburului curat. Consumul specific de energie scade prin reducerea pierderilor de refuzuri după măcinarea şi rafinarea principală şi suplimentar rafinarea aşchiilor şi a aglomerărilor de fibre neprelucrate pentru a dezvolta proprietăţile acestora la nivelul de calitate cerut.turbine cu eficienţă ridicată Fabricarea pastelor mecanice şi chimicomecanice şi hârtiei În scopul de a reduce consumul de abur şi de energie electrică şi pentru a îmbunătaţi producţia internă de abur şi energie electrică se pot lua următoarele măsuri: .echiparea corespunzătoare cu instalaţii AMCR (şi sistem DCS) • Măsuri pentru reducerea consumului de energie electrică: .instalaţie de albire relativ închisă . .Implementarea unui sistem pentru monitorizarea utilizării şi eficienţei energiei. aburul curat este utilizat în secţia maşinii de hârtie. - . energia care a fost consumată pentru prima defibrare/rafinare va fi pierduta.conţinut ridicat de substanţă uscată în leşia neagră ( evaporare + superconcentrare + ardere în CR) şi în coajă (cojire uscată + ardere ăn CADL) .cazane de înaltă presiune . Când se înlocuiesc sistemele convenţionale manuale cu echipamente cu consum mic de energie şi cu posibilităţi de control automat al procesului.utilizarea energiei termice secundare pentru încălzirea spaţiilor închise . . .Reducerea la minimum a pierderilor de refuz prin utilizarea unor etape de prelucrare eficientă şi rafinare a refuzurilor.dimensionarea corectă a conductelor.circuit de ape bine închis (recircularea apelor) .controlul vitezei la electromotoarele mari . 85 C) . controlul. Pe bază de informaţii sigure de utilizare a energiei se poate lua în considerare un plan de acţiune corespunzător de management al energiei care include stabilirea. pompelor şi ventilatoarelor • Măsuri pentru creşterea producţiei de energie electrică: .

• Utilizarea de măsuri şi tehnologii eficiente energetic cum sunt destrămarea de înaltă consistenţă. în mod normal. recuperarea condensatului. dimensionarea corectă a motoarelor. Pe baza unei informaţii sigure de utilizare a energiei se poate lua în considerare un plan de acţiune corespunzător.Aplicarea tratamentului anaerob pentru apa reziduala. pot fi luate cele mai potrivite măsuri. • Implementarea unui sistem de monitorizare a folosirii energiei şi performanţelor. . în mod normal. implementarea poate fi posibilă numai la modernizare sau când este programată o înlocuire a echipamentului. Pentru realizarea unei eficienţe ridicate a fabricării hârtiei este important ca procesul să fie stabil şi calitatea uniformă. din acest motiv. esenţiale pentru fabricarea hârtiei.Modernizarea echipamentelor. formarea pe sită dublă. Industria metalurgică (MET) Reducerea consumurilor energetice intr-o unitate siderurgica se poate face prin aplicarea unui complex de masuri tehnologice si de organizare. Durata de recuperare a costurilor de investiţie este. controlul. în mod normal. Măsurătorile în flux şi controlul corect al procesului sunt. utilizarea de motoare electrice de înaltă eficienţă. . Instabilitatea preparării pastei şi a părţii umede a maşinii produc ruperi de hârtie. Managementul energiei include stabilirea.Măcinarea .Amestecarea şi dozarea pastei fibroase îngroşate .Instalaţia de recuperare a suspensiilor solide din apele grase . măcinarea optimizată. controlul. Pentru unele din acestetehnici. in cadrul unui management energetic modern. analiza şi revizirea ţintelor de performanţe energetice. Managementul energiei include stabilirea. mai mică de un an de la implementare. Durata de recuperare a costurilor de investiţie este. Durata de recuperare a costurilor de investiţie este. utilizarea de sisteme de vacuum optime.Implementarea unui sistem pentru monitorizarea utilizarii şi eficienţei energiei.Prelucrarea maculaturii În scopul de a reduce consumul de abur şi de energie electrică şi pentru a îmbunătaţi producţia interna a aburului şi energiei se pot lua următoarele măsuri: . Zonele majore unde măsurarea şi automatizarea îmbunătăţesc atât calitatea cât şi productivitatea sunt prezentate mai jos: . Pe baza datelor privind performanţele energetice. acţionare variabilă pentru ventilatoare şi pompe. Se înlocuiesc sistemele manuale cu echipamente cu consum mic de energie şi cu posibilităţi de control automat al procesului. . Sistemele de control automat sunt mult mai eficiente pentru control şi pot genera o procesare mult mai corespunzătoare şi economii de energie. Apa reziduală trebuie să îndeplinească o serie de cerinţe minime. Măsurile şi automatizările pot fi aplicate atât la fabricile mici cât şi la cele mari. de trei ani de la implementare. creşterea uscăciunii la presa de încleiere sau utilizarea de sisteme de recuperare a aerului cald evacuat.Măsurile şi automatizările pot fi aplicate atât la fabricile mici cât şi la cele mari. .Măsurare şi automatizare. mai mică de un an de la implementare. • Reducerea utilizării a aburului prin integrarea atentă a procesului folosind analiza pinch. Fabricarea hârtiei În scopul de a reduce consumul de abur şi de energie electrică şi pentru a îmbunătaţi producţia interna de abur şi energie electrică se pot lua următoarele măsuri: • Măsurare şi automatizare. Consumul de energie este de 10 ori mai mic decât faţă de tratamentul aerob şi generează gaz metan care poate fi utilizat ca şi combustibil. • Deshidratarea mai eficientă a benzii de hârtie (carton) la secţiunea preselor maşinii prin folosirea tehnologiilor de presare cu zonă de presare extinsă (nu se aplică la fabricile de hârtie tissue).Managementul părţii umede a maşinii . analizarea şi corectarea obiectivelor de performanţă energetică.

.6 2978.9 Principalele procese siderurgice consumatoare de energie • Producerea cocsului.Reducerea temperaturii în camerele de încălzire.6 4205.1 678. bazat pe minereu de fier şi cărbuni cocsificabili utilizaţi în furnale.5 448.Reducerea temperaturii de evacuare a cocsului metalurgic. Structura consumului de energie intr-o unitate metalurgica • Consumuri energetice intr-un combinat siderurgic integrat (Mcal): Intrări Sectorul cocserie (Consumul de energie pe tonacocs) Sectorul aglomerare (Consumul de energie pe tonaaglomerat) Sectorul furnale (Consumul de energie pe tonafontă lichidă) Sectorul oţelărie LD (Consumul de energie pe toţel lichid) Consumul de energie pentru a turna continuu pe tonasemifabricat Sectorul laminoare Consumul de energie pe tonasemifabricat la laminorul degrosisor Laminoare la cald Consumul de energie pe tonăprodus la laminorul de tablă groasă Consumul de energie pe tonăprodus la laminorul de benzi la cald Consumul de energie pe tonăprodus la laminorul de bare şi sârmă Consumul de energie pe tonăprodus la laminorul de profile Consumul de energie pe tonăprodus la laminorul de benzi la rece Ieşiri Intrări .Reducerea deteriorării zidăriei refractare şi a defecţiunilor mecanice la baterie.1 172 0 0 0 34.pentru laminorul de benzi la cald.8 541. tehnologii): . în cuptoare adânci se face încălzirea lingourilor până la temperatura de laminare. • fluxul „fier vechi” bazat pe folosirea fierului vechi şi a altor deşeuri în cuptoare electrice. .2 166. .5 482. . .4 603.pentru laminorul de semifabricate. • Producerea oţelului.pentru laminorul Slebing.3 191.4 571.9 9733.9 65.1 65. urmate de laminoare. . .1 -5.Principalele fluxuri tehnologice întâlnite în procesul de fabricaţie a produselor siderurgice sunt: • fluxul clasic.3 571.6 407. urmate de o oţelărie cu oxigen şi apoi de laminoare. • Producerea aglomeratului. • fluxul „reducere directă” care urmează filiera: minereu de fier utilizat în cuptoare de reducere – oţelării electrice – laminoare.1 678. în cuptoarele cu propulsie se încarcă blumurile pentru încălzire în vederea laminării. • Producerea fontei.pentru zincarea benzilor laminate la rece în cuptore de tratament termic continuu care asigură normalizarea benzii în atmosferă de protecţie înainte de a fi introdusă în cuptorul cu zinc topit. în cuptoare cu propulsie se face încălzirea sleburilor.2 0 1227.4 603. In fluxurile tehnologice de la laminare apar următorii consumatori energetici importanţi: .8 407. în cuptoare cu propulsie se realizeaza încălzirea bramelor de la turnarea continuă sau de la Slebing până la temperatura de deformare.pentru laminorul de tablă groasă.3 191.1 32 0 1023. .pentru laminorul de benzi la rece: în cuptoare clopot cu atmosfera de protecţie H2 + 4%N2 se realizeaza tratarea termică (recoacere pentru obţinerea proprietăţilor cerute. Măsuri de creştere a eficientei energetice Producerea cocsului • Propuneri care vizează îmbunătăţirea parametrilor funcţionali (modernizări. • Producerea laminatelor finite din oţel.8 573.Ieşiri 10756.

Producerea fontei • Reducerea consumului de combustibil în furnal. Producerea aglomeratului • Propuneri care vizează îmbunătăţirea parametrilor funcţionali: . . • Recircularea / recuperarea energiei. Producerea otelului in convertizor • Controlul riguros al cantităţii şi calităţii materialelor încărcate în convertizor. • Intensificare a topirii si crestere a eficientei energetice. • Propuneri care vizează modificări parţiale ale echipamentului: . creşterea granulaţiei minereului de fier şi asigurarea temperaturii înalte a aerului insuflat în furnal. creşterea reductibilităţii materialelor din încărcătură.6 % • Din carbune insuflat in furnal 6. creşterea durabilităţii gurilor de vânt (îmbunătăţirea materialului şi a sistemului de răcire).Recuperarea căldurii fizice a gazelor arse. • Recuperarea căldurii chimice a gazului de convertizor prin etanşarea hotei pe gura convertizorului.Realizarea unui sistem de control pe calculator al operaţiilor tehnologice. . • Controlul riguros al volumului de oxigen insuflat prin lance în convertizor.6 % - . . Structura consumului de energie primara in siderurgie: • Din cocs 42.Îmbunătăţirea funcţionării cuptorului de aprindere.5 % • Din cocs marunt si carbune folosit in otelarii 7. • Reducere a consumului de energie electrică.6 % • Din energie electrica 10.Preîncălzirea aerului de combustie la arzătoarele cuptorului de aprindere. • Propuneri care vizează utilizarea de echipamente noi: .Scăderea consumului de combustibil prin controlul semiautomat al arderii.Îmbunătăţirea procesului de sinterizare.Prevenirea aspiraţiei de aer fals pe lângă cărucioarele benzii de aglomerare. optimizarea distribuţiei gazului. • Scăderea consumului de combustibil la caupere.4 % • Din gaz de cocs 9. creşterea permeabilităţii furnalului. . • Prevenire a pierderilor de energie . creşterea capacităţii de răcire a mantalei furnalului. Producerea otelului in cuptorul electric • Îmbunatatire a intrarilor in proces. creşterea gradului de folosire operaţionala a furnalului. reglarea vitezei de insuflare prin gurile de vânt şi echilibrarea suflării aerului cald pe circumferinţa furnalului.3 % • Din gaz metan 23. . • Modernizarea instalaţiilor de încălzire a oalelor de turnare a oţelului în vederea asigurării unor temperaturi ale zidăriei oalelor de 12000C.Evitarea aspiraţiei de aer fals pe lângă banda de aglomerare. îmbunătăţirea proprietăţilor aglomeratului şi peletelor la temperaturi înalte.• Propuneri care vizează modificări sau introducerea unor noi echipamente: Preîncălzirea şarjei prin recuperarea căldurii fizice a gazului brut de cocserie şi a gazelor arse. • Creşterea randamentului termic al cauperelor prin instalarea preîncălzitorului de combustibil şi aer de combustie care recuperează căldura fizică a gazelor arse şi insuflarea prafului de carbune. • Îmbunatatirea corelarii diverselor faze ale procesului tehnologic / eliminarea unor faze tehnologice.

producţie şi alte societăţi. precum şi ghidurile cu soluţiile de creştere a eficienţei energetice au fost incluse pe un CD-ROM. ai FREE. parteneri în cadrul proiectului de C&D coordonat de ICEMENERG astfel: • ICEM Metalurgie • CEPROCIM Materiale de construcţii • CEPROHART Hârtie şi carton • IPROCHIM Chimie şi petrochimie • FORENERG Procese multiramură De asemenea.Etapa 4 – Elaborare CD-ROM şi organizare atelier de lucru pentru diseminare chestionare tip pentru bilanţuri energetice şi ghiduri cu soluţii de creştere a eficienţei energetice În cadrul activităţilor prevăzute în cadrul proiectului la 14 iulie 2006 s-a organizat la Universitatea Politehnica Bucureşti. responsabili energetici din ramurile industriale vizate. respectiv între interesul energetic şi cel economic de implementare a măsurilor de reducere a pierderilor energetice de proces sau diminuare a necesarului tehnologic de energie • Considerarea unor indicatori care să reflecte performanţele unor proiecte de eficienţă energetică • Posibilităţi de finanţare a proiectelor de eficienţă energetică prin FREE • Soluţii de creştere a eficienţei energetice • Exemple de succes • Chestionare de evaluare a eficienţei energetice Beneficiari ai proiectului aflaţi în sală au apreciat ca fiind utile rezultatele proiectului în activitatea curentă a societăţilor comerciale din ramurile industriale vizate. Facultatea de Energetică. Acestea ghiduri au fost prezentate de către realizatorii lor. doctoranzi şi studenţi ai Facultăţii de Energetică. aşteptând multiplicarea ghidurilor şi punerea acestora la dispoziţia responsabililor energetici. Manifestarea s-a dovedit a fi un real suces mai ales datorită schimbului de opinii. cadre didactice. învăţământ. distribuit participanţilor. specialitatea Managementul Energiei. La manifestare au participat reprezentanţi ai Autorităţii Contractante. Sala EH 017 atelierul: “ SOLU ŢII PENTRU CRE Ş TEREA EFICIEN Ţ EI ENERGETICE LA MARII CONSUMATORI DE ENERGIE INDUSTRIALI PE BAZĂ DE BILAN Ţ URI ENERGETICE” Obiectivul acestui eveniment a fost familiarizarea managerilor şi responsabililor energetici din cadrul agenţilor economici industriali cu problematica bilanţurilor energetice precum şi prezentarea unor ghiduri de creştere a eficienţei energetice specifice marilor consumatori de energie din industria ţării noastre. ai unităţilor de C-D în cadrul cărora se elaborează proiectul. materialele prezentate în cadrul atelierului. informaţii între reprezentanţii unităţilor de cercetare. În cadrul atelierului au fost dezbătute ghidurile de creştere a eficienţei energetice pe bază de bilanţuri şi soluţii performante aplicabile la marii consumatori de energie specifici domeniilor cu intensitate energetică mare în prezent. Datorită progreselor tehnologice specifice pe de-o parte şi a soluţiilor de reducere a consumurilor energetice pe de altă parte este necesară reactualizarea periodică a acestor ghiduri. . Lucrările prezentate au abordat următoarele aspecte: • Corelaţia între intensitatea energetică şi valoarea adăugată brută corespunzătoare ramurilor industriale analizate.

• Chestionar pentru autoevaluarea eficienţei energetice a proceslor industriale specifice. chimia şi produsele nemetalice şi este evident că nu se poate renunţa la ele pe termen scurt sau mediu. Cel mai utilizat agent energetic este aburul care este furnizat fie direct din cazane de abur convenţionale fie din instalaţii de cogenerare după ce a participat la producerea de energie electrică. de regulă trei componente: • Ghid cu soluţii specifice pentru creşterea eficienţei energetice. Conţinutul tematic al acestor broşuri cuprinde. • Exemple tip „Soluţii de succes” aplicabile în industria românească. motoare electrice) În industrie se utilizează energie pentru desfăşurarea unei mari varietăţi de procese şi activităţi. Aceste de ramuri industriale trebuie avute în vedere cu prioritate pentru retehnologizare în vederea reducerii necesarului de energie de proces şi reducere a pierderilor de energie. conservarea. formarea. Aceste ramuri industriale au în frunte metalurgia. . sudarea. în marea majoritate gaze naturale. Numai o mică parte din acţionările la ax din industrie sunt asigurate de turbine cu abur sau motoare cu piston. În această etapă.Etapa 5 – Elaborarea documentaţiilor ghid cu soluţii specifice de creştere a eficienţei energetice pe tipuri de procese tehnologice şi echipamente cu utilizare multiramură (alimentare cu căldură. compresoare. cazane. ci sunt utilizaţi ca materie primă cum este gazul natural în industria chimică şi cărbunii în industria metalurgică. În acelaşi timp este necesar a fi avută în vedere şi o analiză a ramurilor industriale din punct de vedere al valorii adăgate brute din care există interesul economic de intervenţie cu măsuri structurale de reducere pe cât posibil a ponderii ramurilor care aduc valoarea adugată mică şi creşterea celor care au valoare adăugată mare. iluminat. Unele procese industriale utilizează cu precădere alti combustibili. aglomerarea şi topirea diferitelor materiale. Acestea reprezintă combustibilul utilizat în cele mai diverse procese industriale cum sunt încălzirea fluidelor şi tratarea. ventilatoare. Deasemenea au fost elaborate documentaţiile ghid cu soluţii specifice de creştere a eficienţei energetice pe tipuri de procese tehnologice şi echipamente cu utilizare multiramură care contin recomandari pentru: • cuantificarea costurilor cu energia • identificarea instalaţiilor şi echipamentelor mari consumatoare de energie • exemple concrete de măsuri (soluţii tehnice) • modul de calcul al efectelor scontate • eforturile de investiţii ierarhizate din punct de vedere financiar Pentru exemplificare in continuare sunt prezentate exemple din materialele realizate. Agenţii energetici au un domeniu mare de consum într-un domeniu care nu vizează aspectul energetic. În majoritatea industriilor aburul este produs prin arderea de combustibili fosili. echipamente de prelucrare şi manipulare. calcinarea. Un alt agent energetic este electricitatea utilizată pentru acţionări prin intermediul motoarelor cuplate cu pompe. Totuşi majoritatea căldurii de proces din industrie este produsă din gaze naturale. uscarea. Din acest punct de vedere există o serie de ramuri industriale care au un aport redus de valoare adăugată. participă în mod majoritar la consumul de resurse energetice şi realizează şi valori ale intensităţii energiei finale cu valorile cele mai mari. aprinderea. Analizele din punct de vedere al intensităţii energetice permit determinrea domeniilor în care există interesul energetic de a se interveni cu soluţii de diminuare a necesarului tehnologic sau de reducere a pierderilor energetice de proces. prealabil bilanţurilor energetice. fluidizarea. aer comprimat. pe baza datelor acumulate s-au realizat documentaţiile finale structurate pe prezentarea în cadrul unor broşuri separate dedicate fiecărei ramuri mare consumatoare de energie. astfel în industria celulozei şi hârtiei un rol important îl au deşeurile de lemn şi leşiile negre sau în metalurgie cocsul şi gazul de furnal. Consumul de energie variază substanţial de la o ramură industrială la alta funcţie de mărimea producţiei şi intensitatea energetică.

Eficienţa energetică a devenit o necesitate economică. creşterea eficienţei energetice are drept consecinţă economisirea energiei. tehnologice sau ecologice. noţiunea de eficienţă energetică are înţelesul de performanţă energetică.utilizarea energiei de către consumatori în modul cel mai potrivit pentru realizarea obiectivelor. exprimată concentrat prin condiţia de reducere a ponderii cheltuielilor cu energia în cadrul costurilor totale de producţie. o substituirea unor forme de energie şi procese prin altele mai bine adaptate – măsuri ce se referă la schimbări făcute deliberat ca parte a unei politici energetice. Aflată sub presiunea angajamentelor asumate prin Protocolul de la Kyoto. financiare. Comisia Europeană a lansat în anul 2000 cea de-a III a Carte Verde „Spre o strategie europeană a siguranţei în alimentarea cu energie”. fiind legată de cerinţa reducerii mărimii facturii energetice sau a cheltuielilor specifice cu energia. Scopul definit este de a atenţiona ţările semnatare asupra stării actuale a sectorului energetic.GHID CU SOLUŢII PERFORMANTE DIN PUNCT DE VEDERE ENERGETIC ÎN PROCESE TEHNOLOGICE ŞI ECHIPAMENTE CU UTILIZARE MULTIRAMURĂ Aspecte generale tehnologice de eficienţă energetică în cadrul proceselor • Concepte de utilizare eficientă a energiei o economisirea energiei – ansamblul de măsuri sau rezultate ale activităţilor întreprinse de producătorii şi utilizatorii de energie pentru a evita risipa. • Eficienţa energetică Conceptul de eficienţă energetică capătă un caracter concret şi un conţinut numai dacă este legat de un contur bine definit şi de o activitate care se desfăşoară în mod organizat în interiorul acestuia. noţiunea are aceeaşi semnificaţie ca şi în limba engleză. .În sens restrâns. Prin urmare. realizat în spaţiul european şi constituie baza unei strategii energetice pe termen lung a Comunităţi Eruropene. politice.În sens larg. o Semnificaţii: . ecologice etc. o utilizarea raţională a energiei . Obiectivul central al politicii de conservare a energiei este obţinerea aceleiaşi efect util cu consumuri reduse de energie. cu luarea în considerare a restricţiilor sociale. . precum şi a implicaţiilor producerii şi a consumului de energie asupra economiei şi mediului înconjurător. în afara motivelor economice. o Concluzie: Sensul larg al noţiunii de eficienţă energetică include şi sensul său restrâns. Cartea Verde a Energiei reprezintă primul studiu energetic cu o importanţă deosebită.

o Decuplarea consumului de creşterea economică . obiectivul fiind reducerea costurilor cu energia şi implicit creşterea profitabilităţii. în balanţă cu profiturile rezultate prin creşterea eficientei energetice. evaluarea eficienţei energetice în interiorul unui contur la un moment dat şi întocmirea unui plan de măsuri pe termen mediu. etc.) în vederea minimizării facturii energetice pe termen lung (cel puţin 10 ani).identificarea fluxurilor de energie care se risipesc. Auditul energetic pune în evidenţă: o o o o schimburile energetice cu exteriorul. Întocmirea unui audit energetic . o În concluzie. Directiva privind promovarea energiei regenerabile conţine prevederi care fac referire la programe de sprijin naţionale pentru producătorii de energie pe baza de surse energetice regenerabile. schimburile energetice între părţile care alcătuiesc subiectul analizei şi modul în care sunt în final valorificate resursele preluate din exterior. se distribuie. retehnologizări. instrumentul recomandat fiind folosirea eficientă a energiei concomitent cu reducerea impactului asupra mediului. precum şi mărimea pierderilor cauzate de aceasta.reprezintă tendinţa politicii comune de energie. monitorizarea continuă a consumurilor de energie şi utilităţi în scopul evaluării şi ameliorării eficienţei energetice şi în final a minimizării cheltuielilor specifice cu energia. considerate eficient economic. . se transformă şi se consumă în interiorul conturului de bilanţ. îmbunătăţiri. prin care se încearcă reducerea sau stoparea influenţelor negative ale sectorului energetic asupra mediului şi vieţii sociale.aplicarea acelor pachete de măsuri pentru a elimina pierderile energetice. modernizări. • Auditul energetic instrument de evaluare a eficienţei energetice Auditul energetic – reprezinta o componentă fundamentală şi în acelaşi timp un instrument de lucru al oricărui program de acţiune având ca obiectiv economisirea energiei. în conditiile acordării unor garanţii producerii energiei electrice din aceste surse şi suportarea costurilor tehnice prin racordarea la reţea a producătorilor de energie. raţionalizări. conţinând o serie de propuneri concrete justificate economic pentru îmbunătăţirea situatiei existente. o Sursele de energie noi şi regenerabile – în prezent acestea reprezintă doar 6% din balanţa energetică a UE. mod de tarifare etc.• Direcţii generale de acţiune lansate de Cartea Verde care vizează direct eficienţa energetică: o Managementul cererii de energie – consumul de energie trebuie să fie controlat şi dirijat.identificarea celor mai profitabile măsuri pentru eliminarea pierderilor.permite obţinerea unei imagini accesibile a modului în care fluxurile de purtători de energie intră. cu estimarea prealabilă a costurilor pe care le presupun. crearea premizelor de bază a viitoarelor decizii având drept scop eficientizarea energetică a întregului sistem: reorganizări. eficienţa energetică presupune: . evaluarea soluţiilor tehnice posibile şi a condiţiilor de alimentare cu energie (conţinutul contractelor de furnizare. . identificarea punctelor unde se manifestă ineficienţa. Scopul întocmirii unui audit energetic este: o o o .

preţuri ale purtătorilor de energie care nu reflectă costurile. asistenţă tehnică gratuită. lipsă management energetic modern în întreprinderi.• Politica de eficienţă energetică . diseminarea rezultatelor obţinute. promovarea cercetării. rezidenţial. neconştientizarea potenţialului de conservare a energiei. iniţiative legislative. instruirea personalului. o bariere economice: - o bariere financiare: - o bariere instituţionale. lipsă consultanţă economică şi bancară în domeniu. conştientizarea efectelor asupra mediului a reducerii consumurilor energetice. analize şi bilanţuri energetice. relaţii şi contacte internaţionale. manageriale: - . educarea consumatorilor industriali şi casnici. inclusiv aparate de măsură. sistemul de control al preţurilor şi neconsiderarea preţurilor marginale. legislaţie şi reglementări incomplete pentru eficienţă energetică. alte priorităţi adiţionale pentru investiţii energetice. bariere tehnice: - o o Pentru realizarea acestor obiective sunt necesare următoarele acţiuni promoţionale: o o o o o o o o o Studiile şi analizele efectuate au pus în evidenţă patru tipuri de bariere importante: o lipsa de echipamente.bariere în calea promovării eficienţei energetice Esenţa politicii energetice constă în realizarea unei echilibru între cererea şi oferta de energie în condiţii suportabile din punct de vedere social şi ecologic. deformarea participaţiei energiei în preţul de cost al produselor. structura decizională inadecvată la nivel local şi naţional. fonduri limitate în economia de energie. terţiar. lipsa cadrului adecvat pentru cercetare şi transfer tehnologic. stimularea iniţiativelor de creştere a eficienţei energetice în toate domeniile (industrie. elaborarea unei strategii pentru conservarea energiei. lipsa de cunoştinţe şi experienţă în gestiune. sprijin financiar pentru acţiuni demonstrative. transporturi). lipsa unor licitaţii financiare şi fiscale pentru investiţii. Structura politicii de eficienţă energetică conţine ca elemente centrale următoare obiective: o o creşterea motivaţiei pentru investiţii.

Sectorul industrial Producerea de frig Industria cimentului Industria producerii amoniacului Industria producerii aluminiului Industria siderurgică Industria sticlei Industria de îngrăşăminte chimice Industria hârtiei Industria ceramicei Industria metalurgică Industria textilă Industria alimentară Industria petrolieră Cota parte a costurilor energetice din costurile totale 70 % 55 % 50 % 30 % 30 % 30 % 25 % 25 % 20 % 15 % 12. un aspect al preocupării generale de utilizare eficientă a resurselor materiale de orice fel.utilizarea eficientă a energiei constituie.o eficienţă energetică mai ridicată înseamnă o profitabilitate mai mare. Se observă o variaţie a potenţialului de creştere a economiei de energie cuprinsă între 10 şi 50%. aceasta fiind diferită în funcţie de sectorul industrial. determinată de conştientizarea caracterului epuizabil al acestora. Majoritatea pachetelor de măsuri de creştere a eficienţei energetice au drept consecinţă imediata reducerea a impactului asupra mediului. etc. o întreaga societate umană . ceea ce implică creşterea competiţiei în piaţă şi a calităţii produselor.• Potenţialul de creştere a eficienţei energetice Industria reprezintă unul dintre principalii consumatori de energie ai societăţii umane: o ponderea industriei la nivelul Uniunii Europene variază între 30 – 40% din consumul total de resurse energetice primare.5 % Tabelul următor prezintă potenţialul estimativ de economie de energie pentru unele sectoare industriale. Potenţialul estimativ de economie de energie pentru unele sectoare industriale. Sectorul industrial Industria Industria Industria Industria Industria Industria metalurgică chimică petrolieră cimentului alimentară de fabricare a sticlei Potenţialul estimativ de economie de energie 20 – 45 % 25 – 40 % 30 – 45 % 10 – 50 % 25 – 45 % 30 – 40 % • Efectele creşterii eficienţei energetice Creşterea eficienţei energetice are efecte pentru: o societatea care o implementează .5 % 10 % 7. . putând atinge cote de până la 70 % din costurile totale. Cota parte a costurilor energetice din costurile totale pentru unele sectoare industriale. o costurile cu energia au o pondere importantă. în contextul dezvoltării durabile.

Acţiuni care au ca ţintă îmbunătaţirea tehnologiei existente. . cazane de abur şi apă fierbinte.vaporizatoare.Energie electrică.Proiecte „high-cost”: modificarea soluţiei de alimentare şi / sau a concepţiei de utilizare a energiei în cadrul procesului tehnologic.consumuri pentru asigurarea şi menţinerea unor anumite condiţii de muncă şi viaţă (nivel de confort) în cadrul conturului industrial.Căldură. ventilarea şi climatizarea spaţiilor industriale.Combustibil. .transformatori de energie. necesitatea adoptării unor modificări fluxului tehnologic din conturul industrial analizat. maşini rotative antrenate.Proiecte „no-cost”: managementul energetic. turbine cu gaze.monitorizarea corespunzătoare a consumurilor energetice. sisteme de aer comprimat). motoare electrice. schimbarea naturii fluxului de energie preluat din exterior.eliminarea pierderilor energetice. exemple: încălzirea. . Măsurile adoptate sunt în general orientate în următoarele direcţii principale: . cazane recuperatoare. exemple: • Soluţii de creştere a eficienţei energetice a clădirilor (încălzire. .Proiecte „low-cost”: contorizări.consumuri tehnologice. o Natura vecorului energetic . se referă strict la procesele tehnologice şi activităţile direct productive (cazane de abur. Destinaţia consumului final de energie .Aer comprimat. monitorizări. o Poziţia consumului (consumatorului) de energie în lanţul transformărilor energetice din cadrul conturului industrial - o o instalaţii de uscare.Înlocuirea. . apa caldă de consum) o o Obiectivele acţiunilor de ameliorare a eficienţei energetice a clădirilor sunt: . . cuptoare cu combustibil. . ventilare. . Nivelul costurilor de implementare a proiectelor de eficienţă energetică . . schimbarea totală a tehnologiei existente. reactoare chimice şi încălzitoare.tipuri de proiecte o Mărimea gradului de intervenţie în structura schemei de bază a procesului tehnologic din cadrul conturului analizat . . etc. turbine cu abur. instalaţii care aparţin categoriei consumatorilor finali de energie. instalaţii pentru concentrarea soluţiilor de substanţe solide dizolvate în lichide .realizarea şi menţinerea condiţiilor de confort. pompe de căldură şi instalaţii frigorifice.Tipuri de proiecte de eficienţă energetică • Clasificări (criterii avute în vedere) . prin modificări aduse tehnologiei de bază. exemple: schimbătoare de căldură. implementarea unor procedee şi tehnici noi. iluminat. recuperarea avansată a energiei disponibilizate de către fluxul tehnologic.

). îmbunătăţirea caracteristicilor tehnico-funcţionale ale instalaţiilor şi echipamentelor consumatoare. . grad de etanşeitate. o Recuperarea resurselor energetice secundare.permite calcularea automată a energiei termice consumate în perioada de încălzire. respectiv clădirea încălzită : o o o o îmbunătăţirea constructivă a incintelor printr-o compartimentare corespunzătoare. o Utilizarea contoarelor de energie termică care înregistrează cantitatea de agent termic şi temperaturile pe tur şi retur .conduce la economii semnificative de energie. ceea ce conduce la diminuarea pierderilor de căldură prin infiltraţii şi ventilare naturală. o Utilizarea resurselor regenerabile. în acest sens se pot monta ziduri solare pe pereţii care sunt orientaţi către S şi S-V. • Soluţii de creştere a eficienţei energetice a sistemelor de alimentare cu căldură pentru încălziri spaţiale Principalele metode de reducere a consumului de căldură. intervenţii în anvelopa clădirii care cuprinde acoperişul.conduce la economii importante de energie pentru toate tipurile de clădiri. Exemple de astfel de măsuri: o Controlul sistemelor de încălzire . De exemplu. reducerea suprafeţelor vitrate. • Măsuri de reducere a consumului de căldură pentru încălzire care vizează incinta. adoptarea unor soluţii de recuperare avansată a resurselor energetice secundare. şi sistemele de măsură.- - - - instalarea unor sisteme pentru măsurarea şi controlul (reglajul) consumurilor energetice. reglare şi control amplasate la nivelul acestora. etc. iar consumul de energie posibil a fi asigurat de energia produsă prin recuperare are un număr suficient de mare de ore de funcţionare. regim piezometric. în special a energiei solare . o caracteristicile constructive. uşile şi ferestrele clădirii. Sistemele de recuperare sunt considerate a fi eficient implementate în cazul în care fluidele ejectate prezintă o temperatură adecvată. o Dimensionarea. vor fi orientate către următoarele aspecte: o caracteristicile tehnico-constructive ale aparatelor de schimb de căldură pentru încălzire. o regimul de alimentare şi modul de reglare a căldurii livrate. pentru reducerea pierderilor de energie termică a acestora. întreţinerea şi exploatarea corectă a sistemelor de distribuţie a căldurii de la sursă la aparatele consumatoare (diametre optime de conducte şi grosimi ale izolaţiei. avându-se în vedere reducerea iluminatului natural (ceea ce poate avea drept consecinţe creşterea consumului de energie electrică pentru iluminatul artificial). îmbunătăţirea caracteristicilor fizice şi termice ale materialelor de construcţie utilizate pentru realizarea incintei. podeaua. • Măsuri care vizează tipul constructiv al aparatelor consumatoare. intervenţii în structura clădirilor. zidurile. fizice şi termice ale incintei alimentate cu căldură.

spuma poliuretanică şi polistirenul expandat. Soluţia este recomandată corpurilor de clădiri sau încăperilor cu ocupare temporară şi lipsite de degajări semnificative de vapori.Actualele metode de reducere a pierderilor de căldură prin elementele de construcţie vizează aspectele prezentate în paragrafele următoare. De asemenea.Dimensionarea curespunzătoare a uşilor în cazul halelor industriale. o Reducerea pe cât posibil a necesităţilor de umidificare a aerului.este cea mai eficientă măsură din punct de vedere al economiei de energie. Acest tip de izolaţie are un cost relativ scăzut şi durata de recuperarea mică. . etc. o Izolarea zidurilor .au ca principală caracteristică capacitatea de a menţine aer. o Izolarea aplicată pe partea interioară a pereţilor . Soluţii de îmbunătăţire a protecţiei termice a anvelopei clădirii specifice fiecărui element al anvelopei: o izolarea termică suplimentară la interior aduce un aport termic şi o inerţie termică mai redusă. uşurinţa în depozitare şi manevrare.evită apariţia punţilor termice. Conductibilitatea lor termică este cuprinsă între 0. Dintre materialele izolante cele mai utilizate sunt : vata minerală.03-0. .Pentru etanşeizarea elementelor mobile (uşi. antiinflamabilitate.Montarea de uşi automate. conforme cu activitatea. o Izolarea acoperişului . . Alte categorii de măsuri de creştere a eficienţei energetice a clădirilor sunt: o Măsuri ce vizează reducerea pierderile de căldură prin infiltrare: .este mai eficientă deoarece elimină complet toate punţile termice. corespunzător ponderii mari a pierderilor de căldură prin acoperiş. fibra de sticlă.conduce la creşterea confortului termic şi diminuarea considerabilă a pierderilor energetice. o Izolarea fundaţiei şi izolarea pardoselii . implică deranjamente minime pentru locatari în timpul execuţiei.05 W/mK. o izolarea termică suplimentară la exterior .Închiderea etanşă a uşilor de încărcare. ferestre) se utilizează materiale tip spumă şi materiale textile. apar frecvent punţi termice între ramă şi perete. De aceea la cladirile vechi industriale se practică înlocuirea ferestrelor simple cu soluţii moderne eficiente din punct de vedere energetic . conduce atât în timpul iernii cât şi în sezonul cald la o spaţiul util. deoarece aerul este un izolant natural foarte bun. . o Ferestrele constituie zone cu pierderi . o Materialele izolante . . o Folosirea răcirii evaporative şi a acumulării de căldură. Alte caracteristici deosebit de importante ale materialelor izolante sunt flexibilitate la temperatura de lucru.Se urmăreşte reducerea pe cât posibil a numărului de deschideri a uşilor şi ferestrelor.importante de căldură în cadrul clădirilor. rezistenţa la apă şi vaporii de apă. se poate aplica numai pe anumite porţiuni ale clădirilor şi este mai uşor de aplicat. Ea realizează cu ajutorul materialelor izolante fixate mecanic sau cu adezivi şi consolidate cu plasă sau printr-o combinaţie de izolaţie şi tencuială de ciment. .Izolarea rosturilor se face cu o spumă pe bază de vată minerală şi polistiren expandat care se introduce între zidul interior şi cel exterior. rezistenţa chimică.prezintă avantajul că nu necesită modificarea faţadei clădirii.

biomasă). • Soluţii de creştere a eficienţei energetice a sistemelor de preparare a apei calde de consum Metodele de reducere a consumului de căldură pentru prepararea apei calde vizează următoarele: o o o o o o o optimizarea programului (orarului) de funcţionare a instalaţiilor de apă caldă. în limitele admise de noxele degajate în interior. utilizarea de aparate economice (ex. o Întreţinerea şi exploatarea corectă a instalaţiilor. aspect care trebuie să fie avut în vedere la dimensionarea instalaţiilor de producere. o o o o o o o . la care se adaugă măsuri specifice cum sunt: o Utilizarea pe cât este posibil a ventilării în circuit închis (şi / sau mixt). în cazul ventilării locale a incintelor. dispersoare de duş). utilizarea sistemelor de măsurare şi reglare automata. precum şi a aerotermelor. la atingerea anumitor parametrii limită). precum şi întreţinerea în timp a acestora. limitarea temperaturii de calcul a apei calde la 50oC.• Soluţii de creştere a eficienţei energetice a sistemelor de ventilare Reducerea consumului de căldură pentru ventilare se poate realiza în principiu prin aceleaşi metode ca şi în cazul încălzirii. pe baza acesteia obţinându-se reducerea valorii maxime şi a duratei consumului. întreţinerea şi exploatarea corectă a instalaţiilor de preparare a apei calde. transport şi distribuţie a apei calde. zilelor de week-end şi a sărbătorilor. utilizate în centralele de ventilare. o Oprirea instalaţiilor de ventilare pe timpul pauzelor. utilizarea sistemelor de recirculare a apei calde. o Îmbunătăţirea performanţelor tehnice ale aparatelor şi instalaţiilor utilizate. o Scurtarea intervalelor de ventilare (în cazul în care nu se dispune de sisteme de automatizare. desfăşurarea în timp a consumurilor în cursul zilei de lucru. reducerea temperaturii de stocare a apei la 50oC. în concordanţă cu necesităţile locale ale incintei. curăţarea periodică a suprafeţelor de schimb de căldură. izolarea optimă a conductelor de distribuţie şi a rezervoarelor de stocare. o Reducerea numărului de schimburi de aer cu exteriorul (în cazul ventilării în circuit deschis). pentru menţinerea în timp a performanţelor. o Îmbunătăţirea performanţelor în funcţionarea bateriilor de încălzire a aerului. care să permită pornirea şi oprirea automată. o Dotarea cu sisteme de reglare automată a temperaturii şi umidităţii aerului. pentru reducerea depunerilor în instalaţii şi pentru a nu accentua fenomenele de coroziune a instalaţiilor. decalarea în timp a consumului de apă caldă sanitară faţă de consumul tehnologic de apă caldă sau fierbinte. recuperarea resurselor energetice secundare şi utilizarea resurselor regenerabile (energie solară. utilizarea acumulatoarelor de căldură. contorizarea consumului de apă caldă la consumatori.

pentru realizarea acestui deziderat. pentru micsorarea pierderilor de căldură. Suplimentarea cu surse (pompe de caldură. Reducerea la minim a pierderilor masice de abur şi condensat. o o • Ventilatoare şi pompe. Menţinerea într-o condiţie de bună funcţionare a tuturor oalelor de condensat. conduce la reducerea pierderilor masice şi respectiv de căldură. Înlocuirea schimbătoarelor de căldură cu ţevi şi manta cu schimbătoare de căldură moderne cu placi. combustia trebuie să se desfăşoare în condiţii bune şi excesul de aer trebuie să fie optim . folosirea resurselor energetice secundare rezultate în urma acestui proces. Preîncălzirea apei de alimentare.vizează reducerea pierderilor de căldură respectiv de abur sau condensat. ceea ce conduce in consecinţă şi la reducerea pierderilor de căldură. Optimizarea sarcinii. Implementarea unui sistem de monitorizare şi control. . . Recuperarea condensatului şi a căldurii conţinute de acesta. o o o Folosirea acţionării cu turaţie variabilă. Implementarea soluţiilor de recuperare a căldurii conţinute de gazele de ardere . o o o • Modernizarea sistemelor de abur şi condensat. Înlocuirea arzătoarelor vechi cu unele cu performanţe ridicate. Utilizarea periodică a procedeului de purjare. Aceste proiecte vizează următoarele măsuri: o Înlocuirea ventilatoarelor şi pompelor vechi cu unele de ultima generaţie cu caracteristici performante. Principalele măsuri care pot fi implementate sunt următoarele: o Optimizarea întregului sistem de conducte : reducerea lungimii conductelor. Recuperarea căldurii aburului rezidual. conducând la creşterea eficienţei energetice: o Desfaşurarea procesului utilizând încărcarea nominală. pentru preîncălzirea aerului şi/sau a combustibilului) . pereţi solari) şi acumulatoare de căldură. unde este posibil). Izolarea termică a exteriorului cazanului şi a conductelor aferente.• Soluţii de creştere a eficienţei energetice a sistemelor de cazane de abur • Măsuri de creştere a eficienţei energetice care vizează direct cazanul de abur o Reducerea pierderilor de căldură pentru cazul când cazanul / cazanele existente au un randament acceptabil: - Reducerea pierderilor de căldură cu gazele de ardere . • Activităţi de management care se întreprind periodic.cele mai adecvate soluţii de recuperare internă (recuperatoare de căldură performante. Schimbarea combustibilului folosit (de exemplu înlocuirea pacurii cu gazul natural. - - - o Înlocuirea cazanelor vechi cu randamente scăzute cu unele noi cu performanţe ridicate.

Utilizarea intensificatorilor de turbulenţă în zonele de ardere. înlocuirea segmentelor uzate. Verificarea permanentă a integrităţii reţelelor de abur şi condensat.o o o o Stabilizarea cererii de căldură (programul cererii de căldură asigurată din cazan). Blocarea şi închiderea zonelor de control pentru a preveni intervenţiile greşite. respectiv temperatura pentru apă fierbinte (pentru a satisface cererea de căldură impusă de consumator. Implementarea de programe de mentenenţă uzuale şi preventive. Calibrarea instrumentelor. Detectarea defectelor utilizând echipamente de detecţie ultrasonice. comparându-se performanţele realizate cu cele standard corespunzătoare tipodimensiunii instalaţiei. Scurtarea traseelor retelelor de abur şi condensat Verificarea periodică a izolaţiei conductelor şi echipamentelor. Inspectarea izolaţiei şi detectarea eventualelor defecte. Monitorizarea eficienţei cazanului. Curăţarea sistemelor de evacuare a gazelor de ardere. Menţinerea curată a suprafeţeleor de schimb de căldură. Verificarea uzuală a echipamentelor. a aparatelor de masură precum şi a sistemelor de control a arderii. Oprirea echipamentului când cererea de căldură solicită acest lucru. Monitorizarea combustibilului utilizat şi a amestecului comburant (corelat cu cererea de căldură). Verificarea admisiilor de aer fals. Asigurarea calităţii corespunzătoare a aburului (program de tratare chimică a apei).utilizarea cît mai eficientă a luminii naturale prin aranjarea optimă a spaţiului interior şi prin utilizarea sistemelor de control a intensităţii luminoase . o o o o o o o o o o • Alte măsuri care contribuie la creştrea eficienţei energetice: o Implementarea de proceduri de operare a echipamentelor. Reglarea arzătoarelor la parametrii impuşi. fără a afecta performanţele acesora). Transformarea sistemelor de încălzire cu abur directe în indirecte.înlocurirea becurilor incandescente cu alte tipuri de lămpi mai eficiente din punct de vedere energetic . Abgradarea arzătoarelor. Optimizarea traseelor de abur şi condensat. pirometrice şi de ascultare. o o Instruirea personalului şi implementarea ideii de eficienţă energetică.se pot obţine economii importante de energie electrică. Optimizarea locurilor de montare a senzorilor pentru a fi uşor accesaţi şi verificaţi. Operarea cazanului la cea mai scăzută presiune (pentru agent termic abur ). . cu un timp foarte mic de recuperare a investiţiei. o o o o o o o o o • Soluţii de creştere a eficienţei energetice a instalaţiilor de iluminat Pachetele de soluţii pentru creşterea eficienţei energetice se pot grupa în trei categorii de măsuri care vizează: o direct scăderea puterii electrice consumate de lămpi: .

retragerea sistemelor ineficiente. . .evitarea zonelor suprailuminate. sisteme sonore integrate în sistemele de control şi management al energiei) . .sistemul de iluminat a fost greşit proiectat.o o o scăderea numărului de lămpi montate. măsuri de management şi cu caracter administrativ: . Astfel ămpile murdare cu praf şi grăsime – în special în cazul halelor industriale .văruirea regulată a pereţilor (un perete murdar poate reduce intensitatea luminoasă de de 1. În această categorie intră sistemele cu celule fotovoltaice (care convertesc radiaţia solară în electricitate).utilizarea luminii naturale (unde este posibil). . Aceste sisteme se împart în trei categorii: . scăderea timpului de utilizare a sistemului de iluminat. .împărţirea sistemului de iluminat în mai multe circuite.fără lentile de amplificare. . fără suparfeţe reflectorizante poate conduce la scaderea performanţelor iluminatului cu cca 30% . Cînd curentul generat de celula fotovoltaică atinge valoarea prestabilită sistemul de control opreşte sistemul de iluminat.întreţinerea corespunzătoare a lămpilor.curăţarea de cel puţin 2 ori/an a suprafeţei utile a lămpilor. Aici sistemul de control se bazează pe semnalele primite de la senzorii de mişcare sau de la senzorii cu infraroşii. .camera a avut iniţial o altă destinaţie.sisteme care permit funcţionarea sistemului de iluminat doar în cazul prezenţei ocupanţilor în încăpere.trecerea la un iluminat local sau mixt. În clădirile în care există un orar strict se pot lua măsuri pentru scădere timpului de utilizare a sistemului de iluminat. Măsurile de economisire a energiei din această categorie sunt: .dezvoltarea simţului responsabilităţii în ceea ce priveşte luminarea zonelor neocupate (neutilizate). . În aceste cazuri este necesară refacerea calculului pentru sistemul de iluminat urmărind fie reducerea numărului de corpuri de iluminat fie reducerea puterii instalate a acestora.sisteme care limitează timpul de funcţionare a sistemului de iluminat (sisteme automate de aprindere corelate cu orele de funcţionare. .sisteme care limitează utilizarea sistemului de iluminat în funcţie de intensitatea luminii naturale. fotocelule. prin introducerea unor sisteme care să permită acest lucru. . Aceasta poate avea mai multe cauze: .4 ori) şi utilizarea perdelelor.verificarea periodică a sistemelor existente în vederea respectarii normativelor în ceea ce priveşte eficienţa energetică a sistemelor şi asigurarea confortului. .supravegherea permanentă a zonelor pentru cunoaşterea faptului dacă sistemele de iluminat existente sunt adecvate tipului de activitate. În acest caz problema cea mai des întâlnită este suprailuminarea.

Principala aplicaţie din punct de vedere al economiei de energie este reglarea vitezei pompelor. 20÷25% pentru compresoare. • Soluţii de creştere a eficienţei energetice a motoarele electrice o Utilizarea acţionărilor cu viteză variabilă şi regulatoarelor electronice aplicabile în industrie . Prin aplicarea recuperării căldurii fizice şi chimice a gazelor de ardere evacuate se reduc pierderile de căldură conducând la creşterea eficienţei energetice şi concomitent cu aceasta a eficienţei ecologice şi economice a cuptoarelor tehnologice. caracterizate de elementele menţionate mai sus. soluţiilor de recuperare a gazelor de ardere ca resurse energetice secundare de natură chimică.sectorul terţiar şi reţelele de încălzire urbană pot genera economii cuprinse între 25 şi 50% din consumul actual. combustia trebuie să se desfăşoare în condiţii bune şi excesul de aer trebuie să fie optim.- curaţarea regulată a geamurilor si luminatoarelor având în vedere că factorul de transmisie a fluxului luminos scade de la 0.Implementarea soluţiilor de recuperare avansată a căldurii conţinute de gazele de ardere .Recuperarea externă a căldurii fizice a gazelor de ardere în scopuri energetice (cazane recuperatoare).5 pentru un geam curat la 0. din cadrul acestui tip de instalaţie. o Înlocuirea alimentarii cu combustibil cu energie electrică Aplicarea soluţiilor de recuperare avansată în cazul cuptoarelor tehnologice alimentate cu combustibili clasici conduce la creşterea eficienţei energetice a acestor tipuri de instalaţii. . ventilatoarelor şi compresoarelor.Recuperarea internă a căldurii gazelor de ardere pentru: preîncălzirea aerului.Reducerea pierderilor de căldură cu gazele de ardere . • Soluţii de creştere a eficienţei energetice a cuptoarelor industriale Soluţiile de creştere a eficienţei energetice se înscriu în următoarele direcţii principale: o Măsuri care vizează reducerea pierderilor de căldură: . preîncălzirea combustibilului şi preîncălzirea materialelor tehnologice. cel al recuperării gazelor de ardere ca resurse energetice secundare de natură termică.Izolarea termică a exteriorului cuptorului . unde este posibil). .Recuperarea externă a căldurii fizice a gazelor de ardere în scopuri energetice (cazane recuperatoare). . o În primul caz.3 pentru un geam murdar. o În cazul.constituie principala categorie de pierderi. Reglarea generatoarelor de utilităţi industriale în funcţie de sarcina momentan cerută de procesul tehnologic permite obţinerea următoarelor economii de energie electrică: - 30÷50% pentru ventilatoare şi pentru pompele de alimentare a cazanelor. . soluţiile tehnice posibile sunt: . principalele soluţii tehnice aplicate în cazul cuptoarelor industriale sunt: . o Înlocuirea arzătoarelor vechi cu unele cu performanţe ridicate. o Înlocuirea alimentarii cu combustibilului folosit (de exemplu înlocuirea pacurii cu gazul natural.

Introducerea motoarelor electrice cu turaţie variabilă. analiza modului de valorificare a conţinutului lor de energie şi în final îmbunătăţirea eficienţei utilizării energiei în conturul respectiv.Înlocuirea frecventă a filtrelor. o Reducerea sau eliminarea pierderilor de energie. o Creşterea profitabilităţii.Încălzirea aerului comprimat înainte de consumatori. ca de exemplu reducerea impactului asupra mediului înconjurător.Folosirea rezervoarelor pentru stocarea aerului comprimat.Normarea judicioasă a consumurilor specifice de aer comprimat pe unităţi de produs. o Reducerea impactului asupra mediului înconjurător.Îmbunătăţirea modului de utilizare a aerului comprimat la consumatori prin realizarea de ajutaje economice.Îmbunătăţirea sistemelor de răcire. automatizarea şi etanşeizarea admisiei aerului comprimat la aparatele consumatoare. . Un management energetic eficient şi permanent este un bun instrument impotriva creşterii continue consumurilor energetice şi implicit a cheltuielilor aferente. utilizarea de ajutaje corect dimensionate în vederea alegerii secţiunii minime de trecere. .înlocuirea compresoarelor vechi cu compresoare noi cu performanţe ridicate. pentru acelaşi consum volumetric reduce consumul gravimetric. înregistrarea. . .Recuperarea căldurii reziduale în diverse scopuri. . . ceea ce conduce la luarea unor decizii bine gândite referitoare la distribuţia resurselor. controlul) fiecăruia dintre consumurile de purtători de energie. Încălzirea aerului chiar la temperaturi înalte. . nu prezintă pericol de explozie a amestecului aer si ulei. o Monitorizarea bună a fluxurilor energetice. . care în caz contrar nu ar fi apărut. • Soluţii de creştere a eficienţei energetice prin managementul energetic Managementul energiei într-un contur industrial presupune cunoaşterea în profunzime a activităţii desfăşurate în interiorul acestuia. o Reducerea impactului negativ asupra întreprinderii a creşterii preţurilor la energie.Reducerea pierderilor de aer. pe secţii de producţie.Îmbunătaţirea compresoarelor .• Soluţii de creştere a eficienţei energetice a sistemelor de aer comprimat Măsurile care pot fi implementate se pot grupa în două categorii principale: o Măsuri la nivelul instalării sau retehnologizării sistemului industrial de aer comprimat . . .Reducerea pierderilor de presiune la curgere (prin frecare). .Utilizarea unor sisteme sigure de control in funcţionare. uscare şi filtrare. monitorizarea (supravegherea.Îmbunătaţirea concepţiei generale a statiei de compresoare – sisteme multicompresie. o Măsuri la nivelul exploatării şi mentenanţei sistemului industrial de aer comprimat . Totodată creşterea eficienţei energetice poate conduce şi la beneficii colaterale. ceea ce reprezintă un obiectiv prioritar al politicii actuale. Beneficiile unui program de management al resurselor energetice pot fi următoarele: o Creşterea eficienţei utilizării resurselor energetice primare. o Furnizarea de opţiuni viabile pentru reducerea consumurilor energetice. .

Cheltuielile de operare şi mentenanţă sunt sub 1 %. pentru exemplificare. Costurile de operare şi mentenanţă sunt în general de cca. materialele suprafeţelor de schimb de căldură. gradul de preocupare. dotarea instalaţiilor (motoare cu turaţie variabilă) şi nivelul de automatizare. Investiţii si energetică alte costuri caracteristice proiectelor de eficienţă Implementarea proiectelor de eficienţă energetică presupune alocarea resurselor financiare. în cazul în care societatea comercială a obţinut un credit mai apar. În continuare. gradul de automatizare a acestuia şi de capacitatea instalată. Pentru acest tip de proiecte investiţia specifică este între 300-1000 €/m2 de suprafaţă de schimb de căldură. modul de valorificare a rezultatelor astfel obţinute şi reacţia aşteptată din partea fiecăruia dintre nivelurile de autoritate la mărimea şi evoluţia în timp a cheltuielilor cu energia. Ea depinde de tipul compresorului. • Modernizarea surselor de alimetare cu energie. • Cheltuieli curente de producţie (operare şi mentenanţă). Investiţia specifică în sistemele de aer comprimat variază între 250-1000 €/kWe instalat. care pot fi proprii societăţilor comerciale sau pot fi obţinute sub formă de credit de la diferite instituţii financiare. au din punct de vedere economic următoarele caracteristici comune: • Nu necesită investiţii foarte mari. Pentru instalaţiile frigorifice cu compresie investiţia specifică este între 100-150 €/kWf instalat. Investiţia specifică se situează între 250-1000 €/m de conductă. • Durata de recuperare a inevstiţiei este redusă (sub doi ani). • Instalaţii frigorifice. • Sistemele de aer comprimat.Atitudinea conducerii şi a restului personalului organizaţiei faţă de modul de utilizare a energiei este reflectată de gradul de conştientizare. • Modernizarea sistemelor de iluminat. calitatea şi eficacitatea sistemului de monitorizare. diversitatea pieţei de echipamente şi caracterul dinamic în timp conduce la o variaţie a acestor valori în domenii mari în timp scurt. Proiectele de investiţii în domeniul eficienţei energetice. . materialele folosite şi natura agenţilor termici şi parametrii lor. Principalele componente ale alocaţiilor financiare aferente unui proiect sunt: • Costuri de capital sau investiţii efective (directe). • Durata de implementare a proiectui este sub un an. Pentru instalaţiile frigorifice cu compresie este între 150-300 €/kWf instalat. • Cheltuieli cu dobânzile creditului. Ea depinde de tipul constructiv şi gradul de complexitate al aparatului. • Cheltuielile curente de producţie (operare şi mentenanţă) sunt scăzute. • Izolarea termică a echipamentelor şi a conductelor. Diversitatea foarte mare a proiectelor. Instalaţiile frigorifice sunt cu compresie şi absorbţie. Investiţia specifică pentru astfel de proiecte poate avea valori de până la 140 €/corp de iluminat. Ea depinde de tipul cazanului. • Schimbătoare de căldură. 1-2 % din investiţia efectivă. Investiţia specifică în cazane de abur şi de apă fierbinte variază între 30-80 €/kWt instalat. tipului arzătorului. se prezintă valorile orientative ale investiţiilor şi costurilor de operare si mentenanţă pentru diferite proiecte de eficienţă energetică.

La aceste aspecte de natură tehnică se adaugă şi factori economico-finanaciari.• Centrale de cogenerare. Aceste condiţii de natură tehnică. o Pentru centrale de cogenerare cu turbine cu gaze 700-900 €/kWe instalat. o Degradarea în timp a izolaţiilor aferente instalaţiilor. . ceea ce conduce la creşterea pierderilor de căldură către exterior şi odată cu acestea a consumurilor energetice aferente compensării acestor pierderi şi cheltuielile anuale cu energia consumată (componentă a fluxurilor anuale de venituri şi cheltuieli). ceea ce conduce la creşterea consumului specific şi anual de combustibil şi odată cu acesta a componentei cheltuieli anuale cu combustibilul (din fluxul de venituri şi cheltuieli aferent). valorile fiind între 1800-4500 €/aparat. Investiţia depinde de tipul constructiv (cu diafragmă. energie termică şi electrică). • Aparate de măsură. cuptoare care utilizează combustibil clasic). conductelor. electromagnetic. însoţite de creşterea cheltuielilor aferente consumurilor energetice (combustibil. pentru abur între 2300-9000 €/aparat. astfel pentru combustibil gazos investiţia specifică este între 150-1700 €/aparat. cu turbină. aceşti factori se pot modifica independent (deprecierea în timp a unor proprietăţi tehnice) sau dependent (organizare şi conducere defectuoasă) de cei ce le gestionează. voltmetre. Investiţiile în centralele de cogenerare depind de tipul motorului termic folosit. echipamentelor. o Debitmetre. rezervoarelor de stocare. o Pentru centrale de cogenerare cu motoare cu ardere internă 700-1000 €/kWe instalat. investiţia specifică este între: o Pentru centrale de cogenerare cu turbine cu abur 800-1100 €/kWe instalat. Pentru acest tip de proiecte investiţiile specifice sunt: o Pentru energie electrică (ampermetre. datorată depunerilor pe suprafeţele de schimb de căldură. care apar cuantificate în fluxurile financiare aferente acestor proiecte. Factorii de natură tehnică care pot modifica fluxurile financiare (fluxul de venituri şi cheltuieli) pe parcursul duratei exploatării proiectelor. Vortex. în timpul exploatării proiectelor implementate. o Decalibrarea aparatelor de măsură şi control poate conduce la măsurători false. pentru apă între 150-500 €/aparat. de diametrul conductei şi de tipul agentului energetic vehiculat. o Contoare de căldură. care caracterizează echipamentele şi instalaţiile energetice. Astfel. volumetric). se pot reflecta ulterior în aspecte economice. care caracterizează mediul economic la un anumit moment de timp. Aspecte tehnice de impact asupra fluxurilor financiare pe parcursul duratei de exploatare Implementarea proiectelor de eficienţă energetică se face având în vedere anumite condiţii tehnice. Pe durata de viaţă. o Pentru centrale de cogenerare cu ciclu mixt gaze-abur 900-1200 €/kWe instalat. în momentul punerii în aplicare a acestor soluţii de creştere a eficienţei energetice. Caracteristicile tehnice ale diverselor instalaţii şi echipamente care se pot modifica în timp (aferente tipurilor de proiecte de eficienţa energetică prezentate anterior) sunt: o Scăderea randamentelor (cazane. wattmetre) între 150-200 €/aparat. Investiţia depinde de mărimea consumului şi natura agentului termic. se pot sintetiza în următoarele aspecte: • Modificarea în timp a caracteristicilor tehnice ale echipamentelor şi instalaţiilor energetice.

dar în marea majoritate creditele sunt contactate în valută. • Riscul ratei de schimb valutar. Acest tip de risc depinde de structura acţionariatului societăţii sau de structura grupului din care face parte compania. Acesta creşte atunci când creşte numărul acţiunilor companiei sau grupului deţinut de către o singură persoană fizică sau juridică. Tipuri de risc pentru proiectele de eficienţă energetică Implementarea proiectelor de eficienţă energetică poate implica următoarele riscuri: • Risc corporativ.• Modificarea parametrilor iniţiali şi a caracteristicilor fluxurilor energetice (combustibil. pentru a diminua acest risc operaţiunile de schimb valutar trebuie efectuate fără întârzieri. Creşterea nivelului termic a agenţilor termici conduce la apariţia coroziunii. de exemplu obţinerea de licenţe. o Modificarea regimurilor hidraulice şi termice (în special în cazul conductelor de transport. Riscul extern depinde de factori pe care compania la un moment dat nu îi poate controla. Această măsură reduce şi riscul de ne plată a creditului. o Modificarea calităţii apei. Riscul de tehnologie apare atunci când tehnologia folosită este nouă şi inovatoare. În acest caz trebuie verificat dacă acea tehnologie este prezentă pe plan mondial şi care sunt feedback-urile pentru ea. Rambursarea creditului poate fi afectată şi de funcţionalitatea companiei. • Riscul tehnic. • Funcţionarea la sarcini parţiale a instalaţiilor şi echipamentelor (modificarea in o timp a încărcării agregatelor tehnologice. Riscul extern mai include şi riscul pieţei pe care operează compania. o Modificarea în timp a caracteristicilor şi parametrilor combustibililor utilizaţi: putere calorifică inferioară. o Managementul energiei pe durata de viaţă a proiectului implementat. • Modificarea gradului de simultaneitate a consumurilor energetice componente (în cazul proiectelor de eficienta energetică complexe). De obicei. aer. De obicei. Acest tip de risc trebuie asigurat foarte bine prin garanţii. schimbătoarelor de căldură). temperatură. energie termică. ceea ce conduce la modificarea condiţiilor şi caracteristicilor arderii. preţurile la unele produse care sunt stabilite de autorităţi naţionale. ceea ce conduce la apariţia unui risc a ratei de schimb valutar. Implicarea unui acţionar majoritar al companiei în politică ar putea avea un efect negativ asupra business-ului. La elementele de natură tehnică menţionate se adaugă si următoarele elemente care pot influenţa semnificativ fluxul de venituri şi cheltuieli. Include riscul de punere în funcţiune şi riscul de tehnologie folosită. concesii. Riscul politic face parte la fel din riscuri externe. având drept consecinţă reducerea coeficientului global de schimb de căldură. toate operaţiile financiare în România sunt efectuate în RON. care trebuie evaluată pe o perioadă cel puţin egală cu perioada creditului. conduce la creşterea consumurilor energetice. agent termic. care de obicei trebuie să acopere peste 100 % din valoarea creditului şi trebuie să fie cât mai „lichide” din punct de vedere al unei posibili vânzări a lor. Acest tip de risc depinde de planul de afaceri al companiei şi de implementarea lui. Riscul de punere în funcţiune trebuie diminuat prin încheierea a unor contracte de punere în funcţiune cu companii specializate. • Riscul de rambursare a creditului. • Risc extern. Uneori apare şi riscul legat de creşterea capacităţii de producţie. presiune. care afectează suprafeţele de schimb de căldură. de variaţia preţurilor la purtătorii de energie. . energie electrică). inclusiv riscul competiţiei de pe acea piaţă. turbinelor). cu consecinţe asupra suprafeţelor de schimb de căldură. pe durata de viaţă a proiectelor energetice: o Variaţiile în timp a preţurilor combustibililor utilizaţi. cuptoarelor. a cazanelor. • Riscul de business. de implementarea diferitor programe (de exemplu programele legate de protecţia mediului). de exemplu preţul la energia electrică care în unele cazuri este stabilit de către ANRE.

MJ. preţ (tarif). parametrii. tensiune. Situaţia consumurilor energetice ale organizaţiei pentru ultimul an financiar încheiat Consumurile energetice pentru ultimul an financiar Tipul purtătorului de energie consumat Combustibil gazos tip A Combustibil gazos tip B Combustibil lichid tip A Combustibil lichid tip B Combustibil solid tip A Energie electrica tip A Energie electrica tip B Abur tip A Abur tip B Apa fierbinte tip A Apa fierbinte tip B Aer comprimat tip A Aer comprimat tip B Cantitatea anuală Masă sau volum Conţinut de energie Cost unitar Cost anual . sursă de livrare etc. Gcal) De energie consumat 2001 2002 2003 2004 2005 Combustibil gazos tip A Combustibil gazos tip B Combustibil lichid tip A Combustibil lichid tip B Combustibil solid tip A Energie electrica tip A Energie electrica tip B Abur tip A Abur tip B Apa fierbinte tip A Apa fierbinte tip B Aer comprimat tip A Aer comprimat tip B Observaţii: Purtătorii de energie de tipul A. compoziţie.FORMULARE TIP RECOMANDATE PENTRU ÎNTOCMIREA AUDITULUI ENERGETIC ÎN VEDEREA EVALUĂRII EFICIENŢEI EGNERGETICE A UNUI CONTUR INDUSTRIAL Situaţia statistică a consumurilor energetice anuale pe ultimii 5 ani de activitate Consumuri energetice anuale Tipul purtatorului Consumul anual de energie (MWh. B sau C se deosebesc prin putere calorifică.

energie utilă ieşită şi pierderile de energie. Consumul energetic aferent activităţii direct productive (consumatori finali. eventual organizaţi pe centre de consum energetic) Consum energetic productiv Felul purtătorului de energie consumat u. Acest tabel trebuie completat cu o listă a consumatorilor alimentaţi şi o schemă a sistemului de distribuţie a energiei. El generează unul sau mai multe fluxuri utile de energie direct utilizabilă. care nu apare în mod distinct în acest tabel. cu două feluri de energie electrică etc. după caz.m. Analiza transformatorilor interni de energie Sensul fluxului de energie Natura fluxului de energie Energie electrica Combustibil tip A Combustibil tip B Aer comprimat Alte cheltuieli de funcţionare Cheltuieli totale anuale Energie electrica Energie mecanica Căldură sub forma de abur Căldură sub forma de apa fierbinte Aer comprimat Pierderi energetice Cantitate anuala Cost unitar Cost anual mil lei Intrări în contur Ieşiri din contur Observaţii: Un transformator de energie poate avea un consum propriu de energie. dar care se poate deduce prin diferenţa între energia intrată. Cost unitar Consumuri defalcate pe subsisteme A B C Total consum productiv Cantita Cost te Energie electrică Combustibil gazos Combustibil lichid Abur Apă fierbinte Aer comprimat Total Volum activitate Observaţii: Şi în cazul consumatorilor finali se poate întâmpla ca aceştia să fie alimentaţi cu două feluri de combustibili.Analiza fiecăruia dintre transformatorii interni de energie din interiorul conturului de bilanţ general. .

dar poate fi relevantă în anumite cazuri.m. eventual organizaţi pe centre de consum energetic) Consum energetical activităţilor indirecte Felul purtătorului de energie consumat u. u. Cost unitar Consumuri defalcate pe categorii Intern Aprovizionare Desfacere Total consum transport Cantitate Cost Situaţia resurselor energetice conturului de bilanţ dat Natura şi caracteristicile R.S. Dacă acest lucru nu este posibil dintr-un motiv oarecare.E. formularele se pot combina.m Cost unitar Consumuri defalcate pe subsisteme A B C Total consum neproductiv Cantitate Cost Iluminat electric Încălzire spaţii Apă caldă menajeră Ventilare Condiţionare aer Apă rece Total Observaţii: Defalcarea consumului total între activităţile direct productive şi cele neproductive sau indirect productive pentru fiecare centru de consum energetic nu este obligatorie. Intensitatea maximă a fluxului secundare disponibile la nivelul Situaţia Resurselor Energetice Secundare Cantitate anuală Posibilităţi pentru Reducere Recuperare Recuperare internă externă .Consumul energetic aferent activităţilor indirect productive (consumatori finali.m. Consumul de energie pentru activitatea de transport intern şi extern Consum energetic al activităţilor de transport Felul purtătorului de energie consumat Benzină Motorină Ulei Energie electrică Total Greutate transportată x kilometraj parcurs Consum specific cumulat u.

care are ca obiectiv îmbunătăţirea eficienţei energetice. De aceea ca principală recomandare a fost: Recuperarea căldurii fizice a gazelor de ardere la cuptoarele de coacere pentru preîncălzirea aerului de ardere.M.EXEMPLE DE APLICAŢII A UNOR PROIECTE DE EFICIENŢĂ ENERGETICĂ Exemplu 1. • Situaţia actuală . . Combustibilul utilizat este gazul natural. η1 Temperatură gaze de ardere la evacuarea din cuptor Temperatură aer de ardere mN3/h % o C o C 60 22 380 20 Întocmirea auditui energetic. Valoare Consum de combustibil (gaz natural) Randament .Recuperarea căldurii fizice a gazelor de ardere la cuptoarele de coacere pentru preîncălzirea aerului de ardere Proiectul de creştere a eficienţei energetice propus pentru un cuptor industrial. Schema de încadrare a recuperatorului de căldură este prezentată în figura următoare Cuptor Arzător Ventilator aer Recuperator La coş Contur de bilanţ 2 Schema de amplasare a recuperatorului de căldură. constă în recuperarea căldurii fizice a gazelor de ardere.Caracterizarea energetică a cuptorului industrial anterior aplicării soluţiei de creştere a eficienţei energetice. a pus în evidenţă principalele puncte sau zone de ineficienţă ale conturului industrial. Concluziile auditului au subliniat faptul că eficienţa energetică este scăzută la nivelul cuptoarelor de coacere. este sintetizată în tabelul următor: Mărimi energetice caracteristice cuptorului de coacere Mărime energetică U. ca primă etapă a unui program de acţiune coerent. aparţinând sectorului alimentar.

5 produse tehnologice la intrarea şi ieşirea din camera de lucru 6. respectiv preîncalzit 4.10 gaze de ardere fierbinţi. respectiv la evacuarea în mediul ambiant tft temperatura materialelor tehnologice la intrarea în camera de lucru tp temperatura produselor finite 3. tg. după recuperare. pentru un cuptor. B2 debitul de combustibil consumat înainte. respectiv preîncalzit Vg1. respectiv după preîncălzirea aerului de ardere Soluţia de recuperare aplicată este o recuperare internă a resurselor energetice secundare (RES).8 9 ventilator de aer. de natură termică (gaze de ardere). Recuperarea internă se caracterizează prin încadrarea în fluxul tehnologic a recuperatorului de căldură. a b Schema de principiu a recuperării căldurii sensibile a gazelor de ardere pentru preîncălzirea aerului de ardere a cuptorului de coacere: a . Vg2 volumul de gaze de ardere înainte. tai temperatura aerului rece. respectiv reci 7.cu preîncalzirea aerului de ardere 1 2 camera de lucru a cuptorului de coacere combustibil (gaz natural) G cantitatea de produse tehnologice realizate Va1. Constă în recuperarea căldurii sensibile a gazelor de ardere la cuptoarele de coacere în scopul preîncălzirii aerului de ardere (PA) În cele ce urmează se vor prezenta modul de aplicare şi rezultatele (efectele) acestei măsuri de creştere a eficienţei energetice. respectiv preîncalzit tg1. Va2 volumul de aer rece. tgev temperatura gazelor de ardere la iesirea din camera de lucru înainte de recuperare.fără preîncalzirea aerului de ardere. Schemele de principiu a recuperării căldurii sensibile a gazelor de ardere evacuate din cuptorul de coacere sunt prezentate în figura următoare.11 aer de ardere rece.• Soluţia propusă. respectiv de gaze de ardere preîncalzitor de aer B1. b . . respectiv dupa preîncălzirea aerului de ardere tae.

mN3/h mN3/an mN3/an % % % an tCO2/an mN3/an tCO2/an Tip indicator energetic energetic energetic energetic energetic energetic economic ecologic ecologic ecologic Valoare indicator 51 346800 61200 15 28 67 1.6 1224 134.2 134. δ Durata brută de recuperare a investiţiei. Concluzie: Soluţia propusă este eficient a fi implementată..M.M. comparativ cu soluţia de referinţă Reducerea contribuţiei la epuizarea rezervelor naturale.Indicatorii de eficienţă aferenţi recuperării căldurii sensibile a gazelor de ardere pentru preîncălzirea aerului de ardere la cuptorul de coacere sunt sintetizaţi în tabelul următor: Cuantificarea proiectului de eficienţă energetică Denumire indicator Consum orar de combustibil . B2 Economia absolută anuală de combustibil. B2h Consum anual de combustibil. QPA – căldura efectiv recuperată prin preîncălzirea aerului de ardere . ΔB Economia relativă de combustibil. conducănd la economii de resurse energetice primare simultan cu reducerea emisiilor de noxe în atmosferă. Eficienţa economică este cuantificată prin termenul de recuperare determinat. ΔIPA – investiţiile suplimentare aferente soluţiei de recuperare implementată (PA). DRB Reducerea emisiilor de CO2. Valoare Temperatură aer preîncălzit Temperatură gaze de ardere la evacuare din cuptor (la funcţionarea cu PA) Suprafaţă de schimb de căldură Coeficient de exces de aer o o C C 248 130 302 1. η2 Grad de recuperare a gazelor de ardere.5mm.2 m2 - • Evaluarea proiectului de eficienţă energetică . Δb Randament cuptor (cu PA). cu dimensiunile φ45*2. ΔERN Reducerea efectului de seră. . tip bloc compus din 400 de ţevi netede de oţel. ΔC – economia de cheltuieli aferente economiei de combustibil realizată prin recuperare din care se scad cheltuielile anuale cu energia electrică consumată suplimentar (aferentă diferenţei de putere electrică necesară antrenării ventilatorului de aer şi gaze de ardere. în condiţiile menţionate din exemplul analizat.căldura conţinută de gazele de ardere la evacuarea din cuptor . cu o valoare sub valoarea termenului de recuperare normat aferent acestui tip de proiect.Tipul de recuperator de căldură pentru preîncălzirea aerului de ardere (PA) utilizat este un recuperator cu ţevi netede de oţel.Principalele caracteristici ale recuperatorului de căldură sunt sintetizate în tabelul următor: Caracteristicile principale ale recuperatorului de căldură Mărime caracteristică U.6 ERN = Σi (mi/a) a=50 ani GWP=Σi (GWPi*mi) GWP CO2 = 1 GWP CH4 = 35 Observaţii B2h = 60 mN3/h B2=408000 mN3/an ΔB=B1 – B2 Δb=(B1 – B2)/ B1 η1=22 δ = Qga/QPA DRB=ΔIPA/ΔC Notaţiile folosite în tabel au următoarele semnificaţii: Qga . ΔGWP U. în cazul implementării preîncălzitorului de aer).

temperatură la care au loc transformări ale cuarţului. de la circa 9000C la circa 6200C. Curba de ardere – influenta răcirii rapide (cuptorul tunel de la SC SICERAM SA Sighişoara) . Finalmente. dar mai reduse decât în faza de RR. Important este că în procesul de RR întreaga stivă de produse să-şi modifice la fel temperatura şi să se evite ca anumite zone ale ei să coboare în mod rapid sub temperatura de 5730C. De aceea sunt importante forma şi direcţia jeturilor de aer rece cu care se realizează răcirea produselor până la temperatura de circa 6200C. Temperatura produselor poate fi redusă cu viteze de răcire ridicate. cu importante variaţii de volum în produs şi deci cu pericol de apariţie de fisuri / crăpături în produs dacă răcirea ar fi bruscă. datorită trecerii prin punctul de temperatură 5730C. urmând ca în intervalul de temperatură 620 – 5200C răcirea să se facă lent. INDUSTRIA CERAMICII DE CONSTRUCŢII . prin valorificarea aerului cald recuperat de la cuptor.R.Soluţii de succes – RACIREA RAPIDĂ A PRODUSELOR ARSE Generalităţi Răcirea Rapidă (RR) se poate realiza după ce produsele părăsesc zona de ardere. de până la 1000C/h. cu viteze ridicate. Efecte • Reduce lungimea cuptorului proiectat cu acest sistem de răcire. • Creşte gradul de recuperare a căldurii sub formă de aer cald de la cuptor. cu viteze reduse. • Creşte productivitatea cuptorului proiectat astfel sau existent în exploatare. produsele pot fi răcite iarăşi intensiv. • Reduce consumul de combustibil la uscătoria de produse. sub 5200C.1. la care s-a adoptat R.

000 m3N gaz natural.R Produsele fiind răcite rapid după zona de ardere se obţin următoarele efecte benefice pentru cuptorul în ansamblul : • se scurtează zona de răcire a cuptorului şi deci lungimea totală a acestuia. Aerul insuflat pe o anume zonă este extras din cuptor la temperatura de 300-3200C fiind dirijat şi valorificat la uscătoria de produse. Aplicabilitatea soluţiei • La toate cuptoarele tunel. se scurtează.Importanţa R. • se obţine o recuperare termică crescută de la cuptor valorificând căldura extrasă cu aerul cald care a răcit produsele în acest interval de temperatură.000 kJ/h (pentru un cuptor cu capacitatea de producţie de 240 t/zi). cu puterea calorifică 8. • Extracţia de aer cald nu trebuie să strice echilibrul hidraulic al cuptorului. de la intrare la ieşire din cuptor. Modulele de insuflare aer rece/extracţie aer cald se repetă de mai multe ori încât să se ajungă la răcirea produselor până la circa 6200C. Cum se realizează Se insuflă aer rece atmosferic în cuptor. În acest fel nu extrage din cuptor decât aerul insuflat pentru răcire. crescînd astfel productivitatea cuptorului. dirijat astfel încât acesta să nu atingă direct produsele şi să răcească cât mai uniform stiva de produse pe toată înălţimea şi lăţimea sa. ceea ce înseamnă anual (300 zile/an) echivalentul termic a 466.500 kcal/m3N. menţinând zona de presiune neutră între finalul zonei de ardere şi începutul zonei de răcire rapidă. • ciclul total al produselor. Elemente importante • Nici o zonă a stivei de produse nu trebuie răcită brusc prin punctul de temperatură 5730C. economisiţi la uscătoria de produse . • Termoelementele care comandă în mod automat insuflarea de aer în cuptor trebuie să fie astfel amplasate încât să reprezinte cu adevărat temperatura care caracterizează produsele în aceea zonă. sub formă de aer cald.300. o cantitate de căldură de circa 2. indiferent de lungime • Insuflarea de aer rece se poate face fie prin boltă fie prin pereţii laterali • Extracţia de aer cald se poate face prin boltă (de regulă) sau prin pereţii laterali • Implementarea soluţiei se poate aplica fără opriri de durată mare a cuptorului Efecte economice Prin răcirea produselor de la circa 9000C la circa 6200C se recuperează util.

pentru diferite etape tehnologice? Se cunoaşte curba de consum energie electrică la bateriile de cocsificare şi la instalaţiile auxiliare? Exista un sistem care să limiteze consumul de electricitate în orele de vârf? Există echipamente care funcţionează în prezent in perioada orelor de vârf şi care pot fi reprogramate pentru funcţionare în afara orelor de vârf? Pot fi oprite anumite echipamente neesenţiale în perioada de vârf prin utilizarea automatelor programabile. după răcire? Se controlează calitatea amestecului de cărbuni? Se practică lucrul cu o structură optimizată calitativ? Se cunoaşte temperatura şi greutatea şarjei umede? Se cunoaşte umiditatea produselor de cocsificare? Există înregistrări privind cantitatea zilnică de şarjă umedă? Se cunoaşte temperatura cocsului la ieşirea din camerele de evacuare? Se poate determina volumul de gaz brut de cocserie? Temperatura din camerele de încălzire este monitorizată? Se utilizează procedura de oprire a echipamentelor de producţie şi a celor auxiliare. PREALABIL AUDITULUI ENERGETIC Conform art.CHESTIONAR PENTRU AUTOEVALUAREA EFICIENŢEI ENERGETICE A PROCESELOR METALURGICE. atunci când procesul de producţie este oprit? Există o strategie de înlocuire a motoarelor electrice vechi cu unele noi. precum şi a utilajelor şi mecanismelor aferente bateriei? Există control automat sau semiautomat al arderii combustibilului gazos în baterii? Procesul de cocsificare se conduce automat? o Valori ale parametrilor de proces care influenţează consumurile energetice √ √ √ √ √ √ o Modul de consum energie electrică şi combustibili √ √ √ √ . cu performanţe energetice ridicate? Există un program de reparaţii periodice ale zidăriei. care să poată răspunde unor chestionare. trebuie să dispună de un ”sistem propriu de evidenţă şi monitorizare a consumurilor energetice”. Chestionar aferent producerii cocsului o Necesarul de energie şi combustibili √ √ √ √ √ √ √ √ Se cunoaşte consumul de combustibil gazos la bateriile de cocsificare. conţin întrebări specifice fiecarei etape din fluxul tehnologic integrat. sau de către operatori? Se cunoaşte puterea calorifică inferioară şi temperatura combustibilului gazos utilizat? Se cunoaşte temperatura gazului brut de cocserie. Chestionarele prezentate în continuare.b din Legea 199/2000 compartimentele energetice din uzinele siderurgice cu flux integrat. 12. cât şi pentru a ajuta la elaborarea bilanţurilor energetice de către persoane atestate. utilizate atât pentru auto-monitoring.

sau de către operatori? Se cunosc puterea calorifică inferioară şi temperatura combustibilului gazos utilizat? Se cunoaşte productivitatea maşinilor de aglomerare? Se poate determina temperatura amestecului de şarjă? Se fac determinări pentru aflarea conţinutului de apă din şarjă? Se cunoaşte consumul specific de minereu? Dar consumul specific de cocs.Chestionar aferent producerii aglomeratului o Necesarul de energie şi combustibili √ √ √ √ √ √ Se cunoaşte consumul de combustibil gazos de la cuptorul de aprindere. cu performanţe energetice ridicate? S-au luat măsuri pentru prevenirea aspiraţiei de aer fals pe lângă cărucioarele benzii de aglomerare? Se are în vedere recuperarea căldurii fizice a gazelor arse şi insuflarea acestora pe banda de aglomerare? o Valori ale parametrilor de proces care influenţează consumurile energetice √ √ √ √ √ √ √ √ √ o Modul de consum energie electrică şi combustibili √ √ √ Chestionar aferent producerii fontei o Necesarul de energie şi combustibili √ √ √ √ √ √ √ Se cunoaşte consumul de combustibil gazos de la caupere. pentru diferite etape tehnologice? Se cunoaşte curba de consum energie electrică la maşinile de aglomerare şi la instalaţiile auxiliare? Există un sistem care să limiteze consumul de electricitate în orele de vârf? Există echipamente care funcţionează în prezent în perioada orelor de vârf şi care pot fi reprogramate pentru funcţionare în afara orelor de vârf? Pot fi oprite anumite echipamente neesenţiale în perioada de vârf prin utilizarea automatelor programabile. pentru diferite etape tehnologice? Se cunoaşte curba de consum energie electrică la caupere şi la instalaţiile auxiliare de la furnale? Există un sistem care să limiteze consumul de electricitate în orele de vârf pentru instalaţiile auxiliare? Există echipamente care funcţionează în prezent în perioada orelor de vârf şi care pot fi reprogramate pentru funcţionare în afara orelor de vârf? Pot fi oprite anumite echipamente neesenţiale în perioada de vârf prin utilizarea automatelor programabile. cu unele noi. sau de către operatori? Se cunoaşte puterea calorifică inferioară şi temperatura gazului utilizat? Se cunoaşte temperatura aerului de combustie? . respectiv calcar? Există înregistrări prin care să se determine consumul specific de retur aglomerat? Exista analizoare pentru determinarea concentratiei de oxigen din gazele arse? Este monitorizată temperatura aglomeratului la ieşirea de pe banda de aglomerare? Se monitorizează rezultatul determinărilor de calitate a aglomeratului? Se utilizează procedura de oprire a echipamentelor de producţie şi a celor auxiliare. atunci când procesul de producţie este oprit? Există o strategie de înlocuire a motoarelor electrice vechi şi a exhaustoarelor.

atunci când procesul de producţie este oprit? Există o strategie de înlocuire a motoarelor electrice vechi şi a exhaustoarelor. respectiv calcar? Există înregistrări prin care să se poată determina consumul specific de aglomerat? Există analizoare pentru determinarea concentraţiei de oxigen din gazele arse. la caupere? Este monitorizată temperatura vântului rece şi a vântului cald de la caupere? Se fac înregistrări referitoare la durata răcirii cauperului? Există o strategie pentru diminuarea cantităţii specifice de zgură la optimizarea compoziţiei chimice a fontei? o Modul de consum energie electrica si combustibili √ √ √ √ Se utilizează procedura de oprire a echipamentelor de producţie şi a celor auxiliare. cu performanţe energetice ridicate? S-au luat măsuri pentru creşterea durabilităţii gurilor de vânt.o Valori ale parametrilor de proces care influenţează consumurile energetice √ √ √ √ √ √ √ √ √ Se cunoaşte productivitatea furnalului? Se poate determina temperatura fontei la evacuare? Se cunoaşte consumul specific de minereu de fier? Dar consumul specific de cocs. cu unele noi. praf de cărbune. prin îmbunătăţirea materialului şi a sistemului de răcire? Se are în vedere creşterea capacităţii de răcire a mantalei furnalului? Chestionar aferent producerii oţelului în convertizor o Necesarul de energie şi combustibili √ √ √ √ √ √ √ √ √ Se cunoaşte consumul specific de oxigen si gaze inerte. pentru diferite etape tehnologice? Se cunoaşte curba de consum energie electrică la instalaţiile auxiliare de la convertizor? Există un sistem care să limiteze consumul de electricitate în orele de vârf pentru instalaţiile auxiliare? Există echipamente care funcţionează în prezent în perioada orelor de vârf şi care pot fi reprogramate pentru funcţionare în afara orelor de vârf? Pot fi oprite anumite echipamente neesenţiale în perioada de vârf prin utilizarea automatelor programabile. sau de către operatori? Se cunoaşte căldura specifică a oţelului lichid? Se cunoaşte temperatura oţelului lichid la evacuarea din convertizor? Ce acţiuni se întreprind pentru diminuarea volumului de resuflări? Ce influenţă are asupra consumului de energie micşorarea ciclului şarjei cu un minut? Dar creşterea anduranţei căptuşelii refractare cu 5%? .

respectiv 800 V în secundarul transformatorului cuptorului?) Se face controlul riguros al calităţii şi cantităţii materialelor încărcate în cuptorul cu arc? Dar controlul riguros al oxigenului insuflat prin lance? Se are în vedere îmbunătăţirea etanşărilor la nivelul deschiderilor cuptorului? Se realizează preîncălzirea oalelor de turnare? Dar urmărirea optimizării ciclului oalelor de tratament şi turnare? o Modul de consum energie electrică şi combustibili √ √ √ √ . dar consumul specific de fier vechi? Există înregistrări pentru determinarea consumului specific de electrozi? Dar cantitatea de zgură evacuată? Sunt programe de topire adaptate pe faze tehnologice în cuptorul cu arc electric? Dar de tratare a oţelului lichid în oala de turnare? Se realizează compensarea puterii reactive pentru a respecta valorea limită a factorului de putere? Se lucrează cu rest lichid?. dar cu zgura spumantă? Se are în vedere creşterea puterii transformatoarelor şi a tensiunii în secundar către domeniile performante (SUHP – 1000 kVA/t. respectiv dolomita?. cu unele noi. cu performanţe energetice ridicate? Se face controlul riguros al calităţii şi cantităţii materialelor încărcate în convertizor? Dar controlul riguros al oxigenului insuflat prin lance? Se are în vedere recuperarea căldurii chimice a gazului de convertizor? o Modul de consum energie electrică şi combustibili √ √ √ √ Chestionar aferent producerii oţelului în cuptorul cu arc electric o Valori ale parametrilor de proces care influenţează consumurile energetice √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ Se cunoaşte productivitatea cuptorului cu arc? Se poate determina cantitatea materialelor de adaos? Se are în vedere preîncălzirea fierului vechi? Se cunoaşte consumul specific de var. pentru a fi eventual utilizate ca RES? Este monitorizat volumul de aer aspirat în hotă? Este masurată temperatura finală a oţelului? Se poate intensifica insuflarea oxigenului şi ameliora randamentul total? Se utilizează procedura de oprire a echipamentelor de producţie şi a celor auxiliare. varului dolomitic? Există înregistrări prin care să se poată determina consumul specific de fontă veche? Dar cantitatea de zgura evacuată? Există analizoare pentru determinarea concentraţiei de CO din gazele arse evacuate. atunci când procesul de producţie este oprit? Există o strategie de înlocuire a exhaustoarelor.o Valori ale parametrilor de proces care influenţează consumurile energetice √ √ √ √ √ √ √ √ Se cunoaşte productivitatea convertizorului? Se poate determina temperatura materialelor de adaos? Se cunoaşte consumul specific de var şi dolomită? Dar consumul specific de fier vechi? Se monitorizează calitatea varului.

pe etape tehnologice? Se cunoaşte curba de consum electricitate al instalaţiilor auxiliare la cuptorul cu arc? Există un sistem care să limiteze consumul de electricitate în orele de vârf pentru instalaţiile auxiliare? Există echipamente care funcţionează în prezent în perioada orelor de vârf şi care pot fi reprogramate pentru funcţionare în afara orelor de vârf? Pot fi oprite anumite echipamente neesenţiale în perioada de vârf prin utilizarea automatelor programabile. pentru utilizarea maximă a capacităţii cuptorului? Există o strategie de înlocuire a ventilatoarelor pentru aerul de combustie şi a exhaustoarelor. sau de către operatori? Se cunoaşte căldura specifică a oţelului lichid? Se cunoaşte evoluţia temperaturii oţelului lichid în cuptorul cu arc electric şi în oala de turnare? Chestionar aferent producerii laminatelor o Valori ale parametrilor de proces care influenţează consumurile energetice √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ o Se cunoaşte productivitatea laminoarelor? Se cunoaşte cantitatea şi temperatura materialului de laminat? Se cunoaşte scoaterea de metal? Se cunoaşte consumul specific de apă de răcire? Dar debitul şi temperatura gazelor arse? Există înregistrări prin care să se poată determina cantitatea de tunder rezultată? Se urmăresc diagramele de încălzire specifice pentru fiecare tip de laminat pe grupe de oţeluri şi tip de tratament termic? Se realizează recuperarea căldurii gazelor evacuate din cuptoare? Se realizează controlul presiunii în cuptor. iar atunci când condiţiile tehnologice permit. cu performanţe energetice ridicate? Se măreşte temperatura metalului în cuptor. atingerea valorii optime de 2% O2 în gazele uscate evacuate? Se cunoaşte consumul specific de combustibil al cuptoarelor de încălzire şi tratament? Se ştie curba de consum electric a instalaţiilor auxiliare la laminoare şi cuptoare? Se poate limita consumul de electricitate în orele de vârf pentru instalaţiile auxiliare? Există echipamente care funcţionează în prezent în perioada orelor de vârf şi care pot fi reprogramate pentru funcţionare în afara orelor de vârf? Pot fi oprite anumite echipamente neesenţiale în perioada de vârf prin utilizarea automatelor programabile. cu conductivitate termică mică? Se urmăreşte minimizarea pierderilor de căldură în timpul nefuncţionării cuptorului prin închiderea uşilor şi etanşeizarea cuptorului? Necesarul de energie şi combustibili √ √ √ √ √ √ o Modul de consum energie electrică şi combustibili √ √ √ √ √ √ . în vederea prevenirii pătrunderii aerului rece în cuptor.o Necesarul de energie şi combustibili √ √ √ √ √ √ Se cunoaşte consumul specific de oxigen şi gaze inerte. prin sincronizarea optimă cu turnarea? Se are în vedere îmbunătăţirea etanşărilor la nivelul uşilor de evacuare şi la orificiile din pereţii cuptorului? Se urmăreşte menţinerea temperaturii minime exterioare a cuptorului. sau de către operatori? Se cunoaşte temperatura la evacuarea din cuptor a laminatelor? Este programată producţia. respectiv scăpărilor de gaze arse? Se urmăreşte minimizarea raportului aer/combustibil. cu unele noi. prin utilizarea unor materiale de izolaţie uşoare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful