MEMORIUL DE PREZENTARE

I. Denumirea proiectului: LUCRĂRI DE INSTALARE CONDUCTOR PROTECTIE TIP OPGW PE LEA EXISTENTĂ 220 KV PORTILE DE FIER I – CETATE II. Titular - numele companiei: C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA S.A. SUCURSALA DE
TRANSPORT CRAIOVA

- adresa poştală: Craiova, str. Brestei nr. 5, jud. Dolj - numărul de telefon, de fax şi adresa de e-mail, adresa paginii de internet: tel.
0251/307100, fax 0251/307108

- numele persoanelor de contact: ing. Constantin Rusoiu, Sef Serv. Investitii - director/manager/administrator: Director ing. Ion Merfu - responsabil pentru protecţia mediului : Doru Raditoiu, Inspector mediu. III. Descrierea proiectului: - un rezumat al proiectului;
Caracteristici constructive LEA 220 kV Porţile de Fier I – Cetate este construită ca linie dublu circuit, pe stalpi dublu circuit, cu exceptia stalpilor 20a si 20b, care sunt stalpi simplu circuit. Unul din cele doua circuite merge la statia Cetate iar celalalt circuit merge la statia 220 kV Calafat. Principalele date constructive ale LEA existente de 220 kV d.c Porţile de Fier I – Cetate sunt următoarele: LEA 220 kV Porţile de Fier I – Cetate face parte din artera LEA 220 kV Porţile de Fier I – Cetate – Calafat şi s-a executat în perioada 1969 – 1970 pe baza proiectelor de execuţie întocmite de ISPE SA, în conformitate cu prevederile Normativelor pentru construcţia liniilor de energie electrică peste 1000V – 1L1 – 67 şi PE 104/71; tensiunea nominală este de 220 kV; LEA este de tipul dublu circuit; lungimea totală a LEA pe care urmează a fi instalat conductor de protecţie tip OPGW este de 87,392 km. Protecţia anticorozivă a liniei Protecţia anticorozivă a fost realizată astfel: profilele metalice ale stâlpilor prin vopsitorii; elementele metalice din oţel din componenţa lanţurilor de izolatoare şi conductoarelor, prin zincare electrolitică sau la cald; electrozii şi platbanda din componenţa prizelor de pământ prin zincare. Unele deschideri de traversare a drumurilor naţionale şi a cursurilor de apă cu lungimi mai mari de 100 km, au fost prevazute cu balizaj de zi prin vopsirea stâlpilor adiacenţi în culori, alternativ, alb-roşu.
1

Conductoarele LEA LEA este echipată cu 6 conductoare active tip ALOLN 450/75 mm2 (un conductor pe fază), iar protecţia împotriva loviturilor de trăsnet este realizată cu un conductor din aluminiuoţel ALOLS 160/95 mm2. Caracteristicile tehnice ale acestor conductoare sunt următoarele:
Caracteristici Conductoare active
- Secţiunea nominală - Diametrul total - Greutatea linear ă (negresat) - Secţiunea nominală a aluminiului - Secţiunea nominală a oţelului 0 - Rezistenţa electric ă la 20 C - Sarcina nominală de rupere - Modul de elasticitate - Coeficientul de dilatare

UM
mm mm kg/m 2 mm 2 mm Ω/km daN 2 daN/mm 0 1/ C
2

ALOLN 450/75 mm
520,6 29,25 1.828 445,1 75,5 0,0655 15422 7545 -5 1,867 x 10

2

Caracteristici Conductor de protecţie
- Secţiunea nominală - Diametrul total - Greutatea linear ă (negresat) - Secţiunea nominală a aliajului de aluminiu - Secţiunea nominală a oţelului aluminat - Sarcina nominală de rupere - Modul de elasticitate - Coeficientul de dilatare

UM
mm mm kg/m 2 mm 2 mm daN 2 daN/mm 0 1/ C
2

OLALS 160/95 mm
260,3 20,75 0,751 163,4 96,9 12000 10748 -5 1,519x10

2

Conductoarele de protecţie sunt conectate galvanic la fiecare stâlp, în general cu acelaşi tip de conductor. Protecţia la vibraţii este asigurată pe conductoarele active şi pe conductoarele de protecţie cu amortizoare de vibraţii de tip Stockbridge. Montajul conductoarelor active şi al conductoarelor de protecţie s-a realizat în concordanţă cu normele de siguranţă cerute de reglementările în vigoare la realizarea LEA. Conductorul tip OPGW va consta din 36 F.O. tip Simplu Mod decalate Non-Zero Dispersie, în conformitate cu standardul ITU-T G655 pentru transmisii optice. Deoarece producătorii livrează de obicei conductor de protecţie tip OPGW 160/95 mm2 pe tamburi de max. 5,0 km, panourile de OPGW vor fi conectate la cutii de joncţiune. În cazul traversărilor de DN, CF electrificate, cursuri de apă conform normativelor şi legislaţiei în vigoare, acestea se vor balizara cu balize sferice, care se vor monta pe OPGW, întrucât nu sunt două conductoare de protecţie. Conductoarele tip OPGW se vor proteja împotriva vibraţiilor atât la prinderea în cleme cât şi la prinderea antivibratoarelor pe ele, cu manşoane alcătuite din spire preformate. La prinderile conductoarelor active nu se vor prevede manşoane alcătuite din spire preformate. Izolatoarele LEA, cleme şi armături Izolaţia liniei este foarte diversa, compusă din lanţuri de izolatoare formate cu izolatoare capă-tijă de sticlă (PS 16, CTS 120, PSG 12), de porţelan (K3, 2025), sau cu izolatoare tija de porţelan (VKLS 75/21, VKLS 85/21). Pe linie sunt prezente următoarele tipuri de lanţuri de izolatoare: - lanţuri simple de susţinere; - lanţuri duble de susţinere; - lanţuri simple de întindere; - lanţuri duble de întindere,
2

echiparea făcându-se funcţie de tipul stâlpului şi importanţa traversărilor din respectiva deschidere (dacă se impun sau nu condiţii de siguranţă mărită). Fundaţiile LEA Fundaţiile stâlpilor au fost proiectate şi realizate ţinând seama de condiţiile hidrologice şi geologice ale solului, reliefului şi a condiţiilor de inundabilitate ale zonei de amplasare a liniei, pe de o parte, şi de tipurile de stâlpi şi condiţiile de funcţionare, pe de altă parte. Fundaţiile stâlpilor sunt realizate din beton, turnate in-situ, independente pentru fiecare picior al unui stâlp (cvadribloc). Prize de legare la pământ Majoritatea stâlpilor au prize naturale, iar unii stâlpi sunt prevăzuţi cu prize de pământ artificiale confecţionate din platbandă de oţel zincată 40x4 mm (legată în diagonala la două picioare ale stâlpilor). Valoarea proiectată pentru rezistenţele prizelor de pământ în condiţiile specifice de teren ale zonelor traversate de linie este de maxim 10 Ω. Din punct de vedere geomorfologic, traseul liniei traversează versantul stâng al Dunării şi afluentul său Ogaşul Sf. Petru, coborând apoi în zona de terase cuprinse între Localităţile Magheru şi Topolniţa. Deci, geomorfologic, traseul liniei electrice aeriene se înscrie atât pe zona de luncă a Dunării cât şi pe terasele acesteia. Pe parcursul traseului se identifică următoarele zone de relief: - teren accidentat în zona Gura Văii-Magheru; - teren neted de terasă în zona Magheru-staţia Tr. Severin. Terenul străbătut de linie din zona Tr. Severin la Cetate, face parte din două unităţi: zona Tr. Severin – Hinova şi Rogova – Cetate, aparţinând teraselor medii şi superioare a Dunării, în timp ce zona Hinova – Rogova aparţine podişului Getic. Din punct de vedere geologic, terenul întregului traseu este constituit din roci sedimentare slabe (nisipuri, pietrişuri, loesuri, argile nisipoase, argile marnoase) aparţinând formaţiunilor geologice mai mari. Pe tronsonul cuprins între Hinova şi până în zona Vânju Mare, se dezvoltă formaţiuni sedimentare ce aparţin Cuaternarului-Holocen inferior şi superior şi, litologic, sunt alcătuite din nisipuri fine, prafuri nisipoase-argiloase şi pietriş cu nisip. Pe tronsonul cuprins între pârâul Apa Jienei şi DJ Vânju Mare – Cetate, se dezvoltă formaţiuni sedimentare ce aparţin Pleistocenului mediu şi superior, cu aceeaşi alcătuire litologică ca şi cea a Holocenului. Deosebirea stratigrafică între cele două formaţiuni s-a făcut pe considerente paleontologice. Între DJ Vânju Mare – Cetate şi zona Cetate – Calafat, formaţiunile sedimentare aparţin Pleistocenului inferior care sunt, litologic, alcătuite din nisipuri cu pietriş, iar pe suprafaţa granulelor au o peliculă de oxizi de fier sau mangan, ce le conferă o culoare roşiatică. Structura întregului pachet este torenţială. La partea superioară se găseşte un pachet de argile prăfoase cu caracter loessoid cu grosimi variabile. Deci, pe traseul LEA nu s-au întâlnit fenomene fizico-geologice actuale care să pună în pericol stabilitatea construcţiei. Singurele fenomene fizico-geologice existente în zona traseului liniei sunt mici ravene (spălări de material fin) create de apele de precipitaţii în lungul drumurilor de câmp din zona colinară, care însă nu pun în pericol stabilitatea stâlpilor. Hidrologic, zona de de început a traseului este în zonă de stâncă, lipsită de cursuri de apă. În zona din apropierea staţiei Tr. Severin, traseul LEA este în apropiere de pârâul Crihala, pânza de apa subterană este la baza pietrişurilor de terasă la adâncimea de 10-15 m. În
3

căreia îi corespunde: .c. Din această cauză. sulfatică şi magneziană asupra betoanelor. Dintre acestea numai Pârâul Topolniţa şi Valea Rogova au albii majore mai largi. Porţile de Fier I – Cetate.c.7sec În vecinătatea traseului LEA 220 kV d. Chimismul apelor subterane – Conform buletinelor de analiză.coeficient ag conf. puterea va creşte la maximum 305 MW. Zona de Sud-Vest a Sistemului Energetic Naţional se caracterizează printr-un important excedent de energie electrică datorat marilor centrale hidroelectrice amplasate pe Dunăre. P 100-1/2006 0. în anumite condiţii. s-a constatat că aceasta nu prezintă agresivitate faţă de betoane. Performanţele necorespunzătoare ale aparatajului au dus la ieşirea din sincronism a grupurilor şi extinderea avariilor şi. s-au înregistrat perturbaţii seismice. cu momente de inerţie mici şi sunt foarte sensibile la scurtcircuite produse pe LEA de 110 kV din zonă.perioada de control (colţ) 0. Centralele sunt echipate cu grupuri bulb. pentru a îndreptăţi luarea unor măsuri speciale de protecţie. cu bazine de recepţie mici. CHE Porţile de Fier II + Gogoşu. Singura linie de evacuare la tensiunea de 220 kv este LEA Porţile de Fier – Reşiţa cu o capacitate de 600 MW. amplasate în această zonă produc în prezent o putere maximă de 275 MW. În concluzie.12g . conform Normativulului P 100-1/2006. Perturbări seismice Traseul LEA 220 kV d. elaborat de Departamentul Construcţiilor şi Lucrărilor Publice. prin intermediul staţiei 220/110 kV Cetate. conform criteriului Mundlein. apa subterană întâlnită prezintă o agresivitate foarte slab carbonică. Nodul 400/220 kV Porţile de Fier nu îndeplineşte criteriul n-1. Cele două centrale sunt racordate în prezent la tensiunea 110 kV. producându-se în aceste cazuri ieşirea din sincronism a grupurilor şi.continuare. ele formându-se din terasele Dunării sau din Platforma Getică. albii adânci şi au apă numai în perioadele ploioase. se poate afirma că aceste perturbaţii nu afectează în vreun fel structura metalică a stâlpilor sau configuraţiile fundaţiilor. puterea fiind evacuată prin aceste reţele spre zonele de consum sau. Pentru evacuarea excedentului de putere din zona Porţile de Fier sunt 3 AT-uri 400/220 kV. În urma analizelor chimice de apă prelevată din aluviuni şi din Dunăre pentru amenajarea Porţile de Fier II. în reţelele locale ale SC DFEE Electrica Oltenia SA.c. racordul se află în zona D de seismicitate. respective Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II + Gogoşu cât şi centralelor termoelectrice din bazinul carbonifer Oltenia. Porţile de Fier I – Cetate sunt situate. elementele LEA 220 kV d. . a fost necesară introducerea unor instalaţii de 4 . dar amplitudinea lor a fost de nivel scăzut. de aceea. Cetate şi Calafat constituie un nod energetic important care colectează excedentul de putere al zonei Porţile de Fier II şi CET Halânga şi are legătură cu o zonă de consum importanta – Reşiţa –Timişoara – Arad.justificarea necesităţii proiectului. Porţile de Fier I – Cetate nu se dimensionează la condiţiile de cutremur. către nodul RET Porţile de Fier I. a grupurilor din CHE Porţile de Fier I. Drobeta Turnu Severin. Zona Porţile de Fier. iar după retehnologizările celor două centrale. conform STAS 3349/83 şi o agresivitate corozivă faţă de metale. văile care sunt traversate de linie sunt neimportante.

unde există un disponibil de putere ce poate fi evacuat prin reţeaua de 110 kV sau prin intermediul staţiei 220/110 kV Cetate către nodul Porţile de Fier I. traversează DN 6.c. Porţile de Fier I – Cetate este descris in continuare: LEA 220 kV d.c. Planul de perspectivă al RET. CF simplă electrificată Dr. Porţile de Fier I – Cetate este existent. comunelor Corlăţel. înlocuirea conductorului de protecţie existent se va face prin metoda tip „fir pilot”. Reşiţa. Izvorul Bârzii. Livezile. PdF I – Cetate/Calafat pentru conectarea acestei noi staţii şi realizarea extinderii staţiei 220 kV Cetate (în contextul dezvoltării reţelei electrice de transport din zona de sud vest a Sistemului Energetic Naţional este necesară şi extinderea staţiei 220 kV Cetate – această lucrare este în curs de realizare). În ultimii ani au fost efectuate acţiuni de retehnologizare în staţiile acestor două centrale dar nu s-a remarcat o îmbunătăţire esenţială a funcţionarii deoarece – aşa cum au arătat analizele efectuate – sunt necesare retehnologizări ale aparatajului şi protecţiilor şi în alte staţii din zonă. Din aceste cauze. Şimian. Cetate şi Calafat pentru sporirea nivelului de siguranţă în funcţionarea SEN. Soluţia pentru creşterea nivelului de siguranţă în funcţionarea reţelelor electrice de transport din zonă cât şi pentru scăderea pierderilor tehnologice în reţelele. Lucrările constau în realizarea staţiei 220 kV Ostrov 2 x 200 MVA. Traseul LEA 220 kV d.c. Rogova. Tr. Hinova. compus din 36 fibre optice tip G.automatizare pentru descărcarea grupurilor în cazul unor avarii simple pentru evitarea pierderii stabilităţii. Cujmir şi Obârşia de Câmp. La CET Halânga evacuarea excedentului de putere pune de asemenea probleme. în vecinătatea localităţii Corlăţel. lucrările necesare evacuării puterii din CHE Porţile de Fier II + Gogoşu printr-o staţie proprie 220 kV.c. realizarea racordului intrare-ieşire în LEA 220 kV d. s-a propus schimbarea soluţiei de evacuare în SEN a energiei produse în CHE Porţile de Fier II. racordată printr-o LEA 220 kV dublu circuit la LEA 220 kV Portile de Fier I – Cetate existentă. 30 km). înlocuindu-se conductorul de protecţie clasic tip OLALS 160/95 mm2 Utilitatea publică şi/sau modul de încadrare în planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului Traseul LEA 220 kV d. pe traseul cel mai scurt (aprox. Arad. Severin – Timişoara. s-au înregistrat pierderi de energie produsă. E 70 Dr. Concomitent se va realiza şi instalarea conductorului de protecţie cu fibră optică încorporată tip OPGW 160/95 mm2. intră în munte. Timişoara. în special în reţelele de 110 kV ale SC DFEE Electrica Oltenia SA. Ostrovu Mare–RET (LEA 220 kV Porţile de Fier I – Cetate) trece prin teritoriile administrative ale municipiului Drobeta Turnu Severin şi ale comunelor Brezniţa Ocol. Perioada 2004 – 2008 şi orientativ 2014”. Punghina. Urmare analizei de sistem şi calcule tehnico-economice efectuate de SC ISPE SA în cadrul lucrării „Studiu privind optimizarea reţelei de transport şi distribuţie în zona staţiilor Drobeta Tr.Severin. trece printre 5 . În final. LEA pleacă din incinta staţiei Porţile de Fier. astfel încât afectarea ecosistemului să fie minimă. Severin – Timişoara. Vânători. Tr. este asigurată prin realizarea evacuării puterii din CHE Porţile de Fier II + Gogoşu în reţeaua zonală de 220 kV printr-o staţie 220/110 kV amplasată în vecinătatea hidrocentralei. prin realizarea unei staţii electrice de 220 kV la Ostrovu Mare. CN Transelectrica SA a promovat prin „Planul de Perspectivă al RET Perioada 2004 – 2006 şi orientativ 2014”.655 pe LEA 220 kV Porţile de Fier I – Cetate. Aspecte asemănătoare s-au constatat şi în zona Porţile de Fier II + Gogoşu. oraşului Vânju Mare.

LEA străbate zona colinară de la Sud-Est de oraşul Drobeta Turnu Severin. Tr. Tr. LEA 220 kV d. De aici. Dc Maglavit Poiana Mare şi Dj Calafat .Poiana Mare. caracterizată prin relief accidentat şi văi adânci. E 79 Craiova – Calafat. în prima porţiune (până la borna nr.7 km Vest de localitatea Gura Văii. traversează DN 6. trece la est de localitatea Recea. Porţile de Fier – Cetate – Calafat urmează în general o direcţie de la Nord-Vest către Sud-Est. LEA trece pe lângă zona aeroportului Drobeta Turnu Severin. a oraşului Drobeta Turnu Severin. Traseul trece în continuare pe la Nord de localităţile Piatra Albă. după care urcă pe dealuri. cu excepţia primei părţi. Traseul LEA se orientează spre Sud şi se înscrie paralel cu culoarul de LEA 110 kV existent mergând pe un aliniament până la drumul de acces spre Dudaş (ce se bifurcă din DN Turnu Severin – Filiaşi) unde traversează DN şi se îndreaptă spre râul Topolniţa. E 70 Filiaşi – Dr. subtraversează LEA 400 kV Porţile de Fier – Urecheşti şi Porţile de Fier – Slatina. la cca. Tr. 0. traseul merge pe dealurile din zona Simian apropiindu-se de LEA 110 kV Vânju Mare. trece la nord de localitatea Cerneţi. zona muntoasă din NordVestul localităţii Drobeta Turnu Severin. traversează CF dublă electrificată Bucureşti – Timişoara şi DN 6.limitele intravilanelor loc. E 70 Dr. traversează DN 67 Dr. 14 accesul la linie este foarte dificil. Severin – Tg Jiu şi drumul comunal Dealul Viilor. traseul LEA 220 kV se încadrează în culoar comun cu LEA 110 kV Tr. trece la nord de localitatea Cerneţi. Linia traverseaza Dj Simian – Bistriţa. 6 . Tr. pe lîngă care merge până la localitatea Traian (cca. LEA pleacă din staţia electrică Porţile de Fier I. cu relief de deal şi văi largi. Traseul în detaliu poate fi descris astfel: Traseul LEA 220 kV d. pe care-l traversează. 175. 1 până la borna nr. traversează CF şi DN Tr. În continuare. situată la Est de oraşul Drobeta Turnu Severin. CF simplă neelectrificată Craiova – Calafat.c. Astfel. Severin – Timişoara şi intră în zona de munte.Fântânile Negre. Severin – Gura Văii. 300 m de canton. Severin. Severin. apoi face un colţ spre Est. Porţile de Fier I – Cetate – Calafat porneşte de la staţia electrică 400/220/110 kV Porţile de Fier I situată la cca. Severin – Craiova. până la borna nr. Apoi. când se face ocolirea. Dj Cujmir – Braniştea. Dj Vinatori – Branistea. LEA are direcţia Nord – Est mergând în culoar comun cu liniile de 220 kV existente. Tr.Oreviţa Mare. Cerneti şi Satu Nou. După traversarea DN 6 şi a CF Turnu Severin – Timişoara. străbate o porţiune mică de pădure şi traversează valea pârâului Jidoştiţa. CF simplă electrificată Dr. DN 56. Severin – Timişoara. trece la est de localitatea Cirjei. traversează Dj Craiova – Cetate. traversează Dj Rogova – Livezile. la o distanţă ce variază între 40 şi 50 m. De la borna nr. traversează Dc Poroiniţa . Severin – Tg Jiu. pe la nord. 15 km) de unde se îndreaptă spre zona deluroasă de la nord de Vânju Mare. Breznita Ocol si Magheru. ocolind viile şi plantaţiile dintre localităţile Satu Nou şi Simian. printre limitele intravilanelor localităţilor Breznita Ocol si Magheru. Traseul liniei traversează. Dj Traian . de câmpie. 28 şi 65 traseul liniei se înscrie într-o zonă plană. Dj Roşiori – Bunghina. trece printre localităţile Izimsea şi Obirşia de Câmp. Între bornele nr. Tr. 28). c. traversează CF dublă electrificată Bucureşti – Timişoara şi DN 6. E 70 Filiaşi – Dr. traversează pârâul Drincea. De aici. treversează DN 67 Dr. trece la est de localitatea Cujmir. Dc Vinju Mare – Balacita.

De la Goanţa. respectiv Calafat. cutia de joncţiune şi clemele de fixare a OPGW pe stâlpul 99).O. după care merge paralel cu LEA 20 kV Cetate – Salcia intrând în staţia 220/110 kV Cetate şi continuând spre Calafat. Punghina. traseul liniei electrice se înscrie în zona de câmpie a Olteniei de Sud-Vest. Din punct de vedere juridic. Hinova. cutia terminală şi clemele de fixare a OPGW pe stâlpul terminal) până la cadrul staţiei cablul tip OPUG din staţie până la cutiile de distributie.  La stâlpul 295 din LEA 220 kV d. Cujmir şi Obârşia de Câmp şi un teritoriu administrativ din cadrul judeţului Dolj – comuna Cetate.c.O. LEA traversează DJ Craiova – Cetate. urmând a fi amplasat în deschiderea 173 – 174. traversează DJ Rogova – Livezile. Cetate – Porţile de Fier I existentă (RET). Cetate. cu zone plane întinse. trecând pe la marginea de Est a pădurii Fulga.392 km şi traversează 13 teritorii administrative din cadrul judeţului Mehedinţi – Drobeta Turnu Severin. cutia de joncţiune şi clemele de fixare a OPGW pe stâlpi) Lungimea traseului LEA este de 87. DJ Cujmir – Braniştea. stalp care pe linia existentă se va numerota 173N. Simian. fragmentate pe alocuri de terase şi văi puţin adânci. Rogova. DC Vinju Mare – Balacita. suprafeţele de teren necesare realizării investiţiei sunt: proprietate privată a statului (primării. Limita de muncă a Proiectului este:  La staţia electrică Portile de Fier 1: echipamentul pentru OPGW (cu 36 F. În dreptul acestui drum naţional. Livezile. până în apropierea DN Tr. 173. având la bază datele rezultate din ridicările topometrice executate în anul 2003 de firma SC PRIMUL MERIDIAN SRL Slatina. Vânători. înscriindu-se paralel cu DN. Roşiori şi Vânători şi la vest de localităţile Punghina şi Goanţa.) cu accesoriile aferente (seturile de întindere. DN 56. Detaliile privind traseul LEA 220 kV Porţile de Fier I – Cetate sunt prezentate în planurile 2-ED-275 „Plan de încadrare în zonă” şi 1-ED407 şi 1-ED-408 „Plan de situaţie – stâlpii 1-209 respectiv stâlpii 209 – 295”. 20 m de stâlpul existent nr. Ostrovu Mare–RET unde se face conexiune intrare – ieşire în LEA 220 kV d. care se va dezafecta. Izvorul Bârzii.  La stâlpul 99 din LEA nouă 220 kV d. trece la est de localitatea Cirjei. În această zonă şi până la cele două staţii de capăt.) cu accesoriile aferente (seturile de întindere. traseul se apropie de Cujmir şi se înscrie la baza terasei superioare a zonei din apropierea localităţilor Cujmir şi Obârşia de Câmp. traseul LEA face un colţ. la Sud de localitatea Corlăţel şi Valea Anilor. traversează DC Poroiniţa – Fântânile Negre. trece printre localităţile Izimsea şi Obirşia de Câmp. DJ Traian – Oreviţa Mare. DC Maglavit Poiana Mare şi DJ Calafat . CF simplă neelectrificată Craiova – Calafat. echipamentul pentru conductor de protecţie tip OPGW (cu 36 F. DJ Vinatori – Branistea.În continuare. 7 . traversează pârâul Drincea. trece la est de localitatea Recea. la aprox. Corlăţel. Severin – Calafat. Vânju Mare.c. trece la est de localitatea Cujmir. societăţi agricole/societăţi comerciale cu capital privat).Poiana Mare. traseul LEA ocoleşte un obiectiv militar pe la Nord şi Vânju Mare pe la Est. Brezniţa Ocol.c. echipamentul pentru conductor de protecţie tip OPGW (cu 36 F. DJ Roşiori – Bunghina. trece pe la Est de localităţile Recea. societăţi comerciale cu capital de stat) şi proprietate privată persoane fizice şi juridice (asociaţii. Cetate – Porţile de Fier I existentă (RET).O.) cu accesoriile aferente (seturile de întindere. E 79 Craiova – Calafat. Linia traverseaza DJ Simian – Bistriţa.

Linia se va echipa cu un conductor de protecţie cu fibră optică înglobată de tip OPGW. sunt în curs de obţinere avizele şi acordurile solicitate. Porţile de Fier I – Cetate”.2012.c.profilul şi capacităţile de producţie. (care răspunde pozitiv la restricţiile impuse pentru limitarea influenţelor în LTc). În vederea efectuării lucrărilor de executie a lucrarii „Instalare conductor de protecţie tip OPGW pe LEA 220 kV d. .Obiectivul “LEA 220 kV d. . alte structuri.formele fizice ale proiectului (planuri. datorita impactului urmatorilor factori determinanti: . . Porţile de Fier I – Cetate” se incadreaza in categoria “C” – constructie de importanta normala. Se prezintă elementele specifice caracteristice proiectului propus: .OPGW 160/95 mm2 cu 36 F. care servesc la explicitarea documentatiei sunt atasate prezentei.durata de utilizare. Procese tehnologice Valorile limită atinse prin tehnicile propuse de titular Protecţia împotriva supratensiunilor atmosferice se realizează folosind conductoare de protecţie.c. .2012.c. Toate planurile si tabelele necesare explicitarii documentatiei sunt atasate prezentei. Numărul de antivibratoare care se montează pe conductorul de protecţie intr-o deschidere este urmatorul (cerinţă minimă): . judeţul Dolj. s-a eliberat de către Consiliul Judetean Mehedinti. . 8 . respectiv dreapta deschiderii. LEA 220 kV d. 9/9484/26.planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului. materiale de construcţie etc. conductor de protectie cu fibră optică încorporată. Certificatul de Urbanism nr.01.necesitatea adaptarii la conditiile locale de teren si de mediu. În vederea efectuării lucrărilor de executie a lucrarii „Instalare conductor de protecţie tip OPGW pe LEA 220 kV d. 1/9687/04. In conformitate cu reglementarile in vigoare. Porţile de Fier I – Cetate”. inclusiv orice suprafaţă de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi amplasamente). câte unul în stânga. STAS 12604/5-90. iar pentru protecţia împotriva tensiunilor de atingere şi de pas. clădiri. Conductoarele de protecţie ale liniei vor fi protejate împotriva vibraţiilor prin montarea de antivibratoare tip Stockbridge cu patru frecvenţe.01.pentru deschideri ≤ 330 m: 2 antivibratoare. În conformitate cu cerinţele din Certificatelor de Urbanism. pe teritoriul judeţului Dolj (comuna Cetate).O. Caracteristicile tehnice ale echipamentelor au fost prezentate mai sus .) Toate planurile cu dispozitiile generale ale stalpilor si caracteristicile echipamentelor.volum de munca si de materiale. stâlpii se vor lega la pământ conform prevederilor din STAS 12604/4-8-90.implicare ecologica. pe teritoriul judeţului Mehedinţi. Porţile de Fier I – Cetate se incadreaza in clasa II de importanta. Certificatul de Urbanism nr.c. s-a eliberat de către Primăria Cetate.

În cazul traversărilor de DN.0655 15422 7545 -5 1. Caracteristicile tehnice ale acestor conductoare sunt următoarele: Caracteristici Conductoare active .4 96. câte două în stânga.Coeficientul de dilatare UM mm mm kg/m 2 mm 2 mm daN 2 daN/mm 0 1/ C 2 OLALS 160/95 mm2 260.Sarcina nominală de rupere .Secţiunea nominală a oţelului aluminat .descrierea proceselor de producţie ale proiectului propus.9 12000 10748 -5 1.75 0. care se vor monta pe OPGW.Modul de elasticitate .Secţiunea nominală . Montajul conductoarelor active şi al conductoarelor de protecţie s-a realizat în concordanţă cu normele de siguranţă cerute de reglementările în vigoare la realizarea LEA. mărimea. respectiv dreapta deschiderii. La prinderile conductoarelor active nu se vor prevede manşoane alcătuite din spire preformate.pentru deschideri > 330 m: 4 antivibratoare.Secţiunea nominală a aluminiului .5 0. capacitatea.828 445.867 x 10 Caracteristici Conductor de protecţie . 9 . în general cu acelaşi tip de conductor.Secţiunea nominală a aliajului de aluminiu .519x10 Conductoarele de protecţie sunt conectate galvanic la fiecare stâlp. energia şi combustibilii utilizaţi..751 163. în conformitate cu standardul ITU-T G655 pentru transmisii optice. Protecţia la vibraţii este asigurată pe conductoarele active şi pe conductoarele de protecţie cu amortizoare de vibraţii de tip Stockbridge. iar protecţia împotriva loviturilor de trăsnet este realizată cu un conductor din aluminiuoţel ALOLS 160/95 mm2. Conductoarele tip OPGW se vor proteja împotriva vibraţiilor atât la prinderea în cleme cât şi la prinderea antivibratoarelor pe ele. Materialele şi echipamentele utilizate vor fi achiziţionate de la furnizori care respectă cerinţele tehnice: LEA este echipată cu 6 conductoare active tip ALOLN 450/75 mm2 (un conductor pe fază). acestea se vor balizara cu balize sferice.6 29.3 20. cu manşoane alcătuite din spire preformate. tip Simplu Mod decalate Non-Zero Dispersie. nu este cazul .Greutatea linear ă (negresat) .Greutatea linear ă (negresat) .Secţiunea nominală .1 75.Diametrul total . Deoarece producătorii livrează de obicei conductor de protecţie tip OPGW 160/95 mm2 pe tamburi de max. produse şi subproduse obţinute.Rezistenţa electric ă la 20 C .Sarcina nominală de rupere . CF electrificate. panourile de OPGW vor fi conectate la cutii de joncţiune. cu modul de asigurare a acestora. nu este cazul . 5. .25 1. cursuri de apă conform normativelor şi legislaţiei în vigoare.Modul de elasticitate .Secţiunea nominală a oţelului 0 . în funcţie de specificul investiţiei.Coeficientul de dilatare UM mm mm kg/m 2 mm 2 mm Ω/km daN 2 daN/mm 0 1/ C 2 ALOLN 450/75 mm2 520. întrucât nu sunt două conductoare de protecţie.O.Diametrul total .descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (după caz).materiile prime.0 km. Conductorul tip OPGW va consta din 36 F.

evaluarea accesului şi a daunelor şi aceştia vor fi angajaţi permanent pe durata lucrărilor de construcţie pe porţiunea acoperită de respectivul funcţionar. Toate materialele rămase vor fi înlăturate după montaj. Acolo unde Contractorul produce pagube peste limita indicată sau peste un anumit nivel pe care Beneficiarul îl consideră maxim.racordarea la reţelele utilitare existente în zonă. iar costurile suplimentare vor fi deduse din banii datoraţi Contractorului. nu este cazul . Combustibilii şi lubrifianţii vor fi asiguraţi de către operatorul economic care va fi selectat prin licitaţie publică să execute lucrările de construcţie şi reconstrucţie ecologică. Gropile vor fi 10 . Daune aduse culturilor şi proprietăţilor Contractorul va lua toate măsurile pentru a evita distrugerea terenului. Beneficiarul va despăgubi proprietarii pentru distrugerea recoltei sau a proprietăţii cât şi pentru noile căi de acces de-a lungul LEA. culturilor etc şi se va asigura că lucrările sunt supravegheate adecvat pentru ca daunele să fie minime. acesta va anunţa Beneficiarul. Alimentarea utilajelor cu combustibili şi lubrifianţi se va face pe suprafeţe impermeabilizate. Contractorul este responsabil pentru obţinerea de la Beneficiar a program cu accesul în teren cu detalii privind cerinţele speciale ale proprietarilor afectaţi. necesare realizării lucrărilor care fac obiectul acestui Contract. pentru a reduce daunele produse culturilor. Căi de acces Căile de acces pentru care este necesar acordul proprietarilor vor fi asigurate de către Beneficiar pentru a permite Contractorului să execute lucrările din Contract. Aprovizionarea mijloacelor de transport cu combustibili şi schimbul de ulei se va face la staţiile de alimentare cu combustibili. proprietăţii. atunci Beneficiarul va negocia şi rezolva această problemă. Dacă în aceste circumstanţe Contractorul nu va reuşi să stabilească şi să plătească aceste compensaţii. va fi responsabil pentru compensări. . responsabil de anunţarea proprietarilor privind începerea lucrărilor. Protecţia proprietăţilor şi a animalelor Contractorul va limita deplasarea echipelor şi a echipamentului pe culoarul liniei sau pe căile de acces aprobate. Dacă Beneficiarul confirmă că apariţia acestor daune este inevitabilă. fără a afecta factorii de mediu şi biodiversitatea.căi noi de acces sau schimbări ale celor existente. Înainte de a începe lucrul pe orice proprietate. în ceea ce priveşte acordul de acces în teren. atunci Contractorul va fi responsabil pentru refacere şi/sau pentru compensări. livezilor sau proprietăţilor şi va face eforturi pentru a evita degradarea terenurilor. iar Contractantul va continua lucrările conform indicaţiilor date de Beneficiar. Contractorul este.Energia electrică va fi asigurată de grupuri generatoare mobile. Contractorul va angaja suficienţi funcţionari pentru relaţii cu publicul. de asemenea. în aceeaşi stare ca şi la începerea lucrărilor. pentru a discuta cu proprietarii etc. Acolo unde Contractorul consideră că pentru desfăşurarea normală a lucrărilor nu pot fi evitate daunele. nu este cazul .descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia investiţiei. care vor fi evaluaţi de Beneficiar. iar terenul va fi lăsat curat.

locurile de utilizare a drumurilor de acces existente. iar numărul de drumuri noi de acces situate intre cele existente şi traseul LEA va fi minim. grădini sau alte terenuri peste care Beneficiarul decide că accesul nu este practicabil. Hărţile vor fi transmise cel târziu cu 2 luni înaintea realizării drumurilor de acces. Contractorul va lua măsurile necesare pentru a preveni daunele produse asupra proprietăţilor. necesar pentru a permite Contractorului să înceapă eliberarea culoarului de pomi şi vegetaţie pentru întinderea OPGW/conductor de protecţie clasic. iar în final Contractorul va fi răspunzător pentru orice pierdere sau distrugere datorată nerespectării cerinţelor de mai sus. Contractorul va evita utilizarea de drumuri de acces private. Contractorul va fi responsabil pentru notificarea în scris a Beneficiarului pentru toate distrugerile de culturi. Căi noi de acces in terenuri stabile Toate drumurile noi de acces necesare vor fi realizate cu amenajări minime. Contractorul va organiza depozite pentru materiale şi echipamente. pentru înlocuirea izolatoarelor din porţelan. . pe terenurile adiacente sau pe căile de acces aprobate. Orice distrugere a terenului acestora va trebui reparată astfel încât să nu existe nemulţumiri din partea proprietarului. Contractorul va fi direct răspunzător în faţa Beneficiarului pentru orice daună excesivă sau inutilă a culturilor sau a terenului ca rezultat al operaţiunilor sale. Contractorul va trebui să examineze traseul LEA şi hărţile furnizate de Beneficiar şi va trasa pe acestea drumurile de acces propuse în toate zonele liniei şi tipul de echipament sau de transport ce urmează sa fie efectuat. Contractorul va negocia cu proprietarii de teren pentru utilizarea terenurilor acestora ca spaţiu de depozitare. livezi. b ) Dreptul de a construi şi de a folosi drumurile pentru transportul materialelor şi efectuarea operaţiunilor de montaj.Lista de cantităţi. 11 . drumurilor şi altor zone asemănătoare vor fi corectate. proprietăţi etc. aparţinâd proprietarilor individuali. La începutul lucrărilor ce fac obiectul prezentului Contract. drumuri neîntreţinute de autorităţi. deteriorările şanţurilor. drumuri comunitare. iar terenul va fi redat în condiţiile iniţiale. Beneficiarul nu se obligă să pună la dispoziţie facilităţile menţionate simultan pentru toate traseele LEA din Contract dar va asigura Contractorului o activitate permanentă şi continuă. dacă este necesar. Accesul Beneficiarul va furniza următoarele facilităţi: a ) Dreptul de acces de-a lungul traseului liniei. cu condiţia să nu oblige Beneficiarul la despăgubiri excesive.acoperite. cu excepţia zonelor unde linia traversează clădiri. le va marca pe hărţi şi va trimite hărţile la Beneficiar care le va examina împreună cu Contractorul pentru stabilirea modificărilor necesare. pentru accesul la lucrări. teraselor. Hărţile vor indica tipul de acces care va fi construit. Contractorul va fi responsabil faţă de proprietarii de terenuri traversate de LEA pentru orice pagubă a proprietăţii personale rezultată din neglijenţă şi va remedia imediat daunele cauzate proprietăţii personale. fie pe culoarul liniei. precum şi pentru începerea altor lucrări specificate în Vol. Contractorul va alege accesele cele mai potrivite. zidurilor. porţilor. pe perioada executării lucrărilor Contractuale şi până la reinstalarea permanentă a gardurilor. c ) Dreptul de a transporta materiale de pe drumuri pe porţiunile continue ale liniei la punctele de acces agreate.

Când Contractorul are aprobarea de a utiliza drumurile comunitare existente care nu sunt administrate de autorităţi. Contractorul va nivela drumul pentru a preveni stagnarea apelor şi pentru a evita pe cât posibil eroziunea solului. Canale de scurgere Canalele de scurgere temporare trebuie incluse obligatoriu în construcţia drumurilor de acces şi vor fi construite în punctele joase ale noilor căi de acces. el va obţine consimţământul proprietarilor de teren şi se va angaja să întreţină drumul pe timpul construcţiei liniei la un asemenea standard încât traficul obişnuit să nu fie împiedicat în nici un fel.Noile căi de acces vor avea. (deluros). în teren abrupt. Contractorul va întreţine noile căi de acces pentru a se asigura că transportul materialelor nu este afectat. Înaintea utilizării unor astfel de drumuri de acces trebuie obţinut acceptul antreprenorilor terţi. pe baza unei plăţi raportate la zi-lucru. Din punct de vedere al aspectelor legate de protecţia mediului. Canalele de scurgere vor avea diferite mărimi şi se vor executa cu tuburi de ciment consolidate. Drenajele nu trebuie să fie blocate. la faza de recepţie. Toate canalele de scurgere trebuie incluse în preţul de regie al noilor drumuri de acces. au fost aprobate. Contractorul va lua măsurile necesare de precauţie pentru a evita deteriorarea malurilor râurilor. pentru accesul la punctele de lucru trebuie să se asigure că şanţurile de drenaj sunt protejate corespunzător. cu excepţia celor ale Beneficiarului. În timpul construcţiei drumurilor de acces. El va reda drumul în condiţii similare cu cele existente la începutul lucrărilor la linie. Planurile pentru drumurile de acces în imediata apropiere a punctelor de lucru. Costurile pentru construcţia noilor drumuri de acces vor fi incluse în preţul total având în vedere preţul respectivelor articole în devizul estimativ. Intersecţiile dintre noile drumuri şi drumurile existente nu vor stânjeni sau deteriora drumurile existente sau orice canal pentru drenaj al acestora. Drumuri de acces existente Acolo unde Contractorul utilizează drumuri administrate de autorităţi. acesta va indica Contractorului lucrările care sunt necesare pentru îmbunătăţire. suficiente pentru a preveni reţinerea apei la inundaţii în amonte de calea de acces. Protectia împotriva eroziunii şi protecţia mediului Prevenirea şi controlul eroziunii solului este de importanţă capitală pentru stabilitatea amplasamentele stâlpilor. Odată ce accesele. Contractorul va evita utilizarea drumurilor de acces aflate in exploatarea altor antreprenori. iar pe marginea drumului să fie montat un semn de avertizare pentru public. vor fi trimise Beneficiarului pentru aprobare. Dacă Beneficiarul doreşte îmbunătăţiri ulterioare la unele din acestea pentru o utilizare viitoare. Nici un drum de acces nu va fi amenajat lângă stâlpii existenti unde poate ameninţa stabilitatea fundaţiilor. Beneficiarul va asista Contractorul în negocierea cu persoanele sau organizaţiile responsabile pentru întreţinerea drumurilor. 3 m lăţime şi vor fi realizate în aşa manieră încât să prevină apariţia de torente sau eroziunea solului. în mod normal. vor fi finalizate următoarele lucrări: 12 . Beneficiarul va aproba tipurile de canale de scurgere propuse de Contractor. Intersecţia acestora cu noile cai de acces trebuie să fie netedă. în special la traversările acestora. Tuburile de ciment consolidate pot fi refolosite. Contractorul nu va folosi alte rute de acces fără o aprobare prealabilă a Beneficiarului. marcate pe hărţi.

metode folosite în construcţie. . etc la depozitele Beneficiarului. montarea seturilor noi de susţinere (227 buc. Ostrovu Mare – RET). conductorul tip OPGW urmând a fi protejat cu armor-rod. În porţiunile unde utilizarea ca fir pilot a conductoarului de protecţie care se demontează nu este posibilă. pe stâlpul nr.) pe conductorul de protecţie tip OPGW. proiectare.74 km. instalarea unor terminale “patchpanels” în staţiile electrice de capăt. al conductoarelor din oţel şi al clemelor şi armaturilor demontate la depozitele Beneficiarului. unde se va realiza conexiunea cu fibra optică de pe LEA susmenţionată. Contractorul va stabili procedura de înlocuire a conductorului de protecţie existent pornind de la cerinţa de a se utiliza acestea ca fir pilot pentru instalarea conductoarului OPGW. instalarea OPGW se va face numai prin metoda cu fir pilot. nu este cazul . demontarea conductorului de protecţie ALOLS 160/95 mm2 şi montarea unui conductor tip OPGW 160/95 în lungime de 94. Porţile de Fier I – Ostrovu Mare – Cetate. 13 .Ridicarea stâlpilor.c. montarea amortizoarelor de vibraţii (700 buc. întrucât nu se permite derularea OPGW pe pământ. Înainte de lansarea lucrării. Realizarea şi măsurarea prizelor de legare la pământ. Instalarea conductorului de protecţie tip OPGW presupune demontarea conductoarelor de protecţie existente şi instalarea conductoarelor OPGW în locul acestora. este necesară parcurgerea următoarelor etape: asigurarea de materiale. instalarea cutiilor de joncţiune şi a accesoriilor aferente pe stâlpi (28 cutii de joncţiune). unde este cazul. Instalarea completă a cablurilor cu fibră optică. instalarea cutiilor terminale în camerele de comandă. Transportul tamburilor. Eliberarea completă a traseului liniei şi a şantierelor temporare. se va monta o cutie de joncţiune OPGW160-OPGW160-OPGW160. teste şi recepţii.) şi întindere (67 buc. înlocuirea balizelor de avertizare vechi cu balize sferice.) pentru fixarea OPGW 160/95 la stâlpi şi a accesoriilor acestora.174 (99/103 pentru LEA 220 kV d. transportarea cantităţilor de rezervă şi a materialelor demontate în depozitele Beneficiarului ST Craiova. procedura va trebui aprobată de Beneficiar. a lăzilor goale.c. metoda cu căruciorul mobil fiind interzisă. Montarea izolaţiei tip compozit. montarea cablului subteran cu fibră optică OPUG între stâlpii terminali şi camerele de comandă.resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare. Transportul izolatoarelor înlocuite. curăţirea şi redarea terenurilor în starea iniţială. Întinderea conductoarelor active şi de protecţie. inclusiv protecţiile antifurt. confirmata prin teste optice. Descrierea lucrărilor de instalare a conductorului de protecţie tip OPGW În vederea realizării lucrărilor de înlocuire a conductorului de protecţie existent şi de montare a OPGW pe LEA 220 kV d.

). după operaţiunea de joncţionare a fibrelor optice. La stâlpii de întindere. Operaţiunea de joncţiune implică o mare precizie şi se face cu ajutorul unui echipament special.T. cutiile de joncţiune (28 buc. Instalarea conductorului de protecţie tip OPGW presupune următoarele accesorii: seturi de susţinere suspendate pentru fixarea OPGW 160/95 la vârfarele stâlpilor de susţinere (227 buc.Se menţionează că utilizarea conductorului de protecţie existent ca fir pilot este permisă în cazul în care rezistenţa mecanică a acestuia este cel mult egală cu rezistenţa mecanică a OPGW.). vor fi echipate cu cutii de joncţiune tip OPGW – OPGW şi bride de fixare a OPGW la montanţii stâlpului. După înlocuire. amortizoare de vibraţii – cu minimum patru frecvenţe de rezonanţă care asigură protecţia conductorului împotriva vibraţiilor eoliene (700 buc. Seturile de fixare ale OPGW includ şi legăturile la structura metalică a stâlpilor. seturi duble de întindere pentru fixarea OPGW 160/95 la vârfarele stâlpilor de întindere (39 buc. sistemele antifurt se montează sub cutiile de joncţiune şi au rol de protecţie a cutiilor şi a surplusului de OPGW (28 buc. fixarea OPGW se poate face în două variante: set de întindere care asigură continuitatea OPGW.). cu diametrul de 1 m. măsurării săgeţilor şi clemuirilor. care să asigure un rulaj continuu al firului pilot şi a OPGW în timpul balansului.). 296 amplasat în faţa staţiei Cetate. Prin joncţiune se asigură continuitatea fibrei optice având în vedere că lungimea de OPGW livrată este de circa 4 km în funcţie de tipul acestuia. Craiova. Ele se fixează de asemenea prin sistem menghină şi nu vor afecta structura de rezistenţă a stâlpilor. La stâlpul terminal nr. 1 amplasat în faţa staţiei Porţile de Fier I şi la stâlpul teminal nr. conductorul de protecţie existent va fi transportat în depozitele Beneficiarului – S. 14 .) – asigură protecţia contra factorilor de mediu a joncţiunilor fibrelor optice. Ele se fixează prin sistem menghină şi nu afectează structura de rezistenţă a stâlpilor. se prevede montarea unor cutii de joncţiune tip OPGW – OPUG. Aici se vor prevedea dispozitive speciale de prindere a rolelor. în scopul evitării atât a deformării OPGW cât şi a diminuării caracteristicilor optice ale fibrelor sau a distrugerii acestora. seturi simple de întindere pentru fixarea OPGW 160/95 la vârfarele stâlpilor de întindere (28 buc. O atenţie deosebită va fi acordată la stabilirea diametrelor minime pentru rolele de montaj şi la stabilirea unghiurilor de coborâre a OPGW la frâna şi la maşina de tras. bridele de fixare a surplusurilor de OPGW la structura stâlpului – asigură fixarea elicoidala a OPGW de structura acestuia. set de întindere care secţionează OPGW şi este prevăzut la stâlpii echipaţi cu cutii de joncţiune ale fibrelor optice.). Se atrage atenţia şi asupra rolelor care se vor monta pe stâlpii de întindere şi colţ intermediari şi pe stâlpii de susţinere în colţ. Bornele la care se realizează îmbinarea OPGW provenit de pe doi tamburi. bridele de fixare la structura stâlpului – asigură coborârea cablului optic şi fixarea lui la montantul stâlpului până la intrarea în cutiile de joncţiune. sub forma cilindrică.

). lungimile de coborâre devin rezervă pentru pierderile provenite din refaceri de joncţiuni ale fibrelor optice.c. sau circa 450 MW în ipoteza aportului de 220 MW din Kusjak. racordarea grupurilor din CHE Porţile de Fier II la SEN se va face printr-o staţie de 220/110 kV la Ostrovu Mare.planul de execuţie. se vor lua toate măsurile de siguranţă şi protecţie. exploatare. va fi degrevată/descărcată de o putere de circa 200-230 MW în regim normal.relaţia cu alte proiecte existente sau planificate. reţeaua de 110 kV din zonă. se va monta o cutie de joncţiune OPGW170-OPGW170-OPGW170 care va asigura conexiunea cu artera de fibră optică de pe LEA 220 kV Ostrovu Mare-RET. Se menţionează că aportul de putere din Kusjak este foarte puţin probabil. precum şi a oamenilor şi animalelor care pot veni în contact cu părţile puse în mod accidental sub tensiune. etc.La stâlpul nr. Cablul se va poza în şanţ săpat în pământ până la cel mai apropiat canal de cable din interiorul staţiei electrice şi în continuare prin aceste canale până în clădirea staţiei. Având în vedere că importul de putere este un eveniment foarte rar. refacere şi folosire ulterioară. Schema de montare a OPGW a fost concepută în aşa fel încât lungimea panourilor de întindere să nu depăşească 4 km. cuprinzând faza de construcţie. iar pe de altă parte protejarea instalaţiilor. Staţia este conectată prin LEA 220 kV Ostrovu Mare – Porţile de Fier I şi Ostrovu Mare – Cetate. nu se consideră oportună o investiţie pentru această ipoteză. situate în vecinătatea liniilor. După montare. . pe de o parte. Cablul va fi montat într-o conductă de plastic formată din două unităţi (una activă şi una de rezervă) rigidizate printr-o nervură. Pentru realizarea continuităţii reţelei de fibre optice între stâlpii terminali ai LEA şi cutiile terminale montate în clădirile staţiilor se va monta un cablu cu fibre optice subteran – OPUG (Optical UnderGround cable) în lungime de aproximativ 1000 m (700 m în Porţile de Fier I şi 300 m în staţia Cetate). în sensul Normativului NTE 003/04/00. dar a fost luat în consideraţie ca o ipoteză extremă de proiectare. Deoarece stâlpii ce delimitează panourile sunt de tip întindere sau întindere în colţ. având denumirea generică de BI-DUCT. Ostrovu Mare-RET) de tip nou ITn 220214. construcţiilor. vibraţii. În cadrul lucrărilor. În perspectivă. care în prezent este foarte încărcată. nu sunt necesare lucrări suplimentare de secţionare a acestor panouri. etc. S-a determinat timpul critic în două ipoteze şi anume: 15 . acţiunea agenţilor chimici. precum şi 10 grupuri din CHE Kusjak (maximum 220 MW) în reţeaua de 220 kV. 174 (99/103 pentru LEA 220 kV d. iar deasupra solului va fi protejat de o ţeavă metalică. conductorul rămas se va înfăşura lângă cutia de joncţiune. Se va stabili ulterior de catre executantul lucrarilor . după cum se poate constata din statistici. În această schemă. Cablul OPUG va fi fixat la montanţii stâlpilor terminali prin cleme speciale similare cu cele folosite la fixarea OPGW. mărirea siguranţei în funcţionarea liniei şi protejarea împotriva factorilor perturbatori (supratensiuni atmosferice. adică toate măsurile care se iau la linia electrică aeriană pentru a se realiza. Staţia nouă de 220 kV va avea rolul de a permite evacuarea puterii produse de cele 8 grupuri din CHE Porţile de Fier II + cele 2 grupuri din CHE Gogoşu. Lungimile OPGW de coborâre vor fi egale cu înălţimea stâlpului plus o rezervă determinată din considerente de montaj. punerea în funcţiune. După efectuarea joncţiunii.

cu aport de urgenţă 220 MW din Kusjak. În plus. Deoarece staţiile de 220 kV Ostrovu Mare şi Cetate sunt noi. cu timp propriu de maximum 30 ms. PdF I – Cetate/Calafat pentru conectarea acestei noi staţii şi realizarea extinderii staţiei 220 kV Cetate (în contextul dezvoltării reţelei electrice de transport din zona de sud vest a Sistemului Energetic Naţional este necesară şi extinderea staţiei 220 kV Cetate – această lucrare este în curs de realizare). De aceea. Rezultă condiţii severe pentru echipamentele din staţia 220 kV Ostrovu Mare: sunt necesare întreruptoare rapide. La deconectarea LEA 220 kV Ostrovu Mare – Porţile de Fier I se depăşeşte capacitatea (limita termică) a LEA 220 kV Cetate – Porţile de Fier I (nu se respectă criteriul N-1).655 pe LEA 220 kV Porţile de Fier I – Cetate.c.c. Lucrările constau în realizarea staţiei 220 kV Ostrov 2 x 200 MVA. realizarea racordului intrare-ieşire în LEA 220 kV d. Din analize a rezultat necesitatea instalaţiilor de teletransmisie (TT) pe o serie de linii. înlocuindu-se astfel conductorul de protecţie clasic tip OLALS 160/95 mm2. din cauza inerţiei mici a hidroagregatelor din CHE. Timpul propriu al TT trebuie să fie de maximum 25 ms pe LEA 220 kV Porţile de Fier I – Ostrovu Mare (Porţile de Fier II). este necesar ca pe liniile noi să se introducă protecţii rapide de acelaşi tip în ambele capete.655 pe LEA 220 kV Porţile de Fier I – Cetate. Teletransmisiile se realizează mai uşor în acest caz. respectiv condiţiile de stabilitate sunt foarte grele.c.fără aport de urgenţă din Kusjak. pentru a se asigura eliminarea rapidă a defectelor de la ambele capete. cu timp propriu de declanşare (inclusiv stingerea arcului electric) de 40 ms. se pierde legătura cu un nod foarte puternic. Lucrările de instalare a conductorului de protecţie cu fibră optică încorporată tip OPGW 160/95 mm2. 220 kV Cetate – Porţile de Fier I şi 110 kV d.detalii privind alternativele care au fost luate în considerare. Ostrovu Mare – Kusjak). staţia trebuie dotată cu echipamente de comutaţie şi protecţie cu fiabilitate foarte ridicată (pentru a reduce riscul de refuz). Soluţia modernă este teletransmisia prin conductoarele de gardă (optical ground wire) cu fibre optice.c. Porţile de Fier I – Cetate”.c. 16 . Evident că eliminarea în trepte nu ar asigura stabilitatea tranzitorie. Cetate – Ostrovu Mare. Porţile de Fier I – Cetate este deja dotată cu TT prin înaltă frecvenţă. fac parte din investiţia „Optimizarea RET în zona Drobeta Turnu Severin – Cetate prin realizarea unei staţii de 220 kV la Ostrovu Mare. care oferă posibilitatea transmiterii unui volum foarte mare de date şi sunt mai fiabile decât alte tipuri de TT. înlocuindu-se conductorul de protecţie clasic tip OLALS 160/95 mm2 . sunt necesare echipamente de protecţie rapide. inclusiv lucrări de instalare a conductorului de protecţie tip OPGW pe traseul LEA 220 kV d. Din analize a rezultat că timpii critici au valori mici. compus din 36 fibre optice tip G. simultan cu deconectarea LEA 220 kV Ostrovu Mare – Porţile de Fier I trebuie sacrificat şi aportul de urgenţă din Kusjak (LEA 110 kV d. Timpul propriu al TT trebuie să fie de max. compus din 36 fibre optice tip G. Lucrarile de instalare a noului cablu conductor se realizeaza pe traseul LEA existent astfel ca nu a fost necesara o analiza pentru alta varianta de realizare. 40 ms pe LEA: 220 kV Cetate – Ostrovu Mare. Concomitent se va realiza şi instalarea conductorului de protecţie cu fibră optică încorporată tip OPGW 160/95 mm2. pentru compatibilitate. Porţile de Fier I – Cetate). componenta proiectului: LEA 220 kV Ostrovu Mare – RET (LEA 220 kV d.

patrimoniului istoric şi cultural şi asupra interacţiunilor dintre aceste elemente. . Localizarea proiectului: . pe termen scurt. climei. societăti de drumuri si poduri. cât şi pe zone adiacente acestuia – avand in vedere ca traseul liniei existente nu se modifica. pozitiv şi negativ). peisajului şi mediului vizual. ASP. solului. faunei şi florei. numărul populaţiei/habitatelor/speciilor afectate). . Natura impactului (adică impactul direct. creşterea numărului de locuinţe. . mediu şi lung. frecvenţa şi reversibilitatea impactului. autoritatea teritorială de gospodărire a apelor etc.extinderea impactului (zona geografică. cumulativ. insa fara a avea efecte perturbatoare. ratificată prin Legea nr. avize. .hărţi.arealele sensibile – sunt prezentate in documentatie. ITM. nu este cazul . Romtelecom. Lucrarile de instalare a noului cablu conductor de protectie OPGW se realizeaza pe traseul LEA existent astfel ca nu a fost necesara o analiza pentru alta varianta de realizare.folosinţele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament. . calităţii şi regimului cantitativ al apei. atât naturale. asigurarea unor noi surse de apă. 17 . adoptată la Espoo la 25 februarie 1991. Caracteristicile impactului potenţial. folosinţelor.magnitudinea şi complexitatea impactului. .distanţa faţă de graniţe pentru proiectele care cad sub incidenţa Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră. .probabilitatea impactului. calităţii aerului. Traseul LEA din proiectul propus nu trece pe lângă granită astfel că realizarea propriu – zisă a obiectivului de investitie nu are impact transfrontier asupra factorilor de mediu. eliminarea apelor uzate şi a deşeurilor). accepte si/sau autorizatii emise de celelalte autorităti teritoriale competente cu atributiuni si responsabilităti în domeniul protectiei mediului (primării/consilii locale. cât şi artificiale şi alte informaţii privind: sunt atasate documentatiei.. extragerea de agregate. zgomotelor şi vibraţiilor. în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile O scurtă descriere a impactului potenţial. . . linia existenta traversand zone agricole sau zone de munte si invecinandu-se cu localitati. surse sau linii de transport al energiei.alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului (de exemplu. Acorduri.alte autorizaţii cerute pentru proiect (după caz). indirect.detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare. secundar. permanent şi temporar. ROMSILVA. cu luarea în considerare a următorilor factori: .) Au fost obtinute toate acordurile si avizele prevazute prin Certificatul de Urbanism.impactul asupra populaţiei. bunurilor materiale. nu se vor modifica folosintele actuale.durata. sănătăţii umane.politici de zonare şi de folosire a terenului – nu este cazul. fotografii ale amplasamentului care pot oferi informaţii privind caracteristicile fizice ale mediului. 22/2001.

Lăţimea zonei de protecţie în lungul cursurilor de apă ce au deschideri de la 10-50m este de 15m. Concentraţiile acestor emisii de ozon nu depăşesc valorile limită admisibile. Aspectele de mediu referitoare la protectia naturii si conservarea biodiversitatii sunt tratate la punctul X.c. descărcarea corona din jurul conductoarelor va determina emisii de ozon.instalaţiile pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă. evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu IV.sursele de poluanţi pentru ape. IV. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea.1. Aşa cum s-a mai precizat. 18 . nu se preconizeaza aparitia unui impact potential pe amplasament.1%. Traseul LEA pe care se realizeaza inlocuirea conductorului de protectie nu are impact asupra nivelului cursurilor de apă traversate.. este de 8m. Protecţia calităţii apelor: . Impactul provocat de evacuarea acestor ape uzate asupra mediului este minor. Avand in vedere faptul ca instalarea noului conductor de protectie tip OPGW se realizeaza pe un traseu LEA deja existent pentru care pana in prezent nu s-au semnalat avarii. .sursele de poluanţi pentru aer.natura transfrontieră a impactului (nu este cazul). Instalarea conductorului de protecţie tip OPGW determină producerea unor cantităţi nesimnificative de poluanţi ai aerului proveniţi din arderea carburanţilor (motorină) folosiţi la alimentarea autovehiculelor şi utilajelor.staţiile şi instalaţiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevăzute. Alimentarea cu apă potabilă a lucrătorilor se va face din reţeaua de alimentare cu apă potabilă a oraşelor în care se vor amplasa organizările de şantier. Nu se evacuează ape uzate provenite din procese industriale. . . IV. reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului. Emisia acestor poluanţi este estimată la circa 450 tone pe toată durata lucrărilor de instalare a conductorului de protecţie tip OPGW şi va avea un impact neglijabil asupra aerului. niveluri corespunzătoare debitelor cu asigurarea de 1% şi săgeata maximă a conductoarelor LEA. incidente tehnice si/sau tehnologice ori alte evenimente sau fenomene deosebite care sa contribuie semnificativ la afectarea starii de calitate a factorilor de mediu. Porţile de Fier I – Cetate este de clasa a IIa de importanţă.2. LEA 220 kV d. Nu se preconizează folosirea apei în scopuri industriale. În timpul funcţionării LEA. Apele uzate menajere vor fi colectate în toalete ecologice mobile şi evacuate de către firme de specialitate în reţeaua de canalizare a oraşelor în care sunt amplasate organizările de şantier. Amplasarea stâlpilor este în afara zonei inundabile a râurilor. Protecţia aerului: . având astfel debitul de dimensionare de 1% iar pe cel de verificare de 0. iar cel al canalelor de desecare este de 5m. Distanţa minimă între nivelul cursurilor de apă traversate. poluanţi. în recipiente de stocare care vor fi transportate la punctele de lucru. locul de evacuare sau emisarul.măsurile de evitare.

nivelul de poluare în funcţie de caracteristicile de mediu ale zonelor este: Nivelul I de poluare . Zgomotul acustic este aproape imperceptibil pe timp frumos şi se simte. În funcţie de gradul de poluare al zonei traseului liniei (slab. foarte puternic). coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electrice contra supratensiunilor”. ci produce un număr mare de frecvenţe care se combină într-un mod aleator şi care determină spectrul de frecvenţe al nivelului de zgomot acustic. Pe vreme uscată. de distanţa vecinătăţilor faţă de faza laterală a liniei.Poluarea atmosferica afectează suprafeţele izolatoarelor şi ale stâlpilor. În concluzie.sursele de zgomot şi de vibraţii. Zgomotul acustic În timpul lucrărilor de instalare conductor de protectie pe traseul existent al LEA în zona de lucru al şantierului este posibilă depăşirea nivelulului de poluare acustică de 65dB datorită funcţionării utilajelor şi autovehiculelor. poluarea atmosferică (starea aerului atmosferic impurificat cu gaze.) poate da naştere. Stabilirea nivelurilor de poluare pe traseul liniei electrice aeriene se face în conformitate cu prevederile Normativului NTE 001/03/00 “Normativ privind alegerea izolaţiei.amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor. Măsurătorile realizate pe liniile electrice aeriene de 220 kV din România indică faptul că nivelul de zgomot la o distanţă de 25m de conductorul activ variază între 53dB pe timp ploios şi 33dB pe timp frumos. Descarcarea corona nu produce o vibraţie sinusoidală a particolelor de aer. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor: . 00 ÷ 7. praf etc. la suprafaţa izolatorului. cu o mare densitate de instalaţii de încălzire poluante Nivelul IV de poluare – foarte puternică. zgomotul acustic este generat de descărcarea corona din jurul conductoarelor LEA. etc). În timpul funcţionării LEA. IV. zone fără industrii şi cu densitate mică de locuinţe Nivelul II de poluare – mediu. câmpul electric la suprafaţa conductoarelor se află sub nivelul 19 . zone în general p uţin extinse. zone cu industrii nepoluante şi cu o mare densitate de locuinţe Nivelul III de poluare – puternic. poluarea existenta reprezintă un factor de dimensionare a izolaţiei liniei. în special. de tensiunea nominală a liniei. Se consideră ca nivel de zgomot admisibil nepericulos valoarea de 55 dB. pe vreme umedă.slab. Conform acestui normativ. puternic. de aceea este necesară luarea unor măsuri de reducere a poluării fonice în zonele ce traversează zonele rezidenţiale (program de lucru adecvat în afara orelor de odihnă 20.00. expuse la depuneri dense pe conductoare şi izolatoare. mediu. Zgomotul acustic depinde de domeniul de frecvenţă. În condiţii de exploatare a liniilor. care corespunde unei conversaţii normale. zone cu mare densitate industrială şi suburbii de oraşe. Zona străbătută de LEA este în general o zonă puţin poluată astfel că nu sunt necesare masuri si dotari suplimentare pentru retinerea si dispersia poluantilor. . din NTE 001/03/00 se alege lungimea liniei de fugă specifice minime (cm/kV) a lanţurilor de izolatoare. unui mediu conductor electric. maşini şi utilaje fără defecţiuni şi reglate corespunzător.3.

amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva radiaţiilor. nivelul zgomotului este scazut. fizico-chimică. Periodic se va verifica eficienţa acestora şi se vor înlocui antivibratoarele deteriorate. termen prin care se denumesc în mod general emisiile electromagnetice.radiaţii ionizante (capabile să rupă legăturile moleculare sau să ionizeze atomii. fizico-chimică. care pot produce efecte de natură termică.radiaţii ne-ionizante (termen prin care se denumesc în mod general emisiile electromagnetice a căror energie nu este suficientă pentru modificarea stării substanţelor cu care interacţionază. etc). efecte ce constituie unde de soc acustic. Pe durata funcţionării. Acest zgomot se datorează suprapunerii aleatorii staţionare a efectelor sonore ale descărcarilor incomplete individuale în diverse puncte ale liniei. . În funcţie de energia asociată emisiilor electromagnetice. Vibraţii Sursele de vibraţii sunt conductoarele supuse acţiunii dinamice a vântului. deci. sunt puse în evidenţă sub forma unui zgomot caracteristic numit “hum” (ton pur).evaluarea efectelor câmpului electromagnetic asupra materiei vii sau inerte. procese susceptibile să producă alterări ale materiei vii). în vecinătatea liniei. orice instalaţie electroenergetică este sursă de câmpuri electromagnetice emise în mediu. Evaluarea radiaţiilor electromagnetice în condiţii meteorologice normale arată că linia se încadrează în nivelele perturbatoare prescrise. 20 . etc. acestea pot fi clasificate în: . mai ales. Impactul produs de radiaţiile electromagnetice LEA produc radiaţii neionizante. picăturile care cad pe conductoare produc descărcari corona însoţite de mici pocnete. de ploaie.caracterizarea surselor de câmp electromagnetic. În condiţii de umiditate şi.sursele de radiaţii.critic de aparaţie a descărcării corona şi. pot dezvolta însă local descărcări corona. Sursele şi protecţia împotriva radiaţiilor • Sursele de radiaţii Radiaţiile produse de LEA sunt radiaţii neionizante. nivelul perturbaţiilor emise trebuind să fie monitorizate după punerea în funcţiune a LEA. care. Practic. În condiţii meteorologice speciale. la funcţionarea LEA 220 kV Porţile de Fier I – Cetate nu se depăşesc limitele admisibile ale zgomotului la marginea culoarului de lucru. . IV. Protecţia împotriva radiaţiilor: . Impactul electromagnetic este determinat de prezenţa componentelor câmpului electromagnetic generate în spaţiul din vecinătatea instalaţiilor sistemului electroenergetic (în particular a liniilor electrice aeriene). Mediu electromagnetic trebuie să aibă în vedere două aspecte: . atât conductoarele liniei cât şi lanţurile de izolatoare.4. termen prin care se denumesc în mod general emisiile electromagnetice. Pentru amortizarea vibraţiilor se folosesc antivibratoare cu patru frecvenţe (tip Stockbridge) AV-5 pe toată lungimea liniei. . dar care pot produce efecte de natură termică. Câmpurile electrice şi magnetice de joasă frecvenţă au fost recent introduse pe lista factorilor de mediu care prezintă un risc potenţial pentru sănătatea publică.

specii rare. dotările şi măsurile pentru protecţia aşezărilor umane şi a obiectivelor protejate şi/sau de interes public. eretele alb. graur.Pe durata funcţionării. Instalarea conductorului de protecţie tip OPGW poate avea un uşor impact negativ asupra florei şi faunei. distanţa faţă de aşezările umane.identificarea obiectivelor de interes public. Fauna este reprezentată prin dropie. respectiv faţă de monumente istorice şi de arhitectură. Câmp magnetic de joasă frecvenţă (50/60Hz) . sadină etc. pe timpul execuţiei lucrărilor. potârniche. . bărboasă. Incadrarea in planurile de urbanism/amenajare a teritoriului aprobate/ adoptate si/sau alte scheme/programe 21 . goruni. specii predominante. alte zone asupra cărora există instituit un regim de restricţie.lucrările.7. Acest impact înseamnă deteriorarea vegetaţiei de către utilaje şi oameni. specii rare. • Vegetaţia . dotările şi măsurile pentru protecţia biodiversităţii. Vegetaţia naturală ocupă suprafeţe restrânse datorită activităţii antropice de extindere a proiectului. cum ar fi regimurile tranzitorii sau prezenţa descărcării corona pe elementele aflate sub tensiune ale instalaţiilor. Câmp electric de joasă frecvenţă (50/60Hz) . ocrotite. cer. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice: . Câmp electromagnetic emis în diferite benzi de frecvenţă pe durata unor regimuri anormale de funcţionare. iar în pădurile din zonă se găsesc fazani. ameninţate cu dispariţia. . peliniţă. hârciog. perturbarea migraţiei păsărilor din zonă. Aceste perturbări sunt însă temporare şi neglijabile. • Fauna . . păduri şi terenuri cultivate. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public: .lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi a subsolului.5.. orice instalaţie electroenergetică este sursa următoarelor categorii de câmpuri electromagnetice emise în mediu : I. ocrotite. Pajiştile secundare existente sunt alcătuite din păiuşuri.lucrările. căpriori. în care există specii rare sau protejate de plante sau animale. ameninţate cu dispariţia. veveriţe. III. subsol şi ape freatice. IV.6. IV. zone de interes tradiţional etc. Protecţia solului şi a subsolului: nu este cazul . Aspectele de mediu legate de protectia naturii si conservarea biodiversitatii sunt prezentate la punctul X. mistreţi.tipuri. Traseul LEA străbate zone diverse precum zone de câmpie şi de munte.specii caracteristice zonei. IV. II. monumentelor naturii şi ariilor protejate. etc. bizam. Culoarul LEA trece prin păduri/liziere de salcâmi amestecate uneori cu foioase: stejari.identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect.sursele de poluanţi pentru sol. arii protejate. Traseul LEA nu intersectează nici un culoar important de migraţie a păsărilor.

terenuri rezervate pentru coridoare de transport prevăzute de Legea 363/2006 privind aprobarea PATN secţiunea I Reţele de transport – Anexa 1 Reţeaua de căi rutiere şi Anexa 2 Reţeaua de căi feroviare.substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate şi/sau produse. PUG-uri aprobate: terenuri agricole.5 t COD 170402 care se vor valorifica prin predarea la societati autorizate. după caz. zone cu căi de comunicaţie rutieră.5 to de deseuri menajere care se vor colecta si prelua pe baza de contract ferm incheiat cu un operator autorizat. Directiva-cadru apă. Prevederi pentru monitorizarea mediului: . fiind interconectată cu Reţeaua Electrică de Transport (RET). . Cantitatea totală de echipamente care se va demonta este de aprox. Nu este cazul V. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase: . Incadrarea in alte activitati existente LEA 220 kV d. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament: . care includ conductoarele de protecţie existente tip ALOLN 160/95 mmp şi OL 95 mmp. Pe parcursul realizarii lucrarilor se preconizeaza generarea a cca 4.c.Folosinţa şi destinaţia conf.modul de gospodărire a deşeurilor. Generarea deşeurilor Deşeurile provin în principal din materialele demontate. Justificarea încadrării proiectului. zone cu ape.c.modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi asigurarea condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei.) Nu este cazul 22 . Directiva-cadru a deşeurilor etc. COV. Ostrovu Mare–RET (LEA 220 kV Cetate–Porţile de Fier I) serveste la transportul energiei electrice în Sistemul Energetic Naţional (SEN). Nu este cazul VI.8. în prevederile altor acte normative naţionale care transpun legislaţia comunitară (IPPC. antivibratoarele existente şi sistemele de prindere ale conductoarelor de protecţie existente la stâlpi. SEVESO. IV. Directiva-cadru aer. Eliminarea şi reciclarea deşeurilor Materialul rezultat din nivelarea terenului din dreptul bornelor capăt de panou OPGW va fi folosit ca material de umplutură pentru terasamentele unor drumuri din zonă. IV. .5 t din care otel/tabla 102 t COD 170405 si aluminiu 19. 121. PdF I – Cetate/Calafat pentru conectarea acestei noi staţii şi realizarea extinderii staţiei 220 kV Cetate (în contextul dezvoltării reţelei electrice de transport din zona de sud vest a Sistemului Energetic Naţional este necesară şi extinderea staţiei 220 kV Cetate – această lucrare este în curs de realizare). Lucrările se includ în investiţia pentru realizarea staţiei 220 kV Ostrov 2 x 200 MVA.9.dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu. LCP. constituind racordul intrare-ieşire în LEA 220 kV d.tipurile şi cantităţile de deşeuri de orice natură rezultate.

. . Y. . în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii. Z X. . .aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns pentru cazuri de poluări accidentale.TABEL CENTRALIZATOR COORDONATE STEREO 70 – X.modalităţi de refacere a stării iniţiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a terenului. memoriul se completeaza cu: a) descrierea succintă a proiectului şi distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar. evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu în timpul organizării de şantier. . Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiţiei. Pentru proiectele pentru care în etapa de evaluare iniţială autoritatea competentă pentru protecţia mediului a decis necesitatea demarării procedurii de evaluare adecvată. nr. în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile: .plan de incadrare in zona LEA 220 kv d.descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de şantier. Lucrări necesare organizării de şantier: . 1-ED-407 si plan nr. 23 .aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea instalaţiei. 1-ED-408(stalpii 209-295) elaborate de SC Eltrans Design SRL .lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei.surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea. în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii. precum şi coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentului proiectului.c. nr. Nu se cunosc in acesta etapa. Localizarea organizarii de santier si lucrarile necesare pentru aceasta se vor stabili ulterior de catre executantul lucrarilor.piese desenate . scara 1:25000.dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu. . 2-ED-275 elaborat de SC Eltrans Design SRL .localizarea organizării de şantier.plan de situatie (stalpii 1-209) LEA 220 kv d.descrierea lucrărilor necesare organizării de şantier. Nu este cazul intrucat nu se efectueaza lucrari suplimentare sau modificari pe traseul LEA existent. Y) în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970.c. Aceste coordonate vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referinţă geografică.VII. Anexe . (vezi Anexa 1) b) numele şi codul ariei naturale protejate de interes comunitar. scara 1:50000.Anexa 1 LEA 220 kV PORŢILE DE FIER I – CETATE . Portile de Fier I – Cetate – Calafat. Portile de Fier I – Cetate – Calafat. IX. VIII. în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970 sau de un tabel în format electronic conţinând coordonatele conturului (X.

deşfăşurate in armonie cu natura.c) prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes comunitar în zona proiectului. Izvorul Bârzii.5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional .Locvei.Secţiunea a III a . 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. Vânători. In conformitate cu prevederile O. f) alte informaţii prevăzute în ghidul metodologic privind evaluarea adecvată. se va desfasura si in interiorul Parcului Natural Portile de Fier. Hinova.Cetate” din teritoriile administrative ale municipiului Drobeta Turnu Severin şi ale comunelor Brezniţa Ocol. judetul Mehedinti. ca un teritoriu în care remarcabila frumuseţe a peisajelor şi diversitatea biologică pot fi valorificate în condiţiile păstrări nealterate a tradiţiilor. conservarea habitatelor naturale. b) Numele si codul ariilor natural protejate de interes comunitar: Parcul Natural Portile de Fier. Rogova. Prezenta si efectivele/ suprafetele acoperite de specii si habitate de interes comunitar in zona proiectului. comunelor Corlăţel. În parcurile naturale este permisa desfăsurarea activităţilor traditionale practicate de comunitătile din interiorul parcului si din imediata vecinatate a acetuia. inlocuindu-se conductorul classic OLAS 160/95 mm” din zona localitatii Cetate. Cujmir şi Obârşia de Câmp. a) Amplasarea proiectului fata de aria naturala protejata de interes comunitar. I. Şimian. judetul Dolj si Lucrari de instalare conductor protective OPGW pe LEA existenta 220 KV Portile de Fier I . iar calitatea vieţii comunităţilor să fie rezultatul unor activităţi economice ale locuitorilor. "parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protectia si conservarea unor ansambluri peisagistice în care interactiunea activitatilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distincta.U. Parcul Natural Porţile de Fier corespunde categoriei V I UCN: "Peisaj protejat: arie protejata administrata in principal pentru conservarea peisajului si recreere". precum si in interiorul a doua Situri de Importanta Comunitara dupa cum urmeaza: ROSPA0080 Muntii Almajului – Locvei si ROSCI0403 – Vanju Mare. oraşului Vânju Mare. Punghina. 1. e) se va estima impactul potenţial al proiectului asupra speciilor şi habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar. cu valoare semnificativa peisagistica şi/sau culturala deseori cu o mare diversitate biologica". Acestea urmăresc: 24 . ROSCI0403 – Vanju Mare. Livezile.G. a florei si faunei sălbatice.Zone Protejate. Parcul Natural Portile de Fier Parcul Natural Porţile de Fier este o arie protejata infiintata prin Legea nr. ROSPA0080 Muntii Almajului . Localizarea Proiectelor “Lucrari de instalare a conductorului de protective cu fibra optica incorporate tip OPGW 160/95 mm compus din 36 fibre optice tip G655 pe LEA 220 KV Portile de Fier I – Cetate. pe baza coordonatelor Stereo 1970. d) se va preciza dacă proiectul propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar.

0 ha.0 15 Cracul Crucii botanică IV 2.0 6 Valea Mare botanică IV 1179.0 În conformitate cu H.0 10 Cazanele Mari si Cazanele Mici mixtă IV 215. în suprafaţă de 118142 ha. potrivit Ordinului Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile 1964/2007 sa declarat ca sit de importanţă comunitară. .. De asemenea. parte integrantă a reţelei ecologice europene NATURA 2000.Promovarea cercetarii stiintifice si a monitorizarii starii mediului. culturale şi a elementelor de peisaj.Dezvoltarea unor relatii armonioase intre natura si societate.0 2 Baziaş mixtă IV 170.2 8 Ostrovul Moldova Veche avifaunistică IV 1627. etnofolclorice. ROSCI0206 Porţile de Fier.0 14 Faţa Virului botanică IV 6.P.G. -ROSPA0080 Munţii Almăjului-Locvei.0 12 Dealul Duhovna forestieră IV 50. prin promovarea folosintelor traditionale ale terenurilor şi resurselor teritoriale fară impact asupra mediului.0 17 Valea Oglănicului botanică IV 150.Promovarea activitătilor turistice si de recreere..9 3 Insula Calinovăţ avifaunistică IV 24. . Incadrare Suprafaţa Denumirea ariei protejate Tipul rezervaţiei Crt.Incurajarea activitătilor educationale si de constientizare.Protectia si conservarea diversitatii biologice.0 9 Locul fosilifer Sviniţa paleontologică III 95.G. nr. s-au declarat pe teritoriul Parcului Natural Porţile de Fier două arii de protecţie specială avifaunistică.0 7 Peştera cu Apă din Valea Polevii mixtă IV 3.0 18 Cracul Găioara botanică IV 5. Ordinului nr.4ha. ca parte integrantă a reţelei ecologice europene NATURA 2000 în România. . în suprafaţă de 10124.0 11 Locul fosilifer Bahna paleontologică III 10.A.0 5 Divici . . H. IUCN (ha) 1 Balta Nera -Dunăre mixtă IV 10. 5/2000.0 16 Dealul Vărănic mixtă IV 350.0 4 Râpa cu lăstuni mixtă IV 5. 2151/2004 si OUG 57/2007.Vârciorova mixtă IV 305. 25 .A. respectiv: -ROSPA0026 Cursul Dunării-Baziaş-Porţile de Fier. 552/2003 al M. în suprafaţă de 124293. Ariile protejate incluse în Parcul Natural Porţile de Fier În conformitate cu prevederile Legii nr. 1284/2007.M.0 13 Gura Văii . în Parcul Natural Porţile de Fier sunt incluse următoarele arii protejate ( rezervaţii ): Nr.Pojejena avifaunistică IV 498.

Cu alte cuvinte.aproximativ 3500 de specii după Flora R. Tulipa hungarica ssp. leziuni inflamatorii sau ulcerative. sepoate observa pe versanţii calcaroşi ce descriu Defileul Dunării. însă odată cu consolidarea versanţilor. pentru a carei conservare. se află jumătate din numărul de specii cunoscute în flora ţării noastre. 2003). una dintre cele mai remarcabile rezervaţii din punct de vedere al biodiversităţii.laleaua de Banat .clopoţeii de Cazane . Populatiile sunt sarace. cât reprezintă teritoriul Parcului Natural Porţile de Fier. descoperită în perioada cercetărilor complexe efectuate pentru construirea barajului.specie endemică. Principalele categorii de elemente fitogeografice care intră în alcătuirea florei sunt: eurasiatice (32%). alcătuit din elmente balcanice.subspecie a lalelei de Cazane. central-europene (8%). mai ales în zona Gura VăiiOrşova. carpatice şi dacice. se întâlneşte pe versanţii însoriţi. începând cu abrupturile Ciucarului Mic până aproape de localitatea Pescari. Campanula crassipes . şi la prima vedere. a căror valoare conservativă este deosebită.48% din suprafaţa ţării. neprietenoşi ai Ciucarului Mare. europene (12%). (Matacă. ai cărui versanţi sunt cunoscuţi sub numele de Feţele Dunării. Acestea evidenţiează interfenţa floristică a diferitelor elemente pe teritoriul parcului. are prorietati vezicante asemanatoarea cu ale cantaridei. cat si de recoltarea ei ca specie de ornament. este semnalată în arealul parcului din zonele umede create după construirea barajului porţile de Fier.endemit cu areal restrâns. planta fiind pusa in pericol atat de pierderea habitatului.Flora Din punct de vedere botanic. pe 0.specie endemica pentru Parcul Natural portile de Fier. pe coaste ierboase şi stâncării ale Defileului Dunării.specie endemică. şi Flora R.9% din totalul speciilor cunoscute în flora ţării noastre . se întâlneşte pe rocile de şisturi cristaline ce caracterizează zona Orşova-Porţile de Fier.mărarul de Cazane . Stipa danubialis . Iris reichenbachii . caracteristică vegetaţiei xerice de pe coaste însorite. al cărui habitat prielnic îl constituie versanţii abrupţi. Este foarte rara. observarea ei este mai dificilă. Foarte rara. Daphne laureola . fiind si la limita estica a arealului in tara noastra. Specia putea fi observată încă de pe drumul european E70.specie endemică.iedera alba . numărul de specii determinate până în prezent reprezintă 49. a fost declarata Rezervatia Naturala Valea Mare.trifoiaş de baltă .specie pentru a carei conservare a fost declarata Rezervatia Naturala Bazias. Tulipa hungarica .bujorul de Banat . de interes comunitar. Paeonia officinalis ssp.R.specie endemică. declarate ari de protecţie specială avifaunistică. care străjuiesc semeţ Cazanele Mari. 26 . Cachrys ferulacaea .specie de interes comunitar. există aici una din cele mai bogate şi mai valoroase colecţii de plante din ţară. Dintre speciile de plante. ceea ce explica prestigiul floristic pe care l-a dobândit această zonă. ce s-au suprapus unui fond local.R.undulatifolia .colilie . producand iritarea tegumentelor. se întâlneşte în Rezervaţia Naturală Valea Oglănicului. mediteraneene (12%).S. pontice (10%). putem enumera: Marsilea quadrifolia . alaturi de alte elemente. creşte pe detritus de conglomerate.P.laleaua bănăţeană sau laleaua de Cazane .stânjenel . banatica . relict terţiar.

Orchis papilionacea . Orchis simia . din acest motiv reprezintă un adevărat sanitar al apelor.element atlantic-submediteranean. fagului. dar poate fi prezentă şi la altitudini mai mari. iar populatiile sunt sarace ca numar de indivizi. intalnit numai in zonele sud/vestica si estica a Romaniei. hidrografice. Managementul padurilor practicat de ocoalele silvice presupune inlaturarea materialului lemnos mort sau imbatranit.croitor . salcâmului. odata cu aceasta fiind inlaturat si habitatul numeroaselor insecte xilofage.orchidee . Contrar numelui popular nu este o specie caracteristică apelor subterane unde poate totuşi ajunge odată cu viiturile. şi în special în cele de stejar. Dintre speciile de nevertebrate existente pe teritoriul parcului. urmatoarele sunt de interes comunitar si national: Austropotamobius torrentium . herpetologic. Morimus funereus .alior . Juvenilii consumă preponderent hrană animală reprezentate de macronevertebrate acvatice în timp ce adulţii consumă frecvent hrană vegetală şi chiar frunze de foioase căzute în apă.croitorul cenuşiu .este cea mai cunoscuta specie din familia Lucanidae. iar prin frumusete si raritate esteuna din speciile de Orchis cele mai apreciate din flora noastra.Euphorbia myrsinites . insa aparitii ocazionale ale speciei au fost 27 . geomorfologice. Lucanus cervus . ornitologic. ichtiologic. specia este importanta din punctde vedere stiintific datorita raritatii ei.racul de ponoare . în zonele favorabile dezvoltării pădurilor de foioase.ca toate orchideele. pâraie) dar poate fi întâlnit şi în râuri sau chiar lacuri din zona montană. În vederea protejării speciei trebuie evitate aplicarea de produse chimice şi înainte de toate interzicerea tăierii arborilor maturi sau bătrâni ale speciilor menţionate mai sus. frasinului. Nevertebratele reprezinta cea mai mare majoritate din fauna cunoscuta pana in prezent de pe teritoriul parcului. A fost introdusa in anexele actelor normative privind protectia mediului datorita declinului populatiei si a deteriorarii sau pierderii habitatului preferat. Este activ mai cu seamă noaptea consumând aproape orice fel de hrană.traieste in padurile cu esente foioase. fauna fiind in continuare un tezaur neexploatat din punct de vedere stiintific. De obicei preferă galeriile pe care le sapă în maluri de pământ dar frecvent trăieşte ascuns şi printre rădăcinile submerse ori sub pietre sau bolovani. pedologice. în satele unde se practică spălatul tradiţional în albia râurilor populaţiile pot suferi pierderi masive datorită detergenţilor. Este foarte sensibil la deficitul de oxigen şi la poluanţi chimici.speia poate fi întâlnită mai ales în zonele de câmpie. castanului. preferand in special padurile de cvercinee si fagetele. nucului. prin exploatarea calcarului.radasca . reprezinta un adevarat sanctuar entomologic.element mediteranean. Este pusa in pericol datorita deteriorarii sau micsorarii suprafetei habitatului specific. ulmului. antropice care se imbina armonios cu biodiversitatea floristica. se inmulteste greu. datorita conditiilor climatice. chiropterologic.orchidee . Se dezvoltă în lemnul stejarului. preferând trunchiurile groase ale arborilor în vârstă de 120-140 de ani. in special in padurile de foioase. si aceasta specie are arealul de distributie limitat. Fauna Parcul Natural portile de Fier. Cerambyx cerdo .Habitatul preferat îl reprezintă apele curgătoare reci şi repezi (izvoare. Traieste in gaurile copacilor bătrâni sau in trunchiurile moarte.

asociată îndeosebi cu fagul (Fagus sylvatica). pajişti şi grupări ruderale. până la cele montane. Pentru conservarea si protejarea speciei este necesară conservarea biotopilor caracteristici (padurile cu esente foioase).fluture . Specia este periclitată şi considerată prioritară în toată aria de distribuţie. interzicerea colectarii speciei de catre colectionarii amatori şi reducerea tratamentelor cu substante chimice toxice in ecosistemele forestiere. adultii zboara in decursul perioadei iulie-august.specia este un sbendemit pentru Carpaţii Româneşti. distribuţia acestora fiind condiţionată de particularităţile oropedoclimatice ale substratului. Specie monogoneutica (prezinta o singura generatie pe an). Habitate Vegetaţia din spaţiul Parcului Natural Porţile de Fier este alcătuită din păduri. Pădurea domină peisajul general. teritoriul Parcului a fost inclus în totalitate în situl ROSCI0206 Porţile de Fier. Pholidoptera transsylvanica .cosaş . interzicerea colectarii speciei de catre colectionarii amatori.croitorul alpin . desisurile de arbusti. Callimorpha quadripunctaria . specie montană. cercetarea raspandirii speciei pe teritoriul Parcului Natural Portile de Fier şi reducerea tratamentelor cu substante chimice toxice in ecosistemele forestiere.semnalate si in padurile de conifere.Traieste in complexul climatic al fagului si coniferelor. ceea ce poate compromite strategiile de conservare. Prefera diferiti biotopi mezofili. Rosalia alpina . indicele de naturalitate calculat pentru Parcul Natural Porţile de Fier înregistrând valori frecvente de 80%. Conform OM 1964/decembrie 2007. iar în europa de sud şi sud-est este raportată şi din zonele joase de câmpieşi plnatele gazdă aparţin unui spectru mai larg de specii. preferand in special fagetele batrane. Pentru a evita declinul populaţiilor acestei specii sunt necesare protejarea arborilor batrani din padurile de foioase. poienile. în Parcul Natural porţile de Fier este cel mai jos punct ca şi altitudine la care a fost intalnita specia. tufărişuri. povarnisurile cu vegetatie abundenta. privind declararea siturilor de importanţă comunitară. Formularul standard al acestui sit certifică prezenţa următoarelor tipuri de habitate de inters comunitar: Cod Natura 2000 Denumirea tipului de habitat 3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea 3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaţie bentonică de specii de Chara 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie. după citaţiile din literatura. mai rar in cel al stejarului. Rosalia alpina a fost considerată în Europa Centrală. lizierele padurilor. cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion 3280 Râuri mediteraneene cu scurgere permanentă cu specii din PaspaloAgrostidion şi perdele de Salix şi Populus alba 40A0* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice 28 . În ciuda popularităţii sale. informaţii despre habitatul şi plantele gazdă sunt insuficiente.specia se intalneste in zona padurilor de foioase.

pesteri. forme de relief vulcanic. banatica II. A091 Aquila chrysaetos. depresiuni etc. A239 Dendrocopos leucotos.A379 Emberiza hortulana. Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC A402 Accipiter brevipes. A220 Strix uralensis. Alnion incanae. cu multe elemente spectaculoase (Cazanele Dunarii.). A072 Pernis apivorus. A338 Lanius collurio. A224 Caprimulgus europaeus. Diversitatea litologica a acestui masiv montan (roci cristaline. A246 Lullula arborea. A215 Bubo bubo. grohotişuri şi ravene Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum. A234 Picuscanus. A231 Coracias garrulous. cascade. A075 Haliaeetus albicilla. A092 Hieraaetus pennatus. 29 . chei.6110 * 6190 6210 6260* 6430 8120 8210 8220 8230 8310 9110 9130 9180* 9150 9170 91K0 91AA 91E0* 91L0 91M0 91Y0 92A0 9530* Comunităţi rupicole calcifile sau pajişti bazifite din Alysso-Sedion albi Pajişti panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia pallentis) Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri cu tufărişuri pe substrat calcaros (Festuco-Brometalia) Pajişti panonice şi vest-pontice pe nisipuri Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor. creste si abrupturi calcaroase. A236 Dryocopus martius. A031 Ciconia ciconia. până la cel montan şi alpin Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii) Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase Comunităţi pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stâncării silicioase Peşteri în care accesul publicului este interzis Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi. magmatice si sedimentare)a dus la individualizarea unui peisaj foarte complex. ROSPA0080 Munţii Almăjului-Locvei Situl are suprafaţă de 118142 ha. Salicion albae) Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori) Păduri balcano-panonice de cer şi gorun Păduri dacice de stejar şi carpen Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba Vegetaţie forestieră sub-mediteraneeană cu endemitul Pinus nigra ssp. A104 Bonasa bonasia. Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion) Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion. A238 Dendrocopos medius. A089 Aquila pomarina. A103 Falco peregrinus. A080 Circaetus gallicus.

situl fiind important si pentru o serie de specii de padure. A253 Delichon urbica. culegerea de ciuperci .braconaj 30 . A099 Falco subbuteo. Vulnerabilitate: .practicarea sporturilor extreme: alpinism. A212 Cuculus canorus. a pontei sau a puilor . barza alba (Ciconia ciconia). A377 Emberiza cirlus. zborul cu parapanta. ca uliul cu picioare scurte. Impactul antropic este ptjin semnificativ. Alte specii importante de flora si fauna Capreolus capreolus. soim calator (Falco peregrinus). A250 Ptyonoprogne rupestris.specii de interes conservativ global . Corylus columa. Acer pseudoplatanus. Au aparut aici unele specii de pasari cu distributie sudica.populatii importante din 12 specii amenintate la nivelul Uniunii Europene -12 specii .scoaterea puilor pentru comert ilegal . ghionoaie sura (Picus canus) si presura de gradina (Emberiza hortulana). A087 Buteo buteo. Calitate si importanta Sitului: Prioritate nr. paduri mari de foioase. A088 Buteo lagopus. acesta fiind unul dintre cele doua locuri de cuibarit cunoscute in afara Dobrogei.Cotinus coggygri.vanatoarea in timpul cuibaritului prin deranjul si zgomotul cauzat de catre gonaci . Fagus sylvatica. care cuibaresc doar in cateva zone ale tarii.distrugerea cuiburilor. Zona deluroasa si de munte.deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului .1 specie: dumbraveanca (Coracias garrulus). ciocanitoarea neagra (Dryocopus martius). C6 . 8 din cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus. uliul cu picioare scurte (Accipiter brevipes). A228 Apus melba.Prunus mahaleb. buha (Bubo bubo). Meles meles.Martes martes. A277 Oenanthe oenanthe. acvila mica (Hieraaetus pennatus).acvila de munte (Aquila chrisaetos). Carpinus orientalis. motor de cross. A256 Anthus trivialis. Tot in zona gasim cele mai mari efective de serpar din afara Dobrogei. Intalnim aici stanci abrupre. de stancarii respectiv partea de nord-vest detine populatii mari de presura de gradina si de barza alba. fanete si pasuni in stare semi-naturala oferind adapost pentru o gama variata de specii.Specii de pasari cu migratie regulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC A086 Accipiter nisus. codalb (Haliaeetus albicilla). enduro.amenajari forestiere si taieri in timpul cuibaritului a speciilor periclitate . ciocanitoare de stejar (Dendrocopos medius). ciocanitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos).prinderea pasarilor cu capcane . C1 . serpar (Circaetus gallicus). Sus scrof. Fraxinus excelsior.schimbarea habitatului semi-natural (fanete.lucrari indelungate in vecinatatea cuibului in perioada de reproducere .turismul necontrolat .vanatoarea in zona locurilor de cuibarire a speciilor periclitate . Sciurus vulgaris. A438 Hippolais pallida. pasuni) datorita incetarii activitatilor agricole cacositul sau pasunatul .turismul in masa . in partea de sud cu caracter submediteranean.adunarea lemnului pentru foc. masini de teren . A214 Otus scops.

Drumetii montane. proprietate comunala 3. proprietate privata 12. alpinism.188 ha.2%. Situl cuprinde 2 trupuri de pădure . Incendiere. OS Vanju Mare (UP II Vanju Mare). drumuri auto.impaduririle zonelor naturale sau seminaturale (pasuni.trupul Lunca Vanjului (ua 55-84. Drumuri. situl Vanju Mare este situat în vestul Câmpiei Române şl anume în Câmpia Blahniţei. sol brun-roşcat luvic cu subtipurile tipic. Alunecarile de teren. Luare/lndepartare de flora. influenţează formarea şi repartizarea solului. Din punct de vedere al administraţiei silvice. Cultivare. Pasunatul. taierile ras si lucrarile silvice care au ca rezultat taierea arborilor pe suprafete mari . Navigatie. situl Vanju Mare este situat pe raza oraşului Vanju Mare si a comunei Corlatel. Plantare de padure. Utilizarea pesticidelor. Managementul nivelelor de apa Managementul sitului Organismul responsabil pentru managementul sitului: Administratia Parcului Natural Portile de Fier. ROSCI0403 Vanju Mare Situl are o suprafata de 2. Ţinutul Câmpiei Române. Activitati antropicesi efectele lor in sit si in vecinatate. Alte forme de poluare.Activitati si consecinte in interiorul sitului. vertic şi pseudogleizat. Situl Vânju Mare se încadrează din punct de vedere geologic in unitatea structurala Platforma Moesică. acoperit cu formaţiuni sedimentare care îşi au originea în cuaternar. Districtul Câmpiei Olteniei. Pescuit profesionist (industrial).4%.) . in zona câmpiei medii. in zona adiacenta silului se găsesc doua cursuri de apa: Blahniţa şi Drincea. Din punct de vedere altitudinal situl este situat între 80 m şi 200 m.arderea vegetatiei (a miristii si a parloagelor) Tip de proprietate: Situatia juridica a terenurilor se prezinta astfel: proprietate de stat 84. Geografic. . Din punct de vedere hidrologic. 161-163) si trupul Fulga (ua 85-142).si terenuri agricole adiacente acestora . Din punct de vedere al administraţiei de stat. mai rar ondulată şi face parte din Provincia Platformei Esteuropene (Provincia Podişului şi Câmpiilor Extracarpatice).defrisarile.4%. teren agricol care se intinde sub forma unei benzi orientate N-S la est de localităţile Bucura si Vanjul Mare. care in sezonul estival seaca. . din judeţul Mehedinţi. Pasunatul.iar configuraţia terenului este plană. 31 . fanate etc. Utilizarea pesticidelor.amplasare de generatoare eoliene .electrocutare si coliziune in linii electrice ..Activitati si consecinte in jurul sitului. ca factor pedogenetic. Unitatea geomorfologică majoritară este câmpia . pădurile sunt administrate de RNP Romsilva prin DS Drobeta Turnu Severîn. deosebind: sol brun roşcat cu subtipurile tipic şi vertic.taierile selective a arborilor in varsta sau a unor specii .speologie. Relieful.la est de trupul Lunca Vanjului si la nord si nord-vest de trupul Fulga. Cultivare. Regimul hidrologic al acestor ape. cu aflunetil lor. III.industrializare si cresterea zonelor urbane .

5 grade Celsius) în luna ianuarie. Prezenţa dăunătorilor xilofagi în arboretele mature în special la arboretele uscate şi lâncede. valorile medii lunare ale temperaturii aerului prezintă un maxim (23. şi91 MO . Calitatea şi importanţa Sitului: Situl prezintă o importanta pentru o mai buna distribuţie geografica a reţelei Natura 2000 si acoperire a habitatelor:91 Y0 . îndeplinirea anumitor praguri ale acestora constând în factori limitativi pentru vegetaţia forestieră.Regimul precipitaţiilor atmosferice. Amplitudinea valorilor absolute ale temperaturii indică un grad de continentalism caracteristic Câmpiei Olteniei. după Koppen. extinderea si promovarea arboretelor din salcâm si alte specii forestiere alohtone. cer şi salcâm. Există şi arborete subproductive. păşunatul în pădure. în luna iulie şi un minim (-1. variind de la o lună la alta şi de la un anotimp la altul. Numărul zilelor cu temperaturi medii diurne egale sau mai mari de 10 grade Celsius (durata sezonului de vegetaţie) este de 205 zile. Tipurile de pădure identificate sunt de productivitate mijlocie. Vulnerabilitate: Principalul factor destabilizator al habitatelor forestiere din cuprinsul silului este uscarea arboretelor ca urmare a secetelor prelungite din ultima perioadă.Păduri dacice de stejar şi carpe. Provenienţa din lăstari a arboretelor aliate la a 2-a sau a 3-a generaţie de lăstari. amfibieni si nevertebrate.5 grade Celsius)indică un bilant termic relativ ridicat . deoarece provin din lăstari a cereto-gârniţetelor la a doua sau a treia generaţie. speciile forestiere beneficiind din acest punct d vedere de condiţii bune. deficitul prelungit de apă din sol. în cea de cîmpie. cel al evapotranspiraţiei şi raporturile dintre acestea au o mare influentă asupra vegetaţiei lorestiere. Vegetaţia naturala este caracteristica zonei de câmpie forestiera. 32 . accesibilitatea uşoară a pădurilor pe intreg perimetrul. Media temperaturilor medii anuale (11. De asemenea. situl face parte din subprovincia Cfax.7 mm). în regiunea de luncă şi la peste 15 m.3 mm). a dus la apariţia fenomenului de uscare anormală. coroborat şi cu alţi factori. Din punct de vedere al bonităţii. toate staţiunile întâlnite în cadrul silului sunt de bonitate mijlocie. şi foarte mic în perioadele secetoase. Din punct de vedere climatic. caracterizată printr-o climă temperată cu precipitaţii medii anuale sub 600 mm şi temperatura lunii celei mai calde mai mari de 22 grade Celsius. Apropierea localităţilor. nevoia de lemn de foc care generează tăieri ilegale. Apa freatică se găseşte la adâncimea ele 2-6m. Cele mai răspândite formaţii forestiere sunt şleaurile de luncă şi cereto-gârniţetele. Cantitatea medie de precipitaţii (570 mm) nu este uniformă în decursul anului. la care a apărut şi fenomenul de uscare anormală în diferite intensităţi.este variabil cu debit mai mare primăvara şi în perioadele cu ploi şi debit redus.4 grade Celsius). Regimul hidrologic al solului este din precipitaţii . Cea mai mare cantitate de precipitaţii se înregistrează în luna mai (66. constituie principalele puncte sensibile ale agresiunii antropice.Păduri balcano-panonice de cer şi gorun Situl mai este important si pentru speciile de reptile. ce imprimă teritoriului caracterul unui climat continental din zona temperată. şi cea mal mică se înregistrează în luna februarie (30. în special la gârniţâ.

oraşului Vânju Mare.Locvei. inlocuindu-se conductorul classic OLAS 160/95 mm” din zona localitatii Cetate.Cetate” din teritoriile administrative ale municipiului Drobeta Turnu Severin şi ale comunelor Brezniţa Ocol. la est de localitalile Vanju Mare si Bucura. Cujmir şi Obârşia de Câmp. Pe pajiştile din zona de trafic intens s-a observat declinul populaţional acolo unde zgomotul de fond depăşeşte 50 decibeli. judetul Dolj si Lucrari de instalare conductor protective OPGW pe LEA existenta 220 KV Portile de Fier I . Izvorul Bârzii. judetul Mehedinti. ROSCI0403 – Vanju Mare. Şimian. Activităţi antropice.Activităţi şi consecinţe în interiorul sitului Managementul forestier general.Tip de proprietate: Situl Vanju Mare include 2 trupuri de pădure (trupul Lunca Vanjului si trupul Fulga) si terenuri agricole adiacente trupului Fulga. inlocuindu-se conductorul classic OLAS 160/95 mm” din zona localitatii Cetate. Izvorul Bârzii. Şimian. morfologia regiunii permite o disipare rapidă a zgomotului. comunelor Corlăţel. Numeroase studii au documentat densitatea redusă a populaţiilor de păsări din zonele cu trafic intens. Hinova. OS Vanju Mare (UP II Vanju Mare). comunelor Corlăţel. judetul Mehedinti. Punghina. e) Proiectele “ Lucrari de instalare a conductorului de protective cu fibra optica incorporate tip OPGW 160/95 mm compus din 36 fibre optice tip G655 pe LEA 220 KV Portile de Fier I – Cetate. Efectele negative ale proiectului se datorează următoarelor aspecte: • funcţionării utilajelor. prin DS Drobeta Turnu Severin. d) Proiectele “ Lucrari de instalare a conductorului de protective cu fibra optica incorporate tip OPGW 160/95 mm compus din 36 fibre optice tip G655 pe LEA 220 KV Portile de Fier I – Cetate.Cetate” din teritoriile administrative ale municipiului Drobeta Turnu Severin şi ale comunelor Brezniţa Ocol. Hinova. Terenurile agricole aparţin cetăţenilor din comuna Comatel si oraşul Vanju Mare. Vânători. Tipuri de habitate prezente in sit: -91 MO Păduri balcano-panonice de cer şi gorun. Zona studiată este o zonă deschisă. judetul Dolj si Lucrari de instalare conductor protective OPGW pe LEA existenta 220 KV Portile de Fier I . Cujmir şi Obârşia de Câmp. nu afectează suprafeţe mari ocupate de vegetaţie. dar nici cu managementul conservarii siturilor Natura 2000 ROSPA0080 Muntii Almajului . Cele mai sensibile specii la zgomotul produs de traficul utilajelor sunt păsările. Pădurile aparţin domeniului public al statului roman si sunt administrate de RNP Romsilva. • prezenţei oamenilor în zonă. Vânători. Cu toate acestea particularităţile terenului precum şi tipurile de habitate pot influenţa propagarea zgomotului şi implicit densitatea populaţiilor de păsări. consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată . Punghina. oraşului Vânju Mare. Rogova. Livezile. Rogova. astfel că sunetul se propagă în toate direcţiile fără a fi condus către un anumit culoar. Astfel. -91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen. nu au legatura directa cu managementul conservarii Parcului Natural Portile de Fier. Zgomotul şi deranjul determinat de prezenţa fizică a muncitorilor nu cauzează un disconfort mare speciilor de păsări din zona implementării proiectului supus analizei deoarece 33 . Livezile.

A. De asemenea se modifică şi componenţa specifică a avifaunei în ecosistemele supuse presiunii antropice. Petrisor Ion 34 . Titular de proiect /investitie C.A. Transelectrica S. Ion Merfu P. ing. Aceste specii depind de vegetaţia menţionată. dar. sau în cazul lucrărilor efectuate în imediata vecinătate a cuiburilor. Evaluator atestat. situaţie care nu se regăseşte în cazul amplasamentului analizat. livezi. Prezenţa umană în zonă influenţează distribuţia speciilor de păsări reducând densitatea populaţiilor în zonele cu aglomerări umane.unele dintre speciile identificate la nivelul teraselor folosesc pentru hrănire şi cuibărit tufişuri.T. ele pot fi afectate dacă se defrişează vegetaţia. – S. arbori..F. Craiova Director.N. cum sunt zonele locuite.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful