Transformarea frunzelor in compost

Afla mai multe despre: frunza, la mare, in gradina, verde, copaci, gradina toamna

Frunzele care cad toamna din copaci sunt foarte valoroase pentru gradina dumneavoastra deoarece ele contin de doua ori mai multe minerale decat alte ingrasaminte, cum ar fi balegarul. De exemplu, o frunza de artar are mai mult de 5 procente minerale, in timp ce acele de pin contin calciu, magneziu, nitrogen, fosfor si alte elemente intr-un procent de 2,5 din greutatea lor. Acest lucru se explica prin faptul ca majoritatea copacilor au radacini adanci, iar asta le permite sa absoarba minerale mai usor; o mare parte din acele minerale se duce in frunze. De fapt, aceste daruri multicolore care cad din copaci sunt foarte valoroase pentru cantitatile mari de materie organica pe care le contin si care pot imbunatati structura pamantului. Ele ajuta la aerisirea solurilor argiloase, previn uscarea rapida a solurilor nisipoase, absorb apa de ploaie controleaza evaporarea. Unii oameni se plang ca nu stiu cum sa obtina compost din frunze. Facem o gramada din frunzele din gradina, spun ei, dar fara nici un rezultat. Aceasta este una din plangerile des auzite. Sunt doua lucruri de care trebuie sa va ocupati pentru ca sa transformati cu succes frunzele in compost: 1. Adaugati nitrogen peste frunze. Nitrogenul este elementul care face sa cresasca temperatura in interiorul gramezii de frunze. Balegarul este cea mai buna sursa de nitrogen pe care il puteti folosi si un amestec de 5 parti frunze la 1 parte balegar va face ca acestea sa se descompuna mai repede. Daca nu aveti balegar utilizati alte surse de nitrogen. 2. Taiati sau rupeti frunzele, acest lucru va garanta succesul. Gramada de frunze pe care vreti sa o avea orice forma si oamenilor prefera forme sunt mai usor de materialul in straturi: rupte sau sfasiate, gros cm de material organic decat cel al frunzelor. urmatoare: balegar, vita de vie din gradina. cu nivel scazut de paie, stiuleti de porumb

transformati in compost poate dimensiune, dar majoritatea dreptunghiulare, pentru ca manevrat. Este o idee buna sa asezati - incepeti cu un strat de frunze de 15 cm. - adaugati apoi un strat de 5 cu nivel de nitrogen mai mare Puteti alege ceva din lista gunoi, iarba verde sau corzi de Mai puteti adauga si materiale nitrogen, cum ar fi: rumegus, sau iarba uscata.

Gramada trebuie sa fie umeda, dar nu sa musteasca de apa. Nu uitati sa intoarceti cu o furca frunzele cam la 3 saptamani sau mai devreme, daca vreti. Daca amestecati straturile de frunze si materiale organice de 3-4 ori pana primavara tarziu, veti avea o cantitate buna de compost potrivita pentru plantarile de sezon.

Puteti obtine compost si in 14 zile, daca respectati pasii urmatori: 1. Rupeti sau sfasiati frunzele. 2. Amestecati 4 parti frunze cu 1 parte balegar sau alte materiale cu supliment de nitrogen. 3. Intoarceti gramada la 3 zile. Nu este dificil, pentru ca frunzele sunt rupte, deci compostul este usor. Si inca un sfat: puteti acoperi gramada de compost cu o folie de plastic - tine de cald si impiedica uscarea sau udarea excesiva. Atunci cand nu este deranjata, natura are un ciclu aproape perfect. In padurile mixte, copacii si plantele isi extrag singure nutrientii pentru a creste. Atunci cand mor, acesti nutrienti se reintorc in sol, printr-un complex proces de descompunere. Fara fertilizatorisi fara sapaturi. Gradinarii, pe de alta parte, nu lasa nicio frunza sa se depuna in gradina lor. Din diferite motive (obiceiuri impamantenite sau simtul estetic exagerat) acestia vor elimina orice resturi de frunze sau flori ofilite cazute pe sol si vor sapa bine pamantul, pentru a ajuta gradina sa "vietuiasca". Ei bine, toate aceste masuri pot avea efecte catastrofice asupra pamantului. In ultimii 20 de ani, expertii au predicat ca sistemul "fara aratura" este cel mai bun pentru sol. Humusul - cel care asigura fertilitatea solului, substanta de viata datatoare, ca sa ne exprimam astfel - este cel caruia trebuie sa i se acorde o atentie deosebita, astfel ca solul nu trebuie sapat, ci greblat, cel mult, pentru ca aceasta substanta vitala naturala sa nu fie indepartata. Biologul Phil Brookes, cel care se ocupa cu cercetarea solului la una dintre cele mai vechi statii de cercetare in domeniul agriculturii din lume: Rothamsted, sustine ca humusul este cel mai important element pentru sanatatea pamantului. Acesta este reprezentat de materia organica descompusa din sol, care asigura hrana plantelor si care reprezinta un factor de protectie impotriva bolilor, datorita prezentei unor substante numite fitoalexine, substante care pentru plante au un rol asemanator anticorpilor. Humusul ia nastere din descompunerea rocilor, animalelor si plantelor, fiind "caminul" unui numar impresionant de mici animale si microorganisme. Acestea se descompun in timp, eliberand substante complexe, continand, printre altele, trei elemente vitale pentru sanatatea pamantului: azotul, fosforul şi potasiul, intr-o forma pe care radacinile plantelor si copacilor vii o pot absorbi cu usurinta. Aceast mix magic imbunatateste considerabil structura solului si retentia de apa. Pentru a imbogati cantitatea de humus din sol, exista cateva metode la indemana oricui: - mulcireareprezinta procesul de creare a unui strat artificial de 2-3 cm grosime la suprafata solului, alcatuit din talas, scoarta de copac, rumegus, sau alte deseuri lemnoase si resturi vegetale. Acest strat are rolul de a impiedica dezvoltarea buruienilor, mentine o umiditate relativ constanta in sol iar, prin descompunere, materia organica se transforma in humus; - ingrasamintele verzi- cea mai simpla metoda de a imbogati solul in azot, consta in cultivarea unor plante erbacee, care vor fi cosite in plina perioada de vegetatie, apoi resturile plantelor, inca verzi, vor fi ingropate in terenul respectiv, la o adancime mica. Dintre aceste plante, cele mai folosite sunt lupinul, trifoiul, sparceta si sulfina. Ele sunt specii leguminoase care au proprietatea de a fixa in sol azotul din atmosfera. Azotul este elementul vital necesar pentru ca plantele sa creasca puternice si sa fie protejate impotriva elementelor daunatoare. Un gradinar inteligent va cultiva, de asemenea, printre staturile de flori, si leguminoase, precum: fasolea sau mazarea, cele care adapostesc in radacinilor lor bacterii ce elibereaza azot. - rotatia culturilor - metoda clasica care contribuie la sporirea fertilitatii solului cu ajutorul chiar al plantelor cultivate pe teren, oranduite dupa un plan special in acest scop. Este recomandat sa se faca o analiza a solului (ideal in primavara) pentru a verifica echilibrul acestuia. Fertilizarea conduce la poluarea panzei freatice, insa folosirea unei cantitati mici de fertilizatori chimici este bine-venita uneori. Fertilizarea artificialanu contribuie la imbogatirea cantitatii de humus din sol, insa confera plantelor stabilitate. Cea mai buna metoda este cea a combinarii acestor metode de fertilizare.
Photo: wildgingerfarm.com

UN COLT INSORIT DE GRADINA CU PLANTE PERENE
Acest plan de gradina este modul perfect de a face cunostinta cu cateva plante perene care iubesc soarele.

Planul de gradina este destinat unei zone insorite din gradina si este foarte usor de realizat, chiar si pentru un incepator in domeniul gradinaritului. Sunt incluse plante perene rezistente, care iubesc soarele si care sunt usor de ingrijit. De asemenea, daca veti pune in aplicare aceasta idee veti vedea ca se va "intampla" cate ceva in gradina in fiecare perioada: primavara va incepe parada irisilor; vara va fi subliniata de coloritul vesel al Echinacea purpurea si al margaretelor, printre altele; spectacolul de culoare se va finaliza toamna, cu florile roz de sedum.

cantitate: 1 . se recomanda sa fie plantate in grupuri de cate 3. iar florile apar pe o tulpina lunga.Lista de plante: A. disponibila in mai multe culori. Ceapa ornamentala (Allium giganteum) . Poate fi inlocuita cu: Crin asiatic (Lillium Asiatic) .planta rezistenta. .are o floare globulara roz-purpurie care creste la capatul unei tulpini drepte. infloreste vara devreme. poate atinge 60-150 cm inaltime. foliajul este compus dintr-un grup de frunze lungi de 45 cm si late de 5 cm. este o planta rezistenta care poate atinge 90-150 cm inaltime. infloreste din iunie pana in iulie.

Aster (Aster 'Purple Dome') . Poate fi inlocuita cu: Artemisia (Artemisia 'Valerie Finnis') .cantitate: 3 .are foliaj argintiu si poate atinge 38-45 cm inaltime. infloreste cam pe toata perioada verii. Coreopsis (Coreopsis 'Moonbeam') . poate atinge 45-60 cm inaltime. infloreste abundent. C. foliajul are o textura fina.are flori purpurii care apar toamna. poate atinge 45-60 cm inaltime. poate atinge 45-60 cm inaltime. Poate fi inlocuita cu: Crizantema (Dendranthema 'Clara Curtis') .cantitate: 3 . infloreste toata vara. . asemanatoare ca forma cu margaretele. de culoare galben deschis.B.face flori roz.face flori asemanatoare ca forma cu margaretele.

D. poate atinge 70-91 cm inaltime. E. albastre sau violet.are flori galbene si sunt usor de cultivat. pot atinge 60 cm inaltime. . poate atinge 76-91 cm inaltime. Iris (Iris Siberica) .floarea are petale roz asezate in jurul unui centru proeminent. Poate fi inlocuita cu: Rudbeckia fulgida 'Goldsturm' . infloreste de la mijlocul pana la sfarsitul verii. purpurii. Echinacea purpurea .cantitate: 3 .are flori albe. foliajul este linear si asezat in buchet. infloreste primavara tarziu.cantitate: 2 .

poate atinge 50-76 cm inaltime. Poate fi inlocuita cu: Liatris spicata . poate atinge 90-100 cm inaltime.formeaza o tufa compacta. . iar florile se mentin mult timp.cantitate: 1 . se divizeaza la fiecare 24 ani. Margareta (Leucanthemum 'Becky') .Poate fi inlocuita cu: Crin (Hemerocallis spp. infloreste vara. F. iar foliajul este asemanator ierbii.) . G. faassenii 'Walker's Low' .disponibil in mai multe culori. infloreste vara.cantitate: 3 .florile sunt albe. poate atinge 76-91 cm inatime. atinge 30-35 cm inaltime. cu flori de culoarea levanticii si foliaj gri-verde. planta infloreste vara. Nepeta x.are inflorescente albe sau mov dispuse pe o tulpina inalta. infloreste vara si este o planta care trage fluturii.

Poate fi inlocuita cu: Phlox (Phlox subulata) . Sedum 'Frosty Moon' . Inainte de a incepe plantarea Pregatirea este cheia succesului in ceea ce priveste realizarea unei gradini frumoase. infloreste vara tarziu si toamna. roz si foliaj verde cu margini albe. analizati atent planul de gradina si raspunde-ti la urmatoarele intrebari: Aveti in gradina un loc potrivit pentru punerea in practica a acestui plan? Schema coltului insorit de gradina cu plante perene arata dimensiunile asa cum au fost ele gandite initial de designer. In general. puteti mari sau reduce dimensiunea lui adaugand sau eliminand plante. infloreste la inceputul verii si atinge 30-40 cm inaltime. poate atinge 30 cm inaltime.flori de culoare roz intens si foliaj albastru-argintiu. H.cantitate: 3 . desi caracterul gradinii se poate schimba daca faceti modificari dramatice.are flori deschise la culoare. Gradina dumneavoastra ofera conditii bune pentru cultivarea plantelor perene? .Poate fi inlocuita cu: Garofita (Dianthus gratianopolitanus Firewitch) . Inainte de a va grabi spre magazine si florarii in cautarea bulbilor sau semintelor necesare conform listei de plante. se cultiva si se ingrijeste foarte usor.infloreste incepand din primavara tarziu si pana toamna.

dupa care se uda din abundenta. Plantarea florilor perene se face astfel: se aseaza intr-o groapa la acelasi nivel la care au crescut in ghiveci sau rasadnita. sapati adanc. Daca pamantul nu isi pastreaza forma cand este strans in palma. se batatoreste bine pamantul in jurul lor. puteti imbunatati calitatea solului daca adaugati materie organica precum compost sau turba. Oricare ar fi cazul.30 cm in jurul stratului de flori. Nu amestecati substante fertilizatoare in sol decat daca este nevoie. atunci alegeti plantele alternative. sapat adanc si amestecat cu materii organice. Pe masura ce plantati fiecare floare este o idee buna sa acoperiti pamantul din jurul radacinii cu paie sau frunze uscate pentru a mentine umiditatea. turba sau balegar). cu ajutorul unei lopeti bine ascutite (pentru a va usura munca. Amenajarea gradinii Daca aveti toate plantele la indemana luati ghivecele sau rasadnitele si aranjati-le in gradina conform schemei . sapati putin de-a lungul liniei pentru a stabili definitiv marginea straturilor de flori perene. lasati si o fasie de pamant liber de aproximativ 15 . daca se formeaza un bulgare care nu isi pierde forma dupa ce ati deschis palma. asteptati 24 de ore dupa care strangeti in mana putin pamant. Pregatirea locului de plantare este un moment bun de a imbunatati calitatea pamantului prin adaugarea de materii organice (compost. Cat de buna este calitatea pamantului de gradina? Majoritatea plantelor supravietuiesc intr-o varietate mare de tipuri de sol.asa aveti posibilitatea sa va imaginati mai clar cum va arata in final gradina si sa faceti unele modificari daca doriti. substantele fertilizatoare in exces fac mai mult rau decat bine. atunci pamantul este prea lutos. atunci probabil este prea nisipos. plantele tinere au nevoie de spatiu pentru a se dezvolta. piatra sau caramida. Dupa ce locul a fost eliberat de buruieni sau gazon. Apoi. dar regula generala este ca acesta trebuie sa fie usor drenabil. Nu va ingrijorati daca gradina pare golasa. udati din abundenta un petic de pamant. Daca aveti gazon. Ingrijirea gradinii . Daca alegeti ierbicide pentru combatera buruienilor. jilav (dar nu mustind de apa). iata cum trebuie sa procedati: scoateti iarba in fasii. cu mana. Cand ati reusit sa respectati proportiile din schema si sunteti multumiti de rezultat puteti presara faina langa furtun sau sfoara pentru a face marcaje temporare. Majoritatea straturilor cu flori sunt mai usor de intretinut daca au o bordura care sa tina departe iarba sau vegetatia din jur. Pentru a testa calitatea solului din gradina. udati mai intai locul din abundenta). In acest timp. incepand cu cele mai voluminoase plante si lasandu-le la urma pe cele mai mici.Daca nu aveti un colt insorit in care plantele sa se dezvolte perfect. Adunati cat mai multe informatii despre florile pe care urmeaza sa le plantati pentru a respecta cerintele de cultivare ale fiecareia dintre ele. Daca zona insorita pe care ati ales sa o reamenajati conform acestui plan de gradina este acoperita cu gazon. dar se faramiteaza daca il loviti usor cu degetul. atunci calitatea solului este ideala. semintele de buruieni care au mai ramas vor germina si le veti putea indeparta cu usurinta. cu un cutit. puteti incepe sa plantati gradina. trebuie udat din abundenta si lasat asa cam o saptamana. Daca bulgarele nu cedeaza usor cand il loviti cu degetul. in general. Pentru realizarea bordurilor alegeti plastic. Cand sunteti multumiti de modul in care arata aranjamentul. Realizarea planului de gradina Pentru a transpune schema pe terenul disponibil folositi o ruleta si un furtun de gradina sau o sfoara pentru a demarca straturile de flori. aveti grija sa respectati intocmai instructiunile de folosire si aplicare de pe ambalaj (inclusiv timpul de asteptare pana cand puteti planta).

Apoi. buruienile vor avea mai putine sanse sa se inmulteasca. Puteti aplica un fertilizator general primavara. pe masura ce plantele perene se vor dezvolta si maturiza. Acoperirea pamantului din jurul bazei plantelor este o metoda buna de a evita aparitia buruienilor.respectati instructiunile de pe ambalaj. eventual. in primele doua saptamani si apoi de cate doua ori pe saptamana. Regula generala este sa udati bine plantele in fiecare zi. in perioadele secetoase. dupa ce a inceput vegetatia .Primul sezon de la plantare este cel mai dificil. In primul an trebuie sa fiti perseverenti in combaterea buruienilor. SELECTAREA PLANTELOR PERENE . Majoritatea plantelor se dezvolta foarte bine fara sa aiba nevoie de ingrijiri speciale. In anul urmator puteti lasa natura sa aiba grija de plante. puteti uda abundent.

dar cu o planificare atenta puteti face in asa fel incat sa infloreasca in tot sezonul.plante perene. Multe astfel de plante infloresc doar cateva saptamani pe an. Odata cu venirea primaverii. ramuri/tulpini si flori) se ofilesc si mor. Toamna. Plantele perene au marele avantaj ca nu trebuie replantate in fiecare am. Exista plante .Termenul "peren" este folosit in mod obisnuit de gradinari pentru a desemna plantele erbacee cu flori care cresc si infloresc mai multi ani . in timp ce radacinile persista in pamant pe perioada iernii. numai 3-4 ani. Trebuie sa aveti luati in consideratie modul in care arata planta cand nu este inflorita. din radacini si/sau tulpini cresc alte frunze. Unele plante perene traiesc mai putin. partea erbacee de la suprafata a plantelor perene (frunze. Plantele care cresc din bulbi se incadreaza de asemenea in categoria plantelor erbacee perene.

care poate forma straturi interesante chiar daca nu sunt inflorite. Acest ultim considerent este foarte important la plantele perene. pentru perioadele fara flori. Puteti sa folositi un ierbicid din comert sau sa acoperiti cu o folie de plastic lotul. deoarece ele sunt lasate in acelasi loc din gradina pentru mai multi ani sau chiar pentru totdeauna. Plantele anuale pot fi combinate cu cele perene pentru a produce un spectacol colorat. In timp ce unele tolereaza sa fie plantate in pamant umed. O zona care a fost cultivata mai multi ani de-a randul va avea mai putine buruieni. tot vor da lastari noi. tipul de pamant. Inainte de plantare. Chiar daca veti pregati foarte bine terenul. Alegeti un loc din gradina incare nu veti avea probleme prea grave cu buruienile. dar majoritatea plantelor perene prefera sa fie intre 5.m dar si unele care sa aiba foliaj atragator. necesitatile de umiditate. drenajul si rolul pe care planta il va juca in gradina. Oricum. inainte de a planta florile. Acest lucru este foarte important. Alegerea locului Cand alegeti locul pentru plantarea florilor perene trebuie sa plecati de la aceleasi considerente ca atunci cand alegeti locul pentru plantele anuale: expunere (soare sau umbra). de exemplu. mai ales cand e vorba de buruieni foarte rezistente. Ph-ul solului variaza de la o specie la alta. radacinile copacilor. majoritatea plantelor perene mor daca radacinile le stau in pamant mereu umed.5 si 6. in care se aduna foarte repede apa de ploaie.perene cu foliaj colorat si interesant.5. panta. sau cititi aceste date pe pachetele de seminte sau bulbi din magazine. asezati un strat de 7-10 cm de materii organice sau ingrasamant. . calitatea pamantului poate fi imbunatatita. Multe plante perene au nevoie de pamant usor drenabil. Alegeti plante care vor inflori in aceasi perioada. Evitati sa plasati un strat cu flori perene in zone joase. Selectarea plantelor Observati perioadele in care infloresc plantele perene din curtile vecinilor.

BULBI CARE INFLORESC TOAMNA .

.

Odata ce i-ati obtinut. Mai mult chiar. in nuante de alb-galbui si purpuriu. de preferinta in locuri in care sa se bucure de cel putin sase ore de soare direct pe zi si obligatoriu in pamant usor drenabil. Pentru colchicum trebuie sa sapati o groapa. e foarte important sa ii plantati imediat. acestia infloresc la numai trei saptamani de cand ii punem in pamant. la sfarsitul verii sau inceputul toamnei. Dar daca plantam bulbi care infloresc toamna. bucuria nu va intarzia. magazine de specialitate sau comandandu-i pe internet. astfel incat varful acestuia sa fie la 12 cm sub nivelul solului. Colchicum arata ca un stanjenel mai mare. Floarea rasare dintre frunzele uscate de toamna. Crocus. Ambele plante infloresc in septembrie si octombrie.Cand plantam bulbi care infloresc primavara singura problema este ca trebuie sa asteptam pana atunci ca sa ne bucuram de ei. Puteti sa cumparati acest tip de bulbi din sere. cunoscut la noi si ca stanjenel sau sofran. In ceea ce priveste plantarea. crocus camp de crocus si colchicmus colchicums . se aseamana cu verii lui care infloresc primavara. Sunt doua specii de astfel de bulbi: colchicum si crocus. stanjenelul (crocus) trebuie bagat in pamant in asa fel incat varful plantei sa fie la 5 cm sub nivelul solului.

rizomi . prin seminte. prezinta avantajul ca de la o singura planta se pot obtine un numar mare de seminte. dezavantaj: nu intotdeauna se transmit caracterelor parintilor la urmasi.tulpini subterane .lastari . Deoarece conditiile de semanare si germinare sunt caracteristice fiecarei specii si nu pot fi tratate la modul general in acest articol vom trata inmultirea vegetativa. lumina. temperatura.drajoni .inmultire vegetative. Atunci cand cumparati seminte aceste ar trebui sa fie insotite de indicati privind conditiile de germinare: sol. realizata fara interventia omului si prezinta urmatoarele forme: .asexuata . .METODE DE INMULTIRE Boli Daunatori Lumina Tipuri de pamant Metode de inmultire Bioregulator . Inmultirea vegetativa poate fi: Naturala. umiditate.RADI-STIM 1 iunie 2003 Daniel Zimbreanu La plante inmultirea poate fi: . etc.sexuata.stoloni .

etc. Nutritia . Zilele lungi favorizeaza inradacinarea.butasi lemnificati . radacina.radacini tuberizate .marcotajul . este inmultirea care are loc prin interventia directa a omului: .rizomi .palante vivipare (muguri adventivi) Artificiala.butasi de tronsoane de tulpina . Factori ce intervin in capacitatea de producere a radacinilor sunt: Varsta plantei mama . Aceasta metoda se bazeaza pe proprietate plantelor de a dezvolta plante noi din organe sau fragmente de organe ca: frunza.butasirea .bulbi .butasi de radacina Dupa tipul tesutului: . Inmultirea vegetativa artificiala Butasirea Este una dintre metodele cele mai des utilizate in inmultirea plantelor.plantele mama correct ingrasate dau butasi care inradacineaza usor. Lumina .butasi de muguri .cu cat planta mama este mai tanara cu atat capacitatea sa de inmultire este mai mare. Clasificarea butasilor Dupa natura organului prelevat: .tuberobulbi .butasi erbacei .are un rol activ in reusita butasirii dar acest rol este dificil de cuantificat.bulbi . A.butasi semilemnificati .radacini tuberizate Prin inmultirea vegatativa se vor obtine plante identice cu planta mama.butasi de frunze intregi .butasi de varfuri de lastar .butasi de tronsoane de tulpini florale .diviziunea tufei .tulpini subterane .tuberculi ..butasi de fragmente de frunze . tulpina.tuberculi .

aucuba) evapotranspiratia se reduce prin rularea limbului frunzei si nu prin reducerea lui. credneri. sau bisturiu imediat sub nod (1-2mm) In zona bazala pe o lungime de 2-3 cm se elimina frunzele.) trebuie sa posede o nervura principala. Butasi de Sansevieria se fac din bucati de frunza de 5-7 cm la care trebuie respectata polaritatea (radacina va aparea in partea de jos a butasului). Ei trebuie sa baiba minim 2-3 noduri. Se practicat la inmultirea speciilor de ficus Butasii de frunze se fac din frunze adulte dar nu foarte batrane. Streptocarpus. La plantele cu frunze mari (ficus. cu o lama. Philodendron. Saintpaulia. La alte plante se sectioneaza frunza in doua prin nervura principala Streptocarpus hybridus). Sansevieria. Monstera.portiunile de tulpina trebuie sa fie de minim 5 cm si sa prezinte 2 . Secctiunea bazala se face prin taiere transversala. La frunzele petiolate se reduce petiolul la 2-3 cm. Se prefera butasii mai scurti.Dupa epoca de butasire: . In cazul plantelor cu frunze mari se reduce o parte din suprafata foliara a frunzelor ce raman pe butas pentru a se reduce deshidratarea butasului prin transpiratie. Butasii de fragmente de frunze. Sinigia. briceag. Prin butasi de frunza se pot inmulti: Begonia. Dracaena.10 cm. ca in cazul Begoniei (rex.toamna Realizarea butasilor Butasi din portiuni de tulpina . Prin acest procedeu se pot inmulti: Dieffenbachia. etc.3 noduri. 1)Choose a healthy mature leaf (I use sometimes young leaves also) . Peperonia.butasi de vara .butasi de primavara .se fac de 5 . Colocasia Butasi de varf de tulpina .

2) Cut the edges .

water and tent them for a few weeks .3)Make 2-3 wedge-shaped cuttings 4)Plant them in the mix of peat moss and perlite 1:1 in little pots.

.

in asa fel ca la baza butasului sa se pastreze o portiune din lemnul ramurii din care s-a smuls. Aucuba Butasi cu calcai. iar restul frunzelor se reduc la jumatate pentru a micsora procesul de transpiratie in timpul inradacinarii. . In aceasta categorie se intalnesc: Butasi realizati din ramuri simple: Hibiscus. se realizeaza din ramuri anuale sau care au cel mult 2 ani. La fasonare taierea se face imediat sub nod. Butasii plantelor cu latex (ficus. Lastarii pentru efectuarea butasilor trebuie sa aiba 7.3 noduri. lungi de 18 -22 cm. Pelargonium.2ani de pe ramura mama.4 cm din ramura mama. cuprinzand cel putin 2 . se confectioneaza prin smulgerea lujerilor de 1 .10 cm la recoltare si aproximativ 5 -7 cm la fasonare.6 cm.sunt reprezentati prin fragmente de radacina de circa 4 . sunt butasii care pastreaza la baza o portiune de 2 . Butasii cu carlig.Butasi de radacina . care pusi in conditii optime de inradacinare.3 mm sub un mugure. Prin aceasta metoda se pot inmultii: Marantha si Calathea Butasi de lastari de regula semilignificati. Frunzele de la baza se elimina pe o lungime de 2 cm.procedeu practicat la plantele lemnoase. Nerium. Butasi de ramuri . euphorbia) dupa taiere se tin timp de 25-30 minute in apa calda 35 grade C pentru a se evita obturarea vaselor conducatoaree prin coagularea latexului. inmultire care se practica la majoritatea plantelor ierboase. taiate la 2 . vor da indivizi noi. Prin aceasta metoda se pot inmultii: Cyperus. Se foloseste la inmultirea smochinului.

Factorii de mediu Lumina La butasii erbacei lumina este necesara de la inceputul butasirii. Se poate folosi ca substrat de inradacinare: perlitul.iluminarea suplimentara in lunile de iarna . capacitate de retinere a apei si sa fie perfect sanatos (steril).primavara .22 I .XII Colocasia 20 .executarea de incizii bazale.folosirea de solutii stimulatoare .IX Begonia rex 20 .25 III . inelari sau simple taieturi Substraturi pentru inradacinare Substratul de inradacinare trebuie sa aiba o buna porozitate pentru aer.XII Ficus elastica 24 . cyperus. trandescantia. singure sau in amestec.vezi RADISTIM . ficus. VII . nisipul. Apa se utilizeaza pentru butasii de leandru. pana atunci butasi sunt tinuti la intuneric.Stimularea inradacinarii butasilor Inradacinarea butasilor poate fi facuta prin mai multe metode: .III. violeta de parma.22 I .20 II . Pentru butasi lemnificari lumina este necesara numai in momentul pornirii mugurilor de crestere. turba fibroasa. Temperatura Genul si specia Temperatura de inradacinare Lunile in care se realizeaza butasirea Azaleea indica 18 .IV Hibiscus rosa-sinensis .

Pentru a limita deshidratarea si uscarea butasului trebuie diminuarea transpiratiei. Marcotajul Este o metoda mai intalnita la plantele de gradina dar se poate aplica si celor de apartament. decat dupa inradacinare. ceata artificiala. . Se foloseste la plantele la care butasii nu inradacineaza sau inradacineaza greu cum ar fi speciile de Magnolia. Marcotajul reprezinta de fapt o butasire in care ramura nu se detaseaza de planta mama.18 II . VIII . Hedera.22 III . Plante ce se pot inmultii prin aceasta metoda: Ficus repens.16 . Philodendron. VIII .IX Sansevieria trifasciata 20 .III. Aerisirea Este necesara oxigenarii spatiilor de inradacinare.V. VIII Sainpaulia jonantha 22 . pe care se formeaza radacini si lastari noi in portiunile care vin in contact cu pamantul.24 II . Marcotajul terestru se aplica plantelor cu tulpini flexibile uneori taratoare.22 III – V Umiditatea Deoarece nu are radacini nu poate absorbi apa care se pierde prin transpiratie. acoperirea constanta a frunzelor cu o pelicula de apa.IX Nerium oleander 20 .IV. Aceasta se face prin cresterea umiditatii relative din jurul butasului prin: pulverizarea cu apa. Gynura.

pe nervura mediana (Asplenium viviparum).pe pervazul unei ferestre orientate spre nord . Dracaena. O frunza foarte bine dezvoltata poate genera mai multe plantule intr-un amestec de sol relativ obisnuit. Begonia rex. Nerium. puneti-o pe o suprafata dura si taiati in ras petiolul frunzei. de Rodica Fudulu pentru DOMUS Specii care se preteaza la o astfel de inmultire: Begonia masoniana (Begonia cruce de fier). libera de paraziti sau de boli si taiati-o de la baza petiolului. taratoare. Plantele obtinute se planteaza la aceiasi adancime ca si planta mama. B. Muguri adventivi Cateva specii de plante au insusire de a forma plantule mici din muguri adventivi situati pe pedunculul floral (Bryophyllum tubiflorum). acestea pot forma de-a lungul nervurilor. palmieri. Separarea rozetelor se poate face cand acestea au cateva frunze (4 . . Aralia. Cand acesti muguri ating o oarecare marime se desprind de pa planta mama si daca vin in contact cu pamantul cresc rapid si formeaza plante noi.Marcotajul aerian este practicat la plantele care au tulpini si ramificatii rigide. Pentru ca sunt specii cu frunze de dimensiuni mai mari. Cateva sfaturi practice: Ca reguli generale. radacini. flexibile. Nu lasati portiuni din petiol in cadrul plantei deoarece favorizeaza aparitia bolilor si a daunatorilor. Prin stoloni se pot inmulti: Chlorophytum. in conditii optime. pe marginea frunzei (Bryophyllum daigremontianum). Ca substrat se foloseste turba fibroasa sau muschi vegetal bine umezit. Aceasta metoda se poate folosi la: agave. bromelii. Nephrolepsis. mentinerea unei atmosfere temperate este benefica. Streptocarpus hybride (ureche de elefant). isoloma. Drajoni Drajoni sunt lastari porniti din mugurii de pe radacina. Va vom prezenta in continuare un mod interesant de a inmulti begoniile. ce nu pot fi curbate la nivelul pamantului: Ficus. Inmultirea vegetativa naturala Stoloni Stoloni sunt tulpini subtiri. pe care se formeaza rozete de frunze cu radacini la baza. Saxifraga. pe partea inferioara a frunzelor. Metada consta din scoaterea plantei din ghiveci si fragmentarea ei (de preferat cu mana) astfel incat fiecare bucata sa aiba cativa lastari si radacini. Cel mai buna perioada pentru realizarea acestei operati este primavara. Schefflera. iar pozitionarea umbrita .este preferabila unei locatii in sera sau intr-un loc cu temperaturi marite. Intoarceti frunza pe partea inferioara. In acest caz. substratul de inradacinare este fixat cu ajutorul unui manson din folie de plastic in locul unde se doreste producerea radacinilor. Cand acesti lastari au suficiente radacini se desprind de planta mama si se planteaza.6). Camelia. Codiaeum. Daca rozetele nu au radacini acestea se trateaza ca butasi sau se pot marcota. Alegeti o frunza sanatoasa. Pentru a favoriza producerea radacinilor pe zona respective se realizeaza incizii circulare sau fanta sub mugure pe care se poate aplica o substanta stimulatoare (radistim) Divizarea tufei O metoda de inmultire ce se aplca la plantele care cresc sub forma de tufa.

Acest factor il puteti controla in functie de condensul care se formeaza in cadrul recipientului transparent. 2 cm) pe nervurile frunzei. Pentru a asigura o mai buna fixare a frunzei se pot utiliza mici agrafe in forma de "U". Pentru a o fixa in pozitia respectiva folositi cateva pietricele de rau. pe partea inferioara a acesteia.Nu utilizati frunze imbatranite. Faceti inciziile respective fara sa sectionati frunza. Amplasati deasupra casoletei un recipient transparent care va mentine astfel umiditatea relativa ridicata. Nu sufocati radacinile prin indesarea plantei in amestecul de pamant. creand conditii de sera. Dupa ce s-au dezvoltat. cele tinere inradacineaza mult mai usor. Puneti frunza intr-o cutiuta din plastic (casoleta) plina cu amestec si presati-o bine pentru a asigura un bun contact al acesteia cu solul. Mentineti casoleta la o temperatura moderata si asigurati-va ca amestecul este permanent umed (reavan). micile begonii pot fi repicate (replantate) in vase mici. . Tinerele plante se vor forma la nivelul inciziilor efectuate anterior. Cu un bisturiu faceti cateva incizii perpendiculare (de cca.

DEFICIENTELE DE NUTRIENTI ALE PLANTELOR Problemele aparute la plante nu sunt intotdeauna provocate de insecte sau de boli.Speram ca va pare interesanta aceasta metoda de inmultire a begoniilor. care ne arata inca o data puterea miraculoasa a plantelor de a renaste. .

fier. Acestia includ: bor. plantele dumneavoastra pot avea un aspect ars ori se pot ofili. Multe din problemele existente la plante au simptome similare. Simptomele deficientelor de nutrienti ale plantelor se manifesta astfel: La macronutrienti: 1) Calciul (Ca) . calciu. Surse: compusii care contin in denumirea lor cuvantul "calciu".Frunzele noi sunt distorsionate sau au forma de carlig. dar in cantitati mult mai mici.apa sa se gaseasca in cantitate suficienta. chiar si atunci cand solul este umed. sulf si magneziu. De aici este rezultata cerinta esentiala de nutritie a plantelor . incepeti prin a verifica semnele de insecte sau de boli. uneori fiind o combinatie din acestea. care sunt trebuincioase pentru cresterea plantelor. pentru ca plantele sa poata fi cultivate. frigul sau caldura incetinesc cresterea plantelor si efectul de inflorire. potasiu. Intrucat unele plantele sunt mai pretentioase decat altele. in general in partea de jos a plantei. Fiecare planta prefera un interval specific pH-ului. poate avea prea mult dintr-o substanta nutritiva. indiferent cat de bogat este solul din gradina dumneavoastra. in cresterea lor. insa prea mult poate inhiba alte substante nutritive. De multe ori. De asemenea. Frunzisul verde ramas este adesea de un verde luminos.Frunzele mai vechi. 2) Azotul (N) . denumite micronutrienti. Macronutrientii plantelor includ: azot. si ghipsul. Mai exista si cateva substante nutritive suplimentare. pentru a fi capabila sa extraga nutrientii din sol. la fel. fosfor. molibden si zinc. Urmariti cativa pasi necesari pentru depistarea cauzelor care au provocat probleme plantelor: In principal. plantele au nevoie de un amestec de substante nutritive. calciul nu este considerat o problema de deficienta. in cazul in care pH-ului solului este prea acid sau prea alcalin. Prea mult ingrasamant poate duce la un prejudiciu de sare. dimpotriva. vor fi galbene.Uneori. pentru a ramane in stare sanatoasa. o planta care nu este sanatoasa sufera de o deficienta de nutrienti sau. Toate aceste substante nutritive sunt luate de catre plante prin radacinile acestora. plantele nu vor putea sa preia nutrientii. O a doua cerinta o constituie pH-ul adecvat al solului. Insa. cupru. Din aceasta cauza. mangan. Apa le dizolva. acestea pot muri. transferand nutrientii din sol la radacinile plantelor. Nutrientii care sunt necesari in cantitati relativ mari sunt numiti macronutrienti. . intervin si in momentul stabilizarii fructelor. Deficientele de nutrienti la plante se manifesta deseori prin modificari de culoare sau distorsiuni ale frunzelor. Decolorarea frunzisului si plantele pipernicite pot rezulta de la faptul ca solul este prea umed si drenajul slab ori solul este prea compactat pentru o crestere favorabila a radacinii plantelor.

5) Potasiul (K) . Iar frunzele noi care sunt in crestere pot fi galbene. frunzele lor capata o nuanta de galben pal. De asemenea. incretite sau lasate si tulpinile se indoaie.Cresterea este pipernicita. Acestea pot fi arse. 6) Sulful (S) . "cupric" si "cupros". Se dezvolta aici ingalbenirea intre venele frunzelor. procesul de crestere este incetinit. Surse: compusii care contin in denumirea lor cuvintele "borax" sau "borat". Se afla. iar frunzisul ramas devine intr-o nuanta de verde luminos.Frunzele mici pot dura avand aspectul de rosu-purpuriu. de multe ori incepand intre vene.Frunzele mai vechi pot fi arse pe margini si/sau ofilite.Noul frunzis ajunge sa fie de un galben pal. Frunzele pot capata o forma ingusta si distorsionata. Surse: compusii care contin in denumirea lor cuvintele "fosfat" ori sufixul "os". Surse: compusii care contin in denumirea lor cuvintele "potasiu" sau "potasa". Aceste simptome le impiedica dezvoltarea. si gunoiul de grajd. mugurii si fructele scad in dimensiune. Fosforul depinde in cea mai mare masura de intervalul pH-ul solului.Cresterea este incetinita. Surse: compusii care contin in denumirea lor cuvantul "sulfat". 2) Cuprul (Cu) .Tulpinile pot fi galbene si pot deveni subtiri si alungite. iar frunzele mai mari devin aproape negre. Surse: compusii care contin in denumirea lor cuvintele "nitrat de". 4) Fosforul (P) . Uneori este confundat cu deficitul de azot. In plus. de asemenea. dand senzatia de slabiciune. Se pot dezvolta pete intunecate sau moarte. Surse: compusii care contin in denumirea lor cuvantul "magneziu". productia de fructe si de seminte este redusa. Mugurii terminali pot muri. Surse: compusii care contin in denumirea lor cuvintele "mangan" sau "manganos". "de amoniu" sau "uree". 3) Magneziul (Mg) . in timp ce frunzele deja existente raman verzi. Surse: compusii care contin in denumirea lor cuvintele "molibdat" si "molibdic". 4) Molibden (Mo) . Semnele acestea isi fac aparitia mai mult pe vreme uscata. frunzele tinere sunt de un galben pal. 3) Manganul (Mn). Frunzele. in imposibilitatea de a inflori. si nisipul verde. cu pete intunecate. Surse: compusii care contin in denumirea lor cuvintele "de cupru". . uneori doar pe marginile exterioare. frunzele devin moi. La micronutrienti: 1) Borul (B) .Tulpina este slaba si radacina creste.Cresc lent.Frunzele deja existente sunt galbene.

si infloreste in aceeasi perioada. a plantelor in cauza. iasomia are nevoie de tarusi de sprijin. Frunzele terminale pot forma o rozeta. constituie un bun ajutor la salvarea si intretinerea ulterioara. pe cat posibil. acestea isi pastreaza culoarea pana primavara. care nu au voie sa lipseasca din nici o gradina. FLORI DE PRIMAVARA . poate deveni limitat. Deoarece crengile sale se apleaca spre pamant chiar la inaltimea ochilor. Ele sunt printre putinele care se simt bine in solul cu var. bucurandu-ne privirea. In cazul in care pH-ul solului este mai mare. Cu cat numarul acestora este mai mare. Exista plante vesnic verzi. Exista si cateva plante vesnic verzi care au boabe rosii iarna. Probleme ar putea aparea in anotimpul rece.5) Zincul (Zn) . Iarna nu va mai fi la fel de insuportabila daca si ericaceea va avea un loc in gradina dumneavoastra. Ericaccea va va rasplati pe masura daca ii veti oferi un loc mai mic sau mai mare in gradina dumneavoastra. galbui. ea avand nevoie de soare si de un colt ferit. Solul preferat de aceasta floare este cel bogat cu lut.Este prezenta ingalbenirea intre venele frunzelor noi care cresc. in vederea stabilirii diagnosticului respectiv al deficientei de nutrienti. Un soi de ericaceea rezistent este cel de primavara. acest lucru demonstrand numai nepriceperea acestora. doar daca nu v-ati pregatit bine. Depistarea si analizarea simptomelor. O GRADINA PLINA DE CULOARE TOT ANUL Daca stiti perioadele de inflorire ale plantelor. cu care se poate imprejmui gradina. Desi cele mai multe nu infloresc la inceptul iernii. cu atat gradina este mai bogata. Iasomia de iarna are florile mici. Multi gradinari cred ca pe timp de iarna gradina nu poate fi colorata. ele supravietuind insa si in solul acid. Aceste plante infloresc de iarna pana primavara si petalele lor au culoarea rosie sau roz. Aceste plante sunt potrivite pentru garduri verzi. Surse: compusii care contin in denumirea lor cuvantul "de zinc". puteti face in asa fel incat sa aveti in gradina mereu cate o planta care sa infloreasca. in forma de stea.

Wallflowers . Culorile acestora sunt diverse.impreuna cu soiurile sale aceasta planta infloreste mai devreme in alte habitate decat in cele native. ce dau culorile albastru si galben gradinii dumneavoastra.in traducere simpla "flori de perete" . aceasta nu agreeaza transplantarea. Wood Hyacinth sau zambila salbatica si narcisa. facand exceptie doar in cazul in care conditiile sunt deosebit de favorabile. Acestea se incadreaza in categoria florilor de camp. Adesea sunt vazute pe ziduri vechi sau pe stanci. Plante decorative pentru gradina de iarna . activitatile din gradina pentru pregatirea florilor de primavara reprezinta o solutie. insa predomina cele galbene si portocalii. pentru infloriri succesive.sunt flori salbatice de o frumusete deosebita si au un parfum incantator. Ghioceii si Crocus sunt doua specii ce pot fi introduse in spatii intermediare. Hepaticas .merita un loc in fiecare gradina primavara. sunt si ele foarte atractive. Flori primavaratece Primula acaulis .Wallflower Pentru a scapa de aspectul deprimant pe care ni-l aduce deseori iarna. oferind aranjamentelor florale o infatisare imbietoare.

Caracteristici decorative pe timp de iarna: Flori mari purpurii. Timpul de inflorire: Iunieseptembrie in locuri insorite. Temperatura pe timp de iarna: 5 .10 grade Celsius .Arbustul ciocan Cestrum sp.

Timpul de inflorire: Aprilie . roz si rosii.Asparagus ornamental catarator Asparagus falcatus Caracteristici decorative pe timp de iarna: Tulpina lunga serpuitoare ce se indreapta mareu spre lumina. Caracteristici decorative pe timp de iarna: Flori albe. Timpul de inflorire: Decorativ prin frunze si fructe. Temperatura pe timp de iarna: 5 – 10ş C . Temperatura pe timp de iarna: Minim 12ş C Cistoze Cistrus sp.iulie.

10ş C. mirositoare noaptea.septembrie. Temperatura pe timp de iarna: 5 .Distictis buccinatoria Distictis buccinatoria înapoi Floarea trompetă Solandra sp. uneori cu model rosu . Timpul de inflorire: Iunie . Caracteristici decorative pe timp de iarna: Flori galbene. .

înapoi Jacobina Jacobina panciflora Caracteristici decorative pe timp de iarna: Flori lunguiete galebene si rosii. Prefera locuri luminoase.martie. Temperatura pe timp de iarna: <12ş C . Timpul de inflorire: Decembrie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful