Efecte ale Comunicarii de masa

Facultatea de Stiintele Comunicarii Anul III Magdici Lavinius

Serge Tchakhotine publica studiul intitulat "Violul multimilor". reactii senzoriale spontane. intemeiata si pe propaganda condusa de Goebels. fara intermediari. expusi si vulnerabili la msj presei.EFECTE ALE COMUNICARII DE MASA Modelul stimul-raspuns • In 1939. In unele lucrari. pot fi manipulati intr-o campanie mass-media bine orchestrata. de indata ce mesajul atinge receptorul. aceasta conceptie s. in corpul omenesc. prin metafora senzoriala. intr-o perioada marcata de ascensiunea lui Adolf Hitler. el declanseaza o reactie uniforma-la fel cum un stimul extern declanseaza. direct. alienati de valorile traditionale. Relatia dintre mesajele presei si public este una de tipul stimul-raspuns Factorul rational este aproape eliminat Acest model se rezuma la schema: SURSA(Stimul)------transmite mesaje. unor-------indivizi izolati(raspuns) Modelul stimul-raspuns-"fluxul intr-un singur pas" Conform acestei interpretari. izolati in casele lor. Ideea centrala a acestei carti era ca in societatile industriale indivizii care traiesc rupti de textura sociala.n teoria acului hipotermic Expresia vine sa sublinieze. iluzia ca : A) mesajele presei pentreaza constiinta R cu usurinta cu care un ac intra in piele • • • • • • • • .

• • Lucrarile ref la puterea hegemonica a presei isi trag radacinile din gandirea marxista. ca o confirmare a amenintarilor. etc. in momentele de stabilitate economica si sociala. producand un efect direct si imediat"-T. nu atat prin masuri represive. subliniaza un aspect interesant-deoarece intra atat de usor in constiinte. Generalizata in mod necritic asupra tuturor efectelor mass-media. textul lui HG Wells. cand amenintatoare. teoria glontului-magic apare ca "un model mecanicist si lipsit de subtilitate de explicare a relatiei dintre presa si audienta. realizata de Orson Wells. analog celui provocat de o impunsatura O alta teorie. in 1938. Anxietatea publicului81% din casele din SUA aveau un radio) fusese accentuata de numeroasele transmisii radio in direct. cand conciliante. semantica si antropologia structurala. evitand insa reductionismul marxismului de culoare leninista. cat si tehnici de analiza a discursului inspirate din stilistica. clasele dominante isi exprima puterea. in cele 3 sapt ale crizei din 1938. in indivizi pasivi. de versiunea radiofonica a romanului "Razboiul Lumilor". ramane totusi tributar premisei ca mass-media poate influenta in chip direct si puternic publicul receptor • • • • Modelul hegemonic • • • . propusa de Melvin de Fleur. dramatizat de Orson Wells. Benes. ca o dovada ca razboiul a atins pana si America. cat prin mijloace persuasive de tip cultural-simbolic Folosindu-se de sistemul educativ si de canalele de informare in masa. sa fie rupti de legaturile si obligatiile sociale informale"-M. teoria glontului magic. n-a mai fost perceputa ca o fictiune.• • B) ele genereaza un raspuns imediat. O' SullivanDenis McQuail considera ca exista 2 situatii-tip care favorizeaza emergenta unui efect "stimul-raspuns": Pt prima situatie este frecvent invocat cazul panicii declansate. in chip direct. ci ca o concentrizare a spaimelor generale. mesajul de presa poate fi si un instrument vrajit pentru modelarea opiniei publice Teoriile acestea pornesc de la o anumita conceptie despre individ si societate: e vb despre imaginea societatii de masa. totul culminand cu momentul semnarii acordului de la Munchen. ele isi impun ideologia in forma unor adevaruri universal valabila Deoarece au considerat cultura ca "locul" unde se duc luptele pt hegemonieimpunerea si naturalizarea unei ideologii-acesti sociologi si-au definit cercetarile prin formula "studii culturale" Modelul hegemonic mai speculativ utilizand atat metode empirice de cercetare in teren. cand publicul american a putut auzi vocile. CBS a inregistrat 471 de transmisii. care fac parte dintr-o audienta atomizata). Cf teoriilor. ale lui Hitler. model care considera ca mass-media injecteaza valori. iar NBC-443. Prezentarea romanului sub forma reportajului "in direct" a indeplinit toate conditiile considerate de cerc ca nec pt decl panicii prin media. Pe acest fond de neliniste. din diferitele capitale europene zdruncinate de apropierea razboiului. Mussolini. idei si informatii. in care "ndivizii ar trebui sa se 22522y249w afle in situatii de izolare psihologica. rapid si necontrolat rational. De Fleur. retorica.

oamenii experimenteaza stari de neliniste. afective. enorma in raport cu audienta sa medie de 400000 de persoane pe noapte. ca factor de regasire a echilibrului este mai intens. in noaptea atacului asupra Libiei. in functie de variabilele socio-culturale prin care sunt definiti si indeosebi de gradul in care au nevoie de informatiile furnizate de mass-media In momentele de criza. iar reactiile necontrolate. increderea si echilibrul. Presa ofera indivizilor date pt a afla si intelege ce se intampla. De Fleur au propus o noua versiune a teoriilor efectelor puternice ale mass-media. iar una eronata o poate panica Responsabilitatea jurnalistilor este deosebita. isterice. teama si dezorientare. acestia incercand sa se alinieze la curentul de gandire afisat de societate.Modelul "dependentei" • • In 1976. • • • • • Modelul "spiralei tacerii" • • • • • • • • • • Perspectiva lansata de Elisabeth Noelle-Neumann Aceasta cercetatoare germana a studiat incepand cu 1965: A) modul in care opinia publica este modelata de diferiti factori B) felul in care ea modeleaza reactiile si conceptiile membrilor colectivitatii In esenta. Ball-Rokeach si M. pt a lua decizii si a actiona in consecinta O informatie corecta poate calma societatea. in apr 1986. postul CNN a avut o audienta de 2. De exemplu. colectivitate E) pe baza acestor procese de adecvare si renuntare la elementele diferite se creeaza si se mentine opinia publica majoritara .1 milioane. ar trebui sa nu gaseasca loc in msj de presa Prezentarea evenimentelor din decembrie 1989 in presa romana si internationala a demonstrat cat de greu le este ziaristilor sa ramana lucizi in situatii de criza si efectele pe care le au asemenea mesaje contradictorii asupra unui public care depinde de presa pentru a-si recastiga linistea. teoria "Spiralei tacerii" se bazeaza pe 5 premise: A) oamenii se tem de izolare. doresc sa fie primiti si integrati in coelctivitatile care-I inconjoara B) societatea are tendinta de a marginaliza indivizii care au un comportament deviant sau care au valori diferite de cele acceptate de majoritatea membrilor ei C) frica de izolare ii indeamna pe oameni sa evalueze permanent starea opiniilor comune D) aceste evaluari afecteaza reactiile in public ale indivizilor. In aceste momente. Ei sustin ca indivizii depind in mod diferit de msj presei. in SUA. S. apelul la presa.

in care un rol primordial revine relatiei interpersonale care uneste membrii grupului si o personalitate cu statut de lider de opinie. este deci conformist in raport cu aspiratiile si idealurile acestuia Tocmai pentru ca el apare ca un reflex fidel a ceea ce ei sunt. in drumul sau catre public.• • • Puterea mm de a impune o anumita opinie poate conduce la 2 fenomene: A) crearea unei minoritati tacute B) crearea unei majoritati tacute B) TEORIILE EFECTELOR LIMITATE • • De la glontul magic. ceilalti ii acorda increderea lor si se lasa influentati de el-G. conceptii de viata. filtrarea in grup. trecem la "o ploaie de schije". mesajul presei este filtrat de un factor intermediar. Modelul "fluxului in doi pasi" • • • Acest model presupune ca. ci activi. ci rational C) mes presei nu ating direct indivizii. apelativul de "lider de opinie": Sursa---transmite un mesaj---liderul de opinie---retransmite mesajul prelucrat catre---grupul sau Mass-media nu mai exercita o influenta directa cum era fluxul intr-un sg pas. care ocupa o pozitie centrala in grup B) are contacte multiple cu lumea exterioara C) este mai expus mesajelor venite din afara grupului D) exprima valorile grupului. Modelul fluxului in doi pasi aduce in prim plan capacitatea publicului de a adopta reactii de aparare in fata mesajului receptat prin media. cu efect radical. in literatura de specialitate. ei nu reactioneaza irational. paradigme simbolice etc. care a capatat. cu un efect limitat si incert Noua perspectiva stiintifica se concentreaza asupra factorilor care mediaza in relatia dintre mesajele mass-media si procesele de receptare si insista asupra caracterului selectiv al preluarii continutului transmis de presa-acesta este determinat de factori psihologici-perceptie. ci trec printr-un sist complex de medieri-din aceasta perspectiva e mai veridic sa vb de un model al "fluxului in mai multi pasi" • • • • • • • • • • • . sociali-expunere selectiva. Derville. memorie selectiva. El subliniaza cateva caracteristici importante ale interactiunii dintre audienta si presa: A) audienta nu este unitara si amorfa. Liderul de opinie se individualizeaza prin cateva caracteristici: A) este o persoana credibila. ci una indirecta-fluxul in doi pasi. presiunile liderilor de opinie si culturali-traditii. ci diferentiata si posesoare a unor grile culturale proprii B) receptorii nu sunt pasivi.

pozitia sociala. eliberandu-I de impulsurile primare. ideilor. simbolurilor. pe care I-au intrebat care considera ei ca sunt probleme esentiale ale natiunii SUA Au studiat si presa din perioada campaniei electorale Rasp au fost catalogate in 15 clase. etc. asupra realitatii Altii considera ca violenta de la tv nu declanseaza si nu inhiba comportamentele. ei isi consuma in imaginar dorintele de comportament agresiv Modelul cultivarii • • • • • • Modelul agendei • • • • • • • • Mass-media funct in calitate de creatoare de agenda Ipoteza a fost emisa de cercetatorii americani M. Chapel Hill. care au catalogat problemele in fct de ierarhia presei . in urma acestui proces. sugerand ca diferitele grupuri suporta in chip diferit actiunea "cultivarii" adica: A) receptarea sistematica prin mass-media a informatiilor. in corelatie cu alti factori. ci pur si simplu confirma si intareste valorile si normele de actiune deja existente la nivelul unui grup social ori al unui individ In acest caz relatiile interpersonale din cadrul grupului sunt mai importante decat mesajele tv A treia categ de cerc cons ca expunerea la mesajele violente contribuie la purificarea tinerilor. a unor roluri comune si a unor valori comune"-WJ Severin Expunerea la mesajele televiziunii. cultura. precum varsta. mediatic definite.• D) continutul difuzat de mass-media nu detine monopolul asupra semnificatiilor-sensul unui mesaj e rezultatul unui proces de filtrare si interpretare. a unei reprezentari. Prioritatile fixate de mass-media au influentat gandirea alegatorilor. adica al interactiunii simbolice dintre E si R. in consecinta. care conduce la fixarea "unei viziuni asupra lumii comune. impartite in probleme majore si probleme minore. valorilor B) formarea. si asupra alegatorilor care inaintea campaniei nu sust nici un candidat Sociologii au interv 100 de indecisi. Modelul a fost configurat in urma analizei campaniei electorale din 1968 Cei doi cerc s-au oprit asupra unei localitati din statul Carolina de Nord. sexul. conduce la obt unor efecte diferentiate. McCombs si DL Shaw si a capatat numele de modelul agendei. Gerbner a numit "cultivare" efectul rezultat dintr-o asemenea expunere intensa. sensurile atribuite unui continut mass-media pot sa varieze de la un public la altul • G.

El conduce la o serie de concluzii. acestea sunt socotite importante de catre public si tratate ca atare Publicul acorda credit presei si e convins ca ceea ce I se ofera ca subiecte de interes maxim repr probleme semnificative pt viata natiunii Paul Lazarfeld a numit acest fen "functia de a conferi status a mass-media" B) De indata ce un ziar sau un prog abordeaza un sub ce pare de succes. dar nu gandesc CUM li s-a spus(McQuail) In terminologia lui HK Zucker. in timp ce temele nesuparatoare confirma teza efectului de agenda Modelul agendei e unul dintre cele mai imp constructe teoretice in domeniul comunicarii de masa.Cohen: "Poate ca presa nu are succes in a le spune oamenilor ce sa gandeasca. toti ceilalti ziaristi se reped asupra temei respective-jurnalismul de haita Modelul agendei nu depaseste aceasta limita a listelor de preferinte Oamenii se gandesc la ceea ce li s-a spus. dar ea reuseste splendid in a spune oamenilor despre ce sa gandeasca" Teoria agendei ne permite sa intelegem 2 fenomene importante: A) Cand presa prezinta anumite evenimente intens. cu impact major asupra activitatii ziaristilor: A) presa exercita o influenta lenta. confruntanduse deci cu probleme grave ale responsabilitatii sociale Modelul agendei atrage atentia asupra caracterului moral al jurnalistului • • • • C) TEORIILE EFECTELOR SLABE • • • • • Audienta nu este un recipient pasiv E formata din indivizi care cer ceva de la mesajul primit si care le selecteaza pe cele utile pentru ei Ei trebuie sa primeasca ceva de la manipulator. afectand indeosebi reprezentarile publicului despre lume B) prioritatile presei nu corespund intotdeauna cu prioritatile sociale C) prin activitatea sa. camp destinat "teoriilor efectelor slabe" Publicul considerat anterior o entitate pasiva devine factorul decisiv • .• • • • • • • • • • B. jurn devine creatorul temelor de interes public.daca acesta vrea ceva de la public Intotdeauna exista o negociere(WP Davison) Studiile care urmaresc in chip predilect relevarea "autonomiei relative a publicului" alcatuiesc un al 3 lea camp al cerc consacrate capacitatii presei de a influenta receptorii. temele suparatoare au o evolutie aparte.

personalintegrativa-intarirea increderii in sine. fluente. reprezentantii publicului cauta sa-si rezolve anumite nevoi si sa obtina anumite satisfactii Consumul mediatic e un act de utilizare. cerand o participare interactiva din partea publicului Nevoia de informare poate mari. nevoi si foloase presupuse. afectiva-dob de experiente emotionale. audienta unor mesaje-asasinarea lui JFK70% audienta Nev care sunt satisf de mm pot fi de nat cognitiva-dobandirea de informatii. a opiniilor publ prin care justifica o anumita alegere. in fct de asteptari. si de scadere a tensiunii-posibilitatea evadarii din grijile cotidiene Modelul uses and gratifications s-a dovedit a fi unul din cele mai fructuoase instrumente de analiza a receptarii mes media de catre public S-a concentrat asupra variabilelor masurabile. pe neasteptate. oamenii selecteaza mesajele in functie de imaginea lor despre media-I. uneori capricioase Intemeiat pe 2 premise: A) publicul e activ. Dragan Televiziunea moderna creeaza un pact intre jurnalisti si public. preferinta Modelul "utilizari si gratificatii" • • • • • • • • • . socio-integrativa-intarirea contactelor cu ceilalti oameni. jurnalistii si cercetatorii incep sa fie interesati de aceste segmente de public. instabile.• Producatorii. el urmareste obiective clare B) in dialogul cu presa. atunci cand apeleaza la sist comun in masa.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful