Curpins

Capitolul Capitolul

I. Argument II. Clasificarea apelor uzate II.1. Condiţii de descărcare a apelor uzate II.2.Sisteme de canalizare 3

2

4 4 11 11 12 13 14 15 16 18 21

Capitolul

III. Construcţii şi instalaţii accesorii pe reţeaua de canalizare III.1 Cămine de vizitare III.2. Cămine de spălare III.3. Cămine de rupere de pantă III.4. Guri de scurgere III.5. Guri de zăpadă III.6. Camere de racordare

Capitolul

IV. Exploatarea şi întreţinerea reţelei de canalizare

Capitolul V. Legea Protecţiei Mediului

1

ARGUMENT

Problema evacuării apelor uzate din cuprinsul centrelor populate este foarte importantă, ele constituind prin conţinutul lor în diferite substanţe sau bacterii patogene surse de impurificare şi un pericol grav pentru sănătatea publică. Dacă aceste ape s-ar infiltra în sol, ar impurifica apele subterane, făcându-le improprii pentru alimentarea cu apă potabilă; dacă s-ar descărca direct în cursurile de apă ar înrăutăţii calitatea apei, cauzând astfel moartea peştilor şi făcând imposibilă folosirea ei în diferite scopuri; dacă ar stagna, substanţele organice conţinute în apă s-ar descompune producând gaze urât mirositoare, nesănătoase. Uneori, apele uzate conţin microbi patogeni, care constituie surse de răspândire a diferitelor boli (holera, dezinteria,tifos etc). Apele meteorice constituie de asemenea un important factor de impurificare, ele fiind murdărite de praful şi gazele din atmosferă. Pentru evitarea inconvenienţelor arătate, este necesară colectarea acestor ape, evacuarea lor printr-o reţea de canale şi apoi tratarea în staţii de epurare,astfel încât ele să nu mai dăuneze emisarului în care se varsă şi să nu mai pericliteze folosirea apelor acestuia. Totalitatea canalelor şi lucrărilor accesorii, care au rolul de a colecta şi conduce apele uzate (menajere şi industriale) şi meteorice la staţiile de epurare, să le epureze şi apoi să le evalueze într-un curs de apă, formează canalizarea centrului populat sau a intreprinderii industriale.

2

biologici(capacitatea de fermentare) şi bacteriologici.de obicei. Clasificarea apelor de canalizare După provenienţa lor.apele colectate prin reţeaua de canalizare se împart în urmatoarele categorii: . care rezultă în procesele de producţie ale intreprinderilor industriale.dintre care multe sunt infecţioase(patogene).să nu aduca prejudicii igienei şi sănătăţii publice sau personalului de 3 . Compoziţia şi concentraţia apelor uzate menajere sunt variabile în timp. Apele meteorice sunt caracterizate.reziduul fix.culoare. II.de murdăriile specifice locurilor pe care se scurg.agrozootehnice etc.în stare de soluţie coloidală sau sub formă de suspensie.precum şi o cantitate foarte mare de bacterii. Compoziţia apelor de canalizare este definită de o serie de indicatori fizici (temperatură.ape uzate publice. Condiţii de descărcare a apelor uzate în reţelele de canalizare Pentru ca apele uzate descărcate în reţelele de canalizare să nu degradeze construcţiile instalaţiilor acestor reţele.chimic (pH-ul.precum şi a nevoilor gospodăreşti. De obicei.ape uzate industriale.substanţe toxice).miros.mlaştini).ape meteorice(provenite din ploi.ape de suprafaţă stagnate(bălţi.cifra de clor.oxigenul dizolvat. .Cap. .rezultate din satisfacerea nevoilor de apă publice ale centrelor populate. .depinzând de consumul specific.II.unitaţi industriale etc. .ape subterane infiltrate în reţeaua de canalizare.1.substanţe în suspensie). .consumul biochimic de oxigen.ape uzate menajere şi fecaloide. .apele de canalizare conţin diferite impurităţi de natura organică şi minerală.ape uzate de la spălatul şi stropitul străzilor.oxidabilitatea.rezultate din satisfacerea nevoilor gospodăreşti de apă ale centrelor populate.topirea zăpezii).de modul de alimentare etc. igienico-sanitare şi social-administrative a unităţilor industriale.de la stropitul spaţiilor verzi din centrele populate.

.mai ales daca există posibilitatea de deversare în interiorul localităţii a apelor de ploaie. Apele uzate care se descarcă în reţelele de canalizare a centrelor populate nu trebuie să conţină: . .corpuri (solide) plutitoare sau antrenate care nu trec prin grătarul cu spaţiul liber de 20 mm între bare.după caz.substanţe inhibatoare a procesului de epurare.suspensii grele sau alte material care se pot depune. .suspensii antrenate dure care să genereze zone de erodare a colectoarelor. . . în această stare sau prin evaporare stânjenesc exploatarea normală a canalelor şi staţiilor de epurare sau provoacă împreună cu aerul amestecuri detonante.este uşor de realizat şi mai economic. . grăsimi sau alte materiale.substanţe care în apa retelelor de canalizare provoacă fenomene de coagulare care duc la formări de depuneri în colectoare.se poate produce inudarea subsolurilor.sulfură de carbon sau alţi solvenţi etc. II. . .cu instalaţii subalterne(apă.substanţe care în apa retelelor de canalizare provoacă fenomene de coagulare care duc la formări de depuneri în colectoare.substanţe nocive care pot pune în pericol personalul de exploatare a canalizări.telefoane etc). . . ca de exemplu: benzina.necesită o exploatare mai usoară şi la un cost mai redus.electrice. Concentraţiile maxime admise în diferite substanţe pe care pot să le conţină apele uzate ce urmează a fi descărcate în reţelele de canalizare sunt stabilite prin diferite normative.eter.materiale în suspensie a căror cantitate.mărime şi natura constituie un factor active de erodare a canalelor. Sistemul unitar consta dintr-o singură reţea de canale şi colectoare.substanţe cu agresivitate chimică asupra materialelor care sunt folosite în mod obişnuit la construirea reţelelor de canalizare a staţiilor de epurare. Canalizarea în sistem unitar este indicată mai ales pentru localităţi importante şi pentru regiunile de şes.în sistem separativ(divizor) şi în sistem mixt.provoaca depuneri sau stanjenirea curgerii hidraulice normale.păcura.benzen.industriale şi meteorice. .în sistem unitar.2.menajere.substanţe de orice natura în stare de suspensie sau dizolvate care.gaz. care pot să adere pe pereţii colectotului. .Acest sistem are următoarele caracteristici: . 4 . .acetilenă. care ar putea pune în pericol funcţionarea instalaţiilor de epurare biologică sau a celor de fermentare a nămolului. chloroform.la ploi cu frecvenţă mai mare decît de obicei.în cazul unor artere de circulaţie înguste şi aglomerate. Sisteme de canalizare Colectarea şi evacuarea apelor uzate şi meteorice se poate face.prin care se evacuează toate categoriile de apă de scurgere.exploatare şi să nu împiedice procesele de epurare din staţiile de epurare sau să reduca capacitatea lor de epurare s-au stabilit o serie de condiţi pe care trebuie sa le satisfacă aceste ape.este mai ieftin. uleiuri.

mai ales la începutul ploilor.în diferite cursuri de apa ce străbat acea localitate. . .este mai economic dacă este necesară pomparea apelor. 5 . Sistemul separativ are următoarele caracteristici: .În acest sistem apele meteorice pot fi descărcate în interiorul localitătii. .fiind necesară doar epurarea apelor industriale şi menajere.cantitatea de apă fiind mai mică.exploatarea este mai dificilă şi mai scumpă. .prezintă un cost mai redus al instalaţiilor de epurare mecanică.prin descărcarea directă în emisar se produce o murdărie a acestuia.este mai economic dacă apa de ploaie ajunge usor în emisar prin rigolele străzilor şi şanţuri de scurgere deschise.Sistemul separativ sau divizor are căi independente oentru evacuarea apelor uzate şi pentru apele meteorice.

Scheme generale de canalizare Elementele principale care constitue ansamblul unei canalizări sunt următoarele: .reţeaua de canalizare exterioară.În sistem unitar se rezolvă canalizarea zonelor cu densitate mare(cartiere generale) şi în sistem separativ zonele cu o populaţie mai redusă(cartierele periferice) sau zonele mai apropiate de cursurile de apă. . . de rupere în pantă.de debitul apelor uzate şi meteorice.Sistemul mixt are o parte din reţeaua de canale în sistem unitar şi alta în sistem separativ.instalaţiile de preepurare şi epurare. guri de scurgere şi zăpadă. .reţelele interioare(clădiri şi hale industriale) .poziţia cursurilor de apă etc). .cu gura de vărsare în emisar.staţii de pompare (sau repompare) .la întreprinderile industriale .conductele de refulare de la staţiile de pompare .colectorul de descărcare.formată din reţeaua stradală şi din colectoare.instalaţii accesorii(cămine de vizitare. camere deversoare etc. . de spălare.la centrele populate.de condiţiile locale(relief.climă. La alegerea sistemului de canalizare trebuie să se ţină seama de caracteristicile localităţii. 6 . .) .şi din una sau mai multe reţele uzinale.

O localitate poate avea unul sau mai multe colectoare principale.canale deversoare. Canalele de racord leagă canalizarea interioară a clădirilor cu canale de serviciu sau cu colectoarele secundare. Colectoarele secundare şi canalele de serviciu primesc şi transportă apele de la bazinele de colectare aferente lor.adică schema de canalizare.schema perpendiculară indirectă.O reţea de canalizare se compune din diferite categorii de canale şi anume: . Se disting următoarele scheme de canalizare : . care reprezintă colectoare principale dirijate perpendicular pe emisar(deoarece acest sistem necesită un mare număr de staţii de epurare. la staţia de epurare şi de aici la emisar. de poziţia emisarului. de a le conduce în aval de localitate. care le conduce la staţia de epurare. . în care colectoarele secundare.colectoare principale. . . În funcţie de relieful localităţii şi de poziţia cursuriloe de apă învecinate.schema perpendiculară directă.canale de serviciu. perpendiculare pe emisar conduc apele la un colector principal paralel cu râul.canale de racord. . precum şi de schema şi sistemul de canalizare. pentru a reduce secţiunile colectoarelor principale. Canalele deversoare conduc surplusul de apă din colectoare principale în cursurile de apă apropiate. în funcşie de relief. Intră în funcţiune numai după ce apele uzate din aceste colectoare au fost diluate suficient. se foloseşte în sistem separativ numai pentru evacuarea apelor de ploaie sau a apelor industriale convenţionale curate) . . Ele se prevăd în sistem unitar.colectoare secundare. Colectoarele principale au rolul de a primi apele adunate de pe întreaga suprafaţă a localităţii. apoi la 7 . se determină dispoziţia în plan orizontal a colectoarelor principlae şi secundare.

care traversează centrul populat cu sensul de scurgere oblic faţă de curdul apei.emisar(este cea mai simplă dintre schemele cu care apele sunt conduse în afara limitelor centrului populat). .schema paralelă sau etajată . 8 . caracterizată prin faptul ca mai multe colectoare paralele cu emisarul conduc apele la un colector principla.

care are colectoare aşezate ca nişte ramuri de o parte şi de alta a colectorului principal(această schemă se aplică la localităţi mai mici).. 9 .schema ramificată.

schema radială. care prezintă colectoare principale care pleacă radial din centrul oraşului spre periferii şi au descărcări independente în emisar(are dezavantajul că necesită mai multe staţii de epurare). 10 .. Cea mai favorabilă şi economică aşezare a canalelor şi colectoarelor este atunci când se asigură posibilitatea evacuării apelor prin gravitaţie.

iar capacele se fac de formă circulară.1. Materialele folosite sunt aceleasi ca la camera de lucru. Dimensiunile minime ale puţului sunt 0.la schimbarea direcţiei canalelor nevizitabile. . 11 .care are la partea de jos forma profilului canalului şi în continuare.la intersecţia a doua canale nevizitabile. .pereţi verticali pe înălţimea canalului.din beton sau din tuburi prefabricate din beton. Pentru accesul în interiorul căminului se prevăd trepte din otel beton dispuse pe două rânduri verticale(aşezate alternativ).căminele de vizitare de pe cele două reţele pot fi combinate.puţul de acces şi rama cu capacul de închindere. În cazul canalizărilor în sistem separativ. Construcţii şi instalaţii accesorii pe reţeaua de canalizare III.lungimea (considerată pe direcţia axului canalului) de 1 m şi lăţimea (considerată perpendicular pe axa canalului) de 0. Puţul de acces face legătura între suprafaţa terenului şi camera de lucru.la schimbarea diametrelor.80 m. Căminele de vizitare pentru canalele nevizitabile cuprind: fundaţia.Astfel în fig 50 se arată un mod de aşezare a căminelor.50 m înălţime şi 1.sau diamentrul de 0. Ramele şi capacele se fac din fontă sau din beton armat.Dimensiunile ei trebuie sa permită executarea operaţiilor de curăţire.partea de racord.pe traseele drepte ale canalizărilor nevizitabile.Ea cuprinde rigola.la distanţă de maximum 50 m.Camera de lucru se execută de obicei din zidărie de cărămidă. .la schimbarea pantelor.camera de lucru. Camera de lucru are înălţimea de 2 m.pe traseele drepte ale canalizărilor vizitabile cu dimensiunile de minimum 1.50 m lăţime la distanţă de maximum 100 m.8 m. Cămine de vizitare Căminele de vizitare sunt construcţii accesorii ale reţelei de canalizare care permit accesul la canale în scopul controlării şi întreţinerii stării acestora.Ele se amplaseză în puncte caracteristice şi anume: . .respectiv pentru curăşirea canalelor şi evacuarea depunerilor.III.Ramele au formă circulară sau pătrată.80 m. .Ele pot fi aşezate şi cu diagonalele în prelungire.în sus. Partea racord face legătura între camera de lucru şi puţul de acces. .Are formă truchi de con sau trunchi de piramidă.Rigola racordează porţiunea amonte cu cea aval a canalului. Căminele de vizitare pentru canalele vizitabile constă doar din puţul de acces şi gura de acces cu capac. Fundaţia se execută de obicei din beton monolit.racordarea canalizării din incintă cu cea de pe căile sau spaţiile publice.80 m x 0.şi anume aşezarea paralelă şi alăturată.

La automatizare se pretează doar căminele amplasate lateral. Volumul de apă necesar pentru spălare este de 2-4 m cubi. Cămine de spălare Căminele de spălare reprezintă ansambluri de construcţii şi instalaţii care permit acumularea unei cantităţi de apă cu ajutorul căreia se creeazăo undă de spălare pe tronsoanele de canal situate în aval de aceasta.III.Se amplaseză la începutul reţelei de canalizare şi pe canale la distanţe de 150-200 m sau lateral canalelor acelaşi interval.din reţeaua de alimentare cu apă).2.Căminul are un preaplin.căminul se goleşte şi astfel se creează unda de spălare.în cămin se acumulează o anumită cantitate de apă. 12 .datorită pantei prea mici a canalului. După modul de exploatare.căminele de spălare pot fi cu funcţionare manuală şi automată. Cel mai simplu tip de cămin de spălare funcţioneazăă în felul următor: prin închiderea clapetului(stăvilarului) pe canalul de plecare(dacă se foloseşte pentru spălare apă uzată acumulată din canal sau prin închiderea ambelor stăvilare(în cazul folosirii pentru spălarea apei curate.Când se deschide stăvilarul de pe canalul de plecare.Ele se folosesc în cazul când.nu se poate realiza viteza autocurăţire.

Căminele de rupere de pantă Căminele de rupere de pantă sunt construcţii care permit ca viteza apei pe canal să nu depăşească valorile maxime admise. În figura 52 este arătat un cămin de rupere de pantă pentru canale cu diametru mai mare de 500 mm şi căderi până la 2 m. Tipul căminului folosit depinde de diametrul canalelor şi de înălţimea căderii.Pentru căderi foarte mari se folosesc căminele de rupere de 13 .alese în mod convenabil.3.III.în cazul când panta terenului e mai mare decât panta admisibilă a canalului.Se amplasează în puncte unde terenul are denivelări importante.sau în anumite puncte.

(fig53). 14 .lângă bordura trotuarului.pentru a combate mirosul. Aceste substanţe sunt reţinute în depozit.4. Guri de scurgere Gurile de scurgere sunt dispozitive care servesc la colectarea apelor meteorice şi a aapelor de spălare a străzilor şi la conducerea acestora în reţeaua de canalizare.pantăcu trepte multiple. III. Se folosesc două tipuri de guri de scurgere şi anume : Guri de scurgere cu depozit şi sifon Guri de scurgere fără depozit şi fără sifon Gura de scurgere cu depozit şi sifon(fig 54) se foloseşte în cazul canalizărilor în sistem unitar şi când apele meteorice transportă nisip sau alte substanţe în suspensie.la intervale stabilite în funcţie de panta longitudinală a străzii şi de forma şi dimensiunile gurii de scurgere. Gurile de scurgere se amplaseză la marginea părţii carosabile a drumului.Rolul sifonului este de a împiedica ieşirea gazelor din reţeaua de canalizare.

Grătarele şi ramele se fac din fontă . În figura 55 se arată un tip de gură de zăpadă. Guri de zăpadă Gurile de zăpadă sunt construcţii accesorii ale reţelei de canalizare care permit evacuarea zăpezii de pe străzi prin transport hidraulic pe canale. 15 .având dimensiunile minime D=1000. Amplasarea gurilor de zăpadă se face numai pe canalele în sistem unitar. III.la intervale determinate în funcţie de capacitatea de transport a canalelor.iar gurile de scurgere din piese de beton prefabricat.5. mm sau ovoid 800 mm x 1200 mm.

6. 16 . Ele trebuie sa fie aerisite şi în general accesibile de la suprafaţa terenului. În figura 56 sunt reprezentate camere de racordare pentru canale cu D= 500-1 000 mm.III. Camere de racordare Camerele de racordare sunt construcţii care servesc la împreunarea a două sau mai multe canale.

17 .

evacuarea apelor meteorice de pe reţeaua stradală. Recepţia se face în două faze: recepţia pe parcurs. 18 . care evacuează ape uzate preepurate. . Exploatarea şi întreţinerea reţelei de canalizare O exploatare corectă a reţelei de canalizare trebuie să realizeze funcţionarea neîntreruptă a tuturor canalelor. . Recepţia pe parcurs se face pentru a a se verifica executarea lucrărilor în conformitate cu prevederi de proiecte.cămine etc.evacuarea apelor uzate industriale de la interprinderile racordate la reţea. .se va face recepţia acesteia în conformitate du legislaţia în vigoare.extinderea şi amplificarea reţelei de canalizare.în timpul executării lucrărilor şi recepţia finală. . Prin exploatare trebuie sa se asigure: . .menţinerea siguranţei în exploatare prin prevenirea şi repararea operativă a avariilor.care se efectuează eşalonat.cu verificarea cantitativă şi calitativă a lucrărilor.IV. Înainte de darea în exploatare a reţelei de canalizare.îndepărtarea operativă a depunerilor din canale.evacuarea integrala a apelor uzate menajere de la toţi consumatorii de apă racordaţi la reţeaua de canalizare.precum şi a construcţiilor şi instalaţiilor anexe care fac parte din reţeaua de canalizare respectivă.

. Controlul interior se face la intervale stabilite pentru fiecare traseu(1-4 ori pe an).spălarea şi curăţarea reţelei .dacă ramele capacelor şi a grătarelor.dacă grătarele şi capacele sunt aşezate corect la nivelul îmbrăcăminţii străzii şi nu stânjesc circulaţia . .controlul periodic exterior şi interior al reţelei . . .dacă pavajul. .controlul periodic al apelor uzate – debite şi compoziţie – provenite de la industriile racordate la reţea. . .respectiv capacele căminelor.întreţinerea reţelelor şi a construcţiilor anexă . .dacă nu s-au efectuat racorduri fără stirea unităţii de exploatare.precum şi funcţionarea întregii reţele.desfundarea canalelor . desfăcând capacele tuturor căminelor.dacă pereţii căminelor de vizitare şi a-i gurii de scurgere nu au suferit degradări . Lucrările care fac obiectivul exploatării şi întreţinerii sunt: .nu sunt crăpate şi dacă nu sunt bucăţi de capace sau de grătare sărite lăsând găuri periculoase pentru circulaţie sau pentru intrarea gunoaielor ce ar putea să înfunde canalele . .dacă tuburile canalelor nu prezintă fisuri sau deformaţii . Controlul exterior se face periodic de către o echipă care parcurge la suprafaţă traseele colectoarelor principale.dacă racordurile nu provoacă deficienţe la scurgerea în canale .pentru a urmării încadrarea compoziţiei acestor ape în condiţiile prescrise de normele legale.Cu ocazia acestu control se verifică: .exploatarea staţiilor de pompare . .La recepţia finală se examinează în mod amanunţit fiecare parte componentă a reţelei.precum şi treptele din cămine sunt bine fixate .dacă gratarele gurilor de scurgere. 19 . .grătarelor şi gurilor de scurgere pentru a verifica: .sau terenul din jurul căminelor şi gurilor de scurgere este curat şi nu are denivelări.

20 . care prin plutire.de unde se ridică la suprafaţă cu ajutorul troliilor sau a unei macarale. şi o curăţire periodică a reţelei.iar pe baza acestor consemnări se execută apoi lucrările de reparaţie şi întreţinere necesare.Sectoarele care nu au pante suficiente.car epermite antrenarea depozitelor de pe fundul canalului. Curăţirea prin spălare este foarte avantajoasă. cilindru etc. apoi cu ajutorul unor cărucioare speciale sunt transportate la cămine. el se leagă de un plutitor (baston de lemn de aproximativ 1 m lungime).(cel puţin o dat pe an).În acest scop sectorul ce urmează a fi spălat se astupă la ambele capete şi se umple cu apă la o anumită presiune. în afară de spălare. Pentru acţionarea uneltelor necesare curăţirii canalelor. sau manual. a căror volum creşte cu timpul. Din această cauză. cu ajutorul acestor trolii se manevrează dispozitivele de curăţire. depozitele întărite.răzătoare.folosindu-se fie apa din conducta de alimentare cu apă potabilă sau industrială.cu ajutorul uneltelor speciale . care nu pot fi antrenate de curentul de apă.dacă scurgerea prin rigolele căminelor şi a camerelor de împreunare se face normal şi nu se produc depuneri care necesită curăţirea lor. se încarcă în găleţi .începând cu ramificaţiile din amonte. Lucrările de curăţire se fac între două cămine de vizitare. glob. există dispozitive de curăţire fără cabluri.Prin desfundarea canalului în aval. se ridică cu lopeţile. După spălarea reţelei. De asemenea. cu ajutorul uneltelor speciale. se pot folosi trolii mecanice.. şi folosind curentul din canal duce cablul la căminul din aval. Curăţirea reţelei se recomandă să se facă pe bazine de scurgere. care sunt legate de cabluri. este necesară. Dispozitivele folosite pentru curăţirea canalelor nevizitabile pot fi în formă de perete. Rezultatele acestor controale se înscriu într-un registru de control. minge.sunt prevăzute cu cămine de spălare. În acest caz.micşorând astfel secţiunea canalelor.fie chiar ape uzate. ele fac ca depunerile care s-au adunat în canal să se afâneze fiind apoi antrenate de curentul de apă.astfel: .se realizează o viteză destul de mare. . Concomitent cu controlul reţelei se urmăreşte ca pe străzi şă rămână liber accesul la cămine.prin spălare cu apă .61). .deasupra cărora sunt aşezate trolii(fig.manual. pe pereţii canalelor rămân de obicei murdării şi depuneri lipite de pereţi. Curăţirea manuală a canalelor se face numai în canalele vizitabile. Pentru introducerea cablului în interiorul canalului.

Curăţirea manuală a gurilor se face cu găleata.Pentru a înlătura pericolul de înfundare a căminelor şi guriloe de scurgere. se ridică conţinutul depozitelor. iar cel din aval rămâne gol. Dacă acest edouă metode nu dau rezultatele dorite.acestea trebuie curăţite.se observă deaorece căminul din amonte este umplut cu apă. curăţată şi apoi refacută. Este mai recomandată curăţirea mecanică.conducta trebuie dezgropată în locul împotmolirii. Prin introducerea unui tub flexibil car easpiră printr-un aspirator acţionat de motorul autocisternei. Desfundarea se face prin străpungerea dopului format.după amestecarea conţinutului cu o prăjină. care sunt formate din două rezervoare :unul pentru apă curată şi celălalt pentru depozitele de evacuat. acre se introduce prin căminul din amonte sau cu ajutorul presiunii create de un furtun de incendiu.verificată. cu o sârmă de oţel cu diamentrul de aproximativ 9 mm. introdus în căminul din aval. 21 . În acest scop se folosesc autocisternele. Înfundarea unui sector de reţea datorită unor murdării acxcidentale.

în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Art. reglementările privind: a) normele tehnice referitoare la protecţia apelor şi a ecosistemelor acvatice. b) procedura de autorizare pentru exploatarea surselor de apa şi a ecosistemelor acvatice. de irigaţii şi de desecare-drenaj. c) standardele de emisie. sănătăţii umane şi bunurilor materiale.V. inclusiv a populaţiei umane în cazul poluărilor accidentale şi în context transfrontiera. 38. 36. e) cerinţele de evacuare. realizarea construcţiilor hidrotehnice pentru lucrările de îndiguire şi regularizare a cursurilor de apa. d) standardele de calitate a apelor. Autoritatea centrală pentru protecţia mediului elaborează. Art. 37. epurare a apelor uzate şi limitare a evacuării de efluenţi în ape. în scopul evitării unor efecte negative asupra mediului. Legea protecţiei mediului Sectiunea 1 Protectia apelor si a ecosistemelor acvatice Art. Protecţia apelor de suprafaţă şi subterane şi a ecosistemelor acvatice are ca obiectiv menţinerea şi ameliorarea calităţii şi productivităţii naturale ale acestora. 22 .

şi să monitorizeze zona de impact. Autorităţile pentru protecţia mediului. 40.Controlul respectării reglementărilor de protecţie a apelor şi a ecosistemelor acvatice este organizat şi exercitat de către autorităţile de mediu. f) să se doteze. deşeuri de orice fel şi să nu introducă în acestea explozibile. prevăzute cu termen în acordul şi în autorizaţia de mediu. împreună cu autorităţile navigaţiei. e) să execute toate lucrările de refacere a resurselor naturale. substanţe periculoase sau pesticide. platforme plutitoare sau foraje marine. narcotice sau alte substanţe periculoase. cu instalaţii de stocare sau de tratare a deşeurilor. h) să nu evacueze ape uzate de pe nave sau platforme plutitoare direct în apele naturale şi să nu arunce de pe acestea nici un fel de deşeuri. pentru gospodărirea apelor. 23 . Art. menajere sau de altă natură. instalaţii de epurare a apelor uzate şi racorduri de descărcare a acestora în instalaţii de mal sau plutitoare. de ape. II la prezenta lege. în cazul detinerii de nave. g) să amenajeze porturile cu instalaţii de colectare. respectând convenţiile internationale în domeniu la care România este parte. sănătate şi de alte autorităţi. stocate pe navele fluviale şi maritime. supraveghează şi controlează respectarea prevederilor şi aplică măsurile legale privind protecţia apelor ca urmare a activităţilor de navigaţie. combustibili lichizi. Sunt exceptate de la autorizare puţurile forate la adâncimi pâna la 50 m pentru satisfacerea cerinţelor gospodăriilor individuale. potrivit competenţelor legale. prelucrare. prevederile din acordul şi din autorizaţia de mediu şi sş punş la dispoziţie laboratoarelor autorizate. 39. tensiune electrică. b) să respecte standardele de emisie şi de calitate a apelor. c) să nu arunce şi sş nu depoziteze pe maluri. d) să nu spele în apele naturale autovehicule. în albiile râurilor şi în zonele umede. la termenele stabilite. şi să constituie echipe de intervenţie în caz de poluare accidentală a apelor şi a zonelor de coastă. lubrifianţi. de asigurare a migrării faunei acvatice şi de ameliorare a calităţii apei. reciclare sau neutralizare a deşeurilor petroliere. utilaje şi ambalaje care au în conţinut uleiuri. Persoanele fizice şi juridice au urmatoarele obligaţii: a) să ceară acordul şi/sau autorizaţia de mediu pentru activităţile prevazute în anexa nr. probele de apă pentru analiză. Art.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful