UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU Facultatea de psihologie

Psihologie judiciară
(Suport de curs)

Autor Lector univ. dr. Gheorghe Florian

Bucureşti 2007

1

Sintezele care urmează sunt doar o introducere în problematica actuală a psihologiei juridice. Ca urmare, în cele 14 teme supuse atenŃiei, sunt punctate doar câteva aspecte considerate esenŃiale, cu speranŃa că studenŃii vor citi mai mult din bibliografia recomandată, astfel încât, atunci când vor întâlni asemenea probleme în practica profesională, să le abordeze constructiv. Am adăugat la sfârşit două studii recente privind motivaŃia infracŃională şi penitenciarele supraaglomerate, considerând utilă cunoaşterea modului în care psihologii pătrund în profunzimea lumii criminalităŃii şi a justiŃiei contemporane. Lucrând în prezent,psihologii lucrează de fapt pentru generaŃiile viitoare...

2

1 - Cauzele şi costurile criminalităŃii
1 – Factori favorizanŃi ai criminalităŃii în concepŃia O.N.U. 2 – Indicatori de patologie socială care pot determina creşterea criminalităŃii 3 – Structura costurilor criminalităŃii

1. - Factori favorizanti ai delicventei stabiliti in 1990 la al VIII-lea Congres ONU privind criminalitatea: 1. saracia, somajul, analfabetismul, absenta locuintelor bune si ieftine, sistem de invatamant si formare inadaptat. 2. nr.crescand de cetateni fara perspectiva de insertie sociala si agravarea inegalitatilor sociale 3. disocierea legaturilor sociale si familiale agravata printr-o educatie parentala inadacvata, educatie ce face deseori conditiile de viata dificile 4. conditiile dificile pe care le cunosc oamenii ce migreaza spre oras sau alte tari 5. distrugerea identitatii culturale de origine, rasismul si discriminarea ce pot crea dezavantaje in plan social al sanatatii si al angajarii in munca 6. degradarea mediului urban mai ales insuficienta echipamentelor colective in anumite cartiere favorizand delicventa 7. dificultatile create de societatea moderna de a se insera corect in comunitate, in familie, in mediul de munca si in scoala si a se identifica cu o cultura 8. abuzul de alcool, droguri si a altor substante a caror dezvoltare e favorizata de factorii mentionati mai sus 9. multiplicarea activitatilor legate de crima organizata mai ales de tradic de droguri si tainuirea obiectelor furate 10. provocarea mai ales prin mass-media a ideilor si atitudinilor ce sunt surse ale violentei, inegalitatii si tolerantei.

3

declinul credintei religioase. interes pentru primitiv. pierderea semnificatiei sensului vietii si al destinului cosmic 4. cresterea numărului de greve III Indicatori criminologici 1. cresterea alterărilor psihosomatice 3. probleme sexuale 2. distractii indecente. intensificarea intelectualismului si a planificarii obsesionale 3. cresterea gradului de indiferenta fata de delicte 4. consolidarea nationalismelor regionale 3. exotic. emigrarea masivă V Indicatori culturali 1. cresterea instabilităŃii profesionale 2. cresterea absenteismului la locul de munca 3. reducerea discriminarii caracteristicilor sexuale 4. apariŃia liderilor subversivi 4. cresterea delicventei juvenile 2. cresterea numărului de sinucideri 3. cresterea gradului de perversitate si gravitate a delictelor IV Indicatorii politici 1. anormal. jocuri riscante) 4 . discriminarea natalităŃii 2. reducerea productivităŃii individuale 4. cresterea somajului forŃat 5. reducerea mediei de vârsta în grupul afectat II Indicatori economici si industriali 1. . fragmentare socială si politică 2.Indicatorii de patalogie socială care pot influenŃa rata criminalităŃii I Indicatori biologici si medicali 1. intensificarea activitatilor de derivatie (jocuri.2.

case de bani. incendiile provocate. exportul illicit si pierderile se substanta pentru economie). transportul valorilor. nedeclararea veniturilor). asigurările. protectia victimelor. 4. costuri asociate criminalităŃii: decesul victimei (pierderi productive viitoare. 2. profitul din traficul de droguri si alcool. Nu pot fi cuantificaŃi următorii factori : vietile distruse. . izolarea autoimpusa. protectia copiilor. tribunalele. costul avocatilor 3. profitul din proxenetismul stradamal si hotelier. agresiunile cu mâna armată. revoltele şi tulburarile ordinii publice. furturile de autoturisme. costurile represiunii: costurile funcŃionării instituŃiilor cu atribuŃii în domeniul combaterii criminalităŃii – poliŃia. protectia martorilor. falsificarea de moneda. pierderile turistice si culturale. emiterea cecurilor fara acoperire. frica. costurile prevenirii : gardienii publici. blindaje. serviciile pază din magazine.3. cheltuieli de înmormântare). infractiunile in constructia de locuinte. probaŃiunea. 5 . specializarea personalului de prevenire din politie. jandermerie. schimbarea obijnuintelor. reactiile de razbunare. jandarmeria. probatiune. fraude economice si financiare (eludarea impozitelor. sistemele de alarma si protectie. vatamarile corporale. costurile protecŃiei : firmele de pază. expertizele. furturile din magazine. penitenciarele. fraudele vamale (eludarea taxelor. parchetele. accidentele rutiere. specializarea personalului acestor instituŃii. iluminatul public.Costurile criminalităŃii Există patru tipuri de costuri : 1. neincrederea ce survine in relatiile sociale. prejudiciu moral.

nu pot explica delincvenŃa juvenilă”. copilul ia ca model în viaŃă pe părintele fericit 3. copilul ia ca model în viaŃă pe părintele care progresează Teoria integrativă privind etiologia delincventei juvenile ( Caplan – Le Blanc. Glueck (1934): “Cauza delicvenŃei minorilor e reprezentată de acele elemente care.DelicvenŃa juvenilă S.expunerile la influente si oportunităŃi antisociale Mecanismele devenirii infractionale I. Axiome ale educaŃiei 1. sport) 2 . binele se învaŃă doar de la cel care te iubeşte 2. familie. cu atat ea protejeaza mai mult impotriva delicventei juvenile 3 – constrângerile informale (provin din partea persoanelor intime) formale (provin din partea institutiilor) externe (din anturaj) interne (normele morale asimilate si interiorizate) 4 . capacitatea de a te interesa de altii pentru ei insisi) cu cat educatia in familie este mai pro-sociala. coeficient de inteligenŃă slab→stimă de sine scazută→tulburări de conduită nespecifice→infractiune II. tulburări de conduită→eşec scolar→subestimare de sine→cautare compensatorie a identitatii→infractiune 6 .legăturile sociale investitia copilului in activitati sociale (timpul acordat) angajamentul fata de institutii (religie. 1993) DelicvenŃa juvenilă are la bază 4 factori explicativi: 1 . luate separat.2 .allocentrismul (orientarea către ceilalti.

Explozia (in jurul varstei de 13 ani) .Stadiile dezvoltării activităŃii delicvenŃei la minori 1. exprima deficiente in relatiile cu parintii. 5. Debordarea (17-18 ani) – apar forme subtile si violente. atacul asupra unor persoane.infractiuni omogene si benigne (sunt luate ca o copilarie dar atrage atentia frecventa) 2. dificultati scolare. Stadiul de explorare (10-12 ani) . 7 . De tranzitie: la 10% din adolescenti. protectie asupra bunurilor. 4. 3. promiscuitate sexuala. Tipologia delicvenŃei juvenile a. asocieri cu delicventi.furturi si spargeri de automobile. Stadiul de apariŃie (8-10 ani) . apare intr-o perioada in care abunda dificultatile pentru minorul respectiv.predomina furtul prin efractie. c. b. Ocazionala: 80% din adolescenti trec prin asa ceva. Delicventa stabilizată: la 1% din adolescenti. este o activitate persistentă care se poate transforma intr-un mod de viaŃă. comert cu droguri. atragerea in activitati comunitare. Prevenirea se face prin actiuni asupra familiei. consum de droguri si alcool. revolta familiala. Aceste stadii coexista cu inadaptarea scolara. Conflagratia (in jurul varstei de 15 ani) .infractiunile se diversifica si se agraveaza. Este o delicventa exploziva şi pe un fond de dezangajare interpersonală.

are trei componente: făptaşul.din eroarea infractorului .factor victimogen = anumite pericole profesionale. Prima tipologie a victimelor elaborată de Hans von Hentig : 1) victima izolată 2) victima apropierii socio-topografice – devine victimă din cauza relatiilor care se stabilesc între cei ce impart un spatiu restrins 3) victimele unei mari nelinişti vitale – se expun în momentele de sinceritate 4) victime agresive.victima intâmplătoare . NoŃiuni frecvent utilizate: . cu fatalism afişat) .câmp victimal . interactiunea dintre agresor şi victima şi evoluŃia sociodinamică a situaŃiei. victima şi catalizatorul actiunii (cel care declanşează mecanismul mativational) . conditia fizica (persoanele slabe din punct de vedere fizic ) Istoric : Hans von Hentig a scris un articol despre rolul victimei în infractiune întrun ziar din Koln (14 septembrie 1934). consum de droguri . comunitatea . inspirat de o nuvelă austriacă în care un personaj spunea : « eu asasinul şi el victima suntem amândoi vinovaŃi dar el mai mult decât mine » . supuse unor capricii nestăpânite 8 .infractorul victimă: copilul maltratat ce devine agresor .victimă nespecifică: publicul larg.VICTIMOLOGIE Definitie Victimologia . In 1940 el publică lucrarea « Criminalul şi victima sa » .victimta latentă: atractia pe care unele personae o exercita asupra infractorului (personae singure. suscita increderea) . naive. stil de viaŃă dezordonat.ramură a criminologiei care studiază personalitatea victimei.impresionabilitate victimală: victimele infractorilor cu guler alb ( sunt imbracati frumos.infractiune fără victimă : incestul consimŃit între majori. nechibzuite.3 . vârstnice.

indiferant de situatia lor materiala 10) indivizi desfânaŃi si destrăbălaŃi – pentru că dispretuiesc legile 11) indivizi singuratici şi cu inima zbrobită – din cauza singuratăŃii 12) chinuitorii – ex : tatăl alcoolic şi violent ucis de proprii copii 13) indivizi « blocaŃi » – persoane încurcate in datorii ce devin victime ale unor « binevoitori » care le ofera solutii Stephan Schafer clasifică victimele descriind cine este responsabil si in ce masură s-a implicat in relatia ce a dus la infractiune : 1) victima care anterior infractiunii nu a avut nici o legatura cu faptasul – functionarul de bancă 2) victima provocatoare – din cauza arogantei. dezertorul din armată 6) victimele politice – din cauza convingerilor pe care le au Tipologia lui Wolf Middendorf : 1) victima generoasă care sare in ajutorul oricui 2) victima bunelor ocazii – fac cumpărături ocazionale de la necunoscuti 3) victima devoŃiunii şi afectiunii – religiosi fanatici ce doneaza bunuri pentru a fi « mantuiti ».din cauza atractiei sexuale sau a averii pe care o poseda 3) vârstnicii . cartoforul. avizi de câştig.din cauza slabiciunii fizice si a faptului că sunt bănuiŃi că au “bani albi pentru zile negre” 4) consumatorii de alcool sau de droguri 5) emigrantii – deoarece nu cunosc limba. persoanele foarte în vârstă ) A doua tipologie descrisă de Hans Von Hentig : 1) tinerii – pentru că nu au experienta de viata 2) femeile . neglijenti 9) indivizii achizitivi. sunt creduli 6) indivizii aparŃinând minoritatilor etnice 7) indivizi normali dar cu inteligenŃă redusă 8) indivizi temporar deprimati – devin apatici. supusi. femei în vârstă ce vor să se căsătorească 9 . nu-si tine promisiunea sau e prins cu iubita infractorului 3) victima ce precipita declanşarea actiunii – ex : o femeie singură noaptea sau persoana neglijentă care nu inchide usa la masina 4) victima slabă sub aspect biologic – ex : surorile de caritate 5) victimele auto-victimizate – sinucigaşul. consumatorul de droguri.5) victime lipsite de rezistenŃă în faŃa unei voinŃe mai tari de care dau dovadă infractorii ( adolescenŃii.

pensionarea). într-o anumita categorie de vârstă .permite clasificarea indivizilor pentru anumite roluri sociale ( dreptul de vot.CRIMINALITATEA ŞI CURSUL VIEłII Vârsta este o caracteristică demografică dar şi un atribut social care implică: .efecte de cohortă : afectează toti indivizii care împartaşesc o experienŃă comună. .schimbă rolurile sociale şi aşteptările culturale faŃă de individ.efecte de vârsta : determinate de ciclurile vietii.: .un set particular de atitudini.un sportiv este „bătrân“ la 30 de ani !! . afectând toti indivizii indiferent de vârstă .exista un fundament diferit intre schimbarea comportamentului aparuta din maturizare şi cea aparuta din experienta .efecte de perioadă : determinate de perioada istorica. indiferent de timp si spatiu 2 . responsabilitatea civilă.copilărie. opinii. 3 . bătrâneŃe ex.durata vieŃii individului de la naşterea sa. acestea având 3 efecte : 1 .diferentele dintre grupele de vârstă reflectă schimbările în dezvoltare şi cele dintre epocile istorice.Evenimente care influenteaza cursul dezvoltarii comportamentului antisocial : 10 .succesiunea rolurilor şi poziŃiilor sociale dobândite de un individ de la naştere şi până la moarte .un mod distinct de a percepe lumea şi a o gândi . valori şi norme culturale . Cursul vieŃii – ruta vieŃii unui individ de-a lungul unei succesiuni de tranziŃii create de societate şi diferenŃiate în funcŃie de vârstă . jucătorii la cazino 4 . Vârsta funcŃională – se bazează pe calităŃile şi capacităŃile biologice şi psihice ale indivizilor în raport cu care aceştia sunt clasif. adolescenŃă. Vârsta cronologică . .un anumit stil de viaŃă . mentalităŃi.4) victima lacomiei si dorinŃei de mari câştiguri ilicite: cumpărătorii de acŃiuni.

conştiinŃa datoriilor şi responsabilităŃilor cu privire la viaŃa socială.trecerea de la un idealism la realism . de exemplu.socializarea este echivalentă cu asimilarea creativităŃii. divortul . FACTORI INDIVIDUALI DE RISC 11 . Descoperirea in-individ are o implicatie mai clara pentru prevenire.inrolarea in armata . Totusi.efectele asupra dezvoltarii individuale ale contextului national si ale macro evenimentelor.socializarea în adolescenŃă .socializarea la bătrâneŃe . somajul este un factor de risc al infractiunii în indivizi deoarece este mai probabil ca oamenii sa comita infractiuni in perioadele lor de somaj decat in perioadele de angajare.nu e clar daca faptele descoperite în indivizi sunt aceleasi cu descoperirile facuteîntre indivizi ( exemplu: şomajul este un factor de risc al infractiuniiîntre indivizi. o condamnare .are la bază învăŃarea capacităŃii de confruntare cu cerinŃe conflictuale .informatiile despre factorii de risc se bazeaza pe variaŃii între indivizi. trecerea de la influenta parentala la influenta colegilor sau cand persoanele trec de la scoala la serviciu. etc. particularizată la diferite vârste A .în timp ce prevenirea presupune abordarea variatiilor (schimbarilor) în indivizi. anume ca o reducere a somajului ar trebui sa duca la o reducere a criminalitatii ). B . deoarece este mai probabil ca somerii sa fie infractoari decat persoanele angajate. conflict parental).dezvoltă competenŃe pentru exercitarea unor roluri specifice. ca recesiuni saurazboaie. . (socializare pentru moarte) O problemă metodologică: . .presupune dezangajarea faŃă de rolurile sociale active şi familiarizarea cu alte roluri participative în familie.sinteza vechiului material decât dobândirea unuia nou ..socializarea în copilărie .socializarea in perioada de maturitate presupune: . . . schimbarea domiciliului .tranzitiile si momentele decisive din cursul vietii.dobândirea capacitaŃii de comunicare şi interacŃiune competenŃa de exercitare a rolurilor..are un rol anticipativ pregătind tinerii pentru viitoarele roluri de adult. D . C .casatoria. .momentul si durata evenimentelor din viata (ex.

. frecvenŃei. in mod necesar. care prezicea agresiune. EMPATIA Empatia scazuta este o trasatura de personalitate legata de delincventa. ca prietenii delincventi provoaca delincventa. acest lucru nu arata. prieteni delicventi) drept variabila independenta in analizele cauzale pentru ca acest lucru ar conduce la concluzii false (tautologice) si la o supraestimare a puterii explicatorii sau predictive. Aceasta parere sta la baza programelor de pregatire a abilitatilor cognitiv-comportamentale al caror scop este cresterea empatiei.consumul excesiv de alcool. TEMPERAMENTUL Cele mai importante rezultate despre legatura dintre temperamentul din copilarie si delincventa ulterioara au fost obtinute in urma studiului din Noua Zeelandă.este important sa nu includem variabile dependente (ex. De exemplu : . de obicei. prieteni delincventi . Temperamentul la varsta de 3 ani era notat prin observarea comportamentului in timpul unei sedinte de testare. delicventa auto-raportata si condamnari la varste de la 18 la 21 de ani. persistenŃei sau duratei delincvenŃei. Cea mai importanta dimensiune a temperamentului era lipsa controlului (nelinistit. absenteismul. Sunt necesare date longitudinale pentru clasificarea factorilor de risc si a trasaturilor carierei criminale. impulsiv.desi delincventa este o activitate de grup iar delincventii au. pe baza presupunerii ca este mai putin probabil ca persoanele care pot aprecia si/sau simti trairile victimei se agreseze pe cineva. .Factorii de risc amplifica riscul realizarii. cu atentie scazuta). Este dificil de stabilit daca orice factor de risc este un indicator (simptom) sau o cauza posibila a delicventei. . somajul si divortul sunt simptome ale unei personalitati antisociale sau ii fac pe oameni sa devina mai antisociali? .anumiti factori pot fi atat indicatori cat si cauze ( consumul excesiv de alcool poate fi vazut ca un declansator situational mai degraba decat ca o cauza pe termen lung). care a urmarit 1000 de copii de la varsta de 3 ani pana la 22 de ani. TEORIA COGNITIVĂ 12 .

cand beneficiile percepute subiectiv depăşesc costurile (ex.Alegerea scenariilor care prescriu comportament agresiv.slaba abilitate de a planifica viitorul. concreti mai degraba decat abstracti in gandire si slabi in rezolvarea interpersonala de probleme . .nelinistea.slaba capacitate de a intarzia satisfacerea. pedeapsa legala. .hiperactivitatea.neluarea in calcul a consecintelor inainte de a actiona. .comportamentul agresiv depinde de repertoriile comportamentale detinute de individ (scenarii cognitive) . . .autocontrol scazut. dezaprobarea parintilor). .de istoria recompenselor si pedepselor primite in trecut. Individul este privit ca un: . Delincventa este deci: .asumarea de riscuri .include: . 13 . egocentrici.. IMPULSIVITATEA . .agresivitatea persistenta este o colectie de scenarii agresive invatate si care rezista la schimbare. a alegerii rationale.procesor de informatii al carui comportament depinde de procesele cognitive . a inspirat metode situationale de prevenire a criminalitatii.delicventii tind sa fie impulsivi.cautarea senzatiilor tari. . . depinde de trecutul recompenselor si pedepselor si de masura in care copiii sunt influentati de satisfactia imediata. .perspectiva pe termen scurt.este cea mai importanta dimensiune a personalitatii care prezice delicventa.neindemanarea.este inabilitatea de a planifica şi cedarea in faŃa satisfactiei imediate . . .Această teorie.deoarece nu reusesc sa inteleaga cum gandesc si simt alte persoane. in opozitie cu consecintele pe termen lung. .un raspuns la oportunitati specifice.

.riscă frecvent .neglijarea : are două aspecte .impulsive.au planuri pe termen scurt . .TEORII ALE IMPULSIVITATII Impulsivitatea reflecta deficite in functiile executive ale creierului. Excitarea slaba corticala produce comportamente impulsive si de cautare a senzatiilor.deciziile de a comite infractiuni nu sunt influentate de consecintele dureroase ale delincventei. Alte teorii au evidentiat importanta constiintei drept inhibitor intern al delincventei si au sugerat ca aceasta s-a format intr-un proces social de invatare in conformitate cu intarirea.egocentrici.le e greu sa amâne satisfactia .au un control scazut asupra comportamentului lor. Persoanele cu astfel de deficite vor tinde sa comita delicte deoarece: .empatie scazuta . localizate in lobii frontali. Rolul familiei in geneza delincventei Există 4 paradigme privind influenŃa familiei : 1 .o proasta abilitate sa ia in considerare consecintele actiunilor lor .un nivel scazut de excitatie conform undelor alfa scazute pe EEG . a greselilor din copilarie . independent de alte variabile explicatorii) .hiperactivitate si neatentie la scoala duc la esec scolar. Oamenii diferă in tendintele criminale de bază. respectiv pedepsirea. de catre parinti. violenta auto-raportata si violenta raportata de profesori. . .pulsul scazut este un predictor si un corelat important al delicventei. şi se referea la masura in care indivizii sunt vulnerabili la tentatiile momentului. acestea apar precoce si ramân stabile o lungă perioadă a vietii. tensiunea sau conductibilitatea pielii) . delicventii avand: . Factorul individual cheie de diferentiere a fost denumit „autocontrol scăzut”.un puls scazut (semnificativ corelat cu condamnari pentru violenta.reactivitate autonoma scazuta ( rata bătăilor inimii.tendinta de a se concentra pe satisfactie imediata.au aptitudini cognitive si academice reduse .lipsa de supraveghere si lipsa de 14 . Persoanele cu autocontrol scazut sunt: .

. 4 .fratii mai mari tind sa incurajeze delincventa unui baiat. tehnici inadecvate de educare a copiilor 4. ( expunerea la frati delincventi). părinti antisociali.frecvent. abuz (fizic sau sexual) sau neglijenta. 3 . familie numeroasă 3. Exista mai multe motive posibile: . caminul tinde sa devina supraaglomerat. conflicte între părinŃi.tehnici educative sărăcăcioase .delincventa parintilor si fratilor. ducand la cresteri ale frustrarii.pe masura ce numarul de copii creste. 5.J.respingerea copiilor de către părinti. 2.Piaget consideră că nici un copil nu-şi poate dezvolta o moralitate matură până nu va trece printr-o morală a constrângerii. delincventul e o victimă a educatorilor săi ! Factori de risc familiali predictori pentru delicventa: .inteligenta si legatura cu şcoala scazute .separarea de un părinte. .familie numeroasa. . cu atat cantitatea de atentie a parintilor care poate fi acordata fiecarui copil descreste. 2 . iritarii si conflictului. absenŃa sau boala unuia . . 15 . .cu cat numarul de copii intr-o familie creste. . conflict parental si familii destramate.implicare (consecinte serioase) .supraveghere parentala slaba ( e cel mai important) .ordinea nasterii: familiile mari au mai multi copii nascuti mai târziu. FAMILIA NUMEROASĂ Un numar mare de copii in familie este un predictor relativ puternic al delincventei . Factorii familiali care conduc la delincvenŃă sunt grupati in cinci categorii: 1. in timp ce surorile tind sa o elimine.conflictul : disciplinare nepotrivită si respingere reciprocă a părintilor si copiilor.comportament deviant si valori inadecvate: părintii sunt infractori sau au atitudini ce duc la infractiune . . .destrămarea : părinŃi despărŃiŃi.

Aceste teorii au inspirat folosirea metodelor de pregatire a parintilor pentru a preveni delincventa . ABUZUL SI NEGLIJAREA COPILULUI Copiii abuzati fizic sau neglijati tind sa devina. statutului socio-economic si structurii familiei.daca un copil sufera o perioada mai lungă de privarea materna in primii 5 ani din viata. Copiii vor tinde sa devina delicventi daca parintii nu raspund consistent si conform comportamentului lor antisocial si daca.abuzul sexual si fizic al copilului si neglijarea prezic arestarile adultilor pentru crime sexuale . Teoria invatarii sociale sugereaza ca. rasa. copiii adopta modelele comportamentului abuziv al parintilor. clasa din scoala primara si locul resedintei. sex. afectuoasa si continua cu o figura materna.o ancheta longitudinala pe 1000 de copii cu varsta de 12-14 ani a aratat ca abuzul inregistrat asupra copiilor sub 12ani (abuz fizic. in autocontrol redus. acest lucru are efecte negative ireversibile. delincventi in viata : . bolnavi psihic sau au murit inainte de 35 de ani. . emotional sau neglijenta) prezicea delicventa auto-raportata si oficiala ulterioara. . care. conduc la o dorinta de razbunare si agresivitate crescuta.s-au identificat 900 de copii abuzati sau neglijati inainte de 11 ani si au fost comparati cu un grup de control potrivit ca varsta. aceste rezultate au rezistat dupa controlul sexului.o monitorizare de 20 de ani a aratat ca a fost mai probabil ca cei abuzati sau neglijati. prin urmare. . modelare si intarire. au devenit alcoolici. sa fie arestati pentru violenta juvenila. CONFLICTUL PARENTAL SI FAMILII DESTRAMATE Familiile destramate cauzeaza delicventa: . Mai mult. Teoria încordării postulează că tratamentul negativ primit de la altii generează emotii negative ( furie si frustrare). inşişi părintii se comporta intr-un mod antisocial. mai tarziu. rasei. prin imitare.e esential ca un copil sa aiba o relatie calda.jumatate din baietii abuzati sau neglijati au fost condamnati pentru delicte grave. Teoria atasamentului sau legaturii sociale propune ca abuzul copilului se concretizeaza in atasament scazut pentru parinti si. la randul lor. 16 . . sexual. .Teorii mai recente ale învăŃării sociale sustin ca comportamentul copiilor depinde de recompensele si pedepsele acordate de catre parinti si de modelele de comportament pe care le reprezinta parintii.

baietii care treceau prin divortul sau separarea parintilor in primii 5 ani din viata. .Teoriile despre cursul vietii se centreaza pe separare ca experienŃă stresantă : conflictul parental. . . un delicvent. . Explicatii ale relatiei dintre familiile destramate şi delincvenŃă se impart in trei mari clase.incluzand si faptul de a deveni un „caracter rece. pierderea parentala. ca urmare.Teoriile selecŃiei sustin ca familiile destrămate produc copii delincventi din cauza pre-existentei diferenŃelor faŃă de alte familii in ceea ce priveste factorii de risc ( conflictul parental. schimbari in figurile parentale si tehnici inadecvate de educare a copilului. lipsit de afectiune” si. au un risc dublu de a fi condamnati până la 32 de ani. venit familial scazut. pedepse excesive la care este supus copilul. parinti antisociali. 17 . posibilităŃi economice reduse.Teoriile traumei sustin ca pierderea unui parinte are un efect daunator asupra copilului din cauza efectului atasamentului pentru parintele pierdut.

. 3 – clinica: cautarea tipurilor de criminali si a structurii personalitatii lor. adaptare-inadaptare.Deschiderea teoriei : .Directiile teoriei : 1 – metodologica : definirea operationala a termenilor (egocentrism. agresivitate) 2 – istorica: dependenta definitiilor utilizate de contextual istoric. b) – stiintifica : trasaturile personalitatii criminale se exprima prin manifestări fiziologice si patologice ce pot fi analizate stiintific (personalitatea criminală e un rezultat nu un dat).TEORIA PERSONALITĂłII CRIMINALE -Originile teoriei : « trecerea la act » si « starea periculoasă » au impus clarificari privind : . etc.pragul delincvential . având o dubla deschidere : a) – clinica : impune clarificari privind sanatatea mintala. 18 .dinamica trasaturilor psihologice care sustin conduita infractionala. 4 – etiologică : relevarea originii trasaturilor personalităŃii criminale . starile de constiinta. stare morala.zona tolerantei la frustrare . . 5 – fenomenologica: analizeaza trasaturile interioare ale delincventilor.teoria personalitatii criminale este o ipoteza de lucru pentru interpretarea clinica. raporteaza trasaturile psihologice la etapele trecerii la act.5 .

nu se folosesc de experienta anterioară. isi legitimeaza actul (« face patul pentru recidiva ») ceea ce in ochii lui este o adaptare reusita . demonstreaza ca ipocrizia este universala. referindu-se la opera lui Lombroso : »… exista o similitudine intre anumite aspecte ale mentalitatii criminalului-innascut si copil. ca urmare. Acestea constituie “nucleul central al personalităŃii criminale” EGOCENTRISMUL Este tendinta de a raporta totul la sine : se considera centrul universului. nu stiu sa-si conserve pana la capat siretenia si sunt ametiti de ideea de impunitate. intensitatea ideii criminale ocupa tot câmpul spiritual. mascheaza autoritarismul sau devine despotic. de exemplu. dominator . -Atitudinea fata de sine : nu vede decat punctul sau de vedere. .La delincventi. manios cand e ofensat. banuitor.Atitudinea fata de altii : este critic. nu are nici un fel de influenta asupra imaginatiei lor » .Kate Friedlander. copiii sunt lipsiti total de prevedere . lipsa inhibitiilor. revin la locuinta lor dupa o evadare. LABILITATEA Este capacitatea sa de a nu fi inhibat de amenintarea penala. reactioneaza la frustrare prin gelozie. 19 . un viitor care nu este imediat sau nu pare astfel. . . acuzator pentru ca nu intelege mediul.Teoria clasică reŃine patru mari trăsături psihologice privind personalitatea criminală: egocentrismul. se apara scotind la iveala mici detalii. agresivitatea.Lombroso : « In postura de criminali. cauta mediul care-i convine. grija dominanta pentru momentul prezent. invidie. cred in previziuni si magie. sentiment de injustitie suportata (gelos. devalorizeaza legea si oamenii. individul se lasa antrenat de necesitatea satisfacerii anumitor nevoi. fara sa tina cont de gravele inconveniente atasate acesteia. labilitatea şi indiferenŃa afectivă. . faptul ca mobilurile actuale sparg sau paralizeaza orice experienta trecuta sau orice previziune » .Consecintele imprevizibilitatii : ajung sa vorbeasca despre infractiunile lor. delincventii nu sunt nelinistiti de viitorul lor . vindicativ).

de aparare) c) – sociologica : rolul culturii (forme camuflate de agresivitate) Mecanismele agresivităŃii : I – de ordin psihofiziologic : reactiile psihofiziologice de mânie au sediul in hipotalamus. II – de ordin psihosocial : grupul defineste situaŃiile de frustrare si asigura protectia . sugestibilitate (« prima impresie ») . nu suscită incredere). influentat de ambianŃă si hazard. placerea lucrurilor materiale. cauta noi prieteni.este componenta structurală a personalitatii criminale Teorii si ipoteze de baza Indiferenta afectiva – expresie a unui deficit constitutional 20 . orb si surd in privinta comportamentelor odioase. nevoie excesiva de miscare.semnificatie : lipsa de altruism si simpatie . . de mobilitate (nu se tine de cuvânt. cameleonic. sexualitate dereglata. profesiunea. răceală. noi impresii. AGRESIVITATEA .. incapabil de respect. se consoleaza repede. minte usor . egoism. este usor de convins. . Elementele labilitatii: fluctuatii. lipsa inhibitiilor (defect de vointa).in conduita delincventului predomină labilitatea : schimba opiniile. fara rezistente interioare de ordin afectiv. deficit de atentie. INDIFERENTA AFECTIVA .Conceptii privind agresivitatea : a) – constitutionala : este un instinct universal b) – genetica (psihanaliza) : consecinta a frustrarii (dar pot exista si adaptari reuşite la frustrare – mec. incapabil sa reziste la solicitari (cauta satisfactii imediate) . lipsa da consistenta. puerilism etichetat ca superficialitate. la care se adauga hormonii tiroidieni si adrenalina .tendinta marcata de instabilitate afectiva determina o organizare dinamica saraca a eului si o vointa rau integrata. capricii.

1912. docili. Or. placerea morbida de a face pe altul sa sufere . ceilalti. Priviti sub activitatea lor morala. 502-530 . excitabili. 21 . un deficit al instinctului de simpatie. caracterul constant si primitiv al acestor tendinte. vom observa permanenta si complexitatea crescanda a acestor tendinte congenitale ». din contra.Egocentrismul influenteaza judecata morala iar indiferenta afectiva impiedica trairea actului odios. p. daca vom urca in dezvoltarea individului. spontane. altii sunt. rai. au o tendinta naturala de a face bine in jurul lor. Primii. indivizii manifesta. Pentru a nu cita decat cazuri extreme. Archives d’antropologie criminelle. Invers. gradul si forma lor. generosi. tendinte foarte diferite. . egoisti.DUPRE – « Les perversions instinctives ». sunt pusi doar pe facut rau. unii se arata calmi.Pasiunea distructiva ii motiveaza infracŃiunea . insasi fondul personalitatii. ca si instinctele. dificili. vom constata.. Prin pervertiri instinctive « trebuie sa intelegem anumite anomalii constitutionale ale tendintelor individului care apar in activitatea sa morala si sociala. IndiferenŃa afectivă – expresie a carenŃei afective . a face rau. ele exprimand prin natura. Aceste tendinte sunt instinctive pentru ca ele sunt. altruisti . binevoitori. . inseamna a realiza cu intentie conservarea si cresterea celuilalt . ostili. independendent de situatia si interesele lor. primitive. anterioare aparitiei constiintei si inteligentei. invidiosi. devotati. fara a vorbi de nenumarate grade intermediare. daca vom cobora in evolutia psihologica a individului. din contra. desigur. in fiecare din aceste tipuri extreme. de la nasterea sa pana la a fi adult. la originea acestei reactii.este vorba de contextele formative care au dus la eclipsarea capacitatii emotive si a inclinatiilor altruiste sau simpatetice . a comite acte distructive. inseamna a diminua sau a suprima voluntar conditiile de bunastare. A face bine. mai rari. a crea ocazii de suferinta.

pregătitori alcoolul.raportul criminal-victimă a . sexul.mecanisme care intervin în raporturile criminal-victimă a . afective şi alterările lor b .6 . encefalită. c . criminalul a fost mai întâi şantajat. non-specifice: ocazia e căutată (creată) de criminal (şantaj). b . lues. gelozie.de mediu general economici.în sit.dispoziŃii instinctive.moral şi juridic: victima colaborează/ nu colaborează/ comite delictul (în legitimă apărare sau cea care simulează). starea psihopatologică. specifice (periculoase): victima atrage criminalul (paricid.cu acŃiune la nivelul individului 2 . intelectuale. .predispoziŃii .Factorii criminogeni: 1 – după câmpul de acŃiune a .după locul în geneza infracŃiunii a .în sit. TBC. boli endocrine c .declanşatori (ocazionali): factori din ambianŃă 3 – după semnificaŃia infracŃiunii în viaŃa autorului: istorici şi genetici 4 – după mecanismele care au generat infracŃiunea: dinamici şi imediaŃi (situaŃionali şi reacŃionali) Factorii situaŃionali 1 .cu acŃiune globală b . provocarea.FACTORII CRIMEI . alcoolul 2 – victima .factori care infl. . raporturile criminalului cu victima: vârsta. 22 . intermediară: ex. şomaj. ură).în sit.

originile motivaŃiei primare a delincvenŃei permite distingerea celor exogene (generate/influienŃate de opinia publică. victima în cadrul unui consens (suicid în doi). Factori reacŃionali (privesc personalit.motiv: raŃiune intelectuală clară . egoism) B. Factori ataşaŃi sit. b . ideologie. c .există o continuitate între motivele delictuale şi cele sociale. flirt. de teamă sau mânie.Factori care susŃin mecanismele crimei 1.relaŃie geno-biologică: descendenŃii unor vagabonzi şi hoŃi sunt atraşi unii de alŃii.factori care susŃin motivaŃia crimei .nevoia de conservare a vieŃii .motivaŃia primară a delincvenŃei (M. delincv. tulburat). specifice (periculoase) şi care generează tensiuni 23 . critică.inconştient: nevoi inconştiente .tendinŃele posesive(achizitive) . lipsa de cooperare . în momentul crimei) A.b – psiho-social: victima a cărei conduită duce la delict (adulter).mec.relaŃia nevrotică: în paricid există o fixaŃie asupra mamei şi o dependenŃă de tatăl autoritar şi urât.relaŃia psiho-biologică: atracŃie reciprocă între 2 soŃi alcoolici sau între prostituată şi susŃinător. se confundă cu tendinŃa sau pasiunea a. b. concepŃia despre onoare) de cele endogene (exces pasional.. plagiat omor: insultă.y Lopez): a. .nevoi sublimate care se interpun între sentiment şi acŃiune furt: escrocherie. de nivelul lor de viaŃă sau de avere. reacŃionale rezultate din relaŃia criminal – victimă: a .. criminologia putând fi considerată ca o patologie morală .. calomnie.nevoia de conservare a vieŃii speciei ..mobil: de ordin intim. ironie viol: seducŃie.tendinŃele defensive sau distructive det.conştient: sentimente ce nu pot fi mărturisite b. indif.... victima într-o situaŃie vitală exploatat de criminal (disperat.distincŃie: . atentat verbal la pudoare neglijenŃa.delictele sexuale c.

raŃionalizarea) 3. homosexualitate (prin contagiune. conduite de evadare (vagabondaj la un copil nedorit în familie). de argumente justificative). auxiliari). de frustrare. individul va căuta un mediu specific unde reacŃiile sale vor fi admise şi în armonie cu stilul său de viaŃă. c) epidemia criminală: activitate spontană a unei bande. regresiune (individ frustrat cu comport. autism (crimă pasională urmată de suicid). d) situaŃia de deŃinut: se învaŃă tehnici criminale. primitiv cand e sub infl. ex. adolescentul fură pt. 24 . asimilând nevoile şi aspiraŃiile altui individ sau grup (model criminal). interpersonale specifice: crima în doi. raŃionalizare (elab. Factori ataşaŃi situaŃiilor mixte (ocazia trebuie căutată dar apare şi un stimul specific personal sau interpersonal): a) – inadaptarea (tensiune între individ şi mediu): dacă nu are sprijin. identificarea (tensiunile se lib. nevoia de a afirma omnipotenŃa colectivă ca un mijloc de a compensa frustrările individuale („ patota”). alcoolului). asociaŃia criminală (şef. 2. organizare. identificare). imitaŃie. non-specifice (amorfe): depind de gradul maturizarii infracŃionale (proiecŃia. motivată prin dorinŃă de răzbunare. a se afirma). ierarhie.psihologice care duc la delict: agresivitate det. sublimarea (devierea dorinŃei spre noi obiecte fără raporturi aparente cu ea. identificarea. posibilităŃi de şantaj. b) rel. proiecŃia agresiunii ( răzbunare la întâmplare tinerii atacă un magazin pentru că nu au fost primiŃi la cinematograful de alături). roluri. Factori ataşaŃi sit.

Cohen) Modelul criminogenezei – infracŃiunea este o reactie la injustitia suportata . accidentale de injustitie suportata (crimele pasionale). Etapele treceri la act in crima pasională : . 2) autorul e influentat de atitudinea generala a colectivitatii fata de furt si hoti. b) cei care au reactii paroxistice. 25 . Există două tipuri de delicvenŃi : a) cei care vin permanent in contact cu justitia iar maturizarea criminală le-a influentat formarea personalitatii (recidivisti). Trecerea la act în infracŃiunea de furt: 1) autorul justifica furtul prin injustitia lumii (este convins ca lumea e populată de hoŃi).etapa de criza – individul e sclavul propriilor justificari. chiar dacă nu trece la fapte.atribuirea celuilalt a infidelitatii şi desconsiderarea sa profundă -asentimentul formulat: actul pare justificat si indispensabil ( faptuitorul are de ales intre sinucidere si omor) . trece printr-un proces de dezangajare afectiva si realizeaza actul pentru salvarea propriului eu. Atitudinea criminogenă poate fi o trăsătură permanentă sau pasageră în viaŃa individului care. este caracterizat de un mod gândire pro-infractional.7 – TRECEREA LA ACT Clasicii au descris trei modele ale trecerii la act : 1) modelul criminogenezei (Etienne de Greeff) 2) modelul drift ( David Matza) 3) modelul antideterminist (A.

crima este produsul unei alegeri libere la capătul unui proces de «abandon în derivă către delincvenŃă ». vitalitatea. Dacă influenŃele pro-infracŃionale vor fi mai puternice. c) principiile traditionale ale delincventilor privind onoarea. ConŃinutul noŃiuni de drift : a) subcultura – neaga culpabilitatea. Modelul antideterminist . forta majora. Atitudinile delincventului după trecerea la act sunt revelatoare pentru personalitatea autorului : aceste atitudini permit diagnosticul perticulozitatii sale. Componentele situationale au rol de feed-back. tânărul va deveni delincvent. 26 . loialitatea. alcoolul. respondabilitatea. intăreste sentimentul de injustitie.Modelul drift .delictul se dezvoltă în timp şi etapizat prin tatonări ce pot fi modificate in functie de autor şi de situaşia precriminală. Este cazul tinerilor care nu devin delincvenŃi de la început: ei oscilează un timp între conduite corecte şi conduite infracŃionale. Actiunea infracŃională nu apare brusc ci are o istorie iar etapele nu sunt strict ordonate. b) utilizarea de catre delincventi a justificarilor legale privind alienarea mentala.

dezvolta stari paranoice. insistent.TIPOLOGIA CRIMELOR Crimele primitive (fără controlul personalitatii) E.a – violente: din cauza exasperarii produse de excesul de critica.b – achizitive (furturi simple sau complice) : prin sugestibilitate .Individul cu caracter epileptic : greoi. nu intelege nuantele.8 . . furturi din magazine . atentat la pudoare. b – actiuni de scurt-circuit (nemotivate): subiectul e incapabil sa adopte o conduita corecta (feedback pozitiv= efectorul si receptorul se stimuleaza reciproc): la debilii mintal – piromani.Debilul mintal cu reactii antisociale : .subiectul e intr-o situatie specifica sau periculoasa din care nu poate scapa decat recurgand la delict (ocazia e deci prezenta) . intelege greu esenta problemei. Crima utilitară . cu idei fixe. prin Inmagazinarea ranchiunei si complex de inferioritate (incendiere) . ranchiunos. repeta acelasi lucru. lipicios (aderent. incest. monoton . frecvent consuma alcool . . incendiere. vorbeste lent. – 1 –criminali prin agresivitate: sunt in atare cronica de excitare (tensiune) si explodeaza la cea mai mica ocazie. tenace. are accese de furie si distructivitate. perseverent).2 – criminali prin reactii primitive: se razbuna sub imperiul furiei sau urii acumulate (asasinat. infanticid) . lent. inclinati spre alcool pentru ca sunt disforici.c – sexuale : precoce. 27 . . Seelig distinge: a – reactiile explozive (acumulari afective care duc la reactii disproportionate.

exista intotdeauna un sentiment de razbunare (altruism. .a – omor – pentru o moştenire sau o nouă căsătorie .tipuri principale : . poate fi urmata de de suicid sau de predare la politie . rol important al tertilor si al unei insulte siplimentare (« picatura…. . . .faze : consimtire atenuată. agresiunea preventive care descarca potentialul agresiv. santajul inversat (victima santajeaza autorul). . din generozitate in timpul razb.delictul simbolic: cel care sufera consecintele nu e legat direct de delincvent ( elevul fura creioanele profesorului care seamana cu tatal pe care il ura.3 . reputatia. e rar in perid.caracterul periculos rezulta din complexul personalitate – situatie.omorul ideologic : privit ca o datorie . de structura biopsihologica a persoanei . II – dezangajare (un fel de suicid) : ruptura retragere. autorul crede ca va instaura justitia in relatiile publice sau private. .2 .tipuri : .delincventul trece printr-o criza .. . dezinteres pentru viitor si viata sa . banii cheltuiti) . critici asupra unor persoane neinsemnatte si nu asupra celor intr-adevar urâte). . procese de compensare) .delictul profilactic: autorul stie ca face ceva ilegal dar e convins ca astfel un rau mai mare si chiar face bine : eutanasia. Crima pseudo-justitiară .4 .1 – omorul pasional : rezulta dintr-un conflict sexual) .situatiile pot fi periculoase obiectiv sau subiectiv. criza.infractiunea este unica si indreptata contra unei singure persoane (grup) . civile). .par dezinteresate. iaristii publica istorii simbolice pentru a ataca regimul. minorul care fură bani. .6 – delictul liberator/de aventura: se naste din insatisfactia fata de viata 28 . . excrocul care fraudează firma la care lucrează.b – furt – casierul. apar revendicari sub eticheta de dreptate sau chiar razbunare explicita . ratiuni ideologice.avertizari anterioare . fapt det. . faze : I – procesul de reducere : amantul ranit revalorizeaza anumite lucruri (eul.5 – delictul revendicativ : autorul se erijeaza in aparatorul intr-o afaceri in care nu e direct implicat (din datorie. calme social. asentiment formulat. . ») .

.7 – delictul auto-punitiv sau prin sentiment de culpabilitate (Freud : act justitiar contra sinelui) : masochism. natura fenomenelor care genereaza crimele 29 .b – crime comise in asociere (cu complicitate in aval sau in amonte – instigator) varietati: crime in doi (sot-sotie). atunci sa ma remarc in rau ») Crima organizată . executia) .a – crime comise izolat (ideea. . exploatarea viciilor.cotidiana. angoasa. a se pune in valoare prin astfel de conduite (detinut – « daca nu m-am remarcat in bine. falsuri. complici) .in lumea criminalilor : spargeri. escroci . noaptea si e complica cu betie.forme : . scandal sau viol. plictiseala. coruptie. . . bande de adulti efemere/permanente.in afara lumii criminalilor (gulerele albe): fraude fiscale. monotonie. pregatirea. bande de adolescenti.ocazia e cautata ( pregatiri.c – crime ale multimilor (spontane sau conduse de un lider) trasaturi : rolul sefului.scop achizitiv . Clasificarea crimelor dupa numărul de participanŃi . Sunt comise in banda.

costul psihologic .F . profesor de drept penal la Universitatea din Neapole. Costul general (G) al unei infracŃiuni include următoarele componente: . este primul care consideră cauza initială a crimei ca fiind o predispozitie organica a individului. El o numeşte temibilitate. fundamentale. de mare risc ale individului ( ca în crima pasională). înŃelegând prin aceasta probabilitatea unui individ de a comite un delict sau capacitatea sa de a comite un act delict de altă gravitate.costuri temporale .P G=a1F+a2T+a3E+a4P (unde “a” este un coeficientul de ponderare) Periculozitatea delincvenŃilor Rafaele Garofalo (1851-1934).E .costuri energetic . în care costurile sunt mult mai mari decât beneficiile realizate c) infracŃiuni aleatorii (10%) .9 – PERICULOZITATEA DELINCVENłILOR Specificitatea motivaŃei infracŃionale Intelegerea motivatiei trebuie sa ia in calcul noŃiunile de utilitate şi cost a actului infractional. Din această perspectivă se disting : a) infracŃiunile coerente (90%) .T .ele au motivatia dincolo de balanŃa utilităŃii şi costurilor.costuri financiare . Pot fi de două feluri : comportamente întâmplătoare sau decizii bruşte. b) infracŃiunile incoerente. Elemente constitutive ale periculozităŃii 30 .sunt caracterizate de inegalitatea utilităŃii şi a costului (utilitatea e considerara superioară).

Critici ale teoriei privind periculozitatea : 1) “periculozitatea” este un concept normativ si relativ ce depinde de legislatia fiecarei Ńări si de momentul istoric traversat. tâlharul. chestionare b) statistice – scalele de predictie DificultăŃi pentru expert în a formula concluzia de periculozitate : a) bazele psihosociale pe care se bazeaza diagnosticul sunt încă incerte si el va ezita sa traga o concluzie pe baza unei impresii subiective.a) capacitatea criminala (perversitatea constanta si activa a persoanei si capacitatea de rau pe cere o putem astepta din partea sa). adaptare la mediu mare (ex. static. Combinand capacitatea criminala cu adaptarea la mediu vom avea patru situaŃii : 1) capacitate criminală mare. adaptare la mediu mică (ex. anamneza. cerşetorii) Evaluarea stării de periculozitate : a) indicii legali : se referă la natura si nrumărul infractiunilor. b) indicii bio-psiho-sociali: sunt relevati prin anchete în mediul de formare. micii găinari. recidivistul) 4) capacitate criminală mică. 2) se poate confunda periculozitatea unui comportament dat cu periculozitatea individului 3) atunci când definirea periculozitatii este incredinŃată psihiatrilor se crează o asociere intre maladia mintala si periculozitate. etc. escrocul. pedofilul. b) adaptarea la mediu. 31 . criminalul pasionalal) 3) capacitate criminală mare. adaptare la mediu mică (ex. adaptare la mediu mare (ex. 2) capacitate criminală mică. care exclude evolutia în bine a individului. desi bolnavii mintali nu comit mai multe delicte ca alte persoane. teste proiective. Motode de evaluare: a) clinice – interviul. electroencefalograma. teste. criminalul in serie). b) ezitari asupra prognosticului de recidivă: declararea starii de periculozitate are ceva pesimist.

Sinucideri: 45% .000 persoane decedate în războaie.000 s-au înregistrat în Ńările sărace. pericolul concentrărilor umane. 30 – 44 ani.peste 60 de ani Cele mai frecvente sinucideri sunt în 28% . imposibilitatea de a scăpa. 815. Omorurile cele mai multe în s-au înregistrat în Africa şi America.000 sinicideri . violenŃa cheamă violenŃă ceea ce duce la o explozie de brutalitate. dezumanizează. Europa şi Asia. 45 – 59 ani.între 45 – 59 ani Pacificul Oriental. 15 – 29 ani. Omorurile şi sinuciderile pe grupe de vârstă: Omucideri: 19% bărbaŃi. (Sursă – OrganizaŃia Mondială a SănătăŃii) Discursul contemporan despre violenŃă este catastrofic: se vorbeşte despre contagiunea răului.500. Mediterana Orientală 21% . Efectele violenŃei individuale – primele succese seduc dar stigmatizează pe cel care o foloseşte. iar restul în Ńările bogate. conferirea de legitimitate.între 30 – 44 ani. 18% bărbaŃi. Din totalul de 1.700.10 – PROBLEMATICA PSIHOSOCIALĂ A VIOLENłEI În anul 2000 pe întreaga planetă s-au înregistrat: 520. determină ură şi repulsie. infiltrarea violenŃei în toate sferele sociale.000 de astfel de decese. Cauzele psihologice şi psihosociale ale comportamentelor violente: eşecul dialogului. anturajul care admite forŃa. 310. 14% bărbaŃi. gelozia (eşecul alegerii partenerului deseori se transformă în eşecul vieŃii).000 morŃi violente. 32 . 1.

Copii vor considera comportamentul agresiv ca un lucru obişnuit şi un mijloc potrivit pentru rezolvarea conflictelor. CredinŃele morale devin mai slabe pentru că mediul social nu prezintă reacŃii prosociale. Procentul celor care consideră violenŃa ca o soluŃie potrivită. 5.CLASIFICĂRI ALE VIOLENłEI I. 33 . creşte cu vârsta. Numărul celor care intervin între două persoane agresive scade. 1981 Efectele violenŃei televizate: 1. Paris. VIOLENłA PAROXISTICĂ Războiul (Sursă: Jean Claude Chesnais „Istoria violenŃei”. VIOLENłA COLECTIVĂ ViolenŃa cetăŃenilor contra puterii ViolenŃa puterii contra cetăŃenilor Terorism Greve RevoluŃii Terorism de stat ViolenŃă în domeniul industriei III. VIOLENłA PRIVATĂ Criminală Noncriminală Mortală Omor Asasinat Corporală Sexuală Suicid Accidente ExecuŃie Lovituri Răniri Violul capitală voluntare II. 3. 4. Creşte justificarea folosirii forŃei de către autorităŃi. 2.

arbitrarului. “Supape de siguranŃă”: bancurile politice. eliberare.: de afaceri). vrăjitoria. vor apărea atât sentimente de dragoste cât şi de ură. bună dispoziŃie. reale sau ireale. fapt ce oferă fiecărei părŃi un mijloc de coerciŃie şi opoziŃie împotriva celeilalte. cu atât mai crescută este investiŃia afectivă şi cu atât mai mare tendinŃa de a suprima şi de a exprima sentimentele ostile. serialele TV (pentru că oferă şansa de a plânge). duelul (pe vremuri). pe când protestul deschis oferă satisfacŃie interioară.. Conflictele care interesează baza unei relaŃii sunt mai intense decât cele care privesc problemele periferice. ostilitatea poate fi exprimată liber. lipsei de tact. Cu cât relaŃia este mai apropiată. În relaŃiile secundare (ex. toanelor. • • • • • • • • • Dreptul de a ne răzvrăti împotriva tiraniei. face viaŃa suportabilă alături de persoane insuportabile.Aspecte psihosociale în conflictele interpersonale Este formă de socializare pentru că: a) instituie identitatea partenerilor. Sentimentul de opresiune creşte dacă este suferit în tăcere.. Cooperarea produce dependenŃă. Aceste supape de siguranŃă sunt necesare în structurile sociale rigide pentru indivizii nevrotici şi în situaŃia când se acumulează frustrări în familie. b) conştientizează partenerul neprevilegiat. 34 . În relaŃiile în care participanŃii sunt profund implicaŃi (cu întreaga lor pesonalitate). etc. atât de atracŃie cât şi de ostilitate. AbsenŃa conflictului într-o relaŃie nu poate servi ca indicator pentru stabilitatea acesteia. dar în relaŃiile primare există pericolul destrămării relaŃiei pentru că sentimentele ostile se acumulează şi se intensifică.

reificarea victimei – tratarea victimei ca un lucru. in general se camufleaza bine in reteaua sociala.starea psihica – responsabil si lucid in timpul actelor. este rece si nu este empatic (criminal rus – 52 victime printre care 10 copii declara ca nu regreta nimic. psihalogica) la primul act au intrerupt ingrijirea.aparenŃă fizică – fara particularităŃi distincte.sexul – majoritatea sunt barbati singuri. Tipuri de criminali in serie : 35 . daca au beneficiat de ingrijire (medicala. Criterii tipologice : . nu considera oameni ca persoane ci ca obiecte ce pot fi supuse actelor lor permisive. . nu are remuscari. membri ai echipelor electorale).antecedente psihiatrice – in copilarie au alarmat adultiiprintr-o agresivitate nemasurata. absenta culpabilitatii si a rezonantei afective nu a permis reorganizarea personalitatii. au avut parinŃi alcoolici sau membri ai unor grupari satanice. deseori maltratati de parinti in exces. rareori actioneaza in grup. marginali sau solitari. angajati in activitati de binevolat (ingrijitori la spitale. criminal francez – 63 victime declara ca a savarsit crimele in spirit sportiv). . rareori sunt şomeri. .integrarea socio-profesionala – bine integrati in profesie si familie.11 – UCIGAŞII ÎN SERIE DistincŃie necesară: Ucigaşi în masă – omoară mai multe persoane intr-un singur act sau prin acte repetate la intervale scurte (prototip : atacul cu bomba) Ucigaşi în serie – săvârsesc de la trei omoruri consecutive în sus.situatia familiala si copilaria – copilarie dificila. . . . ingrijitori pentru persoane in vârsta.

capabil sa-si domine victima. intelege consecintele actelor sale. inventeaza mijloace de tortura complexe. 36 . aspiră să aibă o putere din ce in ce mai mare. 3) abordarea – este o adevarata opera de seductie ce inspira simpatie si incredere ( face o invitatie politicoasă. alegerea victimei dupa criterii personale. personalizate. Tipuri de motivaŃii mai frecvente la ucigaşii în serie: 1) căutarea senzatiilor extreme – determinate de fantasme cu caracter pervers.1) organizat – buna integrare sociala sau cu o situatie ce impune compasiune. narcisismul patologic îi sustine sentimentul de absoluta suprematie iar suferintele victimei il amuză. un cadou. un animal. aspira la mai mult decat e posibil sau permis . 4) tortura – trateaza victima ca pe un obiect. 3) borderline – actioneaza dezordonat. cu sange rece. documente. 4) revitalizarea – prin vampirism sau antropofagie pentru a-si ameliora sanatatea sau a se regenera. inteligenta mediocră. lucid. cere ajutor pentru a cauta o strada. inspira incredere in faza de apropriere de victima. poate fi imbracat în uniforma unui politist. peruci. 2) negarea aplicabilitati legilor în cazul lor – individul este constient ca transgreseaza legilor dar considera că acestea au doar o aplicare teoretica. 5) căutarea celebrităŃii mediatice 6) orgoliu patologic: se admiră pentru propriile calitati supraevaluate. lasa victimele intr-o stare ce inspira oroare.) 2) pânda – intr-un loc frecventat. manipulare si control. cauta un complex da senzatii nu numai juisare sexuala. sa aibă drept de viata sau de moarte asupra victimei. 2) neorganizat – incapabil sa-si stapaneasca pulsiunile. cauta senzatii intense care considere ca-i sunt rezervate numai lui. se consideră un « artist al crimei » . perversiune morală si sexuală. actiuni incoerente. Fazele modului de operare : 1) pregatiri organizate sistematic – are un adevărat arsenal operational (arme. etc. comunică presei sau autoriăŃtilor mesaje magalomanice. 3) cauta senzatii extreme de dominare. poate simula un handicap). se simt frustrati daca victima moare prea repede.

3) în societatea spectacolului. spală urmele. desemnate pentru a lupta contra unui « flagel social » .5) uciderea – e rituala si deseori filmată 6) prelevarea trofeelor si a părtilor de corp pentru a retrăi senzatiile perverse sau pentru a face colectie 7) organizarea scenei crimei – de obicei ca o încăpere funerară sau pentru a asigura anonimatul sau consacrarea mediatica (iau toate actele victimei. participa la reconstituiri pe care le consideră adevărate ritualuri. introduc diverse obiecte in orificiile organismului). 2) unii se consideră misionari cu puteri mistice sau intrumente supuse unor forte superioare. 37 . civilizatia imaginii privilegiază efemerul. Notă : 1) modul de operare rămâne neschimbat in timp. cultul eficacităŃii si modifica procesul de constructie al identitatii personale. 8) comportamentul în timpul anchetei – se intereseaza de mersul anchetei pentru a cauta senzati perverse. mass-media a devenit un mijloc incitativ al treceri la act prin activarea sentimentelor de omnipotenŃă.

sporesc masurile de securitate si sanctiunile pentru membrii grupului care actioneaza pe cont propriu sau nu respecta procedurile. experimentat si abil). încep să se remarce indivizii cei mai cruzi.modul cum se împarte prada In momentul in care apar tensiuni. lucru care amplifică si mai mult procesul de distrugere a grupului din din interior.12 – ASPECTE PSIHOLOGICE PRIVIND GRUPURILE INFRACłIONALE Banda este o grupare de indivizi care au ca scop comiterea de infractiuni.insatisfactia in legatura cu modul in care sunt conduse operatiunile .diferentierea in gradul de distribuire a sarcinilor periculoase . Aceste tensiuni sunt nefaste pentru viitorul grupului infracŃional.sefi . ImportanŃa şefului se modifica pe masura ce succesele se acumulează. 38 . apar tensiuni in interiorul grupului ce pot fi determinate de trei tipuri de motive: . Modul de intrare in banda este foarte dificil. Are un sef recunoscut (cel mai inteligent.membrii activi . complici) După o anumită perioadă. Se rupe contactul intre sefi si indivizi. Grupurile infracŃionale au o ierarhizare interioara si o specializare a rolurilor. din cauza succeselor. Odata instalata violenta in interiorul grupului. Bandele se structurează de obicei pe trei niveluri: . aceasta tensiune se transmite in lanŃ si la grupurile vecine cu care colaborează. El nu mai ia parte la actiune in mod direct dar controleaza din umbra toata operatiunea.auxiliari (tăinuitori. Killer-ii au aparut initial pentru a pedepsi membrii infideli ( la început au fost gărzi de corp ale şefilor). La inceput banda are mici dimensiuni dar cu timpul structura sa creste.

căutarea plăcerii .exaltă reuşita socială şi meritocraŃia .Kant: sportul este o datoriea omului faŃă de sine. .1 – disciplinar şi moralist (arte marŃiale) . care îi fortifică şi perfecŃionează calităŃile corporale. scopuri de atins şi concurenŃă sănătoasă. gimnastică medicală) .SemnificaŃia fotbalului 1 – un limbaj înŃeles de toŃi (“esperanto” sportive şi cultural).sportul a devenit: . 2 – exprimă echilibrul dintre sublimarea violenŃei prin competiŃie şi socializarea ludică.VIOLENłA ÎN SPORT .13 .3 – sănătate (aerobic.un instrument de apropiere între oameni şi între grupurile sociale.căutarea evaziunii .2 – divertisment(dansuri moderne. Astăzi . solidaritatea şi dezinteresul.4 – sfidare (automobilism) . .căutarea emoŃiei corporale . efortul.căutarea experienŃei de sine . .prin reguli şi tradiŃii.cultura suporterilor e un cadru de referinŃă care le influenŃează comportamentul. .Tipuri de sport: .amplifică mecanismele clasice ale spectacolului: incertitudinea şi identificarea .Coubertin: sportul este o şcoală a moralităŃii care cultivă curajul de a lupta. volei pe plajă) .sportul de masă este dominat de (ego-bilding narcisic): . 39 . unele popoare dezvoltă o “cultură pozitivă” transformând suporterii în ambasadori ai toleranŃei şi spiritului sportiv (ScoŃia). canalizează agresivitatea spre efort.

4 – exprimă problemele sociale ale momentului (afirmarea europeană. cu durată limitată . unde predomină opresiunea politică şi economică. pacea socială şi ordinea publică.3 – cei care îndrumă (plasatorii) .structură: -1 – participanŃii la spectacol (jucători.performanŃei excepŃionale .2 – spectatorii .o societate anonimă.au o cultură sportivă variabilă . naŃionale şi individuale.4 – cei care supraveghează .devine un câmp de securitate când se dispun elemente pentru a salva pacea sportivă. poate transforma atleŃii în “maşini aflate sub perfuzie” PopulaŃia marilor stadioane .voinŃei de putere → a crescut distanŃa între cluburi şi public: · spectatorul e văzut doar într-o perspectivă comercială. · acest lucru a determinat o deresponsabilizare a spectatorilor de instituŃia sportivă care e percepută ca o entitate abstractă → glorifică “produsele fără defect”: eroii stadioanelor aparŃin culturii calităŃii tehnice totale (Roky IV).3 – dramatizează identităŃile locale. manageri) . competiŃia cu alt stat) 5 – devine un câmp infracŃional când scapă din cercul dreptului şi al legilor (mai ales în Ńările autoritare sau foarte ierarhizate.dramatizării . în zonele cu slabă mobilitate socială) 6 . Aspecte negative în sport → rivalitatea cluburilor şi naŃiunilor → nu mai domneşte justiŃia → spectacolul vedetelor (poate fi o formă de alienare) → fascinaŃia .5 – cei care înregistrează/comentează evenimentul (jurnalişti) 40 . tehnicieni. ca un obiect de consum sau ca un consumator pasiv al spectacolului şi al produselor sale anexe. unde există revendicări sociale sau ale grupurilor etnice.

majoritatea spectatorilor pot bascula în acest tip de violenŃă. simbolice.după gradul de implicare: 1 – suporterul activ (pasionat) 2 – spectatorii pasivi: . Jaccoud.vin cu familia. mai feminizat.. 2 – ai cluburilor: se deplasează în masă în teritoriu .atitudinile lor nu sunt determinate de spectacol .între suporteri şi forŃele de ordine (nu sunt incluse acŃiunile beŃivilor) B – după caracteristicile violenŃelor 1 – violenŃe spontane (punctuale): potenŃial.după comportament: a – paşnici b – cu risc de violenŃă punctuală c – huligani specializaŃi în violenŃă (nucleul dur) . funcŃie de circumstanŃe şi de conjugarea unor factori de risc asociaŃi cu reacŃii emotive. oportunităŃi de întâlnire . Tipuri de suporteri .între suporteri . cu prietenii.mercantilismul unor conducători sportivi (Malatesta. cu vecinii. 2002) Tipuri de violenŃă în sport A – după combatanŃi:. nu au spirit colectiv (sunt doar spectatori). Cauzele violenŃei suporterilor a) b) c) d) e) – concurenŃa grupurilor stimulată de lideri – activarea răzbunării (prin atribuire) – memoria disputelor şi a rezultatelor acestora – forŃele de ordine (din stadion şi din afara lui . 41 . autocontrol sporit. selecŃionat economic.venirea lor nu e motivată de pasiuni partizane ci de interese profesionale.după obiect: 1 – ai echipei naŃionale: mai vârstă.“suporterismul” este o mişcare activă de implicare a individului şi puternic încărcată afectiv.între suporteri şi jucători .

. SituaŃia actuală privind huliganismul: este fundat pe tradiŃia susŃinerii (sprijinului) este deriva extremă a suporterismului reactivează mitul “clasei periculoase” se constată o deplasare a violenŃei din interiorul stadioanelor spre exterior. .liderii şi cei prezenŃi la toate meciurile (nucleul superactiv).ei se consideră o elită a suporterilor şi fac din apartenenŃa lor la un grup de huligani un mod de viaŃă care aduce o plus-valoare identităŃii lor sociale.rolul de suporteri tinde să fie acaparat de tinerii din cartierele sensibile. .preferă o identitate negativă conferită de apartenenŃa lor la un grup care dezvoltă incidente mediatizate.caută vizibilitatea şi reputaŃia când evenimentul se derulează „pe teritoriul lor”. . bilete pe piaŃa neagră. fapt care determină o conexiune între huliganism şi violenŃele urbane. organizate (huliganismul): . morŃi): sunt determinate de infrastructura defectuoasă.deplasează vizibilitatea spre tribune. internet).organizate de nucleul dur al suporterilor unui club care încearcă sistematic să înfrunte nucleul dur al clubului rival. organizare slabă (puŃine case de bilete). . . . 42 . în cartiere şi oraşe. 3 – catastrofele (prăbuşirea tribunelor.sunt o „competiŃie” paralelă cu întrecerea sportivă. .2 – violenŃe permanente. lipsa serviciilor de securitate. Huliganii: .extrag o valoare simbolică din actele violente şi din participarea lor la nucleul dur.caracterul planificat al violenŃelor e dovedit de incidentele derulate înainte de meci şi de coordonarea acŃiunilor prin noile tehnologii de comunicare (GSM.componenŃă: .

modul cum viaŃa socială generează devianŃa. . etichetare. repartizare în spaŃiu SoluŃii la huliganism 1 – condiŃia umană trebuie să fie sub semnul auto-controlului.2 – provocări şi intimidări II – trecerea la act: .forme: .violenŃa organizată .2 . o construcŃie .participare la afirmarea identitară .1 – jocul de-a opoziŃia .consecinŃă: efectul probabil este că această mişcare de “docilizare” să incite o parte a populaŃiei să găsească violenŃa agreabilă ! AcŃiuni preventive în sport Principii: . atribuirea responsabilităŃii.Formele violenŃei pe stadioane I .o complicitate la fenomenele violente (sub pretextul “liberării controlate a emoŃiilor “) .a face să pari violent: . poliŃia nu intervine sau nu reŃine pe nimeni iar magistraŃii nu aplică legea) 4 – neaplicarea normelor este un vector al violenŃei 3 – “blândeŃea” conducătorilor de club creează: .acŃiuni direcŃionate spre ambianŃa cluburilor .1 . context actual.acŃiuni direcŃionate spre suporteri .3 .violenŃa pentru violenŃă III – violenŃa ca resursă în dinamica grupului . 2 – socializarea implică în mod necesar represiunea. experienŃe partizane trecute.forŃele de ordine: tip.implicarea colectivităŃilor locale 43 .2 .o zonă de “pământ al nimănui” .2 .1 .3 . număr.geneză: .grupurile de suporteri: anticipează acŃiunile forŃelor de ordine . 3 – transgresarea normelor este un construct social format în timp (ex.1 . . voinŃa de a fi diferit. raporturi.liderii violenŃi Analiza psihosocială a violenŃelor .b – comprehensivă: .contestarea .violenŃa e un proces.teme: organizare ritualuri.a – cauzală: accent pe etiologia violenŃei .vechimea suporterilor.

6 – securitatea spectatorilor are prioritate .7 – echilibru între exigenŃele de securitate (cum să se răspundă factorilor reali de risc) şi necesitatea menŃinerii caracterului festiv şi convivial al manifestării (raporturi pozitive între oameni în societate) .mese rotunde trimestriale .acŃiuni înainte de meci (ore.ameliorarea relaŃiilor club – suporteri .structuri permanente de gestionare a fenomenului “Consiliul naŃional contra violenŃei în sport” – Anglia.antrenarea vedetelor (au rol major) RelaŃiile clubului cu suporterii şi cu mediul social 1 – “Carta suporterilor” . organizarea caselor de bilete.partenariat privind drepturile şi obligaŃiile fiecărei părŃi .8 – a lăsa la nivel local autonomia necesară pentru măsuri adecvate.promovarea dialogului cu cluburile rivale . măsuri educative şi sociale. legislaŃie..o politică a ospitalităŃii: structuri de primire specializate. competiŃia nu trebuie să genereze un sentiment de excluziune ( în cartierele defavorizate sau la tinerii cu probleme) . cazare.4 .acŃiuni: .5 . transport. 2 – Responsabilul cu relaŃiile cu suporterii şi asociaŃiile de fani . infrastructură. . Spania “Comisia naŃională mixtă de securitate pe stadioane” – FranŃa “Comitetul naŃional pentru sport şi securitate” – Germania .rol consultativ pentru suporteri 44 .acŃiuni poliŃieneşti . ModalităŃi de prevenire: .etape: contact → dialog. zile): ambianŃă plăcută.acŃiuni pe termen lung . să stimuleze crearea lor şi să le ofere un loc în sfera gestionării clubului.a întări rolul clubului în mediul social . schimb de idei → evaluarea nevoilor şi aşteptărilor → formalizarea contactelor → conceperea cartei care va defini clar drepturile şi obligaŃiile.clubul trebuie să valorizeze asociaŃiile oficiale de suporteri. asupra populaŃiei locale . controlul spectatorilor prin camere de supraveghere.însoŃirea suporterilor . Măsuri de prevenire: ale poliŃiei.

. promovează respectul altor culturi şi luptă contra rasismului. loisir la club. Cehia: dezvoltarea unei noi generaŃii de suporteri prin crearea de cluburi de suporteri-juniori (8-12 ani).promovează sportul în comunităŃile defavorizate 3 – Rolul clubului în mediul social . FranŃa: în 28 de departamente există „ofiŃerul de prevenire a violenŃei în sport”.valorizarea eticii în sport. susŃine politicile sociale. Lille Metropole: turnee şcolare de fotbal cu participarea jucătorilor profesionişti. programe… .Leeds United: parteneriat cu Ministerul învăŃământului.oferă informaŃii despre bilete. . favorizează educaŃia şi integrarea tinerilor. 45 .numirea unui responsabil cu securitatea din partea suporterilor . atragerea la şcoală a copiilor cu dificultăŃi (aceşti elevi sunt aduşi la şcoală cu autobuzul clubului iar rezultatele lor la învăŃătură s-au ameliorat).

14 – NOłIUNI DE PSIHOLOGIE PENITENCIARĂ
Introducere 1. sfirsitul iluziei ca o societate poate sa aiba conditii bune, sa nu aiba delicventa si ca urmare sa nu existe inchisori. 2. noul model social trebuie sa i-a in calcul si criminalitatea care decurge din acest lucru. 3. criminalitatea este o problema globala iar solutiile sunt partiale. 4. planeta traverseaza o perioada contradictorie : marea toleranta fata de comportamentul uman, neincrederea si critica fata de institutiile de control social. 5. inchisorile actuale si-au pierdut specificitatea 6. securitatea inchisorii e asigurata de un anumit tip de relatii interpersonale intre personal si detinuti Coordonatele institutiei penitentiare : - spatiu inchis - spatiu dihotomic si ierarhic - spatiu penal - detinutii sunt adusi impotriva vointei lor, disciplina este importanta, - spatiu al experientelor limita (« omul este condamnat la libertate ») - spatiu al autoritatii – interactiuni sunt asimetrice. - un camp de forte – tehnici de dominare din partea gardienilor si tehnici de rezistenta din partea detinutilor, descarcari bruste de tensiuni, - prima sarcina a unui director de penitenciar - siguranta personalului si a fiecarui detinut de ceilalti detinuti. Ce e mai rău în penitenciar ? 1. contagiunea morala, 2. saracia rolurilor sociale, 3. functia hoteliera a penitenciarului – te priveaza de responsabilitati, 4. creste capacitatea de a risca, 5. conditia infraumana se invata, a fi « nimeni » nu mai deranjeaza, 6. nu exista singuratate morala, 7. inactivitate prelungita

46

Prima pedeapsa 1. distinctia necesara - pedepsele scurte nu sunt o adevarata excludere - pedepsele lungi sunt asemanatoare cu condamnarea la moarte pentru ca ies din constiinta lumii iar sederea in penitenciar se transforma intr-un anumit stil de viata. Valoarea timpului trait e diferita la un matur, tanar sau copil. 2. impune adaptarea la valori si norme informale, o problema de evolutie sau involutie a personalitatii 3. şocul depunerii : - anularea intimitatii (nu exista refugiu) - somatizari multiple - supraaglomerarea -deposedarea de bunuri personale - afecteaza capacitatea de supravietuire

EvoluŃia psihologiei penitenciare
Capacitatea de progres a unei insitutii este determinata de numărul specialiştilor pe care ii are. Expertul are o viziune de ansamblu, comparativă, istorică. Specialistul este centrat mai ales pe o anumita problematica. Evolutia institutionala nu este posibila fără experti si specialisti.

1909 – este angajat primul psiholog in penitenciarul din Chicago in “Clinica pentru tinerii delicventi din Chicago” (psihiatru pentru a testa inteligenta) 1913 – In New York la “Reformatorul pentru femei” este angajat un psiholog pentru a identifica detinutele care puteau sa profite de programul de scolarizare si se puteau intoarce in societate fara riscuri. Intre cele doua razboaie mondiale, sarcina psihologului in inchisorile americane era de a depista deficientele de inteligenta si de a da un prognostic pentru eliberare. 1945 – existau in SUA 80 - 100 de psihologi proveniti din armata, raportul fata de detinuti fiind de 1 psiholog la 2000 de deŃinuŃi.

47

Gluck: ‘mediul penitenciar nu este atractiv pentru psihologi din cauza conditiilor rigide si inflexibile din aceste institutii care devin obstacole pentru dezvoltarea personala si profesionala’. 1938 – in Canada o comisie parlamentara face o ancheta in penitenciare si considera ca obiectivul nr. 1 este reinsertia sociala si abia apoi custodia. Comisia parlamentara recomanda angajarea de psihologi. Primul psiholog angajat in Canada a fost in 1955. In 1960 aveau 7 psihologi iar in 1970 – 50 de psihologi. In 1973 se hotaraste ca raportul psiholgi – detinuti sa fie de 1 la 150 si de 1 la 40 in penitenciarele spital. Tot in 1973 se analizeaza dificultatile de adaptare a psihologilor la conditiile de penitenciar: - atmosfera de tip militar - psihologii aveau ca superiori persoane fara pregatire profesionala deosebita - lipsa de autonomie pentru specialist - dificultati de comunicare cu persoanele de nivel inferior - dificultati de a ajunge in posturi superioare psihologilor

1934 – in SUA se considera ca psihologii desfasurau cinci activitati principale: 1. 2. 3. 4. 5. administrarea testelor evaluarea si clasificarea detinutilor aplicarea masurilor coercitive cercetare evaluare in vederea eliberarii conditionate

1952 – Corsini si Miller identifica 14 activitati ale psihologilor din mediul carceral: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. masurarea inteligentei evaluarea personalitatii redactarea rapoartelor reuniuni cu personalul consiliere individuala evaluare aptitudinala cercetare sarcini administrative
48

analizand activitatea psihologilor o clasifică astfel: 48% din timp le ia administrarea testelor. 8% anchete si cercetari. evaluare.prezentarea unor expuneri in exteriorul penitenciarelor 1956 – Bodemar: “În inchisoare exista o relatie tripartida care opune detinutii. 1970 – Norton.terapie). 1971 – Rahn propune inlocuirea modelului medical cu modelul psihologiei industriale. cercetare (inclusiv elaborare de teorii) 49 .9.formarea personalului 13. conferinte.evaluare pedagogica 11. terapie de grup 10. tratament. administratia si psihologii. ajutandu-i pe detinuti sa se adapteze matur si eficace la stresul din inchisoare”. Psihologul are rolul de intermediere intre detinuti si administratie. consiliere.formarea detinutilor 14. 13% din timp le ia formarea personalului.activitati cu personalul 12. evaluarea si redactarea rapoartelor. 30% din timp activitate corectiva (consiliere. considerandu-i pe detinuti persoane normale. 1980 – Asociatia Americana a Psihologilor Corectionali (AAPC) adopta standardele pentru serviciile de psihologie din inchisorile pentru adulti unde sunt definite cele 5 functii specifice rolului de psiholog: formare.

Acest studiu este realizat pentru prima dată în Ńara noastră şi are deocamdată doar o valoare exploratorie: el a urmărit să determine dimensiunile problematicii studiate. tâlhărie. Realizând această investigaŃie mai mulŃi ani la rând. infracŃiuni privind circulaŃia pe drumurile publice. Tulcea . adecvarea instrumentelor utilizate la obiectivele urmărite. Bucureşti-Jilava. înşelăciune. viol. caracteristicile fenomenului de atribuire a cauzalităŃii în cazul deŃinuŃilor români. Mărgineni. Brăila. este deosebit de importantă pentru înŃelegerea factorilor premergători şi a mecanismelor de justificare utilizate de aceştia Avem în vedere acele infracŃiuni care au cea mai mare pondere în totalul celor existente în prezent în penitenciare: omor. Acest studiu a fost realizat în anul 2005 în colaborare cu specialişti în probleme umane din 14 unităŃi de detenŃie subordonate AdministraŃiei NaŃionale a Penitenciarelor: Aiud. se vor putea stabili modalităŃi eficace de intervenŃie pentru prevenirea viitoare a acestor conduite antisociale. Oradea. trafic de influenŃă. furt. diferenŃele calitative dintre diferitele surse de date. Poarta Albă. deschiderea la dialog a persoanelor deŃinute. proxenetism.vătămare corporală gravă.Anexa 1 MOTIVAłIA INFRACłIONALĂ LA PERSOANELE ADULTE CARE EXECUTĂ PEDEPSE PRIVATIVE DE LIBERTATE Dr. Gheorghe Florian Cunoaşterea modului cum diversele categorii de deŃinuŃi adulŃi îşi motivează infracŃiunile. corespondenŃa acestora cu situaŃia lor socială. ultraj. mutaŃiile apărute în timp. luare de mită. Târgu Mureş. modul cum concep reintegrarea lor socială după liberarea din penitenciar . METODOLOGIE 50 . trafic de stupefiante. Timişoara. Satu Mare. abandon de familie. lovituri cauzatoare de moarte. De asemenea. vom putea releva tipologia motivaŃiilor la delincvenŃii români. violare de domiciliu. Bucureşti-Rahova. pe această bază. Focşani. Gherla. Iaşi. atitudinea lor faŃă de pedepsele primite.

98 – tâlhărie. 105 – furt. şef de secŃie. au fost notate în detaliu. Prin „deŃinuŃi cu nivel de cultură ridicat” s-a înŃeles. au avut o importanŃă specială. S-a Ńinut cont de faptul că deseori deŃinuŃii prezintă incomplet situaŃia lor juridică. 25 – trafic de influenŃă şi 18 – luare de mită.680 de subiecŃi). Toate răspunsurile oferite de deŃinuŃi la chestionarele administrate au fost trecute pe o foaie de răspuns iar atunci când relatările lor au fost mai nuanŃate decât variantele propuse de noi. 49 – lovituri cauzatoare de moarte. 50 – violare de domiciliu. 44 – abandon de familie.În cele 14 unităŃi de detenŃie au fost aplicate chestionare special concepute la deŃinuŃi adulŃi care au comis infracŃiunile amintite. Chestionarele realizate pentru fiecare infracŃiune s-au bazat pe experienŃa celor care au lucrat nemijlocit cu aceasta categorie de persoane. împrejurările şi motivaŃia faptelor comise. o şcoală postliceală sau o facultate. deŃinuŃii care au absolvit liceul. în condiŃiile acestui studiu. 38 – proxenetism. 87 – înşelăciune. DiferenŃele de reprezentare a deŃinuŃilor de la o infracŃiune la alta sunt datorate faptului ca în unele unităŃi nu au fost găsiŃi deŃinuŃi care să îndeplinească exigenŃele prevăzute sau nu au fost de acord să participe la acest studiu (lotul iniŃial prevăzut a fost de 1. din mediul urban şi rural. 59 – vătămare corporală gravă. modul în 51 . rubricile privind motivaŃia infracŃională reieşită din rechizitoriu şi cea apreciată de personalul care lucrează nemijlocit cu cel în cauză . 91 – viol. având nivel cultural ridicat şi scăzut. 54 – ultraj. 54 – trafic de stupefiante. astfel încât să putem înŃelege justificările infracŃionale pentru fiecare subiect investigat. INVESTIGAłIA DE TEREN Au fost investigaŃi 947 de deŃinuŃi a căror repartizare pe infracŃiuni a fost următoarea: 119 – omor.psiholog. 56 – infracŃiuni la legea circulaŃiei. educator. Fiecare tip de chestionar a fost aplicat la deŃinuŃi recidivişti şi nerecidivişti. De aceea. supraveghetor -. Au fost consemnate aspecte calitative privind motivaŃia infracŃională reieşite din analiza rechizitoriului precum şi din relatările personalului care lucrează nemijlocit cu deŃinuŃii cuprinşi în eşantion.

de persoane care doar au ripostat la o provocare. plecând de la cunoaşterea acestora. 4. etc. de indivizi de care s-a profitat. a familiilor acestora sau a comunităŃilor din care fac parte. care duc la decizia de a comite o infracŃiune. InstituŃia penitenciară este un loc de perspectivă socială care permite o viziune profundă asupra unor procese şi dificultăŃi aflate la nivelul indivizilor. noii veniŃi găsesc justificări infracŃionale gata fabricate. 3. elaborarea justificărilor infracŃionale este un amplu proces de creare a structurilor de auto-legitimare a stilului lor de viaŃă. uşor de înŃeles şi interiorizat. care le diminuează culpabilitatea şi le reface echilibrul sufletesc. de oameni cu lipsuri materiale majore care sau sacrificat pentru familia lor. CONCLUZII GENERALE 1. 2. vor limita dezvoltarea fenomenului infracŃional. Chiar dacă aspectele generale sunt. Doar plecând de la aceste mecanisme generatoare de criminalitate. se vor putea lua măsurile adecvate pentru a corecta condiŃiile de viaŃă sau modalităŃile de neutralizare utilizate de delincvenŃi pentru a-şi justifica modul de viaŃă. înŃelegerea proceselor mentale ale delincventului şi contextul său de viaŃă. în mare. le asigură imaginea cea mai avantajoasă: de victime. de oameni urmăriŃi de ghinion. convingerile lor infracŃionale. SituaŃia de deŃinut influenŃează răspunsurile date de cei cuprinşi în cadrul unei investigaŃii privind motivaŃia infracŃională. cunoscute de cei care se ocupă de controlul şi reducerea acestui fenomen social.care ei îşi reprezintă victima şi contribuŃia ei la comiterea infracŃiunii. Ei analizează instrumentele utilizate şi oferă/aleg răspunsurile care. în final. din punctul lor de vedere. sunt de o importanŃă practică aparte. am găsit un procent însemnat de rechizitorii care nu conŃineau referiri clare la 52 . se vor putea înŃelege şi proiecta modalităŃi de intervenŃie adecvate care. Ca urmare. În dosarele de penitenciar ale deŃinuŃilor investigaŃi. În cazul recidiviştilor. În lumea condamnaŃilor. Eforturile de prevenire şi control a criminalităŃii nu pot ignora motivele pro-infracŃionale specifice unui delincvent sau unei categorii de delincvenŃi.

Un lucru demn de remarcat este faptul că mulŃi din deŃinuŃii chestionaŃi au copii. 5. Toate acestea favorizează o cunoaştere de profunzime a lumii delincvenŃilor şi a contextelor de viaŃă în care s-au format. b . sunt foarte importante pentru cei care se ocupă de executarea pedepsei şi de programele de recuperare socială a deŃinuŃilor: totul începe cu studierea piesei principale a dosarului . că situaŃia lor materială era destul de bună la data comiterii infracŃiunii. sentimentul că pedeapsa primită e echivalentă cu fapta etc.rechizitoriul.pentru instanŃă şi pentru publicul larg este important ca motivaŃia actelor comise de cel judecat să fie prezentată integral pentru a arăta baza pe care s-a construit sentinŃa şi. Cunoaşterea motivaŃiei infracŃionale permite înŃelegerea criminalităŃii din punctul de vedere al celor în cauză : modul cum au perceput lumea în care trăiesc.motivaŃia infracŃională.de asemenea.documentele din dosarul penitenciar. modul cum au evaluat reacŃia comunităŃii faŃă de o infracŃiune sau alta. Acest fapt devine preocupant la cel puŃin 3 nivele: a . să fie generată adeziunea publicului la aceasta. oricât de laborios ar fi acest lucru. 6. teama sau nu de etichetare. indirect. în care trebuie să se găsească o imagine de ansamblu a personalităŃii delincventului. importanŃa dată nevoilor personale şi ale familiilor lor. conştiinŃa faptului că există sau nu mijloace legale de a le atinge. acest lucru va contribui semnificativ la o practică unitară a tuturor instanŃelor de judecată. aceasta 53 . Studiul realizat de noi arată că trebuie abandonate unele enunŃuri (prejudecăŃi) despre particularităŃile delincvenŃilor care nu mai au susŃinere în realităŃile întâlnite pe teren: avem în vedere faptul că ei provin în procente mari din familii organizate şi nu din cele dezmembrate. că nivelul lor de şcolarizare este deseori ridicat. identificarea adevăratei motivaŃii. c . permite luarea unor măsuri corecte şi eficace atât în cazul unui delincvent cât şi al unei categorii omogene de infracŃiuni. a contextului în care s-a dezvoltat şi care a făcut posibilă infracŃiunea. că au avut o copilărie lipsită de griji şi nu dominată de lipsuri şi rele tratamente. atribuirea vinei pentru crima comisă sau pentru devenirea lor infracŃională.

9. In privinŃa infracŃiunilor cu violenŃă – omor. concluziile funcŃionarilor din unităŃile de detenŃie invită la investigaŃii mai ample înainte de fixarea pedepsei. Ca urmare. şi anume. lovitură cauzatoare de moarte. la data arestării mulŃi din ei nu aveau o ocupaŃie. diferă de afirmaŃiile deŃinuŃilor dar şi de cele consemnate în rechizitoriu. Majoritatea deŃinuŃilor investigaŃi au vârsta cuprinsă între 26 şi 35 de ani. sancŃiunea să fie adecvată personalităŃii delincventului şi contextului social care au generat sau menŃin starea infracŃională. că familia şi copiii sunt un factor moderator al criminalităŃii. 7. fără implicarea unei a treia persoane (care precipită lucrurile şi împinge la agresiune). In baza relaŃiilor directe cu deŃinuŃii şi a perioadei lungi în care le pot cunoaşte problemele personale şi familiale. sunt absolvenŃi de liceu. nu s-au găsit elemente particulare deosebite privind situaŃiile pre-criminale în care au fost angrenaŃi deŃinuŃii investigaŃi: acestea au fost împrejurări banale dar care au căpătat în ochii făptuitorilor semnificaŃii aparte – lipsuri materiale. doar între agresor şi victimă. în aceste infracŃiuni. sunt necăsătoriŃi. provin din mediul urban. 10. astfel încât. dar ameninŃătoare şi enervante. łinând cont de instrumentele utilizate. Frecvent deŃinuŃii afirmă că nu s-au gândit la consecinŃele faptei nici în ce-i priveşte . Desigur. sunt sănătoşi fizic. din familii organizate. experienŃa anterioară are un rol important la recidivişti. în familie sau înŃeles bine cu mama şi afirmă că au fost rareori bătuŃi în copilărie . răzbunarea. vătămare corporală gravă. nu sunt dependenŃi de alcool şi nici de droguri.situaŃie contrazicând ceea ce s-a considerat o lungă perioadă. victimele sunt percepute ca fiind mai slabe din punct de vedere fizic. În general. personalul din penitenciare surprinde nuanŃe de fineŃe privind motivaŃia lor infracŃională. 54 . în general. deşi majoritatea sunt „muncitori calificaŃi”. gelozia. 8. recuperarea unor sume de bani. nici la repercusiunile acesteia asupra victimei. tâlhărie – actul violent are loc. care deseori. nerecidivişti dar cu antecedente penale. sub aspectul specializării infracŃionale şi al cunoaşterii vieŃii din penitenciar.

personalul din penitenciare menŃionează „aspiraŃii exagerate”. educaŃia primită. InfracŃiunile care au făcut obiectul studiului nostru nu par a avea o legătură cu condiŃiile generale din societate şi nici cu violenŃa văzută la televizor ci cu ambianŃa imediată de viaŃă a delincventului – relaŃiile familiale. „căutarea unui trai uşor” şi „provocarea victimei”. 12. „alt răspuns” sau „nu recunoaşte fapta”): Sursa MotivaŃie 1 2 3 4 5 6 7 8 Vina victimei (poliŃist. „tulburări de personalitate”. în rechizitoriu se consemnează ca principale motivaŃii „câştigul facil” şi „consumul de alcool”. etc. escaladarea unor conflicte banale. Plaja motivaŃiilor infracŃionale utilizate de deŃinuŃi precum şi cele regăsite în rechizitorii sau în relatările personalului din penitenciare. aşa cum se poate vedea în tabelul următor (nu am trecut şi rubricile de „non-răspuns”. Motivele infracŃionale mai frecvent invocate de deŃinuŃi sunt „lipsurile materiale”.11. „apartenenŃa la un grup infracŃional”. nu este foarte întinsă. pieton) Sub influenŃa alcoolului S-a apărat de victimă Surprins într-o altă infracŃiune Din gelozie A fost umilit de victimă Îndemnat de prieteni Probleme financiare sau de proprietate cu victima 9 Victima a apărat altă persoană 10 Răzbunare (sub influenŃa alcoolului) 11 A dorit să aplice o „corecŃie” din DeŃinuŃi Rechizitoriu Personal penitenciare x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 55 . posibilitatea de a obŃine uşor şi repede bani şi bunuri. „devalorizarea muncii”. vecinătatea. comparaŃia socială (invidia).

condiŃiile atmosferice. am adormit la volan Starea drumului. alŃii au prea puŃin” Pentru a cumpăra droguri Pentru a fi respectat. mediul de provenienŃă „Unii au prea mult. a deveni cineva Pentru a recupera o datorie Tulburări psihice Din invidie Nesocotirea oamenilor şi a legilor (permis suspendat) ApartenenŃă la un grup infracŃional Din neglijenŃă Pentru a achita o datorie Solicitat de cumpărătorii de droguri Pentru a trăi în lux Pentru a ajuta un prieten Victima a cerut mită LegislaŃie neclară Exploatarea poziŃiei sociale Probleme etice şi deontologice Pentru a obŃine un post Aveam puterea de decizie A scăpa de urmărirea penală Contra-serviciu NeatenŃia mea (la volan) Teribilism la volan Oboseala.12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 Pentru bani (câştigaŃi uşor) Lipsuri materiale Pentru a trăi mai uşor. altă persoană 56 x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x . aventură EducaŃie precară. Pentru distracŃie.

a unor 57 . lucru de care au devenit conştienŃi spun ei . avem convingerea că lucrurile nu stau aşa. se impune necesitatea prezenŃei în parchete şi la instanŃele de judecată.42 Starea tehnică a vehiculului 43 Necunoaşterea regulilor de circulaŃie 44 Vina persoanei care mi-a împrumutat maşina 45 NeînŃelegeri cu soŃia 46 Dezinteres pentru familie 47 Rea credinŃă.în arestul poliŃiei sau în penitenciar. Având în vedere importanŃa identificării ştiinŃifice a tipurilor de motivaŃie pro-infracŃională în fiecare caz investigat şi judecat. au fost puşi în dificultate. orgoliu 48 Voiam să-mi trăiesc viaŃa. Pe baza experienŃei noastre. Conduita deŃinuŃilor în timpul executării pedepsei. 14. nu recunoaşte copiii 52 Iubea altă femeie 53 Satisfacerea nevoilor sexuale 54 Din plăcerea de a viola 55 O iubea 56 S-a ascuns de urmăritori (în evadare) 57 Pentru că i se făcea o nedreptate 58 Nu suportă autoritatea (neîncredere în autorităŃi) 59 Nu poate justifica Total x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 36 27 34 13. O mare parte din deŃinuŃi consideră pedepsele primite ca fiind aspre comparativ cu faptele comise. este relativ bună. îmi îngreunau existenŃa 49 Atmosfera din casă 50 NeînŃelegeri cu socrii 51 Înşelat de soŃie. ci deŃinuŃii exprimă o părere larg răspândita în lumea închisorilor: de câte ori au fost invitaŃi să aducă argumente în acest sens.

25.48% .3% .ocupaŃia la data arestării: .35.specialişti în acest domeniu .2% .16.muncitori necalificaŃi.cu boli psihice . DeŃinuŃii condamnaŃi pentru „omor” Date semnificative . .divorŃaŃi.starea civilă: .36% .nerecidivişti . 58 .3% au între 36 si 45 de ani.necăsătoriŃi – 25.35.cu afecŃiuni medicale . ar putea oferi expertiză în problemele practice cu care se confruntă magistraŃii.30. . .au antecedente penale .2% .6% .24.vârsta: .3% sunt dependenŃi de alcool iar 2.27% au între 26 si 35 de ani .sănătoşi . cu copii – 15 % .fără ocupaŃie.starea de sănătate: . ar elabora prognoze privind evoluŃia viitoare a acestora în mediul de detenŃie sau după liberare.53% .11% .căsătoriŃi.5% .5% de droguri. cu copii – 15% .2% .concubinaj.25. Ei ar putea asigura o cunoaştere de profunzime a personalităŃii delincvenŃilor şi a gradului lor de periculozitate. cu copii – 17. .5% .starea de recidivă: .muncitori calificaŃi .5% declară că au şi boli somatice şi mintale.psihologi şi criminologi.28.3% .5-8 clase .studii: .27% au peste 46 de ani .şcoală profesională . ar putea orienta modul de anchetare eficace în funcŃie de particularităŃile lor psihologice.3% .liceul .51.

8 29.5%) sau indiferenŃă (24.4% aveau vârsta între 41 şi 50 de ani.. -pedeapsa primită e considerată mai grea decât fapta comisă de 61.6% între 51 şi 60 de ani.8 8. în casa victimei (29. 13.3% din condamnaŃi.7 16 34.5%). fapta a fost comisă în spaŃiul public (34.conflictul a fost neintenŃionat în 52% din cazuri iar 58% din deŃinuŃi afirmă că a fost declanşat de victimă .5 0.5%. .4%) sau în casa agresorului (23.4% între 26 şi 30 de ani iar 12.4 7.4 1.victimele erau bărbaŃi (63%).4%).73% au comis fapta singuri iar 60. viol) Din gelozie A fost umilit de victimă Îndemnat de prieteni Probleme financiare sau de proprietate cu victima DeŃinuŃi Rechizitoriu Personal din % % penitenciar % 34.8%) şi enervantă (20.5 5 1.3%). . .5%).7 1 2 3 4 5 6 7 8 59 . MotivaŃia condamnaŃilor pentru “omor” Sursă Tipuri de motivaŃie Provocat de victimă Conflict sub influenŃa alcoolului S-a apărat de victimă A fost surprins într-o altă infracŃiune (furt.5% în mediul rural.5 8.familia de origine este organizată în 82.după împrejurări.repartizarea pe vârste a victimelor arată că 24.2%). aceasta fiind percepută ca mai slabă fizic (47%) dar ameninŃătoare (37.3 4. . .autorul a recunoscut infracŃiunea doar după identificare (43. -vinovat principal de infracŃiune este considerată victima (37%) iar deŃinutul însuşi doar în procent de 34.5 5 2. compasiune (23.6 1.5%). . 70% din deŃinuŃi au regretat iar faŃă de familia victimei resimt ruşine (39. -după comiterea faptei.4% din cazuri. cunoscuŃi anterior (78%) şi cu care aveau relaŃii bune (52%) deşi nu erau rude (73%).5 8.7%) sau sa predat poliŃiei ( 30.

au fost sub influenŃa alcoolului.8 0.3 2.7 100 Există diferenŃe semnificative între cele trei surse de date privind motivaŃia infracŃională: .7 4. DeŃinuŃii condamnaŃi pentru “lovituri cauzatoare de moarte” 60 . O menŃiune fac pentru procentele mari în care nu sunt menŃionate motivele infracŃiunilor comise: 38% în rechizitorii şi 50% la personalul din penitenciare.3 3.5 38 100 1. pe consumul de alcool (în procent mult mai mic decât cel afirmat de deŃinuŃi). dar aduce şi elemente trecute sub tăcere de făptaşi: surprinderea în timpul comiterii altei infracŃiuni sau faptul că victima luase apărarea altei persoane.toate categoriile de deŃinuŃii explică omorul în principal prin faptul că au fost provocaŃi.personalul din penitenciar insistă asupra conflictului apărut între agresor şi victimă fără a considera că victima l-a provocat pe asasin.rechizitoriul pune accentul pe conflictul dintre cei doi.7 3.4 1.2 0.4 7.8 49. din cauza geloziei sau la îndemnul prietenilor.7 8. .3 100 4. la care mai adaugă şi alte explicaŃii privind faptul că au fost agresaŃi sau umiliŃi de victimă. .9 Victima a apărat altă persoană 10 Răzbunare sub influenŃa alcoolului 11 A dorit să aplice o „corecŃie” 12 Alt răspuns 13 Nu recunoaşte fapta 14 Nu poate justifica fapta 15 Lipsă rechizitoriu 16 Non-răspuns (nespecificat) 17 Total 3.

deŃinuŃii investigaŃi consideră că victimele au declanşat conflictul (75.7%) şi afirmă că s-au înŃeles cel mai bine cu mama (57%). la data arestării.6%).6%). 65.3% nu aveau nici o ocupaŃie . dependenŃa de alcool este destul de frecventă (22.3% sunt nerecidivişti iar 47% au antecedente penale. cei mai mulŃi sunt necăsătoriŃi (34.provin din mediul rural (59%). . în ordine. mai ales bărbaŃi (73. în cei care au 5-8 clase (30 %). victimele erau persoane mature.intervalul de vârstă cel mai bine reprezentat este 26-35 de ani (38. din familii organizate (79.7%) . - MotivaŃia condamnaŃilor pentru “lovituri cauzatoare de moarte” Sursă Tipuri de motive 61 DeŃinuŃi Rechizitoriu Personal % % din penitenciar . condamnaŃii se grupează.Date semnificative .3% şi cei care trăiesc în concubinaj şi au copii .3% declară acest lucru) deşi înainte de aceasta victima li s-a părut ameninŃătoare (30.8%).6%). 14. fapta a fost comisă fără a fi ajutat de cineva (87. din punct de vedere fizic.8% erau muncitori necalificaŃi iar 18.8%) urmând deŃinuŃii de peste 46 de ani ( 34. au considerat că au făcut o nedreptate (26.6%) şi enervantă (30. mai slabe. .3%.6%) dar erau rude doar în procent de 26.6%). ziua (57%) şi mai ales în zilele lucrătoare (71%) . faŃă de familia victimei resimt ruşine (51%) şi compasiune (32. şcoală profesională (28.6%) şi liceu (24.după starea civilă.5%) deşi erau.14. urmând cei căsătoriŃi care au copii – 16.44.5%) şi regretă deznodământul (79.4%) iar 43% declară că au o afecŃiune medicală. . deŃinutul cunoştea victima de mai mult timp (81.4% lucrau în agricultură. în copilărie au fost rareori bătuŃi (51%) sau niciodată (34. deŃinuŃii declară că au fost disperaŃi (28. . după comiterea faptei.după studii.5%).5%.5%). nu a existat o intenŃie vădită de a comite agresiunea (63.7%).8%).după starea de recidivă. cu vârsta cuprinsă între 36 şi 50 de ani (42. .7%).

2 2 4 28.personalul din penitenciar consideră drept cauze principale conflictul. efortul de a se apăra de agresiunea victimei şi recuperarea unor bani sau bunuri .% 1 2 3 4 5 6 Provocat de victimă Conflict sub influenŃa alcoolului Pentru a se apăra de victimă A fost umilit de victimă Din răzbunare Probleme financiare sau de proprietate cu victima 7 Surprins într-o altă infracŃiune 8 Nu poate justifica 9 Alt răspuns 10 Non-răspuns (nespecificat) 11 Lipsă rechizitoriu 12 Total 45 24. . putem trage anumite concluzii: . .în rechizitoriile consultate.2 2 2 49 100 Analizând procentele din tabelul de mai sus. personalul nu poate preciza motivaŃia infracŃională iar o treime din rechizitorii nu fac referire la acest aspect.deŃinuŃii foarte tineri (18-21 ani) şi cu nivel de instruire scăzut (1-4 clase).2 100 32. în principal. în jumătate din cazuri. că erau sub influenŃa alcoolului (22.6 10.2%).2 100 59.2 4. în jumătate din cazuri. în conflictul apărut între cei doi şi în mai mică măsură în consumul de alcool (doar 10% din cazuri). .5 10.%) şi au fost forŃaŃi să se apere de aceasta (10.autorii infracŃiunilor de lovituri cauzatoare de moarte. umilirea lor de către victimă . consideră că ceea ce a condus la deznodământul fatal a fost. explicaŃia trecerii la act este găsită.1 2 2 2 2 8. DeŃinuŃii condamnaŃi pentru “vătămare corporală gravă” Date semnificative 62 .6 6.2 4. afirmă că au fost provocaŃi de victimă (47%).

2%).4%) . . . din familii organizate (73%).3%).majoritatea au comis fapta singuri (61%).6%) sau nemulŃumire (13.7% au şcoală profesională.condamnaŃii consideră că vinovat de eveniment a fost victima (50. 34% erau muncitori calificaŃi.. . teamă (15. 20% din cei intervievaŃi nu recunosc nici acum fapta comisă. de deŃinut (17%) sau de o altă persoană -15.5% sunt căsătoriŃi şi au copii iar 20.3%) a fost declanşat de victimă în 59.8%) sau fără intenŃie (37. aveau vârsta de 31-35 de ani (20. furie (20. s-au înŃeles bine cu mama (54.starea de sănătate era bună pentru 73% din deŃinuŃii investigaŃi deşi 22% recunosc că sunt dependenŃi de alcool.intervalul de vârstă cel mai bine reprezentat este cel de 26-35 de ani (42.3%). şi un sfert din ei au fost deseori bătuŃi în copilărie.6% s-au prezentat la poliŃie de bună voie). . că au făcut dreptate (20. după încetarea agresiunii.provin din mediul rural (56%).3%) sau le-a fost teamă (15. .4% au 5-8 clase iar 23.3% trăiesc în concubinaj şi au copii. aceşti deŃinuŃi se repartizează în două grupe principale: 42.3%.3% din cazuri.cred că pedeapsa primită este mai grea decât fapta (67.după studii.la data arestării 40. 6. 26-30 de ani (17%) şi 41-50 de ani (15.7% nu aveau nici o ocupaŃie.6%).8%).jumătate din deŃinuŃi au recunoscut fapta după identificare (doar 18. 5% lucrau în agricultură.8%). .din spusele deŃinuŃiilor.8% erau elevi sau studenŃi. . deŃinutul (25.4%) sau persoanele din anturaj (13. de asemenea. .victimele au fost mai ales bărbaŃi (78%). . .după starea civilă. conflictul spontan (45. victima a generat la deŃinut enervare (22%).3%). .o treime din deŃinuŃi se declară “indiferenŃi” atât faŃă de victimă cât şi faŃă de familia acestuia. 34% sunt necăsătoriŃi. 83% din victime erau cunoscute de agresor dinainte de agresiune şi aveau relaŃii bune cu aceasta. MotivaŃia condamnaŃilor pentru „vătămare corporală gravă” Surse DeŃinuŃi Rechizitoriu Personal % % din 63 .două treimi din deŃinuŃi sunt nerecidivişti şi 51% au antecedente penale.3%). 30.deŃinuŃii afirmă că au considerat că au făcut o nedreptate (20%). .6%) . . ziua şi noaptea în procente egale şi mai ales în zilele lucrătoare.

7 44 100 Observăm în tabelul de mai sus discrepanŃe majore între ce declară deŃinuŃii şi ceea ce au ajuns să cunoască personalul din penitenciarele în care aceştia îşi execută pedeapsa: deŃinuŃii motivează fapta prin provocarea de către victimă (45.4 1.7 8.Tipuri de motivaŃie 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Provocat de victimă Conflict sub influenŃa alcoolului Pentru a se apăra de victimă Surprins în altă infracŃiune Îndemnat de prieteni Răzbunare (sub influenŃa alcoolului) Probleme financiare sau de proprietate cu victima Gelozia A fost umilit de victimă Lipsă rechizitoriu Nu recunoaşte Nu poate justifica Alt răspuns Non-răspuns (nespecificat) Tota l 45. nu se fac referiri precise la motivaŃia infracŃională dar şi cele în care personalul din penitenciare nu se pronunŃă referitor la cazurile investigate de noi.1 1. furt sau viol (10. DeŃinuŃii condamnaŃi pentru „tâlhărie” 64 . de asemenea.7 1.2 3.2%) sau prin presiunea grupului de prieteni (8.4 100 30.5 5.7 10.6 5.5 10.1 5.7 52.4 100 penitenciar % 35.2 1. în rechizitoriu. de regulă.6 3. procentele mari în care .1 5.5%) în timp ce personalul corecŃional consideră ca ceea ce explică trecerea la act a fost conflictul şi faptul că deŃinutul a fost surprins în timpul săvârşirii altei infracŃiuni.2 8.1 10. MenŃionăm.4 1.2%).7%). prin nevoia de a se apăra (10.7 8.

pedeapsa primită e apreciată ca fiind prea aspră de 80. .1%).6% precară.fapta a fost spontană în 75. după comiterea faptei. furie (6%). . teamă (16.5%).2%).5%) sau mai puternică (22.2%).mai mult de jumătate din deŃinuŃi (52%) au vârsta cuprinsă între 26 şi 35 de ani.5%).6% medie şi doar 29.4% nu recunosc fapta de care sunt acuzaŃi. au recunoscut după identificare (50%).deŃinuŃii investigaŃi sunt recidivişti în proporŃie de 51% iar 59% din ei au antecedente penale.4%).4%) nu sunt dependenŃi de alcool şi nici de droguri.după studii. 37.5%).5%) şi de condiŃie modestă (73.5%).5%).4%) şi 18-21 de ani (18. predomină cei cu 5-8 clase (38. 31.5% din cazuri. victimele erau bărbaŃi din care 70% necunoscuŃi înainte. nemulŃumire (7. . . enervare (8. .4%). panică (10. au o stare de sănătate bună (70. din familii organizate (75. au încercat să ascundă fapta (18.4%). .6% din condamnaŃi.4%) . cei mai mulŃi deŃinuŃi sunt necăsătoriŃi (54%) sau trăiesc în concubinaj şi au copii (25.5%).3%). .în 75.fapta a fost comisă mai ales în mediul urban (73. satisfacŃie (18. .8%).5% din cazuri iar 55% din deŃinuŃi afirmă că au luat în considerare posibilitatea de a nu fi descoperiŃi. 77.după starea civilă. egală ca forŃă (26.4%).3%).Date semnificative .provin din mediul urban (57%). în spaŃiul public (75. . iar 20. în zilele lucrătoare (76.2%). că au comis o greşeală (20.înainte de comiterea faptei. liceu (27. MotivaŃia condamnaŃilor pentru “tâlhărie” Surse Tip de motivaŃie 65 DeŃinuŃi Rechizitoriu Personal % % penitenciar % din . victima era percepută ca fiind mai slabă (47%).6%).2%). deŃinuŃii afirmă că au resimŃit teamă (24.după consumarea faptei deŃinuŃii s-au predat poliŃiei (9. .6% din ei nu s-au gândit la consecinŃele faptei asupra victimei. urmând intervalul 22-25 (20. dezamăgire (8. că au făcut o nedreptate (15.4%).fizic. .8% din deŃinuŃii apreciază că aveau o situaŃie materială bună. .sentimentele deŃinuŃilor faŃă de victimă au fost diverse: că o pot domina (28.6%) şi şcoală profesională (19.

7 100 .5 19.7 4. căutarea banilor pentru distracŃie şi aventură.1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 Câştig uşor Lipsuri materiale Sub influenŃa alcoolului InfluenŃa prietenilor Provocat de victimă Pentru a trăi mai uşor A avea bani pentru distracŃie.9 1. consumul de alcool.9 1 1.motivele invocate mai frecvent de deŃinuŃi sunt.personalul din penitenciar are în vedere ca motive principale: câştigul uşor. DeŃinuŃii condamnaŃi pentru infracŃiunea de „furt” 66 . alŃii prea puŃin” Pentru a cumpăra droguri Pentru a fi respectat de ceilalŃi Din răzbunare Pentru a recupera o datorie Tulburări psihice Nu poate justifica Nu recunoaşte fapta Lipsă rechizitoriu Nu rezultă (nespecificat) Alt răspuns Non-răspuns Total 20.6 15.2 1 100 26. în ordine. .4 13.3 7.7 40 1.7 1 1 35 6.9 6.în rechizitoriu se menŃionează mai des faptul că deŃinuŃi au urmărit un câştig uşor sau lipsurile materiale.4 7.9 100 19 12. educaŃia precară şi.2 2 2 2 2 4.3 18. îndemnul prietenilor.1 8.7 5. aventură EducaŃie precară “Unii au prea mult. influenŃa prietenilor. lipsurile materiale. . consumul de alcool.2 2. în sfârşit.9 1. provocarea de către victimă şi căutarea unui trai mai uşor. lipsurile materiale.8 6.

sărace (20%) şi bogate (10. infracŃiunea a fost spontană în 51.8%) şi nu era rudă cu deŃinutul (95. . 44.5% s-au gândit la consecinŃele infracŃiunii asupra victimei .8% nu aveau nici o ocupaŃie.5%. 18% trăiesc în concubinaj şi au copii iar 13. . .jumătate din deŃinuŃi sunt necăsătoriŃi (48.4%) şi liceu (30. .mare parte din deŃinuŃi se considera vinovaŃi de fapta comisă (71. .8%).5% .2%) şi precară în 35.5% din acestea.milă.4%) consideră că au greşit.3%). . . MotivaŃia condamnaŃilor pentru “furt” 67 .7% erau şomeri.2%). deŃinuŃii se repartizează mai frecvent în doua grupe: 5-8 clase (31. victima fiind un bărbat (59%).5%). 9. medie (36. doar 9.cei mai mulŃi au vârsta cuprinsă între 26 şi 35 de ani (41%).3% din deŃinuŃi şi doar 40% din aceştia o apreciază ca fiind pe măsura faptei. infracŃiunea a fost comisă împreună cu alŃii în 51.2% . pedeapsa e considerată mai grea de 53.după spusele deŃinuŃilor.întrebaŃi ce au simŃit faŃă de victimă. din familii organizate (64. .regret. de asemenea copii.2%).comparativ cu infracŃiunea.nimic.Date semnificative .la data arestării.3% sunt căsătoriŃi şi au.jumătate din deŃinuŃi sunt recidivişti dar numărul celor cu antecedente penale este de 70.după studii.6%). 41% . urmând cei de 22-25 de ani (23.5%) iar situaŃia lor materială era bună (28.6%).4%.8%). in mediul urban (67. considerăm totuşi că procentul infracŃiunilor pregătite din timp este totuşi mai mare. 27. .6%). o femeie (17%) sau o instituŃie 14. nu sunt dependenŃi de alcool sau droguri.8% erau muncitori calificaŃi.victima (în cazul persoanelor) nu era cunoscută înainte de furt (64.ruşine.deŃinuŃii afirmă că au crescut în familii modeste (68.3%) au luat în considerare situaŃia că ar putea fi prinşi. ei au declarat: 18% . având în vedere că mai mult de jumătate din cei investigaŃi (54.4% din cazuri şi pregătită în 30. 15.4%) deşi doar jumătate din ei (52. . . sunt sănătoşi fizic şi psihic (53. 4.6%).provin preponderent din mediul urban (56.2% din cazuri.3.

7 39 1.în rechizitoriu se accentuează faptul că delincvenŃii au urmărit în primul rând un câştig uşor (mai ales la recidivişti – 30% si la cei din mediul rural – 32. aventură Sub influenŃa alcoolului (drogului) InfluenŃat de prieteni Mediu de provenienŃă.9 1 2. educaŃie precară Pentru a cumpăra droguri Pentru a se răzbuna Din invidie „Unii au prea mult.9 2.5 3.7 4.7 15.9 1.Surse Tip de motivaŃie Lipsuri materiale Câştig uşor Pentru a trăi mai uşor A avea bani pentru distracŃie. pe dorinŃa de a duce un trai mai uşor.9 2.6 1.7 100 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 Observam diferenŃe majore între cele trei surse de date în ce priveşte motivaŃia infracŃională: .8 6. .7 5.9 3. alŃii prea puŃin” Victima îmi datora bani Tulburări psihice Nu poate justifica Alt răspuns Lipsa rechizitoriu Nu rezulta (nespecificat) Non-răspuns Total DeŃinuŃi Rechizitoriu Personal din % % penitenciar% 26.9 100 12.8 2.8 16 100 15.2 14.9 6.7 1 1 35 6.3 10.deŃinuŃii pun accent pe lipsurile materiale.4 19 7.2 26.9 1 2.6% si la condamnaŃii care provin din mediul urban – 27%). 68 .6%) şi abia pe locul secund apar lipsurile materiale la tinerii de 26-35 de ani (32.

consumul de alcool.pedeapsa primită e apreciată ca fiind mai grea decât fapta comisă de 77% din deŃinuŃi.5%) . . . stabilind următoarea ierarhie: câştig uşor (la persoanele necăsătorite – 20%). 16% erau şomeri sau fără ocupaŃie.6%.31%. medie (35.24%.3% .studii: liceu . necăsătoriŃi . bărbaŃi (35. situaŃia lor materială era bună (50.47%. .9%).5%. . deŃinuŃii consideră că înainte de a comite infracŃiunea.5%). fapta a fost comisă cel mai frecvent singur (65.personalul din penitenciare lărgeşte plaja motivaŃională. influenŃa grupului de prieteni.starea civilă : căsătoriŃi. educaŃia precară.6%)..8% erau tehnicieni şi maiştri.deŃinuŃii nu sunt dependenŃi de alcool sau droguri.5%).6%). 8% aveau ocupaŃii intelectuale.3%. cu un nivel ridicat de bunăstare în 17.8% din cazuri.25. lipsuri materiale. facultate .6%) şi femei (12.ocupaŃia deŃinuŃilor la data arestării: 30.37.3%). divorŃaŃi. că a fost pregătită din timp (29. 62% au antecedente penale. 6.5%) şi în mediul urban (80. 36-45 de ani . 69 .4% nu s-au gândit la consecinŃele faptei lor asupra victimei. .2% din cazuri sau modest (65.9%) şi spontană în 25.33.vârsta : peste 46 de ani .7%.9%.27.6%).6% erau muncitori calificaŃi.56. şcoală profesională . . .5% au probleme medicale de sănătate sau/şi psihiatrice (4.20. 10. din familii organizate (83.3% provin din mediul urban. 26-35 de ani . . cu copii . .6%) şi precară doar în 13.deŃinuŃii afirmă că fapta a fost comisă din neglijenŃă (33.3% din cazuri. dar 42.victimele au fost: instituŃii (34.starea de recidivă: recidivişti .34. cu copii .au fost convinşi că nu vor fi descoperiŃi (62%) iar 64. .16%. DeŃinuŃii condamnaŃi pentru „înşelăciune” Date semnificative .3% erau patroni sau directori de firme. nevoia de bani pentru distracŃie.

4 aventură Răzbunare 3.2 Nu poate justifica 13.8 Pentru a trăi mai uşor 24 Lipsuri materiale 17.3 3.4 1.4 Nesocotirea oamenilor şi a 3. 3.2 1.8 Lipsa rechizitoriu 9.4 2.2 Nu rezulta (nespecificat) 23 34.3 ApartenenŃa la un grup 1.7 Total 100 100 100 Surse 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 70 .5 35.3 Tulburări psihice 2. alŃii prea 3.1 infracŃional Din neglijenŃă 1.3 26.2 Non-răspuns 6.4 legilor Sub influenŃa alcoolului 2.6 Alt răspuns 2.1 Pentru a fi respectat de alŃii 1 Pentru a achita o datorie 1 Nu recunoaşte fapta 27.3 Îndemnat de prieteni 1 2.3 3.4 puŃin” Pentru a recupera o datorie 2.3 9.1 „Unii au prea mult.9 5.1 A avea bani pentru distracŃie.MotivaŃia condamnaŃilor pentru „înşelăciune” DeŃinuŃi Rechizitoriu Personal % % din Tipuri de motive penitenciare % Bani câştigaŃi uşor 25.

jumatate din deŃinuŃii investigaŃi sunt necăsătoriŃi.8% din deŃinuŃi. DeŃinuŃii condamnaŃi pentru „trafic de stupefiante” Date semnificative .din toŃi deŃinuŃii investigaŃi. . . În ce priveşte dorinŃa de câştig uşor.6% de droguri . din familii organizate în care au existat relaŃii bune .la data arestării. 71 . ocupaŃiile predominante ale traficanŃilor de droguri erau : 26% .au o stare bună de sănătate (74%). .4% din cazuri acest lucru a avut loc în grup .elevi/studenŃi.bani câştigaŃi uşor ( 33. .3% . 13% .studiile acestora sunt ridicate : 33. 5.4%).4% din cei proveniŃi din mediul urban).7% iar la 22-25 de ani 13% . provin din mediul urban (70. la 19-21 de ani 16. . în 57. 3.liceu. .6% . 31. personalul din penitenciare o apreciază ca fiind egal distribuită între deŃinuŃii proveniŃi din oraşe şi cei din mediul rural. 5.Există o discrepanŃă majoră între motivaŃia infracŃională expusă de deŃinuŃi ( căutarea unui trai mai uşor – mai pregnant la absolvenŃii de liceu şi lipsurile materiale) şi motivaŃia reŃinută în rechizitoriu şi în aprecierile personalului din penitenciare .61% din deŃinuŃi sunt nerecidivisti dar 48% au antecedente penale .prima dată au consumat droguri la vârsta de 15-18 ani 27. posibilitatea însuşirii ilegale a unor bani pentru 22.4% au peste 36 de ani.6% afirmă că trăiau exclusiv din vânzarea drogurilor iar 31.facultate .7% .3% au între 26 şi 35 de ani iar 20. 13% erau dependenŃi de alcool şi 42.muncitori calificaŃi.5% nu aveau nici o ocupaŃie .în general. . urmând în ordinea frecvenŃei cei căsătoriŃi şi care au copii (24%). traficanŃii de droguri au vârsta mai mare decât consumatorii: 46.patroni de firme .6% la cei din mediul rural. şi cei care trăiesc în concubinaj şi au copii (13%) .şcoală postliceală. 9% .3% din cei căsătoriŃi şi care au copii.

6 14.5%) şi între 18 şi 21 de ani – 16.7 45 grup 35 20. .5%. prin etalarea mărfii (1. .cumpărătorii erau recrutaŃi dintre sau prin intermediul prietenilor (50%). referitor la frecvenŃa consumului de droguri.7 1..6%. la petreceri. 28% care se inhalează şi 20% care se prizează) . în baruri sau discoteci (5.2 11 11 13 24. între 26-35 de ani (18. pentru că sunt îndemnaŃi de prieteni – 3. 20% afirmă că era foarte des. întâlnirea având loc într-un loc public (59%).9%) .2 4. cumpărătorii veneau direct la dealer (74%).9 72 . .7%.44. pentru a arată că e puternic – 2% . pentru a se simŃi bine – 18. bogate (35%) sau modeste (22%) .8%).2%). pentru a deveni mai puternici – 3.5%.8 9.consumul este motivat astfel : curiozitate . aventură Lipsuri materiale La îndemnul prietenilor Solicitat de cumpărători Pentru a deveni cineva DeŃinuŃi Rechizitoriu Personal % % din penitenciare % 16. curiozitatea – 18.8 14.7% .7%).6%.7%.drogurile vândute erau aduse din străinătate (65%).în viziunea deŃinuŃilor motivele pentru care cumpărătorii consumau droguri erau: dorinŃa de distracŃie şi aventură – 24%.persoanele care cumpărau droguri aveau vârsta cuprinsă între 22 şi 25 de ani (22.4%. cel mai frecvent.4%. 24% că era des iar 11% uneori . . în casa cumpărătorului (13%) sau la locuinŃa deŃinutului (11%) . MotivaŃia condamnaŃilor pentru « trafic de stupefiante » Surse Tipuri de motivaŃie 1 2 3 4 5 6 7 8 Pentru bani ApartenenŃa la un infracŃional Pentru a cumpăra droguri Pentru distractie. fiind preferate cele ieftine de sinteză ( 33. la îndemnul prietenilor – 20. pentru că este la modă – 5. pentru că nu sunt înŃeleşi de ceilalŃi – 5.3% injectabile. aceste persoane proveneau din familii foarte bogate (14.

8 18. funcŃionari publici – 5.2%. .vârsta : 38.7 5. diferă destul de mult de cele furnizate de deŃinuŃi : interesul pentru bani. recidivisti sau a celor proveniti din mediul urban) şi achizitionarea drogurilor pentru consum personal. 16. figurează pe primele locuri . 16. .studii : jumătate au studii universitare. cu copii – 11% .9 100 Datele privind motivaŃia infracŃională rezultate din rechizitorii şi cele recoltate de la personalul din penitenciare. gestionari – 16.două treimi provin din mediul urban.6 3. DeŃinuŃii condamnaŃi pentru « luare de mită » Date semnificative .2% au antecedente penale .starea de recidivă : 77. muncitori – 16.7% au între 36 si 45 de ani iar 27.7%.9 10 11 12 13 14 15 16 17 Pentru a trăi în lux Pentru a ajuta un prieten Pentru a trăi mai uşor Nu a ştiut că transportă droguri Nu rezultă (nespecificat) Lipsă rechizitoriu Nu recunoaşte fapta Alt răspuns Total 3. .starea civilă : căsătoriŃi.6%. deŃinuŃii accentuează lipsurile materiale. efortul de a deveni « cineva » (mai ales in cazul detinutilor necasatoriti.6 5.4%. relaŃiile de prietenie. necăsătoriŃi – 16. din familii organizate . medici – 5.7%. militari – 11%.6 100 29. administratori – 5.7 2 100 3. cu copii – 44.6%.6% .9% au peste 46 de ani. 73 .7% au urmat şcoli postliceale iar 11% au terminat liceul . apartenenŃa la un grup infracŃional constituit şi cumpararea drogurilor pentru propria utilizare.ocupaŃia la data arestării : directori – 22.7 3. .7%. concubinaj. .5 1. În schimb.8% au între 26 si 35 de ani .8% sunt nerecidivişti iar 22.

MotivaŃia condamnaŃilor pentru “luare de mită » Surse Tipuri de motivaŃie Pentru bani.pedeapsa primită e considerată severă de 61% din condamnaŃi.2 12.deşi jumătate din deŃinuŃi afirmă că fapta a fost spontană.8%). găsim aceeaşi motivaŃie : banii şi exploatarea poziŃiei sociale.. anturajului (16. lux Câstig uşor.1 16.7 12. foloase materiale Pentru a trăi mai uşor Victima a cerut Lipsuri materiale Pentru a ajuta un prieten LegislaŃie neclară Exploatarea poziŃiei sociale Indemnat de prieteni Probleme deontologice şi etice Nu recunoaşte (înscenare) Nu rezultă (nespecificat) Total DeŃinuŃi Rechizitoriu Personalul % % penitenciar % 23.1 5.7 17.4 17.7 100 din 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Chiar dacă există unele nuanŃe.6 11. urmând apoi atribuirea vinovaŃiei altor persoane – victimei (27.7%) şi instigatorilor (11%) . la toate cele 3 surse de date.2 5. medie (27. în aceeaşi proporŃie credeau că nu vor fi descoperiŃi . 74 .2 11.deŃinuŃii investigaŃi afirmă că înainte de a comite fapta situaŃia lor materială era bună (61%).2 100 72.deŃinuŃii se consideră vinovaŃi de infracŃiune (33. .7 100 5.6 16.6 61 11. .3%). .8%) sau precară (11%) .

21% sunt absolvenŃi de liceu .9% au între 5 şi 8 clase .28.3%.doar jumătate din deŃinuŃi se consideră vinovaŃi (55.5%) sau medii (34.prostituŃia e o meserie ca toate celelalte 63.rolul femeii e de a satisface plăcerile bărbatului 52.3%).8%. .pentru un proxenet lucrau în jur de 3-5 fete care şi-au oferit singure serviciile (65. . care veneau singure (28.provin din familii organizate 86.9% sunt căsătoriŃi şi au copii . .3%) sau erau recomandaŃi de un client mai vechi (26.8% trăiesc în concubinaj şi au copii .6% au între 26 şi 35 de ani . clienŃii erau de vârste diferite dar mai frecvent cei de 26-35 de ani.5% lucrau în agricultură. în casa proxenetului (21%) sau într-o casă special amenajată (21%).15. 13.2% sunt divorŃaŃi şi au copii . .2%). . .2% nu aveau un loc de muncă.8%.28.DeŃinuŃii condamnaŃi pentru « proxenetism » Date semnificative .deŃinuŃii condamnaŃi pentru proxenetism mai cred că: .3%). erau abordaŃi pe stradă (26.9%).4% au antecedente penale.8%) sau au fost cumpărate de alt proxenet.starea civilă: . mai ales în mediul urban 76.studii : . .clienŃii erau. . în general. . 75 .vârsta : 36.63. . iar la data arestării 63. .5% consideră pedeapsa primită ca mai aspră decât fapta şi argumentează acest lucru prin comparaŃia cu alte fapte sau prin faptul că fetele îşi ofereau singure serviciile.întâlnirile aveau loc la domiciliul clientului (26.jumătate din deŃinuŃii acestei categorii sunt nerecidivişti dar 68.8% au între 36 şi 45 de ani 31. din mediul urban 71%.23. necunoscuŃi dar persoane cu venituri mari (39.40% au organizat activitatea de proxenetism împreună cu alŃii.63.femeia are dreptul să facă ce doreşte cu corpul ei 86.3%).2% afirmă că au fost înşelaŃi în dragoste .7% nu sunt căsătoriŃi .21% au terminat o şcoală postliceală .2% erau muncitori zilieri şi 10.13.2%.6%.

6 7. .3 5. .9 7. lucrau în sectorul privat (68%).8 44. . 24% sunt divorŃaŃi şi au copii 12% trăiesc în concubinaj şi au copii .8 100 din Tipuri de motive 1 Sursă de bani 2 Lipsuri materiale 3 Pentru a trăi mai uşor 4 La îndemnul prietenilor 5 ApartenenŃă la infracŃional 6 Pentru a fi respectat de ceilalŃi (a ieşi în evidenŃă) 7 Nu recunoaşte 8 Nu poate justifica 9 Non-răspuns 10 Total DeŃinuŃii condamnaŃi pentru “trafic de influenŃă » Date semnificative .8 15.1 73.7 100 2.9 7. . 24% sunt absolvenŃi de facultate iar 36% au liceul.după studii. 44% aveau funcŃii de conducere . 76 .8 28.aceşti condamnaŃi au o vârstă înaintată : 48% au peste 46 de ani iar 32% au între 36 şi 45 de ani.9 2.64% sunt nerecidivişti dar 52% au antecedente penale .provin din mediul urban (52%).9 2.6 grup 7.9 100 5.3 15.MotivaŃia condamnaŃilor pentru “proxenetism » Sursă DeŃinuŃi Rechizitoriu Personal % % penitenciare % 71. .fapta a fost realizată într-o instituŃie (36%) iar cel « influenŃat » era bărbat (72%) .starea civilă : 44% sunt căsătoriŃi şi au copii.

pedeapsa este considerat[ mai grea decât fapta în 88% din cazuri.. MotivaŃia condamnaŃilor pentru “trafic de influenŃă » Surse Tipuri de motivaŃie Pentru bani. 40% s-au temut iar 16% au simŃit că au devenit vulnerabili .după comiterea faptei. . lux Pentru a ajuta un prieten Pentru a obŃine un post Lipsuri materiale Pentru a fi respectat de alŃii Aveam puterea de decizie Pentru a scăpa de urmărirea penală Pentru un trai mai bun Din răzbunare Tulburări psihice Contra-serviciu Nu recunoaşte fapta Nu rezultă (nespecificat) Lipsă rechizitoriu Alt răspuns Non-răspuns Total DeŃinuŃi Rechizitoriu Personal % % penitenciare % 36 12 8 8 36 100 52 24 4 4 8 8 100 24 32 4 4 4 8 16 8 100 din 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 77 .

4%.3% în mediul rural . . 2-5 ani pentru 23.6% V-VIII clase . .9% trăiesc în concubinaj şi au copii 14.9% din deŃinuŃi.studii: şcoală profesională . .4% între 36 şi 45 de ani 21. cu morŃi în 1.3% sunt necăsătoriŃi.starea civilă : 37.17. . 78 .experienŃa de conducere a vehiculului era de un an pentru 8.DeŃinuŃii condamnaŃi circulaŃiei » Date semnificative pentru « infracŃiuni la legea .9%.6% din infracŃiuni s-au produs în mediul urban şi 39.4% din subiecŃi mai fuseseră sanctionaŃi în baza legislaŃiei rutiere . agricultori 14. sunt muncitori 21.6% îl aveau suspendat .4% din cei chestionati recunosc că au fost sub influenŃa alcoolului .28.6%) . fără ocupaŃie sau şomeri 19.4% au domiciliul în mediul rural . .3% au fugit de la locul faptei .7% din cazurile investigate.după infracŃiune 44.3% .doar 10.7%.35. restul nu aveau carnet (19.7% liceul .6%).7% recunosc că sunt dependenŃi de alcool deşi la data ultimei infractiuni 46. . 55.accidentul s-a soldat cu răniŃi în 10. .vârsta: 32% au vârsta cuprinsă între 26 şi 35 de ani 30.la data comiterii infractiunii.6% .2% .55. . .53.provin din familii organizate (78. 5-10 ani pentru 7% iar 41% aveau o experienŃă de peste 10 ani .5% sunt căsătoriŃi şi au copii 17. doar 41% aveau carnet iar 3.4% au vârsta peste 46 de ani.6% din deŃinutŃ au aşteptat la locul accidentului iar 14.8% şi cu pagube materiale în 28.

8 1.6 1.4 28.6 100 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 DeŃinuŃii cu vârsta de 36-45 de ani oferă cel mai mare procent de recunoaştere a faptului că sunt singurii vinovaŃi de fapta comisă 70%. 79 .8 3.8 19.8 1.3 5.8 28.8 1.6 8.4 7. a adormit la volan Starea drumului Starea tehnică a vehiculului Necunoaşterea regulilor de circulaŃie CondiŃiile atmosferice Vina persoanei care i-a împrumutat maşina Nu avea permis Vehiculul era furat Vina victimei Alt participant la trafic Nu poate justifica Alt răspuns Non-răspuns (nespecificat) Total DeŃinuŃi % 64.MotivaŃia condamnaŃilor pentru “infracŃiuni la legea circulaŃiei” Surse Tipuri de motivaŃie “Este vina mea” (neatenŃie) Teribilism la volan Am consumat alcool Permis suspendat InfluenŃa prietenilor Atitudinea poliŃistului Oboseala.6 3.8 19.3 1.6 1.8 1.6 21.2 100 Personal din penitenciare % 1.9 1.1 7.4 1.8 1.3 5.8 14.1 5.8 23.3 5.6 100 Rechizitoriu % 5.3 3.

6%). deŃinuŃii s-au căsătorit din dragoste (44. 22.3% sunt recidivişti dar 66.6% din cazuri şi proaste în 37% din cazuri .6%) .6% din situaŃii . 56% din cei din mediul rural afirmă că sunt singurii vinovaŃi ai celor întâmplate în timp ce persoanele din mediul urban îşi recunosc vina doar în procent de 44%.4%) dar în care tatăl consuma alcool (37%) sau chiar amândoi părinŃii (5. DeŃinuŃii condamnaŃi pentru “abandon de familie » Date semnificative vârsta : 38. 5.7% aveau 3 copii.8% cazuri. 16. pentru a se putea cuminŃi (2%) .8% muncitori necalificaŃi – 26% agricultori – 16.8% starea de recidivă : 46. pentru că soŃia a rămas însărcinată (9.4%).4% din deŃinuŃi aveau 1 copil.8% din recidivişti în timp ce nerecidiviştii recunosc acest lucru în proporŃie de 27. 80 - .6% aveau 4 copii iar 3. pentru a fi în rândul lumii (11%).9% au vârsta cuprinsă între 36 şi 45 de ani 31.8% au absolvit liceul.2% aveau 2 copii.urmănd cei cu vârsta peste 46 de ani .6% aveau o şcoală profesională iar 26% aveau V-VIII clase . socrii în 14. ocupaŃia : muncitori calificaŃi – 32. la presiunea altora (5. 44. în procent semnificativ. 29. Faptul că au consumat alcool e recunoscut doar de 15. înainte de abandon. deŃinuŃii consideră în procent de 31. pentru a fi mai bine îngrijit (5.6%). pe ei înşişi în 26% din cazuri. proprii părinŃi în 5.50%.66. deŃinuŃii apreciază că relaŃiile cu soŃia erau bune în 55. locuiesc în mediul rural (63%) şi provin din familii organizate (70.8%. relaŃiile cu copiii erau bune (83. Din punctul de vedere al mediului de provenienŃă.5% soŃia vinovată de situaŃia creată.7% şi cei de 26-35 de ani .5% au peste 46 de ani 24% au vârsta între 26 şi 35 de ani studii : 29.3%). pe ambii în 13% din cazuri.7% aveau mai mult de 4 copii.3%) .7% au antecedente penale .

4 17.8 viaŃa” “Îmi îngreunau 3.6 Alt răspuns 8. 53.9 Iubea altă femeie 1.3 13 9.7 “Căsătorie forŃată” 3. pedeapsa primită e considerată mai grea decât fapta de către 66. 1.7 “Voiam să-mi trăiesc 3. faŃă de copii au simŃit dragoste (74%) sau milă (16.9 Înşelat de soŃie 1.9 1.9 din orgoliu NeînŃelegeri cu socrii 1.9 Nu recunoaşte copiii 1. motivând acest lucru prin faptul că copiii nu sunt ai lor (5.6%).9 familie Rea credinŃă 22. indiferenŃă (29. ură (13%) .6 Dezinteres pentru 22. etc.3 “Nu a fost căsătorit” 5. milă (13%).2 1.8 3.7% din deŃinuŃi declară că s-au gândit la consecinŃele faptei lor asupra soŃiei şi copiilor .7%).8 EducaŃie precară 3.9 Nu poate justifica 3.7 “Pentru a se răzbuna”.9 Lipsuri materiale 10.5 7.7% din cei chestionaŃi.8 Nu recunoaşte 1.6%). MotivaŃia condamnaŃilor pentru “abandon de familie » Surse DeŃinuŃi Rechizitoriu Personal Tipuri de motive % % penitenciar % NeînŃelegeri cu soŃia 54.8 existenŃa” Atmosfera din casă 3.6 Tulburări psihice 14. nu e singurul responsabil de tot ce s-a întâmplat (3.9 3.8 5.2 22.7%) .7 81 din 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 . că nu s-a Ńinut cont de anumite circumstanŃe atenuante (2%).- deŃinuŃii declară că înainte de abandon au simŃit faŃă de soŃie dragoste (31.5%).9 1.

9%).25.V-VIII clase .39.4% din cazuri şi doar 3. .6% necăsătoriŃi . la cei care au doar un copil şi la deŃinuŃii care provin din mediul rural (52. adaugă “imaturitatea afectivă” în cei priveşte pe condamnaŃii din mediul urban. . . se consideră buni parteneri de sex.15. cu copii . la nerecidivişti (55.aproximativ jumătate din deŃinuŃi (45%) recunosc că au fost înşelaŃi de o femeie dar nu oferă explicaŃii privind cauzele.2%).8% lucrau în domeniul serviciilor.3% din toŃi deŃinuŃii investigaŃi afirmă că au fost abuzaŃi sexual în copilărie.9% concubinaj.4% recidivişti. În rechizitoriu. 4.ocupaŃia la data arestării : 27.3% .8% provin din mediul rural .8% din deŃinuŃii care au comis violuri. 8. 24. apreciem interesant de remarcat faptul că doar 53.starea civilă: .3% .7 11 100 13 100 Analiza atentă a datelor mai relevă câteva aspecte interesante: „neinŃelegerile cu soŃia” apare mai frecvent la deŃinuŃii cu vârsta cuprinsă între 36 şi 45 de ani (la 66. .6% au peste 46 de ani . .20 Non-răspuns 21 Lipsă rechizitoriu 22 Total 100 14.starea de recidivă: 48.4% erau militari. 82 .4% căsătoriŃi.2% erau patroni de firme. deŃinuŃii condamnaŃi pentru viol au o vârstă destul de înaintată: 45% au între 36 şi 45 de ani iar 17.şcoală profesională .5% erau pensionari. DeŃinuŃi condamnaŃi pentru « viol » Date semnificative . cu copii . personalul din penitenciare.53.în mod neaşteptat.studii: .liceu .familia de origine este organizată în 71.29.7% din cei de aceeaşi vârstă).25.20. găsim la aceste categorii de deŃinuŃi consemnate ca motivaŃii mai ales “reaua credinŃă” şi “dezinteresul faŃă de familie”.7% . la care.

4% cred că nu e nevoie ca un bărbat să fie curtenitor cu femeile.7 2.8 24.6% apreciază că nu poate fi vorba de un viol în cazul că fostul prieten sau iubit obligă o femeie să aibă raporturi sexuale cu el (procentul creşte la 67% când este vorba de soŃ).2%).2 sexuale Provocat de victimă 18. 67% cred că femeile sunt responsabile pentru viol din cauza modului cum se îmbracă şi cum se poartă.5 8.fapta a fost comisă în spaŃiul public (50.la aceşti deŃinuŃi găsim o serie de idei eronate care explică în mare măsură fapta comisă: 49.5 5.3 1. 37.8 11 Nu poate justifica fapta 3.2%) şi la femeile de peste 41 de ani (13. .8 sau drogului Satisfacerea nevoilor 9.5% consideră că rolul femeii este de a satisface plăcerile bărbatului.3 83 Surse din 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 . la 11-14 ani (17.victima era cunoscută dinainte în două treimi din situaŃii (în 14.3 O iubea 4.1 Nu consideră fapta o 4.5%). . procentele cele mai mari le regăsim la cele de 15-18 ani (23%).8 8. .2 Din răzbunare 5.5 EducaŃie precară 4.8 31. în casa victimei (23%).3 Din gelozie 1. în casa agresorului (14.5 3.1 Din plăcerea de a viola 5.6%).8 La îndemnul prietenilor 7.4 3.3% din cazuri relaŃiile fiind de rudenie). 51.1 7.4 3.7 Tulburări psihice 1.în ce priveşte vârsta victimelor..8 30. la 19-21 de ani (13.7 Pentru a se distra 5.4 infracŃiune Nu recunoaşte 19. MotivaŃia condamnaŃilor pentru “viol” DeŃinuŃi Rechizitoriu Personal Tipuri de motive % % penitenciare % Sub influenŃa alcoolului 33 31.3%) sau la un prieten comun (11%).

au acŃionat singuri (64%).studii : 40% au V-VIII clase.starea civilă : 28% sunt necăsătoriŃi 22% sunt căsătoriŃi şi au copii 22% trăiesc în concubinaj şi au copii . familia de origine a fost organizată în 80% din cazuri.1 100 1.15 Non-răspuns 16 Total 100 1. iar 34% afirmă că nu au simŃit nimic deosebit.după comiterea infracŃiunii. . 42% din deŃinuŃi declară că au regretat.victima era dinainte cunoscută pentru 78% din detinuti iar în 22% din cazuri erau chiar rude. 28% nu au nici o ocupaŃie. deŃinuŃii apreciază că situaŃia lor materială înainte de infracŃiune era bună (34%). medie (44%) şi precară doar în 22% din cazuri.provin mai ales din mediul rural (58%). 16% sunt agricultori.infracŃiunea a fost comisă în mediul rural (70%).starea de recidivă: 52% sunt recidivişti şi 64% au antecedente penale. .1 100 DeŃinuŃi condamnaŃi pentru « violare de domiciliu » Date semnificative .vârsta : 42% au 26-35 de ani iar 30% au 36-45 de ani.58% din cei chestionaŃi nu s-au gândit că vor fi descoperiŃi iar 74% nu au luat în calcul consecinŃele faptei lor asupra victimei. . .pedeapsa primită e considerată de 76% din deŃinuŃi ca mai grea decât fapta comisă . 20% au absolvit o şcoală profesională iar 18% au terminat liceul . . . . 84 . .40% sunt muncitori necalificaŃi. .

85 . « răzbunarea » la cei de 36-45 de ani iar « recuperarea unor sume de bani » la cei de 22-25 de ani.MotivaŃia condamnaŃilor pentru “violare de domiciliu” Surse DeŃinuŃi Tipuri de motive % Sub influenŃa alcoolului 26 Pentru a recupera bani 18 Din răzbunare 14 Pentru uşurinŃa de a câştiga bani Lipsuri materiale 8 Pentru a se distra 6 Din invidie 6 EducaŃie precară Pentru a obŃine anumite bunuri materiale Tulburări psihice NeînŃelegeri mostenire Pentru a se ascunde de urmăritori (a evada) Conflict cu victima Din gelozie 2 Pentru a cumpăra droguri 2 InfluenŃat de prieteni Nu poate justifica fapta 6 Alt răspuns 12 Nu recunoaşte fapta Nu rezultă (nespecificat) Lipsă rechizitoriu Non-răspuns Total 100 din Rechizitoriu Personal % penitenciare % 12 8 4 6 12 6 6 4 2 2 2 20 16 16 100 6 6 6 2 2 14 2 28 18 100 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 Se impun anumite precizări privind motivaŃia infractională: « alcoolul » apare mai frecvent ca o scuză la condamnaŃii cu vârsta de 2635 de ani. În ce priveste nivelul de şcolarizare.

8%).4% apreciază că prietenii a avut rolul determinant.3% din deŃinuŃi se cred vinovaŃi de fapta comisă.şcoală profesională . pe nevoia de răzbunare. .8% .starea de recidivă: 59. 5. 3.ocupaŃia la data arestării: 16.3% lucrau în agricultură. mai ales în mediul urban (59.16.2%). 24% au avut un sentiment de teamă iar 11% au fost satisfăcuŃi.24% . s-au temut (20.4% .7% magistraŃi. La toate acestea.8% erau dependenŃi de alcool.6%). aceştia fiind 74% poliŃişti.20. DeŃinuŃi condamnaŃi pentru « ultraj » Date semnificative .fapta a fost spontană (92. 15% muncitori necalificaŃi.3% funcŃionari publici.3%) şi localizată la nivelul străzii (57. 48% nu aveau nici o ocupaŃie. 9. .trăiesc în concubinaj şi au copii. personalul de penitenciare adaugă impulsivitatea şi carenŃele educaŃionale. .14.81. -după consumarea infracŃiunii.5% dau vina pe victimă iar 7. . . comisă singur (77. au fost nervoşi (16. 31.3% din deŃinuŃi declară că au considerat că au făcut o greşeală.4%). . . 86 . 46. .4%).liceu .8%).căsătoriŃi şi au copii .3% sunt recidivişti.4%).6%).starea civilă: .4% au între 36 şi 45 de ani.familia de origine a fost organizată în 68.4% au 26-35 de ani iar 20.vârsta: 44.29.5% din cei investigaŃi apreciază pedeapsa primită ca fiind mai grea decât fapta săvârşită.46.cei cu 5-8 clase insistă pe faptul ca victima le datora bani iar cei cu şcoală profesională.deŃinuŃii declară că în timpul comiterii faptei au simŃit că fac un act de dreptate (35.7%).5% din cazuri şi avea domiciliul în mediul urban (57.6% necăsătoriŃi .victimele au fost. bărbaŃi (92. .6% jandarmi.7%. de regulă. . 9. satisfacŃie (14.27.8% erau muncitori calificaŃi. .studii: .V-VIII clase 37% .

Continuarea acestei investigaŃii în anii următori se impune pentru a avea o imagine amplă asupra modului în care delincvenŃii români justifică infracŃiunile comise şi modificările acestora în timp.7 18.4 La îndemnul prietenilor 5. precum: 87 .MotivaŃia condamnaŃilor pentru “ultraj” din DeŃinuŃi Rechizitoriu Personal % % penitenciare % Tipuri de motive Provocat de victimă 59.8 Nu suportă autoritatea (neîncredere în autorităŃi.9 prestigiu) Pentru a se ascunde de 1.7 Pentru a se impune (pentru 1.5 nedreptate 7.4 24 (drogului) Pentru că i se făcea o 3.2 Total 100 100 100 Surse 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 CONCLUZII FINALE 1. În acest context vor trebui aduse anumite completări instrumentelor utilizate pentru a releva aspecte de profunzime.7 EducaŃie precară 3.9 urmăritori ( a evada) Alt răspuns 9.6 Conflict sub influenta alcoolului (în bar) Surprins în timp ce fura 7.5 16.3 Sub influenŃa alcoolului 20.9 Non-răspuns 37 57.9 1. nesupunure la legitimare) 16.4 Din răzbunare 3.3 1.9 1.

etc.relevarea categoriilor de delincvenŃi din punctul de vedere al poziŃiei faŃă de crimă. şi anumite infracŃiuni în special precum şi gradul de încredere/neîncredere în certitudinea pedepsei. Împreună cu specialişti din alte institutuŃii. evoluŃii neaşteptate. . în componenŃa căruia să fie psihologi. este nevoie de înfiinŃarea unui „Observator al criminalităŃii” unde să fie centralizate toate datele aflate în prezent la diverse instituŃii: Ministerul JustiŃiei.precizarea în detaliu a relaŃiilor care se stabilesc între infractor şi victimă înainte. Toate acestea nu vor putea fi însă realizate fără un Institut NaŃional de Criminologie în structura Ministerului JustiŃiei. urgenŃe la nivel de intervenŃie.). educaŃia primită. spitale de urgenŃă. 3.. pe baza datelor analizate în mod ştiinŃific.evaluarea gradului de maturizare infracŃională. sociologi. Considerăm util înfiinŃarea în cadrul AdministraŃiei NaŃionale a Penitenciarelor a unui serviciu (centru) de evaluare a personalităŃii deŃinuŃilor. structură. 2.-. pompieri. . În acest fel. ş. în timpul şi după consumarea crimei. precocitatea traiectoriei delincvente. . amplificarea convingerilor infracŃionale. schimbarea concepŃiei despre viaŃă. a motivelor exogene („oferite” de grupul de apartenenŃă) şi a celor endogene (trăsăturile sale de personalitate. diferitele categorii de delincvenŃi.cauzele reale ale renunŃării la delincvenŃă în cazul recidiviştilor. etc. acest serviciu ar putea realiza. intrarea într-un grup infracŃional constituit.a. . cazuri deosebite. Parchetul General. ş. pentru fiecare delincvent.modul în care. de exemplu. . Pentru o bună cunoaştere a stării infracŃionale din România dinamică în timp şi spaŃiu. . jandarmerie. măsuri de prevenire eficace. dacă se poate vorbi de o „ucenicie infracŃională”).rolul (ponderea) experienŃei penitenciare în geneza recidivei: învăŃarea unor tehnici infracŃionale. analize de profunzime şi prognoze privind evoluŃia conduitei lor funcŃie de capacitatea criminală identificată. îşi reprezintă reacŃiile comunităŃii faŃă de criminalitate în general. 88 . criminologi. „executant” sau „iniŃiator”.distingerea.a. poliŃie. vor putea fi formulate în timp util măsuri de intervenŃie adecvate realităŃilor noastre sociale. cel puŃin pentru deŃinuŃii cu fapte de o gravitate deosebită din toată Ńara.momentul şi împrejurările de viaŃă când au început să comită infracŃiuni ( existenŃa pragului delincvenŃial. . psihiatri.

ceea ce înseamnă că fiecare deŃinut are un spaŃiu insuficient. cu ocazia acordării de către Ceauşescu a unui mare decret de graŃiere şi amnistie de care au beneficiat aproximativ 40. Concluziile lor au stat la baza Recomandării (99) 22 a Consiliului de Miniştri către Statele membre ale Consiliului Europei privind supraaglomerarea închisorilor şi creşterea populaŃiei carcerale.„Cauzele principale ale supraaglomerării se află în afara sistemului penitenciar şi deci nu pot fi rezolvate de acesta“. fenomen care continuă şi astăzi. România avea pe atunci 80 de locuri de detenŃie iar după aplicarea decretului au mai rămas doar 16 (cele 6 centre de reeducare a minorilor au fost desfiinŃate în totalitate). a ordonat ca toŃi infractorii prinşi să fie de urgenŃă depuşi în unităŃile existente. adică în cele 16! Astfel a început supraaglomerarea unităŃilor de penitenciare.prin supraaglomerare se înŃeleg de obicei două situaŃii: existenŃa prea multor deŃinuŃi în comparaŃie cu populaŃia Ńării respective sau numărul de locuri disponibile (densitate carcerală). . informat de evenimentele din Ńară. introducerea unor noi infracŃiuni în legislaŃia penală. ca un decalaj între numărul de paturi şi cel de deŃinuŃi. amplificarea numărului de infracŃiuni legate de droguri. Acest fenomen are o istorie care începe în luna mai 1977. 89 .motive care acŃionează diferit în Ńările europene: creşterea delincvenŃei juvenile şi a celei produse de străini sau imigranŃi. Personalul unităŃilor desfiinŃate a fost trecut în economie iar patrimoniul acestor închisori transferat la alte instituŃii civile sau militare. Vara care a urmat a fost foarte „fierbinte“ din cauza ratei foarte mari de creştere a criminalităŃii: în şedinŃa Comitetului Politic Executiv din 4 noiembrie 1977 Ceauşescu. . înăsprirea pedepselor date de judecători.Anexa 2 Penitenciarele supraaglomerate Cel mai mediatizat aspect al închisorilor româneşti actuale este supraaglomerarea. În 1999 un grup de experŃi au realizat pentru Consiliul Europei un studiu asupra aglomerării închisorilor şi inflaŃiei populaŃiei carcerale. Autorii studiului afirmă de la început: . creşterea gravităŃii infracŃiunilor comise. înŃeleasă simplist .000 de persoane încarcerate.

Sunti afectate aspecte esenŃiale pentru funcŃionalitatea penitenciarului: .calitatea asistenŃei medicale şi . Paris. . .derularea programelor culturale. 1 P. agresiunile între deŃinuŃi şi autoagresiunile. . care. educative şi sportive. M Mbanzoulou.protecŃia deŃinuŃilor şi a personalului. recreere.). 90 . de la o anumită intensitate se transformă în nevroză. .Există diferenŃe de la o Ńară la alta : . . pag. creşte contrabanda între deŃinuŃi cu toate consecinŃele care decurg din aceasta. promiscuitatea favorizează contaminarea şi corupŃia deŃinuŃilor şi sterilizează orice efort de prevenire a recidivei1. Definitie : un penitenciar este supraaglomerat atunci când a fost depăşită capacitatea de cazare a deŃinuŃilor. 2000. Efectele supraaglomerării : • • • • • • a) la nivelul deŃinuŃilor ample nemulŃumiri faŃă de calitatea serviciilor la care au dreptul (hrănire.unele Ńări menŃin un număr scăzut de deŃinuŃi prin graŃieri şi amnistii. La reinsertion sociale des detenus.altele prin facilitarea liberării condiŃionate. condiŃiile de viaŃă ale acestora sunt afectate vizibil de acest lucru iar administrarea întregii activităŃi de către manageri se desfăşoară cu mari dificultăŃi. L’Harmatton. ceea ce produce plictiseală.modul cum se asigură securitatea. asistenŃă medicală.starea de igienă generală a unităŃii. . cresc actele de indisciplină. cresc solicitările de asistenŃă medicală şi nemulŃumirile deŃinuŃilor în cazul în care nu li se acordă.calitatea hrănirii. sport etc.202.altele prin excluderea din închisori a alcoolicilor sau a celor care au refuzat să-şi satisfacă serviciul militar. creşte sentimentul de monotonie.

. . • sunt frecvente situaŃiile în care personalul munceşte suplimentar.vechimea construcŃiei penitenciarului .tipul relaŃiilor stabilite între personal şi deŃinuŃi (relaxate sau tensionate). . • condiŃiile fizice ale detenŃiei se deteriorează vizibil de la o lună la alta. • mulŃi membri ai personalului doresc să se transfere în alte unităŃi. ceea ce impune anchete. • personalul păstrează cu greu disciplina în rândul deŃinuŃilor.inactivitatea deŃinuŃilor.incompetenŃa interpersonală a cadrelor sau deŃinuŃilor. . – absorb mare parte din timpul comenzii unităŃii.durata medie a pedepselor executate de deŃinuŃi. stabilirea responsabilităŃilor etc. .calitatea amenajărilor destinate securităŃii închisorii. cazarmament.stricta ierarhizare a personalului (centralizare excesivă). . .compoziŃia etnică a masei de deŃinuŃi.procentul de timp în care deŃinuŃii îşi petrec timpul în afara celulelor. . evadări.b) la nivelul personalului .numărul condamnaŃilor raportat la numărul de paturi. • sporesc pagubele la toate articolele (veselă. • apar plângeri frecvente privind condiŃiile concrete de muncă din închisoare. • prevenirea frământărilor în masa deŃinuŃilor – refuzuri în masă de a munci sau de a mânca. . evaluări. . • creşte numărul de conflicte între personal şi deŃinuŃi. sinucideri etc. c) la nivel managerial: • actul de conducere se desfăşoară greu. instalaŃii).depărtarea sau apropierea condiŃiilor materiale de standardul prevăzut . 91 .volumul de muncă suprasolicită personalul.abundenŃa ordinelor care suprasolicită personalul . . Factori care diferenŃiază în plus sau în minus efectele supraaglomerării : .creşterea numărului de obiecte personale la care au dreptul deŃinuŃii.

Concluziile unui studiu privind „Tehnica conducerii închisorilor aglomerate“. . realizat în ianuarie 1989 de George M şi Camelia G – specialişti la Institutul de JustiŃie şi Criminalistică din South Salem – New York.suprafaŃa prevăzută prin proiect pentru fiecare deŃinut. depresie).compoziŃia etnică a masei de deŃinuŃi.Psihologic supraaglomerarea este trăită ca un sentiment de îngrămădire : . . voci. .deŃinuŃii sunt mai numeroşi 2 Autorii consideră că în aproximativ 4 ani şi jumătate din momentul declanşării sale. .anularea relaŃiilor ierarhice în grupul de deŃinuŃi .numărul deŃinuŃilor care ispăşesc pedepse pentru omor.creşterea stimulării prin mirosuri.durata aglomerării. supraaglomerarea atinge maximul efectelor sale. .imposibilitatea de a controla evenimentele. . 92 .conduitele celorlalŃi sunt etichetate cu severitate.sentimentul de incomodare reciprocă.gradul de securitate şi vechimea instituŃiei.structura de conducere (centralizată sau descentralizată). la cererea Instituitului CorecŃional NaŃional al Departamentului de JustiŃie din Statele Unite. .abundă sentimentele negative (mânie. . teamă. În ordine. afectând toate structurile umane şi instituŃionale. supraaglomerarea începe cu constatarea că : .numărul şi sexul celor încarceraŃi.timpul de când durează starea de aglomerare2. Aspecte importante pentru înŃelegerea dimensiunilor organizaŃionale ale supraaglomerării: . . . .diminuează toleranŃa în relaŃiile interpersonale.pierderea libertăŃii de mişcare. priviri care incomodează. . spaŃiu de viaŃă şi de a prevedea .

9 -instruirea personalului.inactivitatea deŃinuŃilor atinge cote maxime. .detinutii considera că stau în condiŃii care sunt „o pedeapsă crudă şi inumană“. .pedepsele multora dintre ei sunt de lungă durată.cresc furturile şi actele de violenŃă între deŃinuŃi . 93 .numărul ordinelor creşte .se renunŃă la spaŃii destinate activităŃilor cultural-educative.îmbolnăviri ale deŃinuŃilor.reabilitarea deŃinuŃilor este mult mai grea decât înainte.creşte numărul deŃinuŃilor care solicită o protecŃie specială. Directorii au ierarhizat astfel dificultăŃile generate de supraaglomerare: 1 . 6 .asistenŃa medicală. 3 .inspectarea celulelor ia mai mult timp. 2 .serviciile oferite deŃinuŃilor sunt afectate cantitativ şi calitativ.creşte uzura echipamentelor şi construcŃiilor. .personalul intră în concediu medical sau doreşte să părăsească sistemul .întocmirea rapoartelor disciplinare.. .deŃinuŃii se simt afectaŃi în drepturile pe care le au . .creşte numărului deŃinuŃilor care se îmbolnăvesc .răzvrătirile.securitatea deŃinuŃilor şi personalului se realizează cu greu. 8 . . 4 . .drogurile.distrugerea obiectelor din dotare. 5 .scade abilitatea personalului de a menŃine ordinea şi liniştea. . 7 . . . .devin frecvente tentativele suicidare.munca suplimentară.plângerile deŃinuŃilor.

10 - contrabanda cu bani, 11 - atacarea personalului, 12 - concediile medicale ale personalului, 13 - tentativele de evadare.

SoluŃiilor posibile pentru a conduce un penitenciar aglomerat Principii 1. „Tehnica conducerii închisorilor, aglomerate nu este semnificativ deosebită de cea a conducerii închisorilor în general. 2. Conducerea închisorilor aglomerate sau nu, este fundamental dependentă de iscusinŃa, inteligenŃa managerială şi de abilitatea de a conduce a directorilor. 3. ModalităŃile de aplicare a principiilor de conducere şi a tehnicilor corecŃionale pot avea şanse diferite de succes în cadrul fiecărei închisori. 4. Conducătorii de închisori diferite pot folosi aceleaşi metode şi programe, dar modalităŃile lor de implementare vor determina în final natura fiecărei soluŃii manageriale alese.“

Pentru succesul managerial al unui director de închisoare sunt esenŃiale: - competenŃa profesională - imparŃialitatea, - grija de a rezolva problemele importante, - experienŃa în domeniul penitenciar şi - încrederea în reuşită. Directorii închisorilor aglomerate adoptă şase stiluri (tehnici) de conducere:

94

Prima modalitate de conducere, cea a „consecinŃelor naturale“ poate fi rezumată printr-o expresie comercială: „primeşti ceea ce ai plătit“. Aceasta înseamnă că un director deschis, cooperant, sincer, care sprijină personalul şi are o imagine pozitivă asupra vieŃii va determina răspunsuri asemănătoare din partea personalului şi a deŃinuŃilor. Pentru ca succesul să fie deplin mai este nevoie ca personalul să fie astfel format încât să poarte un dialog destins permanent cu deŃinuŃii iar funcŃionarii superiori să asiste şi să sprijine personalul în muncă, fiind un exemplu pentru aceştia. Abordarea de tipul „situaŃii neprevăzute“ se bazează pe o comunicare intensă între personal şi deŃinuŃi pentru a afla în timp util toate problemele şi frământările acestora. În condiŃii de urgenŃă, conducătorul devine autoritar. În orice situaŃie el este figura dominantă şi foloseşte procedura ordinelor scrise. Maniera de „a face mai bine decât a fost făcut“ are la bază convingerea că „atât personalul cât şi deŃinuŃii pot fi stimulaŃi şi încurajaŃi să reuşească în activitatea lor, dacă li se arată o anumită direcŃie de acŃiune şi li se oferă sprijinul necesar (bani şi recunoaştere publică)“. Conducătorii eficienŃi vor ieşi din birouri mergând în unitate pentru a fi aproape de deŃinuŃi şi personal, manifestând grijă pentru nevoile acestora. O altă manieră de conducere este cea a „abordării sistemelor“, adică a dezvoltării unui sistem de control al climatului din închisoare şi al unei interacŃiuni regulate şi intense cu reprezentanŃii deŃinuŃilor reuniŃi într-un consiliu. Implicarea deŃinuŃilor în deciziile care-i privesc au rolul de a preveni dificultăŃile înainte de a deveni insurmontabile: informaŃiile sunt prelevate săptămânal sau lunar, evaluate de un comitet operaŃional care va propune măsuri în consecinŃă. Toate informaŃiile sunt stocate într-o bancă de date şi ele privesc inclusiv deŃinuŃii problemă şi întâmplările neobişnuite. „Consiliul deŃinuŃilor se întâlneşte periodic în plen şi pe comitete, cu participarea a acel puŃin unui observator din partea administraŃiei.“ Abordarea managerială intitulată „necesităŃi constructive“ are la bază ideea conform căreia „trebuie dată deŃinuŃilor atâta libertate cât este rezonabil prudent şi să fie încurajată folosirea constructivă şi eficientă a timpului“. Conducerea închisorii va stimula menŃinerea securităŃii în instituŃie, comunicarea între personal şi deŃinuŃi, va rezolva operativ problemele ridicate de aceştia şi va promova programe de muncă şi educative pentru a ocupa

95

timpul deŃinuŃilor. La realizarea acestor obiective vor fi utilizate anumite grupuri de deŃinuŃi selecŃionaŃi. În sfârşit, ultima viziune asupra conducerii închisorilor aglomerate este cea a „riscului creator“, a cărui filozofie poate fi exprimată astfel: „este preferabilă o conducere cât de cât deschisă, uneia total restrictive, chiar dacă ea implică anumite riscuri“. Conducătorul închisorii acordă o maximă importanŃă participării deŃinuŃilor la programe convins că ei „acordă respect personalului atâta timp cât acesta nu face ceva care să implice pierderea acestui respect“. Acest stil de conducere mai are la bază câteva lucruri verificate în timp: în orice puşcărie există 15-20% din deŃinuŃi care încearcă să domine intimidându-i pe ceilalŃi (aceştia sunt condamnaŃi de regulă pentru omor); de asemenea, mai există 10-15% deŃinuŃi care sprijină activ administraŃia. În aceste condiŃii, restul deŃinuŃilor vor adera la gruparea pe care o percep ca având cea mai mare putere şi influenŃă. Deci, „esenŃial este să se stabilizeze un climat instituŃional care să permită o comportare pozitivă a deŃinuŃilor“. O regulă de bază a acestei modalităŃi de conducere este interzicerea utilizării „informatorilor“ din rândul deŃinuŃilor. De asemenea se iau măsuri severe contra deŃinuŃilor care încearcă să-i intimideze pe ceilalŃi. Toate ordinele sunt transmise deŃinuŃilor de către personalul de supraveghere şi nu de ofiŃerii superiori (a căror intervenŃie ar putea fi interpretată ca o lipsă de eficienŃă a gardienilor). Alte soluŃii posibile: - angajarea personalului care prezintă aptitudini şi cunoştinŃe în mai multe domenii; - redistribuirea personalului în zonele unde este mai mult de lucru; - a permite anumite activităŃi cheie înainte de masa de dimineaŃă (de exemplu, folosirea sălii de gimnastică); - multiplicarea formelor de comunicare între deŃinuŃi şi personalul închisorii, pentru a diminua fenomenul de frustrare al acestora; - informarea operativă a personalului pentru a nu permite răspândirea zvonurilor; - acordarea unei atenŃii speciale coeziunii şi moralului personalului de către echipa managerială; - discutarea cu deŃinuŃii a problemelor privind fondurile disponibile pentru anumite servicii şi programe;

96

instituirea unui sistem de clasificare care să promoveze mişcarea deŃinuŃilor către închisori cu nivel mai scăzut de securitate şi mai puŃin aglomerate şi transferul deŃinuŃilor care creează probleme. .prelungirea programelor educative şi sportive până seara târziu pentru a răspunde nevoilor deŃinuŃilor. instalarea mai multor posturi telefonice pentru deŃinuŃi.a împiedica orice interpretări privind statutul privilegiat al unor deŃinuŃi în raport cu personalul de conducere.acolo unde locurile de muncă sunt limitate. ………………………………………………………… 97 .monitorizarea incidentelor din unitate pentru a anticipa desfăşurarea viitoare a evenimentelor. .întâlniri periodice cu deŃinuŃii nou-veniŃi pentru a-i ajuta să se acomodeze la rigorile vieŃii de detenŃie. . pot fi conduse cu succes“. .gruparea deŃinuŃilor în camere pe cât posibil după meserii şi studii. decoraŃiuni interioare).accesul voluntarilor din comunitate pentru a desfăşura diverse programe educative. informarea deŃinuŃilor privind incidentele care au avut loc şi modul cum au fost soluŃionate. Autorii acestui studiu oferă o concluzie fecundă pentru închisorile româneşti: „Închisorile aglomerate conduse de directori care sunt dispuşi să împartă reuşita cu toată echipa. este de preferat folosirea deŃinuŃilor la muncă după 4 luni din momentul pedepsirii pentru infracŃiuni disciplinare grave. . acvarii. .crearea posibilităŃilor de a munci în celulă. .separarea deŃinuŃilor în camere pentru fumători şi nefumători. . .. . .programarea deŃinuŃilor la vizita medicală şi în timpul serii.crearea unei ambianŃe plăcute în camerele deŃinuŃilor şi în sălile de mese (flori.

Editura ŞtiinŃelor Medicale. Iaşi. criminalitate şi patologie socială”. 2007 . Editura Oscar Print.Emilio Mira y Lopez: “Manual de psihologie juridică”. 1999 .Sorin M. 2006.ChiriŃă. cap. 6.Ioan Buş: “Psihologie şi infracŃionalitate”. 1992 . Editura ASCR. Editura Pinguin Book. cap. Bucureşti. Editura Oscar Print. 7 şi 9 Bibliografie facultativă .Nicolae Mitrofan. Editura NaŃional. Editura Oscar Print.Tiberiu C. 1. 5 şi 6 . 2002 . 3. Bucureşti. 4. 2006. 5. 2. 1/2005. cap.G. 1999 . Scripcaru: “Psihiatrie medico-legală”. Bucureşti. V. 3. Editura Lumina Lex. Bucureşti. Editura All Beck.Neculai Zamfirescu: „InvestigaŃia ştiinŃifică a infracŃiunilor de omor rămase cu autori necunoscuŃi”.Boişteanu. Bucureşti. Medeanu: „Crima şi criminalul”.Bibliografie obligatorie . C. vol. 2004 . 2/2006 .Octavian Buda: “Iresponsabilitatea”. Cluj-Napoca. Editura Şansa. 2006 . 6. Bucureşti. Tudorel Butoi: “Psihologie judiciară”.Valerian Cioclei: “Mobilul în conduita criminală”. Bucureşti. Bucureşti. Editura Polirom. Bucureşti. Editura Academiei Române. vol.George Antoniu: “VinovăŃia penală”.Gheorghe Florian: “Prevenirea criminalităŃii. 2005.Tudorel Butoi: “Interogatoriul”. Teorie şi practică”.Astărăstoaie. Bucureşti. 7 şi 11 . Voicu Zdrenghea. Bucureşti. 2006 . 2002 . V.Gheorghe Florian: “Fenomenologie penitenciară”. Editura Oscar Print. Rădulescu: “DevianŃă.Gheorghe Florian: “Psihologie penitenciară”. 2000 98 . 4. P. Editura Lumina Lex.Scripcaru. Bucureşti.