You are on page 1of 18

Curs 1 Metodologia cercetarii resurselor umane Metodologia cercetarii resurselor umane din perspectiva polista / generala Metodologia cercetarii

resurselor umane se finalizeaza in psihodiagnostic , este un curs tehnic. Metodologie = provine din greaca si inseamna cale , drum, poteca. O buna parte din caile utilizate de r. u provin din psihologia experimentala, muncii, organizationala si psihodiagnostic. In baza acestei metodologii se realizeaza studii experimentale/ de diagnostic , care sunt modalitati de a intelege de ce se intimpla , de ce se intimpla in Univers? ce este absenteismul? De ce se intimpla migratia de personal? Caracteristicile cailor metodologiei : obiective si sistematice exprima caracteristicile care separa studiul stiintific de cel empiric. Cunoasterea empirica este subiectiva , exprima relativitate nu nu surprinde un fenomen in parametrii generali. Cunoasterea stiintifica are la baza informatii din cunoasterea empirica , le imbogateste si foloseste tehnici elaborate de cunoastere. Prezentul in psihologie = este a 10 a parte dintr-o secunda. *Drama psihologiei- Vasile Pavelcu Metodologiile se activeaza in orice studiu asupra comportamentului organizational plecind de la o varietate extinsa de probleme ( calitate de munca) calitatile angajatului , universul organizational, calitatile manageriale ale organizatiei astfel problematica in r. u poate sa inceapa prin intrebari de genul de ce unii se inteleg cu seful sau nu?? De ce unii sunt mai motivati in acelasi tip de sarcina? In r. utilizam 2 tipuri de metodologie : - Calitative: utilizeaza unele din metodele de investigatie , cum ar fi : observarea , chestionarul, interviul, analiza biografica, studiul de caz, analiza de caz , anamneza. - Cantitative: metodele utilizate : testul psihologic, testul de cunostinte, testul de aptitudini etc.tehnicile de corelatie , experimentul, psihodiagnosticul complex. Cind utilizam o metodologie cantitativa si una calitativa?? - in functie de strategia utilizata, avem strategie transversala si strategie longitudinala. - In functie de esantionul utilizat- reprezentativ statistic 31 de subiecti. Pe esantionul mic utilizam metodologii calitative. Sondajul de opinie- este empiric si se foloseste in sociologie. Strategia transversala investigam un complex de calitati psihocomportamentale , asa cum exista ele la un momentdat in istoria individului.

Strategia longitudinala investigheaza evolutia calitatilor psihoprofesionale. Operationalizarea acestor metodologii in specializarea r. u i-a forma psihodiagnosticului (sinteza rezultatelor in plan individual sau colectiv / metoda de explorare a realitatii cu ajutorul propriilor probe acceptate de lumea stiintifica) = este examenul psihologic este o concluzie logica a examinarii unui subiect a ceea ce arata rezultatele investigatiei privind trecutul si prezentul subiectului. Curs 2 Metodologia cercetarii resurselor umane 2.11.2008 Observarea in psihodiagnosticul resurselor umane = este o contemplare sistematica a unui obiect , ce are ca scop identificarea unor particularitati sau a unor manifestari; este o activitate ce o conducem catre obiectivele dorite. D. p.d.v. al obiectului observat avem 2 forme de observare: 1. Directa = manifestarea unei constante perceptive dintre observator si observat. Prin aceasta observare constatam cum observatul actioneaza la locul de munca ce manifesta , ce conduite ii sunt specifice. 2. Indirecta = se urmareste identificarea unor trasaturi psihoprofesionale ce nu se exprima direct, nu sunt vizibile datorita naturii lor in conduita si comportamentul observatorului. Spre ex. : motivatia poate fi observata prin absenteism , prin performante, prin implicarea in procesul de munca, prin atitudine. Specific este faptul ca nu se intervine in nici un fel in manifestarea activitatii observatului ( doar atunci cind observam calitatile de natura cognitiv- mnezice). In psihodiagnoza observarea este intotdeuna externa nu interna , deoarece are incarcatura subiectiva si se refera la noi insine . Introspectia , chiar daca nu este folosita in r. u , ramane o metoda de lucru in psihologie- psihanaliza, terapie, filozofie. Desi stiinta cere sa renuntam la introspectie nu prea reusim. Ex. : rezultatele brute ale unei testari devin note standard iar ele se reflecta in profilul psihoprofesional al persoanei. In acest profil utilizam si introspectia. Potentialul de dezvoltare este foarte important in profilul psihoprofesional , dorim ca persoana sa se dezvolte. Bonardait procesul de observare este perturbat de 4 dificultati/ crize , care afecteaza munca de investigare psihodiagnostica. 1. Factorii de distorsiune perceptiva / tulburarile de selectivitate ale observatorului tendinta de a nu observa ceea ce nu concorda cu impresia facuta despre obiectul observat sau nu corespund cu ipotezele sale(observatorului) se manifesta la inceputul carierei , at cind observattorul intra in actiunea investigatie cu un pattern/reprezentare apriorica fata de observat si / sau observatorul tinde sa-si extracerbeze competentele , sa- si impuna punctele de vedere.

diminueaza din calitatile observatului si-l conduce pe observator la o concluzie partial relevanta crescand astfel gradul de relativism. Putem combate acesta distorsiune cu ajutorul : observarea sedintei de mai multe ori, cu ajutorul unei inregistrari video. sa existe mai multi observatori utilizarea unor fise de observare ca parametri bine definiti/ stabiliti este cea mai utila metoda de reducere a tulburarilor de selectie. 2. Prezenta observatorului modifica reactia subiectului cit de autentic este comporatmentul observatului? subiectul tinde sa-si imbogateasca conduita si comportamentul , tinde sa ofere celui ce observa ceea ce asteapta el.(raspunde cum considera ca este acceptat de societate) Este indicat sa neutralizam relatia , sa avem atitudine neutra fata de subiect creandu-i o falsa impresie ca ne intereseaza cu totul alt aspect din mediul respectiv si nu observatul propriu- zis. Aceasta atitudine nu poate fi obtinuta daca observatul identifica in noi autoritatea. Ce este de facut: utilizarea unei metode tehnice de observare apelam la observarea indirecta 3. Subiectul poate simula stari de spirit sau atittudini neconforme cu realitatea ceea ce obliga specialistul sa-si creeze in timp o finete a spiritului de observare si un spirit de analiza critic pentru a putea discerne intre disimulare si naturalete. Finetea spiritului de observare consta in : -surprinderea esentialului prin comparatii, sinteza , cunostinte - identificarea elementelor intr-o ordine a desfasurarii - calitatea organizatorica a campului perceptiv Ex proba: - un set/cutie de pantofi rasturnati din care sa lipseasca unul -> ii cerem sa-i ordoneze perceptiv , fara sa puna mana. -testul secretarei-> 20 de documente insirate pe masa,1sg are legatura cu munca ei -> are la dispozitie 30 de minute pentru a realiza sarcinile de servici. -proba asezarii sacului Spiritul de analiza critic se operationalizeaza prin analize de tip algoritmic si euristic , fata de unele manifestari ale observatului; raportam manifestarea observatului la activitatea grupului social sau profesional din care face parte (comparatie) ; capacitatea de discernamant a observatului fata de naturaletea manifestarilor observatului ( care este conduita naturala si care este cea simulata). 4. Interpretarea datelor obtinute prin observare este dificila deoarece faptul psihic sau activitatea manifestata de subiect este integrata unui complex de trairi subiective ale observatului. Nu observam elementele de natura psihologica in forma lor simplista , ca manifestari singulare , ci doar complexe de manifestari din care trebuie sa deducem cit inseamna una si cit alta. 3

Ex. Observarea calitatilor relationale in relatia cu sefii, colegii, subordonatii => comportamentele manifestate sunt defapt un ansamblu / complexe de manifestari psihologice. Elementele psihologice ce sunt intr-un sistem relational: latura emotional afectiva ex. Instabilitate afectiva latura caracteriala latura relationalitate sociabilitate ex. Tip taciturn/ vorbaret

Etapele si continutul procesului de observare I. anteproba II.observarea propiu- zisa III.realizarea profilului psihologic I. Anteproba se urmareste modul de prezentare al persoanei, care poate deveni un indicator de maturitate a persoanei, a gradului de socializare si confirmare sociala, a nivelului de educatie , a nivelului cultural, a increderii de sine in conjuncturi sociale sau organizationale. -cum sta , cum merge , cum este imbracat => tot ce ne spune o persoana fara sa stam de vorba cu ea. Montaj la nivel psihologic este o pregatire prealabila pentru eveniment, se face inainte de o problema, interviu, examen. Modul de adresare este un indicator al educatiei, culturii, zonei istorico geografice si ne ofera date despre reprezentarea lui despre noi, cum ne vede el pe noi. Putem sa ne dan seama despre comportamentul si personanilatea lui dupa modul cum bate la usa, cum se aseaza pe scaun, unde se pozitioneaza in camera. Tinuta nu este un element esential, deoarece este conditionata de elemente materiale si de estetica, care este in schimbare. Important este daca persoana este ingrijita in tinuta sa. Postura generala a subiectului este un indicator complex, vizeaza starile fizice , tonusul, gradul de sanatate, reflecta atitudinea lui fata de lume/noi. Ne poate da informatii si despre compatibilitatea lui cu anumite locuri de munca. Motricitatea specifica care o manifesta subiectul este un indicator al calitatilor volative, al autocontrolului, al dezvoltarii abilitatilor de tip motric. Se refera la miscarile membrelor inferioare si superioare . In functie de aceasta motricitate pentru a identifica unele elemente de profunzime este bine sa observam unde se pozitioneaza in spatiu. Ex. Pe scarile de la facultate care este locul pe unde urca?? La introverti se constata tendinta de a-si argumenta discursul cu fel de fel de gesturi mici ex. Tine degetele incrucisate; iar extrovertul face gesturi ample Agresivitatea ex. Strange bratele fotoliului; isi stringe un deget; are muschii contractati. Tendinta de agresivitate ex. Finalizarea argumentatiei prin lovirea unui obiect u mana , cu tocul, aranjarea fustei, bluzei etc. Directia privirii este un indicator al sferei emotionale dar si al imaginii de sine; persoanele cu imagine de sine deteriorata au o directie a privirii ezitante fata de persoana cu care relationeaza. In general copiii singuri la parinti au tendinta de a se considera in centrul universului , au o imagine de sine exacerbata , privesc fix in ochi . 4

Jocul genelor spune lucruri despre atitudinea persoanei. Trasaturile de personalitate trebuie asociate si cu situatia in are se afla respectivul. Seminar 2.11.2008 Structura profilului psihoprofesional Indicativele personale ale subiectului A. Familia de baza: - membrii - mediul de provenienta -evenimente semnificative din mediul familial: divort, moartea unuia din parinti, frati.. B. Perioada scolara: -elementele de criza : corijente, repetente.. -elemente de forta: materii la care era bun -persoane importante din aceasta perioada C. Perioada in care acumuleaza pregatire profesionala ; daca a fost sau nu consiliat de cineva pentru a urma respectiva profesie. D. Locuri de munca : conduita lui organizatorica, asa cum o vede; atributii, sarcini, competente prevazute in fisa postului pentru care il vizam pe subiect. E. Identificarea trasaturilor, aptitudinilor necesare pentru profesia sau postul respectiv . 1. palierul cognitiv: reprezentare, gandire, limbaj, memorie, imaginatie. 2. palierul reglator / energetic : afectivitate, motivatie, vointa 3. palierul senzorial : senzatia, perceptia 4.calitatile psihice: atentia, spiritul de observatie, interesul cognitiv,interesul general , sociabilitatea , raportul organizare/ dezorganizare, gradul de conformism, agresivitate/ impulsivitate, inventivitate. 5.trasaturile de personalitate: trasaturile temperamentale, trasaturile caracteriale ( raportul etic/ moral, estetic), creativitateavizeaza noul , ineditul. Strategie algoritmica: copiii in copilarie sunt invatati cum sa facem lucrurile, sunt acei copii cresuti de bunici . Strategie euristica: copiii cresc singuri , parintii fiind la servici.

Utilitatea profilului psihoprofesional: o usureaza procesele de recrutare si selectie 5

o devine un pattern/ model peste care punem cerintele locului de munca Fisa postului este o monografie profesionala , primele astfel de monografii profesionale au fost facute de Dimitrie Gusti- Monografia Taranului. In functie de profilul psihoprofesional putem propune: o strategii de salarizare o strategii de rezolvare a conflictelor o programe de formare educationala o strategii de motivare a personalului o criterii de selectie si de angajare complementare cu aceste calitati neacoperite din profilul psihoprofesional. Profilul psihoprofesional: o este actul cunoasterii angajatului o incepe cu interviul si se termina cu perioada de proba la care este supus angajatul. Curs 3 Metodologia cercatarii resurselor umane 9.11.2008 Continuare curs 2 Modul de asezare pe scaun: este un indicator al gradului de maturitate psihologica , al gradului de control si al atitudinii vis-a-vis de norme. Pe marginea scaunului : reprez timiditate , se simte stingher, are imagine de sine deteriorata. Atitudinea care o adopta pe scaun fata de noi reprezinta modul in care ne pretuieste. Rigiditate = exacerbarea statutului Relaxare = maturitate Nonsalanta = ignoranta Autocontrol- atunci cind incearca sa monopolizeze discutia Femeile adopta atitudine senzuala, iar barbatii sunt foarte cooperanti => prin aceste lucruri vor sa forteze relatia, sa o controleze. Postura activitatii spune multe despre persoana in cauza. Mobilitatea membrelor superioare si inferioare: este un indicator al autocontrolului , al starii de bine pe care subiectul o resimte in acel moment, al polaritatii afective care-l caracterizeaza. Miscarea mainilor = slab autocontrol, se simte stingher, disconfort, polaritate afectiva negativa => acest lucru reprezinta faptul ca nu se stabileste o relatie de consiliere. Momentele de trac = blocaj emotional manifestat prin rigiditate excesiva, impietrire. Persoana poate fi ajutata de recruiter, consilierul in cauza. Tracul apare la noii

angajati, pentru ca nu au o reprezentare detaliata despre organizatie si despre rolul lor . in general aceste stari de emotie excesiva dispar. Picioarele sunt supuse unor miscari care indica : -starea de calm - daca omul este grabit sau in asteptare -gradul de agresivitate (atunci cind miscarile sunt ample- in general la copii ; la adulti miscarile sunt rare dar profunde). Pozitia si mobilitatea capului: este un indicator al dinamicii cognitive = dinamica ideativa, capacitatile rezolutive , omul este pus pe gandit; este insotita de mici miscari ale capului, aceste miscari ne pot spune ca este conectat la subiect/ discutie. Aceste miscari sunt aproape insesizabile . Capacitatea de concentrare a subiectului = se surprinde in momentul in care explicam anumite lucruri, se produce la finalul investigatiei. Este masura in care el intelege , este un indicator al concentrarii- daca pune multe intrebari inseamna ca este deficitar la aceasta componenta. La final i se poate cere sa scrie citeva randuri de mana ptr a i se face o analiza grafologica ptr a confirma/ identifica unele capacitati observate despre el. Experesivitatea mimico- gestica la nivel general Daca are : mimica neutra = plictiseala si dinamica a membrelor => deducem ca una din manifestari nu este autentica. Daca are :mimica deschisa, vesela iar dinamica corpului este de incordare , rigiditate a membrelor => contradictie in manifestari/ duplicitate/ disimulare. Aceste manifestari de contradictie nu sunt prea dese , ele sunt intilnite mai des la adolescenti si in situatiile de criza la varsta adulta. In resurse umane urmarim: o caracteristici ale atentiei, perceptiei si reprezentarii subiectului atat in repaus cit si in munca pe care o desfasoara. Caracteristicile atentiei si perceptiei sunt primele in modul de relationare ale subiectului cu mediul psihoprofesional. In psihodiagnostic folosim baterii de baraj pentru a verifica aceste caracteristici. Ex. Modul in care bate un cui; la operatorii pc numarul de erori si controlul acestora. Automatismele si deprinderile nu i-au in calcul situatiile noi. Scrisul este o deprindere formata de sistemul de influenta informationala ( punctualitate, spirit de observatie, scheme mnezice, organizare..) o modul de abordare a sarcinii : unele persoane au strategie de adoptare a activitatii muncii iar altele nu au, activitatea devenind haotica. O strategie ne ajuta la : scaderea timpului de munca si a consumului de energie (cantitative) , creste calitatea produsului / serviciului ( calitative). Aceste strategii de abordare a sarcinii in managementul modern sunt oferite de angajator in functie de angajat, capatand o amprenta personala ulterior. o Implicarea calitatilor volative in activitatea de munca Perseverenta = reducerea timpilor Putere de munca = siguranta

Siguranta deciziei = autonomie profesionala Rezistenta la oboseala si la monotonie = este o variabila individuala , intervin foarte multi factori sanatate, motivatie , relationare sef subordonat ...etc Monotonia o observam in activitatile care cer acte repetitive si sunt lipsite se stimulare . ex . observarea unor panouri electrice; serviciul de paza din armata ( atunci cand se asociaza cu emotivitate duce la idei fixe si prevalente cum ar fi ma inseala sotia si se sinucide deoarece are permisie abia peste 2 luni iar in timpul asta nu poate face nimic). Starile de monotonie scad capacitatea de concentrare , genereaza risc suicidar, depresie. Atitudinea fata de eroare- unii incearca sa repare sau altii trec peste ea , nu actioneaza asupra erorii acest lucru ne arata responsabilitatea , gradul de conformism profesional. Reactivitatea verbala : Este ascultator arata pozitia care o are in grup Vorbeste ff mult este un stimul perturbator pentru cei din jur Vorbeste mai mult decit asculta incearca sa fie in centrul atentiei Se i-a in gura arata gradul de ostilitate Reactiile involuntare de tip motric , expresiv si pantomimica : daca dunt in disonanta cu cele ale grupului pot manifesta actiuni de tip psihotic sau nevrotic. Finalul activitatii de observare 1.Completarea fisei de observare Este stucturata pe 3 coloane 1. comportamentele, 2. corespondentul/ suportul 3. acordam o nota(1-10/ 1conduitele , actiunile de psihologic care a intretinut 5) sau o valenta (-/+ sau munca care ne au interesat comportamentul , conduita 1/0) sau actiunea de munca Ex. 1 2 3 Comportament relational la Dimensiunea sociabilitatii, 0- nu a excelat in relatiile locul de munca sfera de comunicativitate, cu colegii sau sefii dar nu a latura temperamentala fost nici ostil. A avut un comportament neutru 2. Realizarea profilului subiectului Conceptie din perspectiva structurala = se i-a fiecare element al fisei de observare si se comenteaza asa cum am vazut-o noi ca recruiter. se utilizeaza in selectie , disponibilizari, promovari, diagnoza periodica trebuie corelat cu un test de personalitate calitativ sau cu test grafologic. Indicatori grafologici 8

Directia scrierii in sus dreapta = tendinte extroverte corelate cu tendinta de impunere si exacerbari ale imaginii de sine. in dreapta jos = subiect de tip introspectiv, imagine de sine minimalizata , lipsa de incredere in sine , stare de timiditate. scris drept = ambivert. Persoana cu imagine de sine bine conturata , perceptie de sine buna , autocontrol eficient. scrisul reflecta si trasaturile situationale nu numai pe cele caracteriale de personalitate. Elemente de comparare a scrisului se poate compara cu semnatura, care este nucleul personaliattii, pecetea. Starea de ostilitate si agresivitate a subiectului cat este de apasat. In semnatura se vede ac lucru la inceput si la sfarsit , ex punctul sau linia de la sfarsitul semnaturii. Semnaturile in care nu apar litere lizibile = persoane care isi ascund identitatea , sunt duplicitare. Marimea literelor scris mare = tendinta de deschidere scris mic = tendinta de inchidere Gradul de ordonare a personalitatii spatiul dintre cuvinte spatiu = tendinta spre ordine fara spatiu = graba , confuzie Elemente de dispersie / structurare a personalitati un cuvant mai sus unul mai jos = tulburare de ordin nevrotic sau psihotic totul devine o harababura. In scizofrenie apar cuvinte diferite unul scris mare, unul mic, unul cu litere de tipar , in limbi straine sau inventate.. Tendinta de complexitate / simplitate Ex. f- infrumusetarea literei indica o compensare litere asa cum au fost invatate in scoala primara litere de tipar = nemultumire fata de persoana care suntem , incercam o modificare a noastra, revolta asupra propriei identitati. Sublinierea scrie cu o culoare si subliniaza cu o alta = nu sunt sigure pe ele, scot in evidenta pentru a intelege . Diferenta dintre marimea literelor mici si cele mari. disproportionat M de m = tendinta de simbolozare a persoanelor , sunt persoane usor influentabile. Inclinarea literelor spre dreapta = extrovert spre stanga = introvert Forma literelor oval = tendinta spre simplificare , de minimalizare a regulilor. In loc de punct pe i pun un cerculet = persoane care au nevoie de sprijin, ajutor, simt o frustrare .

Curs 4 16.11.2008 Metodologia cercetarii r.u. Metoda calitativa- anamneza Anamneza = este o intoarcere in trecut = este intilnita in domenii colaterale , nu este specifica psihologiei (istorie, medicina, pedagogie). In psihologie a fost incetatenita ca metoda de lucru intr-o forma compensatorie pentru introspectie. S. Freud este cel care pina sa descopere metoda psihanalitica sa folosit de anamneza cu succes. In resurse umane anamneza a fost preluata inca de la inceput , dar din motive de timp( este o metoda ce se aplica destul de greu din cauza timpului alocat, dureaza)specialistii au renuntat. Unii autori trateaza anamneza ca pe o forma detaliata de convorbire , incercand sa o simplifice , dar rezultatul nu este tocmai bun. Ursula Schiopu: anamneza = baza oricarui dosar de psihodiagnostic , deoarece orice manifestare psihologica e mai bine inteleasa in cadrul complex al manifestarii cotidiene a individului si nu episodic. In genere elementele de continut in manifestarile unui personaj sunt mai importante. Anamneza = invitatie de conturare a biografiei psihosociale a unui personaj , nu este un interviu- nu se bazeaza pe intrebari punctuale care sa urmareasca acte sau actiuni desfasurate de o persoana la un moment dat , ci este o stimulare a persoanei spre povestirea unor fragmente de experienta traita. Se utilizeaza in cazurile foarte dificile , in care rezultatele la celelalte probe psihodiagnostice nu sunt relevante sau in cazul psihodiagnosticului complex. In angajarea unui manager spre ex. este nevoie de aplicarea anamnezei.In procesul de selectie importante nu sunt numai calitatile ci si potentialul de dezvoltare , iar prin anamneza ne dam seama de acest lucru. Tipuri de definitii ale anamnezei Definitii de tip extins anamneza = este definita ca ansamblu de informatii cu privire la un subiect aflat in diagnoza, informatii obtinute in scopul reconstituirii biografiei lui social-individuale. Astfel anamneza este interesata de conditiile de dezvoltare si de particularitatile individuale caracteristice ( calitati- atitudini, interese, motivatii, valori, creatie, speculatiune) unui personaj de- a lungul vietii. *fisa de anamneza poate fi un caiet , sa cuprinda multe detalii si particularitati. Anamneza poate deveni scenariu de film. Emotii => pasiuni => obsesii => manii Definitii de tip restrans anamneza : investigare directa a antecedentelor unei persoane in scopul obtinerii de informatii care sa caracterizeze psihoprofesional persoana

10

in cauza. Anamneza devine selectiva , ne intereseaza doar unele aspecte, cum ar fi spre ex. integrarea sociala . Modalitati de realizare a anamnezei Anamneza specializata/orientate : se restrange doar la identificarea fenomenelor psihice corelate sindromului urmarit , este utilizat in psihologia clinica. Anamneza devine structurata /orientata de psiholog. Se au in prim plan acele evenimente de viata care coreleaza cu manifestarea /sindromul urmarit. De remarcat este ca in anamneza inceputul nu trebuie sa fie conditionat de o intrebare a noastra ci mai mult de o invitatie la povestire , deoarece astfel subiectul ne va relata problema care-l macina .Este un punct de identificare a momentului de plecare /incepere a anamnezei trebuie sa identificam in ce perioada de viata s-a amnifestat nucleul. Nu avem un punct/varsta clar de unde sa pornim ci ramane la latitudinea noastra spre exemplu putem incepe prin aflarea varstei structurarii imaginii de sine , imaginii sociale. Ex. in bulimie invitam sa ne povesteasca cum manca la gradinita sau daca atunci cand mananca se simte vulnerabil. Cauza este in copilarie si manifestarea mai tarziu. Episoade de analizat: -perioada scolaritatii 9folosind t. Lui Piaget). -nivelul dezvoltarii relationale- de la relatiile dependente pana la cele independente se manifesta dupa pubertate. - pe segmente de varsta : 0-2 ani; 2-4 ani .. In resurse umane aceasta anamneza specializata vizeaza: -- adaptarea la organizatii integrarea la scoala/ gradinita cum a fost ? cu sprijinul parintilor sau fara ? astfel observam daca si-a integrat conformismul organizational -- experienta obtinuta de noi in organizatiile anterioare: cat de eficienti am fost la scoala? comportamentul invatarii: a avut strategii de invatare ? invata usor? aceste lucruri se leaga de atitudinea pozitiva sau negativa -- relatiile cu persoane importante : primul invatator, diriginte , profesor care l-a impresionat sau factori colaterali scolii, cum ar fi profesia parintelui sau a unui unchi. -- interesele manifestate de client fata de anumite meserii; ne povesteste ce si- a dorit sa devina , acest interes despre o meserie ne spune ca intr-un fel sau altul a deschis o latura aptitudinala fata de aceasta profesie chiar daca interiorizat neaparat acele caliatati ale respectivei meserii. Discursul trebuie orientat catre perioada adolescentei , de aici rezulta atitudinea profesionala si interesul profesional. Important este momentul in care a inceput experienta profesionala care au fost motivatiile , atitudinile =>ne ajuta sa-i creionam profilul psihoprofesional. Anamneza propriu-zisa/generala cuprinde succesiv intr-o ordine temporala , bine determinata principalele momente din viata subiectului care au avut rol in formarea personalitatii sale. Este mai complexa , ofera mai multe informatii. Incepe inca din perioada copilului ideal (adica inainte de nastere). Este interesant daca a urmat traseul copilului ideal- apar multe impuneri din partea parintilor iar realizarile copilului real sunt frustrari ale parintilor , el la randul lui fiind frustrat, el le percepe ca pe niste obligatii la 11

care se conformeaza , iar aceste obligatii sunt acte de coercitie care formeaza o falsa identitate de sine , ce cu timpul datorita conflictelor dintre parinti si copil se cere restabilizata. Aceasta transmitere obligatorie poate contribui spre ex la ducerea traditiei mai departe dar de asemeni poate transmite dezinteres , lipsa de identitate profesionala, nepasare. Influenta parintilor in orientarea si alegerea profesionala ne arata gradul de sugestibilitate , de dependenta , de maturitate a copilului. Se poate ca copilul real sa depaseasca copilul ideal insa cele mai multe cazuri sunt invers . Stuctura familiei in care si-a petrecut mica copilarie : este importanta varsta parintilor in momentul conceperii copilului, diferenta de varsta intre parinti, ordinea fratiei, spatiu de dezvoltare, gradul de independenta, atitudinea fata de lume un bun profesionist trebuie sa aiba o atitudine buna despre lume pentru a se putea impune in colectiv, ptr a manageria situatia. Fratele mare-are stuctura emotionala autonoma de la varsta timpurie mijlociu- are tendinta sa se manifeste afectiv mai tarziu mic au o paleta mai mare emotionala, din punct de vedere al trairilor sunt mai dezvoltati Ne spune cit este de integrat Ce relatii poate sa desfasoare cu sefii sau colegii Copii singuri la parinti pot dezvolta atitudine de lider datorita stimularii emotionale si a confortului emotional. Relatia subiectului cu alti membrii ai familiei: matusi , unchi , veri, bunici..--> se produce o directionare. Structura grupului de joaca pentru a vedea calitatile relationale si comunicationale: daca se juca singur , daca impartea sau nu jucariile cu ceilalti. Structura grupului de joaca reprezinta universul copilului , acest lucru poate determina paternuri de relationare cu cei din jur. Pozitia subiectului fata de lider- daca in grup de joaca au fost mai chinuiti de lider adopta mai tarziu o revolta fata de aceta , de lider in general. Dupa aceasta perioada de varsta discursul subiectului devine cursiv, iar noi trebuie sa identificam , sa fim atenti la elementele care le omite, aceste elemente au o incarcatura emotionala/ afectiva mare si nu- i favorizeza dezvoltarea de calitati /trasaturi de personalitate. Ex: omite sa spuna ca a ramas corijent . In timpul anamnezei nu e indicat sa luam notite , doarece subiectul devine mai selectiv in ceea ce spune . E bine sa avem in fata o fisa pe care sunt notate anumite caracteristici pe care le bifam cu +/-. Anamneza se finalizeaza intr-un raport sau profil psihologic. In resurse umane el contine toate referintele legate de viata profesionala. Cel mai bine se redacteaza plecand de la aptitudini/profesie si finalizand cu trasaturile de personalitate.(spirit de observatie, inteligenta generala, speculatie, imaginatie, creativitate, reprezentare bi/tri dimensionala, buna relationare intre memorie si imaginatie, motivatie , vointa atunci cand apare actul de selectivitate = arhitect). Anamneza nu se ultilizeaza in selectie ci in promovari. In selectie se folosesc testele si interviul. Este folosita doar in selectia profesiilor ce tin de control, act managerial.

12

Seminar 16.11.2008 Fisa de observare -poseda rigurozitate in ceea ce priveste elementele urmarite Ex. plan emotional- timiditatea, roseata fetei, framantarea mainilor, schimbarea vocii Dificultatile procesului de observatie pe care le-am intampinat: - sa separi lucrurile accidentale de cele caracteristice pe care subiectul le manifesta - seful desfasoara mai multe activitati in consecinta manifesta comportamente diferite cum ne-am ales perioada de observare ? trebuie sa- mi stabilesc niste parametrii de observare, spre exemplu il observ in situatiile operationale , in procesul de rezorvale a unei probleme , in procesul de relationare cu o persoana sau un grup .=>ex. de cate ori in aceste procese inteprinse apare sociabilitatea ?este sociabil doar in relatii cu subordonatii sau si cu sefii? Observarea trebuie fragmentata, astfel putem scoate in evidenta mai multe elemente. * de cate ori a tipat pe durata zilei/ 5 ore ? Cum isi rezolva seful problemele ? personal , este un lider, sau prin delegarea sarcinilor, ca un manager? Aspecte legate de motivarea si vointa sefului- cum este un sef motivat?- este responsabil, nu amana decizia, isi asuma riscuri. Observarea nu inseamna utilizarea amintirilor ci doar luarea in calcul a elementelor manifeste atunci. In fisa de observare trebuie adaugate si elemente de identificare biografica. Fisa de observare trebuie neaparat concluzionata, adica daca din punctul nostru de vedere este competent sa detina acea functie sau nu. Este o concluzie foarte importanta , trebuie sa fim atenti sa verdict. - controlul asupra subiectului dificultate de ordin organizatoric. Spre exemplu in ziua in care ne-am propus sa-l urmarim subiectul poate avea o zi mai proasta, sa fie racit iar asta sa afecteze comportamentul lui, de asemeni el poate avea o zi foarte buna si sa comunice cu toata lumea, iar acest lucru sa ne duca in eroare. - Obiectivele studiului/cercetarii nu se preteaza la tehnica de observare- spre ex folosesc tehnica de observare daca studiez afectarea feminitatii in pozitia de manager . Daca studiem trairile de anxietate ale angajatilor in preajma sefului tehnica de observare este insuficienta, asa ca trebuie sa adaug un alt element in observare. - Stimulii neprevazuti in activitatea subiectului ex . in ziua in care m-am pregatit sa- l observ pe subiect el primeste o sarcina inedita asa ca constat manifestari atipice in activitatea lui. Trebuie sa adun informatii preliminare despre subiect ca aceste conduite atipice sa nu se impuna in anamneza ca fiind specifice.

13

Oameni nou venit in jurul subiectului pe care-l observam- conduita este modificata, conduita profesionala scade ptr a nu-l speria pe cel nou angajat iar conduitele de tip social cresc. Nu avem obiective clare de observat iar atunci avem tendinta de a consemna tot , iar rezultatul nu este dat de cum este omul acela in realitate ci de ce credem noi ca este, avem tendinta sa ciuntim Diverse erori de evaluare daca observatorul este tanar crediteaza persoanele de varsta lui si ii discrediteaza pe cei varstnici, apare fenomenul de apartenenta . Proiectarea propriilor calitati sau deficiente pe subiectul observat-aceasta deficienta de observare in masura in care este observata se poate corecta.

CV ul este o metoda de recrutare nu de selectie .

TEMA ptr 7 decembrie- tema obligatorie, se noteaza.


Elaborarea fisei de anamneza pentru un subiect care lucreaza, are viata profesionala si este dispus sa coopereze cu noi . Subiectul ales sa nu fie membru al familiei si nici macar prieten. Scopul anamnezei este identificarea elementelor de personalitate care sustin meseria practicata de persoana aleasa. p.s. pe 29 si 30 oct nu se fac cursuri-este votarea curs 5 23.11.2008 Metodologia cercetarii resurselor umane Metoda calitativa interviul psihologic Este cea mai utilizata metoda de psihodiagnostic in practica profesionala de psihologie. Reprezinta o startegie de investigare planificata , desfasurata prin dialog continuu, predominant in relatia fata in fata. Are obiective bine determinate , astfel se diferentiaza de conversatie si anamneza , deoarece nu investigheaza succesiunea evenimentelor ci se focalizeaza pe anumite simptome sau manifestari caracteristici. In experienta psihologica s-a constatat ca interviul poate fi utilizat atat de sine statator , ca metoda independenta , cat si corelat altor metode de investigatie psihologica , in principal metode cantitative. Cand il utilizam ca metoda independenta rezultatele lui sunt doar orientative ; ca sa putem sa luam o decizie trebuie sa venim cu o alta metoda care sa ne dea rezultatul de admis sau respins. Daca nu stapanim bine o alta metoda este bine ca primul interviu sa fie de cunoastere, iar cel de-al doilea interviu sa vizeze partea profesionala. Durata interviului trebuie sa fie de minimum 40 minute , primele 10 minute alocanduse integrarii subiectului in atmosfera de interviu. Ce se solicita prin interviul psihologic ?

14

-atitudini , stari de spirit , calitatile psihomotrice , cognitive , aptitudini (generalespeciale), stare motivationala , volitiva, spirit de observatie , incredere in sine ,incredere in altii, stima de sine, stil relational, unele dezadaptari, potentialul de dezvoltare de care dispune subiectul/clientul. Interviul trebuie focalizat pe anumite obiective . Pentru a avea un interviu psihologic bun trebuie sa urmama cateva principii de sustinere a interviului: o Se va tinde catre un climat de cooperare , transformam interviul la un moment dat intr-un dialog cu subiectul , evitanduse astfel transformarea interviului intr-o structura de tip interogatoriu. Astfel incat interviul psihologic se diferentiaza de interviul judiciar sau cel jurnalistic, unde intrebarile au rol interogativ si nu se centreaza pe analiza raspunsului, raspunsul fiind iunterpretat diferit ce cei care citesc interviul.. trebuie creata aceasta atmosfera de cooperare pentru ca subiectul sa nu se simta lezat temperatura , lumina puternica sunt elemente care favorizeaza sau nu interviul, de asemeni atitudinile psihologului daca acesta este detasat de subiect nu va trezi in acesta o reactie pozitiva , mimica de dezinteres departeaza subiectul. o Trebuie sa tinem cont de situatia in care este subiectul , deoarece pentru acesta interviul este un eveniment deosebit, poate poate chiar cu o importanta capitala pentru dezvoltarea lui ca persoana =>presiunea interna ii poate crea o blocare , psihologul trebuie sa detensioneze situatia: sa minimalizeze evenimentul si sa maxinalizeze pozitia clientului pentru a-i oferi incredere si suport emotional pentru o perioada scurta. Cel mai dificil este in cazul persoanelor excesiv de timide sau excesiv de exuberante , comunicarea este afectata. Pentru a evita aceasta situatie neplacuta psihologul nu trebuie sa arate ca interviul este o rutina pentru el, ci trebuie sa creeze atmosfera unui eveniment important dar nu deosebit. Cati clienti avem atatea structuri de interviu trebuie sa detinem, subiectii sunt diferiti, fiecare este intr-un anumit fel. o Psihologul are datoria si obligatia sa se adapteze la individualitatea fiecarui subiect astfel incat fiecare interviu sa fie diferit de celalalt. o Se va adopta un limbaj asemanator niivelului intelectual si cultural al subiectului astfel incat subiectul sa nu fie surprins sau complexat de utilizarea anumitor concepte , formulari gramaticale sau semnificatii care ii sunt straine. Nu trebuie create discrepante vis-a-vis de intensitatea adaptabilitatii fata de subiect, spre exemplu vocea trebuie sa fie mentinuta la aceeasi tonalitate. La inceput este bine sa comentam intrebarile iar in timp ce inaintam in interviu sa ne limitam doar la ele ii facilitam integrarea, acomodarea. o Se va acorda , cel putin expresiv, interes subiectului, atat din punct de vedere uman cat si profesional astfel incat subiectul sa constientizeze o tendinta de apropiere si ajutor venita din partea psihologului, fata de propria persoana. Intre interviuri se recomanda cel putin 10 min de pauza pentru a ne putea reintegra pentru urmatorul interviu. Distanta dintre subiect si psiholog trebuie sa fie de 1,80m si 2, 00m. o Se va acorda atat timp subiectului cat ii este necesar gandirii sala sa formuleze raspunsul, nu il grabim , il lasam , daca trece de 30 de secunde este o problema de gandire sau de siguranta . Este de luat in calcul subiectii care dau raspunsuri spontane sunt increzatori. 15

Interviul este personalizat, in spatele fiecarei intrebari se afla o interpretare a raspunsurilor, interpretarea trebuie sa contina pasii obiectivi . Ne intereseaza foarte mult raspunsurile subiectului.

Tema : de construit 3 intrebari care sa vizeze: 1. interesul profesional 2. dezvoltarea aptitudinilor necesare profesiei 3. potentialul de dezvoltare al personajului nostru ptr cele 3 problematici construim cite 2 intrebari , una cu varianta inchisa si una cu varianta deschisa. Septimiu Chelcea chestionarul in investigarea psihologica , an aparitie 1976. Curs 6 14.12.2008 Metodologia cercetarii resurselor umane

Interviul psihologic continuare curs 5 Elementele de desfasurare ale interviului psihologic 1) Elemente ale mediului fizic o Linistea / zgomotul din mediul de desfasurare a interviului. Gradul de liniste trebuie sa permita posibilitatea ca subiectul sa descifreze/ inteleaga intrebarile noastre; trebuie sa nu-l perturbe in gandire pe subiect; ne ajuta sa surprindem calitatile intervievatului. o Lumina trebuie sa se tina cont de perioada din zi in care are loc interviul, spre ex la pranz lumina artificiala trebuie sa fie la nivelul luminii naturale, seara sursa de lumina artificiala trebuie sa depaseasca sursa naturala. Starea emotionala a subiectului (si- a specialistului): la persoanele emotive lumina puternica produce interiorizare , la persoanele impulsive , energice, dinamice se recomanda o lumina mai puternica. Lumina ff puternica scade capacitatea de concentrare a subiectului, ex : farurile puternice ale masinii noaptea. Nu este recomandat folosirea surselor colorate de lumina in timpul interviului psihologic. In timpul interviului trebuie evitata schimbarea intensitatii luminii deoarece schimbarea favorizeaza restructurarea gandirii subiectului. o Temperatura optima pentru desfasurarea activitatilor profesionale este intre

16

19 C si 32 C. La temperaturi inalte subiectii tind sa devina usor iritabili, ceea ce favorizeaza raspunsurile scurte, ocolirea intrebarii si chiar preluarea controlului discutiei. o Modul in care specialistul si subiectul stau in timpul interviului: nu se recomanda sa stea in piciaore , ca la interviul jurnalistic, ci se tinde spre o pozitie sezuta pentru a-i oferi subiectului o rata de confort in ideea de a se destinde. Locurile dintre cei doi trebuie sa fie in relatie directa. Este bine ca in timpul primului interviu spatiul dintre cei doi sa fie marcat de un birou, in urmatoarele inrerviuri se accepta si fara. Distanta dintre specialist si subiect trebuie sa se incadreze in limitele standard si anume 1 -3 m . Spatiul in care se desfasoara interviul trebuie sa fie generos , subiectul sa nu aiba sentimentul de sufocare ( ideal este 6-9 m de aer pentru fiecare persoana aflata in camera respectiva). Incarcatura obiectelor in cabinetul psihologului este foarte importanta . Daca avem de-a face cu copii este bine ca obiectele din jur sa le aminteasca varsta , jucarii, desene, planse etc, la adulti cabinetul psihologic trebuie sa-l scoata din mediul profesional. In timpul interviului obiecte precum stampile, foi de semnat trebuie sa dispara din campul vizual al subiectului deoarece ii distrag atentia si-l fac sa se gandeasca daca la sfarsit va primi acea stampila, daca este apt- catalogare. Culoarea peretilor si a mobilierului nu are restrictie , insa trebuie tinut cont de dinamica culorilor si ce efecte provoaca ele. Clorile reci, spre ex. anuleaza dinamica gandirii si accentueaza depresia: ex. halele comuniste ce erau vopsite in verde inchis/profund. Astfel relatia culoare si intalarea stresului este unul din aspectele ce trebuie avute in vedere. 2) Elemente psihologice din campul relational o Contactul dintre specialist si subiect trebuie sa se constituie pe o atitudine naturala, normala, insotita de tact , subiectul nu trebuie sa simta niciodata in timpul interviului atacuri la imaginea de sine sau ciuntiri ale acesteia.Astfel se vor evita in timpul interviului subiecte legate de imaginea de sine , activitatea sexuala , nivelul si gradul de inteligenta , valorile si cultura subiectului. Aceste subiecte pot fi abordate insa nu prin intrebari directe , de genul: mi se pare ca esti imatur, deoarece determina o reactie defensiva din partea subiectului si atenteaza la imaginea lui de sine. Pentru a afla lucrurile dorite abordarea trebuie facuta indirect , subiectul neputandu-si da seama care este scopul real al intrebarii. o Imaginea de sine din perspectiva sociala- tindem sa facem comparatii intre subiect si alte persoane , subiectul o poate concepe ca pe un afront la imaginea de sine . o Aprtenenta grup- nu agresam direct subiectul ci agresam grupul, ii blamam grupul de aprtenenta . Prin adrersarea intrebarilor de acest tip trasam diferentele intre noi si subiect. o Viata sexuala este un alt aspect ce trebuie evitat prin adresare directa , deoarece taramul este foarte relativ, nu exista o legislatie despre viata sexuala ci este o intelegere intre parteneri. Dinamica sexuala este primul semn al depresiei.

17

o Este bine sa evitam discutiile despre ce inseamna placere , atractrie sau respingere , acestea sunt concepte polisemantice cu o mare incarcatura emotionala. Exista multe persoane intolerante la aceste subiecte, aceasta intoleranta are 2 cauze: manifestarea unei frustrari si/sau un fundament valoric cultural. o Valorile si cultura subiectului- trebuie evitata o abordare directa in adresarea intrebarilor din timpul interviului psihologic. Dinamica psihica nu este influentata de sistemele axiologice , de asemeni nici reprezentarile,afectivitatea, memoria sau motivatia nu sunt influentate de aceste sisteme axiologice. o Nivelul si gradul de inteligenta este un alt element ce nu trebuie abordat prin intrebari directe. Intrebarile de genul : ti-a fost greu in scoala? , ti s-a parut nu i-ai inteles pe toti in viata?--> sunt intrebari care vizeaza dinamica inteligentei. Concluzii: Este recomandat a se evita intrebarile directe , stricte deoarece pot da interviului un caracter de ancheta ce va conduce la raspunsuri formale , si nu de putine ori la denaturarea intentionala a mesajului de catre subiect. Astfel intrebarile nu trebuie sa fie frontale Carl Rogers : intrebarile trebuie sa fie ocolite si formulate in asa fel incat subiectul sa nu descifreze scopul intreprinderii noastre ci doar semnificatia acestora. Ex. : pentru a identifica cauzele insomniei nu trebuie sa-l intrebi daca poate sa doarma ci doar daca are un somn linistit. Toate aceste subiecte pe care incercam sa le evitam, prin adresarea de intrebari directe, vor fi aduse cu siguranta in discutie de catre subiect. In cazul in care nu le va deschide inseamna ca are o adaptare profesionala buna si eficienta( sistemul psihic uman are autoreglare ).

Observarea in psihodiagnosticul resurselor umane = este o contemplare sistematica a unui obiect , ce are ca scop identificarea unor particularitati sau a unor manifestari; este o activitate ce o conducem catre obiectivele dorite. D. p.d.v. al obiectului observat avem 2 forme de observare: 1. Directa = manifestarea unei constante perceptive dintre observator si observat. Prin aceasta observare constatam cum observatul actioneaza la locul de munca ce manifesta , ce conduite ii sunt specifice. 2. Indirecta = se urmareste identificarea unor trasaturi psihoprofesionale ce nu se exprima direct, nu sunt vizibile datorita naturii lor in conduita si comportamentul observatorului. Spre ex. : motivatia poate fi observata prin absenteism , prin performante, prin implicarea in procesul de munca, prin atitudine. Specific este faptul ca nu se intervine in nici un fel in manifestarea activitatii observatului ( doar atunci cind observam calitatile de natura cognitiv- mnezice).

18