UNIVERSTITATEA SPIRU HARET FACULTATAEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL CONSTANŢA SPECIALIZAREA: Contabilitate şi Informatică de Gestiune ANUL II ZI (2006 – 2007

) DICLIPLINA: Contabilitatea Societăţilor Comerciale Conducător de disciplină:Prof.univ.dr.Elena Iatan

I. Obiectivele disciplinei Disciplina oferă prin problematica abordată informaţii privind fuziunea, lichidarea, leasingul şi consolidarea conturilor. Este adresată studenţilor care au noţiuni privind bazele contabilităţii şi contabilitatea financiară. II. Conţinutul tematic al cursului 1. Fuziunea şi divizarea societăţilor comerciale. Considerente generale ale fuziunii şi divizării societăţilor comerciale Fuziunea este operaţiunea prin care două sau mai multe societăţi comerciale decid transmiterea patrimoniului la altă societate şi desfăşurarea comună a activităţii. „Fuziunea se face prin absorbirea unei societăţi de către o altă societate sau prin contopirea a două sau mai multe societăţi pentru a alcătui o societate nouă” (art. 238 al. (1) – Legea nr. 31/1990, republicată). Fuziunea reprezintă o modalitate juridică prin care se realizează regruparea întreprinderilor. Scopul fuziunii îl reprezintă dezvoltarea capacităţilor de producţie, de desfacere, dar şi îmbunătăţirea fluxului de trezorerie. Fuziunile au apărut în anii 1970 în ţările occidentale, ca urmare a mişcărilor de concentrare, de dezvoltare economică. Aceasta a permis întreprinderilor să-şi dezvolte capacităţile tehnice de care dispuneau, cu repercusiuni asupra diminuării costului de producţie. Prin reunire, întreprinderile au putut realiza investiţii noi, au putut să-şi dezvolte sectorul de cercetare-dezvoltare, permiţându-le să aibă un nivel al creşterii tehnologice faţă de potenţialii concurenţi şi, de asemeni, să capete poziţii strategice pe piaţa concurenţială. Fuziunea se realizează prin două modalităţi: • fuziunea prin absorbirea unei societăţi comerciale de către o altă societate comercială. Absorbţia presupune ca una din societăţi să subziste şi să absoarbă cealaltă societate. Astfel,

Soc. A + Soc. B = Soc. A

9

Absorbţia presupune:  pentru societatea A (absorbantă), operaţia reprezintă o creştere de capital ca aport în natură;  pentru societatea B (absorbită), operaţia reprezintă o lichidare, un partaj, prin care are loc atribuirea de titluri sau de părţi sociale create de societatea absorbantă. • fuziunea prin contopire (reunire). Reunirea (contopirea) reprezintă crearea unei societăţi noi din două sau mai multe societăţi vechi. Societăţile vechi reprezintă fie societăţi concurente care vor realiza o concentrare pe orizontală sau parteneri de afaceri (în cazul unei concentrări pe verticală). Astfel,

Soc. A + Soc. B = Soc. C
Reunirea (contopirea) se realizează astfel:  pentru societatea C (nou creată), va constitui un aport în natură;  pentru societăţile A şi B, societăţi vechi, operaţiunea va constitui o lichidare, titlurile (acţiunile sau părţile sociale) fiind atribuite vechilor societăţi. Şi în ţările occidentale, deşi o bună parte din vreme, fuziunile au adus soluţii favorabile, pentru o mare parte din întreprinderi, ulterior ele nu au mai fost categorisite ca fiind soluţii cu caracter universal. Aceasta a fost determinată de conjunctura tehnică şi tehnologică existentă pe piaţă, de faptul că se poate realiza o concentrare de mijloace necesare dezvoltării de activităţi, altfel decât prin realizarea de fuziuni. De aceea, operaţiunile de fuziune trebuie să răspundă unor cerinţe noi, ceea ce determină ca fuziunile să fie grupate în trei mari categorii1:  fuziuni-dezvoltare, realizate din raţiuni economice;  fuziuni-salvare, bazate pe motive juridice sau financiare;  fuziuni realizate din motive juridice cu caracter social. În condiţiile ţării noastre, foarte multe întreprinderi continuă lupta supravieţuirii, una dintre probleme fiind realizarea unui nivel de concentrare dar şi de specializare în domeniul producţiei sau al centralizării capitalului. Aceasta se poate realiza:  fie printr-o nouă concentrare sau specializare a producţiei cu fundament economic, comercial sau financiar (fuziune);

1

Niculae Feleagă, Ion Ionaşcu – Tratat de contabilitate financiară, vol. II,

Ed. Economică, 1998.

10

 fie prin divizarea fostelor întreprinderi industriale mari, înscrise într-un proces de redresare economico-financiară. Divizarea întreprinderilor sau scindarea reprezintă operaţia prin care se realizează transmiterea patrimoniului unei societăţi, la două sau mai multe societăţi existente sau societăţi noi. Astfel, divizarea poate fi: • prin absorbţie (o societate transferă mai multor societăţi patrimoniul); • divizare prin crearea de societăţi noi, prin care o societate realizează transferul patrimoniului către mai multe societăţi nou constituite. Potrivit art. 238 al. (2) din Legea nr. 31/1990, republicată: „Divizarea se face prin împărţirea întregului patrimoniu al unei societăţi care îşi încetează existenţa, între două sau mai multe societăţi existente sau care iau astfel fiinţă”. Cadrul juridic al operaţiunilor de fuziune şi divizare a societăţilor comerciale Cadrul juridic românesc privind operaţiunile de fuziune şi divizare este asigurat de prevederile Legii nr. 31/1990, republicată, legea societăţilor comerciale, capitolul II.- Fuziunea şi divizarea societăţilor. Aspectele care pot fi reţinute ca urmare a aplicării prevederilor Legii nr. 31/1990, republicată, pot fi: • fuziunea se face ca urmare a absorbţiei unei societăţi de către o altă societate sau prin contopirea a două sau mai multe societăţi, pentru a alcătui o societate nouă (art. 238 al. (1) – Legea nr. 31/1990, republicată); • fuziunea sau divizarea se poate face şi între societăţi de forme diferite (art. 238 al. (4) – Legea nr. 31/1990 republicată); • societăţile în lichidare pot fuziona sau se pot diviza numai dacă a început repartiţia între asociaţi a părţilor ce li s-ar cuveni din lichidare (art. 233 al. (5) – Legea nr. 31/1990); • fuziunea sau divizarea are ca efect dizolvarea, fără lichidare, a societăţii care îşi încetează existenţa şi transmiterea universală a patrimoniului său către societatea sau societăţile beneficiare, în starea în care se găseşte la data fuziunii sau divizării, în schimbul atribuirii de acţiuni sau de părţi sociale ale acestora către asociaţii societăţii care încetează sau în schimbul unei sume de bani, ce nu poate depăşi 10% din valoarea nominală a acţiunilor sau a părţilor sociale atribuite (art. 240 – Legea nr. 31/1990, republicată); • în baza hotărârii adunării generale a acţionarilor a fiecăreia dintre societăţile care participă la fuziune sau divizare, administratorii acestora întocmesc un proiect de fuziune sau divizare care va cuprinde (art. 24 – Legea nr. 31/1990 republicată): a) forma, denumirea şi sediul social al tuturor societăţilor participante la operaţiune; b) fundamentarea şi condiţiile fuziunii sau ale divizării; 11

c) d) e) f) g) h) i) •

stabilirea şi evaluarea activului şi pasivului, care se transmit societăţilor beneficiare; modalităţile de predare a acţiunilor sau a părţilor sociale şi data de la care acestea dau dreptul la dividende; raportul de schimb al acţiunilor sau al părţilor sociale şi, dacă este cazul, cuantumul sumei; cuantumul primei de fuziune sau de divizare; drepturile care se acordă obligatarilor şi orice alte avantaje speciale; data situaţiei financiare de fuziune/divizare, care va fi aceeaşi pentru toate societăţile participante; orice alte date care prezintă interes pentru operaţiune. Proiectul de fuziune sau de divizare, semnat de reprezentanţii societăţilor participante, se depune la oficiul registrului comerţului unde este înmatriculată fiecare societate, însoţit de o declaraţie a societăţii care încetează a exista în urma fuziunii sau divizării, despre modul cum a hotărât să stingă pasivul său (art. 242 al. (1) – Legea nr. 31/1990 republicată); Administratorii societăţilor care fuzionează sau se divid vor pune la dispoziţia asociaţilor/acţionarilor (art. 244 al. (1) – Legea nr. 31/1990, republicată):  proiectul de fuziune/divizare;  darea de seamă a administratorilor, în care se va preciza şi raportul de schimb al acţiunilor sau al părţilor sociale;  raportul cenzorilor şi, după caz, raportul auditorilor financiari;  raportul unuia sau mai multor experţi (persoane fizice sau juridice) desemnaţi de judecătorul delegat, asupra justeţei raportului de schimb al acţiunilor/părţilor sociale, în cazul societăţilor pe acţiuni, în comandită pe acţiuni sau cu răspundere limitată; pentru întocmirea raportului, fiecare dintre experţiare dreptul să obţină de la societăţil care fuzionează/se divid, toate documentele şi informaţiile necesare şi să efectueze verificările corespunzătoare.  evidenţa contractelor cu valoare de peste 100.000.000 lei, în curs de executare, şi repartizarea lor, în caz de divizare a societăţilor; În cazul fuziunii prin absorbţie, societatea absorbantă dobândeşte drepturile şi este ţinută de obligaţiile societăţii pe care o absoarbe, iar în cazul fuziunii prin contopire, drepturile şi obligaţiile societăţilor care îşi încetează existenţa trec asupra noii societăţi astfel înfiinţate (art. 250 – Legea nr. 31/1990, republicată). Societăţile care dobândesc bunuri prin efectul divizării răspund faţă de creditori pentru obligaţiile societăţii care şi-a încetat existenţa prin divizare, proporţional cu valoarea bunurilor dobândite, în afara cazurilor în care s-au stabilit alte proporţii (art.251 al (1)); Dacă nu se poate stabili societatea răspunzătoare pentru o obligaţie, societăţile care au dobândit bunuri prin divizare răspund solidar; 12

Aportul unei părţi din activul patrimoniului unei societăţi la una sau mai multe societăţi existente sau care iau astfel fiinţă, în schimbul acţiunilor sau părţilor sociale ce se atribuie asociaţilor acelei societăţi la societăţile beneficiare, este supus, în mod corespunzător, dispoziţiilor legale privind divizarea, dacă are loc prin desprindere, potrivit art. 238 al. (3), – Legea nr. 31/1990, republicată. În conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi ale Legii nr. 31/1990, republicată, fiecare societate comercială va întocmi situaţii financiare anuale, în care se va reflecta situaţia patrimonială înainte de fuziune, în baza căreia se stabileşte activul net al societăţii comerciale. Pentru stabilirea situaţiei reale a patrimoniului fiecărei societăţi comerciale, în baza prevederilor art. 8 al. (1) – Legea nr. 82/1991, republicată, şi al art. 9 – aceeaşi lege, societăţile comerciale care fuzionează au obligaţia să efectueze inventarierea generală a elementelor patrimoniale. Regulile fiscale ale operaţiilor de fuziune (cele privind impozitarea profitului) sunt stipulate în Legea nr. 571/2003 – Codul fiscal. • Societatea absorbită 1. In conformitate cu prevederile art.27 al.(4) din odul fiscal, veniturile provenite din transferul activelor (ct 7583 „Venituri din cedarea activelor şi alte operaţii de capital) sunt venituri neimpozabile. Cheltuielile privind activele cedate (ct. 6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital”) sunt cheltuieli nedeductibile. 2. Societatea absorbită trebuie să transmită societăţii absorbante valoarea fiscală a fiecărui element de activ şi de pasiv transferat. Amortizarea fiscală pentru orice activ se va determina în conformitate cu regulile prevăzute la art.24, carre s-ar fi aplicat de persoana care a transferat activul, dacă transferul nu ar fi avut loc. 3. In conformitate cu art.22 (al.5) din Codul fiscal „reducerea sau anularea oricărui provizion sau a rezervei care a fost anterior dedusă se include în veniturile impozabile, cu excepţia situaţiei în care societatea absorbantă preia provizionul sau rezerva respectivă”. Exemple de rezerve deduse anterior:  Rezerva legală 5% din profitul contabil brut pana ce acesta va atinge 20% din capitalul social vărsat;  Rezerve constituite ca urmare a aplicării facilităţii fiscale privind neimpunerea unei părţi din (profitul impozabil);  Rezerve din reevaluare. 4. In baza prevederilor art.34 (al.8) „persoanele juridice care încetează să exziste au obligaţia să depună declaraţia de impunere şi să plătească impozitul pe profit cu 10 zile înainte de data înregistrării încetării existenţei persoanei juridice la registrul comerţului. • Societatea absorbantă 13

nr. societatea absorbantă amortizează din punct de vedere fiscal. precum şi bunurile şi valorile deţinute cu orice titlu aparţinând altor persoane juridice sau fizice. In situaţia în care valoarea rezervei legale prevăzută la art. 4. diferenţa nu se tratează ca venit impozabil atata timp cat această rezervă se menţine la valoarea rezultată. Sicietatea absorbantă foloseşte la determinarea profitului impozabil valorile fiscale ale activelor şi pasivelor transmise de către societatea absorbită. în conformitate cu prevederile Legii nr. Inventarierea şi evaluarea elementelor de activ şi de pasiv ale societăţilor comerciale care fuzionează. 82/1991 – legea contabilităţii. valoarea valoarea fiscală a mijloacelor fixe amortizabile transferate de la societatea absorbită.(1). Dacă se preiau rezerve şi/sau provizioane de la societatea absorbită care au fost deductibile la determinarea profitului impozabil acestea urmează regimul stabilit la art. În baza prevederilor de mai sus. 1753/2004. Potrivit prevederilor art. depăşeşte o cincime din capitalul subscris şi vărsat al societăţii absorbante. Etapele ce trebuie respectate în cazul efectuării inventarierii: 14 .22 din Codul fiscal. precum şi retragerea sau excludrea unor asociaţi din cadrul societăţii comerciale şi tratamentul fiscal al acestora.P. rezultată în urma operaţiei de fiziune. lit (a) din Codul fiscal.2) din Codul fiscal.24 din odul fiscal. cantitativ-valoric sau numai valoric. aplicand regulile art.26 (al. 1376/2004. pierderea fiscală înregistrată de contribuabilii care îşi încetează existenţa prin divizare sau fuziune nu se recuperează de către contribuabilii nou înfiinţaţi sau de către cei care preiau patrimoniul societăţii. Valoarea corespunzătoare diminuării rezervei legale reprezintă venit impozabil. Scopul inventarierii este acela de a stabili situaţia reală a elementelor de activ şi de pasiv fiecărei unităţi şi cuprinde toate elementele patrimoniale. după caz. Etapele metodologice ale fuziunii A. 22 al. dizolvare şi lichidare a societăţilor comerciale. 2. absorbţie după caz. 3. în baza prevederilor Ordinului Ministerului Finanţelor Publice nr. reconstituirea ulterioară a rezervei nefiind deductibilă la determinarea profitului impozabil. republicată şi cu normele privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi de pasiv.1. Norme metodologice privind reflectarea în contabilitate a principalelor operaţiuni de divizare. inventarierea elementelor de activ şi de pasiv reprezintă ansamblul de operaţii prin care se constată existenţa tuturor elementelor respective.F. aprobate prin Ordinul M. la data la care aceasta se efectuează. Operaţiunile care se efectuează cu ocazia fuziunii prin absorbţie. 1.

precum şi pentru creanţele şi obligaţiile incerte sau în litigiu. adaptate specificului de activităţi. • pentru bunurile depreciate inutilizabile sau deteriorate. • bunurile depreciate vor fi evaluate la valoarea de utilitate în funcţie de poziţia acestora în unitatea patrimonială dar şi pe piaţă. 1753/2004. 82/1991 republicată. fără mişcare sau greu vandabile. Răspunderea pentru buna organizare a lucrărilor de inventariere revine. Cea care răspunde de efectuarea tuturor lucrărilor de inventariere este comisia de inventariere din care fac parte persoane cu pregătire tehnico-economică. care să asigure o inventariere corectă şi la timp. • ţinerea evidenţei tehnico-operative la zi şi a celei contabile şi efectuarea confruntării datelor din aceste evidenţe. potrivit prevederilor Legii nr.  efectuarea faptică a inventarierii. Inventarierea presupune nu numai inventarierea bunurilor materiale. • disponibilităţile în lei şi valută. ci a tuturor conturilor din balanţă. • acolo unde se execută imobilizări corporale cu forţe proprii. Astfel se inventariază: • evaluarea creanţelor şi a datoriilor se face la valoarea probabilă de încasare sau de plată. stabilită în funcţie de valoarea probabilă de încasat sau de plată. • dotarea tehnică şi cu formulare necesare lucrărilor. • creanţele. organizarea inventarierii în conformitate cu prevederile Legii nr. • asigurarea persoanelor competente la identificarea bunurilor.  pregătirea condiţiilor necesare efectuării inventarierii. disponibilităţile în devize vor fi evaluate la cursul în vigoare din ultima zi a exerciţiului financiar. Asigurarea condiţiilor necesare efectuării inventarierii revine administratorilor care iau măsuri prin: • organizarea depozitării valorilor materiale şi gruparea acestora pe sortotipuridimensiuni. abandonate sau sistate. • participarea întregii comisii la inventariere. altei persoane care are obligaţia gestionării elementelor de activ şi de pasiv şi care elaborează şi transmit comisiilor de inventariere instrucţiuni scrise. care vor semna listele de inventariere. administratorului. • asigurarea personalului necesar efectuării acestor operaţii. • dotarea gestiunilor cu cele necesare asigurării securităţii acestora. datoriile. se întocmesc liste de inventariere separate. în listele de inventariere vor fi incluse cheltuielile de deviz (potrivit normelor de deviz). 15 . • creanţele şi datoriile incerte sau în litigiu vor fi evaluate la valoarea de utilitate. 82/1991 – republicată şi ale Ordinului Ministrului Finanţelor Publice nr. ordonatorului de credite. comenzi în curs.

• titlurile imobilizate vor fi evaluate la valoarea de utilitate. spre prelucrare) vor fi inventariate şi înscrise în liste separate. • bunurile care aparţin altor unităţi (închiriate. • concluzii şi propuneri privind cauzele plusurilor. etc. cheltuielile de transport. depozitarea. data actului de numire a comisiei. leasing. se verifică realitatea soldurilor conturilor respective. Valoarea de înlocuire. 2.A.F. elementele: • data întocmirii. necorporale şi corporale bunuri vor fi evaluate la valoarea actuală stabilită în funcţie de utilitatea sa şi preţul pieţei. În cazul constatării unor lipsuri în gestiune. fără mişcare. prenumele comisiei de inventariere. aprovizionare.E. ale lipsurilor constatate. • pentru toate celelalte elemente.imobilizările. Procesul-verbal de inventariere trebuie să conţină. • numărul. asigurarea integrităţii bunurilor din gestiune etc.P. alte cheltuieli accesorii necesare punerii în stare de utilitate sau pentru intrarea în gestiune a bunului respectiv. • constatări privind păstrarea. custodie. de activ şi de pasiv. imputabile. cu respectarea reglementărilor legale. reprezintă costul de achiziţie al bunului respectiv la data constatării pagubei şi va cuprinde preţul de cumpărare practicat pe piaţă. • data începerii şi terminării operaţiuni de inventariere. la care se adaugă taxele nerecuperabile. În baza prevederilor art. (11) – Legea contabilităţii. în principal.. vânzare în consignaţie. • gestiunile inventariate. administratorului unităţii patrimoniale.S. 26 al. Rezultatele inventarierii trebuie înregistrate în evidenţa tehnico-operativă şi în contabilitate.  valorificarea rezultatelor inventarierii prin consemnarea acestora într-un proces-verbal de inventariere. iar cele de plasament la valoarea reală. • bunurile depreciate. întocmirea situaţiilor financiare anuale trebuie să fie precedată de inventarierea generală a elementelor de activ şi de pasiv şi a celorlalte bunuri şi valori aflate în gestiune şi administrare. greu vandabile. aprobate prin Ordinul Ministerului 16 • .E. potrivit normelor emise de M.. în termen de cel mult 5 zile de la data terminării operaţiunilor de inventariere. a) Întocmirea situaţiilor financiare de către societatea comercială care urmează să fuzioneze şi care aplică Reglementările contabile armonizate cu Direcţia a IV-a a C. administratorii vor dispune măsuri pentru imputarea acestora la valoarea lor de înlocuire. în contextul normelor amintite. şi cu Standardele Internaţionale de C. inclusiv TVA. • numele. care va decide împreună cu şeful compartimentului financiar-contabil şi juridic asupra soluţionării celor propuse. Propunerile cuprinse în procesul-verbal al comisiei de inventariere vor fi prezentate în termen de 3 zile de la data încheierii operaţiunilor de inventariere.

III din reglementările respective.  metoda bazată pe fluxul financiar sau cash-flow-ul. Evaluarea globală a societăţilor.1752/2005. Raportul de schimb se va determina pe baza acestei valori. Determinarea aportului net.117. pentru a acoperi capitalul societăţii comerciale absorbite. valoarea de randament. Astfel. În cadrul acestei operaţiuni se efectuează:  determinarea valorii contabile a acţiunilor sau a părţilor sociale ale societăţilor comerciale care fuzionează: VC = A. Recunoaşterea caştigurilor şi a pierderilor aferente perioadelor anterioare va fi reflectată în ct 117”” cu identificarea pe exerciţii financiare. Determinarea raportului de schimb al acţiunilor sau al părţilor sociale. AN – aport net 17 . Pe baza bilanţului contabil întocmit înainte de începerea operaţiei de fuziune se determină activul contabil. Această recunoaştere se va realiza prin conturile 6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital” şi 7583 „Venituri din idarea activelor şi alte operaţii de capital” şi respectiv ct. b) Întocmirea situaţiilor financiare de către societatea comercială care urmează să fuzioneze şi care aplică Reglementările contabile aprobate prin Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. diferenţele vor fi recunoscute ca elemente de caştiguri sau pierderi din fuziune. în vederea respectării unuia dintre principiile contabilităţii „Principiul independenţei exerciţiului 4.121 „”şi ct. În cazul utilizării metodei patrimoniale de evaluare globală a societăţii.N . la societatea absorbită sau intrată în contopire. valoarea activului net contabil va fi egală cu valoarea aprotului net.  metoda bursieră. . pe formatul prevăzut în reglementările respective.94/2001. unde: Numar actiuni . Metodele ce pot fi utilizate în evaluarea societăţilor intrate în fuziune pot fi:  metoda patrimonială sau metoda activului net. diferenţa este recunoscută ca profit şi invers.  metode mixte. dacă valoarea aportului net este > decat activul net contabil. pe formatul prevăzut la capi. Dacă cele două valori nu vir fi egale. diferenţa este recunoscută ca pierdere. valoarea de supraprofit). Valoarea globală a societăţii determinată printr-o metodă de mai sus reprezintă valoarea aportului net de fuziune al fiecărei societăţi intrate în fuziune.  metoda bazată pe rezultate (valoarea de rentabilitate. Activ net contabil = Total active – Total datorii 3.Finanţelor Publice nr. parti sociale VC – valoarea contabilă.

republicată.e) din Legea nr. b) majorarea capitalului social la societatea comercială care absoarbe. prin înmulţirea numărului de acţiuni /părţi sociale care trebuie emise de societatea comercială care absoarbe cu valoarea nominală a unei acţiuni sau părţi sociale de la această societate comercială. − m in ala / actiune . Determinarea numărului de acţiuni sau de părţi sociale de emis pentru remunerarea aportului net de fuziune. 2. 1. constituirea noii societăţi comerciale pe baza activului net al societăţilor comerciale care fuzionează şi determinarea numărului de acţiuni. evaluarea. inventarierea. Metodele de contabilizare în cazul fuziunii societăţilor comerciale 18 . =ValoareaC o −ValoareaN o ntabila / actiune .31/1990. aprobat de experţi conform prevederilor art. c) determinarea primei de fuziune: Pri m a de fuziune .244 alin (1) lit. prin respectarea valorii contabile a unei acţiuni ori părţi sociale a societăţii absorbite la valoarea contabilă a unei acţiuni sau părţi sociale a societăţii absorbante. întocmirea situaţiilor financiare de fuziune şi determinarea activului net (după metodologia stabilită anterior). a) determinarea numărului de acţiuni sau de părţi sociale ce trebuie emise de societatea comercială care absoarbe. Operaţiunile care se efectuează în cazul fuziunii prin contopire. reflectarea în contabilitatea societăţii comerciale nou înfiinţate a capitalurilor aportate. iar acţiunile sau părţile sociale vor fi înlocuite cu acţiuni sau părţi sociale ale noii societăţi comerciale. 3. parte sociala Societăţile comerciale absorbite se dizolvă şi îşi pierd personalitatea juridică. reflectarea în contabilitatea societăţilor comerciale care s-au dizolvat a elementelor de activ şi pasiv transmise noii societăţi comerciale. 4. prin raportarea activului net la valoarea nominală a unei acţiuni sau a unei părţi sociale. parte sociala . fie prin raportarea capitalului propriu (activului net) al societăţii comerciale absorbite la valoarea contabilă a unei acţiuni sau părţi sociale a societăţii comerciale absorbante fie prin înmulţirea numărului de acţiuni/părţi sociale ale societăţii comerciale absorbite cu raportul de schimb. 5. Evidenţierea în contabilitatea societăţilor a operaţiunilor efectuate cu ocazua fuziunii B. stabilirea raportului de schimb al acţiunilor sau părţilor sociale. 6. a drepturilor şi obligaţiilor societăţilor comerciale care îşi încetează existenţa.

potrivit bilanţurilor celor două societăţi comerciale care fuzinează în baza datelor din contabilitate. Formatul de bilanţ este cel prevăzut în reglementările contabile aprobate prin O. Inventarierea şi evaluarea elementelor de activ şi pasiv ale societăţilor comerciale car fuzionează (A şi B): Reevaluarea imobilizărilor corporale ale societăţii A (pe baza evaluării efectuate) de evaluatori autorizaţi. respectiv Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr.1752/17 noiembrie 2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. înregistrand un plus de 500.F. în mii lei: 212 = 105 500.000 2. puse de acord cu prevederile Ordinului Ministerului Finanţelor Publice nr. societatea „A” absorbantă şi „B” absorbită.1376/2004. 1. Situaţia cheltuielilor de activ şi de pasiv.000 lei). 1.000 lei (valoarea justă fiind de 950. Aplicaţia practică nr.M. Cazul când două societăţi comerciale fuzionează.P. Regularizarea diferenţelor din reevaluarea la societatea „A”. puse de acord cu rezultatele inventarierii. nr.1752/2005.000 lei faţă de valoarea contabilă netă de 450.Metoda rezultatului (evaluarea globală a societăţilor) Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor în cazul fuziunii prin absorbţie Aplicaţiile practice prezentate au la bază cadrul legislativ privind reflectarea în contabilitate a operaţiunilor de fuziune. care nu au nici un fel de participaţie la capital una faţă de cealaltă.lei 19 . al Societăţii A . se prezintă astfel: BILANŢ PRESCURTAT la data de ………….

Casa şi conturi la bănci (5121) ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL (rd.04 +12-17) CAPITAL ŞI REZERVE I. 02 .500) IV. J.105) IV.lei Sold 275.000) ACTIVE IMOBILIZATE-TOTAL (rd.066.20 la 22) din care: .066.000 – 285. Rezerve (ct. Capital (rd.066. rd.32+33) Nr.000 300. F.Denumirea elementului A. D.000 1. 08 09 10 11 12 13 19 20 24 25 32 34 45. Imobilizări corporale (CT. ACTIVE IMOBILIZATE II.000 20 . Rezerve din reevaluare (ct. ACTIVE IMOBILIZATE II.106) CAPITALURI PROPRII-TOTAL (rd.000 950.000 300. rd.000 BILANŢ PRESCURTAT la data de ………….411-491) (330. 02 04 05 06 Sold 950.101) (300 mii acţiuni x 1 leu/ acţiune III. C.235.05 la 08) CHELTUIELI IN AVANS (ct. 212-2812) (1. E. al Societăţii B Denumirea elementului A.401) ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE NETE (rd.000 210.500 B. Stocuri (ct 371) II.000 266.19+23+24+25-26+27-28+29-30-31) CAPITALURU-TOTAL (rd.000 – 225.500 116. Imobilizări corporale (CT.471) DTORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE INTR-O PERIOADĂ DE PANĂ LA UN AN (ct.000 500.000 321. 212-2812) (500.000) Nr. Creanţe (Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă > 1 an trebuie prezentate separat pentru fiecare element) (ct.500 460.09 + 10 – 11 – 18) TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd.capital subscris vărsat (ct.000 1.000 – 8.000 1.000 576.01 la 03) ACTIVE CIRCULANTE I.

05 la 08) CHELTUIELI IN AVANS (ct.700 210.000 lei Aport net = Activ net contabil • Societatea „B” Activ net contabil = 584. Stocuri (ct 301) II.900+170. F. ACTIVE IMOBILIZATE-TOTAL (rd.471) DTORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE INTR-O PERIOADĂ DE PANĂ LA UN AN (ct.419) ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE NETE (rd. Determinarea raportului de schimb al acţiunilor.000 lei fata de activul net contabil.900 403.900 lei 4.01 la 03) ACTIVE CIRCULANTE I.900 403. • Societatea „A” Activ net contabil rezultat in urma evaluarii = 1. valoarea globala a societatii „B” inregistra o crestere de 170.100) IV.20 la 22) din care: .500 – 460. Evaluarea globală a societăţilor A si B In urma evaluarii.526.900 lei Aport net = 403.066.000 228.1061+ 1068) 28900+200000 CAPITALURI PROPRII-TOTAL (rd.400 = 403. E.1012) (175 mii acţiuni x 1 leu/ acţiune IV.600 08 09 10 11 12 13 19 20 25 32 34 8.B.900 175.capital subscris vărsat (ct. D.411-491) (252. Casa şi conturi la bănci (5121) ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL (rd. Rezerve (ct.000 309.500 = 1.000 90.000 175. C.000 = 573.300 180. J.09 + 10 – 11 – 18) TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd.900 403.19+23+24+25-26+27-28+29-30-31) CAPITALURU-TOTAL (rd.300-180.700 – 42.32+33) 04 05 06 275. Creanţe (Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă > 1 an trebuie prezentate separat pentru fiecare element) (ct. Capital (rd.04 +12-17) CAPITAL ŞI REZERVE I.900 3. pentru a acoperi aportul societatii absorbite Determinarea valorii contabile a actiunilor celor doua societati Aport net 21 .400 128.

6.V.C.300 212 275.Aportul net al societatii B este de 573. in urma fuziunii 175.900 lei .300 b) scoaterea din evidenta a elementelor de activ transferate: 6583 = % 584.9229 VA 3. VB 3.M.900 lei – 175.2794 lei/actiune • Determinarea cresterii capitalului social la societatea „A” (numar actiuni ce trebuie emise de societatea „A” x valoarea nominala a unei actiuni de la aceeasi societate comercial) 175 mii actiuni x 1 leu/actiune = 175. actiuni ale societatii absorbite (B) x Rs = 175 mii actiuni x 0.000 lei Actionarii societatii „B” vor primi.000 lei capital social • Calcularea primei de fuziune (Valoarea contabila a actiunii – valoarea nominala a acestora) 573.000 22 .175.5533 lei Societatea „B”: 573.V. = Numar actiuni Societatea „A” : 1.000 actiuni a 1 leu valoarea nominala/actiune.00 lei : 300 mii actiuni = 3.2794 lei • Determinarea raportului de schimb al actiunilor raportand valoarea contabila a unei actiuni de la societatea absorbita la valoarea contabila a unei actiuni a societatii absorbante.2794 573900 = Nr.C.900 lei prima de fuziune sau (valoarea contabila a actiunii – valoarea nominala – valoarea rezervelor) = 573.900 lei. = ≈ 175 mii . Reflectarea in contabilitatea societatilor a operatiunilor efectuate cu ocazia fuziunii (La societatea B – absorbita) a) reflectarea valorii activului transferat (active total plus cresterea de valoare rezultata in urma evaluarii globale) 461 = 7583 754.M.900 lei = 170.066. Determinarea numarului de actiuni de emis de catre societatea „A” Aport net al societăţilor comerciale absorbite = Sau VMCA = 3.9229 . este de 3.000 lei – 228.900 lei : 175 mii actiuni = 3.2794 Rs= = =0.5533 5.000 = 398.

500 419 180.900 1068 200.300 d) transmiterea elementelor de pasiv: 419 = 461 180.000 c) preluarea elementelor de pasiv de la soecietatea „B”: 456 = 419 180.000 301 90.700 411 252.300 207 170.900 (La societatea A – absorbanta) a) inregistrarea majorarii capitalului social si a primei de fuziune 456 = % 573.000 212 275.000 121 170.400 491 42.100 23 .000 212 275.000 1042 398.000 c) inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli: 7583 = 121 754.300 121 = 6583 584.700 411 210.600 5121 8.000 1061 28.900 1012 175.000 e) regularizarea conturilor 456 si 461: 456 = 461 573.400 sau 456 = % 222.600 5121 8.400 207 170.000 301 90.900 1012 175.900 b) preluarea elementelor de activ de la societatea „B”: % = 456 754.400 % = 456 573.700 5121 8.000 sau % = 456 796.700 411 210.301 90.

republicată. din punct de vedere juridic. încasarea tuturor creanţelor. • hotărârea tribunalului. • imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societăţii sau realizarea acestuia. precum neînţelegerile grave dintre asociaţi. calitatea de persoană juridică continuă să existe. pentru anumite forme juridice de societăţi comerciale. Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor de lichidare a societăţii comerciale Indiferent de cauzele lichidării. Se va intocmi bilantul de societate „A” dupa fuziunea cu societatea „B” DIZOLVAREA ŞI LICHIDAREA SOCIETĂŢILOR COMERCIALE Considerente generale privind dizolvarea şi lichidarea societăţilor comerciale Lichidarea unei societăţi comerciale este o activitate complexă care presupune un ansamblu de operaţiuni în curs de desfăşurare. lichidarea unei societăţi comerciale presupune o succesiune de operaţii care vor fi înregistrate în contabilitate.d) inregistrarea rezervelor deduse fiscal in conditiile in care sunt mentinute in contabilitatea societatii absorbante. dar numai în scopul lichidării definitive a societăţii comerciale ca entitate juridică. În cazul lichidării. Aceste operaţii vor fi 24 . Alături de cazurile generale amintite mai sus. este reglementată de Legea nr. 31/1990. la cererea oricărui asociat. cu modificările şi completările ulterioare. pentru motive temeinice. Societatea se poate dizolva prin: • trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii.900 1042/analitic distinct = 1068 200. există şi cazuri specifice de dizolvare. • alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv al societăţii. • hotărârea adunării generale. Dizolvarea societăţilor comerciale. transformarea în bani a averii acesteia.000 7. • declararea nulităţii societăţii. dupa ce a fost inregistrata fuziunea la Oficiul Registrului Comertului: 1042/analitic distinct = 1061 28. Cauzele lichidării unei societăţi comerciale pot fi multiple. plata datoriilor existente şi repartizarea activului net între asociaţi. care împiedică funcţionarea societăţii. • falimentul societăţii. de la data declarării dizolvării societăţii.

000 până la un an (401) 6. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 1. în contul 121 „Profit şi pierdere”.000 (781 x 10. în situaţia în care se obţine profit din lichidare I.000 5.010.000-200. Capitaluri proprii 9. Creanţe (4111+4118-491) 3. va trebui să calculeze. respectiv fuziunea.000.000.reflectate în contabilitatea societăţii comerciale ca în situaţia continuităţii activităţii acesteia. care este supusă procesului de lichidare.000 lei) 9.000 25 . Determinarea activului net are la bază aceleaşi reguli întâlnite şi explicate în capitolul 1 al lucrării. Rezerve (1061) 1. Lichidarea unei societăţi comerciale. Situaţia patrimoniului. Active circulante nete. vânzările de imobilizări corporale vor fi tratate în contabilitate ca fiind operaţii din exploatare la fel şi vânzările de mărfuri. să reţină. va determina rezultatul lichidării.200.000 10.000. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de 6. Conturi la bănci (5121) 1. impozit pe dividende). Stocuri (301-391) 2. respectiv datorii 350.000 curente nete (2+3+4-5) 7.000.000-200.300.800. conform bilanţului contabil de începere a lichidării.000. se prezintă astfel: Bilanţ societatea „X” Valoare netă 1.000.000+1.000 (151) 8. Din punct de vedere al fiscalităţii. Spre exemplu. Reflectarea veniturilor şi a cheltuielilor aferente procesului de lichidare.000 (3.000) 2. Imobilizări corporale (213-281) 10.750. Cazuri de reflectare în contabilitate a operaţiunilor de lichidare soluţionate în conformitate cu prevederile normelor reglementare din ţara noastră A.000) 4. se va reflecta legătura din societatea comercială care se află în lichidare şi acţionarii sau asociaţii acesteia.810. hotărâtă de adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor. să verse către bugete diferite impozite şi taxe datorate (impozit pe profit.340. Capital subscris vărsat (1012) 7.000 (12.000) 3.000 (2. orice societate comercială.000-2. Prin intermediul contului 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”.200.

000. în procent de 5%.000 „Instalaţii 281 2.685.000 lei.500.000 „Venituri din vânzarea „Profit şi activelor şi alte operaţii de pierdere” capital” 26 .000 lei). „Amortizări privind mijloace de imobilizările corporale” transport.000.185.000 animale şi „Cheltuieli privind activele plantaţii” cedate şi alte operaţii de capital” • închiderea conturilor de venituri şi de cheltuieli: 7583 = 121 11.II.000 „TVA colectată” • încasarea contravalorii mijloacelor fixe vândute: 5121 = 462 13.685.000 faţă de 2.  se acordă sconturi pentru încasarea la timp a clienţilor.  se primesc sconturi de la furnizori pentru achitarea acestora înainte de termen. Lichidatorul a efectuat următoarele operaţiuni de lichidare a societăţii comerciale:  imobilizările corporale au fost vândute cu 11.000 faţă de valoarea rămasă neamortizată de 10.000 lei.000. 6583 10.800.  cheltuielile efectuate cu ocazia lichidării societăţii sunt de 800.500.500.000 tehnice.000 diverşi” „Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital” 4427 2. III.000 „Debitori 7583 11. în procent de 10%.000 „Conturi la bănci în „Creditori diverşi” lei” • scăderea din gestiune a mijloacelor fixe vândute: % = 213 12.000. a) valorificarea mijloacelor fixe: • vânzarea mijloacelor fixe: 461 = % 13.  stocurile (materiile prime) au fost vândute cu 1. Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor de lichidare.  se încasează ½ din valoarea clienţilor incerţi (500.000.000 lei.

000 „Provizioane pentru „Venituri din deprecierea materiilor provizioane pentru prime” deprecierea activelor circulante” • încasarea contravalorii materiilor prime vândute: 5121 = 4111 2.000 pierdere” „Venituri din vânzarea mărfurilor” 7814 200.000 „Clienţi” 707 1.000 „Cheltuieli privind mărfurile” „Mărfuri” • anularea provizionului constituit: 391 = 7814 200.000 b) vânzarea stocurilor (a materiilor prime): 4111 = % 2.000 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 4427 342.000 „Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante” 27 • .800.800.000 „Profit şi 707 1.142.200.000 „TVA colectată” • trecerea materiilor prime la categoria mărfuri pentru a fi vândute şi descărcarea de gestiune a acestora: 371 = 301 2.142.000.000.121 „Profit şi pierdere” = 6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital” 10.200.000 „Mărfuri” „Materii prime” 607 = 371 2.000 „Conturi la bănci în „Clienţi” lei” închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli: % = 121 2.

000 500.850.000 „Profit şi „Cheltuieli privind pierdere” mărfurile” c) încasarea creanţelor: • încasarea parţială (1/2) din valoarea clienţilor incerţi: 5121 = 4118 500.000 650.000 d) plata datoriilor: • se înregistrează scontul primit de la furnizori: 401 = 767 675.000 „Pierderi din „Clienţi incerţi sau în creanţe şi debitori litigiu” diverşi” • anularea provizionului: 491 = 7814 200.000 150.000 „Conturi la bănci în „Clienţi incerţi sau în lei” litigiu” • trecerea pe cheltuieli a clienţilor incerţi: 654 = 4118 500.000 „Provizioane pentru „Venituri din deprecierea creanţelor provizioane pentru – clienţi” deprecierea activelor circulante” încasarea clienţilor cerţi: 5121 = 4111 „Conturi la bănci în lei” „Clienţi” • se acordă sconturi: 667 = 4111 „Cheltuieli privind sconturile „Clienţi” acordate” • închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli: 7814 = 121 „Venituri din provizioane pentru „Profit şi deprecierea activelor circulante” pierdere” 121 „Profit şi pierdere” = % 654 „Pierderi din creanţe şi debitori diverşi” 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate” • 2.000 28 .200.000 150.121 = 607 2.000 200.

065.527.340.000 1.250 29 .340.000 2.000 516.000 675.000 800.527.000 2.000 • se achită furnizorii: 401 = 5121 „Furnizori” „Conturi la bănci în lei” • se închide contul de venituri: 767 = 121 „Venituri din sconturi obţinute” „Profit şi pierdere” e) se înregistrează cheltuielile de lichidare: • cheltuielile efectuate cu ocazia lichidării: 628 = 5121 „Alte cheltuieli cu serviciile „Conturi la executate bănci de terţi” în lei” • se închide contul de cheltuieli: 121 = 628 „Profit şi „Alte cheltuieli cu serviciile pierdere” executate de terţi” f) se anulează provizionul pentru riscuri şi cheltuieli: 151 = 7812 „Provizioane pentru „Venituri din riscuri şi cheltuieli” provizioane pentru riscuri şi cheltuieli” • se închide contul de venituri: 7812 = 121 „Venituri din provizioane „Profit şi pentru riscuri şi cheltuieli” pierdere” g) se procedează la regularizarea TVA: • TVA de plată: 4427 = 4423 „TVA colectată” „TVA de plată” • se achită TVA: 4423 = 5121 „TVA de plată” „Conturi la bănci în lei” h) impozitul pe profitul din lichidare: 691 = 4411 (2.075.„Furnizori” „Venituri din sconturi obţinute” 6.250 516.000 1.000 x 25%) „Impozitul pe profit” închiderea contului de cheltuieli: 121 = 691 „Profit şi „Cheltuieli cu impozitul • 800.

000 650.918.000 2.715.000 2.200.000 800.000 30 .000 S.000 20. Conturi la bănci în lei (5121) 2.000 13.750 VI.750 7.500.750 5121 1. Situaţia conturilor 121 şi 5121 înainte de efectuarea partajului: D 121 10.000 2.D.685.000 516.pierdere” pe profit” • virarea impozitului pe profit: 4411 = 5121 „Impozitul pe „Conturi la bănci în profit” lei” 516.000.477.750 S.810. C 11.558.000.250 10.850.548. Capital subscris vărsat (1012) 3.548. Rezerve legale (1061) 4.000 500.300. Înregistrări contabile privind operaţiunile de partaj la asociaţi sau acţionari.166.000 1.200.000 15.558.250 1.000 675.000 2.000 200.075.142.340. Bilanţul contabil înainte de efectuarea partajului: 1.000 516.810.250 IV.527. a) Restituirea capitalului social: 1012 = 456 7.000 800.000 C 6.000 2. Rezultatul exerciţiului financiar (SC 121) (profit din lichidare) 10.C.000 1.000 1. D V.250 14.250 9.

448.810.200.750 – 122.437 456 = 446 122.548.000+1.200.437 „Alte impozite.548.313 „Decontări cu „Conturi la bănci în acţionarii/asociaţii lei” 31 .000 x 25%): 456 = 4411 300. taxe şi „Conturi la bănci vărsăminte asimilate” în lei” f) Plata dividendelor din rezervele legale şi din lichidare (2.437 „Decontări cu „Alte impozite.„Capital subscris vărsat” 456 7.750)x 5% = 122.437) 456 = 5121 2. taxe acţionarii/asociaţii şi vărsăminte privind capitalul” asimilate” „Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul” = 5121 „Conturi la bănci în lei” e) Virarea impozitului pe dividende: 446 = 5121 122.000 „Impozitul pe „Conturi la bănci în lei” profit” c) Decontarea profitului din lichidare: 121 = 456 1.000 „Decontări cu „Impozitul pe profit” acţionarii/asociaţii privind capitalul” 4411 = 5121 300.000 „Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul” b) Decontarea rezervelor legale: 1061 = 456 1.750 „Profit şi „Decontări cu pierdere” acţionarii/asociaţii privind capitalul” d) Determinarea şi reţinerea impozitului pe dividende aferent rezervelor legale şi profitului din lichidare: (900.326.000 „Rezerve „Decontări cu legale” acţionarii/asociaţii privind capitalul” Determinarea impozitului pe profit aferent rezervelor legale (1.

întâlnindu-se sub diferite forme: grupări industriale. asupra cărora se exercită un control.000 1.000 300. Apariţia grupurilor de societăţi este strâns legată de strategia de dezvoltare a acestora. D 456 7. Grupurile s-au constituit nu numai la nivelul întreprinderilor mari ci şi la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii.326. Situaţia conturilor 456 şi 5121 după efectuarea partajului.810.558.privind capitalul” VII.750 3.558.558.000 1. legate între ele prin participaţiile la capital sau prin alte 32 .750 5121 10. • pe verticală (integrarea fazelor procesului de producţie.558. Scopul poate fi diversificarea activităţilor pentru a putea face faţă pieţei concurenţiale.313 10. Grupul de societăţi reprezintă un ansamblu de societăţi independente din punct de vedere juridic. etc.750 D 10.000 122. referitoare la o categorie de produse anume). ale activităţilor comerciale. financiare. realizându-se fie: • pe orizontală (integrarea unor activităţi diverse.810. utilizarea mai eficientă a resurselor materiale şi umane de care dispune. complementare sau similare).. comerciale. bancare.200.750 C 7. Grupul de societăţi şi reprezentarea sa contabilă Grupul reprezintă un ansamblu de societăţi format din societăţi careconsolidează personalitatea juridică consolidantă şi filialele acesteia. Grupurile de societăţi s-au dezvoltat tot mai mult în lumea afacerilor.750 10.000 122.558.810. etc.000 300.548.326.750 C 7.437 2.437 2. în vederea maximizării profitului. Considerente generale privind consolidarea conturilor. direct sau indirect.313 10.

3.). dacă procentajul este inferior:  procentajul de 40% pentru societăţi dependente. legături care conduc la controlul activităţii de către una dintre ele – societatea mamă – (este cazul legăturilor contractuale importante pe termen lung). F3 nu poate fi controlată deoarece 10% < 20%. F1 65% 25% HOLDING 10% F3 Fig. etc. Societatea – mamă este o societate tip holding. • filialele sunt societăţi aflate sub sontrolul altei societăţi (societatea mamă). Consolidarea conturilor reprezintă operaţiunea prin care se realizează centralizarea documentelor de sinteză ale societăţilor din cadrul grupului.nr. Formarea grupurilor de întreprinderi este legată de formele de participare la constituirea capitalului.3. În cazul în care controlul este realizat printr-un lanţ unic de participare. în funcţie de legăturile care se crează. Societăţile din cadrul grupului. legate între ele prin participarea la constituirea capitalului sau alte forme de subordonare (cele contractuale.1. financiare. sunt: • societatea – mamă (numită şi “şef de grup”) este cea care se află în familia grupului. F2 este o societate asociată deoarece 40% > 25% > 20%. de subordonare. în care acesta deţine în mod direct sau indirect o parte de capital.forme. F1 în cazul nostru este dependentă de societatea – mamă (65% > 40%).1. acest lanţ este presupus a fi rupt. Tipurile de legături care asigură controlul în practica de consolidare. Procentajul de control şi procentajul de interes În general procentajul de control se determină prin însumarea procentajelor de control ale tuturor societăţilor grupului care posedă titluri de participaţie ale societăţii controlate. pot fi: • Legături directe – se realizează prin aceea că o societate – mamă (holding). independente juridic. care deţine controlul şi care are una sau mai multe filiale. participă la formarea capitalului altei societăţi (fiică) – (fig.). El determină natura legăturilor de dependenţă între o societate şi alta. 33 F2 F = filiale legate de holding .  procentajul de 20% pentru societăţi asociate.

În schimb. prin intermediul F1 şi F3. în proporţie de 50%.2. F3 neputând fi controlată. În cazul acesta. 55% 85% HOLDING 15% Fig.3. participarea la F3 cu 15% întrerupe lanţul de control deoarece 15% < 20%.2) F1 75% HOLDING 15% Fig.).3.3. acestea participă la rândul lor şi ele la mărirea capitalurilor societăţii – mamă (fig.nr.). ale societăţii – mamă.4. Există şi alte tipuri de legături indirecte. • Legăturile reciproce sunt determinate de faptul că în timp ce societatea – mamă participă la formarea capitalurilor societăţii – fiice.3. Nu în aceeaşi situaţie se află F4 deoarece lanţul de control dintre societatea – mamă şi F3 este întrerupt (15% < 20%). F5 este o societate asociată societăţii – mamă cu procentaj de control de 30% prin intermediul lui F1 şi F2. 70% F1 34 F3 65% F4 85% F1 F2 30% F5 . F2 este o societate controlată de holding. prin intermediul altor societăţi (fig.3.nr.3.3.• Legături indirecte – sunt determinate de faptul că societatea mamă (holdingul) participă la formarea capitalurilor unei filiale (F2). F3 50% F2 F4 72% Se observă că societatea – mamă are participare indirectă în F2 şi F4. aceasta participând în continuare la formarea altei societăţi – fiice. etc (fig.

Schematic. determinarea procentajului de interes poate fi: • în cazul legăturii directe 75% 35 F2 F1 35% F2 . a punerii în echivalenţă). 55% HOLDING 30% Fig. în funcţie de natura legăturilor create.nr. a integrării proporţionale. • Legături paralele care constă în aceea că societatea – mamă participă la formarea capitalului F1 şi apoi societatea – mamă şi F1 vor participa la formarea capitalului societăţii – fiice (F2) (fig.5.5. Procentajul de interes reprezintă partea deţinută de societatea – mamă (direct sau indirect) în cadrul fiecărei societăţi din cadrul grupului.3.). F1 HOLDING Fig.nr.3.3.HOLDING 30% 80% 75% F2 35% HOLDING 35% F1 • Legături circulare sunt determinate de faptul că societatea – mamă participă la formarea capitalului societăţii – fiice şi apoi la formarea capitalului altei societăţi – fiice care ulterior va participa la mărirea capitalului societăţii – mamă (fig. Utilizarea procesului de interes este diferită.6.6. în funcţie de metodele de consolidare (metoda integrării globale.3.).

7.75% Procentaj de interes 75% 48.3. iar controlul asupra F2 este de 65%. sau 65% 75% HOLDING 85% Fig.75%.7% 85% 54. Contabilitatea operaţiilor de leasing 36 .3.75% de control 75% 65% 50% 85% 25% +35%=60% F4 35% F1 10% 25% F5 20% F2 20% F3 F1 65% F2 Se va ţine seama în “lanţul de control” de procentajul < 40% sau < 20% în timp ce procentajul de interes se va multiplica.9.8.7 85% 85%x35%+25% = 54. Din figura 3.75% (48. • în cazul legăturilor indirecte 75% HOLDING Fig.8.HOLDING F1 Fig. 4. Determinarea procentelor de interes potrivit figurii 3.nr.nr.3.75%x20%)=40.nr. sunt redate alăturat: Procentaj de interes F1 F2 F3 F4 F5 Determinarea procentajului de interes 75% 75%x65%=48. rezultă că interesele docietăţii – mamă în F2 sunt de 75% x 65% = 48.75%x20%)+10% +(54.75% 40.9.

. cu titlu de chirie. fie să abandoneze. “fiducia cum creditare” era o garanţie reală care permitea creditorilor să-şi asigure finanţările efectuate. ea oferă un plus de securitate creditorului. În epoca modernă. fie să prelungească contractul. debitul devenind astfel un “detentor precar”. Leasingul este o formă de închiriere.A. va cumpăra bunul respectiv şi-l va pune la dispoziţia beneficiarului. Italia. proprietatea unui lucru. În scopul folosinţei lucrului respectiv. fenomenul de leasing a fost preluat şi de ţările europene occidentale. beneficiarul poate opta fie pentru cumpărarea bunului la valoarea reziduală. însă spre deosebire de celelalte. Începând cu anul 1952. În S. cumpărarea şi închirierea. a exporturilor (în particular). împrumutatul (fiduciant) transferă proprietatea unui lucru mobil sau imobil în patrimoniul împrumutatorului (fiduciar). Germania. dezvoltându-se cu rapiditate: Franţa. Potrivit prevederilor amintite raporturile care se creau între părţi se bazau pe încredere. etc. realizată de societăţi de leasing a unor bunuri.Terminologia “leasing” îşi are rădăcina în forma arhaică a creditului prin care împrumutatorul rezervă pentru garanţia creanţei. Operaţiunea potrivit dreptului roman era denumită “fiducia”. în special în S. În ultimele decenii. şi ţările Europei Occidentale.A. cu garanţia împrumutului primit.U.A. operaţiunile dezvoltându-se foarte mult după cel de-al II-lea război mondial. odată ce apar primele societăţi specializate în leasing. se achită o sumă de bani. Astfel de operaţiuni în S. Operaţiunea va fi iniţiată de firma care doreşte a închiria bunul respectiv şi care se va adresa societăţii de leasing. La finele perioadei de închiriere. Tranzacţia de leasing presupune parcurgerea a trei faze: contactarea. Împrumutatorul se obligă la rândul său să-i restituie bunul după ce datoria a fost înapoiată. leasingul a fost folosit pentru finanţarea bunurilor imobile încă din anii 1930. Potrivit prevederilor dreptului roman alături de gaj şi ipotecă. nu erau prevăzute sancţiuni.U. costul (rate eşalonate pe perioada derulării contractului). nu pot sau nu doresc să apeleze la credite bancare petru cumpărarea de exemplu a unor echipamente de şa producători. leasingul s-a afirmat ca o metodă de finanţare pe termen mediu şi lung. 37 . au fost susţinute şi încurajate de către bănci direct sau indirect prin societăţi de leasing. factor de promovare a vânzărilor.ofertă). către diverse firme (beneficiarii) care nu dispun de fonduri proprii. apare leasingul echipamentelor (leasingul financiar). Drepturile născute din contract erau garantate printr-o acţiune “in factum” şi printr-o acţiune “in jus”. Potrivit specificului operaţiunii. pentru utilizarea bunului respectiv va plăti societăţii de leasing. Beneficiarul. Societatea de leasing va proceda la încheierea unui contract de leasing (după acceptarea cererii .U.

într-o măsură rezonabilă. 38 . mijloace de transport. Leasingul financiar este operaţiunea de leasing care transferă în mare măsură toate riscurile şi beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului. etc. a unei sume suplimentare. împreună cu: • în cazul locatarului. continuarea lui este certă într-o măsură rezonabilă. Termenul de leasing reprezintă perioada irevocabilă pentru care locatarul a contractat bunul în leasing şi orice alte termene suplimentare pentru care locatarul are opţiunea de a continua utilizarea bunului în regim de leasing. astfel încât. Începutul leasingului reprezintă cea dintâi dată dintre data contractului de leasing şi data angajamentului părţilor de a respecta principalele prevederi ale leasingului. • cu permisiunea locatorului. • în cazul în care locatarul contractează cu acelaşi locator un nou leasing privind acelaşi bun sau unul echivalent. leasingul în evoluţia sa a cuprins şi sectorul imobiliar. cu sau fără plată suplimentară. Plăţile minime de leasing sunt acele plăţi de-a lungul termenului de leasing pe care locatarul trebuie sua poate fi obligat să le efectueze. aparate şi instrumente de măsură. orice valoare reziduală garantată locatorului de către: . în schimbul unei plăţi sau unei serii de plăţi. Leasingul irevocabil reprezintă operaţiunea de leasing care este revocabilă doar: • dacă survine o contingenţă a cărei producere era puţin probabilă. opţiune a cărei exercitare de către locatar este certă. sau • în cazul locatorului. de echipamente tehnologice. dreptul de a utiliza un bun pentru o perioadă convenită. în special.Obiectul operaţiunilor de leasing este dat. de către locatar.locatar. sau • în momentul plătirii. excluzând chiria contingentă. la începutul leasingului. Termeni utilizaţi şi definiţi Leasingul este un acord prin care locatorul transmite locatarului. costurile serviciilor şi impozitele pe care locatorul le va plăti şi care se vor rambursa acestuia. Ulterior. bunuri de folosinţă îndelungată. în special închirierea de clădiri şi cu destinaţie industrială sau comercială precum şi clădiri administrative. orice sume garantate de locatar sau de o parte afiliată locatarului. la începutul leasingului. Titlul de proprietate poate fi transferat în cele din urmă sau nu. Leasingul operaţional este operaţiunea de leasing care nu intră în categoruia leasingului financiar.

Valoarea reziduală garantată este: • în cazul locatarului. Investiţia netă în leasing este investiţia brută în leasing. Chiria contingentă este acea parte a plăţilor de leasing care nu are o valoare determinată. de locatar sau de o parte afiliată acestuia. Venitul financiar nerealizat reprezintă diferenţa dintre: • suma dintre plăţile minime de leasing aferente unui leasing financiar. rata pe care. şi orice valoare reziduală negarantată acumulată în contul locatorului.000. Durata normală de utilizare este de 10 ani. din punct de vedere al locatorului. Valoarea reziduală negarantată reprezintă acea parte din valoarea reziduală a bunului în regim de leasing a cărei realizare de către locator nu este sigură sau este garantată numai de o parte afiliată locatorului. fondurile necesare pentru achiziţionarea bunului. determinată la rata implicită dobânzii din contractul de leasing. din punctul de vedere al locatorului. sau . Investiţia brută în leasing este suma plăţilor minime de leasing aferente unui leasing financiar. dacă aceasta nu este determinabilă. indici de preţ. şi • în cazul locatorului.de o terţă parte independentă. la începutul leasingului. altul decât trecerea timpului (procent din vânzări. 39 . Rata implicită a dobânzii din contractul de leasing este rata de actualizare care.220. Leasingul operaţional O societate de leasing achiziţionează utilaje agricole pentru recoltat la valoarea de 2. acea parte a valorii reziduale ce este garantată de locatar sau de o terţă parte neafiliată locatorului ce este capabilă din punct de vedere financiar să onoreze obligaţiile asumate prin garanţie. valoarea maximă garantată ce devine plătibilă. şi orice valoare reziduală negarantată acumulată în contul locatorului şi • valoarea actualizată a sumei anterioare.000 lei. Rata dobânzii marginale a locatarului este rata dobânzii pe care locatarul ar trebui să o plătească pentru un leasing similar sau. capabilă din punct de vedere financiar să satisfacă această garanţie..o parte afiliată locatarului. la începutul leasingului. determină ca valoarea actualizată cumulată a plăţilor minime de leasing şi a valorii reziduale negarantate să fie egală cu valoarea justă a bunului în regim de leasing. locatarul ar trebui să o suporte pentru a împrumuta. ratele dobânzilor practicate pe piaţă). mai puţin venitul financiar nerealizat. dar este stabilită în funcţie de un factor. grad de utilizare. Aplicaţii practice privind leasingul A. pentru aceeaşi perioadă şi cu o garanţie similară. în orice situaţie.

000.000.000 : 120 + 4. altei întreprinderi.360.000 “Echipamente imobilizări” tehnologice” -----4426 421. amortizarea mijloacelor de imobilizărilor” transport. Rfelectarea în contabilitate a principalelor operaţii la locator (finanţator).000 “Debitori diverşi” 7583 444.000 : 120 luni = 18.000 “TVA colectată” Contul 706 se poate dezvolta în analitic: • 706 xx Venituri din redevenţe reprezentând amortizarea.000 lei şi îşi exercită dreptul de achiziţionare a acestuia la terminarea contractului de leasing.000 “TVA deductibilă” -----b) Amortizarea utilajului achiziţionat şi predat utilizatorului conform contractului de leasing potrivit duratei normale de funcţionare în figoare: (2.500.000. la expirarea contractului de leasing şi a facturii: 461 = % 528.000 lei) 6811 = 2813 18.370. locatarul are dreptul să achiziţioneze utilajul pentru recoltat la valoarea lui reziduală de 444.500.000.800.220.000).000 lei şi este 23.000 “Cheltuieli de “Amortizarea exploatare privind instalaţiilor.000 4427 4.000.500. a) Achiziţia utilajului ce urmează a fi predat în regim de leasing în baza facturilor emise de către furnizorii interni: % = 404 2.220.220. • 706 xy Venituri din redevenţe reprezentând marja de profit.641.500.000 lei (2.000 “Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii 40 .370.000 lei). 4111 = % 27. d) Înregistrarea transferului dreptului de proprietate la valoarea reziduală stabilită între părţi.000 2131 “Furnizori de 2. Rata lunară de leasing este determinată la nivelul cheltuielilor cu amortizarea la care se adaugă un beneficiu de 4.000 “Clienţi” 706 23.000.Utilajul tehnologic va fi închiriat în regim de leasing operaţional pe o durată de 8 ani.000. animalelor şi plantaţiilor” c) Înregistrarea facturii emise de locator reprezentând ratele de încasat (23.000. La finele celor 8 ani.800.

locaţiile de gestiune şi chiriile” 4426 4. reprezentând costul de achiziţie la societăţile de leasing.000 “Cheltuieli cu redevenţele. Acest const se creditează pe măsura plăţii ratelor de leasing potrivit contractului.500.000 lei.000. mijloacelor de transport.000 “TVA deductibilă” 41 . animalelor şi plantaţiilor” 6583 444.000 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital” Reflectarea în contabilitate a principalelor operaţii la locatar (utilizator).000. b) Înregistrarea facturii emise de proprietarul bunului (locatorul) reprezentând ratele lunare de achitat.000 “Amortizarea instalaţiilor.000 “TVA colectată” e) Scoaterea din gestiune a utilajului care a constituit obiectul contractului de leasing:  valoarea amortizată 18. chirii şi alte datorii asimilate” se compune din: • valoarea iniţială a bunului.220.776.000. • beneficiul. locaţii de gestiune.000 x 12 luni x 8 ani = 1. % = 401 27. astfel încât soldul debitor să reflecte valoarea ratelor rămase de rambursat.000 – 1. respectiv marja de profit stabilită între părţi. Valoarea înscrisă în debitul contului 8036 “Redevenţe.  valoarea neamortizată 2.000.000 “Furnizori” 612 23.000.000 lei. chirii şi alte datorii asimilate”. % = 2131 2. a) Imobilizările corporale primite în cazul tranzacţiilor de leasing conform prevederilor din contractele încheiate între părţi se înregistrează în debitul contului de ordine şi evidenţă 8036 “Redevenţe.220.000.000.776.000 = 444.776.370. locaţii de gestiune.000.370.de capital” 4427 84.000 “Echipamente tehnologice” 2813 1.360.

înregistrat iniţial la locator (18. 2131 = 2813 1.000 • taxe vamale: 2.000.000 lei. Taxele vamale se ridică la 30% din valoarea facturată. Cursul de schimb la data impotului este de 33.000 lei/EURO = 2.000 “Furnizori de imobilizări” 2131 444.000 x 96 luni = 1. mijloacelor de transport. având ca bază de plecare valoarea de intrare a mijlocului de transport + dobânda aferentă solicitată: • valoarea facturii externe: 85.000.000 “Echipamente “Amortizarea tehnologice” instalaţiilor.000.776. Durata de utilizare a mijlocului de transport este de 7 ani.000 EURO x 33. Leasingul financiar O societate de leasing achiziţionează de la Volvo Truck Corporation Suedia un mijloc de transport la valoarea de 85.000 • comision vamal: 2.000 “TVA deductibilă” d) Înregistrarea diferenţei de amortizare până la nivelul costului de achiziţie.5%.025.805.000).000.000. ratele se achită la 3 luni.000 EURO. finanţatorul va întocmi un contract de leasing – proiect.360.805. stabilită de către locator este de 5 ani. fiind de 370.776.000. animalelor şi plantaţiilor” B.000 x 0.000 “Echipamente tehnologice” 4426 84.805. Potrivit etapelor de derulare a operaţiunilor de leasing.000 lei/EURO.500.500.000 x 30% = 841.000.5% = 14. iar în vamă se mai aplică şi un comision vamal de 0. Societatea încheie un contract de leasing financiar. în baza facturii emise de locator: % = 404 528.000 42 .360.c) Înregistrarea transferului dreptului de proprietate la valoarea reziduală. dobânda de 34%. Durata contractului de leasing.

023.) Rambursarea ratelor (rata de capital + dobânda) .286 75.949 2.353.223.552. 9.000 370.295 2.601.525 3. 6.346.346 200.714 1.393.435 281.000 370.030 185.581.000 lei.787.300 2.554 255.000 370.268 3.402 2. 15.583 169.899 134.000 370.825 288. iar valoarea ratelor de leasing este 7. Rambursările de capital sunt 2.354 236.• valoarea în vamă a mijlocului de transport = 3.400.468.714 1.400.142 300. 10.980 265.565 88. 13.798.000 Venitul financiar al locatorului reprezintă cheltuielile financiare a locatarului (rata dobânzii asupra soldului creanţei rămase de rambursat). 19.858 69.346. 17. 0 1.970 184.714 294.183.509. 3.468. Determinarea ratelor este redată alăturat (tabelul 4.160 1.268 3.288 3.000 370.1.000 370. Valoarea creanţei de leasing (rata de capital) 1 3.000 370.654.907 152.353.812 3.660.537.660.000 370. 8.311. 20.000.127.998.798.000 370.090.223.818 256.284 Nr.000 370.847.526 3. 4.812 3.048 2.023.038 122.000 370.962 247.mii lei Sold creanţă după rambursarea ratei 5=1-4 3.537.584 TOTAL: Dobânda 34% 2=1x34%x 3/12 311.581.949 2.101 235.000 370. 12.929 225.787.759 Valoarea ratei 3 370.000 370.000 7. 5.325 1. 43 .910.351 3.654.020 104.509.526 3.654 169.815 1.424 92. 2.000 370.402 2.000 lei.908 1.241 lei.086 2.382 156.325 1.000 370.786 3.910.000 370.093 217.175 81.145 306.618 213.660.241 Valoarea de intrare a bunului este de 3.670 3.525.847.000 370.182 113.908 1.584 813. 7.576 277.393.417 200.815 1.525.288 3.331 2.127.160 1.670 3.000 Rata de capital 4=3-2 58.090.183. 16.351 3.086 2.000 370.331 2.295 2.311.601. 18.502 273.446 114. 14.498 96.700 4.000 370. 11.998.646 133.855 63.071 144.048 2.786 3.

000 lei). asimilate” • T. Reflectarea în contabilitate a principalelor operaţii la locator (finanţator).A.552.V. 2133 = 404 2.660.799.805.000 “Mijloace de “Alte impozite. a) Achiziţionarea mijlocului de transport de la partenerul extern la valoarea externă de (85. transport” taxe şi vărsăminte asimilate” • comision vamal: 2133 = 446 14.000 lei – 2.750 4426 = 5121 695.000 lei = 813.525.000 “Mijloace de “Alte impozite. transport” taxe şi vărsăminte.759.750 “TVA deductibilă” “Conturi la bănci în lei” c) Predarea către beneficiar a mijlocului de transport la valoarea înscrisă în contract (cost de achiziţie) şi evidenţierea creanţei. Locatarul va putea achiziţiona acest bun la această valoare. • taxe vamale: 2133 = 446 841.000 “Împrumuturi “Mijloace de acordate pe termen transport” lung” 2674 = 472 4.A aferent.660.000.499.284.: (3.000 lei).847.241.000 “Mijloace de “Furnizori de transport” imobilizări” b) Înregistrarea obligaţiilor vamale (taxe vamale + comision vamal) şi a T.500.000 Euro x 33.000 “Dobânda aferentă “Venituri împrumuturilor înregistrate acordate pe termen în avans” lung” 44 .025.000 x 19%) = 695.805.000.525.525.Valoarea reziduală a mijlocului de transport după cei 5 ani este de (3.660.V. condiţia fiind să efectueze plăţile conform termenelor din contract. inclusiv a dobânzii de încasat: 2673 = 2133 3.000 lei/Euro = 2.

284.000 “Alte cheltuieli de “Împrumuturi exploatare” acordate pe termen lung” Toate ratele se vor înregistra la fel. e) La expirarea contractului de leasing o dată cu facturarea ultimei rate se va consemna transferul dreptului de proprietate în baza contractului de vânzare – cumpărare: 4111 = % 967.Imobilizările corporale predate în leasing financiar de către locator se vor reflecta în debitul contului în afara bilanţului 8038 “Alte valori în afara bilanţului” cu un analitic distinct. locaţii de gestiune şi chirii” 2674 311.000 “Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung” 4427 11.145.000 “Venituri înregistrate “Venituri din în avans” dobânzi” d2) Se va credita contul 8038 “Alte valori în afara bilanţului”.807. d3) Înregistrarea diminuării creanţei înregistrată cu cota-parte a sumei întregistrate în creditul contului 706 “Venituri din redevenţe. d) Emiterea facturilor reprezentând RATA nr.960 “Clienţi” 7583 813.1 potrivit contractului: 4111 = % 381.855. Contul se va credita pe măsura facturării ratelor de leasing potrivit contractului.450 “Clienţi” 706 58.000 valoare “Venituri din reziduală vânzarea activelor şi 45 .145. 6588 = 2673 58. locaţii de gestiune şi chirii”. astfel încât soldul debitor să reflecte valoarea ratelor rămase de încasat.450 “TVA colectată” concomitent se cort efectua înregistrările: d1) Înregistrarea la venituri a dobânzii facturate 472 = 766 311.855.000 “Venituri din redevenţe.182.182.

284.660.660.660.580. a) Înregistrarea în contabilitate a mijlocului de transport primit conform prevederilor din contractele încheiate între părţi şi evidenţierea datoriei.660.000 “Mijloace de 2673 813.000 “Mijloace de “Alte împrumuturi transport” şi datorii asimilate” 471 = 1687 4. inclusiv dobânda (8.000 / 7 ani x 5 ani = 2.000 transport” “Împrumuturi acordate pe termen lung” 2813 2.284.614.614. locaţii de gestiune.552.714 lei) şi valoarea creanţei de leasing rămasă.525.213.000 lei).alte operaţii de capital” 4427 154.660.000 : 84 luni = 43.577.000 “Cheltuieli “Dobânzi aferente înregistrate în avans” altor împrumuturi şi datorii asimilate” • Debitul contului 8036 “Redevenţe.525. se va realiza returnarea lui la valoarea iniţială mai puţin amortizarea calculată.759. cumulată la locatar (3.679 “Cheltuieli de “Amortizarea 46 . inclusiv a dobânzii aferente: 2133 = 167 3. 2133 = % 3. mijloacelor de transport.000 “Împrumuturi acordate pe termen lung” În condiţiile în care locatarul renunţă la cumpărarea bunului.525. b) Înregistrarea amortizării mijlocului de transport (3.523.286 “Alte venituri din exploatare” Reflectarea în contabilitate a principalelor operaţii la locatar (utilizator). 6811 = 2813 43.577.679 lei). chirii şi alte datorii asimilate” cu valoarea imobilizării corporale.525.284.714 “Amortizarea instalaţiilor.000 “ TVA colectată” şi 6588 “Alte cheltuieli de exploatare” = 2673 813. animalelor şi plantaţiilor” 7588 323.660.

614. d) La expirarea contractului.807.450 “TVA deductibilă” şi concomitent 666 = 471 311.182.855. amortizarea cumulată va fi: 43.000 lei. locaţii de gestiune.525.145.450 “Furnizori de imobilizări” 167 58. % = 2133 3.000 “Cheltuieli privind “Cheltuieli dobânzile” înregistrate în avans” şi • Creditul contului 8036 “Redevenţe.000 “Alte împrumuturi şi datorii asimilate” 4426 154.000 “Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate” 4426 11. mijloacelor amortizarea de transport.660.660.000.577. chirii şi alte datorii asimilate” 370. animalelor imobilizărilor” şi plantaţiilor” c) Înregistrarea obligaţiei de plată a ratelor în baza facturilor emise de proprietarul bunurilor: % = 404 381.exploatare privind instalaţiilor.960 “TVA deductibilă” d2) dacă locatarul renunţă la opţiunea achiziţionării camionului şi-l va restitui locatorului.740 lei.145.284.523.679 x 60 luni = 2. odată cu achitarea ultimei rate se va consemna şi transferul dreptului de proprietate: d1) se va înregistra factura la valoarea reziduală: % = 404 967.182.000 “Alte împrumuturi şi datorii asimilate” 1687 311.000 “Mijloace de transport” 47 .960 “Furnizori de imobilizări” 167 813.

Ce este lichidarea. care sunt cazurile generale prin care se poate realiza dizolvarea unei societati comerciale ? 9. 13. Care sunt atributiile judecatorului sindic ? 10.284.614.660.260 UNIVERSTITATEA SPIRU HARET FACULTATAEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL CONSTANŢA SPECIALIZAREA: Contabilitate şi Informatică de Gestiune ANUL II ZI (2006 – 2007) DICLIPLINA: Contabilitatea Societăţilor Comerciale Conducător de disciplină:Prof.000 2. Care sunt metodele utilizate in consolidarea conturilor ? Explicati aceste metode. 6. Ce este si cum se realizeaza divizarea? 12. animalelor şi plantaţiilor” 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital” 813. 2. Care este cadrul juridic al operatiunilor de fuziune si divizare (aspectele aplicarii prevederilor legale) ? 8. Ce este procentajul de interes si cum se determina ? 14. mijloacelor de transport.dr. 7. Prezentati sintetic operatiunile care se efectueaza in situatia lichidarii unei societati comerciale. 3.740 232.580.167 “Alte împrumuturi şi datorii asimilate” 2813 “Amortizarea instalaţiilor. dizolvarea .Elena Iatan 1. Cum se determina si ce reprezinta activul net ? Cum se determina raportul de schimb al actiunilor sau partilor sociale ? Care sunt procedeele de consolidare ? Descrieti aceste procedeee. 5. 4. Ce este fuziunea ? Considerente generale ale fuziunii. Care sunt operatiunile care se efectueaza in cazul in care societatea comerciala intra in faliment ? 11.univ. Care sunt conditiile in care operatiunile de leasing sunt considerate a fi de natura leasingului financiar? 48 .

Ce este « lease-back »-ul ? 46. Ce cuprinde bilantul cnsolidat ? 41. Care sunt cazurile generale privind dizolvarea unei societati ? 31.15. ca etapa a fuziunii ? 30. Ce este leasingul financiar si ce presupune aceasta forma de leasing ? 22. Cum se formeaza rata de leasing in cazul leasingului financiar? 45. In ce alte cazuri sr realizeaza dizolvarea unei societati comerciale (cu exceptia cazurilor generale) ? 28. Care este minimum de elemente cuprinsse in contractul de leasing ? 43. Ce sunt legaturile directe si indirecte care asigura controlul in practica de consolidare? 35. Ce este leasingul irevocabil ? 47. Ce diferenta exista intre activ si activ net? 29. Ce cuprin conturile consolidate si care sunt prevederile reglementare? 18. care sunt tipurile de legaturi care asigura controlul in practica de consolidare ? 26. Ce este consolidarea pe paliere ? 40. Care sunt operatiile leasingului financiar? 50. Cand se identifica o operatie de leasing? 49 . Ce este consolidarea directa ? 39. Ce este valoarea totala in cazul operatiunilor de leasing? 49. Ce este valoarea reziduala ? 48. Ce presupune si cum se realizeaza lichidarea unei societati comerciale ? 25. Cum se formeaza rata de leasing in cazul leasingului operational? 44. Ce este grupul de societati si cum se realizeaza? 16. Ce presupune metoda punerii in echivalenta? 38. in functie de legaturile care se creeaza? 33. Ce cuprinde proiectul de reorganizare in cadrul reorganizarii judiciare sau a falimentului ? 21. Care sunt societatile din cadrul grupului. Care este cadrul juridic al operatiunilor de leasing ? 42. Care sunt etapele metodologice ale fuziunii ? 19. Ce este consolidarea conturilor. Care sunt atributiile lichidatorilor ? 27. Care este cadrul juridic al operatiilor de lichidare ? 24. De cate feluri este fuziunea ? 20. Ce este integrarea globala xca metoda utilizata in consolidarea conturilor ? 36. Ce este reorganizarea judiciara? 32. Ce este consolidarea conturilor? 34. Ce presupune inventarierea patrimoniului. Ce reprezinta integrarea proprotionala? 37. Ce este leasingul operational ? 23. care este cadrul juridic ? 17. Care este procentajul de control.

1068) 74 REZULTATUL EXERCITIULUI Sold 77 creditor Sold 78 debitor REZULTATUL LICHIDARII Sold 83 creditor Sold 84 debitor 1.106) 70 Rezerve legale 71 Rezerve pentru actiuni proprii 72 Rezerve statutare sau contractuale 73 Alte rezerve (ct. . .locatarul va putea achizitiona bunul la valoarea reziduala . . dobanda de 30%.capital subscris nevarsat (ct. Rata lunara de leasing este la nivelul cheltuielilor cu amortizarea. 3.patrimoniul regiei (ct. locatarul are dreptul sa achizitioneze mijlocul fix la valoarea lui reziduala.500 800 800 160 2 3 540 4 50 . Taxele vamale sunt de 20%. la care se adauga un beneficiu de 200 lei. 2. iar in vama se aplica un comision de 0. DIN CARE 63 . in cazul lichidarii unei societati comerciale. O societate de leasing achizitioneaza de la un partener extern un camion la valoarea de 100. valoarea ratelor de leasing si rambursarile de capital .5121) 36 CAPITAL SI REZERVE CAPITAL. La finele celor 7 ani.5%.Aplicatii 51. Societatea incheie un contract de leasing financiar.sa se determine valoarea de intrare a bunului. dispunand de urmatoarele date ? A B 1 Bilant contabil inainte de efectuarea partajului ACTIVE CIRCULANTE CASA SI CONTURI LA BANCI (ct. Durata de utilizare este de 5 ani. ratele se achita la 3 luni fiind de 20 mii lei.000 lei.1012) 65 .1011) 64 . Cuesul de schimb la data importului este de 4 lei/EURO. Sa se reflecte in contabilitate operatiunile de partaj la asociati. Mijlocul fix va fi inchiriat in regim de leasing operational pe o durata de 7 ani.sa se reflecte in contabilitate principalele operatii la locatar. O societate de leasing achizitioneaza un mijloc fix la valoarea de 40. Durata contractului este de 3 ani.capital subscris varsat (ct.000 EURO.10150) 66 REZERVE (ct. Durata normala de utilizare este de 10 ani.sa se reflecte in contabilitate operatiile la finantator. .

1012) 65 .401) 42 Efecte de comert de platit 43 Sume datorate societatilor din cadrul grupului 44 Sume datorate privind interesele de participare 45 Alte datorii.capital subscris varsat (ct.1068) 74 REZULTATUL EXERCITIULUI Sold 77 creditor Sold 78 debitor REZULTATUL LICHIDARII Sold 83 creditor Sold 84 debitor 500 650 C 1 350 350 70 70 2 3 50 4 520 51 . inclusiv datorii fiscale si alte datorii 46 pentru asigurarile sociale CAPITAL SI REZERVE CAPITAL.1011) 64 .106) 70 Rezerve legale 71 Rezerve pentru actiuni proprii 72 Rezerve statutare sau contractuale 73 Alte rezerve (ct. Sa se determine si sa se reflecte in contabilitate operatiunile privind efectuarea partajului in cazul unei lichidari.4.5121) 36 DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE UN AN Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni 39 Sume datorate institutiilor de credit 40 Avansuri incasate in contul comenzilor 41 Datorii comerciale (ct. in conditiile in care sumele din lichidare nu acopera plata datoriilor.10150) 66 REZERVE (ct.patrimoniul regiei (ct.capital subscris nevarsat (ct. DIN CARE 63 . A B Bilant contabil inainte de efectuarea partajului ACTIVE CIRCULANTE CASA SI CONTURI LA BANCI (ct.

4111491) (250-50) Casa si conturi la banci (ct.301) CREANTE Creante comerciale (ct.4111491) (250-50) Casa si conturi la banci (ct.5.213-2813)(450-50) ACTIVE CIRCULANTE Stocuri Materii prime si materiale consumabile (ct.5121) Active circulante-Total CHELTUIEL I IN AVANS DATORII CE TREBUIE PLATITE A 1 2 0 7 40 0 B 1 2 1 2 6 3 6 10 0 2 20 0 15 0 45 0 3 7 D C 3 ACTIVE IMOBILIZATE Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Instalatii tehnice si masini (ct.301) CREANTE Creante comerciale (ct.213-2813)(450-50) ACTIVE CIRCULANTE Stocuri Materii prime si materiale consumabile (ct.5121) Active circulante-Total CHELTUIEL I IN AVANS DATORII CE TREBUIE PLATITE 7 B 1 1 2 6 6 3 C D 7 52 . Aplicatie practica privind fuziunea a doua societati “A” (absorbanta) si “B” (absorbita) A 1 2 ACTIVE IMOBILIZATE Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Instalatii tehnice si masini (ct.

mijloacele fixe au fost reevaluate dupa cum urmeaza : o societatea « A » la valoarea de 600 lei .106) Alte rezerve (ct. 53 .sa se reflecte in contabilitate operatiile de fiziune la societatea « A » (absorbanta). cresterea de capital.x1leu/act) REZERVE (ct.E F G 1 2 INTR-O PERIOADA DE UN AN Datorii comerciale (ct. RESPECTIV DATORII CURENTE NETE TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE CAPITAL SI REZERVE CAPITAL DIN CARE Capital subscris varsat (ct.1068) TOTAL CAPITALURI PROPRII 4 2 4 8 20 0 25 0 E 4 9 65 0 F G 6 3 6 4 7 0 7 4 50 0 50 0 15 0 15 0 65 0 1 2 INTR-O PERIOADA DE UN AN Datorii comerciale (ct.sa se detrmine activul net dupa reevaluare.x1leu/act) REZERVE (ct. . o societatea « B la valoarea de 400 lei . . prima de fuziune la societatea « A » .1012) (500 act.401) ACTIVE CIRCULANTE.1068) TOTAL CAPITALURI PROPRII 2 8 9 3 4 0 4 .1012) (500 act.106) Alte rezerve (ct.401) ACTIVE CIRCULANTE. RESPECTIV DATORII CURENTE NETE TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE CAPITAL SI REZERVE CAPITAL DIN CARE Capital subscris varsat (ct.

106) 0 Rezerve legale (ct.6.472) CAPITAL SI REZERVE CAPITAL DIN CARE 3 Capital subscris varsat (ct.212-281)(6507 0 600 2 100 .471) 7 DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE UN AN Datorii comerciale (ct.106) 4 3 REZULTATUL EXERCITIULUI Sold creditor Sold debitor TOTAL CAPITALURI PROPRII 7 7 7 8 8 0 380 70 7 70 7 70 6 380 4 8 4 9 6 2 6 380 100 120 380 4 400 3 200 80 3 100 ACTIVE IMOBILIZATE IMOBILIZARI NECORPORALE IMOBILIZARI CORPORALE Instalatii tehnice si masini (ct.5121) 6 ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL CHELTUIELI IN AVANS (ct. Bilant contabil inainte de inceperea lichidarii A 1 2 50) B 1 2 C D ACTIVE CIRCULANTE STOCURI Marfuri (ct. Sa se reflectr in contabiliatte operatiile de lichidare in situatia in care disponibilitatile banesti obtinute nu asigura plata datoriilor.Aportul asociatilor este: 54 .371-378) (120-20) 3 CASA SI CONTURI LA BANCI (CT.401) 2 E F G H 1 ACTIVE CIRCULANTE. RESPECTIV DATORII CURENTE NETE TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE VENITURI IN AVANS (ct.1012) 5 2 REZERVE (ct.

.Operatiile efectuate cu ocazia lichidarii sunt: o Se vand mijloacele fixe cu 300 lei fata de 600 lei. locatarul are dreptul sa achizitioneze mijlocul fix la valoarea lui reziduala.5121) 36 DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE UN AN Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni 39 475 55 . 7. valoarea ratelor de leasin g si rambursarile de capital . o Se restituie sumele incasate in avans. Sa se detrmine si sa se reflecte in contabilitate operatiunile privind efectuarea partajului in cazul unei lichidari.sa se reflecte in contabilitate operatiile la utilizator.000 lei.5%. o Se recupereaza cheltuielile in avans . iar in vama se aplica un comision de 0. Durata contractului este de 3 ani. . O societate de leasing achizitioneaza de la un partener extern un camion la valoarea de 100.000 EURO. .sa se reflecte in contabilitate principalele operatii la locataor. Durata de utilizare este de 5 ani. . in conditiile in care sumele din lichidare nu acopera plata datoriilor. ratele se achita in 3 luni fiind de 20 mii lei. la acre se adauga un beneficiu de 200 lei. Mijlocul fix va fi inchiriat in regim de leasing operational pe o durata de 7 ani. 9. La finele celor 7 ani.“A” – 60% . O societate de leasing achizitioneaza un mijloc fix la valoarea de 40.loc atarul va putea achizitiona bunul la valoarea reziduala . Durata normala de utilizare este de 10 ani. Rata lunara de leasing este la nivelul cheltuielilor cu amortizarea.sa se determine valoarea de intrare a bunului. o Se vand marfurile cu 100 lei. dobanda de 30%. Cursul de schimb la data importului este de 4 lei/EURO. Taxele vamale sunt de 20%. 8. A B Bilant contabil inainte de efectuarea partajului ACTIVE CIRCULANTE CASA SI CONTURI LA BANCI (ct. Societatea incheie un contract de leasing financiar. “B” – 40% .

1012) .1068) REZULTATUL EXERCITIULUI Sold creditor Sold debitor REZULTATUL LICHIDARII Sold creditor Sold debitor 40 41 42 43 44 45 46 63 64 65 66 70 71 72 73 74 77 78 83 84 500 385 385 77 77 37 450 Asociatul « A » : 60% .C 1 2 3 4 Sume datorate institutiilor de credit Avansuri incasate in contul comenzilor Datorii comerciale (ct.10150) REZERVE (ct.patrimoniul regiei (ct.1011) . inclusiv datorii fiscale si alte datorii pentru asigurarile sociale CAPITAL SI REZERVE CAPITAL.401) Efecte de comert de platit Sume datorate societatilor din cadrul grupului Sume datorate privind interesele de participare Alte datorii.capital subscris nevarsat (ct.106) Rezerve legale Rezerve pentru actiuni proprii Rezerve statutare sau contractuale Alte rezerve (ct.capital subscris varsat (ct. Asociatul « B » : 40% 56 . DIN CARE .

301-391) (130-30) CREANTE Creante comerciale (ct.471) 7 DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE UN AN Datorii comerciale (ct.212-281)(10007 0 800 2 1 2 6 3 100 400 100 57 .106) 4 TOTAL CAPITALURI PROPRII 0 8 850 7 80 7 80 4 8 4 9 6 0 6 3 6 650 650 120 850 50 4 550 600 3 ACTIVE IMOBILIZATE IMOBILIZARI NECORPORALE IMOBILIZARI CORPORALE Instalatii tehnice si masini (ct.4111-491) (450-50) CASA SI CONTURI LA BANCI (CT.106) 0 Rezerve legale (ct.1012) 5 2 REZERVE (ct.5121) 6 ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL CHELTUIELI IN AVANS (ct.Aplicatie practica : Bilantul societatii « A » Bilant contabil inainte de inceperea lichidarii A 1 2 200) B 1 2 3 C D ACTIVE CIRCULANTE STOCURI Materii prime si m ateiale consumabile (ct.401) 2 E F G H 1 ACTIVE CIRCULANTE.10.151) CAPITAL SI REZERVE CAPITAL DIN CARE Capital subscris varsat (ct. RESPECTIV DATORII CURENTE NETE TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE PROVIZIONAE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI (ct.

.sa se reflecte in contabilitate operatiile de lichidare. o cheltuielile efectuate cu ocazia lichidarii sunt de 120 lei . o se acorda sconturi in procent de 10% pentru incasarea clientilor .lichidatorul efectueaza operatiunile : o imobilizarile corporale au fost andute cu 900 lei fata de 800 leim valoarea ramasa. o stocurile au fost vandute cu 80 lei fata de 100 lei . 58 . .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful