P. 1
Intelligence Nov-Dec 2012

Intelligence Nov-Dec 2012

|Views: 35|Likes:
Published by larisastefanam
revista Intelligence 2012
revista Intelligence 2012

More info:

Published by: larisastefanam on Jun 04, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/20/2014

pdf

text

original

INTERVIU

LIVIU MIHAIU

Linie telefonică gratuită pentru semnalarea riscurilor teroriste

0800.800.100

Cum poţi fi de folos? Dacă observi amănunte, telefonează!

0800.800.100
Persoane care manifestă interes pentru procurarea de substanţe care ar putea fi folosite în scopuri teroriste; Persoane care confecţionează, deţin, transportă sau manipulează ilegal, armament, muniţii, substanţe care ar putea fi folosite în scopuri teroriste; Prezenţa repetată sau prelungită a unor persoane neautorizate în zona unor obiective care ar putea constitui ţinte ale unor atacuri teroriste (misiuni diplomatice străine, sedii ale unor instituţii internaţionale etc.); Interesul nejustificat al unor persoane pentru studierea sau obţinerea de date referitoare la obiective importante; Tendinţa unor persoane de a fotografia sau filma obiective importante sau aglomerate; Staţionarea îndelungată şi nejustificată a unor autoturisme în apropierea unor zone de importanţă deosebită, misiuni diplomatice sau alte locaţii în care prezenţa populaţiei este numeroasă; Interesul unor persoane pentru studierea insistentă a unor locuri aglomerate (gări feroviare sau de metrou, aerogări, mari centre comerciale, obiective turistice, sportive sau culturale); Chestionarea nejustificată în legătură cu subiecte care, la prima vedere, nu ar prezenta interes (programul de funcţionare al unor instituţii, momente ale zilei de maximă aglomeraţie, momentul schimbării personalului care asigură paza ambasadelor); Interesul unor persoane pentru studierea insistentă a căilor de acces feroviar, rutier, subteran, aerian, fără a avea motive plauzibile în acest sens.

Telefon cu acces gratuit. Abuzul se pedepseşte.

INTELLIGENCE
5 9

CUPRINS

5

RADU MOINESCU

Viruşii - risc şi ameninţare asupra sistemelor informatice

9
13 31

IULIAN GHEORGHE

13 ALINA MÎLCOMETE
Web-ul semantic - atribut al binomului om - computer

17 TUDOR CIUFLEA
Conceptul de căutare semantică în mediu internet

21

21 INTELLIGENCE
Interviu - Liviu Mihaiu

31 BOGDAN BAZGĂ
Efectele volatilităţii preţurilor în asigurarea securităţii alimentare

38 ROMEO IOAN GÂRZ
Măsura de declarare a unui cetăţean străin ca persoană indezirabilă pentru România măsură de prevenire a ameninţărilor la adresa securităţii naţionale
noiembrie - decembrie 2012 1

Bismarck: între persoană şi personaj 58 IANCU.Bismarck. 42 CARMEN SORANA MARMANDIU Perspective teoretice asupra ameninţărilor cu incidenţă în domeniul securităţii 46 50 46 SERGIU BORŞA Dimensiunea europeană a securităţii 50 CLAUDIU IONEL PASĂRE Tendinţe si perspective ale globalizării şi apartenenţa statelor la tratatele regionale 56 60 ANTIPA. 66 CRISTIAN IULIANA UDROIU Analiza strategică .rol şi funcţie în contexte caracterizate de complexitate şi incertitudine INTELLIGENCE .POSTELNICU. O viaţă. 56 BOGDAN DAN FIFOIU PARTENERIAT Serviciul Român de Informaţii .Universitatea din Bucureşti 58 IULIAN DICULESCU Condiţia intelligence-ca-ştiinţă 60 IULIANA UDROIU Un parteneriat strategic pentru cultura de securitate 63 63 DIANA IVAN Jonathan Steinberg .

resursa cheie pentru extinderea inteligenţei organizaţionale 87 LAURENŢIU SORIN HAN Cultură de securitate şi intelligence versus cultură politică şi organizaţională 91 MAGDALENA VASILE Leadershipul transformaţional în organizaţiile militare 91 94 TIBERIU TĂNASE Cârtiţele .terorism versus antiterorism 83 80 80 MARA ANCA BOGDAN Problema compatibilităţii dintre Islam şi democraţie 94 83 FLORIN ŞTIBLI Capitalul intelectual .decembrie 2012 3 .metoda analitică utilizată în intelligence-ul contemporan 76 CRISTIANA OBREJA Femeia .agenţii din interiorul serviciilor de intelligence 105 NICOLAE SANDU Resurse şi tehnologie în protecţia viitorului noiembrie .69 76 69 PAUL GEORGESCU Analistul de securitate naţională. Elaborarea informaţiilor care conturează viitorul 72 DANIELA MITU Generarea de scenarii .

.

Totodată. Din acest motiv. economicul. fără a fi descoperit. să obţii supremaţia strategică informaţională. informaţia. în războiul cibernetic putând fi evitate în totalitate pierderile de partea agresorului. Noul tip de război ce se prefigurează constă într-un sistem de acţiuni coerente. economic. al celei de apărare şi siguranţă naţională ale unei ţări. distorsionare sau distrugere a informaţiilor şi a mijloacelor de comandă. aerian şi spaţial. inclusiv la cele privind fizionomia viitoarelor conflicte anticipate de către politologii şi analiştii militari. care se intercondiţionează. Atacul cibernetic constă în masuri pasive şi active. atacul cibernetic vizează cu prioritate obiective politice şi urmăreşte. generând un nou tip de război. riscul izbucnirii unui război cibernetic este cel mai fierbinte subiect al securităţii informatice. Totodată. într-o evoluţie continuă şi oferă soluţii pentru multe dintre componentele vieţii umane: politic. asupra sistemelor informatice. Revoluţia în domeniul tehnologiei informatice generează totodată noi riscuri şi ameninţări la adresa omenirii. potrivit unei concepţii elaborate şi controlate de factorul politic.Radu Moinescu Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor se află. trebuie subliniat că tehnologia oferă soluţii la toate provocările teoretice. mai ales. cu software „malign”. În tot acest timp. al culturii naţionale. domeniul social. la folosirea pe scară tot mai largă a sistemelor informatice. prin natura sa. De ani buni. Intrarea omenirii în era informaţională a determinat recunoaşterea faptului că războiul cibernetic are potenţial de a deveni un tip de război la fel de important precum cel terestru. este o armă dar. potrivit principiilor enunţate de Sun Tzu cu două milenii şi jumătate în urmă. naval. de regulă. Este evident şi extrem de vizibil în business că nu tehnologia reprezintă punctul nevralgic al unui sistem. Cele mai vulnerabile obiective vor fi centralele electrice. Acesta îşi poate atinge obiectivele folosind mult mai puţine resurse umane şi materiale prin comparaţie cu un conflict clasic. ci cultura organizaţională şi structura operaţională. în acelaşi timp. şi o adevărată materie primă din punct de vedere strategic. responsabilii mai multor ţări au avertizat că războaiele viitorului vor fi purtate şi prin atacuri cibernetice asupra economiei altor ţări. la scară strategică. într-un viitor apropiat. utilizează informaţia ca instrument indispensabil pentru atingerea scopurilor sale. Acest tip de războiul are ca scop final cucerirea şi menţinerea superiorităţii informaţionale asupra adversarului. putând fi definit ca o acţiune de negare. necesară deciziei şi succesului oricărei politici.decembrie 2012 5 . credinţa şi tradiţiile religioase specific naţionale. în special după răspândirea masivă a internetului. războiul cibernetic. Agresorul poate să acţioneze prin modem. Sistemele moderne de comunicaţii de date şi telecomunicaţii sunt punctul cel mai slab al infrastructurii economice. în aceşti ani. exploatare. bazat pe informaţii. precum şi sfera relaţiilor externe pot avea de suferit în urma agresiunilor cibernetice. militar etc. fără distrugerea sistemelor şi. control şi de procesare ale inamicului. În era informaţională. Războiul cibernetic. centralele nucleare sau sistemele de control al traficului aerian. noiembrie . de la o distanţă convenabilă. să învingi pe cât posibil fără a distruge fizic. În orice stat politicul. este de menţionat că informatizarea globală a societăţii va duce. protejându-le pe cele proprii. fără pierderi inutile de vieţi omeneşti. cel militar.

acţionează pasiv. programe. la un moment dat. printre altele. cu toate că cea mai veche versiune Stuxnet era datată cu un an în urmă. care comunicaţii. pentru a controla circuitele din interiorul acesteia şi a provoca imense daune fizice. din diferite. Atacul cibernetic. ca urmare a acestor ameninţări informatice au colaborat cel puţin o folosirii lor în executarea unor astfel de atacuri ce se dată. declanşa o puternică operaţiune informaţională. cu „programe adormite”. blocare sau ocupare de spaţiu pe disc etc. Aici a şi fost descoperit. experţii companiei Kaspersky Lab au dezvăluit că echipele responsabile pentru crearea Dintre aceştia. încât nu ar fi putut fi realizat decât cu susţinerea unui stat. în timpul etapei de dezvoltare. în iunie 2010. în fundal. încadrează în conceptul de război cibernetic. respectiv Stuxnet/Duqu erau Atacurile cibernetice sunt posibile. Abordările Flame. devenind un real pericol pentru sistemele informatice. . în final. controlate sau infestate. mai cunoscuţi în ultimii ani. acţiunile se materializează în distrugeri de fişiere. care a dezvăluit atacul asupra centralei: Cu Stuxnet am deschis o nouă eră în istoria omenirii. economico-financiare şi bancare etc. pentru a se distribui. ce se dovedeşte a fi cea mai complexă armă cibernetică existentă până acum. sunt reprezentate de virusul Stuxnet. nu existau dovezi certe care să ateste faptul că adversarului şi limitată viteza lui de reacţie şi să se poată Flame a fost creat de aceeaşi echipă responsabilă de apariţia viermelui Stuxnet şi a troianului Duqu. unele posibil exploatabile prin Stuxnet. să fie distorsionate informaţiile Iniţial. calul-troian . troianul Duqu şi virusul Flame. realizând interogarea web-site-urilor de interes şi viermele .Flame este un nou virus informatic. sunt: virusul de calculator . Reţelele şi calculatoarele insuficient protejate pot fi distruse. Specialiştii spun că acesta este atât de complex. fără a se observa.cod auto-replicat ce utilizează funcţionalitatea reţelei. care. în caz de conflict. aspect care a dus la concluzia că aceste proiecte cauza unei noi provocări a mileniului al III-lea. au fost realizate de grupări separate. de exemplu mecanismele de distribuţie prin e-mail.. folosit pentru a ataca o centrală nucleară din Iran. transformat în armă de război. centrat pe reţelele de calculatoare şi de Este cel mai periculos virus descoperit vreodată. constă în integrarea flexibilă a acţiunilor poate intra într-un sistem şi monitoriza orice activitate a din punctele de decizie. în reprezentată de numărul mare (aproximativ un milion) urma unei analize de profunzime a celor două de viruşi informatici.cod care se auto-reproduce şi „infectează” pe ascuns codul executabil existent într-un sistem de calcul. Virusul a infectat şi sisteme PC obişnuite din întreaga lume. astfel încât. Acest virus avea să devină prima super-armă cibernetică. INTELLIGENCE De aceea sunt necesare măsuri de protecţie considerabile pentru a împiedica căderea reţelelor de calculatoare în urma unui atac coordonat. Cu toate acestea. militare. a mijloacelor şi a sistemelor utilizatorilor. de către o echipă de experţi internaţionali care controla centrala respectivă. Spre deosebire de Stuxnet. aşa cum sublinia la acel moment expertul în securitate germanul Ralph Langner. pot fi activate.cod ce are ascunse efecte colaterale. Stuxnet a fost primul virus informatic. Acum nu mai există nicio cale de a opri sau controla proliferarea armelor cibernetice. Duqu a fost descoperit în septembrie 2011. principalul scop al troianului Duqu era să acţioneze ca un „backdoor” în sistemul infectat şi să fure informaţii confidenţiale.

geografia şi ţintele sale arată că a fost sponsorizat de către un stat. doar patru ţări ar deţine activarea microfoanelor şi a camerelor cu care sunt posibilităţile de a dezvolta asemenea programe: Statele dotate calculatoarele. Israel. noiembrie . a scris Eugene Kaspersky pe contul său de Twitter. Office şi scheme AutoCad (realizate de un program computerizat). Rusia şi China. Europa. Funcţionalitatea acestuia include abilitatea de a înregistra intrările de la tastatură. America de Nord şi Asia-Pacific. urmărirea traficului de reţea şi să realizeze capturi de ecran ale sistemului victimei. de asemenea. că virusul există de patru ani. Utilizatorii infectaţi au fost localizaţi în diferite regiuni ale lumii. înregistrarea tastelor care sunt apăsate şi realizarea de screen-shoturi. Sudan. dar infrastructura de comandă şi de Flame este un program de tip „malware” (software rău control a acestuia a fost „deconectată de la reţea intenţionat. Acest virus este de 100 de ori mai puternic decât un troian obişnuit şi de 20 de ori mai important decât cel mai periculos virus de până acum. Israelul. cu precădere în Orientul Mijlociu (Iran. Anunţul descoperirii virusului Flame a fost făcut pe 28 mai 2012 şi se presupune că acesta a infectat mai multe sisteme care aparţin organizaţiilor neguvernamentale. o firmă de Virusul poate spiona reţelele de calculatoare prin securitate din Israel. Siria. Unite ale Americii. Egipt). inclusiv de la camera web). trăgând concluzia că cei doi provin din aceeaşi sursă. înregistrarea convorbirilor audio (dacă acel computer are ataşat un microfon. Arabia Saudită. din Iran. Complexitatea lui Flame. Flame poate primi şi trimite diverse comenzi. Iranul este principalul stat vizat de aceste atacuri. are o structură modulară şi este specializat în colectarea de informaţii. Atacurile cu Flame. Kaspersky Lab precizează. în primul rând Cei de la Kaspersky au observat asemănări cu Stuxnet. malign). De asemenea. calificate drept utilizare de „arme cibernetice”.decembrie 2012 7 . Potrivit unor experţi de la Cyber-Ark. instituţiilor publice şi persoanelor fizice.Liban. imediat” după anunţul identificării lui. au ca obiectiv furtul de documente în format PDF.

multe consecinţe şi repercusiuni imprevizibile.ro/ Transparenta-decizionala/21/Strategie_Cyber_ 23052011 . 1991. 1999. 1995. Flame poate fi clasificat drept armă cibernetică. Biroului Directorului Informaţiilor Naţionale Americane şi Ambasadei Israelului la Washington au refuzat să facă vreun comentariu. precise şi detaliate privind domeniul securităţii cibernetice. Strategia de Securitate Naţională. Strategia de securitate cibernetică a României . ed. deci cu scop militar. Purtătorii de cuvânt ai CIA. prin urmare. Arta Războiului. 1999. ambele au primit clasificarea de operaţiuni de spionaj şi sabotaj cibernetic. Există. Editura Militară. La data de 19 iunie 2012. Defense Intelligence Journal. care să compromită programul nuclear al acesteia. Preşedinţia României. a capabilităţilor şi a mecanismelor de decizie. a hotărât să închidă toate conexiunile internet. Având în vedere principiul pe baza căruia funcţionează şi modul în care a fost lansat. Bucureşti. economică şi socială mai mare. În cuvinte simple. prin îmbunătăţirea cunoştinţelor. fiind nevoite să-i răspundă întrun mod adecvat. dezvoltând propria reţea de intranet cu acces la conţinut informativ. Consecinţele infectării computerelor cu Flame pot fi catastrofale. 2004. De aceea. Editura Antet. prezentând în mod clar lumii modul în care ţările avansate tehnologic îşi pot utiliza cunoştinţele superioare pentru a ataca alte ţări care folosesc metode sau platforme în care jurisdicţia este slabă. războiul cibernetic a adăugat o dimensiune cu totul nouă acestui scenariu. 6. http://www. O lovitură militară presupune implicare politică. complexitatea acestuia.” I Bibliografie selectivă 1. în fapt. astfel. În realitate. Editura ANTET XX PRESS. elaborarea şi punerea în practică a unor reglementări clare. companiile private sunt supuse riscului de a pierde proprietatea intelectuală. 9.proiect. NSA. În acest scop se află în faza de proiect „Strategia de securitate cibernetică a României”. www. The Washington Post a publicat un articol în care se afirma că Flame a fost dezvoltat în comun de către NSA. „Război şi antirăzboi”. Bucureşti. Gheorghe ARĂDĂVOAICEI. Programul mai poate înregistra şi conversaţiile Skype şi poate chiar intercepta terminale echipate cu tehnologie Bluetooth aflate în apropierea calculatorului infectat. e-mail şi motor de căutare propriu. fiind foarte probabilă şi contaminarea computerelor INTELLIGENCE acestora cu respectivul virus. Epoca dezinformării. Carta albă a securităţii şi apărării naţionale. Alvin şi Heidi Toffler. această ţară poate deveni o ţintă prioritară pentru astfel de atacuri şi. costuri mari. exemplul Coreei de Nord care. 5.ro 4. CIA şi Armata Israeliană cu cel puţin cinci ani în urmă. 7. România îşi propune asigurarea stării de normalitate în spaţiul cibernetic reducând riscurile şi valorificând oportunităţile specifice. Dacă ne referim numai la Pakistan. 1996. În contextul recentei apariţii a „malware”-ului Flame. singura putere nucleară musulmană din lume recunoscută (declarată). Iranul ar urma.mapn. Descoperirea lui Flame subliniază faptul că securitatea naţională. Business Insider notează că Iranul ar intenţiona să renunţe la serviciile globale de internet şi să adopte propria reţea de tip intranet. 3. Bucureşti. 2. posibilitatea ca acest tip de „malware” să fi infectat deja. Sun Tzu. utilizatorii de programe IT trebuie să fie conştienţi că această ameninţare vizează şi alte ţări din Orientul Mijlociu. care va „fundamenta obiectivele. reţelele militare şi industriale ale unor state care nu dispun de mecanismele şi facilităţile necesare pentru a evalua aceste tipuri de ameninţări. Editura Militară. ca parte a unei încercări secrete cu numele de cod „Jocurile Olimpice”. Joint Doctrine for Jnformation Operations. Bucureşti. de asemenea. 1993. autorităţile pakistaneze pot considera această formă de război ca o ameninţare. activele comerciale. obiectivele procesului de dezvoltare în domeniul informaţional şi implementarea pe scară largă a serviciilor electronice necesită. Bucureşti. Bucureşti. 10. Stan PETRESCU. Aceasta este aparent prima campanie susţinută de sabotaj cibernetic împotriva unui adversar al Statelor Unite. 2007. Războiul Informaţional. Atât Flame. pe plan naţional. Strategia Militară a Românei. Henri Pierre CATHALA.Flame se poate răspândi la alte sisteme printr-o reţea locală (LAN) sau prin intermediul stick-ului USB. guvernele riscă să piardă informaţii clasificate. prevenirii şi contracarării riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii cibernetice a României. Guvernul României. problema securităţii sistemelor informatice devine din nou acută. pentru a colecta informaţii despre programul nuclear iranian. Editura Militară. din anul 2000. cât şi Stuxnet sunt programe foarte complexe ş i sunt îndreptate împotriva instalaţiilor nucleare ale unor ţări din Orientul Mijlociu. acţiune care ar urma să se realizeze până în 2013. neutralizarea sau diminuarea unui program nuclear al unei ţări prin utilizarea Flame sau Stuxnet ar putea fi mai fezabilă în comparaţie cu o lovitură militară clasică de mare amploare.mcsi. Războiul de azi şi de mâine. iar persoanelor fizice li se poate compromite intimitatea şi pot deveni neintenţionat verigi într-un lanţ de cyber-spionaj.2007. principiile şi direcţiile de acţiune într-o manieră coerentă şi unitară în vederea cunoaşterii. Dacă iniţial s-a afirmat că Flame a fost creat pentru anihilarea programului nuclear iranian. Bucureşti. industriale şi chiar nucleare nu sunt aşa de sigure pe cât se crede. 8. Dinamismul evoluţiilor globale în spaţiul cibernetic.

Managementul programelor multianuale Programul multianual este un document de management complex. financiare. 500/2002 a finanţelor publice. -finanţarea programului cu precizarea valorii totale eşalonate pe ani şi a surselor de finanţare. Componenta de management trebuie să conţină informaţii referitoare la: -necesitatea programului şi situaţia concretă din domeniul/zona vizată de program. etc. În accepţiunea Legii nr.material pentru dezvoltarea capacităţilor necesare în domeniul securităţii statului trebuie să se bazeze pe utilizarea eficientă a întregii game de resurse: umane. -punctele/etapele critice. Totodată. Programele multianuale Asigurarea suportului financiar . concept derivat din cel de program bugetar care asigură. un obiectiv specific poate fi susţinut prin mai multe programe multianuale. programul multianual însumează activităţile derulate în perspectivă multianuală pentru asigurarea produselor. care cuprinde o componentă de management şi una bugetară. lucrărilor şi serviciilor necesare satisfacerii unuia sau mai multor obiective specifice (obiective rezultate din nevoia de îndeplinire a atribuţiilor şi misiunilor fundamentale ale entităţii). Similar. în timpul exerciţiului bugetar. implementarea managementului pe obiective şi a bugetării pe programe multianuale trebuie să devină o filosofie de lucru cotidiană. ştiinţifice etc. materiale. în limitele de finanţare aprobate”. în limitele aprobate”). .decembrie 2012 9 . în acord cu obiectivele. -monitorizarea şi evaluarea programului. -beneficiarii programului. Pentru aceasta. cu efecte benefice în operarea şi mentenanţa produselor implicate. şi o predictibilitate bugetară adecvată. precum şi în cheltuirea cu eficienţă a banului public. Astfel. noiembrie . printre altele.principalele acţiuni pentru atingerea obiectivelor. -fazele de derulare a programului şi eşalonarea lor în timp. Serviciul Român de Informaţii şi-a creat mecanisme proprii de planificare strategică. precum Strategia de Informaţii şi Legea nr.. se încearcă evitarea fragmentării cerinţelor materiale şi satisfacerea unor nevoi similare prin aceeaşi soluţie materială. cu efecte asupra planificării şi utilizării cu eficienţă sporită a resurselor financiar materiale. 500/2002 a finanţelor publice prin program se înţelege „o acţiune sau un ansamblu coerent de acţiuni ce se referă la acelaşi ordonator principal de credite. proiectate pentru a realiza un obiectiv sau un set de obiective definite şi pentru care sunt stabiliţi indicatori de program care să evalueze rezultatele ce vor fi obţinute. Unul dintre instrumentele manageriale utile în asigurarea resurselor materiale este programul multianual. Conceptul este în interdependenţă cu noţiunea de credit de angajament („limita maximă a cheltuielilor ce pot fi angajate. venită să confere siguranţa finanţării programului. deduse din componentele sistemului de planificare strategică pe termen mediu al instituţiilor administraţiei publice centrale. -scopul şi obiectivele programului. inclusiv prin derularea unor proceduri de achiziţii publice pentru cantităţi mai mari de produse/lucrări/servicii. -managerul şi echipa de program. cu precizarea obiectivelor specifice deservite. Acesta trebuie să fie rezultatul unui proces de definire a necesarului şi de identificare a soluţiilor de asigurare a acestuia. cu scopul inclusiv de integrare a planurilor strategice cu proiecţiile bugetare. atribuţiile şi mandatul acestora.Iulian Gheorghe Pornind de la prevederile unor documente strategice sau normative de nivel naţional. tehnologice. priorităţile şi misiunile stabilite.

fără un consum de timp şi energii nejustificat. O adevărată provocare pentru echipele de program sunt definirea obiectivelor programului şi identificarea indicatorilor de performanţă de aşa natură încât. categoriile de costuri. care se încearcă a fi implementat la nivelul instituţiilor administraţiei publice centrale. Utilizarea unui astfel de instrument urmăreşte: a) planificarea şi alocarea eficientă a resurselor umane. în proiecţie multianuală. cu atât este mai uşor de construit bugetul acelei entităţi. În situaţii pentru care există un istoric. indicatorii pot fi identificaţi pornind de la date statistice adaptate la cazul concret. cu sprijinul structurii care coordonează metodologic managementul programelor la nivelul instituţiei. Pentru aceasta. cu atât este mai predictibilă evoluţia acestuia. Conceptul de program multianual se acomodează foarte bine cu cel de Cadru al Cheltuielilor publice pe Termen Mediu. Cu cât este mai mare procentul care reprezintă partea din activitatea unei entităţi acoperită de programe multianuale. iar compatibilitatea lor cu programul trebuie evaluată pe parcursul derulării acestuia. materiale şi financiare ale instituţiei. indicatorii de performanţă trebuie definiţi după o documentare şi analiză riguroase. în proiecţie multianuală. a căror interpretare să fie suficientă pentru evaluarea programului. pe de o parte. În cazul unor programe cu caracter de noutate. eventual uzitând simulări. c) îmbunătăţirea predictibilităţii financiare. relaţia dintre aceste instrumente să caracterizeze programul. trebuie găsit un număr optim de indicatori. rezultatele aşteptate. obiectivele programului trebuie extrase din documentele care fundamentează necesitatea obiectivului specific ce urmează a fi susţinut. Totodată. prin prisma relevanţei lor în raport cu obiectivele programului. aspectele reliefate de gradul de îndeplinire a obiectivelor programului să ofere o imagine exactă a nivelului de satisfacere a obiectivului specific pentru susţinerea căruia programul a fost dezvoltat. Obiectivul programului trebuie să reprezinte situaţia pe care managementul prevede să o atingă ca rezultat al dezvoltării programului. obiectivele acestuia şi obiectivul specific pe care îl deserveşte. proiectarea şi urmărirea tuturor categoriilor de costuri asociate programului. INTELLIGENCE . precum şi indicatorii de performanţă. iar pe de altă parte. tocmai din necesitatea de a coordona obiectivele cu resursele şi de a creşte gradul de predictibilitate bugetară. sursele de finanţare. în acord cu documentele de planificare instituţională şi sectoriale ale activităţii operative şi de înzestrare. Indicatorii de performanţă trebuie să fie factori cuantificabili care arată gradul în care au fost atinse rezultatele propuse.Componenta bugetară trebuie să ofere imaginea concordanţei dintre fondurile alocate programului. Ea va evidenţia. b) identificarea.

lucrări. Un mod de abordare a managementului programelor multianuale poate să cuprindă o dezvoltare a programului pe toată durata de viaţă a produsului. însemnând produse. cu sprijinul tehnic al specialiştilor în soluţiile materiale asociate. managementul programului devine apanajul specialiştilor în obiectivul specific.posibilitatea anticipării în proiecţie multianuală a necesarului de resurse umane. corectarea cursului programului în acord cu evoluţia obiectivelor vizate. principiile care guvernează procesul de management prin programe multianuale sunt: a) prioritatea . operarea sa. până la disponibilizare.decembrie 2012 11 . b) predictibilitatea . lucru nu tocmai des întâlnit în practică. Astfel. c) flexibilitatea . Modalitatea enunţată vine să facă o legătură de similitudine între produs şi soluţie materială pentru satisfacerea unui obiectiv specific. servicii de naturi tehnice diferite. noiembrie . d) eficacitate şi eficienţă economică alegerea celor mai avantajoase soluţii din punct de vedere economic cu respectarea parametrilor de performanţă proiectaţi.finanţarea programelor în acord cu obiectivele specifice prioritare ale entităţii. materiale şi financiare aferente programelor. introducerea în exploatare.evaluarea periodică.O altă variantă ar putea viza susţinerea logistică a unui obiectiv specific printr-o soluţie materială complexă (obiectivul specific este de regulă complex). nu în obiectivul specific. corespunzător unor momente importante referitoare la identificarea soluţiei materiale. achiziţia sau producţia echipamentului necesar.În acord cu principiile planificării strategice în domeniul administraţiei publice. şi implică asigurarea managementului progra mului de către specialişti în produs. Această variantă poate valorifica mai bine dimen-siunea de resursă umană asociată programului şi permite o abordare managerială mai apropiată spiritului teoriei managementului proiectelor. într-o manieră etapizată.

respectiv: . nr. planificare strategică. aspecte teoretice şi practice.Legea nr. strategii viabile asumate naţional. implementat. Managementul proiectelor. atât în sens cantitativ cât şi ca întindere în timp. Echilibrul între stabilitate şi flexibilitate poate fi realizat prin activităţi de documentare. Guvernul României . Iaşi. 69 din/ 2010 a responsabilităţii fiscal-bugetare .H. nr. deciziile importante fiind luate fie de ordonatorul de credite care finanţează programul.G. nr.Manual de planificare strategică. la bunăstare. cercetare.descompunerea structurală a programului.monitorizarea şi evaluarea/reevaluarea în fiecare etapă de implementare a programului şi dispunerea de măsuri corective. la securitate sunt strâns legate de asigurarea resurselor. . 500/2002 privind finanţele publice . fie de structuri intrainstituţionale superioare acestuia. I Bibliografie În derularea unui program multianual este foarte importantă stabilitatea acestuia. bunăstare a poporului. dezvoltarea mai multor programe de achiziţii având ca obiect aceeaşi soluţie materială. sunt finite. INTELLIGENCE . autoritate şi responsabilitate totală cu privire la derularea programului. avută în vedere atât evitarea fracţionării cerinţelor materiale şi. Aspiraţiile statelor la dezvoltare. 1. iar acestea. pe cale de consecinţă. cel puţin cele cunoscute la nivel de mase. de asemenea. dar şi dezvoltarea unor programe mamut. cu efecte negative asupra resurselor alocate pentru gestionarea programelor. înţeles. de asemenea.H.Dumitru Nedelcu. fără sistem de planificare strategică asumat de liderii entităţii. Chiar dacă una din cerinţele calităţi ale planificării strategice este flexibilitatea. cu corolarul său lupta pentru resurse. inclusiv a resurselor. . Securitatea înseamnă democraţie. uzitat şi fezabil cu specificul instituţiilor din cadrul Sistemului Naţional de Securitate este cazul în care managerul de program gestionează problemele curente.un singur manager de program. greu de monitorizat şi evaluat. la stabilitate. putere economică a statului.G. nu sunt de dorit.G.Legea nr. . îndeosebi cele din categoria necesarului de resurse. 158/2008 pentru aprobarea Componentei de programare bugetară din cadrul Metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al instituţiilor administraţiei publice de la nivel central .H. 870/2006 privind aprobarea Strategiei pentru îmbunătăţirea sistemului de elaborare. precum şi pe cea a evenimentelor din celelalte zone asupra programului. acceptat şi aplicat de membrii acesteia este un nonsens. . variaţiile majore intervenite în cadrul unui program. întotdeauna insuficient. editura Politehnium. 2005 . rezultat al elaborării acestuia pe baza unei fundamentări riguroase şi a unei analize de impact realiste.Gestionarea programelor multianuale se poateefectua pe baza unor principii inspirate din teoria managementului proiectelor. pentru valorificarea superioară a membrilor echipei de program şi a resurselor alocate. Concluzii Unul dintre motivele pentru care securitatea naţiunilor se află într-un echilibru precar este şi cvasipermanentul deficit de resurse. analiză şi estimare care să fie anterioare şi să susţină elaborarea programului ca document de management. care are competenţa necesară. cu pretenţii de performanţă în lumea de azi. Pot fi. La nivel instituţional trebuie. imaginate criterii de ierarhizare a programelor şi metodologii de prioritizare extrem de utile în analizele referitoare la repartizarea bugetului. care să surprindă şi influenţele programului asupra altor zone ale instituţiei decât cea implicită.unicitatea obiectivului: un program poate avea un singur obiectiv principal.abordarea pornind de la obiectiv către resurse. coordonare şi planificare a politicilor publice la nivelul administraţiei publice centrale . Sau mai ales a lor! Entitate modernă. în funcţie de complexitatea acestuia. cel pentru care programul a fost dezvoltat şi a cărui îndeplinire duce la rezolvarea cel puţin a unei probleme legate de un obiectiv specific al instituţiei. instituţii chemate în aplicare solide şi competente.807/2006 pentru aprobarea Componentei de management din cadrul Metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe termen mediu al instituţiilor administraţiei publice de la nivel central . alocarea resurselor necesare realizării obiectivelor programului efectuându-se numai după identificarea tuturor factorilor consumatori de resurse. până la darea în operare a produselor şi după aceea.

de dificultăţile tehnologice. Astfel. de către omul de ştiinţă Allan M. Quillian şi psihologul Elizabeth F. web-ul semantic a fost dezvoltat în vederea aplicării tehnologiilor avansate ale cunoaşterii. dezvoltarea semnificativă a noilor aplicaţii. “Soluţia” semantică De cele mai multe ori. Loftus. care particularizează problema complexităţii informaţionale. Astfel. în încercarea de a identifica o serie de concepte sau informaţii în mediul virtual. în beneficiul utilizatorilor. mediul virtual este format dintr-o uriaşă “reţea” de resurse informaţionale. Collins. cu ajutorul programelor şi noilor tehnologii dezvoltate. Un exemplu în acest sens este web-ul semantic. Ross. web-ul semantic aparţine “inventatorului” World Wide Web. în scopul completării golului (gap) dintre utilizator şi computer. utilizatorii se confruntă cu problema accesării unui volum mare de date. “handicapul” mecanismelor computerizate este cauzat. lingvistul M. computerul nu este capabil să sesizeze decât o succesiune de caractere.Alina Mîlcomete Context Dacă în secolul precedent societatea era caracterizată de dependenţa de resursele naturale. Astfel. a devenit o condiţie a evoluţiei în planul dezvoltărilor tehnologice. În plan conceptual. În mod ironic. prin susţinerea avansată a procesării şi reprezentării datelor. susţinută de rapiditatea şi acurateţea difuzării datelor în mediul virtual. creată în scopul difuzării produselor sale de către utilizatori. cele mai multe informaţii. autori ai unor materiale care au în. iar “înţelegerea” şi procesarea acestora de către computer nu coincid cu cele ale userilor. s-a creat o necesitate acută de identificare accesibilă a datelor. care pot “determina” mecanismele “să înţeleagă”/ “să vadă” conţinutul imaginilor sau al altor resurse multimedia. În plus. desemnate să răspundă cererii userilor. De altfel. care îi atribuie definiţia de “reţea de date ce pot fi procesate în mod direct şi indirect de mecanisme computerizate”. prim-plan. Încă din 1960. Aplicabilitatea şi rolul tehnologiilor semantice Aplicabilitatea tehnologiilor web-ului semantic nu se rezumă doar la îmbunătăţirea interoperabilităţii utilizatorilor în mediul virtual. precum şi de filtrare. din 1994. reţeaua de comunicare intranet. protejată de paravanele de protecţie . ca o consecinţă a schimbului esenţial de date între actorii societăţii moderne. “vârful de lance” privind dezvoltarea standardelor web-ului semantic îl constituie W3C şi Agenţia pentru Proiecte de Cercetare Avansată în domeniul Apărării (DARPA) din cadrul Pentagonului. ci şi la optimizarea schimbului de informaţii în medii descentralizate (de exemplu. Tim Berners-Lee. în general. Practic. fără o comprehensiune la nivelul înţelesului. chiar dacă informaţia este stocată şi este evidentă pentru un cititor uman. noiembrie . nefiind ierarhizate sau structurate. În prezent. forma de reprezentare structurată a cunoaşterii semantice. a avut loc introducerea sintagmei de „Semantic Network Model”. interpretare şi sumarizare a informaţiilor. în prezent se află în subordonarea implicită a deţinerii informaţiei.decembrie 2012 13 . directorul Consorţiul World Wide Web (W3C). cunoaşterea dobândită se află sub o formă pliabilă procesării şi raţionării informaţiilor de către dispozitivele electronice.firewalls).

Cu un succes major în mediile universitare şi academice (în special în cercetările din domeniul Inteligenţei În plus, acestui tip de tehnologie îi revine dreptul de a Artificiale), tehnologia semantică facilitează colectarea revendica posibilitatea modelării, “manevrării” şi şi distribuirea volumului uriaş de informaţii, cunoscută interogării, în mediul virtual, a unor resurse de diferite caracteristică a erei informaţionale. tipuri. Se poate aprecia că web-ul semantic a apărut ca o Web-ul semantic urmăreşte îndeplinirea acestui viziune “ambiţioasă” privind configurarea unui web al deziderat prin oferirea unei şanse fiecărui utilizator de a- viitorului, care alocă mecanismelor computerizate şi imprima propria viziune asupra “straturilor” capacitatea de a “descrie” conţinutul inserat de conceptuale (semantic layers). utilizatori în mediul virtual. Astfel, fie că este vorba despre imagini, materiale audio sau video sau, mai mult, materiale criptate, aflate în bazele de date ale unor site-uri complexe, web-ul semantic poate fi considerat o reală sursă de informaţii. Prin utilizarea sa, userii sunt capabili să răspundă unor întrebări, să identifice pattern-uri şi soluţii prin combinarea operaţiunilor tehnice, de automatizare a datelor, şi a acţiunilor care implică raţionamentele - menţionarea “numelui” HTTP utilizat nu doar pentru logice. documente, ci şi pentru lucruri pe care documentele le descriu (persoane, locuri, produse, evenimente); De asemenea, analiza caracteristicilor web-ului semantic nu trebuie realizată prin prisma unei relaţii - extragerea datelor folosind protocolul HTTP din exclusive om-computer. Acesta poate fi catalogat drept mediul virtual, care conduce la primirea unor date utile, “extensie” a utilizatorilor, care contribuie la inserarea de în format standard, care se doresc a fi cunoscute; date şi metadate în cadrul documentelor web deja existente în spaţiul virtual. Acest fapt permite facilitarea - corelarea informaţiilor primite cu alte date, plecând de funcţiei de prelucrare a datelor, atât de către la premisa că “datele înseamnă relaţii”. calculatoare, cât şi de computere.
INTELLIGENCE

Astfel, web-ul semantic are capacitatea de a configura un cadru pe cât de riguros în plan acţional, pe atât de permisiv în abordare, ce permite difuzarea şi reutilizarea datelor în aplicaţiile integrate, ce servesc scopurilor sale.

Web-ul semantic - viziune “ambiţioasă” a web-ului viitorului

În acest sens, tehnologiile semantice redau noi grade de libertate referitoare la modificarea oricăror resurse ce pot conduce către descoperirea de noi semnificaţii. Potrivit lui Tom Berners-Lee, “tehnologia înseamnă date interconectate”. Astfel, în plan semantic, în cazul în care utilizatorii intenţionează să posteze conţinut în mediul virtual, există 3 “reguli”:

Astfel, blogurile sau alte pagini de profil personalizate, În loc de concluzii create automat, într-o bază de date, pot conţine metadate în microformate, fără ca utilizatorul să devină Chiar dacă mediul virtual se dezvoltă, în mod natural, conştient de acest fapt. prin realizarea unor distincţii clare a conţinutului paginilor web (content) şi a reprezentării din punct de De asemenea, datorită unor intense colaborări online, o vedere al semnelor introduse, viziunea web-ului serie de aplicaţii deţin acces la metadate importante semantic este destul de surprinzătoare. despre utilizatorii din mediul virtual. Tehnologia semantică facilitează identificarea şi agregarea unor Acest fapt ne conduce către concluzia conform căreia informaţii cu privire la alegerile, preferinţele, hobby- nu doar schimbările tehnologice sunt necesare pentru a urile menţionate pe reţelele de socializare, conducând la realiza această viziune, ci şi o parcurgere progresivă a construirea unor profiluri mult mai vaste ale userilor. paşilor necesari în evoluţia dezvoltărilor unui mediu al viitorului. În plus, poate ajuta la crearea unor legături ale utilizatorilor cu interese similare, al căror conţinut este Prin “încurajarea” includerii conţinutului semantic de oferit “la liber” în mediul online. către utilizatori în paginile din mediul virtual, web-ul semantic şi-a câştigat rolul de a aduce transformări Proiectul „Friend of a Friend” (FOAF) actualului spaţiu dominat de documente semistructurate într-un mediu supraîncărcat de informaţii. I Proiectul “Friend of a Friend” (FOAF) este considerat un concept inovator în mediul virtual, care oferă posibilitatea de a crea pagini despre utilizatori, ce pot fi, ulterior, interpretate de computer. Profilurile FOAF inventariază atribute precum nume, adresă, interese ale userilor, ce pot fi conexate unor pagini web sau codificate în textul unor materiale din mediul online. În cazul în care există mai multe profiluri Bibliografie asociate aceleiaşi persoane, computerul integrează şi combină automat toate aceste date. - Collins, Allan M., Quillian, R., “Retrieval Time from Semantic Astfel, acest aspect permite motoarelor de căutare să determine dacă pagina aparţine unei persoane cu anumite atribute, fiind evitată confuzia. În mod particular, motorul de căutare poate alerta cu privire la ambiguitatea datelor interogate de către utilizatori şi să solicite, la propriu, informaţii suplimentare despre persoana în cauză. Notabil este că, din perspectiva motoarelor de căutare, tehnologia semantică nu este relevantă doar pentru îmbunătăţirea rezultatelor solicitate.
INTELLIGENCE

Memory. Journal of Verbal Learning and Verbal Behaviour”, 1969, pp. 240 247. - Collins, Allan M., Loftus E.F., “A Spreading Activation Theory of Semantic Processing. Hock, Randolph, “Extreme Searcher's Internet Hanbook A guide for the Serious Searcher, CyberAge Book, Medford, New Jersey, 2004, Psychological Review”, 1969, pp. 407 428. - Mika, Peter, “Semantic Web and Beyond Computing for Human Experience. Social Networks and Semantic Web”, Springer, 2007, pp. 23 26. - O'Reilly, Tim, “What is Web 2.0: Designing Patterns and Business Models for the Next Generation”, 2005. - Steffen, Staab, “Semantic Web and Peer-to-Peer, Descentralized Management and Exchange of Knowledge and Information”, Springer, 2006, pp. 1 35.

Unul dintre scopurile web-ului semantic este reprezentat de dezvoltarea actualului spaţiu virtual prin uşurarea sarcinii utilizatorilor de a distribui şi combina informaţiile. Dacă aceştia au capacitatea de a căuta, în mediul virtual, definiţii ale unor cuvinte, integrând resurse precum dicţionarele online, computerele nu pot îndeplini toate aceste “sarcini” fără direcţionarea umană. Să fie oare acest lucru posibil din cauza faptului că paginile web au fost proiectate să fie interpretate de fiinţe umane, nu de computere? Web-ul semantic poate fi perceput ca un sistem ce permite computerelor “să înţeleagă” şi să răspundă unor solicitări complexe ale userilor, bazate pe sens şi semnificaţie. Totodată, este considerat un integrator de conţinut din contexte, sisteme şi aplicaţii informaţionale. Web 2.0 + web semantic = Web 3.0? O'Reilly a caracterizat Web 2.0 drept “un set de practici care reuneşte un veritabil sistem solar de site-uri, ce validează o serie de principii, aflate la o reală distanţă de centrul său”. Astfel, s-a apreciat că site-urilor web care utilizează aplicaţiile tehnologiei Web 2.0 le este adus un plus de valoare prin intermediul “arhitecturii participative”. De asemenea, s-a menţionat că tehnologia Web 2.0 a extins capabilităţile userilor prin facilitarea creativităţii, colaborării şi distribuirii informaţiei. În esenţă, tehnologiile Web 2.0 au transformat mediul virtual întro unealtă multidimensională, cu capacităţi extinse ce intensifică experienţa end-userilor. De cele mai multe ori, Web 2.0 a fost analizat în contrast cu web-ul semantic, care este considerat un efort mult mai conştiincios şi minuţios orchestrat de W3C, în vederea implementării unui nou stadiu de dezvoltare a mediului virtual. Acest lucru devine posibil prin utilizarea tehnologiilor semantice. În practică, conceptele de Web 2.0 şi web semantic nu se exclud reciproc: în timp ce Web 2.0 este consecinţa modului în care utilizatorii interacţionează cu (şi în) mediul virtual, web-ul semantic oferă noi oportunităţi tehnologice pentr u dezvoltatorii web, în combinarea datelor şi serviciilor din diverse surse. Este notabil faptul că „lecţia de bază” a Web 2.0 constă în faptul că „utilizatorii sunt dispuşi să ofere atât conţinut (content), cât şi metadate”. Astfel, acest lucru este realizat prin

elaborarea unor materiale structurate pe categorii în „Wikipedia”, de exemplu; a unor fotografii organizate în funcţie de etichete (tag-uri) în „Flickr” sau a unor informaţii structurate, inserate (embedded) în homepage-uri sau postări pe bloguri; prin utilizarea unor microformate (minivocabulare pentru date codificate ale tuturor tipurilor de pagini HTML, precum informaţii despre autori sau despre paragrafele postate pe un blog). Din punct de vedere al avantajelor tehnologice oferite de web-ul semantic comunităţii Web 2.0, se poate menţiona existenţa unei structuri standardizate pentru crearea unor îmbinări creative de date şi servicii. Astfel, primează rolul formatelor standardizate şi informaţiilor schematizate. Este interesant că, din perspectivă istorică, cercetătorii web-ului semantic se aşteptau ca utilizatorii să ofere metadate cu privire la resursele web, care descriu pagini personalizate, cu sau fără conţinut multimedia. Acest lucru nu s-a întâmplat. Una dintre motivaţiile considerate plauzibile a fost dificultatea operării cu limbaje specifice integrării informaţiilor web-ului semantic. Însă, în prezent, se pare că utilizatorii şi-au manifestat disponibilitatea oferirii unor informaţii structurate, întrun mod “task-oriented”, unde paşii sunt stabiliţi secvenţial, beneficiind de o interfaţă user-friendly, care maschează, aparent, complexitatea procesului propriuzis.

noiembrie - decembrie 2012 15

se poate afirma că acestea reprezintă cele mai rudimentare instrumente de căutare.care poate fi considerat primul motor de căutare digitală. ci pe semnificat . în accepţia părintelui lingvisticii moderne. de origine germană . întrucât asigurau funcţia simbolică ce presupune utilizarea unui obiect fizic (prezent. dacă întrebăm un motor de căutare semantică „unde s-a născut autorul X”. care. Considerate ca suporturi de informaţie. Ca efect. nu returnează un set de fişiere. acesta ar putea răspunde „autorul X s-a născut în localitatea Y”. cea din urmă identifică perechile exacte ale unora dintre sau ale tuturor termenilor introduşi şi relevă fişiere. de click-ul de astăzi.numit frecvent părintele căutării digitale . experienţe. diferite mesaje etc. modalitate superioară de conectare.concept. în mod sistematizat. cercetătorul elveţian Ferdinand de Saussure) încearcă să „înţeleagă” solicitarea utilizatorului. pagini Web. spre sfârşitul secolului al XlX-lea.Tudor Ciuflea De la tăbliţele de argilă la World Wide Web-ul postmodern Necesitatea constituirii unei arhive comune. bazat. ci încearcă să ofere un răspuns direct la o anumită întrebare..a dezvoltat sistemul SMART . în contextul unui alt concept: căutarea literală. toteme. prin analizarea termenilor şi limbii secvenţei interogative.existând posibilitatea generării de rezultate nedorite (spre exemplu. concret. funcţional. disociind rezultate relevante dintr-un amalgam de date şi informaţii.a introdus un sistem de clasificare. Denumită frecvent căutarea navigaţională. la căutarea termenului „a zbura” pot rezulta şi asocieri cu noţiunea de „zbor”). cunoscută sub numele de Conferinţa de Recuperare a Textelor . Pe de altă parte. Spre exemplu. acesta trebuie plasat.Text Retrieval Conference (TREC). americanul Melvil Dewey părintele bibliologiei moderne . Recuperatorul Magic Automat de Texte al lui Salton . care identifica toate cărţile după subiect. Tăbliţele sunt forme primare de comunicare transnaţională şi transtemporală. Căutarea literală versus căutarea semantică Pentru a înţelege conceptul de căutare semantică (ce reprezintă capacitatea unui motor de a determina la ce sa referit utilizatorul în interogarea sa şi de a oferi acestuia rezultate care nu corespund integral cuvintelor pe care le-a introdus. Activitatea lui Salton a declanşat o reală Renaştere în domeniu şi a inspirat o conferinţă anuală a informaţiei digitale. Prin extrapolare. Gerard Salton. generator al milioanelor de răspunsuri şi rezultate informative. în timp real. în care să fie stocate. aceste cvasiportaluri primare asigurau o funcţie de intermediere între doi sau mai mulţi participanţi la un act de transfer semiotic ce permitea accesul receptorilor la caractere expresive care descriau evenimente la care aceştia nu au participat direct. în timp ce un motor de căutare literală va noiembrie . Sub aspect evolutiv. pe măsură ce instinctul de conservare a determinat fiinţele umane să genereze primele mijloace de perpetuare conceptuală a identităţii peste secole: tăbliţele de argilă. pe o structură de tip table. descoperiri. produse sau alte unităţi informaţionale .nouăzeci. credinţe. o idee sau un sens inteligibil). în interval de milisecunde. a persoanelor din diferite spaţii şi culturi. dar care echivalează ca sens).decembrie 2012 17 . perceptibil) pentru a ne referi la un „obiect” situat într-un alt plan al realităţii (un obiect absent. utilizând un cod numeric. survine încă din era apariţiei scrisului cuneiform. reprezentări religioase. ce codificau şi stocau mesaje simple. a reflectat cele mai înalte niveluri de calitate din căutarea de texte. fapt care diferenţiază lectura primară a expresiilor cuneiforme.Salton's Magical Automatic Retrieval of Text. ideal. pagini Web sau alte produse. în intervalul anilor optzeci . presupus. În anii şaizeci. căutarea semantică (ce pune accent nu pe semnificant expresie. preponderent. comparativ. precursoare ale World Wide Web-ului contemporan şi viitor.

conectorul . Tehnic. ci pe analiza conţinutului paginii (sau a documentului). fără a se baza pe statistici. metadatele acestora şi toate informaţiile semantice relevante (indexul documentului). normalizează formele gramaticale. . iar dezambiguizarea se realizează pe contexte derivate. Scopul conectorului este şi acela de extragere a textului şi a metadatelor relevante din fişiere. Conform companiei „Hakia” (Manhattan. .analizator ul morf o-sintactic procesează textul şi îl divizează în lexeme cuvinte sau expresii. în accepţia cercetătorilor americani R. . .operează. cuvintele „născut” şi „autorul X”.relevă sensul corect al sinonimelor.distinge între formele flexionare ale cuvintelor. a sursei sale. . . Complementar. la întrebarea „cu ce se pot trata durerile de cap”. Acest modul va fi îmbunătăţit cu metode de indexare semantică prin utilizarea Hărţii Semantice şi a instrumentelor lingvistice. autorului şi credibilităţii rezultatelor interogării. Rob McCool şi Eric Miller) oferă rezultate cu relevanţă ridicată.importă date din surse externe pe care le introduce în motorul propriu-zis. motorul semantic „Hakia”. deoarece: .transportă toate informaţiile. . transformările şi memoriile în indexul de căutare. fapt care scuteşte utilizatorul de căutarea paragrafelor dezirabile în conţinutul propriu-zis al documentului.rulează interogările în index şi extrage rezultatele relevante. Motoarele de căutare semantică Sunt alcătuite din următoarele module: .are capacitatea operaţională de a indica cele mai relevante secţiuni din documentele identificate. astfel încât să gestioneze textul integral al documentelor. profilul online al utilizatorului şi alte mijloace artificiale. căutarea semantică (sau echivalarea secvenţei interogative a utilizatorului cu fondul informaţional al Web-ului.gestionează adecvat sfera de cuprindere a conceptelor (spre exemplu. elaborată pentru a echivala informaţiile semantice depozitate în indexul de căutare. New York). respectiv sisteme externe. sintagme sau propoziţii filtrate înainte sau după prelucrarea datelor limbajului natural.returna. pe care le transmite mai departe componentelor de procesare.indexatorul . Guha.are funcţia de autodetectare a propriei performanţe. Rezultatul obţinut este structurat cu adnotări suplimentare şi este transmis. link-uri către pagini Web care conţin. se referă la adăugarea de identificatori conceptelor relevante stocate în Harta Semantică a fiecărui lexem. Algoritmii de căutare vor fi îmbunătăţiţi pentru a utiliza intenţiile internautului (cu respectarea caracterului privat al datelor) şi Harta Semantică.indexul de căutare .depozitul central al documentelor procesate structurat. . include răspunsuri în care „migrena” este recunoscută ca parte componentă a conceptului „durere de cap”). . la nivel conceptual. exclude detectorul de cuvinte. . indicând zonele în care i se pot aduce îmbunătăţiri. sintagmele INTELLIGENCE sunt identificate. fără legătură semantică directă. . dă răspunsuri specifice la întrebări directe formulate generic. cel mai probabil.căutarea .etichetatorului semantic .adaugă informaţie de ordin semantic fiecărui lexem extras din textul procesat.

stocate în baze de date academice. trebuie să confrunte rezultate obţinute din multiple surse. Evri (www. e x a l e a d . www. Prin aceasta. mult mai rapid decelabili în condiţii de utilizare frecventă a instrumentelor semantice online. F a c t b i t e s ( w w w. Analistul de intelligence. prin căutarea semantică. e d u ) . www.decembrie 2012 19 .com noiembrie . Ea permite diminuarea timpului de realizare a evaluărilor riscurilor de securitate. însă poate fi accesat prin intermediul tehnologiilor/instrumentelor specifice Web-ului semantic.com.me. agenţiile de securitate beneficiază de avantajul de a spori gradul de intervenţie preventivă. un instrument de încredere. din categorii precum: www. aflate în plină dezvoltare.lexxe. menţionăm: Hakia (www. S e n s e B o t ( w w w.cogntion. actorul care.com).com).worldwidescience. contribuie semnificativ la elaborarea de produse informative de calitate ridicată. D e e p D y v e ( w w w.Dintre cele mai performante motoare semantice. k n g i n e . care. Lexxe (www. fiabil. ce aplică şi principiile căutării federalizate (interogarea simultană de multiple resurse online. pe termen lung.com). are la îndemână. Utilitatea căutării semantice pentru analistul de intelligence Derivă din relevanţa şi acurateţea rezultatelor pe care aceasta le oferă la interogare.org. Unul dintre cele mai importante avantaje ale utilizării căutării semantice rezidă în faptul că aceasta poate oferi rezultate şi din sondarea a ceea ce specialiştii în domeniu denumesc Deep Web.com.scienceresearch.earch. u m b c . prin intermediul unui singur portal.s. guvernamentale şi corporative ce necesită crearea unui username pentru vizualizare) nu poate fi indexat de motoarele de căutare clasice. f a c t b i t e s . întrucât trimite la produse informa-ţionale superior filtrate. www. Conţinutul acestuia (aproximativ 95% din informaţiile întregului World Wide Web. s e n s e b o t . D u c k D u c k G o (www.sindice. d e e p d y v e . c o m ) . c o m ) . www.com). Kosmix (www.com).science. în baza surselor deschise. n e t ) .sciencedirect. S w o o g l e ( w w w. C o g n i t i o n S e a r c h (www.com). Sindice (www.evri. c o m ) .swets. aplicat constant.waltmartlabs. în situaţia în care mu t a ţ i i l e survenite în plan tacticostrategic conturează indicatori negativi. pentru a realiza evaluări şi estimări de securitate corecte.gov. K n g i n e ( w w w. s w o o g l e . E x a l e a d ( w w w. comparativ cu cele puse la dispoziţie de utilizarea motoarelor clasice.hakia.duckduckgo. www.com). utile decizionalilor în adoptarea de soluţii eficiente pentru neutralizarea ameninţărilor manifestate în anumite domenii de activitate. c o m ) .

să transforme.com/blog/web30-taxonomy-semantic-search.0.about. . Adică acel Web care va permite calculatoarelor să proceseze. ca termen. http://www. pe măsură ce va fi implementat.altova.http://www. 2.Fenomenul Google. pentru implementarea Web-ului 3.searchenginejournal. Acest lucru nu poate fi realizat decât după adăugarea metadatelor semantice la resursele informaţionale conţinute în actualul Web 2. 6.0 sau Web-ul INTELLIGENCE asupra datelor. 2008.com/semantic-search-engines/9832/. se va realiza mult mai rapid decât în cazul celui deţinut de actualul Web 2. însă nu a fost încă perfectat elementul ordonator suprem care să permită afişarea rezultatelor interogării într-un tot semantic comprehensibil. John .earley. http://wwww.http://blog. 7.findwise. 5. în lumea globală. Editura Orizonturi. întrucât informaţiile vehiculate de cel dintâi sunt structurate/omogenizate.com/semantic-search-engine-what-is-the-meaning/.html.com/sew/1262-top-5-semantic-search-engines.html.com/tag/top-7-semantic-search-enginesalternative-google-search/. Battelle. cele mai relevante rezultate într-o anumită problematică cercetată online. interogarea instrumentelor disponibile în mediul Internet consumă cantităţi preţioase dintr-o resursă predispusă. va permite calculatoarelor să proceseze efectiv datele în baza informaţiilor semantice care le descriu. http://www.webtrends.0. 8. la un moment dat. Conceptul de căutare semantică nu poate fi definit decât împreună cu şi în momentul în care Web 3. să asambleze şi chiar să intervină creativ Se estimează că adnotarea conţinu tului oferit de Deep Web cu etichete semantice. Concluzii World Wide Web-ul de astăzi (Web 2. fără a mai fi necesară activarea proceselor analitice umane. al căror acces se obţine prin intermediul cuvintelor-cheie (căutarea clasică/literală). I Bibliografie 1.com/. proces care se află în derulare şi care.com/semantic_web.makeuseof. pentru a pune la dispoziţia ut ilizator ului.pandia. 3.http://www. Bucureşti.0. prin intermediul cărora internautul să obţină rezultatul dorit prin eforturi proprii. a fost menţionat încă din 2006 de către jurnalistul John Markoff în publicaţia „New York Times”). context în care colectarea şi evaluarea datelor se va realiza la parametri superiori. în mod ordonat.semantic va fi integral operaţional (antreprenorul american Nova Spivack consideră că demersurile pentru implementarea acestuia au fost iniţiate în anul 2010 şi se vor finaliza în 2020.0) conţine un volum potenţial nelimitat de informaţii sub formă de documente. deşi. din ce în ce mai mult. 4.http://www. În prezent. la a deveni o „rara avis”: timpul.

Liviu Mihaiu I N T E R V I U noiembrie .decembrie 2012 21 .

strategic.ro INTELLIGENCE .sursa: www.

Fragmente din ancheta unui ziarist anticomunist: Cazul Liviu MIHAIU
S-a născut în a cincea zi de Cireşar, pe malul mării, la Constanţa, în 1963. La 26 de ani, trăia unul dintre cele mai importante evenimente din viaţa sa, Revoluţia Română, pe care a simţit-o ca pe o adevărată stare de graţie. Din acel moment, nu i-a fost străin niciunul dintre importantele evenimentele postdecembriste, pe care le-a trăit felurit, arma fiindu-i fie AKM-ul, fie reportofonul, fie tastatura sau vocea. La începutul ceţoşilor ani din ultimul deceniu al secolului trecut, fonda unul dintre cele mai cunoscute şi îndrăgite săptămânale de moravuri: Caţavencu. Plecând de jos în viaţă, a înţeles că trebuie să-şi vândă produsul muncii în stradă, luând contact direct cu oamenii şi cu realitatea. Se autodefineşte un ziarist anticomunist şi se laudă chiar în revista Serviciului Român de Informaţii că a fost primul din breaslă care a demascat originile securiste ale lui Virgil Măgureanu, primul director al SRI. Tot el stă la baza ideii de a înlănţui cu suflete Casa Poporului, în 2003, manifestându-şi astfel năduful pentru cronicizata tergiversare a deconspirării Securităţii. Şi-a consacrat mulţi ani acestei lupte, astfel că, împreună cu Marius Oprea şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, a publicat în Caţavencu listele cu cele câteva mii de lucrători ai Securităţii din administraţia comunistă. A deschis mai multe fronturi de luptă, toate în scopul aceleiaşi cauze: mândria de a fi român. Sub cupola acestui sentiment stă şi neobositul efort de a salva unul dintre cele mai frumoase locuri din România: Delta Dunării. Ca activist de mediu a fost numit în funcţia de guvernator al Deltei Dunării şi s-a bătut cu toţi cei în care a identificat pericole la adresa mediului. Astfel a protestat împotriva construirii Canalului Bîstroe, luptându-se cu ucrainenii şi făcându-şi aliaţi vest-europenii. Ulterior, a impus un regulament de construcţii şi urbanism pentru Delta Dunării. Cea mai mare luptă pe care o duce însă este cea cu mentalităţile. Pare o luptă sisifică, căreia însă nu-i lasă răgaz să-l doboare. O importantă armă în acest demers îi este Radio Guerilla, considerat al cincilea brand media din România. Se consideră un apărător al Constituţiei României şi persiflează ideea de „ascultatul de serviciu” încă din anii ‘90. Una dintre cele mai mari dezamăgiri este, în viziunea sa, presa, la pachet cu Revoluţia, mineriadele, injustiţia sau dosarele torţionarilor comunişti. Printre mulţi alţii, îi admiră pe Eliade, Steinhardt şi Coposu şi vrea o statuie a luptătoarei anticomuniste Elisabeta Rizea în faţa „Casei Scânteii”. Celor patru copii ai săi le doreşte să aibă o ţară în care să trăiască fericiţi şi mândri că sunt români. Este simplu: MIHAIU, Liviu MIHAIU. Asta La Revista Intelligence!
noiembrie - decembrie 2012 23

Flaviu Predescu
Cine este Liviu Mihaiu ?

manifestaţie în faţa ambasadei Ucrainei împotriva construirii canalului Bîstroe, aducând problema conservării şi a protejării Deltei Dunării în atenţia presei şi a organismelor europene. Tot eu sunt primul activist de mediu numit în funcţia de guvernator al Deltei Dunării, în perioada 2008-2009, când am introdus pentru prima dată regulamentul de construcţii şi urbanism pentru Delta Dunării. Şi tot eu conduc Radio Guerrilla, unul dintre cele mai militante radiouri ale societăţii civile, al cincilea brand de media din România. Pe scurt, sunt unul dintre activiştii Democraţiei şi ai Mediului, format în cei mai romantici ani ai României şi ai presei române, anii '90.

Liviu Mihaiu
Pentru că orice profil psihografic sau informativ deţinut de orice serviciu secret în ceea ce-l priveşte pe Liviu Mihaiu are sigur lacune mari (râde), iată o bună ocazie să-l corectez cu mâna mea, în cadrul primului meu interviu în revista celui mai important serviciu de informaţii român. Sunt un om care face parte din generaţia rebelilor din '89, care şi-a păzit ca student facultatea cu arma în mână la Revoluţie şi care a visat, încă de pe vremea regimului comunist, „să se facă ziarist”, deşi poate numai Ion Cristoiu ştia ce compromisuri înseamnă meseria asta, pe vremea aceea sau pe vremea asta. Sunt unul dintre întemeietorii săptămânalului de moravuri grele Caţavencu, în februarie '90, al patrulea ziar privat din România, când încă mai mirosea pe străzi a praf de puşcă şi nici nu bănuiam cât de lungă va fi lupta cu comunismul din noi. Un săptămânal care s-a luptat mult timp cu serviciile de informaţii nedecomunizate în perioada mineriadelor, a exceselor naţionaliste, a patriotismului protocronist şi agresiv, de tip Vatra Românească, a embargoului petrolier cu Iugoslavia sau în intervalul politic în care consilierul prezidenţial Vasile Ionel ori generalii Chiţac şi Diamandi erau in charge şi aveau un cuvânt de spus în „intestinele” politice ale acestei ţări. Eu am fost pe stradă când autobuzele luau foc „de la sine”, ca pretext al curăţării de golani a Pieţei Universităţii. Eu am trăit cu reportofonul în mână acele zile când, în balconul Pieţei Universităţii, se striga împotriva comunismului şi a criptocomuniştilor, dacă vă mai aduceţi aminte conceptul şi idealul ratat al democraţiei româneşti de atunci sau de-acum. Tot eu sunt şi am rămas un ziarist anticomunist care publica „actele” de rezident al Securităţii ale primului şef al SRI, Virgil Măgureanu, sau cel care iniţia, la începutul anului 2003, lanţul din jurul Parlamentului împotriva tergiversării cronice a deconspirării Securităţii, lanţ la care au participat sindicate, partide politice, ziarişti şi intelectuali, o cauză abandonată azi pe nedrept de către societatea civilă şi îngropată, criminal de-a dreptul, de către establishment. Eu sunt cel care publica, alături de Marius Oprea şi de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, în Caţavencu, listele cu câteva mii de lucrători ai Securităţii din administraţia comunistă. Tot eu mai sunt omul care a iniţiat, în 2004, alături de proaspăt înfiinţata Salvaţi Dunărea şi Delta, primul act de naştere şi statement al ei internaţional, printr-o
INTELLIGENCE

Sunt un om care face parte din generaţia rebelilor din '89, care şi-a păzit ca student facultatea cu arma în mână la Revoluţie şi care a visat, încă de pe vremea regimului comunist, „să se facă ziarist”

Şi, deşi mi se ascultă telefoanele din acei ani, nu cred în ruptul capului că reprezint o „vulnerabilitate la adresa siguranţei naţionale”, ci dimpotrivă, dacă ne gândim că protecţia mediului şi a libertăţilor individuale este garantată constituţional, mă gândesc că m-aş putea autointitula unul dintre apărătorii Constituţiei ţării. Cred că m-am lăudat destul pentru perioada asta istorică (râde ) . Destul de importantă î ns ă, trebuie să recunoaşteţi...

apreciaţi la un om şi care este cartea dumneavoastră preferată?

Liviu Mihaiu
Pasiunea mea este Cauza! Cineva dintre noii îmbogăţiţi ai celei mai autodevalizante perioade din istoria capitalismului românesc spunea că mă invidiază pentru că am o cauză. Oamenii care au viziunea binelui public, adică au pentru ce să se bată şi ce să apere, sunt cei mai fericiţi oameni. Dar am şi pasiuni „la purtător”, pe care am ambiţia să le fac şi cauze, şi modele de promovat în societate. Un singur şi mic exemplu de hobby adus la nivel de promovare este pescuitul catch&release.

Flaviu Predescu
O întrebare care să le includă pe toate celelalte de acest tip: ce pasiuni aveţi, care este principala calitate pe care o

2006, pe apă şi pământ, împreună cu Preşedintele în exerciţiu, la o acţiune a Salvaţi Delta
noiembrie - decembrie 2012 25

şi la icoana acestui eveniment istoric din decembrie '89 mă închin. mai mult decât religia. mai ales astăzi. cum ar fi marile mele realizări: familia mea de acasă. Aşa ceva este la fel de rarisim ca trecerea unei comete cu coadă în timpul nunţii tale personale. bucuriile din registrul „civil”. de la Craii de Curtea-Veche şi Moromeţii. în registrul policier politique chiar ultima carte pe care v-o recomand. şi de la părintele Nicolae Steinhardt. autorul Jurnalului Fericirii. Anchetă despre o uluitoare afacere de spionaj. de la Corneliu Coposu. sexul sau educaţia unui om. familiile de la Salvaţi Delta şi de la Radio Guerrilla şi bucuria cu care vindeam din mână. ziarul Caţavencu. de INTELLIGENCE Marguerite Yourcenar. spunând că România are nevoie de modele morale mai mult decât de petrol. un fel de talisman al independenţei mele. Mai există. Principala calitate pe care o apreciez la un om este Caracterul. un „caz şcoală” din istoria asasinatelor politice ordonate de regimul comunist de la Bucureşti. Continui să susţin. cu cei patru copii.A patra ipoteză. contează Caracterul! Altfel. profană. Flaviu Predescu Care este cea mai mare dezamăgire pe care aţi trăit-o? Dar cea mai mare bucurie? Liviu Mihaiu O să încep cu cele ale bucuriei: nu se poate compara starea de graţie trăită în timpul Revoluţiei cu nicio bucurie lumească. Primul spunea că România are nevoie de caractere mai mult decât de experţi. spunea că. la Memoriile lui Hadrian. îmi permiteam să pledez în faţa „alor noştri” . principiul pasiunilor mele este cel al Sfântului Augustin: „Iubeşte şi fă ceea ce vrei!”. Corneliu Coposu a fost singurul model de caracter integru al politi cii din perioada postdecembristă. de Liviu Tofan. Contrapunct a lui Aldous Huxley. iar Monahul de la Rohia. această „bursă de valori şi principii” imanente identităţii româneşti. Cărţile mele preferate sunt din multe direcţii: de la Biblie.Principala calitate pe care o apreciez la un om este Caracterul ” „ 2011. Pădurea Letea Într-o discuţie de ordin moral din anii '90.puternic influenţaţi în a prelua din exterior tot felul de vinovăţii căutate la intelectuali precum Mircea Eliade -. Revoluţia este starea supremă de graţie a unui popor. al cărui fondator sunt. în spiritul căreia am crescut. în Gara de Nord. disident şi deţinut politic în regimul comunist. desigur. lucrătorilor în domeniul siguranţei naţionale . Sau. la Punct. . mai ales vouă. via Iuliu Maniu. fără doar şi poate! Am învăţat asta de la trei oameni determinanţi şi fundamentali pentru istoria României: de la regele Carol I.

patria şi limba în care m-am născut. Vine Sfântul Petru în fugă la Dumnezeu şi-i spune: Doamne! Iartă-mă. mă socot buricul pământului”. auto-ironia fiind una dintre calităţile excepţionale ale românilor. în condiţiile în care statul nostru a condamnat comunismul ca genocid la adresa poporului român). La dezamăgiri pot să rostesc un singur nume. Şi încă o dezamăgire şi un eşec al nostru: ne confruntăm cu cea mai puternică şi destabilizantă emigraţie a românilor pe unitatea istorică de timp. ca român. în ultimul timp. ia-l. Însă prima condiţie a succesului este conştiinţa faptelor noastre. De unde şi morala de-a dreptul heraldică pe care o ştiţi cu toţii: „Avem o ţară (prea)frumoasă. realizări cu care pot spune că am motive serioase de mândrie şi satisfacţie. Petre: am pus eu pentru mine deoparte un pământ. Toate aceste noţiuni sunt graniţele vizibile ale sufletului meu românesc. Vorba lui Petre Ţuţea: „Sunt român şi. a patra putere în stat. Păcat că-i locuită”. decât un watch dog independent al democraţiei româneşti. „Facerea Lumii. trebuie să recunosc că această anecdotă este definitorie pentru etosul şi istoria noastră. cu mai multe capete de acuzare: România în devenirea ei şi marile injustiţii ce o bântuie şi care o să ne bântuie până când vom isprăvi aceste patru mari dosare de „crimă originară” ale naşterii democraţiei româneşti: Revoluţia. te rog. care a ajuns. care n-ar avea nicio informaţie despre ceea ce se petrece pe glob? Liviu Mihaiu Aş defini-o prin vreo două bancuri autoironice. Ca ecologist. Primul ar fi cel cu naşterea României în anecdotica misticoid ă a noastr ă : 2010. om de satiră şi drept creştin.Şi mai merg până la satisfacţii umaniste şi ecologiste: interzicerea vânătorii sau a pescuitului la sturion în Delta Dunării. căci o fac de bună credinţă! Am uitat să repartizăm pământ românilor! Dumnezeu: Nu pot să cred! E clar că sunt obosit în aceste zile! Uite cum facem. E o tragedie a resurselor umane naţionale ca peste 3. în apărarea eroilor României. O altă dezamăgire este presa. mineriadele. Flaviu Predescu Ce înseamnă familia pentru dumneavoastră? Liviu Mihaiu Familia înseamnă ai mei. pentru că ţara lor nu le-a putut oferi prea multe satisfacţii acolo unde s-au născut. Flaviu Predescu Cum aţi defini România unor oameni veniţi de pe o altă planetă.decembrie 2012 27 . manifestaţie la Arcul Triumf. unde este de muncă încă o generaţie de aici încolo.5 milioane de români destoinici să activeze azi în exil. Este izvorul spiritual al celui mai scump combustibil care mă animă. retrocedarea proprietăţii naţionalizate şi dosarele torţionarilor comunişti (niciunul dintre ei nu este condamnat azi pentru crimă. mai degrabă o acţiune de rating şi de political public relations şi un teritoriu „invadat” de interese. şi dă-l românilor!”. deposedaţi ilegal de cavourile de familie noiembrie . A doua mare condiţie a ridicării noastre ar fi coeziunea naţionala.

Flaviu Predescu
Care este părerea dumneavoastră despre democraţia românească?

umăr: „Băiete, noi am predat la şcoală după anchetele voastre din Caţavencu!” Caţavencu a fost o mică „biblie” satirică a multor generaţii de tineri români. Face parte integrantă din cultura urbană a democratizării României.

Liviu Mihaiu
Am crezut că democraţia şi capitalismul sunt acelaşi lucru. Nu sunt! Am crezut că democraţia vine de la sine. Nu vine! Capitalismul l-am făcut „de cumetrie” vorba preşedintelui Iliescu - neştiind să gestionăm averea naţională şi fiind mai degrabă preocupaţi de trecerea ei în proprietate privată şi personală, punând profitul de moment înaintea interesului naţional. Iar democraţia nu am predat-o în şcoli şi asta se vede cu ochiul liber în incapacitatea societăţii de a genera o democraţie reactivă, care să creeze „sănătate” şi competenţă în sistemul public administrativ românesc. În momentul acesta, se dă o luptă între nostalgia „siguranţei” sociale comuniste şi democraţia capitalistă pe care o avem. Vorba Elisabetei Rizea, vrednica femeie din rezistenţa anticomunistă din zona Câmpulung Muscel: „Trei zile dacă mai trăiesc, dar vreau să ştiu că s-a limpezit lumea!”.

Flaviu Predescu
Ce înseamnă Delta Dunării pentru un român care locuieşte, spre exemplu, într-un sat din Timiş?

Liviu Mihaiu
Ceea ce înseamnă sau ar trebui să însemne Transilvania pentru un sătean din Dobrogea: una dintre marile comori ale acestui pământ binecuvântat. Nu este doar „o baltă din fundul curţii” României, unde ne duceam în taberele comuniste de vară, nu este numai un loc în care sindicatele pescuiesc în concediu vara sau parlamentarii vânează toamna. Este un al nu- ş t i u câtelea motiv de mândrie naţională, conştiinţa faptului că avem, pe teritoriul românesc, un monument din patrimoniul mondial UNESCO. Nu putem scoate din tabloul heraldic naţional Delta Dunării, aşa cum nu putem ignora Dobrogea cu Tomisul, Capidava, Adamclisi şi poetul Ovidiu, cu cele peste patruzeci de situri

Flaviu Predescu
Cu ce a îmbunătăţit Caţavencu democraţia din România?

Liviu Mihaiu
Caţavencu a fost o „mănăstire Shaolin” a presei româneşti. A fost şi sper să mai fie o tribună satiric ă de luptă împotriva corupţiei, împotriva naţionalismului grobian, a moravurilor „grele” din capitalismul rezidual comunist în care trăim. Caţavencu a luptat la baionetă pentru drepturile individuale şi culturale ale minorităţ ilor, a relatat dezvăluiri şi a militat cu voca ţ ie satiric ă pentr u restaurarea şi retrocedarea proprietăţii. A adus românilor un curaj şi o avangardă a protestului public în societatea civilă. În plus de asta, a influenţat definitiv retorica şi stilistica presei române. Ba mai mult, un bătrân ofiţer al societăţii informaţionale postdecembriste mi-a zis, bătându-mă pe
INTELLIGENCE

Crişan, 14 septembrie 2012, cu premierul Victor Ponta şi ministrul Agriculturii, Daniel Constantin

Flaviu Predescu Flaviu Predescu

Liviu Mihaiu Liviu Mihaiu

Flaviu Predescu

Liviu Mihaiu

Cea mai liberă perioadă a presei române a fost când presa era în proprietatea ziariştilor.

noiembrie - decembrie 2012 29

Flaviu Predescu
Ce înseamnă „Secolul XXI va fi ecologist sau nu va fi deloc!”?

Liviu Mihaiu
Exact ceea ce vrea să spună, la propriu. Pericolul catastrofelor ecologice ne poate distruge lumea pe care, în numele progresului, am adus-o în pragul nesustenabilităţii. Este o parafrază a mea la celebra spusă a lui André Malraux, care spunea că „secolul XX va fi religios sau nu va fi deloc”. Ne îndreptăm cu 180 la oră spre un zid, într-o maşină în care nu ne prea merg frânele, asta este realitatea „din teren”. Iar România merge cu 200 la oră către acest zid, din punct de vedere al protecţiei mediului.

despre ce vorbesc. Fosta Securitate este, de fapt, marea câştigătoare a tranziţiei! Şi nu spun asta dintr-o frustrare materială, ci dintr-una morală. Gândiţi-vă, într-un necesar exerciţiu de imaginaţie, că cei mai bogaţi cinci oameni din Germania, la douăzeci şi trei de ani după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, ar fi fost ofiţeri SS nazişti. Ca să pun o oglindă a comparaţiei atât de relevantă încât nu-i mai trebuie nicio dezvoltare, puteţi să mă numiţi fundamentalist sau taliban, dar aici vorbim despre crime ascunse sub preş. Ceea ce schimbă puţin perspectiva în ordinea sănătăţii democraţiei româneşti.

Flaviu Predescu
Cum va arăta România în 2034? (adică peste 22 de ani, câţi au trecut de la Revoluţie până acum)

Flaviu Predescu
Care este proiectul dumneavoastră de suflet?

Liviu Mihaiu
Va arăta mult mai bine sau nu va mai exista deloc! Eu cred însă în destinul României. Dar cred că trebuie să schimbăm ceva fundamental î n abordarea reformelor statului român şi în educaţia copiilor noştri. În calitate de creştin practicant, cred în renaştere şi în Înviere, deci nu am cum să cred altfel despre România viitorilor douăzeci de ani. Corneliu Coposu îmi spunea, în particular, că nu ne sunt de ajuns cei douăzeci de ani „brucanieni” ca să ne refacem, ci tot atât cât am pierdut, după legea nescrisă a refacerii în pendul. Am pierdut patruzeci şi cinci de ani, ne refacem în patruzeci şi cinci de ani. Aşadar, suntem deabia la jumătatea terapiei intensive, cu probleme serioase de stabilitate şi deficit structural major.

Liviu Mihaiu
Statuia Elisabetei Rizea în faţa “Casei Scânteii”, un monument de care istoria noastră are nevoie la fel de mult ca de statuia lui Carol I din faţa Bibliotecii Centrale Universitare. Acesta este dedicat, până la urmă, tuturor femeilor din spatele bărbaţilor cu arma în mână în lupta împotriva comunismului, morţi în luptă aşteptând ca aliaţii să îndrepte oribilul accident istoric la care românii nu îşi doreau să participe, confirmând şi atestând asta cu sacrificiul a peste un milion de ani de închisoare politică şi a cinci milioane de victime. Ştiţi că România este singura ţară în care nu există un muzeu al dictaturii comuniste?!! Ceea ce este ruşinos în ordinea justiţiei de care vorbeam mai devreme.

Flaviu Predescu
Ce-şi doreşte Liviu Mihaiu pentru copiii săi?

Flaviu Predescu
Cum aţi defini trădarea?

Liviu Mihaiu
Să trăiască fericiţi şi mândri că sunt români, în România. Nu e simplu acest vis simplu. Şi asta v-o doresc tuturor celor care trăiţi în România şi în limba română!

Liviu Mihaiu
Trădarea nu mai este, în opinia mea, doar o „vânzare de ţară”, în accepţiunea clasică, de manual. Corupţia la nivel înalt, spre exemplu, este asimilată cu subminarea economiei naţionale. Trădarea nu mai este doar un schimb ilegal de informaţii cu o putere străină, ci mai ales reaua şi corupta credinţă în raport cu interesele românilor, în faţa românilor. Unii numesc politica „curvă”. Curvăsăria în politică înseamnă trădare, de la un anume nivel al tranzacţiei cu caseta de valori naţionale.

Flaviu Predescu
Ce sfat le daţi lucrătorilor din domeniul informaţiilor?

Liviu Mihaiu
Să nu uite niciun minut că, deşi munca lor este pentru societate, nu pot jertfi, bazându-se doar pe prezumţii, libertatea nici unui singur om în numele „omletei” supraindividuale numită siguranţă naţională! Ei trebuie să apere şi să promoveze acest bun public, cum spuneam, pentru cetăţeni, nu împotriva lor! Şi să nu confunde bârfa sau răzbunarea politică ori personală cu ceea ce au de făcut, ce ţine de cele mai înalte valori şi responsabilităţi! De asemenea, le-aş mai spune să lupte pentru decomunizarea României. Să se despartă, din orice punct de vedere şi definitiv, de fosta Securitate! Şi să se deschidă spre societatea civilă militantă, care are obiective altruiste, aşa cum sunt, prin fişa postului, şi cele ale lucrătorilor din comunitatea de informaţii. Succes pentru Patrie! I

Flaviu Predescu
Cum percepeţi cuvântul Securitate?

Liviu Mihaiu
Din păcate, este cel mai urât cuvânt al istoriei recente! Ceea ce ar trebui să fie un concept onorabil este, din motive pe care am să le descriu imediat, o mare problemă nerezolvată a establishmentului politic românesc. Preşedintele Constantinescu ne spunea, la un moment dat, că CIE/DIE este marele câştigător al tranziţiei în materie de „foste” servicii. La ora când a spus-o, nu am „metabolizat-o” prea bine. Nu vreau să „bârfesc” niciun serviciu secret românesc însă, când mă uit că, în topul celor mai bogaţi zece români, opt sunt foşti securişti, cred că o să înţelegeţi
INTELLIGENCE

înalt pe gricultură. mbrie. la nivel A reuniune rul european pe apta jos). cu premierul C. Ucrainei împotriva construcţiei canalului Bîstroe. re a (d is in m h o c rii ic cu an Paţa în Delta Dună Iv i ş ş lo e il io b C a n n ia te c Da telor sus ai proiec spijinitori INTELLIGENCE . C 14 septe tema Deltei. Daciana Sârbu.P . Cu Radu Anton Roman.Întâlnire fundamenta lă a vieţii mele: cu Corneliu Coposu. tr is min alături de . în 1995.Tariceanu în turnul farului vechi din Sulina rii. elta Dună 2004. Robert Turcescu şi alţi ziarişti şi ong-işti în 2008. manifestaţie în faţa amb. ulescu c n Ia na Deac ţa n Spera scă şi Da Mona Mu doi mari rişan. alături de Mircea Tom a 2004. Dragoş Bucurenci. în D ul Mediului.

cu com ură şi Mediu. lo io C n ia a Dunării Dac a din Delt i Maxim te e L l tu a rică în s casei Vio în prispa sursa: http://wikimed ia. ca guvernator al ARBD D. Francine Cousteau. ş şi Jan . la ceremonia de numire ca ambasador al Deltei Dunării în lume INTELLIGENCE .theworkshop.ro 2009. alături de vaduva lui Jacques Yves-Coustea u. la Bruxelles. ă t “Avem o Del sursa: https://dd. la Sim edăm?” oc pr um C . ri b m te p e lt 15 s pe Agricu ez Potocnik.org pozionul 2007.peni isarii euro e.

O fermă familială sau gospodărie. în privinţa măsurilor care trebuie să fie adoptate pentru a combate variaţia mare de preţ. principala componentă a Securităţii Alimentare Securitatea alimentară se referă la disponibilitatea produselor alimentare şi accesul la acestea. Preţurile produselor agricole sunt întotdeauna volatile şi acest lucru se întâmplă de când pieţele agricole există ca entităţi bine definite. Acesta este motivul pentru care volatilitatea preţurilor la produsele alimentare în contextul preţurilor mai mari la alimente a generat anxietate considerabilă şi a cauzat probleme reale în multe ţări. de asemenea. sau orice altă formă de organizare ar avea este considerată ca fiind sigură si ca având alimente sigure numai atunci când ocupanţii acesteia nu locuiesc în foame sau frica de foame.26 miliarde de oameni suferă cronic de foame din cauza sărăciei extreme. are volatilitate redusă. Dacă preţul aproape că nu se schimbă deloc. În ultimii ani. noiembrie . (sursa FAO. 2011) Securitatea alimentară există atunci când toţi oamenii. totuşi. cu atît mai mult pe fondul supra-producţiei în unele părţi ale lumii şi a lipsei de hrană în alte zone a lumii. preţurile alimentelor au devenit semnificativ mai mari şi mai volatile încă din anul 2007. Din 2007. la nivel global pe cap de locuitor producţia de alimente a crescut în mod substanţial în ultimele decenii. fenomenul se accentuează periculos de mult. După o scădere în 2009/2010. realitatea actuală ne indică faptul că volatilitatea extremă a preţurilor va afecta în mod direct securitatea alimentară la nivel mundial. Nivelul volatilitatii preţurilor pe pieţele materiilor prime a subminat. mult mai gravă criza alimentară mondială. perspectivele ţărilor în curs de dezvoltare pentru creşterea economică şi reducerea sărăciei. din ce în ce mai instabil. social şi economic la suficiente produse alimentare sigure şi nutritive pentru a se putea satisface nevoile lor alimentare şi preferinţele alimentare pentru o viaţă activă şi sănătoasă (definiţie emisă de către Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO). riscurile ce influenţează producţia şi preţurile produselor agricole sunt atât de natură exogenă.decembrie 2012 31 . Dată fiind recenta criză economică la nivel mondial. Sub presiunea mediului economic.Bogdan Bazgă Volatilitatea preţurilor. punând în pericol securitatea alimentară mondială. Un prim vârf al preţului a avut loc în aproape toate mărfurile în 2007/2008 ca apoi să reapară în prima parte a anului 2012 (iar creşterea continuă). cu toate acestea. cât şi endogenă. în timp ce peste 2 miliarde de oameni sunt stare de insecuritate alimentară şi şase milioane de copii mor de foame anual (17 mii in fiecare zi) din cauza malnutriţiei. dar contrar acestor calcule un numar de circa peste 1. au acces fizic. După ce au stat la minimele istorice de zeci de ani. preţurile sunt acum din nou în creştere şi volatilitatea rămâne ridicată. Cu toate că au fost admise cauzele care duc la creşterea volatilităţii preţurilor. De fapt. în orice moment. Potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură FAO si respectiv World Resources Institute. evoluţia preţurilor a scos în evidenţă extreme multianuale care au ajuns de până la 100%. Volatilitatea este rata relativă la care preţul unei valori care se mişcă în sus şi în jos. subminând starea de nutriţie şi securitatea alimentară la nivel mondial. În funcţie de origine. Dacă preţul unei acţiuni se mişcă în sus sau în jos rapid în perioade scurte de timp. experţii sunt divizaţi în funcţie de orientările politice. variabilitatea preţurilor este nucleul existenţei unor pieţe. are volatilitate ridicată. Volatilitatea preţurilor la alimente în ultimii patru ani a afectat drastic milioane de oameni. gradul de volatilitate a preţurilor şi a numărului de ţări afectate a fost foarte mari. ceea ce ar putea genera o altfel de criză. Perioadele de preţuri ridicate sau scăzute nu sunt noi. Volatilitatea este gasită calculând deviaţia standard actualizată a schimbărilor zilnice de preţ.

Cu toate acestea. persistenţa unor preţuri mici duce la o reducere de interes public şi de investiţii în scădere. recent reformata Comisie privind Securitatea Alimentară Mondială (CFS) a cerut Grupului de experţi la nivel înalt privind securitatea alimentară şi alimentaţie (HLPE) să pregătească un raport privind volatilitatea preţului. mediu şi lung . raport care să acopere "toate cauzele şi consecinţele unei agravări a deja declanşatei crizei alimentare. Cu toate acestea. care ar putea să influenţeze creşterea producţiei şi reducerea preţurilor. şi ca o problemă cvasi-naturală şi constantă în pieţele agricole. seceta). concluzii foarte diferite au fost formulate pentru a stabili dacă creşterea tranzacţiilor non-comerciale a dus la formarea de bule de preţ în preţurile produselor de bază. cu atât mai puternice sunt consecinţele pentru consumatori. şi de politici adecvate şi coerente. acţiuni. naţional. dar se vede că nici până acum nu îşi fac efectul. Cu cat este mai mare preţul. Bazat pe ideea că volatilitatea este starea normală a pieţelor agricole. Prima explicaţie defineşte creşterea preţurilor la alimente ca o problemă de "volatilitatea preţurilor agricole" (implicit sugerează că preţurile ridicate nu vor dura). inclusiv practicile de piaţă de denaturare şi legătura acestora la pieţele financiare. speculaţiile şi schimbarea climatică (încălzirea globală . atât ale cererii din industria biocombustibililor. În schimb. care pot fi explicate prin dinamica investiţiilor agricole. Preţurile ridicate nu declanşează tot timpul un val de investiţii şi de dezvoltare tehnologică. din cauza procesului de liberalizare a pieţelor în ultimii 20 de ani. Studiul ar trebui să ia în considerare modul în care naţiunilor şi populaţiilor vulnerabile li se poate asigura accesul la produsele alimentare atunci când volatilitatea cauzează perturbări pe piaţă". politicile comerciale. Pentru a înţelege dacă această explicaţie este în concordanţă cu tendinţele recente. rolul de speculaţie de pe piaţa agro-alimentară este în mod clar cel mai controversat. instrumente şi instituţii de a gestiona riscurile legate de volatilitatea preţurilor excesive în agricultură. trei explicaţii legate între ele . Acest lucru ar trebui să includă prevenirea şi atenuarea preţurilor la alimentele de bază pentru consumatorii vulnerabili. trebuie să se evalueze dacă INTELLIGENCE volatilitatea preţurilor vazută din 2007 a fost ieşită din comun. Volatilitatea preţurilor are un impact puternic asupra securităţii alimentare. Dintre acestea. Dar ambele chestiuni sunt foarte sensibile politic.Pană acum au existat numeroase iniţiative guvernamentale şi interguvernamentale pentru a proteja populaţiile vulnerabile de consecinţele negative ale scumpirii produselor alimentare. preţurile interne în multe ţări sunt mult mai conectate la preţurile internaţionale decât au fost în anul 1970. regional şi internaţional) şi se bazează pe o analiză a studiilor existente. Pentru a înţelege mai bine cauzele care stau la baza comportamentului recent al preţurilor la produsele alimentare. precum şi cele legate de utilizarea de măsuri comerciale restrictive (interdicţiile la export în cea mai mare parte) cu privire la preţuri sunt mult mai puţin controversate. în special pentru cei saraci. A doua explicaţie a comportamentului actual al preţurilor la produsele alimentare internaţionale indică faptul că au existat crize periodice a produselor alimentare (1950. Ambele politici de sprijin a biocombustibililor şi restricţiile la export au condus multe guverne la întrebarea dacă se pot baza pe pieţele internaţionale. deoarece afectează veniturile populaţiei şi puterea de cumpărare.cu privire la factorii pe termen scurt. femei şi copii pentru diferite niveluri (local. Politicile de sprijin pentru biocarburanţi în Statele Unite ale Americii şi în Uniunea Europeană au creat o cerere-şoc.efectul deşertificării. interacţionează cu niveluri de preţ pentru a afecta bunăstarea şi securitatea alimentară.sunt discutate. Se pare că există un consens prin faptul că volatilitatea preţurilor în ultimii cinci ani a fost mai mare decât în ultimele două decenii. care este considerată a fi una din cauzele majore ale creşterii preţurilor la produsele alimentare internaţionale din anii 2007/2008. dar mai mică decât a fost în anii 1970. de asemenea. Volatilitatea preţurilor. în oameni săraci şi înfometaţi. 1970 şi prezent). Această situaţie persistă până când aprovizionarea este atât de scăzută încât preţurile încep să . Pur şi simplu poate transforma o naţiune din oameni cu situaţie medie într-o populaţie vulnerabilă. În luna octombrie 2010. patru cauze posibile ale volatilităţii preţurilor la produsele agro-alimentare internaţionale sunt discutate în raport: elasticitatea cererii. În schimb. efectele. ca parte a strategiilor lor de securitate alimentară.

dar numai dacă suntem pregătiţi să învăţăm din greşelile noastre din trecut. noiembrie . ale ofertei şi ale cererii sunt foarte serioase. poluarea asociată. de asemenea. apă. Această explicaţie de creştere a preţurilor la alimente în ceea ce priveşte deficitul multora nu este nouă. preferinţele la alimentele de bază (de exemplu diversificare comparativ cu o singură preferinţă). ceea ce declanseaza din nou o nouă rundă de investiţii. capacitatea instituţională de a implementa politici. Printre sursele principale de eterogenitate se numără: condiţiile agro-ecologice şi de conectare (de exemplu. Astăzi. Vedem şi suportam consecinţele lipsei unei strategii agro-economico-alimentare. terenuri). şi de sănătate macroeconomică. În acelaşi timp.decembrie 2012 33 . În conformitate cu această explicaţie. c. Fezabilitatea şi eficienţa. vom vedea în România. lipsa unei politici dedicate strict “securităţii alimentare” şi nu în ultimul rând al schimbarilor climatice asociate cu creşterea gradului de degradare al terenurilor agricole şi deşertificarea. Pentru fiecare ţară va fi important să se elaboreze o tipologie a gospodăriilor pentru a caracteriza diferitele canale ale impactului volatilităţii preţurilor asupra bunăstării.crească brusc. b. ci şi materiale de construcţii. Ne punem noi întrebări cu privire la ce să aşteptăm de la schimbările climatice şi de la rolul pe care îl va juca introducerea cererii de potenţial nelimitat asupra resurselor agricole din sectorul energetic. Această "analiză politică a realităţii" sugerează că politicile comerciale. Există o eterogenitate considerabilă între ţări în ceea ce priveşte modul în care cresterea volatilităţii preţurilor ar putea afecta o anumită ţară. de căldură şi de transport. Fiecare ţară va avea nevoie să proiecteze propria strategie cuprinzătoare de securitate alimentară. lipsa cooperarii şi mai ales gradul redus al asocierii. Normele comerciale: Creşterea preţurilor la produsele alimentare internaţionale şi defalcarea negocierilor de la Doha deschid posibilitatea unui nou proiect în care încrederea în pieţele internaţionale nu ar trebui să se bazeze pe comerţ liber fără restricţii. susţinută de subvenţiile agricole în ţările OECD. Putem fi oricât de optimişti că ingeniozitatea umană va găsi soluţii. biodiversitatea. Provocările pe termen mediu şi lung cu care se confruntă agricultura astazi în ambele cazuri.CFS) 1. Normele multilaterale sunt mai importante decât oricând. A treia explicaţie vede creşterile de preţuri ca un semnal timpuriu cu privire la un deficit de lungă durată pe pieţele agricole. extinderea reţelelor de securitate alimentară socială şi de introducere a programelor de asigurare pentru managementul riscurilor. Acest lucru va implica evaluarea obiectivă a politicilor existente de securitate alimentară şi a programelor. ulei. precum şi necesitatea de a lucra în vederea construirii capacităţii instituţionale interne pentru a le rezolva. noi cereri de biomasă sunt în curs de dezvoltare. Identificarea contextelor specifice pentru fiecare ţară în ceea ce priveşte impactul şi răspunsurile de politică şi strategie a securităţii alimentare. am putea fi la sfârşitul unei perioade de creştere fără precedent în istorie în producţia agricolă. Această constatare are următoarele implicaţii: a. care s-a bazat pe o strategie asemănătoare celei miniere. costurile sub-investiţiilor pe termen lung în agricultură şi cercetare agricolă. Biocombustibilii sunt doar partea cea mai vizibilă de creştere a cererii de biomasă pentru a oferi nu numai hrană. Recomandările Panelului Mondial al Experţilor de Cel Mai Înalt Nivel din cadrul Comitetului Mondial pentru Securitate Alimentară (HLPE . Cu alte cuvinte. ţările fără ieşire la mare ar putea fi afectate în mod diferit de cele cu acces de coastă). costurile provenite din agricultură slab industrializată. Nu există prin urmare "un răspuns politic care se potriveşte tuturor abordărilor". terenuri dispersate. fosfat. precum şi normele multilaterale care le încadrează trebuie să fie reconsiderate. cât mai clar. ea a fost mult discutată şi în anii 1970. identificarea lacunelor. şi în viitorul foarte apropiat. posibil prin folosirea pe scară largă a resurselor ieftine naturale (de exemplu. lumea s-ar putea confrunta cu sfârşitul unei lungi perioade de supraproducţie structurale de pe pieţele agricole internaţionale. Dar înţelegerea şi implicarea societăţii şi a mediului politic s-a accentuat. Criza preţurilor la alimente a arătat că statele suverane nu sunt pregătite pentru a servi pieţele internaţionale în detrimentul priorităţilor naţionale.

Guvernele ar trebui să continue să se concentreze pe construirea unui sistem transparent. accesul la mecanismele de finanţare nu poate asigura stocuri în timpul rupturilor de aprovizionare. măsurile de salvgardare pentru a proteja împotriva supratensiunii recurente de import. Prin generarea unei noi cereri pentru produse alimentare care pot supralicita ţările şi populaţiile nesigure din punct de vedere alimentar. necesar pentru a ajuta agricultorii să se implice în mai multe sisteme ecologice durabile. inclusiv România. şi luând în considerare nevoile speciale ale ţărilor sărace şi vulnerabile sau a grupurilor sociale. În plus faţă de noile investiţii publice. Se recomandă ca această problemă să fie luată în considerare în cadrul strategiilor naţionale de securitate alimentară. Consolidarea procesului de reformă actuală şi sprijin pentru sistemele nationale de cercetare vor contribui la soluţii pe termen lung pentru insecuritatea alimentară.printre alte aspecte . Măsurile luate în considerare includ pe cele cu privire la restricţiile la export. care epuizează resursele naturale. Stocuri: Relaţia dintre nivelurile stocurilor şi a volatilităţii preţurilor este bine stabilită: stocurile mici sunt puternic asociate cu varfurile de preţ şi cu volatilitatea.Cu aceste investiţii. b. guvernarea sistemelor. aceste norme trebuie să lase un loc mai mare politicilor publice în ceea ce priveşte securitatea alimentară. b. au nevoie de o strategie naţională de securitate alimentară. Investiţii în agricultură: Investiţiile în agricultură. Prin urmare. Cu toate acestea. Colaborarea dintre centrele internaţionale de cercetare agronomică şi organizaţiile de susţinere a agro-ecologiei ar trebui să fie încurajată. 5. într-o criză. de asemenea. Încorporarea externalităţilor în costul de producţie alimentară: Preţurile ridicate ale produselor alimentare sunt o oportunitate de a promova internalizarea externalităţilor pentru a crea stimulente pentru îmbunătăţirea eficienţei sistemelor de producţie. Acest lucru are nevoie de acordul internaţional cu privire la probleme complexe . Aceste strategii ar trebui să includă . 4. [AMIS] sistemul propus de Raportul Interagenţii pentru G20 este binevenit. de asemenea. O extindere semnificativă la nivel mondial a fondurilor pentru cercetare agricolă şi de dezvoltare este recomandată. Sisteme mai bune şi transparente de informaţii sunt esenţiale pentru deciziile de politică şi de gestionare a stocurilor. a. 2. cât şi în dezvoltare. Investiţiile la toate nivelurile ar trebui să respecte pluralitatea sistemelor de cunoştinţe. 3. să ţină mai bine seama de eterogenitatea statele membre Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC). Sprijinul public este. 6. este necesar pentru a garanta o tranziţie de la sistemele alimentare şi agricole. coordonarea şi asigurarea că stocurile ajung la cei care au nevoie cel mai mult. amplasarea. Experienţa din trecut arată că gestionarea stocurilor mondiale pentru stabilitatea preţurilor este dificilă. responsabil şi bazat pe norme comerciale multilaterale. Cererea pentru produse alimentare: Este tot mai clar că cererea nelimitată a consumatorilor pentru produse alimentare bogate generează externalităţile negative pecuniare pentru cei mai săraci consumatori. Experienţa arată de asemenea că. Conservarea biodiversităţii agricole şi crearea de noi soiuri ar trebui să fie promovate de către centre de cercetare agronomice naţionale şi internaţionale. cum ar trebui ca cercetarea să vizeze maximizarea biomasei în sistemele diversificate de producţie agricolă. Este posibil ca unele coordonări internaţionale a stocurilor să poată avea. inclusiv pentru pierderile post-recoltare. la sistemele alimentare şi agricole durabile care să reducă poluarea şi să utilizeze energia INTELLIGENCE verde. măsuri care să asigure mai bine că actorii comerciali îşi respectă obligaţiile contractuale. ţările. în conformitate cu specificul şi caracteristicile speciale ale fiecăreia. în special în contextul degradării solului. cu o viziune pe termen lung sunt necesare pentru a preveni o apariţie a posibilei crize alimentare mondiale.a. Guvernele ar trebui să exploreze stimulente pentru reducerea deşeurilor în sistemul alimentar. Promovarea stategiei programelor securităţii alimentare: Securitatea alimentară este o problemă complexă şi multidimensională şi o responsabilitate naţională. guvernele naţionale ar trebui să consolideze capacitatea locală şi capacitatea de rezistenţă a sistemelor de producţie alimentară. Noi investiţii publice şi private sunt necesare atât în cercetare. Investiţiile în agricultură stabile şi durabile pe termen lung sunt o condiţie necesară pentru abordarea provocărilor în securitatea alimentară. dispozitivele instituţionale care vizează creşterea costurilor de utilizare a resurselor neregenerabile naturale sunt esenţiale pentru a trece la o tranziţie de mai multe modele de producţie durabile. De asemenea. care este deosebit de potrivită pentru producătorii cu acces limitat la mijloacele de producţie chimice. inclusiv cunoştinţele femeilor şi cunoştinţele popoarelor indigene. deoarece acest lucru necesită cooperare şi informare inter-guvernamentală. o contribuţie importantă la restabilirea încrederii în pieţele internaţionale . al deficitului de apă şi în contextul schimbărilor climatice.cu privire la stocuri. Agro-ecologia oferă o bază importantă şi complementară de experienţă şi perspective pentru o astfel de tranziţie.

aproape o treime din din populaţia globului. cele mai afectate sunt ţările care importă asemenea produse si care se pot confrunta cu deteriorarea balanţei soldulului contului curent şi. Se recomandă ca informaţiile de piaţă AMIS să fie extinse pentru a include culturi alimentare. în structura sectorului agricol şi a industriilor alimentare locale. depind de producţia de mărfuri primare cum ar fi cereale. prin creşterea costului de trai şi al inflaţiei. care subliniază că problema alimentară din România se va acutiza. rezultă că în Romania dintr-un total de aproximativ 21. De peste 4 decenii. Cu toate că. de asemenea. Aproximativ două miliarde de oameni. Revizuirea regulată a politicilor este necesară. Securitate alimentară = asigurarea cantităţii de alimente necesare oamenilor. nutriţie. organizaţiile fermierilor şi în parteneriat cu sectorul privat. AMIS ar trebui să includă. Aceste strategii ar trebui să fie dezvoltate şi gestionate într-o manieră cuprinzătoare cu societatea civilă. Deficitul de finanţare şi cofinanţare este tot mai mare . în economia noastră. incoerenţa deciziilor. informaţii de încredere. inclusiv efectivele de animale şi peşti. în lume şi în România. Preţurile mari şi volatilităţile ridicate pot pune în pericol economiile fragile şi au un impact semnificativ asupra macroeconomiei. Fireşte.reprezentând 8. Astfel. propus de G20 reprezinta o utilitate. Potrivit acesteia. datele sunt contrazise de cifre furnizate de institutii independente ale UN şi Comisiei Europene (EUROSTAT). Astfel. ulei. 1) Volatilitatea extremă creează riscuri suplimentare din cauza decalajului dintre deciziile bazate pe preţurile viitoare aşteptate ale producţiei şi preţurile efectiv primite în momentul recoltării sau vânzării.accesul la creditare este lent şi greoi. AMIS ar putea juca un rol deosebit în avertizarea timpurie a statelor lumii cu privire la situatia şi stadiul securităţii alimentare a fiecăruia dar şi la nivel regional şi internaţional. metale feroase şi neferoase. (Tabelul nr. cupru. cât mai urgent. la care adaugăm schimbările rapide care au loc în structura şi autoritatea guvernamentală. a unei strategii eficiente de securitate alimentară la nivel naţional. ingreunată având un sistem birocratic mult mai complicat faţă de noile dar şi vechile state membre ale UE. în cazul securităţii alimentare progresul este destul de lent si depinde. rata de absorbţie a fondurilor europene este încă foarte mică.47 milioane luată în calcul de biroul de statistică al UE) trăiesc în sărăcie şi implicit riscă sărăcia sau excluderea lor socială. Guvernele au nevoie de sisteme de informaţii pentru a putea evalua foametea şi malnutriţia. de gestionare şi de a face faţă volatilităţii preţurilor. o parte din rapoartele transmise de România indică o creştere al gradului şi nivelului de trai al românilor. Elaborarea strategiilor de securitate alimentară nu este numai o obligaţie ci şi o necesitate. pentru România este necesară crearea şi punerea în aplicare. de condiţiile politico-sociale la un moment dat. Lipsa unei strategii coerente dedicate agriculturii româneşti şi în mod special Securităţii alimentare. conform Raportului de ţară cu privire la situaţia populaţiei din SM ale UE. în comerţ precum şi în globalizarea şi liberalizarea comerţului conduc la schimbari rapide şi în nevoile dar şi în cerinţele consumatorilor privind calitatea şi siguranţa alimentelor. noiembrie . În acelaşi plan amintim şi prognoza făcută de Banca Nomura din Japonia. privind recensământul populaţiei) aproximativ 9 milioane de locuitori (mai exact 41. Al doilea are ca scop reducerea impactului volatilităţii preţurilor asupra veniturilor şi a puterii de cumpărare. Chiar dacă România este recunoscută la nivel european şi mondial pentru potenţialul agricol deosebit. carne. este destul de evident faptul că efectele nu sunt şi nu se întrevăd a fi spectaculoase. Cu toate acestea. Volatilitatea preţurilor materiilor prime este o problemă gravă în mod special pentru statele lumii care sunt dependente de producătorii acestora. ţara noastră se situează pe locul 12 în lume în ce priveşte riscul alimentar generat în principal de volatitatea (vulnerabilitatea) preţurilor la alimente.decembrie 2012 35 .47 mil de locuitori (conform ultimului raport al INS. altele decât cerealele de obicei la nivel mondial. Elaborarea unei strategii de securitate alimentară trebuie să se bazeze pe colectarea de date solide şi analize. zahăr. dar şi pentru a putea furniza avertismente timpurii asupra posibilelor pericole de criză alimentară. securitatea alimentară. defalcate şi precise cu privire la foamete pentru a sprijini realizarea securităţii alimentare.89 milioane de persoane dintr-o populaţie totală de 21. eventual. Astfel. s-au facut progrese remarcabile în producţia de alimente si în asigurarea securităţii alimentare. legislaţie şi control. în mare masură. orez.5 % .politici de reducere. bumbac. Primul vizează stabilizarea preţurilor. Aceste diferenţe pot ameninţa chiar viabilitatea producătorilor agricoli (şi alţi actori din lanţul alimentar). Politicile ar trebui să fie coerente. Două categorii de politici şi programe pot fi preconizate la nivel naţional pentru a rezolva problema volatilităţii în ceea ce priveşte securitatea alimentară. iar implicarea naţională în cadrul Sistemului de informare al pieţei agricole (AMIS) şi Forumul de reacţie rapidă (RRF). deprecierea cursului de schimb ca urmare a creşterii preţurilor la produsele alimentare.

5074/2011. mai mult decât cifra revizuită în luna ianuarie 2012. Pieţele mondiale de grâu au fost susţinute de stocurile din anul 2011 în Europa şi CSI.5% între acum şi 2030 şi în continuare la 0. neschimbat din luna iulie. după o creştere semnificativă în luna ianuarie.Indicele de vulnerabilitate a preţului alimentelor pentru primele 40 de ţări cu risc alimentar extrem de problematică. În mod evident. La nivel internaţional preţurile la porumb au crescut corelat cresterii preţurilor la grâu. Preţurile la alimente vor rămâne ridicate. valoarii calculate în luna august 2011. de aproximativ 1% (2. 33 Preţurile materiilor prime de bază sunt foarte volatile în special pe termen scurt. populaţia lumii este de aşteptat să fi atins circa 9 miliarde de oameni şi cererea de produse alimentare să crească între 70% şi 100%. mai mult decât cifra revizuită în luna ianuarie 2012. în luna august 2012. Politicile de sprijin care duc la creşterea cererii pentru culturile de către sectorul de biocombustibili în ţările dezvoltate contribuie.9% între 2030 şi 2050. La nivel internaţional preţurile la . Indicele preţurilor la cereale calculat şi publicat de FAO a crescut în medie de 260 de puncte. aceste grimase ale economiei . astfel se adânceşte inegalitatea dintre state şi conduc la degradarea continuă a mediului de afaceri. vor duce la venituri mai mici pentru agricultori şi implicit locuri de muncă mai puţine pentru lucrătorii din mediul agro-industrial. Nivelul actual. pag. (Figura 2.) Indicele preţurilor la cereale calculat şi publicat de FAO a crescut în medie de 260 de puncte. Până în 2050.preţurile mici la materiile prime. Insecuritatea alimentară cumulată cu incertitudinea inerentă a preţurilor instabile induc şi complică întreagul management şi planificare financiară la nivel local. de aproximativ 2. comparativ cu 2. presiunea va continua asupra preţurilor. Cu echilibrul dintre cerere şi ofertă deja strâns.60% într-un singur an. Dinamica preţurilor pentru produsele agricole de bază Indicii preţurilor calculaţi de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură . mai degrabă. Populaţia în creştere şi veniturile în ţările emergente şi în curs de dezvoltare consolidează în mod semnificativ cererea pentru produsele alimentare. Toate acestea la rândul lor au un efect negativ asupra ţărilor şi producătoriilor dependenţi de materiile prime. acestea au tendinţa de a denatura responsabilităţii fiscale ale persoanelor şi/sau societăţilor comerciale ceea ce va duce către o încurajare a corupţiei. cu atât mai mult pentru guvernanţi. atunci când veniturile sunt mari. mai mult decât cifra revizuită în luna ianuarie. a fost INTELLIGENCE Indicele preţurilor alimentare (FFPI) calculat şi publicat de FAO a crescut în medie de 215 de puncte. rata de creştere a producţiei agricole este de aşteptat să scadă la 1. în ​ timp ce cotaţiile de orez au fost în general mai mici faţă de cotaţiile anterioare. este cu 10 % mai jos de vârful (în termeni nominali). Practic. este volatilitatea veniturilor naţionale şi individuale care obstrucţionează planificarea pe termen mediu şi lung a guvernelor. problematica volatilităţii preţurilor. un şoc extern poate duce la valuri semnificative ale preţurilor la alimente şi volatilitate extremă. Pe partea ofertei. Volatilitatea preţurilor la materiile prime de bază. la nivelul comunităţii internaţionale nu este ceva nou pentru omenire. Prin urmare.1 %. uleiuri şi cereale în timp ce preţurile produselor lactate au scăzut uşor. în luna august 2012. regional şi mondial. Creşterea din luna august 2012 a fost în cea mai mare parte determinată de preţurile mai mari la produsele de bază: zahăr. uneori acestea variind chiar cu peste 50% . În cazul în care rata de creştere a producţiei agricole nu ţine pasul cu cererea.3% pe an din 1961. la consolidarea cererii. în trecut dar şi acum. Dar nu este volatilitatea preţurilor în sine cea mai gravă problemă ci. în luna august 2012. de asemenea. de aproximativ 2.4 puncte).FAO Sursa: Bussiness Inteligence nr.1 %. a unităţilor de dependenţă de mărfuri.

Figura 2 Figura 3 Figura 4 Sursa: www.Global Food Price Monitor Martie 2012. de asemenea. trebuie să aibă în vedere: creşterea susţinută a disponibilităţii alimentelor printr-o producţie sporită şi de calitate a micilor fermieri. din 06. materii prime şi de alimente. evoluţiile din ultimii ani privind preţurile.org.fao. Pieţele mondiale de grâu au fost susţinute de stocurile din anul 2011 în Europa şi CSI.fao.InvestorWords. Aceasta însă nu se poate realiza decât prin strategii şi politici adecvate. în ​ timp ce cotatiile de orez au fost în general mai mici faţă de cotaţiile anterioare. Preţurile ridicate şi volatile.org. În cazul în care rata de creştere a producţiei agricole nu ţine pasul cu cererea. adâncesc sărăcia şi insecuritatea alimentară. de securitatea alimentară şi de nutriţie.Extras din Sinteza Raportului HLPE pentru CFS şi recomandări pentru factorii de decizie politică. precum şi comerţul exterior cu produse agricole evidenţiază o evoluţie nefavorabilă privind producţia agricolă şi. au crescut încă din luna februarie. Preocupările legate de preţurile ridicate la alimente şi volatilitatea extremă stagnează. care ameninţă securitatea alimentară globală. Creşterea gradului de valorificare a potenţialului agricol este singura soluţie prin care se poate transforma România dintr-un stat net importator într-un stat independent în ce priveşte asigurarea securităţii alimentare a populaţiei. dar şi de furnizor de o astfel de securitate către alte ţări. menite să stimuleze investiţiile în această ramură şi să crească performanţa şi competitivitatea în sectorul agroalimentar. ( Figura 3.08.) Concluzii Asigurarea securităţii alimentare pe termen lung prin diminuarea efectului factorilor care au condus la apariţia crizei alimentare.2012 Sursa: www. Volatilitatea preţurilor. 2012 . în principal bazandu-se pe cererea de import puternică venită din zona Asiatică şi susţinută de deprecierea dolarului cât şi de tarifele mai mici aplicate la transportul de marfă. Cu echilibrul dintre cerere şi ofertă deja strâns. Preţurile la porumb.Bogdan Bazgă. Cu toate acestea. în ansamblu. şi în toate organizaţiile economice care îl compun. printr-un export net de produse agricole.decembrie 2012 37 . precum şi preocupările legate de perspectivele de cultură din America de Sud. Asigurarea unor standarde ridicate de sănătate şi a siguranţei alimentelor nu este doar o chestiune de legislaţie. îmbunătăţirea managementului de risc alimentar. ci. lărgirea acoperirii şi a eficienţei sistemelor de protecţie socială. de asemenea. obţinerea unui consens internaţional mai extins referitor la biocombustibili pentru evitarea politicilor şi practicilor păguboase. nu numai că cresc.org/cfs/en/ . I Bibliografie . Problemele cu care se confruntă lumea sunt legate de creşterea preţurilor la alimente. preţurile la orez au rămas constante datorită presiunii cererii de import dar şi concurenţei acerbe între exportatorii. Volatilitatea preţurilor la produsele alimentare atacă grav dreptul fundamental al omului la o alimentaţie adecvată. noiembrie . În concluzie. presiunea va continua asupra preţurilor. FAOSTAT.fao. mai ales. securitatea alimentară a populaţiei întregului pamânt şi evident a populaţiei României. principala componentă a insecurităţii alimentare. http://www.com .în special saracii din mediul urban şi fără pământ. Impactul volatilităţii preţurilor la produsele alimentare cade cel mai greu asupra celor mai săraci . din 06. îmbunătăţirea accesului la pieţele internaţionale de alimente. un şoc extern poate duce la valuri semnificative ale preţurilor la alimente şi volatilitate extremă. consumul mediu şi autoconsumul pe locuitor.09.2012 porumb au crescut corelat cresterii preţurilor la grâu.

cu modificările şi completările aduse prin Legea nr. Dispoziţii legale în materie Pe parcursul acestui intertitlu avem în vedere analizarea măsurii de declarare a unui cetăţean străin ca persoană indezirabilă pentru România astfel cum este reglementată în prezent de OUG nr. Organele de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale au aptitudinea funcţională de a solicita luarea de măsuri de limitare a unor drepturi ale străinului pe teritoriul naţional şi astfel de a preveni posibilitatea evoluţiei spre forme grave a unor ameninţări de natură să afecteze securitatea naţională. 56/2007. Având în vedere faptul că datele şi informaţiile din cuprinsul sesizării sunt rezultatul derulării unor activităţi de informaţii. unitar. Introducere Abordarea măsurii de declarare a unui cetăţean străin ca persoană indezirabilă pentru România intenţionăm să o realizăm din perspectiva îndeplinirii unor obiective de securitate naţională. constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale. ce se materializează în emiterea unei sentinţe care este pusă în executare de către Ministerul Administraţiei şi Internelor Inspectoratul General pentru Imigrări. Demersul are ca scop realizarea misiunii de prevenire a materializării ameninţărilor la adresa securităţii naţionale. Prin dispunerea acestei măsuri de către Curtea de Apel Bucureşti. sens în care beneficiază de normele protective stabilite de legislaţia în materia informaţiilor clasificate.Romeo Ioan Gârz I. documentul va avea caracter clasificat secret de stat. II. efectuate prin Legea nr. Un element de noutate pe linie procedurală introdus de modificările aduse OUG nr. 3 din Legea nr. 56/2007. iar „starea de legalitate. în acord cu principiile şi normele democratice statornicite prin Constituţia României. 12/2010 şi Legea nr. 3 din Legea nr. în condiţiile stabilite de actele normative care reglementează regimul activităţilor referitoare la securitatea naţională şi protecţia informaţiilor clasificate. se referă la faptul că măsura de declarare a unui cetăţean străin ca persoană indezirabilă pentru România se dispune de către Curtea de Apel Bucureşti. la sesizarea procurorului anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. de echilibru şi de stabilitate socială. în sensul unei măsuri proactive de natură să conducă la prevenirea spre forme grave a unor acte şi fapte care. OUG nr. desfăşoară sau intenţionează să desfăşoare activităţi care sunt de INTELLIGENCE natură să afecteze climatul de securitate naţională. precum şi a climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor. ca stat suveran. 194/2002 privind regimul străinilor în România. economică şi politică” se realizează în parametri optimi necesari pentru existenţa şi dezvoltarea statului naţional român. starea de pericol potenţial la adresa securităţii naţionale a României este înlăturată. 157/2011. potrivit art. au abilitatea legală de a sesiza Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti prin cerere scrisă şi motivată. În situaţia în care autorităţile de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale deţin date şi indicii temeinice că un cetăţean străin a desfăşurat. libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor. acte şi fapte care constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale. 51/1991 privind siguranţa naţională a României. independent şi indivizibil.Datele şi informaţiile de securitate naţională care pot fundamenta măsura de . 51/1991 privind siguranţa naţională a României. potrivit art. 194/2002. Datele şi informaţiile de securitate naţională care pot fundamenta măsura de declarare a unui cetăţean străin ca persoană indezirabilă pentru România se transmit instanţei de judecată sus-menţionată de către procurorul anume desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. menţinerii ordinii de drept.

sesizarea procurorului anume desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti se judecă în camera de consiliu. „a” din Legea nr.decembrie 2012 39 .declarare a unui cetăţean străin ca persoană indezirabilă pentru România se transmit instanţei de judecată susmenţionată de către procurorul anume desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. dreptul fundamental la apărare. în ceea ce priveşte reglementările internaţionale precizăm că în art. legiuitorul a stabilit că activitatea de informaţii pentru realizarea securităţii naţionale are caracter clasificat. 10 pct. informaţiile care se referă la activitatea de informaţii desfăşurată de autorităţile publice stabilite prin lege pentru apărarea ţării şi siguranţa naţională. în condiţii care să asigure respectarea prevederilor legale care reglementează regimul activităţilor referitoare la securita tea naţională şi protecţia informaţiilor clasificate. 1 lit. în speţă. De asemenea.” În raţiunea celor expuse mai sus. ratificată de statul român prin Legea nr. 10 pct. 11 din actul normativ invocat. Având în vedere faptul că cetăţeanul străin face obiectul unei măsuri de declarare ca persoană indezirabilă pentru România pentru implicarea sa în activităţi de natură să constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale.30/1994 se prevede că „Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare(…). 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate in România. precum şi mijloacele. apărarea (…). 159 şi art. De asemenea. În vederea respectării garanţiilor naţionale şi internaţionale în materia drepturilor omului de care beneficiază cetăţeanul străin. cu citarea părţilor. Învederăm că o asemenea restrângere a dreptului la informaţie este în acord atât cu actele normative interne. siguranţei şi ordinii publice sunt exceptate de la accesul neîngrădit al cetăţenilor. 1 din Legea nr. 15 lit. 51/1991. 12 alin. cât şi cu reglementările internaţionale în materie. condiţii. tehnica şi echipamentul de lucru folosite de autorităţile publice care desfăşoară activitatea de informaţii. Sesizarea este însoţită şi de documentul clasificat transmis Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti de către organele de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale. dacă fac parte din categoriile informaţiilor clasificate. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public care prevăd că informaţiile din domeniul apărării naţionale. 160 din HG nr. Pentru ca cetăţeanul străin să poată avea acces la informaţiile care fac obiectul documentului clasificat transmis Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti de către organele de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale şi pe baza căruia instanţa de judecată urmează să se pronunţe cu privire la legalitatea şi temeinicia măsurii de declarare ca persoană indezirabilă pentru România a celui în cauză este imperativă cerinţa ca acesta să fie posesorul unei autorizaţii de acces la informaţii clasificate. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 1 lit. restrângeri (…) privind integritatea teritorială sau siguranţa publică. pentru a împiedica divulgarea de informaţii confidenţiale (…)”. art. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate include în categoria informaţiilor secrete de stat. Curtea de Apel Bucureşti aduce la cunoştinţa străinului faptele care stau la baza sesizării. 10 alin. 182/2002. în condiţiile stabilite de actele normative care reglementează regimul activităţilor referitoare la securitatea naţională şi protecţia informaţiilor clasificate. conform dispoziţiilor art. Ulterior realizării acestui demers de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti . potrivit art. protecţia reputaţiei sau a drepturilor altora. 17 alin. „b” din Legea nr. sens în care datele prezentate sunt puse la dispoziţia instanţei de judecată în condiţiile stabilite de actele normative care reglementează regimul activităţilor referitoare la securitatea naţională şi protecţia informaţiilor clasificate. definite potrivit art. în raport de cerinţele legale prevăzute de art. care statuează elementele de incompatibilitate pentru acces la informaţii secrete de stat. în art. Acest demers instituţional al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti se realizează după un proces de analiză şi evaluare a datelor şi informaţiilor care fac obiectul documentului transmis acestei instituţii de organele de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale. informaţiile din acest domeniu neputând fi comunicate decât beneficiarilor legali prevăzuţi la art. „f ” şi „g” din Legea nr. 2 se normează faptul că „Exercitarea acestor libertăţi (…) poate fi supusă unor formalităţi. 51/1991. În susţinerea celor sus-menţionate sunt şi dispoziţiile art. Acest tip de procedură este reglementată de legiuitor având în vedere documentul clasificat transmis Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti de către organele de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale şi înaintat prin sesizare de această instituţie la instanţa de judecată. 3 din Legea nr. apreciem că acesta nu poate întruni cerinţele legale pentru a avea acces la informaţii clasificate. În doctrina şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat în mod constant că noiembrie . Astfel. În situaţia în care rezultatul procesului de examinare a documentului sub aspectul temeiniciei şi legalităţii relevă întrunirea condiţiilor de fond şi formă este sesizată Curtea de Apel Bucureşti.

INTELLIGENCE .

1 din OUG nr. În lipsa iniţierii de către autorităţile cu atribuţii a acestei măsuri nu se poate realiza funcţia preventivă a securităţii naţionale.Monitorul Oficial nr.Monitorul Oficial nr. „Poziţia specială a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti în procesul de apărare a securităţii naţionale”. 163 din 7 August 1991.Monitorul Oficial al României nr.Monitorul Oficial nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României. . United Kingdom. 5/2005. de echilibru şi de stabilitate socială.III. grave ce pot aduce atingere securităţii naţionale. noiembrie .. măsura precizată conduce la îndeplinirea politicilor de stabilitate şi securitate. 663 din 23 octombrie 2001. . ci dimpotrivă sunt elemente de politici statale şi regionale care sunt interdependente. . 533 din 28 iulie 2011.Monitorul Oficial nr. în sensul creării.Art. 5/2006.Monitorul Oficial nr. pagina 19-20. operaţionalizării şi consolidării unor măsuri care să fie apropiate de starea de fapt care le-a determinat.Monitorul Oficial nr. context în care mecanismele statale de gestionare şi contracarare respectă principiul proporţionalităţii. 135 din 31 mai 1994. Revista „Criminalistica” nr. 194/2002. Concluzii Măsura de declarare a unui cetăţean străin ca persoană indezirabilă pentru România poate contura o imagine de ansamblu asupra unor riscuri şi ameninţări cu care se confruntă organele de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale. 85 alin. pagina 17-18. cu respectarea fermă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale. 25 din 16 ianuarie 2007. În situaţia în care starea de pericol potenţial intră într-o fază de materializare care generează efecte negative majore asupra valorilor de securitate naţională se iniţiază şi dispune măsura de declarare a unui cetăţean străin ca persoană indezirabilă pentru România care necesită sprijinul actorilor statali competenţi în domeniul prevenirii şi combaterii ameninţărilor la adresa securităţii naţionale. „Rolul Ministerului Public în luarea de măsuri administrative faţă de străinii care desfăşoară activităţi de natură să pună în pericol siguranţa naţională”.Decizia Curţii Constituţionale nr. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. . 248 din 12 aprilie 2002.Monitorul Oficial nr.Art.Hotărârea din 16 februarie 2000 în cauza Rowe and Davis vs. promulgată prin Decretul nr. economică şi politică intensificarea şi perfecţionarea tehnicilor speciale de investigare şi apărare a drepturilor omului nu sunt două probleme care se exclud reciproc. . În raport cu aceste aspecte. Anterior măsura de declarare a unui cetăţean străin ca persoană indezirabilă pentru România se dispunea de procurorul anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti prin ordonanţă motivată. . I Bibliografie Organele de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale nu acordă o atenţie excesivă prevenirii şi combaterii ameninţărilor la adresa securităţii naţionale în detrimentul respectării drepturile cetăţenilor săi şi a normelor democratice. Având în vedere ameninţările strategice la adresa securităţii naţionale. editată de Ministerul Public. 201 din 12 martie 2007. . . interesul public face necesară şi imperativă menţinerea unui echilibru între apărarea securităţii naţionale faţă de ameninţările la adresa acesteia şi gradul de folosire a metodelor şi mijloacelor specifice organelor abilitate ale statului faţă cei implicaţi în activităţi contrare securităţii naţionale. Revista Pro Lege nr. 24 din Constituţia României. cu modificările şi completările ulterioare. 136 din 1 martie 2010. În toate sistemele de securitate naţională. . publicată în Monitorul Oficial nr. La nivelul autorităţilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale se realizează o evaluare clară şi o analiză profesionistă a fondului de date şi informaţii referitor la o stare de fapt care poate evolua spre forme . în raport cu eficienţa structurilor de informaţii care monitorizează şi penetrează entităţile clandestine implicate în planificarea unor acte contrare securităţii naţionale. în cooperare cu organele abilitate de aplicare a legii pe segmentul lor de competenţă. . 763 din 31 octombrie 2006. .decembrie 2012 41 . cu modificările şi completările ulterioare. Prin măsurile iniţiate de organele de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale se realizează în concret atributul de apărare a valorilor de securitate naţională pe linia prevenirii şi combaterii ameninţărilor la adresa securităţii naţionale. activitatea principală este de a preveni. În lumea ameninţărilor la adresa stării de legalitate. . 201 din 26 martie 2007.George Bălan. 485 din 5 iulie 2002. cu modificările si completările ulterioare.Articolul 1 din Legea nr. .

O chestiune de nuanţă. ce poate fi atribuită ameninţării. demersul este mai facil materializabil fiind subsecvent conceptului de securitate. Analiza ameninţărilor primare duce la o concluzie uşor predictibilă. Configurarea teoretică a ameninţării nu este un cadru situaţional individualizat. Sorana Marmandiu Consideraţii teoretice Subiect de analiză morală. Insidioasă şi de mare anvergură în relaţia cu efectele produse. Totuşi. Materializarea ameninţării generează insecuritate. incidenţa acesteia fiind direcţionată iniţial spre tulburarea şi alterarea securităţii individului. ameninţarea poate avea resorturi multiple raportate la formele de propagare sau arealele de manifestare şi de aceea constituie una din principalele provocări la adresa societăţii contemporane.Carmen Postelnicu. raportul echilibrului social stabilit între cetăţeni şi statul democratic putând fi alterat pe durate temporale variabile. ameninţarea la adresa securităţii s-a impus în viaţa cotidiană ca element de agresiune de mari dimensiuni. existenţa unor maladii şi a unor intemperii naturale cu efecte devastatoare au fost dificultăţile pe care oamenii le-au înfruntat încă din primele momente ale fundamentării sociale. Evoluţia ameninţărilor Debutul ameninţării a fost modest. Instinctele atavice ale semenilor. ameninţarea este îndreptată tocmai împotriva securităţii producând daune grave la nivel naţional sau internaţional. în ceea ce priveşte definirea conceptului de ameninţare. în contextul formelor incipiente de organizare umană. concomitent cu susţinerea colaborativă a acestuia de instituţiile naţionale şi internaţionale cu atribuţii în domeniu. anume că societatea modernă se confruntă şi în prezent cu unele dintre . Situaţii similare există şi în ceea ce priveşte descrierea altor concepte fundamentale. de natură să pună în inferioritate instituţiile statelor sau pe cele internaţionale. agresiunile de tip militar. ideea de ameninţare îşi păstrează un sens unanim acceptat. deoarece vectorii purtători de ameninţare la adresa securităţii manifestă uneori un grad sporit de inventivitate negativă. este determinată de varietatea de abordări la nivelul teoretic în ceea ce priveşte explicitările şi definiţiile. de dezbatere filosofică şi de retorică pentru academicieni. acestea având extensie în aparatul conceptual specific şcolii sau curentului căruia îi aparţine autorul ori în abordarea doctrinară a fiecărui stat. INTELLIGENCE Ameninţările sunt uşor cuantificabile atât sub aspectul formelor de manifestare. între parametrii de funcţionare socială impuşi de legi şi implementaţi de instituţiile statului. Dacă securitatea trebuie să existe ca stare de normalitate evolutivă. în epoca modernă. constituind astfel. inventarul definiţiilor plasându-se la peste o sută de încercări. O scurtă incursiune retrospectivă spre leagănul civilizaţiei ne relevă faptul că la nivel individual oamenii s-au aflat sub auspicii sumbre pe fondul unor stări de insecuritate permanentă. lipsa resurselor necesare vieţii. cât şi sub aspectul generării şi propagării consecinţelor la nivel naţional sau internaţional. Practic. ca securitate sau terorism. impactul social negenerând repercusiuni de anvergură. pe fond. conceptul de ameninţare nu poate exista în absenţa noţiunii de securitate. fundamentul existenţei serviciilor de informaţii cărora le revine privilegiul contracarării şi surmontării acestor situaţii incidente. Tot efortul umanităţii din ultimele decenii de a produce mijloace sau de a inventa metode moderne de contracarare a acestora este aşezat într-un con discret de umbră. intenţia de juxtapunere fiind convenabil de admis. Ideea şi starea de securitate trebuie promovate şi menţinute printr-un cadru teoretico-legislativ naţional şi multinaţional permanent actualizat şi capabil să dea răspunsuri la reactivitatea ameninţărilor. deoarece întreg aparatul doctrinar al domeniului securităţii comportă anumite sensibilităţi definitorii. Diferenţierile sunt date de elemente uşor particularizate.

decembrie 2012 43 .noiembrie .

de cele mai multe ori. a sistemelor de procesare a informaţiilor. marile corporaţii sau concerne industriale şi economice şi chiar statele. armele convenţionale şi. anume complexitatea tehnică ridicată şi unicitatea răspunsului la astfel de atacuri pe secvenţa protecţiei sistemelor de calcul. unele revoluţionare. Chiar dacă aparent războiul cibernetic nu produce victime. concomitent cu protejarea. Agresiunile cibernetice ar putea fi analizate din cel puţin două perspective care reprezintă particularităţi distincte ale acestora. cai troieni etc. reţele de socializare şi omniprezenţă. prin potenţialul lor taratogen şi efectele catastrofale asupra societăţii umane. reţele de transport etc. . Tehnologiile înalte. care vin să completeze efectele negative ale revoluţiei industriale şi ale exploziei demografice fără precedent. regionale sau chiar a celei internaţionale. agenţiile din domeniul inte lligence-ului sau al apărării. alterarea infrastructurii critice. iresponsabile şi dăunătoare. care însă pot interfera cu demersurile umane. sateliţii spioni. viruşi. Totala disponibilitate pe întregul mapamond a tehnologiilor performante şi a echipamentelor aferente face din sistemele informatice instrumente sau arme care se pot afla la dispoziţia oricui. instituţii sau corporaţii şi exploatarea rezultatelor obţinute. cel informaţional de unde lipsesc câmpul de luptă. sisteme de comunicaţii. ţintele fiind infrastructurile informatice guvernamentale. de multe ori cu propagare în lanţ. impunându-se reacţii instituţionale rapide şi complexe ca răspuns la aceste categorii de atacuri. efectele lui pot fi însă devastatoare atât în INTELLIGENCE spaţiul privat. colectarea de informaţii despre şi din sistemele vitale ale unor state. centrale electrice. nucleare. Securitatea statelor şi cea globală sunt puse în pericol de aceste fenomene geoclimatice sau meteoclimatice cu potenţial cert de degradare a mediului . distrugerea fizică a componentelor de comunicaţii sau a sistemelor energetice.o consecinţă directă a activităţii umane periculoase. Alte ameninţări originare din zona ambientală. sunt epidemiile sau pandemiile care. prin afectarea informaţiilor deţinute de adversar. ca domeniu de protecţie în sfera securităţii. Literatura de specialitate analizează din ce în ce mai des aceste categorii de agresiuni ale mediului. Războiul în mediul virtual are ca scop superioritatea informaţională.Fenomenele meteorologice care au finalităţi distructive la nivel social se pot transforma în mod indubitabil în ameninţări la adresa securităţii statelor sau la adresa securităţii zonale. Situaţiile produse în anumite state au relevat faptul că se poate ajunge cu uşurinţă în situaţii de criză prin incapacitatea de aplicare imediată a autorităţii. viermi. pot leza în mod fundamental securitatea în ansamblul ei. „Victimele” războiului în spaţiul virtual pot fi persoanele fizice. pierderea excesivă de vieţi omeneşti sau prin crearea unor premise favorabile pentru apariţia unor maladii. care până recent făceau doar obiectul unor scenarii apocaliptice ale cinematografiei. dar mai ales private ale unor instituţii. invadată de Internet. infrastructura critică a unei ţări: reţele de distribuţie a energiei electrice şi a gazelor. este însă extrem de vulnerabilă. cât şi în cel public. a bazelor sale de date. interceptări ale datelor şi informaţiilor vehiculate prin reţelele publice. componenta ecologică pe fondul efectelor dezastrelor. Modalităţile de manifestare a războiului informaţional sunt diverse: penetrarea sistemelor de calcul ale „inamicului”. statele lumii şi-au consacrat în strategii. De aceea. chiar şi reprezentarea clară a inamicului. asigurarea şi apărarea propriilor sisteme şi informaţii. Societatea informaţională hipercomputerizată. falsificările de documente. şi din cauza imposibilităţii găsirii unor soluţii imediate de contracarare simple şi uşor de implementat de natură să contribuie optim la gestionarea situaţiilor survenite. au determinat trecerea de la războiul clasic la un alt tip de război.

din ce în ce mai performantă. George Cristian. punctele slabe sau dezavantajele adversarului. Conceptele de război asimetric şi ameninţare asimetrică deţin un loc privilegiat în limbajul aferent domeniului securităţii. 2012. Asimetria în jargonul de specialitate presupune în acest context descriptiv. Pentru anticiparea. profitând de vulnerabilităţile. bacteriologice. noiembrie . exemplificatoare fiind creşterea aproape exponenţială a puterii distructive a încărcăturilor nucleare. având un potenţial de distrugere de neegalat de niciun alt arsenal. În abordarea analitică a ameninţărilor nu trebuie neglijată perspectiva holistică. Gândire strategică şi relaţii internaţionale în secolul XXI. are o singură variantă de răspuns. fără a fi neglijate propriile puncte forte. ci şi este exploatată în vederea distrugerii resurselor materiale şi umane. să-l eviţi”. scopul scuzând mijloacele” şi „regula principală este că nu există niciun fel de reguli”. Bucureşti. Noul aliat. Bucureşti. concomitent cu oferirea unor variante de reacţie şi ripostă. Editura RAO. radiologice şi nucleare reprezintă o ameninţare extrem de gravă care pune în pericol viaţa. masivă şi radicală anihilare a resurselor umane şi materiale din regiuni extinse. serviciile şi agenţiile naţionale de intelligence trebuie să exceleze prin superioritatea informaţională. doctrinele şi tezele care reglementează şi susţin activitatea de intelligence şi apărare prezintă descrierea acestora. sub auspiciile anonimatului. Concluzii Sunt ameninţările la adresa securităţii concepte demodate datorită vechimii lor sau se aliniază tendinţelor moderne determinate de capacitatea lor permanentă de adaptare şi reinventare într-un orizont de timp îndelungat? Este evident faptul că războiul modern nu va mai fi o confruntare acerbă. în primul rând. Impactul terorismului asupra economiei mondiale. organismele internaţionale. Bucureşti. obţinerea avantajului.referitor la crearea unui potenţial nuclear capabil să le confere noi roluri pe scena securităţii internaţionale. efectele şi incidenţele distructive. directă între armatele unor state. Editura RAO. Editura Economică. Tendinţa evidentă a noilor confruntări provenite din spectrul „asimetriei” este guvernată de sloganurile „orice este posibil.MAIOR.VOINESCU. contracararea şi evitarea materializării ameninţărilor şi a factoril or de insecuritate. evitându-se concentrarea exclusivă pe caracteristicile şi formele de manifestare individuală. . George-Viorel. conform opiniilor specialiştilor: „cel mai bun mod de a câştiga un astfel de război este. Incertitudine. Armele chimice. conturându-se în acest mod un tablou nuanţat al eventualelor situaţii incidente cu potenţial cert de ameninţare la adresa securităţii. este utilizată nu numai în favoarea progresului şi a bunăstării speciei umane. anticipează modalităţile de manifestare. elementele definitorii fiind date tocmai de capacitatea de interferare a unora dintre acestea. Regândirea politicii de apărare a României la începutul secolului XXI.decembrie 2012 45 . 2010. Tehnologia contemporană. Proliferarea armelor de distrugere în masă a devenit una dintre cele mai importante şi dramatice ameninţări ale noului mediu de securitate. din ce în ce mai prezentă şi care poate afecta cu uşurinţă toate statele. Armamentul nuclear a devenit principalul instrument capabil să realizeze cea mai rapidă. 2009. I Ameninţarea din mediul virtual. prin capacitatea de avertizare timpurie şi prin descurajarea propagării oricăror acţiuni de tip agresiune.MAIOR. . în principal. În plus. este deja cunoscut obiectivul pe care unele state sau regimuri dictatoriale şi l-au stabilit Bibliografie . George Cristian. iar strategiile.

demografică. considerau ei. de schimbările din perioada 1989-1991 şi ca o acutizare a lor să afecteze şi dimensiunea tradiţională. o adevărată „comunitate de securitate“. vorbindu-se de dimensiunile sale: economică. la toate nivelurile sale. culturală etc. Acestor aspecte li se adăugau dificultăţile tranziţiei spre o economie de piaţă şi un sistem democratic. forme non-militare. Mulţi indicatori ai acestei agende sunt vechi şi familiari. în timp ce în Est a fost iniţiat un dureros şi anevoios proces de tranziţie. consecinţele sfârşitului Războiului Rece resimţindu-se mai acut în Europa Centrală şi de Est. dominată de supremaţia şi rivalităţile celor două mari „superputeri“ globale. non-militare. continentul fiind divizat din punct de vedere politic şi economic. realitatea demonstrându-ne că. în Vest erau deja funcţionale structuri complexe de securitate. în acelaşi timp. realităţi . să fi fost exacerbate. peste noapte. Sub aspectul securităţii. Cu certitudine se poate afirma că mutaţiile politice din perioada 1989-1991 au creat o nouă lume şi o nouă Europă. reducerea temerilor pe care rivalităţile dintre marile puteri le-au produs pe scena europeană. în octombrie 1990 şi dezmembrarea Uniunii Sovietice. Cu tot optimismul acestor analişti. pentru nicio problemă. au fost redescoperiţi. însă mereu subminată de conflicte adiacente. de a primi sprijin din partea statelor occidentale. Sfârşitul Războiului Rece a însemnat. urmată apoi de reunificarea Germaniei. a scos la iveală numeroase alte elemente cu potenţial conflictual. din ce în ce mai mult. că securitatea Europei în sens tradiţional era departe de a fi asigurată.Sergiu Borşa Securitatea europeană şi mutaţiile post-Război Rece La începutul anului 1989. Mai mult. după 1990. intactă. În Vest s-au făcut remarcate sisteme economice performante. în mare parte. societatea dezorganizată. de mediu. în vreme ce în Est nu exista decât dorinţa şi speranţa statelor din această parte a Europei de a aparţine acestor structuri sau. Doi ani mai târziu. afectată de corupţie şi violenţă. Într-adevăr. în care niciun stat european nu va intra în război cu oricare altul. s-a dovedit însă. este posibil ca fiecare dintre „noile“ probleme de securitate. La sfârşitul „erei bipolare“. în urma unei mişcări ce a avut ca punct de plecare prăbuşirea regimurilor comuniste în Europa Centrală şi de Est la finele anului 1989. a rigidităţii diplomatice şi anxietăţii nucleare. reprezentanţii aşa-numitei „orientări realiste“ afirmau că reînvierea conflictelor etnice şi a vechilor rivalităţi interstatale ne va face curând nostalgici după sistemul bipolar al Războiului Rece. aparent dispărute sau inactive în perioada Războiului Rece. curând. Unele voci susţineau chiar că evenimentele din 1989-1991 au rezolvat problema militară a securităţii europene şi au creat virtual. în proces de integrare în cadrul unei Europe unite. În relaţiile EstVest şi-a făcut apariţia o dinamică a cooperării. direct sau indirect. a cărei agendă de securitate a fost reordonată. în Europa s-au creat numeroase linii de demarcaţie cu potenţial distructiv ridicat şi care au afectat în mod direct securitatea europeană. un microclimat mai „sănătos“ în unele INTELLIGENCE sfere ale realităţii dar. ordinea europeană instaurată după cel de-al Doilea Război Mondial era încă. Această teză „realistă“ a câştigat din ce în ce mai mulţi adepţi. deşi gradul şi tipul ameninţării reprezentate de fiecare s-au schimbat. în Europa. se poate susţine că diminuarea presiunilor „erei bipolare“ este posibil să fi creat. Statele Unite ale Americii şi Rusia. bazate pe organizaţii precum NATO şi Uniunea Europei Occidentale. cel puţin. care s-au adaptat rapid la noile realităţi. cel puţin. În acest sens. se consideră că securitatea va lua. cu referire la amploarea disensiunilor politico-ideologice. în primul rând. ordinea politică din Europa era total transformată. dar nu redusă semnificativ. alţi indicatori sunt noi sau. politicomilitară a securităţii. în decembrie 1991.

statele fiind puţin dispuse să renunţe la prerogativele naţionale în domeniul securităţii. când s-a produs închegarea fundamentelor normative şi instituţionale ale înţelegerii nevoilor de securitate şi apărare. traficul de droguri. riscurile şi ameninţările militare propriu-zise. confruntările interetnice. Dacă integrarea pieţelor. stabilitatea europeană a fost revendicată de un nou actor. În Europa s-au făcut remarcate două mega-tendinţe contradictorii: pe de o parte o aprofundare a integrării. acţiunile subversive. sociale sau de altă natură generate de procesul de tranziţie. Criza din fosta Iugoslavie şi breşele pe care le-a creat între partenerii de o parte şi de cealaltă a Atlanticului. în prezent. sau şi-au făcut apariţia altele noi. agresiunea informaţională. precum conflictele interetnice izbucnite în spaţiul ex-iugoslav. a contradicţiilor etnicoreligioase şi a dumping-ului forţei de muncă. de integrarea pieţelor financiare. în schimb renunţarea chiar şi parţială la deciziile naţionale privind securitatea şi politica externă. în principal. discuţii controversate.ce şi-au făcut apariţia în Est după 1989. securitatea europeană a rămas închisă într-o celulă instituţională. precum şi dezgheţul conflictelor teritoriale şi etnice. care diluează semnificativ statul-naţiune. Aceasta a încercat să-şi extindă aria de competenţă şi asupra domeniului securităţii şi apărării. o politică europeană de securitate dotată cu o capacitate militară proprie ar putea reprezenta însăşi condiţia de supravieţuire a Alianţei. legate. de noiembrie . departe de a reprezenta o ameninţare pentru coeziunea NATO. era mai uşor digerabilă. Şi aceasta cu atât mai mult cu cât este tot mai evidentă multiplicarea şi amplificarea manifestărilor teroriste. ca şi componentă supranaţională a arhitecturii instituţionale europene. determinată de fenomenele globalizării şi. Problematica mecanismelor comunitare de securitate şi apărare. În acelaşi timp. statele membre ale UE trebuie să creeze structuri de securitate proprii pentru combaterea criminalităţii din interiorul graniţelor sale.decembrie 2012 47 . acţiunile teroriste. dar în condiţiile în care statele membre nu au fost dispuse să aloce resursele necesare unui astfel de proiect. se pot adăuga şi alte posibile riscuri şi ameninţări la adresa securităţii statelor europene. dificultăţile reformei în ţările foste comuniste sunt de natură să nu excludă complet perspectiva instaurării unor regimuri autoritare şi să accentueze tensiunile cu statele democratice. în Europa. Din punct de vedere al securităţii. a dispărut după sfârşitul Războiului Rece. prin dezvoltarea structurilor de tip mafiot de pe continentul euro-asiatic. Politica Europeană de Securitate şi Apărare (PESA) a luat naştere nu ca un instrument veritabil european ci ca un mijloc de a evita o criză amplă în interiorul NATO. slăbirea stabilităţii şi legalităţii în partea de est favorizează amplificarea criminalităţii şi traficului de droguri. structurile fragile ale Uniunii trebuie să realizeze faptul că situaţiile geopolitice generate ca urmare a rivalităţilor de putere asupra unor teritorii. Ca atare. În acest context. precum şi a susţinerii sale suprastructurale a fost revitalizată la începutul anilor '90. parte a dimensiunii interguvernamentale a construcţiei europene. teren propice pentru extinderea reţelelor criminale internaţionale. precum: presiunile şi acţiunile politicodiplomatice ostile. Ideea unei apărări europene autonome a suscitat. Uniunea Europeană. PESA a evoluat de o manieră compatibilă şi coordonată cu Organizaţia Atlanticului de Nord. acţiunile agresive economico-financiare şi tehnologice. economice. în cadrul UE. cu efecte imprevizibile pe perioade mari de timp. în special. nucleare şi biologice. Securitatea şi ordinea politică europeană În contextul creat de dispariţia sistemului bipolar de putere. pe agenda europeană de securitate au fost menţinute suficiente alte riscuri tradiţionale de securitate. iar pe de altă parte o accentuare a promovării intereselor naţionale. în plan european. deşi pericolul unei confruntări armate directe. Acest fapt a creat dificultăţi în realizarea unei politici de apărare şi securitate comune. La acestea. riscurile accidentale. precum dificultăţile politice. Ca atare. Toate acestea au relevat imaginea unei agende complexe de securitate în Europa. au convins atât Statele Unite cât şi Marea Britanie că. au fost mai greu de acceptat. deci dimensiunea economicofinanciară. lipsa unei structuri eficiente de securitate în estul şi centrul Europei sau dificultăţile instaurării democraţiei şi a statului de drept. ideea apărării şi securităţii comune fiind prezentă ca o provocare la adresa supremaţiei americane în gestionarea securităţii Europei Occidentale. contradicţiile dintre tendinţele de aprofundare a integrării şi dimensiunea interguvernamentală a construcţiei europene au făcut inoperabilă o politică de securitate care să transforme Uniunea Europeană într-un actor politic şi militar pe măsura celui jucat în plan economic. naţionaliste. Dacă până în 1989 graniţele estice ale Uniunii Europene erau sigure şi protejate de statele tampon ale lagărului comunist. estul şi vestul continentului continuă să rămână interdependente. de armament şi muniţie. Erodarea stabilităţii şi securităţii în Europa de Est generează riscuri derivate care pot afecta şi vestul: escaladarea unor conflicte în estul Europei poate determina implicarea unor state vest-europene. majore. statutul minorităţilor şi drepturile inegale dintr-un stat sau altul pot constitui o mare barieră intercomunicaţională. migraţia.

INTELLIGENCE .

decembrie 2012 49 .I noiembrie .

Schimbările realizate de aceasta au implicaţii asupra tuturor aspectelor vieţii umane. a devenit membră a alianţei politico-militare NATO şi. Acţiunea globalizării. Este şi cazul României care. Globalizarea nu este un fenomen inedit al zilelor noastre. bani şi informaţii sunt erodate şi chiar eliminate. pluridimensionalitate şi o constanţă relativă. Deşi nu există o definiţie „universală” a globalizării. revoluţie generată de descoperirile obţinute în cercetarea ştiinţifică. Fiecare epocă şi-a pus amprenta pe ceea ce a însemnat globalizarea. -dinamici complexe şi comunităţii mondiale. pe de altă parte. la o anume religie sau grup etnic. falimentul sistemului bancar şi financiar internaţional. în 2004. politică. politicii. statele lumii aderă şi se integrează în diferite organizaţii politice. Globalizarea este un pivot atât structurat. socială etc. ce implică diverse riscuri şi beneficii. Pentru a maximiza efectele benefice ale globalizării. de noutăţile apărute în organizarea economică şi instituţională. ci unul cu o îndelungată istorie. factorii de ruptură violentă s-au multiplicat: catastrofe naturale. economice. contradictorii în evoluţia -un nou peisaj strategic internaţional. de tendinţe manifestate în sfera socialului. mentalului. proliferarea nucleară şi riscurile asociate unei pandemii . În esenţă. cât şi profund instabil. Viteza. NATO a putut fi înţeleasă ca o comunitate de securitate plurală a cărei tradiţie de peste o jumătate de secol şi al cărui nivel de instituţionalizare democratică ridicat. socială (demografică.Claudiu Ionel Pasăre Începutul secolului XXI reprezintă intervalul de timp în care are loc o puternică revoluţie în domeniul militar. deja. Fără îndoială. spre cunoaştere şi contacte ample între oameni. religioasă). militară şi ecologică. amploarea şi caracterul său diferă în funcţie de dimensiunea în care se desfăşoară: economică. etc. indiferent de apartenenţa lor la un stat. în general. pericole şi ameninţări la adresa securităţii. trecând prin forme specifice fiecărei epoci din istoria umanităţii. servicii. şi a minimiza efectele INTELLIGENCE negative ale acesteia. acest început de secol a marcat şi un pas important în apariţia şi evoluţia unor structuri de securitate şi apărare. care structurează şi fragilizează sistemul internaţional. Globalizarea a implicat dintotdeauna tendinţa spre înnoire. -reînnoirea mizelor urmărite de actorii scenei mondiale. marcată prin rate de creştere susţinute şi emergenţa de solidaritate prin încheierea de diferite parteneriate în sistemul internaţional. asupra comunităţii mondiale şi apartenenţa statelor la tratate zonale sau regionale conduc la crearea şi dezvoltarea unui climat internaţional marcat de următoarele caracteristici: -anumite tendinţe semnificative în evoluţia societăţii umane. Tendinţele semnificative în evoluţia societăţii umane sunt puse în evidenţă prin: 1) Globalizarea. al organizaţiei interguvernamentale UE. caracterizată prin complexitate. dar şi interacţiunile dintre actorii sociali. Aceasta a evoluat în timp. o transformaseră. capital. culturală. pe de o parte. politică. După o primă fază a globalizării fericită. în 2007. Globalizarea are o serie de efecte de natură economică. este privită ca un proces în care barierele în faţa fluxurilor internaţionale de bunuri. ca un răspuns la noile provocări ale vieţii cotidiene. Înţelegerea acestor aspecte este deosebit de importantă deoarece interacţiunile dintre ele pot fi distructive şi pot crea noi riscuri. politico-militare şi de altă natură. globalizarea este un proces complex şi multidimensional care transformă într-un ritm rapid şi în profunzime activităţile naţionale şi globale. în cel mai bun mijloc de a influenţa tranziţia dificilă la realinierile strategice sistemice post-Război Rece.

2) Creşterea importanţei Asiei pe arena internaţională. actuala criză economico-financiară mondială a scos în evidenţă vulnerabilităţile acestui model economic. Rolul Occidentului în viitoarea ordine mondială este contestat. Desigur. Globalizarea este preluată de Asia şi. Pe de altă parte.decembrie 2012 51 . cele mai multe din instituţiile internaţionale disponibile sunt într-o dublă criză. Pe de altă parte. a făcut aceşti actori la fel de importanţi ca puterile tradiţionale dezvoltate pentru stabilizarea politică. Totodată. Chiar atunci când generează o dinamică a îmbogăţirii mondiale al cărei profit revine. se pare că modelul occidental de economie liberală triumfă ca singurul posibil. în timp ce contribuţia Asiei va trece de la 24% la 38%. La Copenhaga. care a devenit puterea dominantă în regiune şi partenerul privilegiat al SUA. de conflictele din Orientul Mijlociu sau chestiunile globale. primul importator şi exportator mondial. Una din marile dificultăţi. crizele internaţionale. De altfel. mai întâi. mai ales. În plus. cât şi tendinţe de fragmentare şi diferenţiere. singuri. a devenit lider mondial pentru tehnologiile şi serviciile electronice. Toate celelalte puteri părţi la negocieri s-au postat pe poziţia apărării intereselor lor imediate şi particulare. un duopol chiar un condominium sino-american rămâne posibil. unul din doi locuitori ai planetei va fi asiatic. Coexistenţa diferitelor centre de putere nu implică în mod obligatoriu constituirea unui sistem multilateral paşnic şi consensual. 3) Declinul global al Occidentului. Pe plan economic. globalizarea generează atât solidaritate şi interdependenţă între state. globalizarea creşte şi disparităţile între state şi inegalităţile din interiorul statelor. India. consensual. Criza economică din 2008 a întărit statutul Asiei în performanţele economice globale: China. adică. De fapt. de tensiuni şi contradicţii. În acest context. pentru analiza şi înţelegerea globalizării. colectiv. deţine. imaginea şi legitimitatea Occidentului ca lider mondial a cunoscut o deteriorare semnificativă timp de zece ani. nu pot fi gestionate fără concursul Rusiei. Această ţară ar trebui să devină. cheile stabilităţii financiare mondiale. Pe plan politic. SUA nu a renunţat la aspiraţia de a rămâne prima din puterile mondiale. făcând lumea concomitent mai instabilă şi mai imprevizibilă. rezidă în luarea în calcul şi. între Occident şi celelalte centre de putere poate să redevină una dintre posibilele tentaţii strategice. Pe plan demografic. de China. SUA şi Europa nu vor reprezenta numai mult de 9% din populaţia mondială. în câţiva ani. demografică: în 2025. simultan. Occidentul îmbătrâneşte mult mai repede decât restul lumii. Extraordinara creştere economică a puterilor emergente şi. acest nou sistem multipolar rămâne fragil şi flexibil. a Chinei şi Indiei. noii complexităţi a lumii. Irak. noiembrie . în timp ce Asia va avea 50%. Intrarea Chinei în economia de piaţă a fost accelerată prin excelenţă de creşterea mondială. În Europa. conflictuală sau amândouă odată. ecologică şi economică a planetei. statelor dezvoltate şi ţărilor numite emergente. mai ales. egal cu zona OCDE. Se pare că declinul Occidentului este corolarul inevitabil al globalizării. Dar. aşa cum s-a întâmplat în cazul G20 în contextul crizei economice mondiale. dinami ca complexă şi contradictorie în evoluţia ordinii mondiale este evidenţiată prin: 1) Paradoxuri ale globalizării ce se reflectă semnificativ prin două fenomene pe care le generează şi anume: îmbogăţirea şi pauperizarea. nici problemele generate de Iran. din 2010 China a devenit a doua economie mondială. Valorile promovate de Occident nu au devenit universale şi unele sunt chiar contestate. leadership-ul occidental se estompează: americanii şi europenii nu mai pot să rezolve. Un alt stat asiatic. Or. noile forme de cooperare internaţională par să fi devenit necesare. se poate spune. de regulă. o nouă împărţire bipolară a lumii. Multipolaritatea reprezintă unul din efectele politice majore ale g lobalizării. pentru a guverna această lume multipolară.mondiale fac să planeze pe ansamblul sistemului o profundă incertitudine. dar ţările occidentale care l-au promovat şi susţinut pierd progresiv dominaţia pe care au avut-o de trei secole. 4 ) O configuraţie multipolară a ordinii mondiale. Ţările OCDE nu vor produce mai mult de 40% din economia mondială până în 2025 (faţă de 55% în 2000). s-a produs o schismă în ceea ce priveşte viziunea şi gestionarea globalizării la care suntem martori. nu doar din G7 cum se obişnuia până acum. Chinei sau al altor puteri regionale. Ambele fenomene se petrec atât la nivel mondial. de legitimitate şi de eficacitate. atunci când instituţiile de reglementare şi de guvernare mondială sunt neadaptate şi când provocările comune generate de globalizare nu anulează conflictele de interese între state. Coreea de Nord. Multipolaritatea nu este o valoare în sine poate implica la fel de bine o ordine anarhică. practic. În lume. acceptarea. UE a părut să fie izolată în adeziunea şi apărarea unui sistem de guvernare multilateral. Pentru a soluţiona criza financiară mondială au intervenit ţările din G20. cât şi în interiorul statelor. îndeosebi. cum sunt încălzirea climatică ori sănătatea. glisarea centrului de gravitate al planetei spre Asia este încă şi mai spectaculoasă: în 15 ani. Contracţia este. Rusia a devenit contestatară a ordinii stabilite de democraţiile occidentale. Globalizarea contribuie la creşterea dificultăţii pentru că obligă la a gândi împreună orice reţea de paradoxuri.

Contrar aşteptărilor deceniului precedent. 2) Dualitatea politicii: logica integrării şi logica fragmentării. de deschidere a societăţilor. Globalizarea nu este într-adevăr mondială nu afectează nici toate statele. din care mai mult de jumătate într-o stare de extremă sărăcie. peste 20 de ani. concurenţa pentru accesul la resursele energetice ale planetei sunt elemente ce nuanţează puternic efectul pacificator al solidarităţii economice şi comerciale mondiale. pe fondul competiţiei pentru resurse naturale. O treime din populaţia mondială trăieşte sub pragul sărăciei.6% între 2000 la 2005. INTELLIGENCE . Relaţiile sino-americane sunt un bun exemplu în acest sens. care tinde la integrarea şi unificarea pieţelor. a reprezentărilor colective şi. diferenţele dintre bogaţi şi săraci cresc. economice. o logică de flux. chiar dacă sărăcia regresează la scară mondială. conflict şi interes comun între puterile simultan antagonice şi solidare. reducerea numărului persoanelor care trăiesc sub pragul sărăciei nu a cunoscut niciodată o asemenea accelerare: Banca Mondială evaluează reducerea. în sensul că există concomitent tensiuni şi interdependenţă. ceea ce pare a fi corolarul globalizării: numărul de săraci din SUA a trecut de la 11. în timp ce degradarea mediului înconjurător şi accesul la resursele de apă potabilă vor reprezenta provocări colective majore. Toţi indicatorii referitori la această zonă arată un proces constant de degradare a situaţiei politice. a culturilor. o logică inversă. în 1981. Altfel spus. Practic. în sânul naţiunilor ca şi între naţiuni. Astfel. Totuşi. militarizarea Asiei. de contestaţii. Globalizarea nu anulează constrângerile geopolitice tradiţionale. Globalizarea face să coexiste. câteva tendinţe semnificative vor desena peisajul strategic internaţional actual. se asistă şi la o întoarcere la apelul la raporturile de forţă. în condiţiile în care. Un nou peisaj strategic internaţional este cea de-a treia caracteristică definitorie a climatului globalizării şi tratatelor zonale sau regionale.3% la 12. se asistă la o geopolitizare a globalizării. Unificarea pieţelor progresează în paralel cu fragmentarea scenei politice: revenirea Rusiei. însă. adică în timpul anilor de creştere economică puternică a Americii. domină Africa Subsahariană.5 miliarde de locuitori. numărul acestora era de 161 milioane. În ţările puternic dezvoltate se asistă la pauperizarea unei părţi a clasei mijlocii. pe de altă parte. foarte tineri. militare şi de mediu. care se hrănesc cu eşecurile sau faliile globalizării înseşi. Numărul săracilor depăşeşte aici 330 de milioane. a sărăciei extreme (definită ca parte a populaţiei mondiale ce trăieşte cu mai puţin de un dolar pe zi) la 400 de milioane de persoane între 1981 şi 2001. la nivel mondial. de reţea. pe de o parte. există şi un revers al medaliei. de liberă circulaţie. În termeni de securitate. de competiţie. Acestea sunt următoarele: 1) Declinul Sudului. în special a zonei mijlocii orientale. o zonă cu 1. Africa şi Orientul Mijlociu vor reprezenta.Astfel. de ruptură. astăzi. de închidere a pieţelor şi societăţilor. nici întreaga populaţie din interiorul unui stat. Probabilitatea conflictelor locale şi regionale. globalizarea economică s-a dublat.

consecinţa directă a acestei noi situaţii. Liban.va fi determinantă pentru stabilitatea deceniilor viitoare. securitatea internaţională nu mai este asimilabilă doar cu dezechilibrele politico-militare între state. mai ales. pe de o parte. În Orientul Mijlociu. chestiunea majoră concordă cu cea a eşecurilor globalizării: adâncirea diferenţelor dintre bogăţia şi modernitatea marilor ansambluri regionale poate să alimenteze o întreagă gamă de dependenţe. Fără a merge până la a vedea o Chină expansionistă şi ameninţătoare. Încercările SUA de a soluţiona conflictul israeliano-palestinian nu au dus până acum la niciun rezultat. În acest context. dar şi cel mai complex. 2) Tendinţa pregnantă a Rusiei de a dobândi statutul internaţional de mare putere mondială. Rusia este una din marile puteri a cărei evoluţie. cu efect catalizator negativ. prin creşterea preţurilor la energie. Totuşi. fenomenele de radicalizare extremistă. fără îndoială. În noua ordine mondială ce se schiţează. La acestea se adaugă. prin forţa militară semnificativă şi suprafaţa foarte mare. se pare. stabilitatea Pakistanului nuclear. reforma instituţiilor internaţionale . care doreşte să facă parte din clubul „puterilor nucleare”. Iran. Astfel. Iran. influenţând tratatele zonele sau regionale. mai ales. fundamentele puterii politice cunosc un proces de schimbare. chestiunea legitimităţii puterii devine la fel de importantă ca şi cea a eficacităţii sale. în prezent. confruntările din Afganistan continuă.state pentru care. trei ţări sunt puteri nucleare declarate. în interior. dublat de o contestaţie strategică. dezvoltarea reţelelor teroriste. un arc de crize violente . Că este vorba de economie. pe baza unei creşteri economice constante timp de 20 de ani.şi. plecând doar de la instrumentele militare. conflictele regionale clasice care. uneori violentă. noiembrie . Războiul Rece sacralizase rolul aparatului militar şi a raporturilor de forţă în structura sistemului internaţional. toate concură la a face din zona Orientului Mijlociu una dintre cele mai instabile ale planetei. permanentizat. de mediu sau de securitatea internaţională. exprimat prin modificarea principiilor şi modului de operare a celor mai multe politici şi activităţi umane. invenţia unei reglementări noi. situaţia este deosebit de complexă şi complicată dacă se au în vedere următoarele realităţi: implicarea Coreei de Nord în proliferarea nucleară. acestea sunt Rusia. în permanenţă. Exacerbarea rivalităţilor religioase. 3) Instabilitatea strategică a Asiei. în privinţa ordinii europene rezultată după Războiul Rece. China îşi modernizează sistematic arsenalul militar (17% din creşterea anuală a bugetului său militar). Chestiunea supravieţuirii planetei a devenit miza majoră şi. totuşi pot apărea îngrijorări în această privinţă dacă luăm în calcul competiţia sa cu ţările occidentale pentru accesul la resursele energetice din Africa şi Orientul Mijlociu. ca şi cea a prezervării şi reînnoirii resurselor naturale poate într-adevăr să fie contradictorie cu obiectivul unei creşteri continue a economiei mondiale.Israel. până la criza din 2008. există. evoluţiile din peninsula indiană şi. dacă nimic nu se schimbă în această tendinţă.). Afganistan/ Pakistan . În termeni geografici. peste 20 de ani. guvernarea mondială . situaţia complicată a Taiwan-ului (China consideră Taiwan-ul o problemă internă). 38% din populaţia africană va fi în stare de sărăcie extremă. adaptată la mizele şi ierarhiile de putere ivite din globalizare a devenit critică. ar fi o eroare gravă să se creadă că. Africa Subsahariană şi Orientul Mijlociu. al acestui debut de secol. Pe plan strategic. după 1990. Prin marile resurse naturale de care dispune. Reînnoirea mizelor urmărite de actorii scenei mondiale constituie cea de-a patra caracteristică a climatului actual al globalizării. interesul de securitate colectivă cel mai evident. îndeosebi cele energetice. Problema dependenţei energetice în ceea ce priveşte energiile fosile. sau multiplicat şi. proliferare. cu efecte în lanţ incalculabile. La rândul lor.previziunile sugerează că. generată de Iran. înglodate în datorii. pe de altă parte. pe de altă parte. parcă. mizerie etc. Se pare că două vor fi elementele esenţiale pentru reînnoirea mizelor urmărite de actorii scenei mondiale: securitatea internaţională şi fundamentele puterii politice. Astfel. Afganistan şi chiar Kosovo) constă în aceea că situaţiile de criză politică nu se reglează. Liban. ci şi cu ameninţările şi provocările globale (sănătate. Palestina. Pe de o parte. de frustrări şi de conflicte. este puternic orientată spre a i se recunoaşte de către comunitatea internaţională statutul de mare putere mondială. Această reconsiderare a mizelor reflectă impactul globalizării asupra mediului de securitate mondial. aparatul militar şi-a diminuat semnificativ rolul în menţiner e a echilibrului de putere în sistemul internaţional. Sub aspect militar. creşterea puterii economice şi militare a Chinei. descurajarea militară a puterii a devenit relativă: marea lecţie a crizelor externe a ultimei decade (Irak. Aceste tendinţe au loc pe fondul declinului demografic semnificativ al Rusiei (se estimează că populaţia Rusiei va scădea cu 10% în cursul următorilor 20 de ani). Pe de altă parte. ar putea pune în discuţie ecuaţia strategică regională. Fiind vorba de securitatea globală. secolul al XXI-lea va fi marcat de evoluţia şi creşterea puterii statelor de pe continentul asiatic. Irak. la o întoarcere la autoritarismul politic. se asistă. faliment. catastrofe naturale. se elimină orice posibilitate de dezvoltare. Din toate punctele de vedere. iar chestiunea proliferării nucleare. ce a asigurat dezvoltarea economiei ruseşti şi. frustrarea şi resentimentul difuz în privinţa modelelor şi politicilor Occidentului.decembrie 2012 53 . la o anumită îmbogăţire. terorism. Relativitatea forţei militare este.

b) Asociaţia Naţiunilor din Sud-Estul Asiei (Association of Southeast Asian Nations-ASEAN). ca o condiţie necesară a transformării şi a creşterii economiei naţionale. în plan economic. organizaţia urmăreşte facilitarea intrării economiilor naţionale a ţărilor respective în procesul globalizării economice. obiectivul prioritar al tuturor statelor-naţiune la ieşirea de sub regimul colonial era ameliorarea traiului populaţiei lor prin dezvoltarea economică şi socială rapidă. în care dezvoltarea rimează cu regruparea. În opinia noastră. Într-adevăr.Pe de altă parte. ridică deschis problema unui model de creştere durabilă a economiei mondiale în care sustenabilitatea să poată fi asigurată sub trei aspecte ce se impun astăzi: a) economic şi financiar. dar şi a integrării în economia mondială. fără disfuncţionalităţi semnificative. ASEAN este o organizaţie politică. Astfel. Actorii statali rămân cadrele cele mai recunoscute în termeni de identitate şi de reasigurare a populaţiilor. A fost creată în 1991 prin tratatul de la Asuncion între Brazilia. La aceste organizaţii pe care le-am enumerat mai sus se pot adăuga NATO (ca alianţă politico-militară . Obiectivele se referă la activitatea economică comună eficientăa statelor membre. Aceasta a fost fondată în 1967 la Bangkok la iniţiativa SUA pentru a face un baraj comunismului ce se instala în regiune. două par a fi marile chestiuni astrategice ce apar ca determinante pentru evoluţia sistemului internaţional: Pe plan economic. ecologice etc. d) promovarea cooperării politice. statele constituie organizaţii regionale sau zonale cu caracter economic. În această nouă situaţie internaţională. primordialitatea intereselor naţionale în raport cu cele comune reprezintă cauza acestui paradox. deşi au pierdut monopolul eficacităţii şi controlului în privinţa marilor mize economice sau politice. nu sunt de ajuns pentru obţinerea unor obiective de securitate. Practic.NAFTA) este un tratat ce creează o zonă de liber-schimb între trei ţări ale Americii de Nord: Mexic. se pot da ca exemplu următoarele organizaţii regionale: a) Acordul de liber-schimb nordamerican (North American Free Trade Agreement prescurtat . cu cele 360 de milioane de INTELLIGENCE locuitori consumatori şi un produs naţional brut de 6. regional sau subregional cum ar fi Organizaţia Uniunii Africane. economică şi culturală ce regrupează ţări din sud-estul asiatic. pentru a face faţă problemelor politice comune şi ameninţărilor externe. Per ansamblu.000 de miliarde de dolari SUA.1994. b) armonizarea politicilor naţionale comune . statele sunt supuse unor evidente tensiuni. Acest acord are menirea să favorizeze schimburile comerciale şi investiţiile între parteneri. Un răspuns adecvat la aceste două chestiuni strategice pare să fie dat de integrarea/aderarea statelor la diferite şi diverse tratate zonale sau regionale. Paraguay şi Uruguay. ceea ce explică aspiraţiile de unitate şi de integrare ce o animă şi crearea a numeroase organizaţii la nivel continental. multipolaritatea pune problema situaţiei în care statele vor ajunge la reglarea mizelor majore pe care le au în comun: prioritatea va fi acordată apărării intereselor Occidentului sau partajarea puterii cu noile puteri şi căutarea sistematică a interesului colectiv. politic şi social. Într-adevăr. Statele-naţiuni născute din imperiile coloniale de altădată s-au aflat într-un context internaţional dominat de marile ansambluri teritoriale. Teheranul demonstrează că instrumentele diplomatice. c) integrarea regională. În esenţă. operaţionale pentru că oferă câştiguri suplimentare în materie de reducere a costurilor de tranzacţie şi de fluiditate a schimburilor. îndeosebi de SUA şi URSS. iar Moscova a demonstrat vecinilor şi partenerilor că folosirea puterii militare face parte din panoplia normală de acţiune a statelor. au în vedere obiective cum ar fi: a) stabilirea de spaţii comerciale regionale în vederea eliminării progresive a tuturor barierelor ce împiedică schimburile comerciale. Într-un asemenea context. Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest. Americii de Nord şi Asiei de Sud-Est) şi reprezintă o piaţă potenţială de 200 de milioane de consumatori. fiind primul bastion al liberalismului convertit la regionalism. b) social şi de securitate c) de mediu. Africa independentă nu putea rămâne în afara acesteia. politico-militar. Argentina. c) Piaţa comună de sud (MERCOSUR) constituie al patrulea spaţiu comercial al lumii (în urma Europei. Pe plan politic. împreună cu priorităţile de mediu. Gravitatea crizelor şi dezordinea lumii conduc chiar la o accentuare a rolului statelor ca principali actori ai relaţiilor internaţionale. războiul ruso-georgian din august 2008 fiind un exemplu în acest sens. globalizarea implică acest paradox face cadrul politic mondial mai dificil de depăşit dar şi insuficient: noile reguli ale jocului parteneriatelor internaţionale vor trebui să ia în calcul această tensiune. În acest sens. recenta criză economică şi financiară. d) Iniţiative africane de integrare. toate aceste organizaţii. SUA şi Canada şi a intrat în vigoare la 01. politico-economic. politic. singure. Uniunea Economică şi Monetară VestAfricană.01.

Realizarea deplină a obiectivelor politicii naţionale de securitate şi apărare şi ale politicii naţionale externe impune o comunicarea eficace. să asigure şi să garanteze apărarea şi securitatea colectivă a statelor membre). adică suportabile de statul care aderă la un tratat zonal sau regional.Coordonator ştiinţific: Prof. evident. derularea şi realizarea prezentului studiu s-au verificat. are obiective ce îi permit. Arhitectura naţională de securitate şi apărare trebuie să se integreze armonios în arhitectura de securitate promovată prin tratatul zonal sau regional la care ţara aderă. Politica naţională de securitate şi apărare şi politica naţională externă sunt strâns corelate. apreciem că apartenenţa la aceste organizaţii nu trebuie să conducă la diminuarea eforturilor de realizare a unei arhitecturi naţionale de apărare şi securitate eficace şi eficiente. trebuie menţionat că este necesar ca cetăţenii ţării să fie informaţi despre avantajele şi dezavantajele integrării/aderării la un tratat sau altul.univ. programul de guvernare şi diferitele strategii existente în domeniile respective de activitate. 2009. Altfel spus.ro/detaliiarticole/ stiri/e-oficial-china-a-doua-economiemondiala-144136. viziune strategică. economice şi financiare ale integrării/aderării în diverse organizaţii zonale sau regionale este absolut necesară deoarece astfel se poate asigura un echilibru între aşteptările cetăţenilor şi eforturile de îndeplinire a cerinţelor asumate de statul român prin semnarea unor asemenea tratate.destinată. De aceea. oportună şi transparentă între toate instituţiile ce au competenţe în materie de securitate. este de dorit ca priorităţile stabilite pentru anii ce vin în domeniul securităţii şi apărării naţionale să pună accentul pe următoarele componente ale arhitecturii naţionale de securitate şi apărare: umană.pdf. De asemenea. materială. Priorităţi în arhitectura de securitate şi apărare a României în noul climat al globalizării şi apartenenţelor la tratate zonale sau regionale.Consideraţii privind securitatea internaţională a României (Lucrare de absolvire) Bobeanu Răzvn Petrică. Promovarea şi apărarea intereselor noastre naţionale impun o orientate omnidirecţională a acestei politici.decembrie 2012 55 . ceea ce poate să-i aducă o plusvaloare în materie de securitate şi apărare naţională.E oficial: China.Editura RAO. 2003. Bucureşti. flexibilitate şi caracter proactiv pentru a-şi atinge obiectivele stabilite prin legile ţării. nu doar a celor destinate NATO şi/sau UE.Fiche de données sur la population mondiale 2010. în sensul dotării cu mijloace de luptă modernă a tuturor categoriilor de forţe armate şi a tuturor unităţilor. Ambele politici trebuie să se definească prin continuitate. Editura Universităţii Naţionale de Apărare Carol I. ale cetăţenilor săi pentru a le transpune în practică. Apreciem că ipotezele ce au ghidat organizarea. apărare şi politică externă şi.DUŢU Petre . Ionel Claudiu. profesionalism.MAIOR. Totuşi. Editura Sylvi. George Cristian. 2008. dinamic şi cu evoluţii uneori imprevizibile. . . . . I Bibliografie . Maximizarea efectelor sale pozitive şi minimizarea celor negative se pot face prin aderarea/integrarea statelor în diferite tratate zonale sau regionale.Regândirea politicii de apărare a României la începutul secolului XXI”. UNAp. cunoaşterea de către populaţia ţării a tuturor aspectelor ce privesc costurile sociale.DUŢU Petre. http://www.org/ pdf10/10wpds_fr. 2007. În acest context. Mediul de securitate internaţional continuă să fie complex. 2012.dr Gh Toma. Editura Academiei Naţionale de Informaţii “Mihai Viteazul”. a doua economie mondială. . crearea şi dezvoltarea infrastructurilor necesare şi suficiente îndeplinirii de către Ar mata României a misiunilor ce -i revin. BOGZEANU Cristina. eficientă.capital. informaţională . http://www. Strategii de integrare europeană. ar trebui să existe un echilibru între obligaţii şi drepturi pentru ca integrarea/aderarea în astfel de tratate să merite eforturile ţării. În acest context. ca proces pluridimensional cu efecte diverse. . prin urmare. Globalizarea. Acest lucru ar facilita integrarea eficace şi eficientă şi. Uniunea Europeană (ca organizaţie interguvernamentală.PASĂRE. costuri sociale şi financiare adecvate.html. Mediul de securitate în contextul globalizării şi al integrării regionale. Bucureşti. o concertare a eforturilor. NATO-transformare şi noi provocări.POP Adrian. „Noul Aliat . în opinia noastră. Bucureşti. Bucureşti. România este membră în ambele organizaţii. noiembrie . având în vedere dezvoltarea tehnologiilor comunicaţiilor şi informaţiilor şi a impactului acestora asupra luptei armate. NATO şi UE constituie două astfel de organizaţii. interdependente şi complementare atunci când este vorba de securitatea şi apărarea naţională. Bucureşti. Bucureşti 2011. se cuvin făcute cunoscute populaţiei obligaţiile pe care şi le asumă ţara prin intrarea într-un tratat zonal sau regional. ceea ce probează că formularea lor a fost corectă şi adecvată domeniului cercetat. să contribuie la maximizarea efectelor benefice ale globalizării şi la minimizarea efectelor negative ale acesteia). în principal. Practic. . va continua să influenţeze mediul de securitate mondial.prb. apreciem ca fiind ineficace sau chiar contraproductivă opţiunea organizării şi orientării politicii naţionale externe de o manieră unidirecţională.

doamna profesor dr. Reprezentarea din partea instituţiilor organizatoare a fost una de cel mai înalt nivel: Directorul Serviciului Român de Informaţii. Asistenţa a fost completată de cadre universitare ale FSAS şi ale Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul”.Analiza informaţiilor”. consilierul prezidenţial pe probleme de securitate naţională. aşa cum au evoluat de la prima promoţie a masterului “Analiza Informaţiilor” (2008 . domnul Dan Dungaciu. respectiv al competenţelor analitice. de experţi ai SRI. de reprezentanţi ai massmedia şi mai ales de studenţi. domnul ambasador GeorgeCristian Maior. fapt care a adus o notă de bun augur atât de necesară în astfel de ocazii.Pe data de 18 octombrie 2012. Aula FSAS din strada Schitu Măgureanu s-a umplut. în parteneriat cu Serviciul Român de Informaţii. consilierul onorific al primului ministru.absolvenţi de instituţii de învăţământ superior cât şi pentru studenţii care au asistat la eveniment. cu efecte pozitive pe coordonatele dezvoltării. domnul Daniel Dăianu. Discursurile participanţilor au reliefat importanţa pe care o are abordarea academică a problematicilor de securitate în sublinierea rolului analizei informaţiilor.maior Florian Coldea şi adjunctul Directorului SRI.2010) şi cum au fost ele prezentate în alocuţiunile distinselor personalităţi care au luat cuvântul. stabilităţii şi competitivităţii unei organizaţii sau a unui stat. de studenţi. înainte de ceremonia de deschidere. organizat de Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială (FSAS) din cadrul Universităţii Bucureşti. profesori şi personalităţile care au participat la eveniment. Prezenţa acestora a constituit unul dintre elementele cele mai importante în planul fixării reperelor şi obiectivelor masterului. domnul Iulian Fota. INTELLIGENCE . Maria Voinea. primadjunctul Directorului SRI. un reper semnificativ în ceea ce priveşte orizontul de pregătire şi formare atât al celor înscrişi . coordonator al programului masteral. domnul Marian Preda. decanul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială. domnul general . O zi obişnuită de joi din viaţa Facultăţii a marcat. pro-rectorul Universităţii Bucureşti. în planul luării unor decizii corecte. a avut loc deschiderea programului de master „Studii de securitate . domnul general de brigadă Ion Grosu. în doar câteva zeci de minute.

). domnul profesor univ.www. să înţeleagă aceste realităţi şi să transmită decidenţilor în stat informaţia utilă în luarea deciziilor în faţa acestor provocări.) Aceste programe au rolul de a familiariza opinia publică cu aceste probleme. (. în domeniul ştiinţelor umane. fie că este economie. ci şi cetăţeanului în evoluţia sa” a spus Directorul Serviciului Român de Informaţii. ci şi analiză strategică. dr.) Am considerat. pentru felul în care acest parteneriat s-a dezvoltat prin acest program.. în administraţia publică. domnul Iulian Fota „Salut această întâlnire la nivel înalt. sunt în egală măsură o preocupare intelectuală (.. este nevoie de profesori din mediul universitar care să educe tinerii”. deosebit de puternică şi capabilă să transmită nu doar informaţie beneficiarilor.) este un lucru foarte important. nu mai sunt de mult apanajul exclusiv al statului (. de ordin economic. în largă măsură. astfel. ale Serviciului Român de Informaţii. Dan Fifoiu „ În primul rând studenţilor şi profesorilor Universităţii Bucureşti aş vrea să le transmit mulţumirile noastre. domnul Dan Dungaciu „Securitatea naţională. domnul Daniel Dăianu „Securitatea naţională. A învăţa să gândeşti informaţia te ajută indiferent în ce domeniu vei activa.ro Bogdan Antipa... mai ales că ideea aceasta se regăseşte şi în Strategia Naţională de Apărare a Ţării”... domnul ambasador George-Cristian Maior. pe locul 270 în topul Shanghai.” Pro-rectorul Universităţii Bucureşti. de oameni pregătiţi nu numai în structurile de informaţii.. care are în componenţa listei de profesori personalităţi de certă valoare (. de ordin militar.. Marian Preda I noiembrie . pe de o parte.masterstudiidesecuritate. la care noi ţinem foarte mult. dr. Este un exemplu de deschidere a Facultăţii. a învăţa să gândeşti (. „Analiza informaţiilor înseamnă şi o metodă.(. de fapt.). fie că este securitate naţională. Universitatea în care ne aflăm este cea dintâi din ţară şi..decembrie 2012 57 . analiză tactică pe o multitudine de probleme: de ordin geopolitic. în organizaţiile economice. în legătură cu dezvoltări strategice. ca şi intelligence-ul..” Coordonatorul programului masteral. din plan geopolitic.. Vreau să vă spun că nu este prima. de deschidere a Serviciului Român de Informaţii către mediul universitar (. din plan social.. avem un master mai puternic.). a pregăti studenţi capabili să înţeleagă că informaţia este utilă nu doar pentru stat ca atare. la schimbările globale. Consilierul onorific al primului ministru..(... o continuare a unei tradiţii. Maria Voinea „Astăzi.). este nevoie de o economie puternică. şi cred că ar putea ajuta la luarea unor decizii corecte în legătură cu interesele naţionale ale României. impun construirea unor aparate de cunoaştere capabile.). trebuie înţeleasă dintr-o perspectivă mult mai complexă (.. este.. Cons ilierul prezidenţial pe probleme de securitate naţională. un master adaptat la schimbările sociale. că o asemenea reformă este necesară şi mă bucur că am reuşit să impunem o componentă analitică în cadrul Serviciului. doamna profesor univ. fie că este administraţie.) Gradul mare de incertitudine cu privire la multe evoluţii din plan economic.” Decanul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială..

oportunitate. teamă. purtători ai hainei omului de stat. Ea este oarecum inspirată de tradiţia jurisprudenţei. beneficiu. . fie ele deja luate sau doar plănuite. Ca şi soluţiile la problemele de stabilire a priorităţilor. cu măsuri ce pot fi testate într-o ordine a certitudinilor. intelligence-ca-ştiinţă poate fi cel mult o cunoaştere empirică şi praxeologică a contextelor de securitate. prin urmare rămâne un simplu argument pentru ocaziile de legitimare “ştiinţifică” a unor decizii. Şi aceasta pentru că. N-ar fi prea comod de purtat atunci când aprobă documentele din mapa zilnică. inclusiv pentru risc. practicienii deciziei. tocmai pentru că este o activitate umană ce ţine de resorturi şi motivaţii foarte subiective. acolo unde nimeni nu poate prevedea ce îl aşteaptă la pasul următor. Relativul boom al sfaturilor practice în materie de intelligence ajunge astfel să ocolească tocmai factorii raţionali ai deciziei. intelligence-ul nu poate opera “cu metrul”. însă şi acestea pot fi alterate de perspective particulare. pe care. lasă locul deciziei politice. avem baza deseori iraţională a problemelor. Această condiţie implică şi comportamente indeterministe. (re)confirmarea încrederii sau a puterii etc. prin beneficiarii legali. chiar non-raţionale.. Puţine sunt cazurile în care decidenţii chiar se raportează la sugestiile unui gen de intelligence care se doreşte ştiinţific şi rareori invocă infailibilitatea conceptelor sau arată că au de optat între soluţii alternative. multiplicate indefinit cu variabilele subiective ale motivaţiei umane. de ajustare şi transfer de la un obiectiv la altul etc. Una din puţinele piste de evadare în spaţiul unui intelligence raţional ia forma ghidurilor de bune practici sau a studiilor de caz. încredere. unii factorii de decizie o consideră prea puţin potrivită raportării la deciziile curente. pentru toate variabilele posibile. Calculul raţional întemeiat pe intelligence reuşeşte cumva să fie o decoraţie strălucitoare pe pieptarul pretenţiilor academice. Adepţii intelligence-ca-ştiinţă optează pentru INTELLIGENCE sublinierea aspectelor raţionale din procesele de afectare a securităţii. creând un alt teren propice pentru soluţii inadecvate. În fapt. în pofida clamatelor principii decizionale. mai au în vedere şi inspiraţia sau oportunitatea. Iar atunci când trebuie rezolvate problemele şi ameninţările de securitate. creditarea prestigiului. însă. apelând la identificarea de reguli şi regularităţi (într-o manieră inspirată şi de fascinanta aventură epistemică a fizicii). Între abordarea de intelligence a problemelor de securitate şi soluţiile care se adoptă în exerciţiul cotidian al deciziilor există diferenţe multiple. calculul raţional este deseori un accesoriu ornamental în decizia efectivă.” Friedrich A.„Nicăieri nu este libertatea mai importantă decât acolo unde ignoranţa este maximă la frontierele cunoaşterii. În schimb. compensarea eşecului. Şi de consistenţă şi de viziune. Situaţia nu este diferită nici la nivelul micro şi nici la cel macro. de semnificaţii de moment etc. contextul. iar de cealaltă. Hayek Iulian Diculescu Pretenţia relativ recentă a unui intelligence-ca-ştiinţă se află pe muchia fragilă dintre două limitări de sens: pe de o parte. atunci când reflectează asupra propriului conţinut. de alocare a resurselor. Astfel. nevoia unor demonstraţii de forţă. substanţa intrinsec politică a soluţiilor. de exagerări ale percepţiei. Solu ţ iile la problemele produc ţ iei ş i producătorului de intelligence sau ale consumului şi consumatorului de intelligence sunt preponderent subiective.. Intelligence-ul este dificil de clasificat în soluţii de dicţionar.

decembrie 2012 59 .I noiembrie .

Dacă. liceul .Iuliana Udroiu Revenirea la normalitate La 20 de ani de la căderea regimului comunist. universitatea. Eliminarea stereotipurilor în ceea ce priveşte „omniprezenţa” serviciilor de informaţii în viaţa cetăţenilor. indivizi sau organizaţii deopotrivă. Este. „activităţile oculte” şi „manipularea” practicate de acestea favorizează. prin instituţiile sale reprezentative . iar.şcoala. acum. „continuarea practicilor vechii Securităţi”. acestea sunt practic obligate să creeze educaţie de securitate. Dincolo de sprijinul strategic pe care serviciile de informaţii trebuie să îl ofere decidenţilor. în prima dimensiune a misiunii lor. pe problematica de securitate pe care o acoperă. să genereze în conştiinţa membrilor societăţii sentimentul datoriei civice. pe domenii prioritare. Iar un prim domeniu ce trebuie vizat este educaţia. termenul de „securitate” şi-a redobândit înţelesul de bază. să formeze conştiinţa necesară menţinerii şi consolidării climatului de securitate. INTELLIGENCE . să construiască o cultură de securitate. respectiv structurile politice care elaborează politici specifice (inspectorate. momentul pentru iniţierea unor parteneriate. construirea unui dialog reciproc avantajos cu membrii societăţii. structurile de intelligence găsesc relativ repede un limbaj comun cu cei cărora li se adresează. cel puţin pentru tânăra generaţie. cred. dialogul cu cetăţenii reprezintă o piatră de încercare: pe de o parte. minister). serviciile de informaţii sunt nevoite să păstreze un profil discret. formarea conştiinţei civice pentru sprijinirea eforturilor de asigurare a securităţii colective necesită contact direct şi informare. între Serviciul Român de Informaţii şi beneficiarii direcţi ai activităţii de prevenire şi contracarare a riscurilor şi ameninţărilor la adresa intereselor naţionale: cetăţenii. prin natura şi specificul activităţii lor. pe de altă parte. Cu alte cuvinte.

în următoarele decenii. iar inconsistenţa curriculei şi lipsa de viziune în programele de învăţământ limitează crearea de abilităţi şi competenţe necesare pentru viitorii ofiţeri de informaţii. ştiinţific şi uman de care dispune România constituie o componentă şi o resursă esenţială a securităţii naţionale şi a modernizării societăţii româneşti”.să li se adauge şi aceea a educaţiei de securitate”. Crearea acestei culturi este un proces complex. În acelaşi timp. cerută în mod implicit de procesul integrării europene şi euroatlantice. „În domeniul educaţiei. cercetării şi culturii: Problemele de fond ale acestui domeniu . care se află în complementaritate: educaţia formează valori. cu atât este mai bună calitatea resursei umane. nu există încă o literatură vastă în domeniul intelligence prin care să se explice publicului larg rolul deosebit pe care îl are comunitatea de intelligence în procesul guvernării. dar şi o strategie de comunicare eficientă şi substanţială cu autorităţile statului. religioasă.care ar putea fi numite ale unei securităţi culturale. organizaţiile neguvernamentale. Informaţia este instrumentul de lucru al ambelor sisteme: prin educaţie. Mai mult. Nu în ultimul rând. punerea în valoare şi dezvoltarea potenţialului cultural. intelligence-ul o exploatează. la o scădere drastică a numărului de elevi. există şi elemente specifice. obiceiuri. reguli şi practici comune. Spiritul comunitar.sunt în mod direct legate de nevoia afirmării unor noi mentalităţi şi atitudini care să contribuie la configurarea dimensiunii culturale şi civilizatorii a reformelor. Evoluţia (mai bine spus involuţia) demografică a României va conduce. „se simte din ce în ce mai mult nevoia ca dimensiunilor educaţionale clasice . aceasta se transmite şi asimilează. solidaritatea naţională.Aşa cum corect s-a afirmat şi este statuat şi în documentele strategice ale statului român. în România de astăzi nu există încă o cultură de securitate la fel de solidă ca în democraţiile cu tradiţie. de credinţe. în sens larg . respectul pentru elite şi promovarea lor se află încă în stadii insuficiente de dezvoltare. O atitudine proactivă Soluţii pentru depăşirea acestei probleme au mai fost propuse şi includ elaborarea şi implementarea unui program de educaţie de securitate care să cuprindă cât mai multe medii ale societăţii. marcând convergenţa cunoaşterii şi organizării.educaţia intelectuală. de durată. morală. există provocări comune: calitatea şi cantitatea resursei umane. tehnologică. estetică şi fizică . atitudinea faţă de performanţă. atitudini. atât ca medii de activitate profesională şi managerială. formarea de convingeri şi manifestări comportamentale individuale. care constituie un bazin de recrutare pentru instituţiile de siguranţă naţională cu cât este mai performant sistemul de educaţie. în funcţie de nivelul de înţelegere al celor vizaţi. diferenţiat. norme. mediul academic. care trece de simpla informare asupra riscurilor la adresa securităţii şi presupune o asimilare „reflexivă” a normelor morale. cultura comunicaţională. noiembrie . (Strategia de Securitate naţională a României) Premise favorabile Un prim argument al sporirii cooperării între instituţiile educaţionale şi serviciile de informaţii este dat de natura similară a acestora: ambele sunt bazate pe cunoaştere. Sistemul educaţional formează personalităţi umane ca potenţială „forţă de muncă”. De aceea.decembrie 2012 61 . cât şi ca zone de cercetare ştiinţifică şi elaborare de proiecte strategice. serviciile de informaţii le protejează.

conştientizarea şi implicarea cetăţenilor în dinamica mediului de securitate. între structurile de apărare. 69-73.000 euro (19. Aceste iniţiative.ro/ . Proiectul strategic în valoare de 4. pe un nivel superior. la crearea bazelor unei comunităţi ştiinţifice care să reunească reprezentanţi ai mediului academic. şi pregătirea a 1. evaluare şi control din inspectoratele şcolare. Masterul organizat de Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii din Bucureşti.Alexe. anul 1. depune eforturi pentru construirea unei culturi de securitate. în “Infosfera”. Proiectul strategic „Dezvoltarea competenţelor manageriale ale personalului didactic cu funcţii de conducere. precum şi responsabilizarea acestora cu privire la riscurile şi modalităţile de contracarare a terorismului. de afaceri şi ai instituţiilor publice. ordine publică şi siguranţă şi cele din sistemul educaţional.ro/static/ordine/ SSNR/SSNR. 2009. nr. factori de decizie şi cetăţeni.2010.Strategia de Securitate naţională a României”.OSCINT 2009” continuă. al cărui scop final este asigurarea bunăstării sociale. în parteneriat cu Serviciul Român de Informaţii. în costuri mai reduse de asigurare a securităţii. precum şi din directori sau membri ai consiliilor de administraţie ale unităţilor de învăţământ preuniversitar.000 lei) cu o perioadă de implementare de 3 ani. . de un real ajutor ne sunt exemplele de bune practici şi lecţiile învăţate oferite de comunităţile informative internaţionale care. Concluzii Astfel de iniţiative. dar şi social.ro/despre. Prin pagini dedicate. începând cu 01. O primă campanie de informare derulată de SRI. sincere. în cetăţeni pregătiţi să facă faţă provocărilor viitorului.. Până la formarea unui „model românesc de cultură de securitate”. împreună cu Fundaţia EURISC şi Casa NATO. monitorizare. Un program naţional de educaţie pentru securitate ar putea crea cadrul necesar cooperării deschise. Rezultatele unui astfel de demers sunt cuantificabile financiar. în condiţii de siguranţă. a fost „Terorismul. atât de necesar şi cerut în mediile de expertiză.http://analizainformatiilor. Un exemplu de succes este cel al SUA cu privire la popularizarea conceptelor specifice sferei intelligence şi securitate. reuşesc să implice cetăţeanul în crearea propriei securităţi.pdf. structurile centrale şi locale ale MECTS sau aflate în coordonarea/ subordonarea acestora. este cofinanţat din Fondul Social European (FSE). îndrumare şi control din sistemul preuniversitar. disponibilă la www..590. constituie un fundament esenţial pentru crearea unui parteneriat real între serviciile de intelligence şi cetăţeni. structuri de intelligence americane (CIA. în vederea îmbunătăţirii procesului decizional în sistemul de învăţământ preuniversitar.200 de persoane INTELLIGENCE . scopul fiind punerea în dezbatere a unor aspecte ale evoluţiei şi pericolului reprezentat de fenomenul terorist. . la nivelul absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior. de această dată. dar şi britanice (MI6) se adresează copiilor şi publicului larg. FBI. Grupul-ţintă l-a reprezentat elevii din ciclul liceal. parteneriatul informal al SRI cu educaţia adresându-se. Defense Intelligence Agency. prin jocuri şi teste pentru verificarea „abilităţilor investigative”.oscint.750. de la sfârşitul anului 2005. în societatea cunoaşterii . 4.html . prin proiecte colaborative şi strategii de comunicare. specifice oricărui stat modern. trebuie să se dezvolte şi să se diversifice. prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) 2007-2013. Mariana.http://www.Serviciul Român de Informaţii a înţeles valoarea unui astfel de parteneriat şi. îndrumare şi control din cadrul MECTS şi din instituţiile subordonate/ coordonate.09. pp. în contextul descentralizării administrative şi al dezvoltării societăţii cunoaşterii. personalului didactic cu funcţii de conducere. caracteristic societăţii cunoaşterii. din grupul-ţintă. prin intermediul Centrului de Informare pentru Cultura de Securitate.sri. National Security Agency). I Bibliografie Proiectul propune un program de transfer sistematic al unui know-how modern.presidency. prin iniţiative derulate începând cu nivelul liceal. Rolul educaţiei de securitate în activitatea de protecţie a informaţiilor clasificate. reprezintă un demers important prin care SRI contribuie. menit să asigure competitivitatea sistemului de învăţământ preuniversitar prin crearea unei reţele naţionale constituite din opt centre regionale în cele opt euroregiuni ale ţării. extrem de necesare pentru stabilirea unei relaţii „normale” între serviciile de informaţii. deşi nu sunt neapărat vizibile sau nu produc efecte imediate. de lângă noi”. Această iniţiativă a marcat tranziţia de la etapa creării unui precedent la sedimentarea unei promiţătoare tradiţii a dezvoltării relaţiilor normale de cooperare dintre serviciile de informaţii româneşti şi societatea civilă. Grupul-ţintă este constituit din personal cu funcţii de conducere.

adusă publicului românesc de editura Eikon sub îndrumarea lui George Cristian Maior.Bismarck. cu atât mai mult uneia confruntate cu atât de tumultuoase evoluţii pe scena publică. noiembrie . este încapsulat în prezent şi constituie o parte a acestuia care nu este imediat evidentă ochiului neexersat. a unei înţelegeri mai fine asupra prezentului istoric. dar şi inundat de subcultură şi scrieri de consum. pe atât de necesar oricărei societăţi. Această categorie aparte poate citi biografia scrisă de Steinberg în cheia interesului legitim de care amintea Ferguson în motoul de mai sus: înţelegerea prezentului şi determinarea direcţiilor de viitor este mai uşor de fundamentat odată învăţată lecţia istoriei.” Niall Ferguson Diana Ivan Într-un peisaj literar tot mai aglomerat. biografia tinde să fie deseori un gen ignorat. în măsura în care trecutul. alături de bucuria lecturii. are ca public ţintă în primă instanţă categoria oamenilor politici. însă prea rar pentru liderii ţării sau pentru aspiranţii la acest statut. expusă în prefaţă. Biografiile pieţei româneşti de carte a anilor trecuţi sunt circumscrise sferei personalităţilor lumii mondene. Pledoaria mea se adresează în principal cititorilor de beletristică. ce vor găsi în acest intimidant tom de referinţe biografice un melanj de romane pasionante care.Jonathan Steinberg . se poate dovedi un model.decembrie 2012 63 . O viaţă Bismarck: între persoană şi personaj „adevăratul rol al cunoaşterii istoriei este să îi informeze pe oameni despre prezent. aduce cu sine bucuria cunoaşterii. profesor emerit la Cambridge şi absolvent de Harvard. a liderilor existenţi sau în devenire. Pledoaria ambasadorului George Cristian Maior în favoarea cărţii Bismarck. Biografia cancelarului german Otto von Bismarck în viziunea lui Jonathan Steinberg. avansând false modele pentru o anumită categorie de public. pretextul oferit de subiectul acestuia. O viaţă. pe cât de util.

pe care. în scrisorile către Johanna von Puttkamer îi transmitea că nu face demersuri pentru obţinerea de funcţii şi demnităţi publice. având. putea fi meschin şi ipohondru şi se folosea de suferinţele sale fizice (reale sau fictive) pentru a schimba punctele de vedere ale împăratului. dar care surmontează limitările unui personaj literar prin complexitatea şi veridicitatea sa. atât de public şi atât de dramatic ca Otto von Bismarck. vizionar în ceea ce priveşte stabilirea de echilibre la nivelul puterilor europene. însă. într-un context în care nu mai beneficia de suportul niciunui partid politic. convertit acum la un creştinism care. A avut o soţie cu care sursele biografice dau de înţeles că nu a fost sincer (încă din timpul logodnei. Bismarck şi-a iubit tatăl. cartea lui Steinberg aduce sub microscop viaţa şi dualitatea în definitiv umană a unei personalităţi istorice. E vorba despre romanul iniţiatic al copilului lipsit de afecţiunea mamei şi abandonat într-un internat cu reguli stricte şi violente. supravegheată atent de tonul echilibrat şi uneori zeflemitor al autorului-spectator. cel al tânărului moşier aparent cufundat în viaţa la ţară şi lipsit de ambiţii. INTELLIGENCE Personajul romanului biografic al lui Steinberg nu este unul pozitiv. în fapt. soţia bunului său prieten din copilărie Moritz von Blanckenburg . despre ambiţie şi. maestru al maşinaţiunilor prin care reuşea să îşi conserve poziţia în ciuda opoziţiei acerbe a parlamentului naţional şi a celor locale. al adolescentului care doreşte să devină un om de vază punând stăpânire pe minţile şi inimile colegilor săi de generaţie prin provocări la dueluri şi un comportament cât mai excentric. Cu Bismarck alăturat grupului de pietişti ultraconservatori din care făcea parte Marie. nepartizană. după cum avem să vedem. însă. al disputelor mocnite şi al urzelilor create între cancelar. ceea ce îl determină pe Steinberg să afirme că niciun om de stat din secolul XIX sau XX nu s-a îmbolnăvit atât de des. era doar unul de faţadă. cu ritm alert. pe care o acuza că nu i-a oferit căldură sufletească în copilărie. oferă priveliştea jocului politicii şi al maşinaţiunilor necesare atingerii obiectivelor politice. într-o scriitură lejeră. întotdeauna mai presus de orice obiectiv personal o dragoste şi o loialitate bizare faţă de un împărat longeviv care. În plan uman. de o parte. amintind de personajele balzaciene. romanul vieţii sale ia turnurile unei scrieri despre ascensiunea socială.Marie von Thadden-Trieglaff. când. despre parvenire. îi făcea concesii şi îi purta o incontestabilă afecţiune. căci vorbim despre un membru al unei vechi familii de aristocraţi prusaci. Aşa cum aminteam. dar pe care o respecta. la rândul său. pentru voinţa şi ambiţia sa. într-un fel oarecum marginal. fiind menţinut în funcţie numai de voinţa fragilului şi indecisului împărat William I. în sensul acumulării de putere. maşinaţiunile sale intense vizau contrariul) şi care. totuşi. ce descrie campaniile militare şi contextul geopolitic ce au determinat unificarea Germaniei. care. şi regina consoartă. parte din farmecul lecturii venind chiar din complexitatea acestuia: marele om de stat. Autorul priveşte fără îngăduinţă şi fără partipris-uri un om de stat pe care îl prezintă uneori în tuşe uşor groteşti.Fără a fi o biografie romanţată. cu bune şi cu rele. Augusta de Saxa-Weimar. cancelarul Bismarck-Schönhausenn. contele a avut o relaţie rece cu mama sa. Romanul intrigilor de curte. devenit cancelar al Germaniei şi ministru preşedinte al Prusiei după un stagiu ca ambasador. biografia cancelarului Germaniei aduce laolaltă în paginile sale mai multe „romane” ce îşi întreţes iţele într-o lectură fluidă şi spumoasă.îşi caută scăparea în implicarea politică. de a se face indispensabil pe scena politică a vremii. ba chiar într-o cheie critică şi uneori ironică. Prin multitudinea de faţete cu care îl surprinde pe cititor. la rândul ei. În acest registru se încadrează dorinţa lui Bismarck. nu a dorit să . ulterior sprijinită de prinţul moştenitor şi de soţia acestuia (amintind de personajele lui Dumas). se întretaie cu cel de război. odată îndrăgostit de o femeie inaccesibilă . l-a exploatat nemilos în tinereţe pentru a obţine de la el mai mulţi bani şi îl considera un om slab şi nerealizat. însă. însă nici negativ.

ci din dorinţa de a-şi doborî un puternic adversar politic. sistemul de reprezentare confuz. puternic. fiind întemeiate pe o schimbare de atitudine la 180 de grade faţă de politicile promovate anterior de Bismarck. Pe scena politică. În ciuda victoriilor . carismatic. pentru care a rămas în istorie . însă. în care Bismarck a manifestat constanţă în sentimente numai faţă de sora sa şi faţă de câinii familiei.sprijine ambiţiile politice ale soţului său. pragmatismul său şi neaderenţa la o ideologie politică s-au dovedit utile în ceea ce priveşte politica externă. aşanumită Kulturkampf .nu au avut ca obiectiv democratizarea statului german sau susţinerea claselor defavorizate. aducând. Acestea din urmă.importantă.reale sau închipuite . într-o analiză retrospectivă. a dat o lovitură puternică conservatorilor pietişti din jurul ziarului Kreuzzeitung. a personajului central şi a reverberaţiile deznodământului acestei biografii sunt o probă în plus că realitatea bate ficţiunea. cancelarul a fost relativ lipsit de prieteni. I noiembrie . Schimbarea politicii sociale şi introducerea sistemului de asigurări controlat de stat au reprezentat un alt calcul politic ce viza obţinerea de sprijin popular. însă. Nu pare de mirare că. însă i-au atras inamiciţii. În politica internă. deşi nu erau izvorâte din antisemitism . Lecţia sa este. în general. pentru laicizarea învăţământului . În viziunea lui Steinberg. aveau să împingă Germania pe marginile prăpastiei. Opţiunea pentru un Reich ales liber şi democratic.decembrie 2012 65 . cancelarul pare a fi greşit mult.unificarea Germaniei. Bismarck. bine documentată şi scrisă cu talent pentru cei din mediul academic şi o lecţie de istorie cu ajutorul căreia factorii politici pot crea proiec ţ ii mai precise asupra viitorului. Unii analişti sunt partizanii ideii că scopul scuză mijloacele şi că Bismarck. prin lipsa lui de principialitate şi de aderenţă la o ideologie politică. ci au fost calcule meschine prin care cancelarul îşi putea menţine scaunul şi putea acumula mai multă putere. dar şi suportul pentru legile antisemite. unul dintre apropiaţii săi şi medicul care a avut rezultate notabile în tratarea diverselor sale afecţiuni .Bismarck având prieteni evrei şi exprimându-şi deschis aprecierea pentru aceştia -. principala sa calitate fiind capacitatea de a lua în considerare toate posibilele mutări ale adversarilor. însă. în această existenţă relativ lipsită de afecţiune. un nou stat german şi echilibru Europei. autorul nu proiectează o imagine fotografică a contelui. Complexitatea situaţiei. unde el însuşi îşi avea originile politice. dreptul la vot direct şi universal. alegând o existenţă modestă. care şi-a atins scopurile chiar şi în lipsa suportului politic. pe care actualii şi viitorii lideri să fie îndemnaţi să o reproducă identic atunci când îşi definesc imaginea pe scena politică. cele mai mari realizări ale sale. a creat statul german modern.fie de susţinerea unor măsuri de factură socialistă în schimbul obţinerii unei majorităţi parlamentare. O viaţă este o lectură fascinantă. o ţinută lipsită de fast şi refuzând cu încăpăţânare să cedeze până şi rugăminţii soţului său de a învăţa limba franceză pentru a putea întreţine oaspeţii la serate şi evenimente mondene.care i-au permis să deţină putere şi influenţă pe scena publică. Lecţia lui Bismarck nu este aceea a unui om politic perfect.a fost cel care l-a vindecat pe cancelar de insomnie ţinându-l de mână şi veghindu-l până adormea. sistemul de asigurări sociale . Geniul lui Bismarck pare să-şi fi pus amprenta în special pe tabla de şah a relaţiilor internaţionale ale Germaniei şi pe configuraţia stabilităţii europene. Pe fiul cel mare. Herbert. constituţia inadecvată. care se va dovedi un roman biografic excelent pentru cititorii de beletristică. însă. pe majoritatea i-a îndepărtat prin lipsa lui de principialitate. Biograful aminteşte structura politică instabilă lăsată în urmă de Bismarck. cea a unui lider adevărat.obţinute prin orice mijloace . Bismarck l-a alienat interzicându-i căsătoria cu o femeie despre care considera că nu se ridică la statutul social al familiei sale. spre exemplu. rezultatele demersurilor sale sunt cel puţin discutabile. pe liberalul de origine evreiască Eduard Lasker. dar şi o biografie precisă. fie când a fost vorba despre lupta împotriva cultelor religioase.

şi aduce. în prim plan. menite să permită gestionarea situaţiei imediate. actualul mediu de securitate „forţează organizaţiile de intelligence să adere la două paradigme distincte pentru a-şi desfăşura activitatea: cea tradiţională. În consecinţă. Un plus de incertitudine a fost adus şi de diversificarea tipologiei ameninţărilor. Plecând de la aceste premise. Iuliana Udroiu Între două paradigme Conform perspectivei avansate de Sherman Kent promotorul primului proiect instituţional modern de analiză de informaţii în contextul celui de-al Doilea Război Mondial -. întrucât asigura factorilor de decizie sprijinul necesar continuării operaţiunilor şi evalua în mod clar ameninţările. Informaţia. totodată. preocupaţi. De partea cealaltă. . în special în ceea ce priveşte descurajarea nucleară. uneori. Ritmul alert în care se succed evenimentele a creat presiune atât asupra analistului. printre priorităţile beneficiarilor. Mai mult. şi metodele tradiţionale utilizate de analişti se pot dovedi nepotrivite şi inaplicabile în cazul unor evaluări care se concentrează pe anticipare şi prevenire. la nivel uman. câştigă tot mai mulţi aderenţi teoria conform căreia o comunitate de informaţii ar putea deveni „furnizor de cunoaştere”. şi una nouă. Din acest motiv. care implică soluţionarea de puzzle-uri. cât şi a beneficiarului. în cazul ameninţărilor statale obişnuite. nu doar informaţiile sunt critice. dar şi punctele tari şi pe cele slabe ale strategiilor adoptate. mai degrabă. se poate spune că asistăm la o explozie de tensiuni fără precedent. ajunge să fie depăşit de acestea. gândirea tactică. teoria de intelligence este marcată de impactul incertitudinii. de „urgenţa” producerii evenimentelor. în vederea interpretării coerente a noii dinamici de securitate. potrivit unor experţi. care s-a impus decisiv asupra eforturilor de normare a activităţii de analiză şi a determinat o axare pe identificarea de mecanisme de diminuare a ei (mai ales în contextul „surprizelor” care au marcat ultimul deceniu). adaptată la ameninţările transnaţionale”. În consecinţă. ci şi înţelegerea lor. Intelligence-ul strategic nu se mai află. o distincţie între „gândirea strategică” şi non range planning ori forecasting. decisiv. în loc de simplu „producător de informaţii”. Avantajele noii societăţi tehnologice şi consecinţele în plan social. În paralel. politic şi economic au fost punctate. resursa strategică de putere Globalizarea şi revoluţia informaţională au schimbat centrul de interes al comunităţilor de informaţii. Astfel. rolul informaţiilor de securitate devenind. dar şi de extinderea arealului de manifestare. dar schimbarea continuă a reperelor a avut drept consecinţă. fiind necesară. analizele prea elaborate sau prea depărtate în timp tind să fie ignorate. „consumatorul” este întotdeauna preocupat de faptul că nu dispune de toate informaţiile de care ar avea nevoie pentru a-şi fundamenta deciziile. „producătorul” este obligat să-şi adapteze în permanenţă discursul analitic în funcţie de evoluţiile înregistrate şi. avantajul strategic poate fi obţinut în urma regândirii intelligence-ului ca domeniu academic. În acest context. dezvoltarea unei stări de anxietate. astfel. iar la nivelul analiştilor de intelligence dificultatea de a prezenta beneficiarilor scenarii viabile de evoluţie. generată de o cerere tot mai mare de materiale analitice şi concluzii cu caracter operativ. În prezent.Cristian Iancu. perspectivă INTELLIGENCE ce se poate concretiza începând cu o apropiere a serviciilor de informaţii de beneficiar şi depăşirea „barierei de protecţie” între analişti şi decidenţi. intelligence-ul strategic a cunoscut un succes deosebit în timpul Războiului Rece. astfel.

de regulă. în procesul de evaluare a problemelor. Experienţele ne arată cât de importantă este identificarea ariilor de colectare a informaţiilor şi. S-a observat în cazul crizelor de securitate anterioare că. care pot fi interpretate prin evaluarea unui volum mare de activităţi ţintite. ca posibil instrument de corectare. a riscurilor probabile. Practica analitică evidenţiază necesitatea unui cumul de condiţii care trebuie îndeplinite pentru a putea aspira la speranţa construirii unui mecanism eficient de evaluare strategică: • stabilirea exactă a nevoilor în raport cu capacităţile. care nu se poate realiza fără deplina disponibilitate de a partaja segmentul propriu de expertiză. • utilizarea eficientă a instrumentelor de colectare. acutizarea unor dispute între diverşi subiecţi de drept internaţional în vederea obţinerii unui statut predominant la nivel global. Apariţia atâtor factori noi în ecuaţia securităţii pune în dificultate orice analist. Condiţia fundamentală a unui sistem eficient o reprezintă statuarea încrederii între producătorii de intelligence. nu pe realizarea de reacţii imediate. menţinerea unor focare de instabilitate regionale cu potenţial de extindere etc. pentru stabilirea şi.interne şi externe -. Dimensiunea strategică a activităţii de intelligence nu vizează obiective individuale. însă realitatea ne arată că este nevoie de un sistem extrem de costisitor. sistemele de suport al strategic warning trebuie croite atent şi. În lipsa unor semnale corecte. în timp real. Există o percepţie aproape generalizată potrivit căreia strategic intelligence abordează aspecte care au o relevanţă scăzută pentru nevoile operaţionale curente. pe tipuri de beneficiari. cultural sau ştiinţific. Ar fi ideală acoperirea întregului spectru de posibile ameninţări. aplicată consecvent de comunitatea americană de informaţii. accentuarea decalajului între resursele disponibile şi necesităţile în creştere ale societăţii actuale. plecând de la ideea că un sistem automatizat nu poate surprinde în totalitate nuanţele relevante. este imposibil ca un analist să poată realiza o avertizare strategică fără să aibă imaginaţie. elaborează o doctrină adecvată şi asigură transpunerea ei în practică. instruirea operatorilor.De la diagnoză la prognoză După cum am afirmat mai sus. emergenţa riscurilor asimetrice prin exploatarea beneficiilor globalizării de către exponenţii grupărilor infracţionale ori ai mişcărilor extremiste. a condiţiilor ce pot conduce la apariţia riscurilor grave de securitate. Este fundamental un echilibru între posibilităţile de analiză şi nevoia de securitate. a crescut semnificativ cererea de analize. noiembrie . pe diferite paliere decizionale. racordată la posibilităţile tehnice şi cunoştinţele actuale. analiza este focalizată pe identificarea şi expunerea structurii. În acelaşi timp. evaluările asupra probabilităţilor de materializare a riscurilor şi ameninţărilor. chiar dacă rigurozitatea şi menţinerea unei formule cuantificabile a interpretărilor constituie fundamentele analizei clasice. Apare tot mai evident nevoia de a avea la dispoziţie intelligence anticipativ. Analizele asupra tendinţelor de evoluţie . stocare şi clasificare a input-urilor. implicit. orice avertizare este doar „o ghicitoare”. Paradigma need to share. constante şi sistematice. nu în ultimul rând. un producător de strategic warning trebuie să aibă capacitatea de a pune în comun cunoştinţele şi experienţa sa cu ale altor analişti. Printre tendinţele ce pot face obiectul unor analize strategice. deşi au existat numeroase date de avertizare. scopului şi naturii subiectului aflat în atenţie. de interes pentru realizarea securităţii naţionale se pot număra: amplificarea divergenţelor între majoritatea actorilor politici internaţionali asupra modului de abordare a problemelor globale. a fost preluată în majoritatea mediilor de specialitate. social. economic. ci trenduri majore. deoarece analiza strategică este instrumentul managerului. În consecinţă. regional sau zonal. la modificările climatului politic.decembrie 2012 67 . capacitatea beneficiarului de a gestiona informaţiile este limitată de barierele legale şi de interacţiunea cu ceilalţi actori din sistem. Pentru a putea să-şi îndeplinească rolul. dedicat.. interpretarea lor liniară nu a permis acoperirea paletei de riscuri posibile. a efectelor acestora sunt input-uri vitale pe baza cărora decidenţii politici: definesc corect interesul naţional. în unele cazuri. În plus. menţinerea şi. creează o politică de securitate şi o strategie eficientă. aplicarea de strategii destinate asigurării unui avantaj prin adaptarea. prin decizie oportună. definirea indicatorilor corecţi de scanare şi evaluare. punctuale. astfel încât să poată compara. În acelaşi timp. •colaborarea extinsă. Creşterea numărului „surprizelor strategice” şi a consecinţelor lor a semnalat analiştilor că este nevoie de o abordare diferită. • pregătirea complexă a analiştilor. a unei scale bine dimensionate şi. Stimularea imaginaţiei este un must have în mecanismul de instruire a analiştilor de profil. mai ales. completa şi aprofunda raţionamentele şi concluziile obţinute.

2.gov/library/center-for-the-study-of-intelligence/csipublications/csi-studies/studies/vol. experienţa profesională. I Bibliografie . vol. Critical Thinking and Intelligence Analysis. Conştientizarea impasului teoretic şi practic în care se găseşte analiza contemporană. în general.Heidenrich. în Studies in Intelligence. în The Oxford Handbook of National Security Intelligence. A Handbook for Practitioners.09. a cunoştinţelor aferente unui domeniu din aria de competenţă alocată.cia. poate constitui un INTELLIGENCE răspuns pentru creşterea fără precedent a cantităţii de informaţii. nr. Inc. 2006. Activitatea de outsourcing. plecând de la principiul responsabilităţii împărtăşite de realizare a binelui comun. John G. 51. What To Do When Traditional Models Fail. 2007. no. militar. Not Analyzing for Customers”. precum şi statuarea ca normă a feed-backului beneficiarului.. ideea stabilirii unui parteneriat între structurile de intelligence şi mediile academice astfel încât. 2010. de către un singur analist. . 2010. stabilirea unui limbaj comun. În plus. JMIC Press.cia. prin contribuţia întregului potenţial uman disponibil. situaţiilor şi fenomenelor de interes pentru realizarea securităţii naţionale presupune. . 54. 2002 Annual Report”. Partajarea cunoaşterii şi crearea condiţiilor optime de schimb de opinii. provocările analitice actuale sunt mai puţin închistate într-o logică specifică unui domeniu de interes.„Berkshire Hathaway Inc. în egală măsură. În momentul în care subiectele de interes aflate în atenţie vizează de la tehnologiile rachetelor nucleare la pandemii .McDowell. 2003. diplomatic şi cultural actual. fluidizarea procesului de intelligence şi completarea. apelând adesea la discipline multiple şi arii de expertiză diverse. extrem de important în economia procesului de intelligence.Un nou model de interacţiune Într-o formulă concisă. în Studies in Intelligence. şi cea mai avansată în acest sens. nr. vol. Strategic Intelligence. .Nolte. a fost comunitatea americană de informaţii care. . and Users. evenimentelor. William M.Lahneman. . Carmen.2012).-4/pdfs/Olcott-Kerbel-Client vs Customer-Extract-Annonated. Don. The Coming Revolution in Intelligence Analysis. la dimensiuni ce face imposibilă gestionarea clasică a fluxului de date şi. Majoritatea crizelor au origini în trecut. cunoaşterea şi înţelegerea acestora. realizarea unei analize strategice este echivalentă astăzi cu anticiparea unor evenimente având ca bază contextul politic. a lanţurilor ierarhice are ca efect eliminarea unor scurtcircuite apărute ca urmare a avansului tehnologic şi diversificării şi multiplicării riscurilor de securitate. The Intelligence Community's Neglect of Strategic Intelligence”. pp. 23.. disponibil la https://www.Kerbel. „Synthesizing with Clients.pdf (accesat la 05. 4. 2007. David T. a determinat comunitatea de intelligence să iniţieze măsuri de reformă. William J. evoluţii care fac aproape imposibilă realizarea. decât momentul indicat de analişti ca factor declanşator. Oxford. la minimum. Josh.. în ultima vreme. „The State of Strategic Intelligence. economic.Medina. a celui de intelligence. 2009. disponibil la https://www.04.C. Percepţia analistului asupra faptelor. 2007. nivelul educaţiei şi valorile culturale. Anthony Olcott. ..-54-no.Moore. implicit. „Intelligence Analysis in an Uncertain Environment”. Oxford University Press.html . în plan teoretic şi practic (500 Day Plan for Collaboration and Integration) a mizat pe o abordare colaborativă de partajare a informaţiilor şi a expertizei de care dispun diferitele sale componente. a unei evaluări strategice.devine imposibilă deţinerea expertizei necesare la nivelul unei singure structuri. convergent. să poată fi abordată. 2010. De o tot mai largă recunoaştere se bucură.gov/library/center-for-the-studyof-intelligence/csi-publications/csi-studies/studies/vol51no2/the-state-ofstrategic-intelligence. un trecut mult mai îndepărtat.„500 Day Plan for Integration and Collaboration”. Managers. . Prima. The Scarecrow Press. Washington D. precum şi scurtarea. o serie de provocări de securitate ce vizează domenii de nişă sau ce presupun accesul la cercetare fundamentală. în special din cauza efectelor negative devastatoare ale eşecurilor de previzionare (precum atentatele de la 11. 11-27. „The Need for a New Intelligence Paradigm”.2001 sau declanşarea crizei economice) . fiind determinată de competenţa. aflată încă în stadiul de hibrid la nivelul comunităţilor de informaţii. în International Journal of Intelligence and Counterintelligence.fără a mai ţine cont de problemele emergente ale zilei de mâine . ..

Corectă este. explicit sau implicit. În plus. Astfel. Voi creiona doar câteva dintre determinantele procesului analitic în cadrul căruia se realizează produsul informaţional destinat sprijinirii procesului decizional derulat în scopul instaurării supremaţiei legii. . în conformitate cu atribuţiile conferite de lege. către persoanele abilitate de lege să acţioneze în interesul statului. un posibil viitor indezirabil asociat neintervenţiei decidenţilor din domeniu. Prognoza de securitate Materia primă Paradoxal. „zgomotul” informaţional. Nu greşim dacă spunem că uneltele au evoluat. să devină inteligibil. însă. generalizarea sau evaluarea” sunt utilizate în analiza de securitate cu caracter pronostic. oferă şi o serie de oportunităţi interesante de a realiza conexiuni. dar aici ne vom referi doar la componenta analitică a realizării informărilor adresate decidenţilor statului lăsând. identificarea cauzalităţii. componenta operativă să fie reprezentată cu tehnici de clarobscur. În special în ultima decadă. este evaluat multidisciplinar contextul social. factorul de multiplicare calculat este 16. în care o singură acţiune are capacitatea de a induce perturbări ale mediului de securitate. un calculator performant avea 256 MB DDR şi un hard-disk 60 GB. modelarea fenomenelor economice. exact asta continuă să se întâmple şi. în aceeaşi măsură. În spatele elaborării unui astfel de document stau multe zile de muncă operativă şi analitică. în mod constant. cât şi cele singulare ce deţin potenţialul de amplificare exponenţială. Cea mai bună exemplificare o vedem în domeniul informaticii . formularea „care nu se mai adeveresc” datorită acţiunii preventive pe care factorul de decizie a realizat-o. acum are 4 GB DDR3 şi un hard-disk 1000 GB. Prognoza de securitate utilizează. spaţiul informaţional s-a expandat către dimensiuni pe care nici nu le bănuiam cu puţini ani în urmă.Paul Georgescu Serviciul Român de Informaţii transmite. de negăsit în epoca anterioară Internetului. În prezent. rezultatele integrate de sistemele de analiză automată a datelor de tipul „business intelligence”. stabilirea sistemului factorial-cauzal al explicării fenomenului. apare necesitatea activităţii desfăşurate de analist: urmărirea firului logic al evenimentelor. Analiza economică calitativă este un referenţial bun pentru a înţelege unele din metodele şi tehnicile pe baza cărora se demarează elaborarea prognozelor de securitate. documente de informare care prezintă riscurile de securitate identificate şi care pot să creioneze. aşa cum este normal pentru un serviciu secret. comparaţia. eficienţa activităţii de informare a decidenţilor în stat se măsoară mai ales prin prisma estimărilor care nu se adeveresc. de aici. întrucât pentru analistul de intelligence contează. atât mişcările majore. întrucât era nevoie de ele pentru a gestiona realitatea. însă nu se bazează exclusiv pe concluziile indicate de acestea (care ţin de domeniul evidenţei). adică 4 dublări succesive ale capacităţilor informatice.decembrie 2012 69 interpretarea rezultatelor. formularea ipotezelor cu privire la viitor. Însă. Poate cele mai la îndemână exemple sunt cele legate de frecventele mobilizări ale oamenilor prin intermediul reţelelor sociale agregate prin Internet. ci integrează perspective din discipline multiple. pe scurt „organizarea” câmpului informaţional astfel încât să capete o logică. în aceeaşi măsură.acum 8 ani. din ce în ce mai mult. redundanţa datelor ce ne parvin pe multiple canale aglomerează spaţiul vital şi „mănâncă” timpul celui interesat de un subiect. noiembrie . demersuri intelectuale precum „diviziunea şi descoperirea rezultatelor.

Analistul a preluat o parte din funcţia managerială de identificare a problemelor din cadrul grupului de lucru (în faza incipientă) şi de a propune cele mai simple soluţii de optimizare (eficienţă maximă. legătură cu adevărul (este curios faptul că regăsim pe Internet ştiri false preluate ad litteram de un număr Nu trebuie să credem că inspiraţia de moment impresionant de medii de presă). ce beneficiari trebuie informaţi cu datele pe care le deţine şi vede. acesta solicită completări. analistul dispune de raţiunea necesară pentru ameninţărilor prezente. de cele mai multe ori fără greş. a surprins o a doua deflagraţie în zonă. naţională şi anume trecerea de la anterioara accesare dificilă. dacă un summum de informaţii a mai fost vehiculat sau poate să caute independent în surse deschise. Identifică. relevante. presat sau timorat de apariţia de forţele de intervenţie. analize. Formatele în care se derulează pregătirea integrării interdisciplinare. Produsul informaţional este pe primul loc Profesionalizarea resursei analitice din cadrul Serviciului Român de Informaţii reprezintă un proces Prognozele periodice realizate de corpul analiştilor din continuu şi care se autoîntreţine. noi puncte de vedere. Analistul îşi dezvoltă. iar propagarea acestora nu mai are cifră poate fi un indicator al unei situaţii anormale). la o primă vedere. fiind acţionează permanent pentru a-şi extinde capacităţile de rezultatul unei abordări multisursă. false. aspect specific tendinţei societale actuale. peste noapte sau capabilităţilor de prelucrare a datelor ce parvin unui după un singur curs de pregătire. care a permis ca strategia atacatorului să funcţioneze şi să producă mai multe victime. Astfel. cât şi civili). abilităţile de a identifica probleme. lucru ce a permis să se Profilul analistului concluzioneze că teroristul a amplasat două bombe în acelaşi perimetru. Ritmul în care creşte nivelul de profesionalizare al aproape instinctiv. la o primă citire. întreg interesul analitic suplineşte analiza ştiinţifică a informaţiilor de securitate este centrat pe întrezărirea consecinţelor asociate naţională. cu puţin timp în urmă. suficiente. nici o secundă. în aceeaşi măsură. studii sau explicaţii. la actuala greutate a stabilirii relevanţei. respectiv al previzionare. şi abateri minime. potrivit experţilor în domeniul OSINT. şi pe cea de problematizare. însă. Poate fi extrapolată şi la analistul de securitate naţională condiţia pusă de cunoscutul miliardar american Warren Buffet în privinţa angajării managerilor (oameni care să acţioneze foarte bine în situaţii cu care nu ne-am mai întâlnit) sub forma evaluării capacităţii de înţelegere a unui fenomen cu care nu au avut niciodată tangenţă. anomalii şi oportunităţi şi le poate decela Astfel. în general cu bibliotecă”. derutante. în condiţiile în care. pentru ochiul exersat al analistului care lucrează pe profilul antiterorism. Este explodeze la o perioadă de timp după prima pentru a în măsură să opereze cu volume mari de date şi nu se surprinde la faţa locului cât mai mulţi oameni (atât din simte. volumul de date inclusiv în imagini. „etica devine unul dintre principalele mecanisme de control intern”. facil de implementat). cea de-a doua fiind reglată să Analistului îi place să citească şi să-şi pună întrebări. de muncă asiduă în domeniu. lipsurile informaţiei . care lucrează exclusiv pe baza unor hârtii. dar. fiind evidentă necesitatea menţinerii La această abilitate nu se ajunge. de formulare a întrebărilor privitoare la dezvoltarea unor fenomene. îi indică provenienţa. public sau nu. era apanajul exclusiv al coordonatorului activităţii. aspect care. grafice sau tabele (uneori o singură nu mai este un atu. a devenit un actor activ al culegerii de informaţii secrete: atunci când datele pe care le are la dispoziţie nu sunt Acesta poate să spună. în prezent. devin surse de informaţii preţioase. este evidentă modificarea de substanţă care deplină libertate pentru alegerea căii optime de s-a produs în operarea cu informaţii de securitate dezvoltare. existând o În prezent. profesională individuală sunt multiple şi interconectate. a elimina şi a trece peste subiectivismul unor „sclipiri” intuitive care nu pot fi susţinute cu date. ci pe parcursul anilor serviciu de informaţii pe multiple canale. Astfel. cu telefoane mobile sau camere digitale. efectele unei prime explozii. un trecător care filma.pe care trebuie analistului de intelligence trebuie să fie cel puţin egal cu să le completeze. Un analist cu experienţă citeşte un document Analistul a depăşit de mult etapa de „şoarece de şi.Analistul îndeplineşte funcţia specializată de reducere a incertitudinilor şi de eliminare a informaţiilor inexacte. în special. analiza imaginilor unui atentat terorist poate releva. ritmul de dezvoltare a societăţii informaţionale în ansamblu. costuri minime. actualizări. INTELLIGENCE . că a existat o intervenţie necoordonată a organelor de ordine. filmările realizate de către oameni obişnuiţi. date noi. cu telefonul mobil. Uneori. în sensul că fiecare cadrul Serviciului Român de Informaţii se bazează pe ofiţer analist conştientizează importanţa demersului şi toate resursele informaţionale aflate la dispoziţie.

Camelia Analiza economico-financiară. obiectivul pe care-l urmăreşte este ca acel „mâine” nefast.750. practic. editura Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul”.ase.asp . 2.000. Anca Maria.Connors. să nu devină realitate. după alte surse). „Warren Buffet on Business: Priciples of the Saga of Omaha” Curtea Veche Publishing. Claritatea materialelor pe care le transmite SRI decidenţilor este o consecinţă şi a utilizării. privind organizarea şi funcţionarea SRI . cea mai simplă explicaţie este şi cea care are cele mai multe şanse să fie adevărată.„Aspecte etice în activitatea de intelligence din surse deschise” în Revista Română de Studii de Intelligence. întrucât beneficiarul nu trebuie derutat. prognoza de securitate nu trebuie să elaboreze scenarii tip Hollywood. 2011 . concluzia ţine de domeniul evidenţei. Hristea. nevoie de demonstraţie. dar nici să se realizeze pe baza unor prejudecăţi. Analistul de securitate naţională este conştient că prevederea viitorului este un deziderat. elimine situaţiile de nerespectare a legilor. în special cu cele din mediul public.800. Aurel. spre exemplu.000). 4/decembrie 2010. Cristina. învăţarea din surprize. Vasilescu. Este aplicabil. Paralela cu spaţiul virtual este. Emilia .bibliotecadigitala. Vasile.Care este sursa care deţine locul central în arhitectura unei informări? Răspunsul poate fi unul singur: cea mai credibilă. 3. Enescu. Bucureşti. Richard J. privind siguranţa naţională a României . Astfel. principiul atribuit călugărului franciscan din perioada medievală William de Occam (sau Ockham. Prognozele de securitate nu conţin formulări evazive de tipul „se pare”. I Bibliografie . pe care l-a întrezărit la intersecţia consecinţelor prezumate ale ameninţărilor conturate de informaţiile de azi. Adăugând şi returnările pentru „este sigur” (33. şi nici speculaţii. cea mai edificatoare: căutarea cu Google a sintagmei „se pare” returnează 264.000 de rezultate. Robu. respectiv „Pluralitas non est ponenda sine necessitate” (pluralitatea nu trebuie folosită inutil).Isfănescu. din nou.Legea nr. 2011 . a tuturor tehnicilor analitice utile clasice sau de noutate precum: formularea de scenarii alternative. de aceea. Faptul că Internetul conţine preponderent informaţii evazive şi date a căror acurateţe nu o putem evalua cu precizie nu mai are. resursă online disponibilă pe www. nr. informările transmise de Serviciul Român de Informaţii se disting net în raport cu alte tipuri de date vehiculate în prezent. Rolul informărilor este acela de a semnala potenţialul de pericol al unor ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României (aşa cum sunt ele stipulate de articolul 3 din Legea 51 din 29 iulie 1991 privind siguranţa naţională a României) şi. restabilească starea de normalitate. interesul naţional nu trebuie să fie subiect de controverse sau imagini neclare în percepţia beneficiarilor ce au puterea să decidă întreprinderea de acţiuni menite. avocatul diavolului. spre exemplu). publicaţie a Institutului Naţional de Studii de Intelligence al Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul” noiembrie . Sub acest aspect. fructifice unele oportunităţi (de dezvoltare durabilă. regăsit în mediile ştiinţifice şi sub numele de „lama lui Occam”. 51 din 29 iulie 1991. schimbarea perspectivei.ro/biblioteca/pagina2.Posaştiuc. în vreme ce expresiei „este cert” îi sunt asignate 6. globul de cristal. poate cea mai importantă caracteristică este claritatea.000 de pagini. în întreg procesul analitic. Ionel (coordonator) „Ghidul analistului de intelligence Compendiu pentru analiştii debutanţi”. Claritatea de cristal a unui document de informare este pe primul loc. să: 1. 14 din 24 februarie 1992.Niţu.decembrie 2012 71 . Bucureşti. deoarece informaţiile trebuie să sprijine procesul de decizie.SRI în era informaţională Viziunea strategică 2011-2015 . cu justă măsură.Legea nr.

desemnarea analistului/ persoanelor care se ocupă de generarea de scenarii În principiu. Ian Wilson (General Electric). după caz. Această modalitate. care presupun o dezvoltare liniară a unei situaţiei cunoscute.Daniela Mitu Introducere Scenariile pot fi considerate un fel de brainstorming al analizei. de către de marile companii comerciale şi de consultanţă americane. Scenariile se disting astfel de predicţii. dintre cei care vor utiliza rezultatele generării de scenarii. subliniind.. de fundamentare a deciziilor pentru asigurarea securităţii naţionale. . putând fi invitaţi şi factorii de decizie. în principiu. căreia i se conferă cel mai înalt grad de probabilitate. lor le revine sarcina de a construi mai multe variante probabile de manifestare a acestuia. Cu toate acestea.. Dincolo însă de acest exerciţiu al minţii.”. Ele ajută la formarea unei viziuni probabile referitoare la viitor. în realitate. să inventăm scenarii despre trecut. Pentru că acest lucru este. Analiştii pot coopta în echipă experţi din mediul academic sau privat. sunt ipoteze care au fost „acceptate” ca cele mai probabile din rândul mai multor ipoteze concurente. pentru că trecutul este. analistul trebuie să deţină cunoştinţe şi experienţă în cât mai multe domenii. dificil de realizat. totodată. este denumită contrafactuală şi arată cum istoria ar fi putut avea un traseu diferit. privind din perspectiva obiectivului general al analizei de intelligence. Din rândul acestor corporaţii provin şi părinţii teoriei scenariilor: Herman Kahn (RAND Corporation. Model de lucru Prezentăm mai jos un model de lucru în cinci paşi pentru generarea de mai multe scenarii alternative. scenariile oferă o „verificare” a realităţii privind opţiunile şi planurile strategice. după cum afirmă Liza Krizan. denumite aici alternativi şi definite ca fiind acele vari-ante de evoluţie a unei situaţii. spre deosebire de scenarii. Hudson Institute). Potrivit lui Kees van der Heijden. dacă. o zonă cunoscută minţii umane. Inevitabil. Pentru că viitorul este dificil şi chiar imposibil de prevăzut şi cum analiştii de intelligence nu sunt ghicitori. de genul „ce ar fi fost. Pasul 1 . atunci când se manifestă o nonliniaritate”. de a INTELLIGENCE identifica factorii determinanţi care ar putea influenţa cursul evenimentelor sau. concomitent cu realizarea. Global Business Network). de a creiona viitorul. scenariile reprezintă „poveşti create într-un mod în care cunoaşterea unei situaţii este proiectată în viitor într-un mod consistent”. predicţiile reprezintă în fapt varianta aleasă de analist dintr-o multitudine de scenarii. deoarece nu dezvoltă nicio tehnică care să permită anticiparea evenimentelor. proiectate în viitor. Teoria scenariilor prevede existenţa a cel puţin două alternative ce trebuie create. În opinia noastră. la elaborarea de scenarii este indicată formarea unor echipe pluridisciplinare. unii specialişti recomandă ca. un reputat expert în domeniu. pentru a imagina cum va fi viitorul. prezente. „eşuează într-un final. explică Charles Doran. Predicţiile. se menţionează că acestea pot conţine până la 10-25 de persoane. utilă pentru a evita capcana gândirii liniare. a planificărilor pe baza aşanumitelor viitoruri alternative.'80. Pierre Wack (Royal Dutch Shell) şi Peter Schwartz (SRI International. în vederea sesizării oportunităţilor de afaceri şi a unei mai bune poziţionări pe piaţă. scenariile sunt legate de viitor. Dezvoltarea tehnicilor privind generarea de scenarii îşi are originea în anii '70 . dacă înlăturăm caracterul spontan şi păstrăm multitudinea de idei care rezultă. posibilele riscuri şi provocări majore. în baza datelor avute la dispoziţie. pe scurt. scenariile au ca subiect situaţii complexe. sau. În literatura britanică de specialitate. Din acest motiv.

iar Y . care să conţină descrieri şi explicaţii cu privire la situaţii. în vederea imaginării alternativilor. Prima se referă la viitorul suficient de clar. astfel. respectiv la elaborarea unui set de posibile evoluţii. să presupunem. acţiuni. sunt identificaţi factorii determinanţi. prin exprimarea în clar a probabilităţilor (de exemplu.). apărare. în funcţie şi de solicitarea de informaţii la care trebuie să răspundă.40%). care. se pot face grafice. timp şi spaţiu. creşteri şi descreşteri ale acestora. pur conjecturale. evenimentele previzionate fiind considerate a fi foarte probabile. a căror cunoaştere este necesară pentru a identifica modificările probabile. care speculează o paletă cât mai largă a evoluţiilor preconizate. economie. susţin ideea că scenariile. dacă vor fi adoptate următoarele măsuri. sunt elaborate scenariile.. O astfel de clasificare este de folos şi beneficiarilor.. deoarece reflectă imagini probabile şi nu posibile despre viitor. respectiv forţele care influenţează diferitele entităţi. în funcţie de raportarea la informaţiile existente. de genul cel mai probabil.decembrie 2012 73 . Acestea pot apărea în trei forme diferite: fenomene pe care le aşteptăm să aibă loc şi nu se întâmplă. analiştii trebuie să recurgă la provocarea alternativilor. nu au legătură cu subiectul analizat (ca de exemplu de ordin psihologic. aceştia pot veni cu propria expertiză şi evaluare pentru a verifica rezultatele oferite de analist. în timp. Sunt identificate relaţiile de tip cauză . Millett. evenimente absolut inimaginabile. politică. dacă.) prin scenarii de tipul cel mai probabil”. Vorbim aici de predicţii.? etc. Unii autori. scenariul X are 30% şanse să se materializeze. Situaţii de dezvoltare a scenariilor În practica analitică există mai multe modalităţi prin care pot fi generate scenarii.efect. Pot fi făcute „hărţi” ale evenimentelor anterioare. Cu toate că prezentarea în clar a gradului de probabilitate pentru fiecare scenariu este dificil de realizat. În cel de-al treilea caz. şi a unor fenomene aleatorii ce ar putea influenţa situaţia curentă. Millet afirmă în acest sens că „incertitudinii viitorului i se răspunde mai bine prin scenarii plauzibile multiple şi egale. precum Herman Kahn şi Stephen M.cercetarea elementelor cunoscute În această etapă sunt analizate situaţia curentă şi aspecte din trecut privind problematica avută în atenţie. pe baza argumentelor. Pasul 5 . acţiuni de-a lungul timpului. în care elementele au un grad de predictibilitate ridicat.construirea cât mai multor alternativi Prin tehnici analitice specifice. prin luarea în considerare şi a altor direcţii de dezvoltare. Rezultatele pot fi înaintate beneficiarului ca atare sau pot constitui bază pentru analize mai complexe. este prezentat un scenariu defavorabil ca fiind cel mai probabil. plecându-se de la o serie de factori determinanţi. în calitate de secvenţe ipotetice. analistul îşi imaginează şi argumentează. în primă instanţă. clasificate. societate. precum: Ce s-ar putea întâmpla. Cunoaşterea pattern-urilor reprezintă un punct de pornire. Pentru vizualizare. Tot în această etapă. stabilirea unei ierarhii. Are la bază dezvoltarea a doi factori determinanţi. deoarece îi poate ghida către alternativa cea mai probabilă. informaţional etc. şi anume pentru ce perioadă de timp sunt realizaţi alternativii.Pasul 2 . fenomene pe care nu le aşteptăm şi se întâmplă. după cum rezultă din imaginea de mai jos . analistul generează viitoruri multiple. consideraţi elemente-cheie de către analist. numărul acestora rămânând la latitudinea sa. ar trebui considerate toate egale. pe o scară de la cel mai probabil la cel mai puţin probabil.prezentarea rezultatelor şi diseminarea către beneficiari Concluziile pot fi exprimate în format text ori cu ajutorul imaginilor sau printr-o combinaţie între acestea..luarea în calcul a necunoscutelor Acest pas presupune reflectarea asupra unor factori determinanţi noi. După ce au fost construite scenariile. respectiv acele elemente prin care se scanează mediul înconjurător şi care reflectă domenii diverse de manifestare (securitate. şi un scenariu favorabil ca fiind cel mai probabil. Analistul îşi poate pune întrebări ajutătoare. nefiind însă în sine suficientă pentru imaginarea viitorului. acestea putând fi încadrate în patru situaţii. dacă lucrurile continuă în acelaşi mod? Ce s-ar putea întâmpla. a performanţelor analitice. Astfel.. dar care se pot întâmpla ca din senin. dacă este posibil. Totodată. noiembrie . mai puţin probabil. de obicei două sau patru. Cea de-a doua situaţie se raportează la viitorurile alternative.). legislaţie etc. actori. decât (. a le susţine ori combate. cu descrierea consecinţelor şi implicaţiilor acestora. tehnologie... Acum este momentul în care pot fi relevate pattern-uri cu privire la situaţii. Condiţia de bază în această etapă este stabilirea orizontului temporal. fiecare dintre aceştia prezentând două extreme şi rezultând astfel patru scenarii. dacă lucrurile îşi vor modifica cursul (care vor fi efectele şi implicaţiile)? Ce s-ar putea întâmpla. ajută la probarea. Pasul 3 . Pasul 4 . neputând fi.

Fragmentul citat anterior este preluat dintr-un manual dedicat metodelor şi tehnicilor analitice elaborat de serviciile americane de informaţii. Analistul este chemat să valorifice. astfel încât să ia în considerare cât mai multe elemente neprevăzute. care însă. . O sursă clandestină susţine că în 1998 o celulă a lui Ben Laden din New York a recrutat tineri musulmani din SUA pentru comiterea de atacuri. conul plauzibilităţii. ci doar indus.. asupra impactului ridicat şi probabilităţii scăzute. analiza 'Şi dacă?'. în care se susţine că Ben Laden a vrut să pirateze o aeronavă americană pentru a obţine eliberarea lui Umar Abd al-Rahman. Cea de-a patra situaţie este denumită ambiguitatea pură.. Studiu de caz „Raportul Comisiei 9/11 include examinarea unei analize speculative ce a fost diseminată unor decidenţi la nivel INTELLIGENCE înalt în care se evidenţiază scenarii puţin probabile. ce datează din 1998. Aşa se explică de ce scenariul puţin probabil al producerii unui atac asupra teritoriului SUA cu aeronave americane piratate de musulmani extremişti membri ai Al-Qaida nu este menţionat ca atare. precum cel al unui serviciu. şi a altor extremişti reţinuţi pe teritoriul american'”. pe lângă statistici.. cel mai rău scenariu. pattern-uri etc. schimbarea tehnicilor aplicate sau chiar a analistului. analiza trebuie să conducă la identificarea unor relaţii ce aparent nu sunt vizibile între elemente-cheie. imaginaţia şi intuiţia. postfactum. dar cu impact foarte ridicat. .între susţinerea oferită de grupul de sprijin al organizaţiei pe teritoriul american şi comiterea de atacuri în SUA. Tehnici analitice Există mai multe tehnici analitice ce sunt subsumate metodei generării scenariilor. profesori etc. iar un membru înalt al JIE (Jihadul Islamic Egiptean) trăieşte în California de la mijlocul anilor '90. Impactul ridicat şi probabilitatea scăzută oferă decidenţilor o perspectivă asupra unuia sau mai multor evenimente care nu sunt aşteptate şi despre care se apreciază că au o probabilitate scăzută de a se întâmpla. Nu am reuşit să coroborăm informaţiile cu unele rapoarte (. o tehnică analitică ce poate contribui la reducerea incertitudinii şi poate fi folosită în avertizările timpurii. după cum am menţionat anterior. generarea scenariilor multiple. Din punct de vedere argumentativ. analiza viitorurilor alternative. generarea de viitoruri multiple se realizează în echipe pluridisciplinare (analişti. fenomene aleatorii. şi nici să urmeze alte piste pentru întregirea acestora.) referitoare la ameninţare. un astfel de caz determinând o aprofundare a căutării de date. dar al căror impact ar putea fi devastator (de exemplu. este evidentă menţiunea faptului că analiştii americani nu au reuşit să coroboreze datele deţinute. sunt evidente: .) sau cel puţin în echipe de analişti cu experienţe şi expertize diferite.De cele mai multe ori. putem extrage că între cele câteva elemente-cheie pe care acesta le prezintă nu au fost identificate relaţiile adecvate. colapsul Uniunii Sovietice sau reunificarea Germaniei au fost considerate odată evenimente cu probabilitate scăzută). zis şi Şeicul Orb. în practică aceasta este puţin probabilă. aşa cum sunt ele prezentate în text.au locuit sau călătorit în SUA mulţi ani. pentru exemplificare.inclusiv unii care sunt cetăţeni americani . cel mai bun scenariu. la explicaţii plauzibile care să susţină producerea respectivului eveniment şi la relevarea unor posibili indicatori ce ar putea fi monitorizaţi ulterior. Din ceea ce oferă fragmentul. Doi membri AlQaida găsiţi vinovaţi pentru conspiraţie în atacurile cu bombă de la Ambasadele SUA din Africa de Est sunt cetăţeni americani. Deşi este imaginată ca posibilitate.între intenţiile manifestate anterior de Ben Laden de a pirata aeronave americane şi producerea de atacuri teroriste cu acestea pe teritoriul SUA. În fapt. Această tehnică analitică are drept obiectiv determinarea conturării unor planuri de prevenire şi contracarare. Analiza elaborată în baza acestei tehnici este realizată în momentul în care informaţiile prezintă semnale ce sugerează că evenimente ce nu au fost anticipate ar putea să se întâmple ori când pur şi simplu este imaginat şi argumentat un scenariu care în primă instanţă pare puţin probabil. ci la incapacitatea de a le creiona în baza informaţiilor deţinute. În cele ce urmează ne vom opri. în care se menţiona: Membrii Al-Qaida . impactul ridicat şi probabilitatea scăzută. iar organizaţia pare să îşi menţină o structură de sprijin ce ar putea susţine comiterea de atacuri. printre acestea aflându-se: analiza scenariului de bază. Un astfel de document a fost şi Informarea Zilnică către Preşedinte din 6 august 2011. nu se referă la scenarii propriu-zis. Cu toate că este posibil ca frazele menţionate în Raportul Comisiei 9/11 şi preluate din Informarea Zilnică către Preşedinte să fie trunchiate. Cu atât mai puţin este oferită argumentarea plauzibilă care să conducă la o astfel de concluzie.

John Wiley & Sons Ltd. Geneva Centre for Democratic Control and Armed Forces. plecând de la elemente cunoscute . . (2009).. acestea putând contribui la: .fapte.stanford. New York: Discus Books/Avon.. de a lua în calcul variante alternative. . Randolph H. Intelligence Analysis in the Knowledge Age.Schreier. 5. (1999). pe cât posibil. mai precis. Making Them Smarter. dar şi să cerceteze deviaţiile semnificative ale acestora şi să identifice semnalele care ar putea sugera acest lucru”. Hugh. iar surpriza este dificil de evitat.Maior.edu/evnts/5859/lecture_text.com/doc/43633041/UAnticipating-Rare-Events-Role-of-ACH-Other-Structured-AnalyticTechniques-Pherson [August 2011]. Austrian Ministry of Defence and Sports. noiembrie . Stephen M. şi Manak. Alan E. The Art of Strategic Conversation. . Disponibil la http://scholar. Un Război al Minţii. stă în natura umană de a face proiecţii despre viitor. (2009).De asemenea. (2009). în Proteus Monograph Series. în Intelligence and National Security.Pherson.edu/press/8342. valorează mai mult decât incertitudinea. Jr. Chiar dacă incertitudinea pare a fi „singura noastră certitudine”. Stellenbosch University. 6. Government Office for Science. Elizabeth. 13 (4). generarea de scenarii reprezintă o componentă importantă a analizei de intelligence. Joseph S. nr.1/3087/Duv enage. „ceea ce nu este imaginat. .Curry. iulie August. în Journal of Futures Studies. . vol. Noel. Reducing Uncertainty: Intelligence and National Security Using Intelligence to Anticipate Opportunities and Shape the Future. An Analysis of the Challenges Facing the Practice of Intelligence Analysis. (2010). (2005).html [ianuarie 2012]. Disponibil la http://iis-db. . (2009). „Why Forecasts Fail: The Limits and Potential of Forecasting in International Relations and Economics”.Fingar.Nye. Disponibil la http://www. fie ele şi scăzute. More Agile. Occasional Paper.ac. a surprizei. Anticipating Rare Events: The Role of ACH and Other Structured Analytic Techniques. . nr. Thomas. putând fi mai curând diminuată. 2. două obiective majore pot identificate cu privire la scenarii. .. (1999). (2008). Intelligence. oferirea unor cunoscute cu grade de probabilitate diferite. 2. A Basic Guide for Analysts. Washington DC: Joint Military Intelligence College. „Counterfactual Reasoning. Transforming Intelligence Services. (1994). pe bună dreptate. în Journal of Futures Studies. „The Interpretation of Probability in Intelligence Estimation and Strategic Assessment”.Courtney. obiectivul elaborării de scenarii. Servicii de informaţii şi cunoaştere strategică în secolul XXI. „Decision-driven scenarios for assessing four levels of uncertainty”. Bucureşti: Editura RAO. nr.pdf [ianuarie 2012].gov/ library/center-for-the-study-of-intelligence/csi-publications/books-andmonographs/Tradecraft%20Primer-apr09. Intelligence Essentials for Everyone. Foresight Horizon Scanning Centre.). indivizi etc. 1:2.cia. ediţia a II-a.pdf ?sequence=1 [ianuarie 2012].Doran.Millett. în Strategy & Leadership. vol. În acest caz. nu poate fi prevăzut la timp”. (2009). Scenariile sunt o modalitate de a „ apropia” incertitudinea ce caracterizează viitorul. analizele trebuind să descrie „nu numai natura (. (2009). and Decison Makers”. . Originea latinească a cuvântului (educare) sugerează.reducerea incertitudinii şi evitarea.modificarea modului de acţiune a beneficiarilor. oferirea unei certitudini puse sub semnul întrebării sau. Una dintre cele mai de substanţă aprecieri cu privire la scenarii ni se pare cea a lui Joseph S. . „Peering Into the Future”. (2010). precum şi modul în care acţionăm. chiar dacă li se acordă grade scăzute de probabilitate.. . în International Studies Review. .Duvenage. pentru că.sun.decembrie 2012 75 . George Cristian (coord.Scenario Planning. 31.%20M. (1962).informaworld. în Foreign Affairs. „Should Probabilities Be Used with Scenarios?”. . Joab. 13 (4).com/950273__792282542. Scenarios. Guidance Note. Schwartz. printre indicatorii ce s-ar fi pretat la monitorizarea ulterioară aflându-se activitatea membrilor Al-Qaida în SUA şi în afara lor. „Roads Less Travelled: Different Methods.ndic. Potrivit acestuia. şi anume acela de a orienta.pdf [ianuarie 2012].Kahn. More Effective and More Efficient. (2010). Nye. . . analiştii sunt un fel de educatori. Graţie caracterului anticipativ. Disponibil la http://pdfserve. no. Disponibil la https://www.van der Heijden. Strategists. a ghida pe beneficiari în deciziile lor.Hendrickson.Krizan. evenimente. (2003). având în vedere că „necunoscutul este prima sursă a surprizei şi principalul contributor la eşecurile intelligence-ului şi ale aplicării politicilor”. situaţii. nu-i aşa.Rosenberg.) celor mai probabile dezvoltări viitoare. .. Different Futures”. I Bibliografie . Liza. Andrew şi Schultz. Fred. Disponibil la http://www. Concluzii În opinia noastră. Charles F. nu reiese dacă au fost lansate noi piste de căutare a evidenţelor.A Tradecraft Primer: Structured Analytic Techniques for Improving Intelligence Analysis. . Thinking about the unthinkable.scribd. National Defence Academy. Teză de Master în filosofie. precum şi posibilele legături ale organizaţiei cu exponenţi ai altor grupări teroriste aflaţi pe teritoriul american. Magdalena Adriana. (2008).pdf [ianuarie 2012].za/bitstr eam/handle/10019. Numai aşa aceştia pot avea o atitudine proactivă şi pot fi pregătiţi să facă faţă provocărilor de natură diferită. Scenariile pot influenţa deciziile cu privire la prezent şi viitor. Wendy. dat fiind că este „endemică şi inevitabilă”. Kees. Herman.. A. 1.

Femeia terorist Deşi nu la fel de cunoscută precum prototipul bărbatului-terorist. precum şi în susţinerea luptei împotriva terorismului de cealaltă. femeile nu au ezitat să se implice în lupta . finanţare. care sintetizează cazuistica pe profil din statele UE. de cealaltă parte a baricadei. permite observarea dinamicii în timp a implicării femeilor în terorism la nivelul Europei. martie-mai 2012). vom aborda subiectul prin prisma implicării femeilor în acţiuni teroriste pe de-o parte. promotor al acestuia sau combatant. liderul cecen lansând în repetare rânduri îndemnuri la luptă adresate femeilor.Cristiana Obreja Pentru a întregi imaginea pe care am început să o schiţăm în articolul Femeia .21. în ultimii ani femeia-terorist pare să câştige capital de imagine printr-o implicare din ce în ce mai activă în terorism.ţintă şi armă teroristă publicat în numărul anterior al Intelligence (nr. a asigurat surorile musulmane din toată lumea că le este permis să se implice în jihad şi să devină atentatori-sinucigaşi (scrisoare on-line lansată în 2009). putem observa că procentul femeilor din totalul persoanelor implicate în terorism (propagandă. În susţinerea afirmaţiei vine şi o serie de date statistice oferite de importante organisme europene. Demersul nu este unul punctual. Concret. soţia actualului lider Al Qaida (Ayman al-Zawahiri). lider al militanţilor ceceni islamişti din Rusia inclus pe lista Consiliului de Securitate ONU pentru legături cu Al Qaida. în rândurile următoare vom încerca să conturăm succint dimensiunea rolului jucat de femeile aflate de ambele laturi ale baricadei. Concret. suport logistic. raportul anual realizat de EUROPOL / UE privind situaţia şi evoluţia terorismului (EU Terrorism Situation and Trend Report). Spre exemplu. apreciem că propaganda teroristă ce are ca public ţintă femeile contribuie la prezenţa lor din ce în ce mai frecventă pe scena terorismului. Astfel. prin analiza rapoartelor publicate în ultimii ani. a solicitat femeilor cecene să se implice în lupta împotriva statului rus (discurs / material video dat publicităţii în 2011). spre exemplu: Doku Umarov.) în spaţiul european este în creştere. totodată. Chiar dacă ponderea femeilor continuă să fie considerabil mai redusă decât cea a bărbaţilor terorişti. în special în ceea ce priveşte terorismul etnic-separatist. Femeia antiterorist Conform conceptului fight fire with fire. acestea par să-şi dorească să se implice acţional în susţinerea unora dintre cauzele stindard ale entităţilor teroriste şi. Umayma al-Zawahiri. să câştige teren pe piaţa teroristă. INTELLIGENCE De asemenea. executare atacuri etc. facem referire la îndemnurile la luptă adresate exclusiv femeilor de către anumite figuri şi entităţi teroriste.

comprehensivă asupra consecinţelor actelor teroriste (victimele şi atacatorii deopotrivă fiind la rândul lor copiii unor mame / membri ai unei familii). Pentru o mai bună percepţie asupra mecanismelor create. putem aprecia că femeia dispune de un ascendent în lupta antiteroristă întrucât imaginarul pozitiv deţinut în mentalul colectiv îi conferă acesteia posibilitatea de a preveni şi combate terorismul maiales prin folosirea unor mecanisme empatice. Israel. Pentru a spori şansele de prevenire şi combatere a terorismului.susţin demersurile generale ale instituţiilor care au rol în prevenirea şi combaterea radicalizării şi terorismului. umană. explică şi demitizează preceptele ideologicefolosite de organizaţii teroriste în recrutarea de noi adepţi. comunităţi şi familii şi să aducă o viziune proaspătă. În acest sens. cât şi cele ale societăţii civile (prin intermediul mecanismelor comunitare şi/sau educaţionale. cu impact în rândul societăţii.oferă consiliere persoanelor vulnerabile la radicalizare. oferim două exemple elocvente în acest sens: The Shanaz network (Reţeaua Shanaz) este un proiect dezvoltat de Association of Chief Police Officers Prevent Delivery Unit din Marea Britanie şi furnizează o platformă pentru femeile care doresc să-şi asume un rol în luarea deciziilor şi trasarea politicilor şi strategiilor de prevenire a radicalizării. reuneşte femei din Indonezia. valorificând atât pârghiile instituţionale (accederea în instituţii şi autorităţi cu responsabilităţi în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului).). Sisters Against Violent Extremism este prima platformă contrateroristă feminină. rase şi religii. în ultimii ani atât femei ce activează în structuri antiteroriste. Concret. Yemen ce activează în diferite domenii de activitate şi îşi unesc eforturile pentru a lupta împotriva radicalizării şi terorismului. cât şi membre ale societăţii civile au dezvoltat proiecte care să faciliteze identificarea riscurilor teroriste încă de la primele semnale (asimilate procesului de radicalizare prin care trece un individ înainte de a acţiona terorist). retorica şi implicarea unei femei într-un domeniu considerat adeseori atipic femeilor pot să conştientizeze populaţia privind gravitatea fenomenului şi capacitatea acestuia de a afecta societăţi. Reţeaua este formată din aproximativ 50 de femei de diferite origini. . Teritoriile Autonome Palestiniene. ONG-urilor etc. SAVE conferă femeilor instrumentele necesare pentru a contracara retorica şi modul de gândire extremist în cadrul comunităţilor din care fac parte şi lucrează la dezvoltarea de alternative non-violente pentru combaterea dezvoltării terorismului la nivel global.împotriva terorismului.analizează. . Pakistan. noiembrie . India.decembrie 2012 77 . Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. inclusiv cadre active ale poliţiei britanice care: .

mass-media şi viaţă socială.Femeia terorist versus femeia antiterorist . în special în ceea ce priveşte limitarea accesului fetelor pakistaneze la educaţie. Aceasta l-a înjunghiat de două ori cu un cuţit cu lama de 15 cm. A publicat numeroase articole şi oferit interviuri pentru mass-media locală şi internaţionale (BBC Urdu.Singurele atacuri teroriste cu care a intrat indirect în contact sunt cele executate în Anglia (spre exemplu: atentatele din Londra. a câştigat numeroase premii (International Children's Peace Prize. a fost ameninţată direct că va fi ucisă dacă continuă să încalce edictul taliban care interzice fetelor să meargă la şcoală. trecut atacator -atac- În ziua de 14 mai 2010. Ca urmare a demersurilor sale. Toronto Star. Urdu Aaj Daily. Acesta a urcat în autobuzul cu care fata se întorcea de la şcoală. terorist raportare proprie la extremism / terorism S-a autoradicalizat în urma ascultării/ vizualizării a peste 100 de ore de predici susţinute de fostul lider spiritual al Al Qaida din Peninsula Arabă. în cadrul unei reuniuni organizate la biblioteca Beckton Globe a încercat să îl ucidă pe parlamentarul britanic Stephen Timms. dezvoltând cu ajutorul BBC inclusiv un blog tip jurnal referitor la viaţa din Valea Swat sub restricţiile talibane. în ziua de 9 octombrie 2012 a fost atacată de un taliban. Anterior atacului era studentă în ultimul an la King's College din Londra unde se specializa în limba engleză şi comunicare.). Este împotriva terorismului / violenţei de orice tip şi a impunerii unor reguli stricte în societate de către talibani. Era una dintre studentele eminente şi se implica periodic în activităţi extra-curriculare şi de voluntariat. a împuşcat-o o dată în cap şi o dată în gât. victimă Întrucât acţiunile sale căpătau amploare şi lezau profund dominaţia talibană. După terminarea studiilor îşi dorea să devină profesoară. a întrebat cine este Malala Yousafzai ameninţând că dacă nu răspunde îi va ucide pe toţi din autobuz şi. imigranţi din Bangladesh) Pakistan contact cu entităţi teroriste / expunere la atacuri sau alte manifestări teroriste Nu a avut nicio legătură cu entităţi teroriste. Prin prisma zonei în care trăieşte (Valea Swat aflată sub influenţa talibanilor). AVT Khyber etc. Roshonara dorea să îl pedepsească pe Timms pentru că a votat pro-războiul din Irak. New York Times. Malala a fost expusă constant schimburilor de focuri şi atacurilor teroriste executate inclusiv în apropierea casei în care locuia. Anwar AlAwlaki. National Youth Peace Prize etc.). 7 iulie 2005). înainte de a fi dezarmată.studiu de caz comparativ antiterorist Roshonara Choudhry Malala Yousafzai născută în 1989 în Londra. INTELLIGENCE . Anglia (a II-a generaţie de născută în 1997 în Mingora. după ce Malala s-a prezentat pentru a nu pune în pericol viaţa celorlalţi pasageri. educaţie şi stoparea violenţelor în Pakistan. S-a implicat activ în proiecte pentru drepturile femeii. De asemenea.

europa. www. parlamentarul a supravieţuit. (la 27. James Gordon Brown.uk.www. Contrar oricăror preconcepţii. anumite site-uri dedicate musulmanilor Bibliografie prezentându-o ca pe o eroină pentru încercarea de eliminare a unuia dintre “duşmanii Islamului” şi .eu. afectând grav propriile familii şi contribuind la stigmatizarea etniei. în ultimă instanţă. 2012) . I terorismului.nytimes.http://security. premise sau factori determinanţi. www. acestea pot. 2012) noiembrie . 2012) -www.eu/uedocs. fostul prim ministru viaţă pentru tentativă de omor. altele contrabalansează prin decizia de Astfel.insightpakistan. a declarat că nu intenţiona să se oprească până După aproape 10 zile de comă în care a fost tratată în nu reuşea să îl omoare chiar dacă acest lucru ar fi costat. Deşi grav rănit. 2012) statuând acţiunea acesteia ca exemplu de urmat. 2012) împotriva violenţei şi restricţiilor impuse de entităţi -www. acelaşi timp. (la 27.guardian. www.10.cnn. post-atac În noiembrie 2010 a fost condamnată la închisoare pe La mijlocul lunii octombrie 1012.uk.10. Deşi cazurile par punctuale şi am putea considera că nu vor genera efecte pe termen lung. ulterior. Concret. Halic. poate să facă o 2012) schimbare şi să contribuie semnificativ la lupta -www. partea familiei.org. transferată într-un spital o viaţa întrucât îşi dorea să fie martir/ să moară pentru din Anglia (Queen Elizabeth din Birmingham).co. În . În prezent Malala este nominalizată la premiul Nobel pentru pace şi afirmă că lupta în care s-a implicat este abia la început şi că nu va renunţa indiferent de costuri. cât şi a bărbaţilor este.www. revenit.women-without-borders. . www. teroriste. (2) iar cealaltă o pakistaneză supusă în repetate rânduri manifestărilor teroriste şi ameninţărilor.10.decembrie 2012 79 Avem în faţă două cazuri diametral opuse care par să demonteze orice mit privind radicalizarea şi terorismul: (1) pe de-o parte o britanică al cărui contact cu terorismul a fost predominant mediatic.wikipedia. al ONU. Concluzionând. femeile pot să aleagă de ce parte a baricadei teroriste doresc să lupte.Imagologie. cu posibilitate de britanic.wikipedia.europol.co. dar a ales să acţioneze violent pentru o cauză străină condiţiei ei. Imagologie Istorică (2008).10. cu siguranţă.india.org/save/ (la 27. implicarea în terorism atât a femeilor.com. o alegere predominant personală şi nu un rezultat cumulat al unor circumstanţe. fiind în proces de recuperare. chiar şi o adolescentă din Pakistan. acţiunile studentei britanice (Roshonara) pot a susţine cauze similare într-un mod paşnic ataşând o inspira alte femei radicalizate care nu au ales încă calea voce. în prezent reprezentant eliberare după minim 15 ani.blogs. www.europa. un chip.co.10. care a ales să militeze non-violent pentru libertate şi dreptate. să determine modificări de ambele părţi ale baricadei teroriste. o poveste de viaţă dezideratelor urmate.10. (la 27.consilium.com. Bucureşti.spitale pakistaneze şi. .shanaznetwork. www.com.ro. demersurile tinerei Malala pot încuraja voci .uk. (la 27. religiei sau societăţii din care fac parte.Ulterior. prin prisma cazurilor anterior prezentate.www.com (la 27. apreciem că indiferent de situaţiile în care se regăsesc.muslimwriters.org. Ion Chiciudean şi Bogdan-Alexandru încă tăcute să se facă auzite şi să realizeze că oricine.org. a înaintat preşedintelui pakistanez o petiţie intitulată „I am Malala” care militează pentru accesul Refuză să dea declaraţii sau să primească vizite din tuturor copiilor pakistanezi la educaţie. în timp ce unele dintre acestea urmează calea violentă pentru a susţine anumite cauze.thesun. Malala şi-a fraţii şi surorile musulmane. Editura comunicare.

la sultanate şi imperii. cât şi pentru a reînvia tradiţia. Astfel. consensul ( ijma ) comunităţii. Sistemul electoral nu-şi găseşte locul în tradiţia şi cultura islamică. drept argument. aceştia pretind că suveranitatea populară vine în contradicţie cu cea divină. de conducători. la cea indirectă. de-a lungul timpului. cu discernământ şi putere de decizie. islamismul dispune de resursele ideologice capabile să ofere justificare pentru un spectru larg de tipare politice. dintre care se remarcă Khaled Abou EI Fadl. drept şi filosofie. a elementelor conservatoare. atât islamiştii moderaţi. în funcţie de lideri politici şi momente istorice. de la legea majorităţii. democraţia şi capitalismul. alegerile electorale şi reforma religioasă. multe voci din lumea islamică pledează pentru diverse tipuri de participare politică. guvernarea parlamentară. angajând răspunderea totală a conducătorului faţă de poporul său". nu este potrivit pentru această regiune. susţin că tipul de guvernare islamic nu poate fi adaptat la modelul democraţiei. a autocraţiei islamice. a putut. a republicanismului ori a monarhiei. lideri religioşi (ulama). Poate islamismul să urmeze o cale similară? În general. au fost folosite. atât de răspândit în întreaga lume. Aparent conservatori. în trecut. însă. INTELLIGENCE În ceea ce priveşte modelul democraţiei. departe de a fi sfinte. un sistem democratic: . Fostul rege Fahd al Arabiei Saudite aprecia că "modelul democratic. seculariştii se declară pentru separarea religiei de stat. este necesară o observaţie de ordin general: tendinţa religioasă presupune simbioza dintre textul revelaţiei divine şi interpretarea dată întrun anumit cadru socio-istoric. pe forţa cu care liderul comunităţii gestionează problemele. la votul majorităţii. atât pentru susţinerea extremismului. condamnând orice formă de democraţie ca haram (interdicţie) . Democraţia însăşi are o serie de accepţiuni. care să le permită a se erija în monarh luminat. cât şi militanţii. vizează impunerea dictaturii religioase. am putea spune că da. impusă tuturor. de cele mai multe ori. Iudaismul şi Creştinismul. S-a adaptat astfel încât să susţină evoluţia Medinei de la oraş-stat. alternativa pe care o admit fiind. E folosit în susţinerea democraţiei moderate sau a dictaturii. islamiştii reformişti din secolele XIX-XXI. Sunt islamismul şi democraţia compatibile? Pentru a răspunde la întrebare. similară unei forme de monarhie de tip iluminist. precum şi scindarea în ramurile Sunni şi Shi'ia. mai aproape de prezent. islamismul a relevat dinamism şi diversitate. pentru a legitima feudalismul sau monarhia. precum bunăstarea comunităţii (maslaha). cu toate acestea. ce reclamă un tip de guvernare bazat pe consultare şi direcţionare. Islamismul suportă şi astăzi o serie de interpretări de ordin politic. Astfel. au pus accent pe reinterpretarea conceptelor şi instituţiilor specifice islamismului în favoarea democraţiei: consultarea (shura) de către conducători a celor conduşi. precum şi socialismul. reintepretarea (ijtihad) şi principiile legale.Mara Anca Bogdan Mitul democraţiei reprezintă o temă controversată. În opoziţie cu aceştia. abordată tot mai des în ultimele decenii. Avocaţii democraţiei islamice susţin chiar că doctrina unicităţii lui Allah (tawhid) sau monoteismul reclamă o formă de guvernare democratică. de la Grecia Antică. respectiv Thora şi Noul Testament. de la democraţia directă. oameni politici. negativiştii. trăsături ce implică prezenţa. activişti islamişti. a fost folosit. conservatorismul. Extremiştii. precum şi de intelectualii lumii islamice sau occidentale. să înglobeze diverse şcoli de teologie. la Europa Modernă. mizează pe obedienţa nemărginită a adepţilor. Ca şi alte mari religii. De-a lungul istoriei. războaiele purtate de aceştia. moderne sau progresive în toate religiile. în egală măsură. iar. Toate tradiţiile religioase relevă dinamism şi diversitate.manifestă o atitudine idolatră faţă de legea suveranităţii divine. prin dezvoltarea formulelor adaptabile la islamism.

De altfel. legea divină versus cea profană.raporturile şi tranzacţiile sociale). dar şi caracterul său dinamic. natura guvernării islamice. Shari'ah. înainte de alegerile prezidenţiale din Iran: "Tipologia regimurilor democratice nu urmează. Distincţia dintre Shari'ah (legea divină) şi fiqh (interpretarea dată de om şi. precum: suveranitatea divină versus suveranitatea umană. rolul justiţiei. majoritatea musulmanilor au manifestat reticenţă ori de câte ori un om de rând a emis pretenţii la suveranitate. Shari'ah a generat. Mohammad Khatami afirma. Mulţi musulmani admit că democraţia legitimă poate lua o multitudine de forme. reformiştii s-au referit la dimensiunile legii islamice. de actul interpretativ al factorului uman. doctrinelor şi tradiţiilor le-au fost conferite noi dimensiuni. uzând de antagonisme: caracterul divin versus cel uman. drepturile şi libertăţile cetăţeneşti. În general. care o exclude pe cea a omului." EI Fadl face o distincţie clară între Shari'ah. indusă de imixiunea factorului uman. El subliniază: "Shari'ah nu este. prin faptul că angajează o serie de raporturi antagonice. Cu toate astea. Shari'ah a reprezentat un punct nevralgic. Astfel. corpul/sistemul de legi elaborat de juriştii musulmani în trecut fiind adaptat permanent de-a lungul timpului. una dintre cele mai grave confuzii este aceea dintre Shari'ah şi legea islamică.veneraţia/ adoraţia. confuzie şi grave nedreptăţi în ţările musulmane. Din păcate. or Islamul oferă tiparul. tratând-o pe larg în lucrarea sa "Islamismul şi provocarea democraţiei". Noi am acceptat această din urmă variantă. în cea mai mare parte. egal cu semenii săi în faţa lui Allah. democraţiile lumii suferă de un vacuum spiritual.rugăciunea de 5 ori pe zi. raporturile cu cei de altă religie. în măsura în care noiembrie . E posibil ca un regim democratic să conducă la un sistem liberal sau la un sistem socialist. relaţia dintre conducător şi popor. dictată explicit de Allah. Această distincţie relevă dimensiunea relativă. mai degrabă. eforturile reformiştilor pe linia liberalismului politic. în probleme legate de statutul femeii. în consecinţă. date fiind chestiunile pe care le aduce în discuţie: raporturile dintre suveranitatea divină şi cea umană. aplicarea acesteia) este. de îndatoririle către ceilalţi oameni din comunitatea religioasă musulmană (muamalat . ci depinde. dar şi în chestiuni ce-i privesc strict pe musulmani. soluţia pentru îmbinarea echilibrată a democraţiei cu guvernarea spirituală şi religioasă." În viziunea lui Khatami." Oricum.decembrie 2012 81 . în iunie 2001. al cărui proces de elaborare şi implementare este condiţionat de factorii istorico-sociali şi politici. De asemenea. poate să existe un tip de guvernare democratică incluzând norme religioase. a politicii electorale şi democratizării lumii musulmane nu presupun acceptarea deplină a formelor de democraţie occidentală. interpretarea dată de om. acest proces evoluând pe măsură ce textelor sacre. adesea. valori şi principii legale/ juridice. şi fiqh.“Niciun musulman nu pune la îndoială suveranitatea divină sau a legii islamice. care-i permite să răspundă la noi provocări. în mod necesar. însă. un anume tipar. pluralismul. obedienţa nelimitată faţă de stăpânirea unui singur om contravine Islamului. În acest context. fundamentală. Aşa cum s-au produs schimbările în celelalte religii. dar şi unul dintre cei mai de seamă apologeţi ai democraţiei de tip islamic. care contribuie semnificativ la elaborarea ei perpetuă. pelerinajul la Mecca). care sesizează această problemă. Modul de abordare al acestei problematici are virtuţi proteice. ritualul rugăciunii . islamismul s-a confruntat cu o serie de mutaţii. cu revelaţia principiilor sale normative. pe considerentul că ar implica subminarea principiului autorităţii divine. imperfectă a legii islamice. cel al postului din luna Ramadan. focalizând pe distincţia dintre îndatoririle credinciosului faţă de Allah (ibadat . Khaled Abou El Fadl este unul dintre primii teoreticieni moderni ai islamismului.

Convins de valenţele acestei soluţii.este determinată de factorul istoric. până la drepturile individuale şi colective. în 1994: "Ce strategie ar trebui să adopte intelectualii arabi şi musulmani pentru democratizarea societăţilor lor?". paradoxal. adaptării valorilor democraţiei şi a drepturilor omului la tiparele tradiţiei islamice. în special al celui educaţional. afirma că islamis m ul şi democraţia sunt fundamental incongruente. Cu toate acestea. cu civilizaţia moştenită. pentru a defini corect raportul dintre islamism şi democraţie. prin orientarea către o viziune mult mai dinamică. după 11 septembrie. O atare direcţie presupune adaptarea la contextul actual. cu menţiunea că reforma trebuie să pornească de la educarea celor care propovăduiesc religia. cel al interpretării date de oameni. că doctrina religioasă trebuie ignorată în întregime atunci când vorbim de democratizarea Orientului Mijlociu. mai ales că. deci către modelul secularist. în spiritul evoluţiei perpetue a omenirii. parte din ei nu a renunţat să-şi propage principiile de la o elită restrânsă.la fel de dură . alternativele rămase lumii musulmane fiind ori modernizarea. universalistă. spre deosebire de statele cu populaţie majoritar protestantă. Totuşi. Numai dintr-o astfel de perspectivă poate fi abordată schimbarea. şi Catolicismul era considerat un obstacol în calea democraţiei. este cea lansată de Eqbal Ahmad. Tradiţiile religioase reprezintă o unitate complexă de idei şi doctrine. cu cea . aceasta a fost readusă în atenţia opiniei publice internaţionale. în final. reformiştii aşează dreptul de a alege şi dreptul tuturor musulmanilor. unde funcţiona principiul suveranităţii poporului. Numai o înţelegere deplină a trecutului poate asigura relaţionarea corectă. fie ea Thora. O întrebare fundamentală. mulţi dintre intelectualii arabi şi musulmani ştiu mai multe despre Occident. axiologiei şi eticii acesteia. ori o schimbare radicală este posibilă doar dacă modelul nou este congruent cu vechile tipare. pluralismului politic şi respectării drepturilor omului. a universităţilor şi a şcolilor. ce presupune desprinderea politicului de religie. Evanghelia sau Coranul.de la formele sale de guvernământ. în conformitate cu societatea contemporană. larg răspândită. căci evoluţia implică păstrarea identităţii. deschidere culturală şi. la o distanţă de peste 1500 de ani. despre Iluminism. în egală măsură. organică. însă. de a reinterpreta continuu (ijtihad) învăţăturile Coranului şi tradiţia Profetului. ca şi alte religii apărute în era premodernă.a fundamentaliştilor islamici. Nu demult. fie ei lideri religioşi sau laici. tipul raporturilor la nivelul comunităţii . unde musulmanii sunt egali cu "necredincioşii". despre istoria modernă. decât celelalte religii monoteiste. doar este unul dintre factorii ce influenţează perspectivele dezvoltării politice. reformiştii musulmani s-au confruntat. totuşi. I . decât despre propria lor istorie şi cultură. Khaled Abou EI Fadl propune soluţia indigenizării. El Fadl merge până la demontarea unei teorii mai vechi. fiind condamnaţi sau ameninţaţi cu închisoarea. prin reformarea seminariilor (madrasas). pe de o parte. moderat. presupune o abordare "elastică". a istoriei." INTELLIGENCE În spiritul acestei convingeri. ori fanatismul: "Viitorul Orientului Mijlociu depinde de această alegere". noţiuni de guvernare. transcenderea către un islamism tolerant. pe de alta. Nader A. aceea a incompatibilităţii dintre islamism şi democraţie. care au la bază revelarea scripturii. şi asta cu compasiune şi spirit critic.evaluează gradul în care legea islamică . Hashemi a ajuns la concluzia că: „În primul rând. către instituţii şi popoare islamice. astfel că interpretarea lor. deschiderea faţă de schimbare şi adaptare. Unul dintre susţinătorii teoriei. La baza societăţii musulmane ideale. preocupaţi să suprime vocile progresiste. iar. Încercând să-i răspundă. sublinia Lewis. trebuie făcute eforturi serioase pentru înţelegerea trecutului. islamismul nu este mai puţin compatibil cu democraţia modernă. Bernard Lewis. posibilă prin compatibilizarea unor precepte ale islamismului cu valorile democraţiei. deci suficient de ambiguă. cu reacţia violentă a structurilor represive din regimurile totalitare. pluralistă. Cum ar putea fi schimbată mentalitatea generaţiilor viitoare de lideri religioşi sau laici? O astfel de schimbare presupune reconsiderarea sistemului instituţional. În pofida viabilităţii principiilor afirmate. Asta nu înseamnă.

ceea ce susţine ideea lui Steward privitoare la crearea de avantaje competitive prin buna gestionare a acestui tip de active. dar şi pentru celelalte tipuri de organizaţii. „imateriale”. proprietate intelectuală. Este vorba de un potenţial intelectual. Foarte mulţi autori au încercat să surprindă în câteva cuvinte esenţa conceptului de capital intelectual. Deseori. prin activ se înţelege o resursă aflată sub controlul unei organizaţii ca rezultat al unor evenimente trecute (investiţii. 2000). tranzacţii) şi care este susceptibilă să genereze beneficii în viitor.Capitalul intelectual este suma a tot ceea ce ştiu oamenii dintr-o organizaţie. creatoare de valoare. Conform lui Steward (Steward. la purtătorii ei umani sau încorporată în diverse artefacte. capitalul intelectual este un factor critic de succes. OECD consideră capitalul intelectual a fi un subansamblu al activelor cunoaşterii (knowledge assets). El este dat de acele cunoştinţe care pot fi transformate în valori. Capitalul intelectual poate fi astfel pus într-o relaţie directă cu arta şi ştiinţa de a extrage maximum de valoare din resursele aflate la dispoziţia organizaţiei şi din modalităţile de utilizare a acestor resurse. care are capacitatea de a se transforma în cadrul proceselor tehnologice şi manageriale într-o serie de elemente operaţionale. Privită din această perspectivă. Activele intangibile (denumite şi „incorporale”.Florin Ştibli Un punct de plecare raţional în examinarea noţiunii de capital intelectual îl constituie analiza organizaţiei făcută din perspectiva resurselor. lanţuri de aprovizionare. cunoştinţele şi capitalul intelectual sunt active „ascunse” ale unei companii. În această direcţie se încadrează şi definiţiile date de Hugh McDonald: „cunoştinţele care există într-o organizaţie şi care pot fi folosite pentru a crea un avantaj competitiv” şi de Leif Edvinsson şi Pat Sulivan: „cunoştinţele care pot fi convertite în valoare”. conferindu-i acesteia avantaje competitive pe piaţă. experienţă care pot fi folosite pentru a crea bogăţie”. 1997).decembrie 2012 83 . dar acesta nu este măsurat şi evaluat în nicio altă declaraţie financiară a organizaţiei. capitalul intelectual este „material intelectual cunoştinţe. În condiţiile economice de astăzi.Capitalul intelectual reprezintă materialul intelectual care a fost formalizat. Pentru a delimita clar conceptul de capital intelectual. ale unei companii. OECD (Organization for Economic Cooperation and Development) (OECD.Capitalul intelectual este recunoscut ca fiind o valoare în majoritatea organizaţiilor. „invizibile” sau „intelectuale”) constau în cunoaştere existentă. care să fie integrate în produsele finale atât materiale. precum şi clienţii şi furnizorii. orice organizaţie sau firmă se prezintă ca un sistem format dintr-un set de resurse mobilizate în cadrul unei structuri date. noiembrie . În accepţiune economică. active. capturat şi pus în valoare pentru a produce active şi mai valoroase. reţele de distribuţie. Conform lui Skyrme (Skyrme. sub diverse forme. Capitalul uman include resursele umane. sunt definitorii următoarele afirmaţii: . informaţii. . constituit din cunoştinţe în diferite forme. cât şi imateriale. Oricum ar fi. 1999) defineşte capitalul intelectual ca valoarea economică a două categorii de active intangibile ale organizaţiei: organizarea capitalului structural şi capitalul uman. cu excepţia valorii de piaţă atinse la bursă. Capitalul structural se referă la proprietatea asupra sistemelor informatice. . termenul de capital intelectual este tratat ca fiind sinonim cu termenul de active intangibile sau active ale cunoaşterii. nu numai pentru organizaţiile care utilizează cunoaşterea în mod intensiv.

lipsa substanţei fizice. Ca atare. începuturile pot fi identificate în lucrările unui grup de economişti aflaţi în căutarea unor viziuni sau teorii diferite privind funcţionarea firmelor comerciale. capital intelectual sau active intelectuale a devenit interschimbabilă. Rumelt. deoarece a doua entitate (capitalul structural sau structura internă) este divizat în două entităţi separate. active infrastructurale (infrastructural assets). Există o tendinţă larg răspândită astfel încât folosirea termenilor intangibil. Originea acestei „mişcări” ştiinţifice este tricentrică (Japonia. abilităţile şi experienţa angajaţilor şi a personalului de conducere. metodologice şi practice. structura internă şi structura externă. capitalul structural şi capitalul de clienţi. a clasificărilor şi a metodelor de cuantificare din ultimii ani a scos la iveală dificultăţi conceptuale. În capitalul de clienţi sunt incluse relaţiile cu clienţii. într-un articol de referinţă publicat în 1986 şi având ca subiect comercializarea tehnologiilor.) au fost cristalizate de David Teece. cu excepţia culturii şi filozofiei de management adoptate de organizaţie. Proliferarea definiţiilor. Unii vor găsi diferenţe între aceşti termeni. Statele Unite şi Europa). Toate capabilităţile individuale. 1987) susţine. procesele care au loc în organizaţie şi valoarea relaţiilor cu clienţii. active de proprietate intelectuală (intelectual property assets) şi active de piaţă (market assets). majoritatea definiţiilor prezintă elemente similare. după Sveiby. activele financiare nu sunt incluse în structura capitalului intelectual. Capitalul structural este descris ca infrastructură de suport a capitalului uman. . 1999). Majoritatea definiţiilor sunt de acord cu trei caracteristici majore: . pot fi reţinute şi tranzacţionate de o firmă. Acest cadru diferă de cele precedente. în timp ce activele de proprietate intelectuală se referă la patente şi drepturi de copyright. acestea aparţin primei entităţi (capabilităţi individuale). capitalul intelectual al unei organizaţii este divizat în trei forme de bază: capitalul uman. de exemplu. După van Buren (van Buren. Aceste trei entităţi au definiţii similare formulărilor date de Edvinsson şi Malone. creativitatea şi spiritul de inovare sunt incluse în termenul de capital uman. În Statele Unite. Structura capitalului intelectual Au existat un număr de încercări de identificare a variatelor componente ale activelor intelectuale. 2000). momentul iniţial este marcat de lucrarea fundamentală a lui Hiroyuki Itami privind efectele a ceea ce el numea activele inviz ibile asupra managementului corporaţiilor japoneze. Activele infrastructurale includ procese. Astfel.a.în anumite limite. În literatura de specialitate au fost prezentate o serie întreagă de lucrări menite să elaboreze un cadru conceptual care să favorizeze înţelegerea structurii capitalului intelectual al unei organizaţii date. afirmaţia conform căreia capitalul intelectual al unei organizaţii poate fi clasificat ca o familie formată din trei entităţi: competenţa angajaţilor. pornind de la competenţele şi cunoştinţele deţinute de angajaţii acesteia. era indiscernabil pentru pionierii care au jalonat aceste preocupări. INTELLIGENCE Repere istorice ale capitalului intelectual în organizaţii Evoluţia studiilor privind capitalul intelectual a urmat un model care. . clienţii şi tehnologiile pe care le utilizează organizaţia. după Edvinsson şi Malone. bazele de date şi brevetele de invenţie deţinute de organizaţie. După Edvinsson şi Malone. În Japonia. când termenul de active intelectuale nu a fost acceptat de unele ţări care foloseau termenii de capital intelectual sau intangibil sau chiar de capital al cunoaşterii. de asemenea. dar ei se referă la aceeaşi realitate: active ne-fizice cu un potenţial de avânt în viitor. Sveiby (Sveiby. Steward. Dificultăţile metodologice au apărut chiar de la început. 1996) împarte capitalul intelectual al unei organizaţii în patru categorii: active centrate pe factorul uman (human-centered assets). b) relaţia strânsă a capitalului intelectual cu cunoştinţele şi experienţa angajaţilor. c) legătura cauzală dintre capitalul intelectual şi succesul viitor al organizaţiei. de la Universitatea din Berkeley (California). în lucrarea sa dedicată dimensiunii umane a capitalului intelectual. Nu există o definiţie sau o clasificare global acceptată a activelor intelectuale. a conturat o viziune bogată în consecinţe asupra potenţialului de valorizare a unei întreprinderi. cum ar fi: a) caracterul invizibil (intangibil) al capitalului intelectual. ele aparţin structurii interne. Europa este reprezentată în acest sumar tablou al începuturilor de Karl-Erik Sveiby (Suedia) care. în timp ce. Cu toate acestea.ele sunt surse ale unui profit probabil în viitor. 1997. capitalul intelectual al unei organizaţii include abilităţile (măiestria) angajaţilor. Brooking (Brooking. El include. Wemerfelt ş.Capitalul intelectual poate fi definit în moduri diferite (Edvinssson. metode şi tehnologii. . Punctele de vedere ale acestor economişti (Penrose. deşi astăzi nu scapă unei priviri retrospective.

rolul central în direcţionarea formării şi dezvoltării capitalului uman. educaţia. putând mai eficient. numărul locurilor de muncă înalt specializate a crescut la toate nivelurile de educaţie. firmele noiembrie . dar cheltuielile private. fără îndoială. Un studiu făcut de OECD (Organization for Economic Co operation and Development) asupra activităţilor care contribuie la inovare a arătat că ele includ o gamă largă de activităţi complementare de graniţă cercetăriidezvoltării. rata profitului investirii în învăţământul secundar depăşeşte. de obicei. experienţa acumulată. Investiţia în educaţia continuă apare. prin programe de dezvoltare a capitalului educaţional. capacitatea de a lucra în echipă. „politicile guvernamentale suferă un eşec în susţinerea activităţii de inovare din cauză că se concentrează exclusiv pe cercetaredezvoltare şi susţinerea cercetărilor ştiinţifice şi tehnologice în dezvoltarea altor arii de inovare a afacerii”. rata profitului capitalului utilizat în afaceri (activităţi de producţie sau comerciale). în general. Bugetele publice sunt.). loialitatea. cumpărarea de cunoştinţe şi cercetări privind lansarea pe piaţă a inovaţiilor. capital relaţional şi capital structural. categorizarea propusă de Comisia Europeană prin proiectul „Meritum” pare a fi folosită în cele mai comune ghiduri de capital intelectual. Cheltuielile cu inovarea sunt. Beneficiarii dezvoltării capitalului uman sunt. în general. în detrimentul muncilor necalificate. precum şi al managerilor de pe niveluri inferioare (maiştrii. În acelaşi timp. know-how. Pe de altă parte. estimate a fi de 2-4 ori mai mari decât costurile cu cercetareadezvoltarea la un nivel al firmei şi au toate caracteristicile unui activ. ale gospodăriilor şi firmelor. la nivel individual. deşi acesta se poate deprecia rapid. motivaţia. decât pentru cei de liceu. Studiile cros-naţionale raportate pentru ţările OECD arată că. flexibilitatea angajaţilor. Thomas Davenport (Davenport. Conform unei cercetări făcute de Confederation of British Industry. Exemple sunt capacitatea inovativă. La nivel macrosocial. în timp ce beneficiile rezultate din investirea în învăţământul terţiar se plasează la niveluri similare cu rata profitului capitalului investit în activităţi comerciale sau de producţie. probabilitatea şomajului şi a sărăciei se diminuează odată cu creşterea gradului de instruire. indivizii. Capitalul intelectual este clasificat în trei categorii: capital uman. slab specializate. şefii de echipă etc. antrenamentul. în ultimii ani.decembrie 2012 85 . în mărirea î n p l a nu l salariaţii indepenreacţiona tuaţii noi şi educaţia propriilor angajaţi. companiile pot obţine un profit superior investind. mai degrabă. satisfacţia obţinută prin muncă. cât şi cumpărată din exterior. toleranţa pentru ambiguitate. Efectele productivităţii muncii se văd imediat. În ciuda faptului că un număr de clasificări ale activelor intelectuale a fost propus. decât în stocului de capital economic. El notează că. cu soluţii optime în sineaşteptate. ca o prioritate pentru indivizi şi o asigurare în faţa riscurilor şomajului şi sărăciei. creativitatea. abilităţi şi know-how pe care „angajaţii le iau cu ei când pleacă seara”. Guvernele joacă. Antrenarea forţei de muncă cu abilităţile necesare cerute pentru dezvoltarea sau introducerea de produse şi procese inovative şi alte tipuri de cheltuieli inovative. precum şi în articole academice. sunt şi ele destul de importante. Capitalul uman este definit ca şi cunoaşterea. capacitatea de învăţare. rata profitului investirii în educaţie este mai ridicată pentru absolvenţii de învăţământ superior. astfel. deopotrivă. cum ar fi investiţiile în cercetările de piaţă şi de marketing referitoare la lansarea unui nou produs pe piaţă. Interesul deosebit pentru investirea î n capital uman este reflectat şi de preocupar e a constantă a OECD de a sprijini creşterea economică. 1999) construieşte un model al salariatului ca investitor în capitalul uman (educaţional). antrenare. Cunoaşterea poate fi atât generată în interior. devenind mai creativi şi având o denţă decizională crescută.Un determinat crucial al inovării afacerii şi creării valorii pare să răsară din componentele capitalului intelectual altele decât cercetarea-dezvoltarea. principalii finanţatori.

O evoluţie înrudită a fost tendinţa ca acţiunile să fie achiziţionate mai mult pe baza încrederii în capacitatea organizaţiei de a exploata oportunităţile pieţei folosindu-se de expertiză. cum ar fi puterea brandului. existenţa centrelor de cunoaştere.. Pentru a pune în valoare potenţialul unor întreprinderi. utilizarea generală a tehnologiei informaţiilor şi a capacităţii de învăţare a organizaţiei. pentru societatea în cauză şi membrii săi. 70% din investiţiile americane se axau pe bunuri tangibile şi doar 30% pe bunuri intangibile. Nicolas Brealey Publishing. de cealaltă parte (OECD. Measuring and Reporting Intellectual Capital: Experience. ca decizie politică cu importante efecte distribuţionale şi de creştere. Intellectual Capital: Realizing Your Company´s True Value by Finding Its Hidden Brainpower. „British Steel” (înainte să devină o parte din „Corus”) nu s-a mai aflat în topul celor 100 de companii cotate la bursa de valori. este condiţionată de toate aceste aspecte. Paris. May 1999. a examinat tipologiile de investiţii americane. reduceri de taxe şi impozite pentru costurile dezvoltării capitalului uman. -Davenport Thomas. Training & Development. -Sveiby . pe de o parte. accesul la îngrijire medicală etc. cultura şi bazele de date. printre altele. An International Comparison. Până în 1990. În ciuda faptului că asemenea clarificări au fost folosite pentru a dezvolta linii directoare şi de cercetare. informarea acestora asupra beneficiilor investiţiei. OECD. Dearlove Des. Metodele de stimulare a investiţiilor gospodăriilor şi firmelor în capital uman au în vedere.. L. astfel încât să fie evidentă legătura dintre educaţie şi cunoştinţe. Importanţa capitalului intelectual ca factor cheie în aprecierea valorii unei organizaţii s-a reflectat în evaluările bursiere. What It is and Why People Invest It. 1996). ei consideră alte categorii de active intelectuale mai importante. În Marea Britanie. serviciile de documentare. HarperBusiness. impunerea transparenţei pe piaţa muncii. modul de repartizare a costurilor între bugetul public. Aceasta nu înseamnă că investitorii nu ţin cont de activele intelectuale în cercetarea şi în judecata lor de a investi. Bloomsbury Publishing Limited. 1999. Concluzii Aşa cum am prezentat anterior. Editura Publica. Managing Knowhow. 71-78.Karl Erik. Issues and Prospects: Programme Notes and Background to Technical Meeting and Policy and Strategy Forum. By Valuing Creativity. de la Universitatea Stern din New York. London. Jorge. decât pe activul fizic sau cifra sa de afaceri. care exploatează primele noile oportunităţi ale pieţei. Investitorii acelor vremuri „sprijineau lucruri concrete”. -van Buren M. Malone M. Lloyd Tom. loialitatea clienţilor. 1998. Human Capital. probabil că acestea nu sunt atât de importante şi relevante asupra valorii pentru investitori şi manageri. este foarte importantă atragerea şi reţinerea combinaţiei corecte de oameni care să dispună de expertiză colectivă şi să aibă acces la reţelele de informaţii. Capitalul relaţional se concentrează asupra resurselor care apar din relaţiile externe ale firmei cu clienţii. legăturile cu furnizorii. recunoaşterea diplomelor obţinute prin urmarea cursurilor de scurtă durată sau a învăţământului deschis. 2000. -OECD. pp. OECD. Human Capital Investment. În ziua de azi. Capitalul structural se referă la cunoştinţele care rămân în firmă „seara. . E. -OECD. managementul abilităţilor. mediu şi lung. după ce pleacă angajaţii”. Economiile lumii sunt acum conduse de factori invizibili. puterea comercială şi capacitatea de negociere cu entităţile financiare. -Brown Tom. S. Perspectiva finală este aceea că puterea acestor bunuri intangibile creşte. 2008. Paris: OECD. şi salarii. educaţie. procedurile. satisfacţia clienţilor. Conform spuselor sale. Ea presupune cinci tipuri de opţiuni majore (OECD. 1996. Mai degrabă. Rodrigues N. Human Capital Accounting for the Knowledge Economy. Crainer Stuart. I Bibliografie -Brooking A. gospodării şi firme/ organizaţii. Intellectual Capital: Core Assets for the Third Millennium Enterprise.). abilităţi. asigurarea echităţii în ceea ce priveşte distribuţia beneficiilor investirii în capital uman. Center for Educational Research and Innovation. 1999. Anterior. Investirea în capital uman. London. London. de exemplu. măsurare. decât de activul lor fizic. San Francisco.. Acesta a fost uneori cazul cu companiile implicate în exploatarea Internetului. software IT şi Internet. tiparul a fost inversat.. Exemple sunt flexibilitatea organizaţională. evaluare şi asumare a responsabilităţii pentru rezultatele investiţiei pe termen scurt. toate părţi beneficiare ale investiţiei. Considerăm că urmarea poate fi o viziune extrem de speculativă despre valoarea în viitor a companiilor. Business Minds. Capitalul intelectual al naţiunilor este noua lor bogăţie. Measuring What People Know. Cu atât mai mult dacă se are în vedere rapiditatea multora din progresele tehnologice şi potenţialele profituri pentru organizaţiile din sectorul privat. Intellectual Capital The New Whealth of Organizations. -Edvinsson. spre deosebire de „Kingston Communications”. Baruch Lev. Add Value. ci orice aduce noi venituri. stabilirea procedurilor de monitorizare. furnizorii şi partenerii de cercetare-dezvoltare. Thomson Business Press. Business Intelligence. dată fiind inegalitatea distribuirii beneficiilor. -Skyrme D. investiţiile în bunuri intangibile domină piaţa.. -OECD. Comprimă acea parte a capitalului uman şi structural care se implică în relaţiile companiei cu acţionarii. reputaţia. Aceasta comprimă rutinele organizaţionale. A Yardstick for Knowledge Management. NY. organizaţiile pot să depindă pentru supravieţuire mai mult de capitalul lor intelectual. valoarea francizei. sistemele. Aceasta. Measuring the Value of Knowledge Metrics for the Knowledge Based Business.şi societatea. Vorbim despre lucruri precum cercetare.1997. Exemple sunt imaginea. 1996. 1997. Capitalul nu este doar financiar.. 1987. 1998): decizia asupra nivelului optim de investire. alocarea optimă a resurselor rare (precum accesul în învăţământul superior sau la cel preşcolar. Bucureşti. Jossey-Bass Publishers. în 1929.. fiindcă tot mai multe organizaţii devin amorfe şi se bazează pe INTELLIGENCE cunoaştere. -Steward Thomas. „Kingston Communications” fusese serviciul telefonic municipal deţinut de autoritatea locală din Hull.

atacuri cibernetice şi spionaj informatic. securitate socială (susţinerea elementelor tradiţionale de limbă. securitatea a devenit un cadru conceptual. intoxicare şi manipulare. să instituie cutume şi norme cu privire la modul în care trebuie realizate interacţiunile. capabilă să coaguleze şi să guverneze comportamentul indivizilor şi organizaţiilor în situaţii diverse. de la buna guvernare până la apărarea naţională. să stabilească dezideratele şi nivelurile minime de performanţă ce trebuie atinse în toate domeniile securităţii. mai ales. adeseori. mai pătrunzător şi mai folositor de abordare a studiului relaţiilor internaţionale decât puterea (abordată de Şcoala Realistă de Relaţii Internaţionale) sau pacea (conform Şcolii Idealiste). politic. Informaţia este centrul dinamic al sistemului politic. ajungând chiar să deformeze sau să oculteze alte componente cel puţin la fel de importante. a devenit unul global şi face parte deja din cultura de securitate a secolului XXI. propagandă şi contrapropagandă. promovat de actori majori ai scenei internaţionale. noiembrie . Barry Buzan consideră conceptul de securitate ca fiind un mod mai versatil. a sistemelor de guvernare şi a ideologiilor care le legitimează). o adevărată cultură de securitate este sau ar trebui să fie o componentă majoră a culturii politice dintr-o societate. securitate politică (stabilitatea organizaţională. cel al securităţii informaţionale. în prezent devenind mult mai acută întrucât informaţia este atât produs sau scop în sine. La toate acestea. prelucrare şi stocare a informaţiilor constituie adevăratul mediu de schimb al economiei mondiale şi. social şi de mediu”. cultură.decembrie 2012 87 . astfel încât putem vorbi de securitate militară (implică capacităţile ofensive şi defensive ale statului şi percepţia statelor. este o caracteristică definitorie a umanităţii. primul teren de confruntare al diferitelor categorii de interese. economic. Competiţia pentru informaţie este la fel de veche ca şi cea pentru putere şi resurse. transformându-se într-un vector important în mâna „gestionarilor” procesului de globalizare. în acelaşi timp. cât şi mijloc de producţie sau de acţiune. într-o epocă ce avansează cu paşi rapizi spre societatea cunoaşterii. de exemplu. necesar pentru a menţine un nivel acceptabil de bunăstare şi putere a statului). securitatea mediului (menţinerea biosferei locale şi planetare). un fenomen şi un deziderat extrem de complex care structurează modul în care recepţionăm informaţiile. însă. cultura de securitate se confundă sau se limitează la informaţiile şi nivelul de cunoştinţe generale pe care cineva le posedă în domeniile specifice securităţii.Laurenţiu Sorin Han Sectoare ale securităţii În percepţia comună. „securitatea colectivităţilor umane este afectată de factori din cinci sectoare principale: militar. În termeni militari. Conform acestuia. precum şi să direcţioneze linii şi conduite politice naţionale şi internaţionale. cooperarea şi comunicarea interinstituţională şi. Cultura de securitate modernă generează atitudini şi linii de conduită pe plan naţional şi internaţional. În epoca contemporană. cum percepem sau cum ne raportăm la mediul exterior. operaţiuni psihologice şi campanii mediatice. trebuie adăugat un nou sector. social şi militar modern şi. Cultură de securitate versus cultură politică şi organizaţională Pe acest fond. cât şi armă de apărare. atât armă de atac. fiecare despre celălalt). putem spune că mediul informaţional devine un adevărat „teatru de operaţii” în care acţionează actorii lumii globale. Conceptul de „război împotriva terorismului”. o sursă şi resursă de putere ce trebuie permanent alimentată şi protejată. ofensiv sau defensiv. totodată. securitate economică (accesul la resurse. economico-financiar. publicitate şi relaţii publice (PR). identitate şi obiceiuri culturale şi religioase). Mediul informaţional creat de comunicaţiile globale şi noile tehnologii de transmitere. finanţe şi pieţe. prin informare sau dezinformare.

cum sunt organizaţiile militare. de exemplu. care compun domeniul Studiilor Internaţionale”. statal. integrare şi adaptare permanentă de noi concepte. documentele şi tehnologia organizaţiei şi a membrilor acesteia şi din comportamentele acestora”. reprezintă şi o problemă de securitate. Atacul la simbolurile unui stat. normelor. sunt obligate să integreze problematica securităţii în cadrul propriei culturi organizaţionale. miturile şi legendele. sistemul de control. „înţelegerea problemei securităţii naţionale necesită o înţelegere cuprinzătoare a nivelurilor majore ale analizei şi a chestiunilor sectoriale. Astfel. Responsabilitatea şi anvergura culturii de securitate nu mai poate fi cuprinsă. din limbajul specific/ jargonul. cutumelor. spune Buzan. Conform definiţiei sociologice. explicată şi acoperită/ controlată doar de organizaţiile tradiţionale cu atribuţii directe în această sferă. încercând să sublinieze conexiunile strânse între diferitele niveluri ale securităţii: individual. Complexitatea şi viteza de schimbare şi evoluţie a mediului de securitate contemporan impune o revalorizare. inclusiv la nivelul culturii organizaţionale şi de securitate al oricărui tip de organizaţie. Fiecare parte componentă enumerată mai sus este esenţială pentru definirea şi asigurarea continuităţii şi succesului organizaţiei şi trebuie să fie protejată şi prezervată în mod corespunzător. de aplicare a legii sau cele de intelligence. organizaţiile moderne.De asemenea. simbolurilor. „cultura unei organizaţii se compune din totalitatea valorilor. ritualurile. regional şi sistemic. INTELLIGENCE . pentru a supravieţui mediului concurenţial şi ameninţărilor neconvenţionale. nu numai una strict de imagine sau prestigiu a acestuia ca organizaţie.

care acţionează într-un mediu concurenţial. statul nipon se află în întregime în slujba întreprinderilor şi a priorităţilor economice. iar domeniile cunoaşterii se extind. alterarea sau distrugerea acestora.). publice şi. deşi este accesibilă şi disponibilă din abundenţă. compromiterea sistemelor de comunicaţii electronice prin blocarea acestora sau redirecţionarea fluxurilor de date şi spre alte destinaţii. a diferenţei între datele şi informaţiile brute şi informaţiile de intelligence. cu organizaţiile societăţii civile. sub toate cele trei aspecte ale sale (informaţii.proces în urma căruia rezultă ceea ce se numeşte informaţie de intelligence. informaţia brută. ea trebuie să sufere un proces specific activităţii de intelligence-de identificare şi selecţie. ca un mecanism de descurajare a eforturilor de a înţelege realitatea tot mai camuflată în spatele aparenţelor. Prin urmare. Ea este cea care stă la baza managementului informaţional şi decizional în organizaţiile moderne. fie că este vorba de securitatea individuală sau cea organizaţională. necesitatea revitalizării sau imprimării unei culturi a informaţiilor. naţională. Pentru a putea fi utilă. SUA sau Franţa consideră esenţială. Aşadar. cu atât mai mult factorii politici şi de decizie din ţări mai puţin performante ar trebui să acorde atenţie acestei probleme. „cultura informaţiilor (s. iar ansamblul economiei funcţionează în jurul acestei axe. preluarea sub control şi utilizarea reţelei de calculatoare interne pentru lansarea unor atacuri informatice asupra unor terţi etc. în acelaşi timp. de exemplu. în conformitate cu scopurile organizaţionale urmărite . În societatea informaţională. mai ales.decembrie 2012 89 . de stat sau privată. pe de altă parte. principalele elemente ale culturii de intelligence ţin de înţelegerea rolului şi importanţei sporite a obţinerii şi protejării informaţiei în societatea postmodernă şi. vulnerabilităţile acestora la atacuri informatice din exterior sau interior în scopuri diverse: sustragerea unor informaţii importante şi utilizarea lor împotriva intereselor şi scopurilor organizaţiei. În Japonia. a intenţiilor şi ameninţărilor. componentă importantă a războiului informaţional modern. Dacă state precum Japonia. a interdependenţelor tot mai subtile. pentru supravieţuirea pe o piaţă tot mai competitivă. monitorizarea rapoartelor şi planurilor care se întocmesc şi se redactează pe computerele organizaţiei. Este tot mai greu să ne formăm o imagine coerentă asupra acesteia. care nu poate să plece decât de la înţelegerea conceptului de intelligence. se fragmentează şi devin tot mai specializate. a cooperării inter-agenţii.n. prelucrare.Securitatea naţională şi cultura de intelligence Cultura de securitate include intrinsec şi o cultură de intelligence adecvată. cel puţin în cazul serviciilor de informaţii. acest proces a devenit o activitate de sine stătătoare sub denumirea de intelligence competitiv. în timp ce. precum şi a importanţei acestora din urmă pentru procesele decizionale de nivel strategic. de creare a strategiilor şi planurilor de acţiune într-o organizaţie. Toate acestea fac parte din arsenalul specialiştilor în ceea ce este numit generic războiul informatic. pe măsură ce volumul şi cadenţa de apariţie a informaţiilor noi creşte. de necesitatea. de cele mai multe ori ea este inutilizabilă în procesele de decizie. Astfel. private. analiză şi sinteză. la toate nivelurile societăţii. Cultura de intelligence implică şi înţelegerea riscurilor pe care le implică reţelele şi bazele de date electronice. bazată pe cunoaştere. regională sau globală. mediului privat şi academic pentru surmontarea provocărilor complexităţii cunoaşterii şi a ameninţărilor globale şi neconvenţionale. activităţi şi organizaţii). a unei culturi de intelligence. rolul informaţiei de intelligence devine capitală pentru înţelegerea şi luarea măsurilor necesare prevenirii şi contracarării oricărei ameninţări la adresa securităţii. astfel încât concentrează în această direcţie eforturi care nu au echivalent altundeva în lume”. În unele state şi în multe din organizaţiile civile moderne. a împărtăşirii informaţiilor („need to share”). şi funcţionează. noiembrie . Complexitatea poate funcţiona. se circumscrie civilizaţiei naţionale. în orice tip de organizaţie. verificare.

Informaţia este factor de putere doar în mâna celor care înţeleg cum poate aceasta determina atingerea unui scop sau valorificarea unei oportunităţi. a colecta.). Cine nu reuşeşte să vadă ansamblul şi să recunoască modelele de evoluţie şi soluţiile ce se prefigurează la niveluri mai largi. Dacă în cadrul organizaţiilor de securitate nu există şi nu se cultivă o cultură organizaţională şi de intelligence care să favorizeze întărirea legăturilor şi realizarea cooperării cu mediul neguvernamental. nu pot fi investigate cu mijloace obişnuite. cu toate sectoarele acesteia. Într-o epocă în care distincţia dintre intern şi extern în domeniul securităţii. de exemplu. pe de altă parte. flexibilă. Ca urmare. Marian. Au coeur du secret . capabilă să se adapteze şi sa facă faţă oricăror provocări. reprezintă axul central al culturii organizaţionale moderne.Informaţiile specifice fiecărui domeniu de cunoaştere şi activitate sunt tot mai numeroase. care cunosc posibilele matrici de asamblare şi pot anticipa. Laboratorul de bază al creării şi dezvoltării unei culturi de securitate adecvate lumii de azi şi de mâine îl reprezintă organizaţiile. în special. există riscul de a nu se aloca fonduri pentru cercetarea şi investigarea unor astfel de ameninţări. În consecinţă. pentru capacitatea sa de adaptare şi de atingere a scopului pentru care a fost creată. statele şi teama. a pune în relaţie şi a valorifica informaţiile utile şi. Restul sunt cutume. de a proteja propriile informaţii critice. în acelaşi timp. în general. mai specializate şi încifrate pentru profani. fără ca cineva să se ocupe în mod programatic şi sistematic de monitorizarea şi evaluarea lor. De asemenea. Barry. nefiind pe agenda publică. Înţelegerea relaţiei dintre informaţie şi scopul organizaţional. tehnici. şi organizaţiile cu atribuţii în sfera securităţii. Editura Polirom. le face să nu fie mediatizate şi. care dintre acestea are probabilitatea maximă de a fi „activată”. pe baza unor informaţii exacte. nu va fi în stare să se adapteze şi să ia măsuri la timp. Cătălin & VLĂSCEANU. a unor activităţi. Urmărirea şi înţelegerea. 1995 -PREDA. care nu poate fi surprins pe peliculă. Interconectările realizate în baza unei culturi şi a unui set de principii sau deziderate comune. ca urmare a coagulării unor serii de factori imponderabili. privat şi academic. Oricum. Ameninţările locale devin globale sau cele globale se pot manifesta local într-un mod rapid. Coborârea din sfera posibilului în cea a probabilului nu pot să o facă decât specialiştii în/ din domeniul securităţii în general şi al intelligence-ului în special. sunt tot mai puţini. iar modul de acţiune „nespectaculos”. oportune şi. bineînţeles. este tot mai dificil de realizat. de intelligence şi / sau de aplicare a legii. serviciile de informaţii nu vor avea niciodată bugete suficiente pentru a-şi permite aparatura şi specialiştii necesari abordării şi controlării unor astfel de ameninţări în mod independent. Bunăstarea unei naţiuni este într-o măsură tot mai redusă legată strict de evoluţiile şi conexiunile dintre oamenii şi organizaţiile interne. pot genera o reţea de securitate şi de putere coerentă. ameninţările care pot veni dinspre astfel de domenii. În aceeaşi logică se poate demonstra că puterea unui stat este dată de puterea organizaţiilor sale. nu penetrează conştiinţa publică. ori achiziţionarea de către un stat susţinător al fenomenului terorist a unor tehnologii cu dublă utilizare aflate sub embargou. proceduri. Editura Babel. Jean. adeseori. Fayard. Bucureşti. nici „riscul” ca opinia publică INTELLIGENCE sau mass-media să acuze lipsa de măsuri sau să solicite explicaţii şi asumarea răspunderii factorilor de decizie pentru consecinţe. tehnologii şi doctrine specifice fiecărui scop organizaţional în parte. ediţia a doua. Lazăr (coord. o cunoaştere specializată suficient de îngustă pentru a nu fi la îndemâna personalului pe care şi-l permit majoritatea agenţiilor însărcinate cu prevenirea şi descoperirea lor. 1993 . Claude & GUISNEL. fluxuri şi inginerii financiare specifice „criminalităţii gulerelor albe” sau menite să susţină o grupare teroristă. aproape imposibil de decelat la nivelul simţului comun. Conexiunile şi interdependenţele dintre aceste domenii se multiplică în permanenţă. de exemplu. focalizarea doar asupra problemelor interne statului riscă să creeze vulnerabilităţi şi dezavantaje competitive majore. Comportament organizaţional. violent şi dificil de anticipat. iar cei în măsură să le cuprindă şi să le înţeleagă. neexistând. necesită. la fel ca şi cele derivate din studiile si cercetările din domeniul PSI. să nu mai fie suficiente cunoştinţele şi nivelul de expertiză pe care îl deţin majoritatea structurilor militare. al manipulării comportamentului şi conştiinţei umane. riscă să prolifereze. ameninţările derivate din utilizarea în scopuri distr uctive a biotehnologiei sau a nanotehnologiei ştiinţă care se dezvoltă în mare parte în laboratoare civile şi datorită unor fonduri şi interese private sunt de natură să scape puterii de înţelegere şi/ sau imaginare a specialiştilor şi organizaţiilor tradiţionale din domeniul securităţii de pe plan mondial. Paris. foarte specializate. Astfel. Editura Cartier. I Bibliografie -SILBERZAHN. a cunoştinţelor înalt specializate pentru eficienţa oricărei organizaţii. soluţiile la astfel de provocări s-ar putea să fie găsite prea târziu. Acest proces trebuie să plece de la înţelegerea importanţei informaţiilor. Chişinău. sub toate aspectele şi consecinţele. Dicţionar de sociologie. nefiind vizibile. pe lângă capabilităţi specifice. puterea unei organizaţii stă în capacitatea specialiştilor săi de a sesiza. Complexitatea lumii de azi face. indiferent cât de importante sau câtă miză s-ar pune în ele.1500 jours aux commandes de la DGSE 1989 / 1993. ca urmare. 2006 -BUZAN. Astfel de acţiuni/ ameninţări. Popoarele. 2000 -ZAMFIR. Astfel de manifestări pot fi prognozate doar de cei ce deţin informaţia corectă şi cunosc tiparele de asamblare posibile la un anumit moment şi într-un context situaţional dat. Bucureşti.

în ultimii ani. asertivitate. în fapt.se pot dovedi valide în cazul sistemelor militare. ascendenţa interpersonală şi.” (Sandalli.s-a detaşat de paradigma clasică a stilurilor de conducere. cu charismă te naşti. bazate pe profit . sub forma ofertei unui model idealizat. aria de provenienţă socioeconomico-culturală ori de traseul ontogenetic al unui conducător. Lider tranzacţional versus lider transformaţional În anul 1978. adesea. noiembrie . atenţia specialiştilor militari şi nu numai . aplicabile organizaţiilor civile tranzacţionale. Sau nu. în ultimii ani. cu atât mai mult într-un areal în care se operează cu valori netranzacţionale. cât şi posibilitatea de a ţine sub control situaţia cu mijloace clasice. flexibilitatea. abordarea transformaţională s-a impus în cercetarea organiza-ţională. 2000). aducând în atenţia comunităţii ştiinţifice o nouă paradigmă în analiza actului de conducere. non-tranzacţionale “prin definiţie”? În mod esenţial. Pe un adevărat comandant militar. mai ales. tranzacţionale.decembrie 2012 91 . în pofida faptului că. spiritul de corp şi. la nivelul capacităţii de reacţie a acestuia: impact emoţional puternic şi pozitiv. Din pricina acestei deosebiri majore. obiectivată prin empatie. sacrificiul. unde anume rezidă diferenţele? În ce măsură modelele teoretice de leadership ori management. Adesea atribuită liderului charismatic . îl recomandă în special valenţele transformaţionale. identificarea acesteia cu modelele de dictatori. datoria. negarea existenţei unei astfel de conduceri la nivelul comunităţilor ştiin-ţifice s-a făcut mai mult pentru evitarea conotaţiilor emoţionale ale conceptului. respectiv. specialiştii au ales să nu-l vadă sau l-au raţionalizat sub diferite denumiri sau dimensiuni de personalitate.dar cu care. consideraţie individualizată. Conducerea transformaţională s-a delimitat în special în cadrul organizaţiilor militare. dar mai ales pentru a se putea pondera. În consecinţă. 2002). implicit. Managerul se va gândi la profit. comandantul la misiune. faptul că. Ceea ce presupune valori înalte ale unor trăsături precum competenţa psihosocială. apud Sîntion. psihosociologul american James McGregor Burns publică lucrarea „Leadership”. datorită efectelor sale directe la nivelul grupului şi. adică influenţarea pozitivă a subordonaţilor şi formarea lor în sensul de a-i determina să acţioneze în conformitate cu valorile fundamentale ale naţiunii de apartenenţă. indiferent de nivelul de pregătire profesională. ce nu fusese abordată în niciuna dintre teoriile anterioare cea a leadershipului transformaţional (Douglas. la un moment dat. dincolo de competenţele managerial-administrative inerente. 1999). autocontrol emoţional şi capacitatea de autocunoaştere şi autoactualizare (Sîntion. 1985. iniţial. personalitatea celui care conduce nu poate fi separată de specificul organizaţiei sau al grupului pe care îl conduce. stimularea inteligenţei şi creativităţii. nu se confundă . cum sunt patriotismul. Studii recente au indicat faptul că este necesar ca liderul militar să aibă atât efecte charismatice asupra subordonaţilor. concentrându-se asupra leadershipului de tip transformaţional. Însă fenomenul ca atare nu a dispărut doar pentru că. diferenţa fundamentală dintre un manager „civil” şi un conducător militar constă în faptul că “niciodată primul nu va putea spune angajaţilor săi că a sosit timpul să-şi dea viaţa pentru întreprindere. dezvoltare personală etc.Magdalena Vasile Una dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă cei desemnaţi să gestioneze misiunile şi resursa umană din cadrul unei organizaţii militare constă în definirea conceptuală a ofiţerului cu funcţie de conducere: lider sau manager? Sunt aceşti termeni sinonimi? Iar dacă nu. măcar într-o oarecare măsură. inteligenţa emoţională. motivare superioară.

).liderul îi ajută pe subordonaţi să-şi atingă maximul potenţialului de care dispun. corectarea subordonaţilor este realizată prin reacţii negative. concepte precum transformare. atribuţiile fişei postului pentru că aşa trebuie. a.. Motivarea angajaţilor este preponderent morală. implicit. INTELLIGENCE Din acest moment. Birch.îşi fundamentează acţiunea pe întărirea probabilă. Humphreys. acest angajament se traduce prin formarea convingerile subordonaţilor. prin intermediul acestei consideraţii.se caracterizează prin predilect „contractul psihologic” în formarea charismă. mai ales. 4. au început să facă istorie. stimulare intelectuală şi afectivă. 2004. 2. trainingurile de leadership depus şi cu nivelul de performanţă atins. în sine . contribuind la dezvoltarea lor personală. de a-i face parte la viziunea proprie. inspiraţie . de manager. El porneşte de la valorile şi instituţionali. aflate în opoziţie totală sau parţială cu noţiunile de management şi. Einstein. consideraţia individualizată .liderul intervine numai când transformaţional. aceştia îndeplinindu-şi În consecinţă. ameninţări sau acţiuni disciplinare. . apud Zlate. liderul leagă nevoile curente ale individului de misiunea organizaţiei. Motivarea subordonaţilor este preponderent formală (recompense materiale.legate de activitatea de conducere. influenţa idealizată . răsplata contingentă . liderul transformaţional . valori .au în vedere formarea de competenţe ale liderului 2. condiţiile îndeplinirii unor obiective netranzacţionale la nivel de performanţă. unilaterală (oamenii nu sunt recompensaţi numai în funcţie de rezultate. 3. care deter mină regândirea şi reevaluarea celor vechi. conducerea transformaţională este caracterizată de: 1. imaginaţia şi iniţiativa subordonaţilor. de a utiliza simboluri pentru concentrarea efortului.sau altele. pe care îl creează prin evitarea greşelilor din trecut. liderul tranzacţional . training şi coaching. stimularea intelectuală . acesta trebuie să utilizeze b. promovări. Leadershipul tranzacţional este ancorat în prezent. în primul rând pentru că. iar atribuţiile fişei postului sunt îndeplinite etc. stilurile de transformaţional este orientat spre viitor. conducerea prin excepţie . câştigă respect şi încredere. În termeni consideraţie individuală. Jung. generată de Studiile recente în domeniul managementului (Tichy. inspiraţie.definită drept capacitatea liderului de a acţiona ca un model pentru subordonaţi.legate de persoana conducătorului. creşte capacitatea acestora de a-şi accepta propriile credinţe şi valori ori de a formula soluţii noi. originale la problemele cu care se confruntă. de nevoia de autodepăşire şi de 1997. charismatic . ci şi de postul pe care îl ocupă) şi contingentă (apare după şi în funcţie de rezultate). modern inclusiv cele desfăşurate în Serviciu! . acţiona. pe care îl creează conducere) în două mari categorii: transformând prezentul. Leadershipul clasifice tipurile de lider (şi.apare în relaţie directă cu efortul tip de organizaţie vorbim. deşi unele dintre valorile şi convingerile lor se pot afla în disonanţă cu cele ale organizaţiei. însemne sociale de statut şi prestigiu etc.liderul aduce viziunea. 1999. mai ales în standardele nu sunt atinse.liderul furnizează idei noi. viziune. acest lucru fiind obţinut prin procesele de mentorat. Clegg. ca transformaţional. stimulându-le voinţa de a şi introiectarea culturii organizaţionale. motivator. motivaţie. dezvoltă gândirea. 2003) au ajuns să pentr u că aceştia aşa doresc. de a transmite viziunea.Conducerea tranzacţională se obiectivează calitativ în două dimensiuni: În prezent. inspiră mândria apartenenţei. propriul lor angajament. angajamentului afectiv la subordonaţi. creşte optimismul. 2001 a fi utili. Kotter. aproape fără excepţie şi indiferent despre ce 1.

operaţionalizează puterea liderului transformaţional ori. d. trimite la modelele de dictatori. sancţiunea preponderent afectiv-morală. care devine. Transformational Leadership. practicarea leadershipului transformaţional are efecte pozitive importante atât pentru Şaguna”. Psihologie managerială.com). .exacerbarea încrederii în sine. viziunea. intuieşte acurat resursele psihologice ale celorlalţi.Sîntion. . Zlate. în susţinerea acestui punct de Din acest motiv. 7. admite ce nu ştie şi nu se jenează să ceară ajutor. ştiu să ofere şi să obţină încredere. să le dezvolte automotivaţia („Dimensions of semnificativ. dezvoltarea unor trăsături de personalitate narcisică.acest tip de lider îşi . autoritatea .liderii transformaţionali nu dau în mod necesar explicaţii. relaţia construirea relaţiilor pe încredere şi respect. editura „Polirom”. editura “Polirom”. „vrăjesc” pe cei pe care îi conduc sau cu care .Modele de leadership transformaţional organizaţie. 2011. Cum gândesc instituţiile. 1. formarea de emuli. I 2.business-visdom. . Leadership şi management. Iar un www.amplificarea credinţelor împărtăşite. aprecieri.mil. (2002).. M. 8. contestat conjunctural. nu au fluctuaţii în opinii şi venţional-impulsive.liderii transformaţionali . au abilitatea de a crea şi împărtăşi viziunea.Douglas. 4.tlcc. Iaşi. . componenta transformaţională a vedere existând cel puţin două argumente: managementului se află în relaţie directă cu conceptul de cultură organizaţională. .performanţe ridicate şi motivaţie puternică. (2004). M. „monedă de schimb”. managementul atenţiei . . (2000). aceste trăsături. (1999). atribute ce caracterizează pe deplin Transfor mational Leadership Behaviors” .dorinţa de supunere faţă de lider. competenţe şi abilităţi ale oferindu-le scopuri puţin peste posibilităţile lor de liderului transformaţional sunt în mod special necesare moment.liderii transformaţionali de lider. . incertitudine şi risc implicit.slăbirea relaţiilor interpersonale dintre subordonaţi. 2. Dimensions of Transformational Leadership Behaviors. 2011. atrag atenţia asupra lucrurilor care contează cu adevărat. există şi riscul apariţiei unor eventuale creează înţelesuri şi semnificaţii la nivelul grupului/ efecte negative. întăririle pozitive. http://leadership. ca în orice alt domeniu. Editura Fundaţiei “Andrei www.Sîntion. dar posibil de .biz. 5. astfel încât să-i incite la autodepăşire şi. din varii motive. 3. www. 1. în circumstanţe de ambiguitate.(2011).com. ed.business-wisdom.biz). Iaşi. (2001). astfel. noiembrie . . b. dar şi activităţilor (apud Zlate. incontestabilitatea acesteia . F.acceptată de ceilalţi.af. ci Totodată însă. mai ales dacă. . charisma („Transformational Leadership”. liderul organizaţiei. limitele. managementul sinelui . F. Psihologie organizaţională. performanţa se atinge prin prin intermediul a nouă trăsături majore: exerciţiu. . 2004).angajare personală în direcţia realizării scopurilor.Clegg. Editura Fundaţiei “Andrei Şaguna”.au.antrenarea pentru autodepăşire. stil de conducere transformaţional poate fi deprins şi aplicat în acest domeniu.creşterea coeziunii de grup. îi farmecă şi . 6. cât şi pentru indivizii care o compun. nici măcar geniul. mana gementul semnificaţiei . P. expertiza puterea de expert. www. interacţionează. Transformational Leadership. Birch. B.ataşamentul ridicat şi încrederea în lider. a. efecte dintre care se pot aminti: Benis (1998) identifică patru competenţe majore ale liderilor transformaţionali: . personalitatea unui manager militar nu este altceva decât una dintre cele mai performante forme de „The Nine” reprezintă un model teoretic care manifestare a personalităţii umane.“Polirom”.pericolul dependenţei crescute a subordonaţilor faţă c.(2011).nivel scăzut de conflict.Homrig. (2003). Constanţa. . sunt constanţi în conduite şi . luate în ansamblul ei.grad mare de satisfacţie. managementul încrederii . 9. În concluzie.accentuarea frecvenţei comportamentelor neconprevizibili în aşteptări. . specificul activităţilor de culegere de informaţii. nimic nu se naşte ex nihilo. M. coachingul .dificultăţi ori eşecuri în planificarea/ realizarea cunoaşte competenţele şi resursele personale. persuasiunea.decembrie 2012 93 . recunoaşterea acesteia Bibliografie de către ceilalţi. Constanţa. Iaşi. Sumarizând.tlcc. Arta de a-i conduce pe ceilalţi. oferă exemple de cum trebuie interpretate/ riscă să rămână „încremenit în proiect”: resemnificate informaţiile.

care produc aşa-zisul intelligence uman sau Humint. a renunţat la studii şi s-a angajat ca asistent tehnic de regie la un teatru. unde marca documente secrete în vederea îndosarierii. sunt încă indispensabili activităţii de culegere de informaţii în ciuda avansărilor impresionante din culegerea tehnică a sistemelor lipsite de operator. Tatăl său. el a obţinut o bursă de vară în cadrul Arhivei CIA. Acest secol continuă o tradiţie a secolului XX numit uneori "secolul spionilor" din cauză că goana după informaţii a statelor moderne a dus la crearea unor armate imense de agenţi. 11 septembrie a fost o atenţionare folositoare Statelor Unite că orice cantitate de tehnologii superioare nu poate compensa calitatea Humint. în River Falls. În august 1959. trădânduşi propriile servicii de informaţii ne vom opri asupra celor din serviciile de intelligence americane (CIA şi FBI) şi sovietice. făcând o cerere de angajare la CIA. Dintre categoriile de agenţi (spioni) ce sunt cunoscute în lumea intelligence-lui ne-am oprit asupra cârtiţelor. era profesor ş i sociolog specializat în problemele Europei de Est şi Orientului.Tiberiu Tănase Secolul XXI este dominat de maşini inteligente. angajat al CIA. CIA a fost supusă unor continue critici pentru neglijarea operaţiunilor sub acoperire şi a declinului de peste un deceniu în abilitatea de a obţine Humint. Începând cu al doilea an de liceu. în Birmania. după absolvirea liceului. de modă veche. Cariton. precum şi a câtorva nume de notorietate: Aidrich Hazen Ames. el s-a întors la Washington. influenţând soarta statelor. dar. plasat sau recrutat în interiorul serviciului de informaţii advers sau în structura altei instituţii guvernamentale ţintă.A. iar m a m a s a R a ch e l a e r a profesoară de limba engleză. fost ofiţer C. dar valoarea intelligence-ului va reflecta în continuare perspicacitatea minţii umane. Ames a plecat la Universitatea Chicago. sub acuzaţia de spionaj în favoarea unei Puteri străine. cu obiectivul precis de a avansa la o poziţie cheie. "Cârtiţa" . În vara anului 1952. Dintre figurile celebre de cârtiţe care au penetrat serviciile de informaţii ale unor "state ţintă". Vetrov sau cea mai periculoasă cârtiţă din toate INTELLIGENCE timpurile. este un termen generic folosit pentru agentul infiltrat. moment în care agentul este "activat" pentru a furniza informaţii importante. Aldrich Ames s-a înscris la Liceul McLean High School. fost şef al Secţiei Sovietice a Grupului CI (Contraspionaj) din cadrul Departamentului Sovietic/Europa de Est. fiind încadrat în 17 iulie ca analist la Secţia de Integrare a Documentelor din cadrul . (doctor în istorie. pasionat de teatru. Un an mai târziu el a fost trimis ca agent sub acoperire la Rangoon. Robert Hansen.I. într-o suburbie din nordul Virginiei. În urma atacurilor cu succes asupra World Trade Center şi a Pentagon. Biografia unei cârtiţe aproape perfecte Aldrich Hazen Ames s-a născut la 26 mai 1941. a fost recrutat de CIA în 1952). Mai poate desemna un agent infiltrat în structura politică sau militară a unei naţiuni ţintă. care au ajuns sa joace un rol decisiv. pe Aldrich Hazen Ames. cum a fost supranumit celebrul Harold Adrian Russel ( Kim/Tom) Philby. naţiunilor şi chiar a istoriei. în 1956. Spionii umani.spionul care a zdruncinat din temelie Agenţia Centrală de Informaţii Biroul Federal de Informaţii (FBI) l-a arestat pe 21 februarie 1994. După întoarcerea în SUA. Aldrich Hazen Ames . Vladimir l. în limbajul specific serviciilor de intelligence.

Ames a fost trimis la reprezentanţa CIA din New York. Absolvent. Misiunea sa consta în recrutarea de diplomaţi sau ofiţeri sovietici. După absolvirea unui curs de limba rusă. Curând s-a produs un eveniment care era cât pe ce să îi compromită cariera. având misiunea de a recruta diplomaţi ruşi aflaţi în misiune la Naţiunile Unite sau în cadrul Secretariatului O. Acţiunea a primit denumirea codificată „COURTSHIP“. Deplasându-se la întâlnirea cu o sursă sovietică fixată într-o casă conspirativă din Bronx.citp. cu misiunea de a ţine legătura cu noii agenţi recrutaţi dintre funcţionarii sovietici şi pentru crearea de noi surse. În 1972 s-a întors la Langley unde a fost încadrat la secţia sovietică. viaţa personală s-a dovedit a fi nu tocmai fericită.şcoala CIA de la Camp-Peary. (Agent dublu pentru KGB şi CIA în timpul Războiului Rece face parte din cei 25 de agenţi sovietici care activau pentru CIA tradaţi de Ames. În timpul şederii de patru ani în capitala Mexicului. Ames a fost angrenat în mai multe incidente datorate abuzului de alcool (o ceartă zgomotoasă cu un diplomat cubanez la o recepţie. dar între timp un emigrant polonez. FBI i-a atribuit numele de cod „MEGAS“ (după războinicul grec ascuns în Calul Troian). op. ori aparţinând altor ţări din blocul sovietic. la Ankara. în timp ce Războiul Rece era în plină derulare. Martinov se va întâlni cu ofiţerii săi de legătură odată la două săptămâni. un accident de circulaţie etc. subsecretar general la Naţiunile Unite şi cel mai înalt funcţionar sovietic care a trecut vreodată în tabăra occidentală.N. După trei ani. precum şi zeci de obiective tehnologice şi ştiinţifice penetrate informativ de către KGB. aflat la Washington din vara anului 1980 în calitate de corespondent al Agenţiei de presă „Novosti“. mulţi dintre aceştia necunoscuţi de FBI. El s-a întors la New York însoţit de columbianca Maria del Rosario. a fost trimis în prima sa misiune peste hotare. fiind cotat de către şefii rezidenţei din Turcia ca mediocru din punct de vedere profesional. ca şef de promoţie. inclusiv o listă de solicitări a CIA pentru agentul sovietic.N. Ames a devenit ofiţerul de legătură al lui Arkadi Sevcenko. pe parcursul a mai bine de trei ani. pe care a absolvit-o în 1967. Ames coordona toţi agenţii CIA din structura serviciilor sovietice de spionaj care lucrau peste hotare şi avea acces totodată la identitatea surselor CIA de pe teritoriul Uniunii Sovietice. Martinov era secretar trei pe probleme culturale la Ambasada Sovietică. fiind însărcinat cu selecţionarea şi punctarea oficialilor sovietici ce urmau să fie racolaţi. La sfârşitul anului 1979. Printre noile responsabilităţi profesionale ale lui Ames se număra şi descoperirea „cârtiţelor“ sovietice din cadrul CIA. fiind repartizat în Directoratul PR. arestat şie executat în 1987. dar în realitate se profilase pe culegerea de informaţii tehnice şi ştiinţifice. Recrutat de CIA. În anul următor. 138). Între timp. La începutul anului 1980. În acelaşi an. Ames a uitat într-un vagon de metrou o servietă diplomat cu fund dublu. El a fost angajat în cadrul Departamentului Sovietic. care conţinea mai multe documente secrete. În iulie 1983.FBI a fost locotenent colonelul KGB Valeri Martinov.decembrie 2012 95 . noiembrie . După patru ani de activitate. drept pentru care a fost însărcinat în cadrul filialei C. Primul obiectiv spre care şi-a îndreptat atenţia echipa mixtă CIA . Ames s-a ales numai cu o mustrare scrisă. Sevcenko fusese racolat de CIA în 1975. în 1976 a fost apreciat „că are performanţe deosebite". Nancy.). Ames s-a înscris la Programul de Pregătire a Funcţionarilor de Carieră. CIA şi FBI. numit de colegi Rick. în ciuda rivalităţii tradiţionale dintre ele. FBI i-a fixat numele de cod „PIMENTA“.I. Dacă din punct de vedere profesional Ames înregistra rezultate apreciate ca foarte bune. a fost încadrat la Directoratul Operaţii al CIA.U. agentă a CIA pe care o cunoscuse la Clubul Diplomatic. În luna iunie 1977. şi ea angajată a CIA. la New York. Începând cu luna octombrie 1968. de pe lângă O. În timpul acestor întâlniri Martinov a dezvăluit numele a peste cincizeci de agenţi sovietici care operau în afara ambasadei. sosit la Washington împreună cu soţia în 1980.A. specializarea istorie.U. care furnizau informaţii chiar de sub nasul contraspionajului KGB..Directoratului Operaţii. Motorin fusese racolat de către KGB prin intermediul soţiei sale al cărei tată era ofiţer GRU. care avea ca obiectiv culegerea de informaţii politice. de profesie învăţător. În această calitate. s-a înscris la cursurile fără frecvenţă ale Universităţii George Washington. Curând Departamentul 5 al FBI a reuşit recrutarea unei a doua surse în cadrul Ambasadei sovietice: maiorul KGB Serghei Motorin. Oficial. În 1969 Ames. şi-au unit forţele într-un efort energic de recrutare a ofiţerilor sovietici de informaţii din Washington. al Facultăţii de Jurnalistică din Moscova şi vorbitor excelent al limbii engleze. în 1973. Ames s-a întors acasă. găsise servieta şi se prezentase cu ea la FBI. Alexandru Popescu. el răspundea de toate acţiunile CIA împotriva KGB şi GRU din afara Uniunii Sovietice. Ames a fost numit la conducerea Secţiei Sovietice a Grupului CI (Contraspionaj) din cadrul Departamentului Sovietic/Europa de Est. Curând el a aflat despre existenţa a două surse importante din Ambasada Sovietică la Washington. a fost angrenat în operaţiunile CIA împotriva reprezentanţilor Uniunii Sovietice pe teritoriul SUA. împreună cu soţia sa. Neînţelegerile cu soţia lau determinat să bea în mod repetat. pe care l-a urmat timp de un an la „Fermă“ . Ames şia anunţat imediat şeful ierarhic. Această misiune îi va consolida substanţial lui Ames prestigiul în cadrul Agenţiei. Ames a fost trimis în misiune la Ciudad de Mexico.

INTELLIGENCE .

decembrie 2012 97 .noiembrie .

extrăgând datele din calculatorul portabil al acestuia. fie prin intermediul unui funcţionar de la cifru. Pe 12 mai 1993. şefa Secţiei de cercetări a Departamentului sovietic. iar Ames este pus în strania situaţie de a fi spionul unui stat care nu mai exista. (o femeie care lucra acoperit) a întocmit un raport către şefii săi din care rezulta că familia Ames cheltuieşte cu mult peste posibilităţi. un ofiţer C. cât şi cele de la serviciu ale lui Ames au fost puse sub ascultare. În aceeaşi lună.I. Aprofundarea investigaţiilor a pus în evidenţă INTELLIGENCE anvergura activităţilor financiare derulate de Ames. Atât telefoanele de acasă. Analiza ulterioară a datelor astfel obţinute a dus la identificarea unei liste de sarcini trasată de către ofiţerul de legătură. Implicaţii ale acţiunilor cârtiţei Ames După arestarea lui Ames s-a constituit o grupă operativă de lucru pentru determinarea "daunelor" cauzate intereselor SUA prin trădarea fostului agent C. Ames a fost transferat în Secţia URSS a Grupului de Analiză din cadrul Centrului pentru Contraspionaj. precum şi a unui dispozitiv de urmărire în interiorul automobilului. fost diplomat în cadrul Ambasadei U. în drumul spre aeroport el a fost arestat. Un an mai târziu. fie prin interceptarea electronică. La începutul anului 1992 lista se restrânsese la douăzeci şi nouă de persoane. iar Ames figura pe ea. Pe 21 februarie 1994. Iniţial. Nume de cod: Nightmover. Acestea au fost primele probe obţinute după ani de eforturi. în cadrul CIA s-a constituit o Forţă operativă specială. menită să depisteze „cârtiţa“. După interogatorii care au însemnat peste trei sute de ore. În luna martie 1993. Ulterior s-a procedat la studierea aprofundată a dosarelor acestora şi la intervievarea tuturor celor suspectaţi. înfiinţat cu puţin timp în urmă pentru a coordona lupta împotriva traficului internaţional de droguri. de această dată la Centrul Antinarcotice.Serghey Fedovenko. Noul post îi permite lui Ames accesul la operaţiunile cu agenţi dubli. Uniunea Sovietică s-a prăbuşit. În urma executării la Moscova a lui Martinov şi Motorin. sub numele de cod operaţiunea „NIGHTMOVER“ (David W ise. diferitele depuneri făcute în numerar de acesta începând cu luna mai 1985 depăşind suma de 1. Ames a fost numit şef al Secţiei pentru operaţiunile în Cehoslovacia din cadrul Departamentului Sovietic.A. iniţiate de CIA. care lucrau permanent în schimburi de opt ore.cea mai înaltă tradare). Volumul de documente predate părţii sovietice de Ames însumează mii de pagini. 100 ofiţeri de informaţii şi cu alte preocupări din forţele armate. Forţa operativă specială a declanşat ultima etapă a investigaţiei. iar Ames se afla în capul acesteia. Ames a fost condamnat la închisoare pe viaţă. şi în cadrul FBI s-a constituit o echipă având misiunea de a afla cum au fost identificaţi cei doi i nformatori din cadrul Ambasadei ruse din Washington. Investigatorii FBI nu îşi puteau permite riscul de a-l lăsa să efectueze această călătorie.A.A. câţi oameni a trădat Ames şi câte acţiuni de urmărire au fost compromise. În anul 1989 a fost retras de la post şi numit şeful Biroului operaţii pentru Cehoslovacia în cadrul centralei. pe listă mai figurau doar cinci nume.SS au fost trimişi în închisoare. Pe 6 octombrie o echipă specializată a FBI-ului a pătruns în secret în locuinţa lui Ames. Ca urmare.RSS. totuşi nu s-a reuşit să se reconstituie în ce măsură interesele SUA au avut de suferit.stabilească motivele pentru care dispăreau informatorii sovietici ai Agenţiei. Departamentul sovietic a redus numărul angajaţilor care puteau citi telegramele primite din teren şi a limitat lista persoanelor care aveau acces la dosarele agenţilor est europeni. a cărei conducere a fost încredinţată lui Jeanne Vertefeuille. la Washington.000 de dolari.000. După întoarcerea la Washington. Monitorizarea strictă a dat în cele din urmă rezultate. odată cu metamorfozarea Directoratului I Principal al KGB-ului în Serviciul de Informaţii Externe al Federaţiei Ruse. Ca urmare. Grijile sale s-au risipit însă curând. recrutat chiar de Ames. şi încă 12 execută pedepse în închisoare. care fuseseră recrutaţi de C. Deşi au avut loc sute de ore de interogări şi discuţii.I. În luna octombrie 1986.I. agenţii de contraspionaj ai Departamentului Sovietic au bănuit că sovieticii reuşiseră să obţină acces la comunicaţiile CIA. în decembrie 1991. Practic KGB-ul avea acum posibilitatea să influenţeze conţinutul studiilor CIA despre KGB. fără a avea surse credibile de bani.R. . după toate probabilităţile. Între timp. A urmat plasarea de microfoane în locuinţă. precum şi a locurilor de semnalizare şi de livrare a documentelor pentru anul 1993. În luna noiembrie a aceluiaşi an. Printre numeroasele ”victime" ale lui Ames se numără: . Rezultatul cercetărilor a dovedit că: urmare a trădării lui Ames în U. Pentru supravegherea operativă au fost constituite trei echipe a câte opt membri (bărbaţi şi femei). Ames (Rick) trebuia să plece la Moscova pentru a participa la o conferinţă pe probleme de luptă antidrog. Ames a fost din nou transferat. membrii Forţei operative speciale au întocmit o listă cu persoanele din cadrul Agenţiei care aveau acces la datele privind operaţiunile compromise.

a provocat moartea a doisprezece dintre ei şi a compromis sute de operaţiuni ale Agenţiei.. în condiţiile în care salariul său anual era de 69.ului în interiorul serviciilor secrete americane Un alt serviciu de informaţii important al SUA. în valoare de 40. Instruction from the Center. este de fapt o birocraţie obosită. Robert Philip Hanssen (alias „B”. defector . .I. a fost luat în legătura Serviciului de Informaţii Externe al Federaţiei Ruse (SVR). odată cu arestarea uneia din cele mai longevive „cârtiţe” a KGB-ului în interiorul serviciilor secrete americane. fost expert militar la Institutul pentru studii Americane şi Canadiene de la Moscova. În semn de protest. (1990). fusese acuzat în repetate rânduri de încălcări ale normelor de securitate şi petrecea mare parte din timpul său liber în lumea lui Bachus.G. se pare. în colaborare cu ChristopherAndrew.decembrie 2012 99 . În urma acestui fiasco Agenţia a fost caricaturizată ca o adunătură de neprofesionişti.S. Aleksandr Lîsenko. James Morris. alias „G. să părăsească SUA. .B.G. Greşelile Agenţiei în acest caz sunt prea multe pentru a fi enumerate. G publică o serie de volume despre KGB. Cel mai grav scandal prin consecinţele în planul imaginii şi al daunelor provocate activităţii FBI s-a produs pe 18 februarie 2001. s-a făcut de râsul tuturor". În plus.000 de dolari. Polyakov a furnizat americanilor informaţii din domeniul militar. KGB: The Inside Story. alias „Ramon Garcia”. Woolesey. când conducea o echipă de contrainformaţii a FBI care avea sarcina de a supraveghea misiunea sovietică de pe lângă Naţiunile Unite. în mai puţin de 20 de ani. Next Stop Execution(1995).Vladimir Patashov. una din cele mai longevive „cârtiţe” ale KGB. Potrivit rechizitoriului. el fiind cea mai bine plasata sursa de care au dispus americanii în serviciile speciale sovietice. Investigaţiile întreprinse ulterior au scos în evidenţă o serie de scăpări inexplicabile ale responsabililor cu securitatea Agenţiei. incapabili să depisteze o „cârtiţă“ care vine zilnic la serviciu într-un Jaguar şi scoate în afara sediului 12 kilograme de documente secrete. : Top SecretFiles on KGB Foreing Operations (1975-85(1991).susţine Peter Maas în „Ucigaşul de spioni”. şi apoi în Federaţia Rusă. Sub trei preşedinţi americani şi patru directori CIA. Potrivit analiştilor occidentali. măcinată de carenţe profunde. iar „orbirea“ de care au fost cuprinşi veteranii CIA faţă de ideea că unul de-ai lor ar putea fi un trădător nu are nicio justificare .A. în 2007. „Top Hat" a furnizat americanilor informaţii despre preocupările sovieticilor pentru modernizarea tehnicii militare. la Londra (Agent KGB în Marea Britanie .R. Administraţia americană a solicitat unui ofiţer SVR din Washington. din decembrie 1991. Alexandru Popescu op. alias „Jim Baker”. cazul Ames a scos în evidenţă faptul că CIA. rezultă că activitatea de trădare a lui Aldrich Ames a creat imense pagube activităţii de informare a C. James Woolsey. p. Deşi nu i-a cunoscut numele. actul de trădare ca atare şi mai ales rezultatele anchetelor efectuate în legătură cu acesta au adus prejudicii serioase imaginii credibilităţii Agenţiei Centrale de Informaţii. În replică. el a vândut ruşilor documente şi informaţii strict secrete. nu a scăpat nici el penetrărilor ruse.843 dolari.S. prezintă simtome de otravire susţinând că acestă acţiune se datorează serviciilor secrete ruse . retragerea înainte de termen a câtorva înalţi funcţionari ai CIA şi puternice presiuni din partea Congresului pentru o „curăţenie internă”. Ames a trădat trei duzini de agenţi.Oleg Gordievsky (Gorski. la Beijing. precum şi autobiografia. Gromov) rezidentul K.I. a recunoscut că „C. Arestarea lui Ames a determinat demisia directorului CIA. Robert Hanssen. După aprecierea specialiştilor. În acelaşi timp. adesea înfăţişată ca o organizaţie secretă care dirijează abil din umbră evenimente globale.A.l. plătind cash şi conducea un Jaguar. aducând prejudicii „excepţional de grave” securităţii naţionale a SUA.B.A în U. Biroul Federal de Informaţii. Prejudiciul adus de Ames Statelor Unite şi CIA este practic incalculabil.000 de dolari. pagube ce nu se vor putea recupera. Decorat cu ordine britanice. În acest sens. Ames îşi cumpărase o casă de 540. Robertson„) şi-a oferit serviciile KGB-ului în octombrie 1985. ultimul model. Prejudiciul adus de Ames Statelor Unite şi CIA Ames şi-a oferit serviciile KGB-ului în 1985. sub acuzaţia de spionaj în favoarea Federaţiei Ruse . o carte despre Aldrich Ames. Ames a dat suficiente date care au condus la identificarea lui. chiar fostul director al C. ceea ce a determinat presiunile Washingtonului asupra aliaţilor pentru introducerea restricţiilor la exporturile de înaltă tehnologie cu aplicaţie militară în cadrul programului COCOM.Generalul Dimitri Federovich Polyakov ("Top Hat"). A lucrat în cadrul GRU a fost arestat în timp ce îndeplinea funcţia de rezident al K. J. 80). cit. A fost executat în 1988. Experţii federali au considerat trădarea lui Ames drept cea mai gravă breşă în sistemul de securitate din întreaga istorie a Agenţiei.. Timp de 15 ani. iar. în timpul Războiului Rece . ruşii l-au expulzat pe reprezentantul CIA la Moscova. noiembrie .

Hanssen avea profilul ideal al agentului dedicat ţării sale. ofiţer KGB în cadrul Ambasadei sovietice din Washington. iar cinci ani mai târziu a devenit licenţiat al Facultăţii de Ştiinţe Economice din cadr ul Universităţii Northwestern. Toate sunt originale. Hanssen umbla mai mereu îmbrăcat modest şi sobru. devenind agenţi dubli: Boris Iuz(j)in (Twine). În 1972. pe care scria „Nu deschideţi. Familia Hanssen nu avea excentricităţi şi nu făcea cheltuieli ieşite din comun. profesoară de religie la liceul din localitate. pentru a vă ajuta să le verificaţi autenticitatea. în calitate de expert contabil. care nu atrăgea niciodată atenţia asupra sa. în interesul beneficiilor noastre comune pe termen lung. Pe 4 octombrie 1985. ofiţerul sovietic a constatat că autorul anonim se oferea să furnizeze KGB-ului. Colonelul Cerkaşin era la momentul respectiv şeful Liniei KR (contraspionaj) din cadrul ambasadei. şeful Secţiei de liste privind ameninţările la adresa securităţii naţionale din cadrul Diviziunii informaţii a FBI. descoperirea unui microfon amplasat într-o nişă din sala de consiliu etc. că sunt puţine persoane care dispun de acces la asemenea nivele. Hanssen a fost repartizat la Brigada pentru infracţiuni comise de funcţionari publici din cadrul Biroului districtual din Indianapolis. obţinând o diplomă în chimie. În septembrie 1985. ca agent special şef în Biroul de analiză sovietică. Începând cu 1995. Hanssen a îndeplinit funcţia de inspector-adjunct în cadrul Biroului de Inspecţii din Centrala FBI. la periferia Washingtonului. Bernadette. Hanssen a fost promovat ca agent special în cadrul Diviziei de contrainformaţii a FBI din Washington. După un stagiu de pregătire. s-a reîntors la New York. În 1966 a absolvit colegiul Knox din Illinois. specializarea administrarea afacerilor. Din iniţiativă proprie în serviciul KGB-ului Hanssen şi-a oferit din proprie iniţiativă serviciile KGB-ului. fiind numit la conducerea echipei FBI însărcinată cu monitorizarea misiunii sovietice de pe lângă Naţiunile Unite. Unii ziarişti au legat prezenţa lui Hanssen în acest post INTELLIGENCE de o serie de scurgeri de informaţii produse în cadrul Departamentului de Stat în ultimii doi ani: dispariţia unui laptop conţinând date secrete despre neproliferarea nucleară. împreună cu soţia sa. În interiorul acestuia a găsit un alt plic. colegii îl porecliseră „Cioclul”. coordonând un program menit să contracareze spionajul ştiinţific şi tehnologic dirijat de Moscova. Serghei Motorin şi Valeri Martinov (Gentile). iar în ianuarie 1976 a fost cooptat de FBI. lui Victor I. Hanssen este numit ofiţer de legătură al FBI pe lângă Biroul Misiunilor Străine din Departamentului de Stat. Secţia operaţiuni sovietice. ca primă etapă a unei colaborări pe termen lung: „Curând am să-i trimit domnului Degtiar o cutie cu documente. Pentru a-şi dovedi buna credinţă şi accesul la informaţii secrete de cel mai înalt nivel. Între iunie 1990 şi iunie 1991. Viktor Degtiar. Grupate. documente americane ultrasecrete. Căsătorit şi tată a şase copii. . Doi ani mai târziu. După doi ani. organism care supraveghează securitatea şi prog ramele contrainfor mative ale tuturor reprezentanţelor diplomatice americane din lume. Majoritatea celor cu care a lucrat îl descriu ca pe un individ insipid. Hanssen a fost transferat la sediul central al FBI din Washington. Cherkaşin”. Vecinii au descris-o drept o familie credincioasă. Datorită costumelor sale negre şi a firii nesociabile. a fost angajat în Secţia pentru combaterea infracţiunilor economico-financiare din cadrul Diviziei Inspecţii a Departamentului de Poliţie din Chicago. după numai o lună de la mutarea sa în New York. care să permită monitorizarea activităţilor de spionaj ale diplomaţilor acreditaţi la Naţiunile Unite. revine la Diviziunea informaţii din Washington. documentele conduc la mine. contra sumei de 100. autorul scrisorii demasca trei ofiţeri KGB care fuseseră „întorşi” de către americani. În această calitate el a efectuat numeroase inspecţii la birourile districtuale şi la cele ale ataşaţilor FBI din cadrul ambasadelor americane. Linia PR (informaţii politice) a primit acasă prin poştă un plic. Hanssen a primit misiunea de a participa la crearea unei baze de date informatizate. care frecventa cu regularitate biserica. credincios practicant. Vă rog să recunoaşteţi.000 de dolari. în localitatea Viena (statul Virginia). supraveghere şi recrutare a agenţilor străini care acţionau pe teritoriul SUA. contabilitate şi sisteme informaţionale.Profilul ideal al agentului şi 27 de ani de carieră exemplară în contraspionaj Hanssen s-a născut pe 18 aprilie 1944 la Chicago. Nimeni nu a bănuit că Hanssen avea de fapt o avere de aproape un milion şi jumătate de dolari. Predaţi acest plic. După ce a desfăcut-o. El locuia într-un imobil modest. Ulterior este numit în ianuarie 1992. după 27 de ani de carieră exemplară în contraspionaj. După1 iulie 1991. funcţie pe care a ocupat-o până în momentul arestării. Sunt convins că un ofiţer cu experienţa dumneavoastră va şti să le folosească în mod corespunzător”. Transferat la New York în 1979. Acestea provin din cadrul unora dintre cele mai secrete şi bine păzite proiecte ale comunităţii de informaţii a Statelor Unite. având sarcini de identificare. închis.

Hanssen telefona la numărul şi ora indicată în anunţ. Din locuinţa lui Hanssen. 138. a fost observat pe 27 aprilie 1989 la Viena în compania lui Reino Gikman. domiciliu). Ca un fel de presimţire a ceea ce va urma.Agent dublu pentru KGB şi CIA în timpul Războiului Rece face parte din cei 25 de agenţi sovietici care activau pentru CIA tradaţi de Ames. Într-o manieră generală. considerat cel mai important dintre cei „cinci magnifici de la Cambridge” o valoroasă reţea de agenţi sovietici care a penetrat timp de mai bine de două decenii unele din cele mai importante instituţii ale statului britanic. preciza în detaliu sistemul de legătură pe care îl va utiliza în continuare. şeful Secţiei V (contraspionaj) a MI6. În continuare. Într-o scrisoare datată 17 noiembrie 2000. Prima tranşă de documente furnizate de Hanssen a parvenit KGB-ului pe 24 octombrie 1985. la începutul lunii iunie ruşii l-au rechemat pe Gikman la Moscova. prezentându-se sub numele de „Ramon” şi lăsa un număr de telefon la care să i se lase un mesaj în decurs de o oră. după cum ştiţi.) Pentru a verifica dacă este suspectat de FBI. Reţinut pe 22 iunie 1989. Robertson (actualul secretar general al NATO). care lucrează din indiferent ce motive. Martinov şi Motorin au fost condamnaţi la moarte. Bloch a respins acuzaţiile de spionaj. nu le-a dezvăluit adevărata sa identitate sau locul de muncă şi a refuzat să facă orice călătorie în străinătate pentru a se întâlni cu ruşii. Pe de altă parte. Hanssen verifica periodic propriile coordonate (nume. Soarta celor trei fusese însă pecetluită înainte ca Hannsen să trimită scrisoarea KGB-ului. într-o manieră pe care orice scenariu de film ar fi respins-o ca ridicolă şi nespectaculoasă. percheziţionată imediat după arestare.. Ramon afirma: „În ceea ce priveşte întâlnirile în afara ţării nu sunt practice pentru mine. este un semnal cardinal din partea unui spion. Hanssen şi-a luat toate măsurile ca identitatea sa să nu fie cunoscută serviciilor secrete sovietice.. fără a indica însă prefixul regiunii. fiind însoţită de o nouă scrisoare prin care anonimul. staţionaţi sub acoperire diplomatică în cadrul A mbasadei URSS din Washington. O nouă bandă verticală arăta că Hanssen a intrat în posesia pachetului. iar Boris Iuz(j)in activa la San Francisco. Deconspirarea lor s-a produs cu patru luni înainte şi s-a datorat lui Aldrich Ames.1 ( 17)/ 1998. Ar trebui să răspund la prea multe întrebări ale familiei. care era stabilit în prealabil. arestat şi executat în 1987.. erau depuse în cutii oarbe în parcul Nottoway. op. Hanssen lipea vertical o bandă adezivă de culoare albă pe anumite indicatoare din parc. 1971. fixând un coeficient „6” pe care ofiţerii K. deci îmi asum unele riscuri. După o perioadă în care întrerupea legătura cu corespondenţii săi. 1000 de dolari”. situat în apropierea Washington-ului.100. sub acoperirea de corespondent al Agenţiei de presă ”TASS”. şi ulterior ruse. în baza de date a serviciului.. Suspectat de către MI5. Banda orizontală însemna că poate să ridice coletul lăsat de ruşi. Hanssen a fost reţinut la scurt timp după ce a depozitat într-o ascunzătoare dintr-un parc din Arlington (Virginia) un plic cu documente confidenţiale care urmau să fie recuperate de agenţi ruşi. Cei trei agenţi dubli au fost rechemaţi de urgenţă la Moscova. un Bloch sau un Philby…”. Scrisoarea mai conţinea data şi orele pentru depunerile de materiale. vă rog să publicaţi următorul mesaj în „Washington Times”.B.) Valeri Fedorovici Martinov şi Serghei Mihailovici Motorin erau ofiţeri KGB. Pentru a semnala că are ceva de transmis. mai ales la un asemenea nivel. (Felix Bloch. Tiparele sunt sesizate…Izolarea a fost cea mai bună metodă împotriva trădării mele de către cineva ca mine. iar Boris Nicolaevici Iujin a fost condamnat la 15 ani de închisoare.cit. cunoscut de către FBI ca „ilegal” KGB. Sistemul de legătură era completat prin anunţuri la mica publicitate. recrutat de către KGB în anii '30. trebuiau să îl scadă în viitor din termenul comunicat de Hanssen pentru a afla data exactă a depunerii. Kim Philby. cunosc mai bine decât alţii terenurile minate şi riscurile. Alexandru Popescu. în ianuarie1963. vezi pe larg Tiberiu Tănase. Jim Baker (fost secretar de stat) ori G. Duzini de documente secrete.(Boris Iuz(j)in (Twine).cit. Hanssen trimitea următorul mesaj: „Dacă vreţi să continuăm discuţiile. precum şi adresele ascunzătorilor pe care le utiliza.G. El nu s-a întâlnit niciodată cu ofiţerii ruşi de legătură. care are nevoie de reparaţii la motor. în una din ultimele scrisori adresate SVR. căruia KGB-ul i-a da numele conspirativ „B”. la rubrica „Vânzări automobile” din pagina de publicitate: „Dodge Diplomat. Hanssen declara: „Recentele schimbări din legislaţia americană prevăd menţinerea pedepsei cu moartea pentru ajutorul pe care vi-l acord. ambalate în saci de gunoi.ofiţer KGB. defector în SUA în timpul Războiului Rece arestat şi judecat în 1987. Valeri Martinov (Gentile . prietenilor şi autorităţilor. Philby s-a sustras de sub supravegherea agenţilor britanici în Beirut. Puşi în gardă de către Hanssen. câderea sa s-a datorat lui Robert Hanssen. Supravegherea ulterioară a arătat că Bloch a mai avut două astfel de întâlniri la Paris (14 mai 1989) şi Bruxelles (28 mai 1989). în lipsa probelor anchetatorii văzându-se nevoiţi să-l pună în libertate. Scrisorile trimise erau semnate cu numele Ramon Garcia. condamnat la 15 ani închisoare. op. agenţii FBI au ridicat opt cutii cu documente şi un calculator. avertizându-l totodată telefonic pe Bloch că este supravegheat de către FBI. Spionii care acţionează în interiorul serviciilor secrete în Revista Dosarele Istoriei nr. 2010. Alexandru Popescu. p. pp12-19. în plus. apărând câteva luni mai târziu la Moscova. subestimaţi capacitatea FBI de a vă contracara”. noiembrie . în 1992 a fost graţiat de preşedintele Elţîn. de teama unor eventuali trădători omologi infiltraţi în interiorul acestora.decembrie 2012 101 . funcţionar în cadrul Departamentului de Stat. în calitate de general…KGB. Schimburile de documente-bani se petreceau în modul cel mai banal cu putinţă.

în scopul identificării scurgerilor de informaţii secrete din cadrul Comunităţii Informative a SUA. Surse din comunitatea informativă americană. citate de” Washington Post”. în cadrul Centrului de Contrainformaţii al CIA a fost înfiinţată. „ţintele” avute în vedere pentru a fi recrutate. La rândul lor. În ceea ce priveşte daunele provocate. cu intenţia de a leza interesele SUA. surse FBI au declarat mass-mediei că Hanssen a transmis Moscovei cel puţin 6000 de pagini de documente secrete şi strict secrete. declaraţiile defectorilor KGB făcute pe parcursul anchetării etc. analize ale operaţiunilor desfăşurate de KGB pe teritoriul SUA. fiind acuzat de conspiraţie pentru transmiterea de materiale secrete URSS şi Federaţiei Ruse. o echipă de investigaţii. tehnici. planurile de căutare a informaţiilor ale comunităţii informative a SUA. transmiterea către KGB a identităţii a trei agenţi dubli. alcătuită din agenţi CIA şi FBI. Potrivit rechizitoriului. În acest context. în anii '80. care să identifice sursele scurgerilor de secrete americane. surse şi metode contrainformative. întrucât a fost inclus în programul CIA de protecţie a defectorilor. Pentru aceasta. sinteze cu privire la persoanele recrutate de serviciile secrete americane în rândul sovieticilor. analize privind ameninţările externe la adresa securităţii naţionale a Statelor Unite. fostul şef al lui Hanssen. acoperit ca secretar unu al misiunii Federaţiei Ruse la ONU. în luna octombrie 2000.şi că a furnizat informaţii semnificative pentru Statele Unite. într-un post special creat pentru a fi supravegheat. ofiţer SVR. Ziarul „Washington Post” susţine că agentul FBI a fost trădat de o sursă rusă care a remis autorităţilor americane dosarul de la SVR al lui Hanssen. realizată în comun de FBI şi Agenţia Naţională de Securitate şi estimată la câteva sute de Pe 20 februarie 2001. operaţii. Cu privire la modul în care a fost deconspirat agentul „B”. pe 20 martie 1989. cotidianul rus „Segodnia” a evidenţiat faptul că arestarea lui Robert Hanssen survine la numai câteva luni de la defectarea în Statele Unite. programul nuclear american. Potrivit directorului FBI. Hanssen a fost transferat la cartierul general al FBI. a lui Serghei Tretiakov. în schimbul serviciilor sale Hanssen a primit suma de 1. inclusiv cele 27 de scrisori adresate de acesta ofiţerilor de legătură.se susţine în publicaţia moscovită . Construcţia tunelului. declarând că nu Serghei Tretiakov a furnizat dosarul lui Hanssen de la SVR. David Major. în 1994. a precizat că acesta „cunoştea toate metodele de lucru şi avea acces la toate informaţiile şi documentele provenite de la CIA. au dezvăluit că Tretiakov coordona întreaga agentură a SVR de pe teritoriul SUA. „New York Times” a dezvăluit că acesta a avertizat Moscova de construirea.4 milioane dolari. parte în diamante. organizarea Directoratului I Principal al KGB. Hanssen a furnizat KGB şi SVR informaţii clasificate „Top secret” şi „Secret” care vizau surse umane. Această variantă pare mai plauzibilă. programul de spionaj tehnologic al SUA. în octombrie 1985 şi transmiterea de documente secrete unui agent KGB. Printre documentele transmise de Hanssen s-a numărat un studiu asupra metodelor de racolare ale KGB în rândul agenţilor CIA. Directorul FBI a respins aceste afirmaţii. Echipa de vânare a cârtiţelor. Hanssen a fost audiat la Tribunalul Federal din Alexandria. care conţineau date despre: metodele de supraveghere electronică folosite de către serviciile de informaţii americane. un accent deosebit a INTELLIGENCE . parte cash (în tranşe cuprinse între 10 şi 50 000 de dolari). care viza recrutarea de agenţi KGB.fost pus pe recrutarea unor ofiţeri ruşi de informaţii. Agenţia Naţională de Securitate şi alte agenţii de informaţii”. Potrivit cotidianului „New York Times”. scopul său fiind de a stabili de ce operaţiunile împotriva Federaţiei Ruse continuă să fie compromise după arestarea lui Ames. precum şi 26 de dischete. a unui tunel secret sub Ambasada fostei URSS la Washington. întrucât la numai două luni după defecţiunea lui Tretiakov. programul „United State Double Agent”. în mass-media au fost vehiculate mai multe puncte de vedere. estimându-se că restul se află în bănci elveţiene şi moscovite. „Nu încape nicio îndoială că Tretiakov a fost anchetat de FBI şi CIA” . a activat în cel mai deplin secret. FBI a depistat numai 600 000 de dolari. La mai puţin de două săptămâni de la arestarea lui Hanssen.

Responsabilii FBI erau atât de mândri de tunelul folosit pentru a înregistra convorbirile diplomaţilor ruşi din Washington. În schimbul informaţiilor furnizate. în timp ce îşi desfăşura activitatea în cadrul biroului din New York.000 de dolari.000 de dolari. declara că este de părere că motivaţia sa nu au constituit-o banii. opina. a confirmat că săparea tunelului a început la scurt timp după ce Administraţia Ronald Reagan a protestat faţă de găsirea unor microfoane amplasate în materialul de construcţie al Ambasadei SUA din Moscova.ului în anii '80. Luis Freeh. a susţinut că Boris Elţîn cunoştea încă din 1996. Efecte ale afacerii Hanssen Afacerea Hanssen a avut efectul unui cutremur pentru serviciile secrete americane. Nu numai că i-am arătat încredere. acesta şi-a oferit serviciile KGB. că specialiştii americani în contrainformaţii încearcă să stabilească în ce măsură a compromis Hanssen un program deosebit de sensibil privind folosirea în comun a unui „buget negru” de către FBI. aceasta a fost cea mai costisitoare operaţiune clandestină de intelligence pe care a deconspirat-o Hanssen. Misiunea programului intitulat „Serviciul Special de Colectare” este atât de sensibilă . Un alt cotidian de prestigiu. însărcinatul cu afaceri adinterim al Ambasadei SUA la Moscova. pe 6 martie 2001. în ciuda faptului că agenţii sunt obligatoriu verificaţi din trei în trei ani.172 ). încât oficialii comunităţii informative americane nu au recunoscut public niciodată existenţa acestuia.. agent în cadrul biroului teritorial din Los Angeles. În cadrul unei emisiuni difuzate pe postul de televiziune CBC. p. că tunelul din Washington este o „imitaţie” actualizată a unui alt pasaj subteran construit de americani sub zidul Berlinului. Intrat în FBI în 1964. încât au organizat vizite pentru demnitarii cu rang înalt care aveau autorizaţii speciale. un argument în acest sens constituindu-l faptul că ducea o viaţă modestă în toate privinţele. Richard Shelby (preşedintele Comisiei senatoriale pentru supravegherea serviciilor de informaţii)şi Mark Loventhal (fostul preşedinte al Comisiei pentru supravegherea serviciilor de informaţii noiembrie . David Major.decembrie 2012 103 . fiind acuzat de transmiterea de informaţii secrete unei puteri străine. Richard Cheney. CIA şi NSA. agentă specializată în punctarea persoanelor pretabile de a fi recrutate de către spionajul sovietic. „International Herald Tribune” afirma. Earl a fost arestat pe 19 decembrie 1996. graţie codurilor secrete furnizate de Hanssen. care susţine că Hanssen se considera mult mai deştept decât colegii şi superiorii săi. Major a recunoscut că nu l-a suspectat niciodată pe Hanssen. Earl a primit de la serviciul rus de informaţii suma de 189. Pentru asta el a avut de depăşit nişte bariere…restul făcând parte din ceea ce a devenit treptat jocul”. solicitându-i-se o cerere oficială de informaţii asupra poziţiei Departamentului de Stat în acest caz.) şi Earl Pitts (Earl Edwin Pitts n . situaţia fiind cu atât mai gravă cu cât în toată istoria FBI (înfiinţat în 1908) au existat doar două cazuri de agenţi deconspiraţi ca furnizând informaţii unei puteri străine: Richard Miller (Primul trădător în cadrul FBI de la crearea sa. într-un interviu acordat canalului de televiziune CBS. În opinia sa „Lui Robert asta i s-a părut o cursă intelectuală: «sunt inteligent şi vreau să mi-o dovedesc». fost director al SVR. Primele suspiciuni au apărut numai după ce FBI a intrat prin mijloace specifice în posesia unor documente aparţinând SVR. agent FBI . din care reieşea că în cadrul agenţiei există o „cârtiţă”. vicepreşedintele SUA. dar era şi bun.cit. Major nu a fost singurul care s-a înşelat cu privire la Hanssen. a fost Richard Miller. Însărcinat cu coordonarea colectivului de depistare a „cârtiţelor”. făcea parte din programul american de ascultare a personalului sovietic şi apoi rus aflat la post în SUA. John Ashcroft (fost Procuror general al SUA)(El a servit în timpul primului mandat al preşedintelui George W. Fondurile sale sunt mascate în bugetul federal şi se cunosc foarte puţine date despre tehnologiile şi tehnicile folosite. în 1909. destinat ascultării convorbirilor telefonice ale Ambasadei URSS din Republica Democrată Germană. analist politic specializat în probleme ale Războiului Rece. Acest aspect a fost scos în evidenţă şi de publicaţia „The Daily Telegraph”. Cu privire la motivaţia lui Hanssen. a fost convocat la Ministerul rus al Afacerilor Externe. Primele suspiciuni cu privire la activitatea sa în slujba sovieticilor au apărut în iulie 1987. În februarie 1986. Svetlana Ogorodnikov. Miller a fost condamnat la 50 de ani de închisoare şi o amendă de 60. a declarat că Hanssen nu a fost bănuit. în numărul din 1 martie 2001. pe 27 februarie 2001. detalii despre aventurile amoroase ale preşedintelui american Bill Clinton. fiind racolat de către o rusoaică încântătoare.. „Şi când mă gândesc că mi-am petrecut viaţa căutând acest gen de persoane. spion pentru URSS şi Federaţia Rusă a intrat în FBI în octombrie 1983. având sarcina de a recruta funcţionari sovietici care lucrau la Naţiunile Unite. În opinia autorilor articolului.milioane de dolari. Urmare a dezvăluirilor din „New York Times”.1953. pe bună dreptate. Viaceslav Trubnikov. fostul şef al lui Hanssen. op. Amploarea în timp şi conţinutul informaţiilor furnizate de către Hanssen au fost caracterizate drept „devastatoare”. Bush din 2001 până în 2005 ) . William Kinsdale. Hanssen era unul din puţinii responsabili ai serviciilor secrete americane care a avut cunoştinţă de scandalul „Sexgate” încă din perioada derulării acestuia. În cei 27 de ani de carieră Hanssen nu a fost niciodată supus acestei proceduri întrucât nu se confrunta cu dificultăţi financiare şi nu consuma alcool sau droguri. inteligent cu adevărat”. În cadrul unei conferinţe de presă directorul FBI. George Krol. condamant la 27 de ani de închisoare Alexandru Popescu. Într-un interviu acordat publicaţiei „Obşceaia Gazeta”.

David Wise.Nume de cod:Nightmover. „au fost şi vor mai fi spioni. vor informa Consiliul Naţional de Securitate (National Security Council NSC) şi Congresul. cit. . 274. care. col (r) . Gary Aldrich. în vara anului 2000. în 2007. . .Liviu Gaitan. . ucigaşul de spioni. . Editura Meronia. Spionii care acţionează în interiorul serviciilor secrete în Revista Dosarele Istoriei nr. . Decorat cu ordine britanice. care a devenit laitmotivul tuturor celor care au analizat cazul Hanssen. Confor m declaraţiei preş edintelui Comitetului Special pentru Informaţii al Senatului (The Senate Select Committee on Intelligence SSCI). la rândul lor. p. pp12-19.Dicţionarul Universal al Spionilor.din Camera Reprezentanţilor).„Adevărul”. 04 April 2011). Aldrich Ames. 1998. Bucureşti . La trei zile după arestarea lui Hanssen. pentru a evalua situaţia securităţii interne din instituţie în urma arestării lui Hanssen.Gary Aldrich. Webster va înainta rezultatul cercetărilor direct Procurorului General şi directorului FBI. precum şi autobiografia. Editura Antet. prezintă simtome de otravire susţinând că acestă acţiune se datorează serviciilor secrete ruse . În best-seller-ul intitulat „Acces nelimitat” (Unlimited Acces). col (r) .Tiberiu Tănase. 1 martie 2001. p.„Ziua”. au fost audiaţi. este „Cum şi-a putut desfăşura Hanssen timp de 15 ani activitatea de spionaj fără a fi reperat?” . judecătorul William Webster. I Bibliografie . în încercarea de a evalua daunele produse de Hanssen. . şeful serviciului de verificare a personalului Casei Albe.Dicţionar explicativ pentru Serviciile de informaţii şi de securitate. Robert Gates. republicanul Richard Shelby. fost director al CIA. 80. Cea mai importantă dintre ele. directorul FBI a anunţat că a fost înfiinţată o comisie condusă de un fost director al instituţiei. 26 februarie 2001. INTELLIGENCE . Pe 23 februarie 2001. p. în cadrul Comisiei pentru supravegherea activităţii serviciilor secrete din Senat. Next Stop Execution(1995).100.1 ( 17)/ 1998. Limbajul Serviciilor Secrete . Alexandru Popescu op. Editura PACO.Col (r) Traian Stanbet. Un semnal în această direcţie mai fusese tras de către un fost agent FBI.„Cronica română”. au apreciat că autorităţile americane s-au confruntat cu „cea mai gravă crimă comisă vreodată împotriva securităţii naţionale a SUA”. 2010. directorii FBI şi CIA. 21 octombrie 2000.Top SecretFiles on KGB Foreing Operations (1975-85(1991). De asemenea procurorul general al SUA a solicitat FBI şi CIA să-şi verifice reglementările de securitate internă şi să i-a măsurile care se impun pentru ca astfel de cazuri să nu se mai repete în viitor. din februarie 2001. . Bucureşti. Bucureşti 2010. Într-un articol publicat în „New York Times”. într-o şedinţă cu uşile închise.Peter Maas. . dar rolul nostru este de a găsi procedurile adecvate pentru a-i anihila din timp”.Gheorghe Dragu. 22 februarie 2001.„Adevărul”. declara că arestarea lui Hanssen ridică numeroase întrebări. acesta a susţinut că anii Administraţiei Clinton au însemnat o demolare permanentă şi metodică a sistemului de securitate privind manipularea documentelor secrete şi verificările de securitate. Unlimited Access: An FBI Agent Inside the Clinton White House (Acces nelimitat: Un agent FBI în interiorul Casei Albe.cea mai înaltă tradare .

gestionarea şi utilizarea eficientă a resurselor. hidrocarburi. implică noi modele pentru zona economică şi socială. iar sub o altă abordare. Progresul tehnic poate fi identificat şi ca un marcher în evoluţia umanităţii.decembrie 2012 105 . la care modelele de rezolvare clasice s-au dovedit deja limitative. Fiecare dintre noi va trebui să înţelegem limitele paradigmei actuale. Pe de altă parte. a reieşit că funcţionarea unei societăţi depinde de organizarea acesteia. generează bifurcaţii în evoluţia respectivei societăţi sau chiar a umanităţii. la rândul său. un motor al continuităţii societăţii globalizate la nivel planetar. Resursele au generat. Orice disfuncţie sau întrerupere a acestui lanţ generează o criză. Totul a plecat de la nevoia de resurse şi de la ameninţarea modului de viaţă generat de siajul utilizării resurselor generice la limitele epuizării acestora. în mod obligatoriu. axa tehnologie-mediu înconjurătordezvoltare durabilă. De asemenea. în care tehnologia informaţiei devine o bază primară a unei inteligenţe colective şi transparente care va tinde către o conştiinţă planetară. capabili să răspundem la ceea ce am ajutat să se autocreeze? Nu cumva această societate universală pe care o realizăm este pe cale să devină un monstru care se autodevorează începând cu însăşi creatorii ei? Care sunt limitele dezvoltării umanităţii şi cum este afectată resursa umană dar şi cum afectează. Din această cauză devine clar că o proiecţie a viitorului este legată de identificarea. Închizând acest arc . Aplicaţiile matematice de genul teoriilor fractale. Înţelegerea unei societăţi viitoare. dar şi direcţiile viitoare de cercetare. oricare sunt acestea şi indiferent de momentul de timp la care se face analiza. necesită.Nicolae Sandu În niciun moment lumea nu a fost mai interesată de schimbare şi de necesitatea unor noi abordări privind resursele planetei. cu evoluţii care tind să sporească complexitatea sistemelor. invariabil. etc. este clar că tot ceea ce astăzi definim ca resursă (apă. Pe de o parte. impunând noi teorii inter şi transdisciplinare. Abordarea viitorului prin matrice de tipul comunicarecomplexitate determină scenarii repetitive. iar întrepătrunderea acestor două lumi tinde să devină o formă normală şi naturală. a bifurcaţiilor. la limită chiar sistemică. sub o formă sau alta. indiferent de nivelul mental individual sau colectiv.) este epuizabilă într-un ritm din ce în ce mai alert şi mai extinctiv. Dar resursele. Proiecţia în viitor a progresului tehnic va necesita. sunt şi vor fi surse de conflict din dorinţa de a le avea. dar şi modul în care le vom construi pe cele viitoare. în care deja s-a făcut saltul de la complicat la complex. oamenii. a catastrofelor. Pe cele două axe se restructurează o lume legată printr-un spaţiu al conexiunilor. minerale. care afectează societatea şi care. iar aceasta este printr-o abordare neconvenţională. a culturilor sau chiar a socie tăţilor. noiembrie . Suntem noi. dar şi de accesul la resurse. această dezvoltare? Sunt întrebări la care abordările clasice nu dau răspunsuri acoperitoare şi cu atât mai mult mulţumitoare. dar şi globalizantă. mediile organizaţionale într-o societate globalizată. Dar tot istoria ne-a arătat că fiecare perioadă a determinat inventarea sau reinventarea unor noi resurse şi moduri de prelucrare şi utilizare a acestora. cel puţin două axe de dezvoltare între care vor trebui realizate legături de interdependenţă. axă care va genera constrângerile sistemice şi limitări ale ritmului de dezvoltare. Graniţa dintre lumea reală şi cea virtuală se limitează din ce în ce mai mult. noi modele de gândire şi înţelegere. vor impune o axă socio-economică autoreglabilă care va deţine mecanisme interne de răspuns la diferitele tipologii de crize ale viitorului. exploata şi utiliza. societatea umană va trebui să înţeleagă că are o singură posibilitate de răspuns. de mijloacele de care dispune. şi modul de organizare a oamenilor. În faţa unui viitor sumbru.

unde şi cât lăsăm din capacitatea noastră de a controla şi de a ne controla sistemele informatice autoevolutive şi chiar unde îl vom repoziţiona pe Dumnezeu. medicii decretau că „iuţeala maximă de 30 de mile pe ora este nesănătoasă fiinţei omeneşti”. De asemenea. ceea ce este distinct este nivelul de înţelegere pe care va INTELLIGENCE fi nevoie să îl avem pentru a nu resimţi negativ această trecere. iar imediat după trecerea în acest secol a început să fie perceput şi înţeles şi prin avantajele şi dezavantajele sale. secvenţială. ne avem pe noi în primul rând. O societate a viitorului. cu toate riscurile creării unor fracturi în interiorul ei? Revenind pe un plan mai apropiat nouă. în oglindă. înainte de toate. Avem resursele ştiute şi neştiute şi avem şi inteligenţa de a le fructifica. o caracteristică care poartă şi o anumită încărcătură cinică. dar şi a noilor abordări privitoare la dimensiunea de intelligence. Dar. Dar. uitând să analizăm ce avem. cu un interval descrescător odată cu apropierea de prezent. mai complexe şi mai acutizate. micro şi macrostructura fiecărui sistem indiferent de natura sa. biotehnologie. o convergenţă a mai multor tehnologii. fie datorită inducţiei mediatice în care trăim. Dar să nu uităm că.Crizele de sistem vor deveni din ce în ce mai dese. acum câteva zeci de ani. în principal. iar în final să avem capacitatea de a controla stări aflate într-o zonă dinamică la limita dintre echilibru şi dezechilibru. istoric. identificării şi menţinerii resurselor. oare. la rândul său. a reţelelor informatice. O analiză privind evoluţia tehnologică în timp indică cel puţin câteva învăţăminte care au. Aspectele legate de siguranţa individului şi a comunităţii se vor lega de aspectele siguranţei energetice. de nivelul de asigurare cu resurse dar şi de crizele prin care trece acea societate. oare. devenind şi fiind perceput ca o resursă. în esenţă. Acest prag de evoluţie este. şi caracteristici anticipative. Gestionarea acestor probleme necesită şi reînţelegerea factorului timp prin însăşi reînţelegerea naturii fizice şi filozofice a noţiunii de timp. în esenţă. este poziţionarea pragurilor de salt tehnologic în raport cu marile conflagraţii care au existat în istoria omenirii. în fond. Este. reprezintă o zonă de bifurcaţie în evoluţia unei societăţi. un răspuns la o disfuncţie de sistem. Ştiinţa şi tehnologia sunt într-o expansiune continuă. trecutul poate fi doar invocat. de fapt. şi prin care putem deveni jucători activi doar prin gestionarea rutelor de transport. Caracteristica unei astfel de bifurcaţii este că poate genera doar două stări dinamice. În prezent. putem spune că umanitatea este situată în plin salt tehnologic. să ne identificăm fiecare vulnerabilitate. Pământul poate hrăni 50 de miliarde de locuitori. dar şi pentru a elimina apariţia altora în viitor. Cât de rapid vrem şi putem să evoluăm în acest salt tehnologic. cei 7 miliarde de locuitori din prezent. Şi mai avem şi capacitatea de a face ceea ce specialiştii numesc „linia de străpungere a cursului de dezvoltare socio-economică şi tehnică”. Omul însăşi devine un generator de informaţii conectat la mediul extern interconectat. iar într-o modelare matematică adaptată timpului şi teoriilor prezente. aflată într-o permanentă competiţie a căutării. este. de evoluţie sau involuţie a acelui sistem. S-a definit convergenţa NBIC-urilor. evoluţia unei societăţi este legată de evoluţia tehnologică. în acelaşi timp. tehnologizată şi informatizată. să înţelegem riscurile.I . dar noi. posibilitatea de a îngemăna ştiinţe complet diferite precum şi ştiinţele cognitive cu aplicaţiile tehnice. timpul. ce necesită abordări inter şi transdisciplinare. înţeleasă şi definită. Dar. Dar. dar. economic şi tehnic. fie din obişnuinţă. societatea românească pregătită pentru acest salt? La o prima vedere suntem înclinaţi să dăm un răspuns negativ. dacă nu chiar nesănătos. de sănătate. vom putea asigura resursele pentru cei 15 miliarde de locuitori de mâine? Aşa cum viitorul nu poate fi oprit. ca întâlnirea dintre nanotehnologie. faţă de salturile precedente. societatea umană pregătită pentru acest salt tehnologic sau măcar este pregătită să înţeleagă că acest salt va fi făcut doar de către o parte a societăţii umane. criza este. impune şi o abordare mult mai cuprinzătoare a dimensiunii de securitate. a protecţiei infrastructurilor critice. tehnologia informaţiei şi ştiinţele cognitive. sociologic. Intervalele de timp dintre aceste „praguri” sau „valuri” de dezvoltare tehnologică au o periodicitate. ce vrem să avem şi ce putem să avem. alimentare. Din această cauză va trebui să învăţăm să gestionăm criza. Avem o poziţie geografică situată întrunul dintre ochiurile furtunilor geopolitice ale lumii în care trăim. O altă caracteristică a acestei evoluţii indică o alură exponenţială a nivelului tehnologic în raport cu timpul. Necesitatea unui nou prag ca salt tehnologic a fost intuită încă de la finalul secolului trecut. aşa cum este El înţeles de fiecare dintre noi. ştiinţe şi teorii. Ne rămâne doar varianta de a da un alt curs prezentului pentru a putea repara greşelile trecutului. însă. Dar oare ştim ce avem sau de ce avem nevoie? Există premisele unui viitor comun într-o societate universală. Evoluţia umană va trebui să facă faţă şi unor provocări în perioada acestui salt tehnologic. Mai avem capacitatea uriaşă de eficienţă în aproape orice domeniu. La o primă vedere poate părea riscant. Ceea ce aduce în plus acest nou prag tehnologic este şi capacitatea de a vizualiza şi înţelege.

procesele şi denumirile artelor mai deosebite. testarea şi vânzarea) devenind o sarcină dificilă pentru un singur individ. „ambarcaţiune” sau „îndemânare”. În 1831. structurare şi filtrare a datelor reprezintă o prioritate pentru integratorii de soluţii OSINT. domeniul intelligence este caracterizat de o traiectorie de dezvoltare raportată în mare măsură la avansul tehnologic al ultimelor decenii. similar celor mai reprezentative segmente de activitate. aproape în timp real. Produse software cu rol de colectare/procesare/analiză . Astfel. Jacob E. Astfel. În prezent. au caracterizat cea de-a doua jumătate a secolului XX şi începutul secolului XXI. instrumentelor computaţionale (în special software) şi lucrului colaborativ revenindu-le roluri determinante pe fiecare dintre segmentele procesului de intelligence. coordonate şi aplicate în direcţia creşterii eficienţei şi calităţii produselor. elementele de tehnologie a informaţiei şi comunicării constituie componente de importanţă critică în mediile guvernamental şi privat. pentru a putea rămâne competitive. înţelegerea şi utilizarea tehnologiilor a evoluat către efortul de grup. asamblarea. care poate fi tradus ca „artă”. în timp ce cantităţile imense de date produse zilnic au determinat apariţia sistemelor de captură automată. Aşa cum la definit. semnificaţia cuvântului a ajuns aproape de cea utilizată în prezent. Pe măsură ce umanitatea a progresat. Bigelow publica „Elementele tehnologiei”. Înregistrarea emisiunilor de interes şi accesarea în „timp real” a informaţiilor de către analişti constituie o competiţie permanentă pe piaţa tehnologiei capabile să satisfacă acest deziderat. de acces/ partajare a cunoaşterii. de revoluţionare a medicinei. documentare tematice Captură Automatizarea procesului de culegere a datelor din diverse surse În contextul actual de dezvoltare şi diversificare a surselor. Pe lângă datele culese din mediul virtual. în special mecanice”. definiţia dată de un dicţionar de limba engleză indicând „o descriere a artelor. un rol deosebit îl au datele audio-video. prima carte în limba engleză care conţinea cuvântul „tehnologie” în titlu. mai ales a celor ce implică aplicaţii ale ştiinţei”. de competenţe şi structuri organizatorice şi. componenta analitică beneficiind de soluţii specializate. tehnologia consta în „principiile. Pe la începutul secolului al XVIIIlea. tehnologia poate fi văzută ca o combinaţie de dispozitive. pentru fiecare dintre sub-domeniile asociate. noiembrie . Definirea tehnologiei Termenul „tehnologie” provine din cuvântul grec tekne sau techne. Procesul de culegere a datelor presupune preluarea. efectuarea activităţilor necesare producerii unei maşini (design.diseminare. procurarea materialelor. Paşi importanţi în accelerarea posibilităţilor tehnologice de explorare a spaţiului cosmic. Ritmul alert al evoluţiei tehnologiei de procesare în domeniul IT impune alinierea agenţiilor de intelligence la aceste standarde.decembrie 2012 107 . utilizatori. a datelor noi ce alimentează constant diverse medii de informare (format text sau audio-video). automatizarea procesului de culegere. Filtrare şi colectare/procesare automată a informaţiilor în selecţii. cu preponderenţă î n mediul virtual. tehnologia îndeplinind rolul esenţial de infrastructură-suport şi resursă principală în planul redimensionării continue a potenţialului evolutiv al umanităţii. de asemenea. fabricarea părţilor componente.Iulian Bodolan Inovaţia tehnologică este unul din elementele fundamentale ale dezvoltării societăţii.

în cadrul procesului. precum: extragere de entităţi (nume persoane. Pe lângă funcţionalităţile de indexare. agenţi de căutare. cu ajutorul aplicaţiilor specializate. crearea de categorii. categorizare (crearea unor categorii/ domenii de interes). indexarea şi procesarea datelor din diverse surse. Speech-to-text (STT) Regăsirea informaţiilor relevante în cadrul fişierelor audio-video reprezintă o altă provocare. sincronizat cu materialul video original. Eric Schmidt. dat fiind că cercetătorii sunt aproape de a definitiva tehnologia şi de a o aplica prin smart phones. a prezentat o caracteristică a unui telefon inteligent care permite unui utilizator să facă o fotografie a unui text în limba germană şi să îl traducă rapid în limba engleză. aplicaţiile pentru dispozitivele smart ar putea deveni general valabile în următorii ani. Un exemplu relevant în acest sens este cel al companiei Autonomy. conversia benzii. localităţi. companii etc. Tehnologii precum LanguageWeaver sau Systran se pot ocupa aproape în timp real de traduceri din mai multe limbi. Modulul de indexare a datelor asigură funcţionalităţi multiple. produs de compania Voxtec. fiind utilizate. La Mobile World Congress din Barcelona. asigură şi funcţionalităţi din sfera text mining şi data visualization. un soft optic pentru recunoaşterea caracterelor şi tehnologia Google Translate. Similar. link analysis (conexiuni ascunse între entităţi). INTELLIGENCE . Spania. datele sunt trecute printr-un filtru de „analiză primară” ce constă în: sumarizare (extragerea automată a sumarului articolului ). realizarea transcriptului automat (cu posibilitate de antrenare). Procesare Traducerea automată În ceea ce priveşte traducerea automată „în timp real”.). Fiecare dintre aplicaţiile de traducere automată existente pe piaţă este construită folosind fie modele statistice (LanguageWeaver). Modulul de captură din surse audio-video asigură înregistrarea programelor de interes. ZyLab oferă o soluţie pentru colectarea. folosind un software de recunoaştere optică de caractere şi tehnologia Google Translate. asigură comunicarea a mii de fraze cu ajutorul unor traduceri înregistrate în prealabil.Odată aduse în sistem. adrese. fie lingvistice (Systran) sau chiar un model hibrid care îmbină celelalte două modele (Google Translate). accentul este pus din ce în ce mai mult pe obţinerea transcrierii automate (speech-to-text/ STT) a fişierelor audio-video. extragere de entităţi (nume de persoane. precum şi traducerea acestuia în limba engleză. localităţi etc. OCR bidirecţional. care a dezvoltat un modul de captură şi indexare a datelor din Internet (IDOL) şi din surse audio-video (Virage). transcriptul automat.). Fără existenţa unei transcrieri a coloanei sonore şi sincronizarea cu fişierului audio-video. CEO-ul Google. traducere automată a textului. De aceea. alertare pe bază de cuvinte-cheie. clusterizare (gruparea mai multor informaţii cu subiect comun). deduplicare. Un dispozitiv de comunicare unidirecţional este folosit de câţiva ani în domeniul militar: P2 Phraselator. regăsirea se rezumă la ascultarea propriu-zisă a clipului. Transcrierea manuală este o operaţiune costisitoare din punctul de vedere al resurselor umane implicate şi timpului necesar realizării acesteia. face recognition etc. precum: sumarizare. creare de categorii. BBN Broadcast Monitoring System este o aplicaţie care permite înregistrarea programelor TV internaţionale.

Alerte Una dintre cerinţele stringente ale oricărei organizaţii de intelligence este ca fiecare utilizator să fie informat cu privire la informaţiile actualizate din diferite surse Internet. Conectarea surselor relevante la modulul de colectare şi programarea revizuirii automate a acestora de crawler-e determină procesul automat de identificare şi regăsire a documentelor relevante.la apariţia unui cuvânt-cheie predefinit. antrenabile în vederea creşterii acurateţei transcriptului. Numărul mare de reţele de socializare a determinat o competiţie continuă între dezvoltatorii acestora. Autonomy sau Expert System). site-uri personale şi multe altele. Facilitatea de a accesa şi modifica o bază de cunoştinţe de către mai mulţi utilizatori permite colectarea expertizei deţinută de fiecare contributor. Utilizatorii pot fi alertaţi referitor la apariţia actualizărilor în cadrul profilului prin email (prin intermediul unui mesaj în cadrul aplicaţiei) sau prin SMS. Crearea unui spaţiu de lucru de tip OSINT şi definirea de procese interactive pentru explorarea şi analizarea de informaţii nestructurate şi structurate. este emisă o alertă. sunt indispensabile pentru obţinerea şi formularea unor concluzii relevante. Analiza reţelelor sociale Reţelele sociale sunt structuri sociale compuse din indivizi (sau organizaţii). denumiţi „noduri” şi conectaţi prin unul sau mai multe tipuri de interdependenţe (linkuri). rudenie sau interese comune. Analiză Noua generaţie de produse analitice interactive În prezent. cum sunt platformele wiki. Astfel de mecanisme sunt incluse în soluţiile oferite pe piaţă de producători (MindCite. totodată. Dezvoltarea tehnologiilor de comunicare.intelligence colaborativ. Pentru ca acestea să poată utiliza în mod eficient cunoaşterea şi aptitudinile deţinute de entităţile descentralizate. Principala utilitate a STT este aceea de a regăsi un material audio/ video pe bază de cuvinte-cheie. colaborarea între grupurile dispersate de angajaţi poate deveni o problemă. Transcriptul sincronizat cu materialul audio/ video permite localizarea instantanee a momentului în care a fost generat/ pronunţat cuvântul-cheie pe baza căruia s-a făcut căutarea. STT poate fi integrat astfel cu un modul de alertare .Funcţionalitatea STT presupune. este necesară implementarea tehnologiilor şi strategiilor care permit comunicarea şi colaborarea indiferent de distanţa geografică dintre operatori. la facilităţi de conferinţă web. bloguri şi forumuri interesante în diferite limbi. periodic realizându-se statistici pentru a se determina care reţea este mai apreciată. sistemul poate transmite un mesaj (email) de alertă unui grup de utilizatori. în conformitate cu profilul analistului. coroborate cu reducerea timpului de procesare. facilitate de soluţii tehnice specializate. accesibile crawler-elor pentru identificarea de informaţii actualizate pe un anumit subiect definit în cadrul profilului. Comunicarea în cadrul acestui tip de aplicaţii poate fi realizată în diverse modalităţi: de la serviciile de instant messaging. şi configurarea de module specifice pentru fiecare limbă. până la promovarea unor afaceri. videoconferinţa şi Internetul.decembrie 2012 109 . De asemenea. volumul de date primite şi viteza de actualizare a acestora. site-uri dedicate analiştilor. menţinerea legăturii cu cei interesaţi şi chiar până la promovarea unor idei. Alertarea prin SMS presupune integrarea unei aplicaţii dedicate şi realizarea conexiunii cu operatorul GSM. Lucrul colaborativ Pe măsură ce organizaţiile devin din ce în ce mai extinse (în plan regional. Fiecare departament este interesat ca propriile profiluri profesionale să beneficieze de mecanisme de alertă. putând fi utilizată. Datele sunt actualizate continuu din mii de surse Internet. noiembrie . Aceste soluţii permit crearea alertelor pe anumite profiluri monitorizate. În momentul în care este întâlnit un document/ o ştire care se potriveşte profilului. mai utilizată. putând fi accesate cu variate scopuri. pentru emiterea unei alerte. naţional sau multinaţional). software-ul colaborativ se dovedeşte a fi foarte util şi în crearea unor baze de cunoştinţe. a condus la proiectarea unor produse software care facilitează partajarea informaţiilor şi cunoaşterii în cadrul grupurilor dispersate geografic şi le permite să lucreze împreună pentru atingerea obiectivului comun. site-uri organizaţionale. cum ar fi email-ul. pe lângă alocarea de resurse hardware. Unul dintre marile avantaje ale software-ului colaborativ este acela de a pune la dispoziţia tuturor membrilor date identice. de la cunoaştere şi relaţionare. cum ar fi relaţiile de prietenie. ideologii sau crearea unor grupuri susţinătoare ale unei idei. ale unui concept. au transformat procesul de intelligence. permiţând dezvoltarea capabilităţilor grupului în rezolvarea problemelor . date şi cunoştinţe pentru a discerne tendinţe sau modele. calendare de grup pentru programarea activităţilor şi fluxuri de lucru care permit rutarea automată a informaţiei către utilizatorii dedicaţi. Sunt foarte populare.

Volti. Data fusion andAnalysis (Relational Database) Bazele de date interne ale organizaţiei păstrează numeroase înregistrări cu privire la un anumit client. Andreas. victime şi informaţii legate de caz. posibilitatea de a naviga cu uşurinţă şi dezvolta profiluri vii. explorarea interactivă a datelor şi configurarea rapidă. cu suport IT redus semnificativ. „Users of the World. un imperativ al evoluţiei în direcţia eficientizării şi creşterii calităţii rezultatelor activităţilor de intelligence pentru securitate naţională. Instrumentele data mining pot ajuta în cazuri complexe de management unde există mai multe ţinte. în contextul efervescenţei manifestate în prezent la nivelul mediului tehnologic.com/log/pics/article. Rudi. New York. Determinarea unor modele şi legături într-un volum extrem de mare de informaţii (fie statistice sau în text) este dificil de gestionat de către factorul uman. pentru realizarea conexiunilor între diferite entităţi.. ed. Worth Publishers. disponibil la http://openmediart. Acestea variază de la fuziunea datelor prin crearea de grafice de relaţii. În acest caz. Un bun instrument de reprezentare vizuală a datelor include: cele mai bune practici de design vizual. produs sau concurent. pp. Procesul de analiză a link-urilor permite identificarea unor date utile necesităţilor operaţionale ale analiştilor. în Business Horizons. ediţia a VI-a. . Society and Technological Change. Capacitatea de a detecta sau anticipa relaţii non-evidente şi confirma concluziile foarte repede sunt caracteristici importante de vizualizare interactive de date şi analiză.Ogburn. 1936.03. Referinţa către o anumită entitate este posibilă atunci când o fuziune este efectuată pentru a prezenta datele aceleaşi entităţi din diferite surse.2012). instrumentele de vizualizare a datelor permit chiar şi utilizatorilor mai puţin familiarizaţi cu tehnica să obţină perspective acţionabile în câteva secunde. De asemenea. Concluzii Integrarea soluţiilor tehnologice actuale şi adaptarea lor la cerinţele specifice analizei informaţiilor constituie. să izoleze fapte şi modele importante. Data Visualization Soluţiile grafice de vizualizare a datelor oferă analistului de intelligence posibilitatea de a beneficia de simplificarea procesului de înţelegere. Fuziunea datelor este procesul de a pune împreună informaţiile obţinute de la mai mulţi senzori. îi oferă acestuia libertatea de a INTELLIGENCE pune întrebări prin interacţiunea directă cu vizualizările şi.Kaplan. Cu interfeţe drag-and-drop şi vizualizări la un singur click. senzorii sunt folosiţi pentru a conecta bazele de date existente în diferite organizaţii dezintegrate pe diverse platforme operaţionale. 2010. de pe mai multe platforme într-o singură imagine compozită a mediului. de facilitare a procesului decizional şi de dezvoltare a cooperării inter şi intraorganizaţionale pe linia furnizării unui intelligence de calitate.Coroborat cu colectarea şi fuziunea datelor din aceste tipuri de surse. Unite! The Challenges and Opportunities of Social Media”. 53. deosebit de interesante sunt relaţiile între diferitele probe/ utilizatori şi analiza asocierilor obţinute. în On Culture and Social Change: Selected Papers. neutru sau pozitiv al unui articol. „Technology and Governmental Change”. Aplicaţiile software dedicate pot identifica inclusiv registrul negativ. William F. respectiv de un potenţial semnificativ de creştere a calităţii rezultatelor analizei informaţiilor. Michael Haenlein. Următoarea generaţie de instrumente pentru vizualizarea datelor va permite angajaţilor din cadrul unei organizaţii de a întreba şi de a obţine răspunsul la propria întrebare. Otis Dudley Duncan. . 2010. 59-68. Mapping/Geographic Information System (GIS) Este o aplicaţie utilă pentru afişarea de date geografice folosind puncte/ forme corespunzătoare locaţiilor specifice ori zone ale unei hărţi pentru cartografiere şi întocmirea de diagrame cu informaţii secrete strategice. analiza datelor în timp real. la alertele bazate pe reguli şi inferenţe care ar permite automatizarea procesului de regăsire a obiectelor/ utilizatorilor căutaţi. pe măsură ce descoperă noi perspective. abordarea strategică a valorificării inovaţiilor tehnologice are rolul de a asigura coordonate stabile de creştere a competitivităţii. Astfel. partener.pdf (accesat la 29. Chicago. în acest fel. I Bibliografie: . . Vizualizarea interactivă a datelor permite analistului să proceseze cantităţi masive de date în reprezentări vizuale diferite şi. cu tehnici puternice de vizualizare.

noiembrie .decembrie 2012 111 .

INTELLIGENCE .

fiindcă aceasta este singura formă de psihoterapie. poloneze şi germane. cât şi în spatele atitudinilor. devine esenţială cunoaşterea profundă a psihicului uman.decembrie 2012 113 . el devine pasionat de spionajul sovietic. Mai târziu. Frustrarea nevoii de apartenenţă probabil că nu a permis nici dezvoltarea patriotismului specific american. Acest set de motivaţii nu poate fi cunoscut nemijlocit. se poate spune că inconştientul lui Hanssen începuse deja să premediteze viitorul act de trădare. imperceptibile la nivelul conştient al Eului. dorinţe. motiv pentru care sentimentul său de apartenenţă nu cunoscuse o dezvoltare optimă. a dezvolta noi tehnici şi modalităţi de manipulare şi. O astfel de cunoaştere amplă a structurii psihice nu poate fi obţinută decât prin intermediul psihanalizei. În urma unei vaste experien ţ e clinice. ar putea preveni apariţia unor erori umane ce ar pune în pericol misiunea serviciului. în adolescenţă.se manifestă violent faţă de colegii care semănau într-o oarecare măsura cu tatăl său. şi anume inconştientul sau Se-ul. probabil. comportamentelor. zona în care factorul uman joacă rolul principal. decât prin intermediul teoriei şi practicii psihanalitice. este celebrul caz de trădare al lui Robert Philip Hanssen. cu origini daneze. Hanssen. Hanssen s-a născut şi a crescut în Chicago având un tată abuziv atât fizic. îşi venera tatăl. noiembrie . controversatul Sigmund Freud. instincte. „spionaj psihic” sunt întâlniţi tot mai des pe scena serviciilor de informaţii. studiază îndeaproape cazurile de trădători americani şi britanici care au lucrat pentru URSS şi învaţă limba rusă. pe de altă parte. obţinerea unui scut de apărare împotriva tentativelor externe de manipulare. observa ca atât în spatele simptomului nevrotic. totodată. care vor deveni mai târziu fundamentul motivaţional al adultului. cu care a dezvoltat o relaţie ambivalentă de dragoste-ură. a constituit nucleul actului de trădare. deci nu era bine înrădăcinat pe teritoriul american. A realiza recrutarea viitorilor ofiţeri de informaţii pornind de la teoriile psihanalitice despre psihic şi a introduce în procesele de formare şi perfecţionare elemente din psihoterapia şi teoria psihodinamică. În cadrul unui serviciu de informaţii. relaţie care. cât şi emoţional. Howard Hanssen. din cauza reproşurilor repetate ce vizau lipsa masculinităţii şi din cauza umilinţelor publice la care îl supunea.în psihanaliza „identificarea cu agresorul” este un mecanism de apărare al Eului prin care subiectul „urmărind un scop defensiv se transformă într-un aspect al obiectului” . În aceeaşi perioadă. alegerilor unui individ considerat „normal” sau „sănătos” se află conţinuturi inconştiente. Într-o notă psihanalitică. fapt destul de întâlnit printre copiii care se află la prima sau a doua generaţie născută într-o ţară diferită de cea în care s-au născut părinţii sau bunicii. întemeietorul psihanalizei.Elena Rădulescu Într-o eră în care termeni ca „război psihologic”. este esenţiala cunoaşterea inconştientului. Pe de-o parte. identificându-se cu agresorul copilăriei sale . El făcea parte dintr-o familie mixtă. ofiţer de poliţie în Chicago. Un exemplu care relevă faptul că necunoaşterea sau ignorarea motivaţiilor şi a celorlalte conţinuturi inconştiente poate produce daune imense unui serviciu de informaţii. tatăl său îi trezea sentimente de frică şi ură din cauza firii sale agresive. chiar în copilăria sa. Relaţia defectuoasă tată-fiu a determinat apariţia unui complex de inferioritate acut şi nu a permis dezvoltarea şi integrarea optimă a identităţii sexuale. majoritatea formate în primii ani de viaţă. În sertarele inconştientului sunt depozitate pulsiuni. dar şi unicul ansamblu teoretic ce studiază „viaţa de jos” a psihicului. amintiri. A cunoaşte şi analiza inconştientul împreună cu mecanismele sale de funcţionare şi manifestare înseamnă a căpăta putere anticipativă. Cauzele care au stat la baza trădării s-au născut cu mult înainte ca acesta să devină agent FBI. a patologiei psihotice. „atacuri psihotronice”.

el fiind plătit substanţial în schimbul secretelor pe care le deţinea. susţinut de un psihanalist cu o vastă experienţă clinică. atunci când a considerat că munca depusă nu a fost apreciată şi recompensată. pe care tatăl sau i-a inhibat-o în copilărie. cât şi prin natura meseriei sale. chiar dacă sunt aplicate în general copiilor. alegeri pornind de la aceste conţinuturi. ce ar avea ca scop atingerea unui anumit nivel de autocunoaştere. analistul poate intui şi descifra conţinuturile din inconştientul celuilalt şi îi poate anticipa viitoarele acţiuni. se născuse faţă de imaginea paternă. iniţial. Astfel. Prin vânzarea de secrete către URSS. era manifestă şi faţă de FBI. interviuri. până în 2001. faţă de psihologi din alte orientări terapeutice. se poate lua decizia dacă profilul său este compatibil sau nu cu instituţia. ci Biroul. numai că aici tehnicile terapeutice ar fi concentrate pe sondarea inconştientului participanţilor. fabulele Duss pe care. aplicarea şi interpretarea de teste ca: experimentul asociativ-verbal (TAV) elaborat de Carl Gustav Jung. ecranul pe care Hanssen a realizat proiecţia tatălui. când a fost arestat pentru spionaj în favoarea Rusiei. Acest curs s-ar putea asemăna cu grupurile de formare şi dezvoltare personală. Alături de această dorinţă de răzbunare. Un psihanalist. le găsesc utile şi în această situaţie dat fiind faptul că ele vizează acele complexe şi frustrări ce s-au format în perioada oedipiană. sentimentul lipsei de valoare. sau dacă anumite conţinuturi inconştiente trebuie scoase din umbră. o alegere determinată de identificarea cu tatăl său. Ambivalenţa pe care o manifestă faţă de tatăl său. dacă are anumite trăsături care îl recomandă pentru un anumit departament. prin cunoaşterea propriul inconştient. bazat şi pe observaţiile ce ţin de inconştientul său. are avantajul cunoaşterii propriului inconştient. din care psihanalistul îşi poate da seama de anumite complexe. avantaj conferit de psihanaliza personală ce face parte din etapele formării în psihanaliză. evaluări de sorginte psihanalitică. din formarea viitorilor ofiţeri de informaţii ar putea face parte un curs de pregătire de orientare psihodinamică. nevoi. perioadă ce constituie fundamentul pe care se clădeşte personalitatea adultului. care era învestit cu autoritate într-un dublu sens: atât prin rolul de tată. chestionare. poate identifica evenimentele traumatice infantile. Beneficiile lui sunt multiple: pune în act dorinţa de r ăzbunar e. formare şi perfecţionare al ofiţerilor de informaţii. omul are tendinţa de a se situa în contexte favorabile repetării istoriei infantile. dorinţe ascunse şi nevoi care au fost frustrate. Un psihanalist. să le scoată din umbra inconştientului şi să înveţe să le gestioneze la nivelul Eului. el îşi demonstrează că are puterea şi capacitatea de a prejudicia sistemele de securitate ale FBI. După un an. . nu pe modificarea comportamentală sau a percepţiilor asupra lumii exterioare. care să se rezolve în plan extern printr-o alegere asemănătoare cu alegerea lui Robert Hanssen de a trăda. interpretarea viselor acestora. prin tehnici specifice. Încă de la încadrarea lui Hanssen în FBI putea fi identificată predispoziţia sa spre trădare prin teste. aduse la nivel conştient şi dezvoltate pentru ca individul să se perfecţioneze într-un anume sens. îşi afirmă masculinitatea prin curajul tipic bărbătesc de care a dat dovadă atunci când s-a oferit ca informator ruşilor şi îşi satisface nevoia de gratificare. A fost şi cazul lui Hanssen. INTELLIGENCE În funcţie de raportul întocmit despre un recrut. fiindcă relaţia de colaborare dintre el şi KGB nu a fost una continuă: el a întrerupt şi a reluat periodic această colaborare. decizii. S-a reactivat dorinţa inconştientă de răzbunare. Aceştia ar trebui să îşi confrunte propriile slăbiciuni. Robert este transferat la departamentul de contrainformaţii. acum erau legate de instituţia în slujba căreia se afla. doar că acum ţinta nu mai era tatăl. care au potenţialul de a determina anumite predispoziţii la vârsta adultă. Ar fi putut fi oare împiedicat acest act de trădare? Consider că da. Activitatea acestor grupuri de formare ar putea consta în discuţii libere în care psihanalistul să îi poată observa pe participanţi. Sentimentele provocate odată de tatăl său. Istoria sa s-a repetat ulterior transferului. Psihanaliza poate aduce beneficii procesului de recrutare. care. unde primeşte sarcina de a întocmi o bază de date cu privire la spionajul sovietic. Astfel. El a retr ăit umilin ţa. dorinţe ascunse ale individului. compensează complexul de inferioritate demonstrând că este superior unei instituţii investite cu autoritate şi putere. Soluţia pe care o găseşte inconştientul lui Hanssen este trădarea. Este riscant ca anumiţi factori să rămână în inconştient fiindcă ceea ce este necunoscut se poate transforma oricând într-un conflict intrapsihic. Din cauza faptului că inconştientul este guvernat de semnul repetiţiei.În 1976 se angajează în cadrul Biroului Federal de Investigaţii. apar nevoia de a compensa complexul de inferioritate şi nevoia de a-şi demonstra masculinitatea.

noiembrie .decembrie 2012 115 .

iar conţinuturile latente se formează în urma experienţei subiective a fiecăruia. O tehnică de manipulare extrem de controversată şi de discutată în ultimii ani este atacul psihotronic. fiindcă un ofiţer care nu îşi cunoaşte inconştientul este un ofiţer care lucrează alături de un partener necunoscut. dinamica trebuinţelor. despre formarea personalităţii sale. care sunt motivaţiile inconştiente ce stau la baza alegerii profesiei. cu o acurateţe mai ridicată. 2007 . teoretic dar şi practic. reprezintă reale atuuri în desfăşurarea activităţii de intelligence. Horst Kachele Tratat de psihanaliză contemporană (I). Cred că analistul ar trebui să ajute la conştientizarea numai acelor motivaţii care ar putea deveni periculoase în desfăşurarea activităţii în cadrul serviciilor de informaţii. INTELLIGENCE Nu voi aprofunda acest subiect.testul de completare Rotter. conferă un avantaj serviciului care le utilizează: lipsa standardizării unor mijloace de acţiune. Consider că şi această formă de influenţă poate fi combătută tot printr-o autocunoaştere profundă. iar analistul ar reuşi să identifice. care oricând se poate transforma în adversar. astfel încât ele nu mai pot fi vulnerabile în faţa tentativelor externe de manipulare. pentru ca. Ofiţerul de informaţii rezistent la manipulare. fapt care. copilăriei. Ediţia a doua revăzută şi adăugită. din care se pot afla indicii despre percepţia individului asupra trecutului său. Faptul că aceste tehnici sunt diferite pentru fiecare individ în parte. Bucureşti. în interiorul serviciului. Cunoaşterea inconştientului este. fantasmele lor inconştiente. o condiţie sine qua non pe scena serviciilor de informaţii. eventuale probleme de tip paranoid sau persecutoriu. mai departe. dinamica dintre instanţele Eu. neştiind concret cum şi pe ce căi se va acţiona asupra lor. testul tematic de percepţie prin care analistul poate identifica mecanismele de apărare utilizate de subiecţi. Chiar dacă dincolo de porţile unui serviciu de informaţii manipularea este un proces considerat imoral.G. împiedică accesul unui serviciu advers la aceste mijloace. pentru că este vorba despre manipularea individului prin intermediul inconştientului acestuia. 2005 . îi lasă descoperiţi pe adversari. care sunt acele conţinuturi inconştiente ce trebuie exploatate. Un ofiţer care îşi cunoaşte inconştientul este un ofiţer impermeabil la manipulare. Nu se pot trasa şabloane ale tehnicilor de influenţă a adversarilor. 2009 . care sunt acele trăsături de personalitate ce trebuie valorizate. despre modul în care percepe relaţiile cu cei din jur şi viziunea de ansamblu asupra vieţii.Helmut Thoma. fiindcă şi acest tip de manipulare vizează slăbiciunile existente în psihicul individului. nici din cel de formare nu ar trebui să lipsească discuţiile individuale dintre recrut/ofiţer şi psihanalist. convertirea şi dezinformarea exponenţilor serviciilor adverse. anxioase. pentru că slăbiciunile şi conţinuturile care făceau obiectul influenţei sunt conştientizate şi gestionate de către subiect. dar şi către inconştientul celorlalţi. Într-un cadru particular. O. din punctul meu de vedere. vol. depresive. tehnicile de manipulare să fie elaborate într-o manieră personalizată. atunci când vine vorba de recrutarea. Editura Trei. Un psihanalist îi poate ghida pe recruţi şi pe ofiţeri pe drumul către propriul inconştient. care sunt exploatate şi transformate în sinucideri. fiindcă atacurile psihotronice se află undeva între realitate şi teoriile conspiraţiei. Gabbard Tratat de psihiatrie psihodinamică. furnizând date extrem de importante despre conţinuturile inconştiente ale individului. Se şi Supraeu. Editura Trei. mai apoi. melancolice. eventuale probleme de ordin cognitiv. Aceleaşi teste pot fi aplicate în procesul de recrutare al ofiţerilor de informaţii. ar putea deveni el însuşi un maestru în arta manipulării. prin care se realizează manipularea individului de la distanţă. cu ajutorul psihanalizei. asupra familiei de origine. Nici din procesul de recrutare. tehnica asocierii libere ar funcţiona de o manieră mai productivă.Vasile Dem Zamfirescu Introducere în psihanaliza freudiana şi postfreudiană. inconştientul uman. Editura Trei.Sigmund Freud Opere. în crime sau trădări. aceasta este o necesitate. Bucureşti. Pentru a acţiona precis şi productiv sunt necesare date ce ţin de istoria personală a individului. Inconştientul viitorilor şi actualilor ofiţeri de informaţii este un teren ce trebuie cunoscut din considerente ce ţin strict de buna funcţionare a serviciului. 2007 . Bucureşti. semnalează prezenţa tendinţelor psihotice. a st ă pâni tehnicile de revelare ş i exploatare a conţinuturilor şi mecanismelor de funcţionare ale Se-ului. Bucureşti. Editura Trei. 13. A cunoaşte. Compendiu de psihanaliză. individul ar putea fi mai puţin rezistent decât în cadrul grupului. Conţinuturile inconştient e sunt cele care creea ză anumite predispoziţii individuale si trebuie sa fie un fapt cunoscut daca aceste predispoziţii lucrează în favoarea sau împotriva serviciului. I Bibliografie . testul Rorschach care indică raportul individului cu realitatea.

În prezent. serviciile de informaţii moderne au la originea înfiinţării lor structuri informative. Apariţia acestor forme instituţionale s-a făcut simţită în faza incipientă. Serviciile de informaţii fac parte din lumea modernă.decembrie 2012 117 . Arhetipurile s-au format având la bază coordonate diferite şi variabile multiple. iar astăzi aproape că nicio decizie importantă nu se mai ia în lume fără consultarea zonei de intelligence. perpetuându-se şi în prezent butada conform căreia culegerea de informaţii ar fi prima apariţie pe lista ocupaţională sau profesională. contribuind la funcţionarea statului în care au fost înfiinţate. O tară asociată. Datorită clandestinităţii şi neasumării în mod oficial a unor activităţi de informaţii. sub protecţia unui anonimat asumat. acestea determinând dezvoltări diverse şi abordări particularizate. iar aceasta nu mai poate funcţiona în absenţa lor. Impermeabilitatea acestor activităţi de culegere a informaţiilor a creat o categorie exclusivistă de persoane. care uneori frizau starea de ilegalitate. Persoanele implicate în culegerea de informaţii şi-au câştigat celebritatea în timp. Se pare că omenirea şi-a creat o dependenţă faţă de activitatea de informaţii. Practic. Dar de ce au devenit indispensabile serviciile? Chiar dacă sunt celebre şi beneficiază de recunoaştere internaţională sau sunt mediocre şi acţionează sub tutela structurilor similare ale altor state. a acţionat în folosul conducătorilor de rang înalt sau secund şi s-a făcut indispensabilă acestora. noiembrie . când statele şi-au creat structuri informative care au funcţionat ca entităţi în cadrul armatelor naţionale. deţine un loc privilegiat în cadrul acestui raţionament. rămâne un deziderat a cărui perfecţiune se doreşte a fi atinsă de către actorii statali şi organismele internaţionale. sa impus relativ târziu în această formă instituţionalizată. care au apărut în zona militară. ulterior acest tip de activitate migrând către zona civilă. ci şi datorită apariţiei structurilor de informaţii care au evoluat şi s-au transformat în servicii şi instituţii bine ancorate în schema de funcţionare a fiecărui stat.Carmen Postelnicu Capacităţi instituţionale de realizare a securităţii. Componenta psihologică. serviciile de informaţii joacă un rol aproape perfect. ea a debutat în mod sincron cu apariţia primelor forme de organizare umană. Domeniul informaţiilor şi-a obţinut notorietatea şi prestigiul în timp nu numai datorită unor personaje celebre. care abordau în mod permisiv orice tip de acţiune. activitatea de culegere de informaţii şi-a dovedit în timp utilitatea. O ţară asigurată de serviciile sale secrete poate deţine informaţii care au gradul lor de utilitate şi potenţial de valorificare şi pentru alte state interesate. actorii implicaţi au acţionat pe cont propriu. Cu toate acestea. serviciile şi structurile de informaţii au devenit o constantă socială şi niciun stat din lume nu îşi permite extravaganţa de a funcţiona fără acest tip de organizaţii. în lumea intelligence-ului se va păstra întotdeauna o tuşă discretă de umbră. iar sub aspectul ocupaţional pe care l-am punctat anterior s-au formulat încă de la debut unele reguli. după reguli şi legi nescrise. alături de cea funcţională. Deşi s-a născut sub semnul tenebrei. care. Deşi activitatea de informaţii. ca principală formă de expertiză în domeniul securităţii. mult timp. parte dintre ele funcţionând şi în lumea modernă a intelligence-ului. pe măsură ce structurile din care făceau parte au obţinut recunoaştere socială (se pare că liberalismul ocupaţional s-a acoperit de avantaje doar în ultimele decenii). activităţii de culegere a informaţiilor a fost generată de unele elemente particulare. iniţial empirice. iar misterele nu vor fi dezvăluite cu o prea mare generozitate. Serviciile de informaţii Crearea paradigmei desăvârşite a construcţiei instituţiilor care implementează şi menţin starea de securitate.

potrivit necesităţii de a cunoaşte. cu respectarea unor proceduri de lucru clare. iar o parte din produs transpare doar către decidenţi. Revenind din zona uşor speculativă a componentei de ordin psihologic. Decizia politică nu mai este luată în absenţa infor maţiei secrete provenită de la servicii. astfel încât va da întotdeauna impresia că mai există „aşi” în mânecă. se poate afirma că serviciile de informaţii sunt o prezenţă necesară a societăţii contemporane. menite să asigure fluxul infor maţional. beneficiarilor legali. Practic. Cu siguranţă că zona practicării intelligence-ului este una ermetică. aceste instituţii au un rol bine determinat în controlarea fenomenului anteinfracţional. sunt în inferioritate faţă de cele emise de servicii. Regula jocului nu este încălcată deoarece transparenţa nu reprezintă un atribut care caracterizează intelligence-ul.Excluzând parteneriatele şi schimburile de informaţii practicate instituţional în acest domeniu. din punct de vedere cantitativ. nu se poate şti cu exactitate care este nivelul de cunoaştere şi de eficienţă al unui serviciu. De asemenea. care funcţionează intuitiv. Majoritatea informaţiilor cunoscute în jargonul profesional ca secrete sintagma lor legală în multe dintre state fiind cea de clasificate sunt produse de serviciile de informaţii. În acest domeniu. Prudenţa nu este exagerată şi este impusă de legislaţia care reglementează domeniul informaţiilor secrete. niciun serviciu de informaţii nu va oferi necondiţionat toate datele şi informaţiile de care dispune. societatea modernă nu poate funcţiona fără ele. ele lucrează fără încetare pentru asigurarea şi menţinerea unor valori fun d a m en ta l e n a ţi o n a l e s a u internaţionale. putându-se face doar speculaţii şi unele analize. chiar şi atunci când se joacă la „cacealma”. însă. în aceeaşi măsură în care se teme de . care se poate manifesta accidental chiar şi în statele democratice cu tradiţie. Deşi oficial sau în subsidiar li se atribuie şi o nuanţă de represivitate. Monopolul asupra informaţiilor secrete este deţinut în mod exclusiv de către servicii care le diseminează. Concluzia ce se poate desprinde în urma analizării problematicii ameninţărilor este aceea că omenirea se teme de recrudescenţa noilor tipuri de agresiuni. practic. cunoscut în literatura de specialitate sub denumirea de ameninţări la adresa securităţii. INTELLIGENCE Capacitatea proliferatoare pe care o deţin serviciile de informaţii reprezintă un avantaj care este utilizat de factorii decizionali abilitaţi legal şi instituţional să implementeze politica de securitate naţională a statului aparţinător. La nivel naţional şi internaţional există o multitudine de date şi informaţii care sunt incluse în această categorie.

Chiar şi unele scandaluri de presă construite în jurul serviciilor par să pălească în favoarea subiectului „costuri”. tehnice. În fapt. De aceea.decembrie 2012 119 . polemică sau dezbatere publică.faptul că mediul internaţional poate fi tulburat şi de convenţionalismul unor atacuri armate sau de clasicele acţiuni de spionaj . În societăţile de consum totul costă şi aproape totul devine o marfă.trădare. Pentru obţinerea rezultatului final este necesar a fi luate în calcul beneficiile obţinute ca urmare a unei abordări anticipative şi preventive. în măsura în care acestea pot fi oferite de oficiali. se utilizează proceduri exacte. cât şi pentru viitor care trebuie să beneficieze de certitudini şi protecţie. fiind un brand. Raportul dintre costurile generate de funcţionarea serviciilor şi beneficiile sociale obţinute prin valorificarea activităţii acestora rămâne. Întotdeauna s-a pus în discuţie cuantumul sumelor care ar trebui alocate de un stat pentru ca serviciile sale secrete să fie eficiente. se facilitează inducerea unor avantaje economice şi sociale. informaţionale şi de sustenanţă logistică. În cazul serviciilor. are costuri pe măsură. se poate stabili cu exactitate care este disponibilitatea financiară a fiecărui guvern pentru asigurarea unei funcţionări corecte şi eficiente a serviciilor secrete. investiţia în serviciile de informaţii este considerată a fi profitabilă atât pentru prezent. niciodată nu se repartizează fondurile pe care aceste instituţii le solicită. marfa generată este informaţia secretă care. sunt organizate operaţiuni care au ca finalitate împiedicarea unui prejudiciu social sau identificarea şi documentarea unor acţiuni ori a persoanelor implicate în activităţi ce se constituie în ameninţări la adresa securităţii. Dificultatea rezolvării unei astfel de ecuaţii nu se raportează doar la ceea ce ne spun sumele alocate şi deci investite în acest tip de afacere socială. care trebuie să corespundă cadr ului de legalitate. cel mai controversat subiect de analiză. poate. Pentru obţinerea unei informaţii secrete sunt implicate resurse umane. noiembrie . Dacă sunt analizate doar cifrele. se creează premise favorabile pentru investitorii interesaţi de anumite zone. prin intermediul căreia se anulează potenţiale pierderi economice. fiecare stat direcţionând din bugetul său doar atât cât îşi poate permite sau cât doresc politicienii.

Reprezentanţii societăţii civile îşi îndreaptă atenţia şi către instituţiile care girează controlul exercitat asupra serviciilor. aceasta este interesată de modul în care funcţionează serviciile secrete. statul să poată deţine capacitatea de intervenţie şi ripostă. determinate în mare măsură de faptul că activitatea de informaţii are un grad de discreţie impus legal şi auto-impus instituţional. „Majoritatea democraţiilor consolidate acceptă faptul că serviciile de informaţii sunt necesare pentru a informa şi susţine realizarea obiectivelor politicilor naţionale. Prin legislaţie. sunt uşor banalizate sau trecute cu vederea din simplul motiv că nu au în spate o potenţială acţiune secretă. capacitatea de flexibilizare. raportate la totalitatea informaţiilor obţinute. dar şi faptul că activitatea lor trebuie monitorizată prin mecanisme din afara guvernului care răspund în faţa legislativului şi a publicului larg. asupra cărora statul trebuie să intervină în mod ferm deoarece orice tip de derapaj survenit ar determina producerea unor evenimente cu impact negativ în planul securităţii sau chiar materializarea unor ameninţări la adresa securităţii naţionale sau internaţionale. de eventualele abuzuri sau ilegalităţi ce ar putea fi comise şi. Ca impact social. la un anumit moment. militare sau de intelligence.Maniera simplistă de a împărţi bugetul total la costurile salariale şi la fondurile alocate pentru resursele specifice şi suportul logistic. de reacţie şi de ripostă la noile provocări sau tipuri de ameninţări la adresa securităţii naţionale sau internaţionale. iar în cazul extrem al manifestării lor. O abordare care a vizat funcţionarea corectă a serviciilor de informaţii după cel de-al Doilea Război Mondial a constat în distribuirea sarcinilor cu incidenţă în domeniul securităţii către mai multe structuri şi organisme ale statelor. Celelalte probleme sociale care pot genera. nu va reprezenta niciodată costul real sau preţul corect. de gradul de respectare a legalităţii. iar membrii societăţii sunt foarte atenţi la astfel de subiecte. nu în ultimul rând. mai funcţionează o multitudine de instituţii ale statului care au ca scop controlarea unor segmente sau activităţi. pentru a se asigura că respectă standardele de moralitate şi legalitate impuse şi că funcţionează eficient şi eficace în slujba intereselor naţionale”. Aceste instituţii sau organisme au apărut pentru a contracara apariţia unor evenimente negative. teme de analiză. Această manieră de lucru s-a utilizat în statele democratice. economice. Societatea civilă şi serviciile secrete Zona serviciilor secrete a atras constant atenţia reprezentanţilor societăţii civile. Într-un stat democratic. modul de aplicare a acestora şi rezultatul lor asupra sănătăţii populaţiei. Exponenţii societăţii civile interesaţi de activitatea serviciilor doresc să li se aducă la cunoştinţă prin intermediul unor comunicate de presă sau prin rapoartele anuale anumiţi indicatori de integritate care să releve aspectele negative sau disfuncţionale înregistrate instituţional. Într-o societate democratică modernă instituţiile statului trebuie să interfereze în mod constructiv cu reprezentanţii societăţii civile care pot deveni actori în procesele care asigură sau menţin securitatea. fie că acestea sunt politice. În ceea ce priveşte societatea civilă. Domeniile de aplicare şi reprezentare sunt variate. începând de la controlul tehnologiilor militare şi nucleare ori al unor tipuri de tranzacţii financiare. unde s-a pus accent pe componenta de legalitate a activităţii de informaţii. percepţia asupra intelligence-ului pare să aibă efecte mai zgomotoase. gradul de birocratizare. La acest algoritm financiar uzual trebuie adăugate anumite variabile care condiţionează procesul de obţinere a informaţiilor secrete şi anume: potenţialul aptitudinal care condiţionează profesionalismul lucrătorilor. iar gradul de spectaculozitate este mai diluat. însă prin atribuţiile şi măsurile pe care le întreprind contribuie în mod indirect la asigurarea acesteia. de maniera în care sunt utilizaţi banii publici alocaţi acestora prin buget. . sociale. sumele de bani alocate pentru organizarea operaţiunilor. aceste instituţii nu au fost învestite cu sarcini clare în domeniul securităţii. pe disocierea şi echitabilitatea sarcinilor sociale în contextul exploatării lor în interes naţional. dotarea tehnică de care dispune serviciul. Probabilitatea ca serviciile de informaţii din statele democratice să comită abuzuri este redusă deoarece procedurile interne sunt extrem de riguroase şi controlabile. valoarea agenturii pe care o are serviciul. în unele situaţii acestea fiind acuzate de aplicarea unui formalism excesiv. iar statul îşi impune exerciţiul autorităţii asupra activităţii acestora prin instituirea unor forme de control exercitate de către puterea executivă ori legislativă. până la tehnologiile medicale. societatea civilă nu poate fi ţinută deoparte de „afacerile” sensibile. Iniţiative asumate de realizare a securităţii. Pe lângă serviciile de informaţii şi cele de securitate. Activitatea de INTELLIGENCE informaţii continuă să constituie subiect de analiză al unor exponenţi ai societăţii civile. Utilitatea existenţei serviciilor de informaţii este acceptată de către toţi partenerii sociali.

TIMOFTE. răspunsul va fi diferenţiat în funcţie de emitent şi de interesele naţionale şi instituţionale puse în joc.. I. G. G. Bucureşti.. Serviciile de informaţii şi drepturile omului în era terorismului global . Editura Univers Enciclopedic. care apare în unele situaţii. colaborării cu diferite ONG-uri şi cu membrii societăţii academice. printre alte avantaje. asumării rolului social în deplin acord cu necesităţile statului aparţinător. Bucureşti.ONIŞOR. . trebuie plătit acest preţ. Editura ANI. participării la manifestările organizate de către membrii societăţii civile. oportunităţi şi priorităţi. Editura ANI. într-un context de dialog limitat de caracterul secret al activităţii. datorită caracterului secret al activităţilor pe care le întreprind.A..SAVA.Geopolitica lumilor secolului XXI. . . provocări. clamată tot mai des în ultima perioadă.TOFFLER. Contribuţii teoretico metodologice privind cultura de securitate. R. 2007.Cel mult se poate admite săvârşirea de către unii angajaţi a unor erori. O certitudine care nu va pierde prin desuetudine este aceea că serviciile nu pot prezenta o deschidere totală faţă de societatea civilă. Bucureşti.. Lungul drum al serviciilor secrete către democraţie. Tăcerea justificată a serviciilor este o atitudine asumată şi chiar dacă uneori deranjează. acţiunile şi intervenţiile exponenţilor societăţii civile către zona intelligence-ului reprezintă un exerciţiu util ambelor părţi. şi acela de a se face înţelese şi acceptate de toţi partenerii sociali. Vol..decembrie 2012 121 . Cu siguranţă că relaţia dintre serviciile secrete şi societatea civilă nu este idilică deoarece există personalităţi vocale care doresc să se facă auzite şi să atragă atenţia asupra acestui domeniu. Bucureşti. Securitatea naţională din perspectiva noilor arhitecturi de securitate. care sunt uşor detectabile şi cad sub incidenţa sancţiunilor profesionale sau penale. 2005. Studii de securitate. Ş.TOMA. comunicare ştiinţifică în Dinamica intelligence-ului. Studii de securitate. noiembrie . Într-o societate democratică.DUVAC. garant al drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. este determinată uneori de dorinţa de a realiza gesturi importante. Editura Centrului Român de Studii Regionale. Prin conceptul de vizibilitate a serviciilor. I. Intelligence şi securitate naţională (suport de curs). nu trebuie înţeleasă o lipsă totală de discreţie. Ceea ce nu poate fi contestat este faptul că serviciile secrete au mai comis de-a lungul timpului unele acte incompatibile cu rolul lor social. 2005. Bucureşti. 2008. 2006. Bucureşti. I. C.MAIOR. TEODORU. Secţiunea I: Mediul de securitate în noul context internaţional.. La întrebarea „de câtă libertate sau constrângere formală are nevoie o societate pentru a-şi menţine securitatea”. 2008. I Bibliografie . Editura ANI. care să contribuie la buna funcţionare a serviciilor ca instituţii ale statului democratic.. Bucureşti. . 2004. Serviciile de informaţii ale statelor democratice trebuie să manifeste acel profesionalism care să le confere.. aceasta trebuind mai degrabă acceptată sub aspectul intenţiilor de informare a cetăţenilor în legătură cu principalele probleme survenite în domeniul securităţii. C. de aceea formele actuale de control democratic şi exponenţii societăţii civile încearcă să le ţină departe de orice tentaţii tangente cu zonele obscure ale ilegalităţii. 2006. .. . S. Intelligence eficient: de la control la cooperare prezentare susţinută la Centrul de Analiză şi Dezvoltare Instituţională.TSANG. Contondenţa limbajului. Editura Universităţii Bucureşti. A. Editura Cavallioti. .

FOTOREPORTAJ INTELLIGENCE .

decembrie 2012 123 . organizat de Biblioteca Centrală Universitară “Carol I”.29 septembrie 2012 noiembrie .Lansarea cărţii “Cunoaştere strategică în zona extinsă a Mării Negre” în cadrul evenimentului Săptămâna de C’Arte. în perioada 21 .

numărul biomedicina vizând transplantul de organe şi cererilor de transplant a crescut cu mult mai mult decât ţesuturi de origine umană din 2002”.. cel al ofertelor de prelevare.”. deja îi exemplul Republicii Moldova. prin concept. religie sau orientare politică. Nu putem să nu remarcăm faptul că. deficitul de material transplantologic a favorizat apariţia unei pieţe clandestine a organelor.. ţesuturilor şi celulelor umane. problema traficului de organe este accentuată În cele ce urmează. etc. practic constrâng în mod indirect victimele săincurabile prin intermediul transplantării elementelor şi şi vândă propriile elemente corporale.ţin să ne demonstreze contrariul. prin conduita personală .. între obligare şi complacere Nu în zadar Curtea Europeană în cauza Rantev c. floră..) la nivel global înregistrează publice listele statelor în care comerţul cu organe umane aproximativ un milion de cereri anual. inimă etc. din păcate.Raluca Ionuş Traficul de persoane reprezintă. prin natura şi scopul de exploatare.. Trist este faptul că. demnitatea umană nu ar trebui să cunoască vreo evaluare economică. fenomen pe cât de controversat. Există.anumiţi indivizi. autovehicule furate.Convenţia pentru protecţia drepturilor omului şi a demnităţii fiinţei umane faţă de aplicaţiile Cu toate că biotehnologiile medicale au atins cel mai biologiei şi medicinei din 1997” şi . în plan practic.prelevarea şi traficarea de organe în mod ilegal”. precum celule. pe când Turcia. suficient de multe cazuri. . nu se poate trasa o limită clară între victimă şi autor. oficial se satisfac doar 1-2% din solicitări. rinichi. medicinii experimentale. Regretabil este faptul că România se numără printre ţările de provenienţă a În medie. armament. ca Consiliului Europei asupra traficului de organe în formă de exploatare a persoanelor. în legătură cu acoperirea deficitului de organe. umane sunt tratate în calitate de produse care pot fi persoane. pe atât de frecvent întâlnit în special în ţările aflate în curs de dezvoltare . Europa (Doc.. alături de: Republica ce denotă că rata satisfacerii cererilor în mod ilegal este Moldova. a unor cauze reale având la bază La finalul secolului XX. . INTELLIGENCE . ţesuturi. culoare. a devenit o problemă alarmantă.fiinţele droguri. 7 ianuarie 2010) conchide că. Federaţia Rusă. Este şi mai grav faptul că. Aceasta însă nu este cel mai reprobabil fenomen cu care se confruntă societatea contemporană. sex. Deşi adesea se spune că totul are un preţ. indică faptul că necesitatea de a transplanta un organ La începutul anului 2005. chiar şi internaţional. Cipru şi sau acceptanţă. Parlamentul European a făcut (ficat.Protocolul înalt nivel de dezvoltare în ceea ce priveşte tehnica adiţional la Convenţia privind drepturile omului şi operaţiei de transplantare. Nivelul scăzut de trai şi erau cunoscute diverse tehnologii de tratare a unor boli şomajul. bazându-se pe exercitarea Traficul ilegal transfrontalier îmbracă diferite forme: puterii ataşate dreptului de proprietate. indiferent de vârstă. cumpărate şi vândute . Rusia (CEDH.Ne-o demonstrează Raportul Comisiei de Sănătate a . au apărut diverse forme de încălcare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. nr. o acţiune ilegală. din consideraţia faptului că omul. Astfel. 9822 iunie 2003). nu poate fi considerat o marfă. adesea. această practică este interzisă prin: organe umane. mi-am propus să abordez un în ţările în curs de dezvoltare. faună.. Ucraina etc.11 din document. muniţii. foarte mare. ceea materialului transplantologic. statisticile medicale însă. în care . prin descrierea la pct. cu toate că în plan produselor corporale.

(2) printre formele de exploatare. adăpostire sau primire a unei persoane.decembrie 2012 125 .Georgia şi Estonia sunt ţări în care au avut loc operaţii de prelevare a organelor. transferare. pentru sine sau pentru altul” (alin. 95/2006 privind Reforma în domeniul sănătăţii. 286/2009) p r e l e va r e a d e organe. ţesuturi şi/sau celule de origine umană. dar şi de Legea nr.(1) art. legiuitorul român a incriminat fapta de „donare a organelor şi/sau ţesuturilor şi/sau celulelor în scopul obţinerii de foloase materiale sau de altă natură. pentru a intensifica lupta cu utilizarea ilegală a tehnicilor biomedicale. Este lesne de obser vat că. Totodată. în vederea obţinerii unui profit” (alin. în materia penală. Este adevărat că demersurile de până acum nu au condus la eradicarea fenomenului. De asemenea. în scopul obţinerii unui profit material pentru donator sau organizator” (alin. inducere în eroare sau abuz de autoritate. care recunoaşte în art. De aceea. adoptat în 2000. protocol adiţional la Convenţia Organizaţiei Na ţiunilor Unite împotriva criminalităţ ii transnaţionale organizate. inclusiv asupra prelevării ţesuturilor şi celulelor umane. reieşind din faptul că toate actele internaţionale.(2) art.157). se face simţită nevoia de a suplimenta textul de lege de la art. 678/ 2001 privind Prevenirea şi combaterea traficului de persoane.158). adoptând Legea nr. cu sintagma „ţesuturi şi celule de origine umană”. a fost transpus în calitate de scop special al traficului de persoane (art.(1) art. I noiembrie . care să urmeze după cuvintele „prelevarea de organe”. privind prevenirea. îndeosebi a materialului embrionar şi avortiv. profitând de imposibilitatea de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa etc. lit. în scopul revânzării. dar s-a reuşit realizarea unei fotografii a fenomenului traficului ilegal de persoane. nu se va putea face faţă provocărilor evoluţiilor ştiinţifice şi atentatelor criminale întreprinse de către traficanţii de persoane. este şi permisibil din punct de vedere etic. precum şi „cumpărare de organe. conţi nând incriminări explicite. transportare.158). 2 alin.210 Cod penal român modificat prin Lg. „organizare şi/sau efectuare a prelevării de organe şi/sau ţesuturi şi/sau celule de origine umană pentru transplant. recunosc că prelevarea organelor constituie una dintre formele de exploatare în contextul traficului de persoane.sunt principii şi valori care acţionează drept „filtru” împotriva tendinţei de tehnologizare agresivă a actului medical. Nu tot ceea ce este posibil din punct de vedere tehnic. care cuprinde un domeniu larg de reglementare. în special a femeilor şi copiilor. va fi din ce în ce mai greu de garantat respectarea inviolabilităţii fiinţei umane şi a intangibilităţii corpului uman. tolerabil din punct de vedere social şi aprobat din punct de vedere legal . potrivit art.. eliminarea şi pedepsirea traficului de persoane.182. cu atât mai mult sunt convinsă de faptul că. Având în vedere gradul de pericol social pe care îl implică acţiunea de recrutare. Codul penal român din 2009 nu a asigurat o acoperire juridică integrală a tuturor elementelor şi produselor corporale. răpire. inclusiv prelevarea ţesuturilor şi celulelor de origine umană. Iată de ce. ori. fără o legiferare corespunzătoare şi completă.182. exploatarea unei persoane rezidă şi din prelevarea ilegală de organe. majoritatea recipienţilor fiind de origine israeliană.95/ 2006 privind Reforma în domeniul sănătăţii. lit. săvârşită prin constrângere. îndeosebi Protocolul de la Palermo. spre deosebire de Legea nr. în scopul prelevării ţesuturilor şi celulelor de origine umană. Şi în legislaţia română. e). motiv pentru care există riscul unor interpretări în legătură cu prelevarea ţesuturilor şi celulelor în contextul fenomenului traficului de persoane. e) din Codul penal român din 2009.

23 noiembrie 2012 INTELLIGENCE .FOTOREPORTAJ Lansarea cărţii “NOUL ALIAT Regândirea politicii de apărare a României la începutul secolului XXI” (Ediţia a II-a) în cadrul târgului de carte “Gaudeamus”.

Cardinalul Richelieu şi ascensiunea Franţei” în cadrul târgului de carte “Gaudeamus”. 23 noiembrie 2012 noiembrie .Lansarea cărţii “Eminenţa Sa.decembrie 2012 127 .

George Surugiu La 17 februarie 2008. O ţară care. practic. sub focurile de artificii care au transformat noaptea în zi. această atitudine a avut sprijinul majorităţii publicului albanez din Kosovo şi s-a manifestat inclusiv în zona simbolismului politic legat de independenţă. Felii de tort au fost împărţite demonstranţilor. au ignorat permanent orice posibilitate de reglementare a situaţiei provinciei care nu implica independenţa de Serbia. precum şi valorile asumate de noul stat: democraţie. proclamând Republica Kosovo drept un stat „democratic. şi-a proclamat independenţa faţă de Serbia. dedicate momentului istoric. provincia sârbă Kosovo. cu vulturul bicefal negru pe fond roşu. ideea independenţei Kosovo-ului s-a cristalizat cu mult înainte de sfârşitul bombardamentelor NATO asupra Serbiei. Privind retrospectiv. în conştiinţele tuturor cetăţenilor kosovari. într-o regiune în care un vechi conflict pentru supremaţie etnică şi politică a erupt deja într-un război civil sângeros. care a lipsit aproape complet de la serbarea independe n ţei autoproclamate. ulterior. Această lipsă de fler în evaluarea potenţialului de comunicare simbolică al gesturilor publice ale majorităţii albaneze a stat la baza convingerii că. are toate şansele să rămână doar un exerciţiu artistico-administrativ. O identitate veche pentru un stat nou: Dardania Pentru albanezii kosovari. Aşa cum se va vedea în continuare. care au fluturat ore în şir pentru a celebra naşterea noii ţări. fără excepţie. un tratament cu valenţe curative reduse. înainte de orice. Atenţia tuturor observatorilor a fost atrasă de miile de steaguri albaneze. Steagurile au fost însă albaneze pentru că. atunci substanţa civică necesară umplerii acestor „forme” va răsări de la sine. precum şi ediţii speciale ale ziarelor ce apar la Priştina. simpla adoptare a unor simboluri de stat desemnate ca multietnice. începând cu ora 15 şi 49 de minute. multietnicitate. Italia) validează. se poate spune că politicienii albanezi kosovari. o injecţie de naţionalism în Balcani. Povestea drapelului kosovar multietnic. indiferent de luările de poziţie ale politicienilor din diverse capitale ale lumii. În faţa deputaţilor vizibil emoţionaţi şi a camerelor de luat vederi ce transmiteau în direct. paradoxal. europenism. laic şi multietnic. autoproclamarea Kosovo şi recunoaşterea rapidă de către puteri mondiale de prim rang (SUA. fiind scopul principal al luptei gherilelor Armatei de Eliberare din Kosovo (UCK) şi. dacă „formele” contractului social aflat la baza democraţiei sunt aplicate de albanezii majoritari (de la alegeri libere la mecanismele instituţionale de tip democratic). al tuturor formaţiunilor politice albaneze intrate în competiţia pentru putere în cadrul sistemului de guvernare supervizat de Misiunea ONU de Administrare a Kosovo-ului (UNMIK). indiferent de etnie şi va convinge grupurile etnice minoritare să accepte buna-credinţă declarată de etnia majoritară. în ciuda intenţiilor oneste ale majorităţii reprezentanţilor comunităţii internaţionale care au INTELLIGENCE susţinut administrarea acestuia. de câteva ore. Franţa. este emblematică pentru naivitatea cu care comunitatea internaţională a abordat rezolvarea conflictului din Kosovo. avea deja. bazat pe principiile nediscriminării şi egalei protecţii oferite de lege pentru toţi cetăţenii săi”. Exploziei de bucurie populară ce a urmat proclamării independenţei nu i-a lipsit nimic din amploarea aşteptată de la un asemenea eveniment: sute de mii de albanezi kosovari au ieşit pe străzile şi în pieţele oraşelor. Momentul oficial a avut loc în Adunarea legislativă de la Priştina. prin . Germania. într-o zonă a Europei care are cel mai puţin nevoie de aşa ceva. un steag oficial. cântând şi dansând de bucurie. primul ministru Hashim Thaci a dat citire Declaraţiei de independenţă. ideea de construcţie statală de tip etnic. Apariţia statului kosovar este. în prezenţa a 109 dintre cei 120 de parlamentari. ales pentru a-i reprezenta pe toţi locuitorii Kosovo. Marea Britanie. locuită în majoritate de albanezi. ora Europei Centrale.

un trib ilir înfrânt de romani în primul secol d. în locul stelelor albe pe fond albastru. fost ambasador al SUA la Naţiunile Unite.preocuparea faţă de elementele simbolice specifice acestui statut. cântecul „Albania” (interpretat de Etno Engjujt feat. de albanezii din întreaga lume primarul Priştinei a pavoazat oraşul cu câteva sute de steaguri „prezidenţiale”. în 1912. trei ani mai târziu. ambele părţi au încercat să se folosească de argumentul independenţei pentru a-şi impune punctul de vedere: presa apropiată Ligii Democratice din Kosovo condusă de Rugova a afirmat că oricine susţine un Kosovo independent ar trebui să fie de acord cu steagul acestuia. Fondul roşu serveşte să reamintească rolul important jucat de Statele Unite în recunoaşterea Albaniei de către preşedintele Woodrow Wilson după Primul Război Mondial. Gestul său a primit o replică dură din partea asociaţiilor foştilor membri ai gherilei UCK. à la américaine În iulie 2006. Macedonia. versiunea susţinută de AACL include vulturul bicefal negru pe fond roşu. NATO. Potrivit fostului congresman. Poate fi văzută ca un argument pentru expansionism şi crearea unei „Albanii Mari” sau „etnice”. vulturul apare într-un cerc roşu. n. Lyrical Son) a fost pe primul loc în topurile radio şi TV din Kosovo. intitulat Achieving a Final Status Settlement for Kosovo. Chameria [Epirul de Nord. Teritoriul Dardaniei istorice se suprapune aproximativ pe cel al Kosovo-ului de astăzi. noiembrie . Drapelul propus de Rugova prelua vulturul negru bicefal al steagului oficial adoptat de Albania la fondarea sa. clama că orice drapel „personal” aduce o ofensă steagului albanez sub faldurile căruia au luptat şi s-au jertfit camarazii lor. timp de mai multe luni. în opoziţie faţă de LDK. într-un raport sponsorizat şi de National Albanian American Council. reprezentaţi de cele cinci dungi albe. la 29 octombrie 2000. Este evident că propunerea AACL este în consonanţă cu simbolismul etnico-naţionalist al majorităţii albaneze din Kosovo.a. Autorul melodiei hip-hop este Genc Prelvukaj.) prin urmare. cu ocazia sărbătoririi Zilei drapelului albanez eveniment marcat anual. / For that flag I'd die/ I'm proud to be an Albanian!” În vara lui 2005. care au adunat aproape două sute dintre „drapelele lui Rugova” şi le-au incendiat în public. dungile orizontale sunt în număr de unsprezece. Aşa se face că. n. congresman-ul american de origine albaneză Joseph DioGuardi. În dezbaterea intens mediatizată care a urmat. numindu-l pur şi simplu „drapelul Preşedintelui Kosovo-ului”. parte a Moesiei Inferioare. dintre care cinci albe alternate cu şase roşii. prezentată ca fiind în mod esenţial sau exclusiv albaneză. printre altele. precum şi în sprijinirea recunoaşterii internaţionale a independenţei Kosovo”. parte a Greciei. indiferent de realitatea aspiraţiilor populare. câtă vreme kosovarii ar fi acuzaţi că îşi doresc integrarea într-un stat albanez de îndată ce îşi vor fi obţinut independenţa”. de solidaritate. steagul Dardaniei.] şi Italia. prezenta public aşanumitul „drapel al Dardaniei”. pentru albanezii din întreaga lume. drapelul ar urma „să redea legăturile istorice dintre Kosova şi albanezii din Muntenegru. Liga Democratică din Kosovo (LDK)... OSCE. locuită de dardani. în conducerea forţelor NATO împotriva lui Slobodan Miloşevic în 1999. un tânăr muzician albanez care a compus refrenul cântecului în engleză tocmai pentru a se asigura că mesajul versurilor va ajunge inclusiv la sutele de expatriaţi (cei mai mulţi din Europa de Vest) care lucrează pentru misiunile organizaţiilor internaţionale din Kosovo (ONU. „Red and black I dress / Eagle on my chest / It's good to be an Albanian! Keep my head up high. element cu puternică valoare simbolică. cuşma eroului albanez Skanderberg şi conturul provinciei Kosovo. arborate alături de cele albaneze. Valea Preşevo [Serbia.C. Un drapel kosovar. ţinând o panglică pe care este inscripţionat cuvântul „Dardania” şi un blazon având ca elemente de identificare. Richard C. propunerea contrastează cu recomandările făcute în 2003 de Strategic and International Studies Center din Washington. preşedinte fondator al American Albanian Civic League (AACL). când. Drapelul propus de Rugova şi partidul său. la 28 noiembrie. prin vocea foştilor membri ai gherilei UCK.decembrie 2012 129 . Paradoxal însă.a. nu s-a bucurat de succes printre kosovarii albanezi. Holbrooke. Documentul. avertizează: „[Identitatea] kosovară. FMI ş. în timp ce opoziţia. D. fost preşedinte al Kosovo-ului (decedat în 2006). poate crea tensiune şi conflict. asociaţiile veteranilor din UCK fiind apropiate de Partidul Democratic din Kosovo (PDK). Rugova îi prezenta oaspetelui său la Priştina. ar putea fi percepută ca o ameninţare majoră de către vecini. Poate ameninţa grupurile minoritare din Kosovo (. liderul istoric al albanezilor kosovari Ibrahim Rugova.a. la o jumătate de an de la moartea preşedintelui kosovar Ibrahim Rugova. inspirat în mod evident de cel al Statelor Unite..]. dintr-un motiv evident: ataşamentul pentru drapelul etnic albanez. regiunea a devenit provincie romană.Hr. Pe geometria steagului american. organizaţie nonprofit care îşi asumă acţiuni de lobby pro-albaneze.). lansa propria propunere de drapel kosovar.. Întregul conflict a avut şi un subtext politic. Steagul Dardaniei va reintra în atenţia publicului în noiembrie 2005. Astfel. UE.

Printre detaliile tehnice ale propunerii sale s-au numărat şi recomandări privind caracterul multietnic ce trebuie imprimat simbolurilor oficiale ale Kosovo-ului. aşa cum este asumat prin limbă. un grup de lucru a fost format la iniţiativa principalelor partide politice. problema steagului kosovar avea să intre însă într-un con de umbră. înconjurat de cinci stele galben-aurii. Explicaţia o oferă un raport al International Crisis Group. între Biroul de legătură al SUA la Priştina şi consilierii primului ministru al Kosovo. partidele politice kosovare şi presa au dezbătut aprins problema modalităţii de identificare a simbolurilor necesare pentru viitorul stat kosovar. Cu alte cuvinte. una mai mare decât celelalte patru (semnificând comunităţile etnice din Kosovo. este privit ca un instrument de conservare etnică calitate în care sa dovedit a avea succes. în cazul propunerii nr. a fost folosit pentru a-i acoperi sicriul. de dificultăţile economice din Kosovo şi de ceea ce mulţi albanezi kosovari înţeleg drept o amânare nejustificată a formării propriului stat independent. 3 fiind adăugat. design cu caracter multietnic şi evitarea oricărei asocieri cu drapelele Albaniei şi Serbiei (inclusiv prin schema culorilor). a fost realizată de graficianul Muhamer Irahimi. emisarul special pentru Kosovo al Secretarului General al ONU. Teama de o blocare a desprinderii de Serbia a fost invalidată iniţial de declararea independenţei Kosovoului şi de recunoaşterea acesteia de către numeroase state importante de pe mapamond. culturii şi aspiraţiilor naţionaliste [care] au subminat impulsurile concurente ce încurajau asimilarea în identitatea iugoslavă emergentă” în anii de după cel de-al Doilea Război Mondial. albă şi roşie.. fragmente din filme eroice albaneze cu secvenţe în care apar militanţi ai gherilei UCK. „albanismul”. de altfel. ci „albanez”. Aşa cum observa Henry H. a proiectatei rezoluţii a Consiliului de Securitate asupra Planului Ahtisaari.] de aproape o sută de ani. tergiversarea discuţiei problemei simbolurilor viitorului stat kosovar nu a adus niciun beneficiu de imagine liderilor majorităţii albaneze de la Priştina. care a devenit galben-auriu. În toamna lui 2007. o spirală gri (simbol ilir al soarelui). Refuzul asumării unei identităţi separate de cea general albaneză i-a încurajat însă pe sârbi să acuze un complot ce ar viza crearea Albaniei Mari. fiind de culoare albă şi aranjate în semicerc deasupra conturului provinciei. în aceeaşi şedinţă de la 17 februarie 2008 în care s-a dat citire Declaraţiei de Independenţă. Surprinzător însă. în cele două săptămâni alocate înscrierilor. la începutul lui iunie 2007. a explicat Prevulkaj într-o dezbatere televizată la Priştina. subliniind că nu vrea să fie numit „kosovar”.Videoclipul melodiei combină.. în INTELLIGENCE perspectiva stabilirii statutului final al acesteia. tradiţionalismul se suprapune pe tendinţele naţionaliste hrănite.) steagul a fost adus apoi. Condiţiile impuse tuturor proiectelor au fost următoarele: format rectangular. în ton cu versurile. finlandezul Martti Ahtisaari. În schimb. un singur câştigător În următoarele luni.. Din acest punct de vedere. Perritt jr. Comisia a lansat un concurs de propuneri. cunoscut think-thank înfiinţat în Statele Unite: potrivit raportului. pe dunga albă. . ca for tehnic pentru rezolvarea problemei. cea mai mare fiind cea albaneză). Desenul reda un fond albastru pe care era trasat conturul alb al provinciei. (. autorul unui studiu asupra Armatei de Eliberare a Kosovo. însă eşecul liderilor de la Priştina de a strânge sprijinul internaţional necesar pentru admiterea în Organizaţia Naţiunilor Unite nu este de bun augur. varianta finală a drapelului „a fost decisă în spatele uşilor închise. în anii de după războiul din 1999. imediat după citirea declaraţiei de independenţă. cu atât mai mult cu cât imboldul de a aborda această problemă a venit din afara Kosovo-ului: la 2 februarie 2007. 1. ca urmare a amânării. trei propuneri grafice. în faţa parlamentarilor a ajuns o variantă modificată a steagului: numărul stelelor a devenit şase şi toate au aceeaşi mărime. în cultura de masă. La 4 februarie 2008 însă. aproape o mie de participări.a. În cele din urmă. la 13 iunie. şi-a prezentat propunerile de reglementare a situaţiei provinciei. fiind aşezat în spatele fotoliului preşedintelui Adunării”. naţionalismul albanezilor s-a manifestat. proporţia 2:3. în Kosovo.000 de propuneri. Cuvintele lui Prevulkaj redau o nemulţumire motivată de o percepţie generală încă existentă în rândurile albanezilor kosovari. mituri şi tradiţii. pur şi simplu. La 22 mai. care a strâns. care a şi fost acceptată. au fost transmise Adunării Parlamentare a Kosovo-ului. Această prioritate a comunităţii albaneze din Kosovo a făcut ca demersul de construire a unei identităţi naţionale kosovare să fie fragil şi limitat la zona elitei intelectuale. n. selectate de Comisia pentru simboluri. Roşu şi negru înseamnă unitate. hărţi ale „Albaniei Mari”. LDK a decis să nu mai susţină drapelul Dardaniei propus de fostul preşedinte Ibrahim Rugova (steag care. Prima dintre acestea. Aşa cum fusese prevăzut. potrivit căreia orice lucru care ar contribui la distanţarea lor de identitatea generală albaneză ar favoriza rămânerea Kosovo în Serbia. la ONU. în faţa parlamentarilor. Maica Tereza şi boxerul Luan Krasniqi. în ultimele decenii dar şi de diferenţiere politică faţă de societatea sârbă. campion european la categoria grea. deoarece sunt culorile drapelului albanez „aici şi acolo” [în Kosovo şi în Albania. Celelalte două propuneri erau relativ similare: un tricolor cu dungi verticale de culoare neagră. propunerea finală a fost supusă votului deputaţilor din legislativul de la Priştina. în 2006). prin alipirea Kosovoului la Albania. simboluri (drapelul). prin „importanţa acordată etnicităţii albaneze.

Cazul Kosovoului este perfect pentru o astfel de observaţie. Kosovo: A Short History.. romi şi bosniaci]. după cel de-al doilea război balcanic.. Ithaca. editorii au ales să scrie cu litere de-o şchioapă. 2008 . cât despre culoarea galbenă a conturului Kosovo-ului. la Summit-ul Alianţei de la Bucureşti. ceea ce rămâne pentru memorie sunt detalii de genul primei pagini a ziarului Express. Kosovo Liberation Army. How Myths and Truths Started a War. dincolo de angajamentele onorabile ale Declaraţiei de independenţă. aceasta a fost opţiunea personală a designer-ului. imposibil de reconciliat cu principiile toleranţei interetnice şi ale respectului pentru drepturile omului. a pierdut o ocazie bună pentru a câştiga notorietate. 1996 noiembrie . atâta vreme cât ei vor simţi că albanezii doar au bifat. University Press New York. Kosovo. 1999. Henry H. Religion and the Politics of Identity in Kosovo. cel mai adesea. ediţia specială de 17 februarie: sub fotografiile lui Nikola Pašic. War and revenge. I Bibliografie . 1913 2008 .decembrie 2012 131 . cele şase stele reprezintă comunităţile din Kosovo. Prin urmare. Astfel.Clark. Julie. Cât despre drapel. în Kosovo există albanezi şi sârbi. gorani. Kosovo.Potrivit graficianului Muhamer Ibrahimi. Chicago. 2000 . Noel. Ger.Malcolm. University of Califonia Press. valorile pe care se presupune că ar fi trebuit să le promoveze au fost umbrite de o sărbătoare a „identităţii albaneze”. Tim. Civil Resistance in Kosovo. Miranda. un eventual eşec al drapelului kosovar nu va rămâne fără consecinţe asupra şanselor Kosovo de a deveni o societate normală. În acest context. University of Illinois Press. sârbii din Kosovo sunt mai loiali ca oricând steagului Serbiei. 1913 fiind anul în care armata sârbă pătrundea în Kosovo. A History of Kosovo. Berkeley. Prin prezenţa sa discretă la 17 februarie. Pluto Press.Perritt jr. Hurst&Company. Nations and Nationalism.Gellner. Josip Broz Tito şi Slobodan Milosevic. Tim. . 2000 . Kosovo. alături de drapele ruseşti şi chiar româneşti. iar termenul „kosovar” (care provine din albaneză) nu are niciun sens. 2008 . Howard. de formă.. 2002 .Mertus. The Inside Story of an Insurgency. Londra. ar trebui să fie de ajuns exemplul Macedoniei. turci.Judah.. New York. sârbi.. 1999 . care flutură peste tot la nord de Ibar şi în enclavele din centrul provinciei. Londra. Yale University Press. Between Serb and Albanian.Judah. Dilema kosovară . mesajul multietnic al drapelului noului stat autoproclamat este complet lipsit de şansa unei receptări adecvate. deja. iar deasupra. care a ratat aderarea la NATO în aprilie. Oxford University Press. o victorie politică a albanezilor pe care toţi cei care au avut ochi şi urechi au receptat-o ca atare. printre sârbii din Kosovo. egale în drepturi [este vorba despre albanezi. . Ernest. Pentru majoritatea lor. What Everyone Needs To Know. o căsuţă pe lista de măsuri impusă de comunitatea internaţională. Noul drapel kosovar va avea nevoie de timp pentru a se impune şi. 1983 . “FUCK YU”. o politică dominată de aspiraţii etno-naţionaliste este.. drapelul este albastru deoarece kosovarii au aspiraţii europene şi îşi doresc să facă parte din familia euro-atlantică. Cornell University Press.Duijzings. Columbia University Press. Pentru oricine crede altfel.valori versus identitate În termenii conceptuali folosiţi de Ernst Gellner pentru analiza fenomenului naţionalist.Vickers.

.. INTELLIGENCE .I PAK DAU ŞTIRE.

Privind ecourile.SPECIFICITATE Nicolae Rotaru Instituţiilor de intelligence le sunt proprii unele elemente de specificitate organizaţională. prevăzute în fişa postului oricui. zvonistica. conţin dosarele din fişetul pe care şi-l încuie cu aşa încât societatea civilă să devină cutie de scrupulozitate şi-l sigilează cu atenţie? rezonanţă eficientă. decurgând din organizarea ierarhică. dar acesta este o însumare (holistică) a faptelor de muncă individuale derulate după un planning cu vizibilitate restrânsă. ca valoare europeană şi prietenia nu au grade de secretizare şi oricum euro-atlantică. se posibil să fii prieten cu un coleg (de birou sau cuvin mai multe eforturi conjugate pentru numai de serviciu!) dacă sinceritatea suferă informare-educare în spiritul creării şi amendamente. intra muros. bariere şi alte aritmii funcţionale. adică fără să ştii ce meştereşte consolidă rii unei culturi de securitate la computerul parolat de pe biroul său ori ce preventiv-participative cu extensie naţională. restricţionarea accesului. În articulaţiile SRI se vorbeşte despre anumiţi termeni şi sintagme anume (confidenţialitatea relaţională. aşa cum e cazul Serviciului nu se bizuiesc pe fapte de muncă specifice nostru. stânjeneli. E drept. şi-n instituţiile ierarhice de tip formal există efort colectiv. repercusiunile. organizaţional. fără condiţionalităţi. clasificarea informaţiilor etc. raportul imperativ) democraţia convivială este una particulară. Cineva numea aspectul „democraţie restrictivă”. Nu ceea ce ne deosebeşte profesional ne leagă sufleteşte. nevoia de aproapele.) şi se respectă behaviorismul ce decurge din semantica acestora. specificitatea profesiei şi privaţiunile asumate. mai ales relaţionale. Am tot fost întrebat (dată fiind tinereţea mea dar. amendamente sau exceptări Pentru neiniţiaţi aflaţi în afara cadrului care să vină în contradicţie cu norma. De fapt. I noiembrie . cum spun scripturile. blocaje. nu avem de-a face cu neiniţiaţi. moralitatea comportamentului social. comanda. normalitatea relaţiilor interumane.decembrie 2012 133 . am zis şi zic: sentimentele şi cu instituţiilor specificităţii acţionale pentru atât mai mult cel mai profund dintre ele gestiunea securităţii. ci ceea ce ne aseamănă: teleologia (finalitatea) demersului colectiv. teatru de operaţii şi front nevăzut!) cum e „mitologia” născute extra-instituţional. de mai multă vreme în acest câmp al muncii. aspectul poate genera suspiciune conduitară şi disconfort atitudinal. în toate unităţile militare (unde acţionează ordinul. da. compartimentarea muncii. oglindă fidelă şi creatorreflector de imagine reală a demersurilor Foarte bine. tocmai pentru a nu exista bruiaje.

Bogdan Bazgă discusses food security. aspects regarding the Semantic Web and the technological domain of intelligence. An expert from the Ministry of Agriculture. Claudiu Pasăre discusses transformations of the globalization process which has radically changed the world by creating higher interdependence between states. Carmen Postelnicu and Sorana Marmandiu approach what is old and what is new regarding security threats in their article. including intelligence. Alina Mîlcomete's article assesses. In his article. the aspects of which are briefly overviewed by Sergiu Borşa.SUMMARY of the articles In this issue's opening article. With the end of the Cold War came a new security context for Europe. Editor in chief Flaviu Predescu interviewed Liviu Mihaiu on his vision for the future twenty three years and social experience of the past twenty three. Radu Moinescu approaches the continuously-evolving issue of computer viruses and their growing impact on national security. Iulian Gheorghe sets off to explain the value better planning has for the improvement of national security. Romeo-Ioan Gârz analyses from a legal point of view the act of expelling foreign citizens as a means of countering national security threats. stressing the balance between the two. Globalization Trends and Perspectives and States' Adherence to Regional Treaties. Tudor Ciuflea discusses the implications massive amounts of information and limited time have on intelligence. The financial crisis implies lack of resources with a strong impact on all areas of human life. advancing the concept of semantic search as a means of better organizing and understanding available data. Theoretical Perspectives on National Security Threats. stressing the need for better strategies and planning in order to counter food crisis. in an interdependent connection. INTELLIGENCE .

concluding that the choice between actually using terrorism and standing up peacefully in support of a cause is a strictly personal one. which in the current knowledge economy are more important to any type of organization than their physical assets. to which every citizen may and must contribute. assessing that the principle or religious reinterpretation can be a decisive aid in bringing democracy in Islamic countries. But in order to be able to fully contribute. opened on October 18th 2012. Its opening festivities were covered by Bogdan Antipa and Dan Fifoiu. given the fact that the various uncertainties surrounding it make it a practical and dialectical art of comprehension.decembrie 2012 135 .SUMMARY of the articles The Intelligence Analysis master program. A life. by Jonathan Steinberg. Director George Cristian Maior started publishing a series of crafty statesmen's biographies. Considering the changes brought about by the end of the Cold War on the intelligence framework. Mara-Anca Bogdan discusses aspects of Compatibility between Islam and Democracy. Foreseeing the future is every intelligence analyst's objective. Diana Ivan reviews some of the literary merits of the book. Cristina Obreja furthers her study on women's approach to terrorism. but is it always possible to achieve it? Paul Georgescu's article may offer some of the answers to this question. In 2012. security experts Cristian Iancu and Iuliana Udroiu analyze the functions of strategic analysis under pressure caused by increased complexity and uncertainty. its first volume being Bismarck. every member of the modern society needs security education. Further developing the subject of intelligence analysis. which is a cornerstone for advancement in this area. In his article. Daniela Mitu discusses generating alternative scenarios as a viable analytical tool for the contemporary world. noiembrie . Iulian Diculescu argues against expectations according to which intelligence should be considered a science. Florin Stibli offers a comprehensive definition of intellectual assets. stemming from the Romanian Intelligence Service's cooperation with the Faculty of Sociology of the Bucharest University. Iuliana Udroiu regards national security as a collective good.

she discusses security initiatives undertaken by the intelligence community and by civil society. Han is of the opinion that understanding the importance and functions of intelligence and security culture within modern political and organizational culture is a crucial necessity in the knowledge society. Therefore. According to her article. This issue's closing chapter is written by Nicolae Rotaru and focuses on the specificity of intelligence structures. Magdalena Vasile approaches matters of military leadership. the author of National Symbol and Identity in the Western Balkans. Elena Rădulescu approaches intelligence from a fresh perspective. In his article Resources and Technology in Future Projection. unless the intelligence officer truly knows himself. discusses the impact debates over the new Kosovo flag have on defining Kosovar identity. Tiberiu Tănase documents some renowned cases of moles throughout history. Raluca Ionus writes about human organ trafficking. stressing that military leaders must apply both transformational and classic (transactional) methods of leading. With the understanding that no amount of technology can ever replace the value of Human Intelligence in intelligence gathering. as well as mankind's possibilities to overcome them. Complementing Nicolae Sandu's article. Nicolae Sandu discusses aspects of technological development and the crises they generate. as military institutions characterized by restrictive democracy. stressing the risks to human security it involves and the need for further legal regulation and control of this area.SUMMARY of the articles Expert Laurenţiu St. stressing the value psychoanalysis may have for the activity of any intelligence service. he can become his own worst enemy. George Surugiu. Iulian Bodolan discusses the impact of new technologies on intelligence processes: computational instruments and collaborative environments. Carmen Postelnicu considers that creating the perfect paradigm for strengthening national security institutions is a goal for both state actors and international bodies. In her paper. INTELLIGENCE .

.

410.7244 .25. ISSN 1844 .45 E-mail: presa@sri.60.ro Articolele pot fi reproduse doar cu permisiunea editorului.Alba Iulia 1 decembrie 2012 Publicaţie a Serviciului Român de Informaţii Bucureşti.ro.sri. Bd. Libertăţii 14D Tel.60 Fax 021.410. 021. www.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->