GHID DE BUNĂ PRACTICĂ PENTRU PROIECTAREA INSTALAŢIILOR DE ILUMINAT/ PROTECŢIE ÎN CLĂDIRI CONTRACT MDRT – URBAN INCERC nr. 511/ 14. 06.

2011 Faza 1/2011 Redactarea a I revizuita in urma includerii observaţiilor din şedinţa de avizare in CTS 10 din data de 22.03.2012

Director general INCD URBAN INCERC Conf. Univ. dr. arh. Vasile Meiţă

Director ştiinţific construcţii INCD URBAN INCERC dr. ing. Emil Sever Georgescu

Director URBAN INCERC Sucursala Iaşi, dr. ing. Constantin Miron

Sef de proiect dr. ing. Livia Miron

- Mai 2012 -

Elaborare: INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE ÎN CONSTRUCŢII, URBANISM ŞI DEZVOLTARE TERITORIALĂ DURABILĂ INCD URBAN - INCERC Sucursala Iaşi Responsabil contract: dr. ing. Livia Miron Colectiv de elaborare: ing. Alina Cobzaru dr. ing. Constantin Miron dr. fiz. Monica Cherecheş ing. Ionel Puşcaşu UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” din IAŞI – CENTRUL DE CERCETARE SI TRANSFER TEHNOLOGIC POLYTECH Responsabil contract: prof. univ. dr. ing. Cătălin Daniel GĂLĂŢANU Colectiv de elaborare: prof. univ. dr.ing. Cătălin Daniel GĂLĂŢANU prof. univ. dr. ing. Jan IGNAT şef lucr. dr. ing. Nelu Cristian CHERECHEŞ Colaboratori externi: ing. Ioan TANASĂ ing. Alina Petronela OŢEL ing. Sebastian HUDIŞTEANU dr.ing. Răzvan Silviu LUCIU

-iCUPRINS 1 Obiect şi domeniu de aplicare ................................................................................................. 1 Partea I-a Reguli de bună practică pentru proiectarea instalaţiilor electrice de iluminat interior şi exterior... 3 I.1. Terminologie specifica ............................................................................................. 3 I.2. Calculul fluxul necesar a fi instalat; Calculul nivelului de iluminare în plan orizontal ................................................................................................................... 6 I.3.Calculul nivelului de iluminare în plan vertical ...................................................... 22 I.4.Calculul nivelului de iluminare în plan vertical realizat cu proiectoare ................. 25 Partea a II-a Reguli de buna practică pentru proiectarea instalaţiilor electrice de protecţie în clădiri ........ 26 II.1. Protecţia ansamblului construit ........................................................................... 26 II.2. Terminologie specifica ........................................................................................ 30 II.3. Stabilirea componentelor sistemului de protecţie la trăsnet pentru ansamblul construit, prin evaluarea riscului. ........................................................................ 35 II.4. Stabilirea necesităţii prevederii unei IPT. Studii de caz ...................................... 69 II.5. Determinarea zonei de protecţie împotriva trăsnetului a dispozitivelor de captare cu PDA .............................................................................................................. 121 II.6. Alegerea aparatelor de protecţie împotriva supratensiunilor (SPD) ................. 125 II.7. Calculul nivelului de izolaţie la IPT exterioare ................................................ 134 II.8. Conceperea schemei electrice ........................................................................... 138 II.9. Dimensionarea componentelor instalaţiei electrice de utilizare .................... 167 II.9.1. Calculul puterii/curentului cerute/cerut ....................................... 167 II.9.2. Dimensionarea circuitelor şi cablurilor electrice ...................... 172 II.9.2.1.Alegerea secţiunii circuitelor şi coloanelor electrice de JT . 172 II.9.2.2.Verificarea secţiunii circuitelor/ coloanelor electrice monofazate şi trifazate la pierdere de tensiune .................. 178 II.9.2.3.Dimensionarea conductorului de protecţie .......................... 186 II.9.3. Calculul curenţilor de scurtcircuit ................................................ 187 II.9.4. Dimensionarea aparatelor de comutaţie (alegere si verificare).... 193 II.9.5. Dimensionarea aparatelor de protecţie (alegere si verificare) ...... 194 II.9.6. Alegerea aparatelor de măsură ...................................................... 201 II.9.7. Dimensionarea bateriei de condensatoare pentru compensarea factorului de putere .................................................................................. 202 II.9.8. Dimensionarea surselor neîntreruptibile UPS............................... 206 II.9.9. Dimensionarea prizei de pământ................................................... 209 II.10. Protecţia antiseismică. Masuri specifice de protecţie antiseismică a echipamentelor şi elementelor componente ale instalaţiilor electrice în clădiri …………………………218 II.11. Date de ieşire pentru documentaţia de achiziţie................................................ 222 Partea a III-a Reguli de buna practică pentru verificarea şi punerea în funcţiune a instalaţiilor electrice în clădiri. .................................................................................................................................... 229 III.1. Prevederi generale ............................................................................................. 229 III.2. Verificări pentru punerea în funcţiune ............................................................. 230 III.3. Verificări periodice ............................................................................................ 230 III.4. Exploatarea instalaţiilor electrice. .................................................................... 230

-iiIII.5. Documentaţia tehnică pentru execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice in clădiri impusă prin proiectul tehnic .................................................................. 231 III.5.1. Prevederi generale. Domeniu de aplicare. .................................. 231 III.5.2. Caiete de sarcini pentru execuţia lucrărilor de instalaţii electrice de iluminat şi asigurarea protecţiei în clădiri. .................................. 231 III.5.3. Instrucţiuni tehnice de exploatare. Manuale de utilizare. Specificaţii tehnice. ........................................................................................ 232 III.5.4. Documente europene/ naţionale de evaluare tehnica (agremente tehnice, certificate pentru produse/echipamente specifice instalaţiilor electrice în clădiri). Cerinţe legislative armonizate. . 233 Partea a IV-a Anexe ..................................................................................................................................... 234 Anexa 1 - Referinţe Legi, Ordine, Hotărâri şi Directive, Reglementări tehnice, şi Standarde (române, europene sau internaţionale armonizate) ................... 234 Anexa 2 - Conţinutul fazelor de proiectare pentru instalaţiile electrice în clădiri...... 242 Anexa 3 - Memoriu tehnic de specialitate – Instalaţii electrice ................................ 249 Anexa III.1 - Conţinutul caietului de sarcini pentru execuţia lucrărilor în cadrul unui proiect tehnic de instalaţii electrice ........................................................... 257 Anexa III.2 - Conţinutul caietului de sarcini pentru furnizori de materiale, aparate, echipamente tehnologice pentru achiziţia lor în cadrul unui proiect tehnic de instalaţii electrice ...................................................................................... 260 Anexa III.3 - Documente europene/ naţionale de evaluare tehnica pentru produse, echipamente specifice sau procedee de ventilare mecanică/ climatizare a clădirilor. Cerinţe legislative armonizate ................................................... 265

economie de energie. prin exemple de calcul.tratarea instalaţiei electrice pe ansamblul ei. exterior) şi a instalaţiilor electrice.rezultatele dimensionării sunt utilizate pentru întocmirea documentaţiilor de achiziţie a echipamentelor. 1.proiectanţilor de specialitate cu experienţă. utilizatorul având la dispoziţie: . a aplicării prevederilor I7-2011.2 Prevederile Ghidul de bună practică se aplică pentru proiectarea instalaţiilor de iluminat aferente clădirilor (interior. .-1- GHID DE BUNĂ PRACTICĂ PENTRU PROIECTAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE DE ILUMINAT/ PROTECŢIE ÎN CLĂDIRI 1 OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE Indicativ: 1.explicitarea. elaboratori ai proiectelor de instalaţii electrice. . . şi conţine: 1.prezentarea calculului poate fi utilizată ca exemple pentru realizarea unor note de calcul complete. sănătate şi mediu. .metodele de calcul sunt însoţite de exemple pentru proiectare asistată de calculator.1 Ghidul de bună practică pentru proiectarea instalaţiilor electrice de iluminat şi de protecţie în clădiri se adresează: .candidaţilor care se pregătesc pentru examenul de atestare profesională (proiectare / execuţie instalaţii electrice şi/sau sisteme de iluminat).1 . a fost elaborat în concordanţă cu Normativul privind proiectarea. cu sau fără coordonare calificată. 1. pentru iniţiere în proiectarea asistată de calculator (sisteme de iluminat.specialiştilor care execută şi exploatează instalaţii electrice de iluminat şi protecţie în clădiri.3. Calculul este abordat într-o manieră diferită faţă de ghidurile de proiectare tradiţionale. 1. indicativ I7-2011.3.3. în conformitate cu prevederile standardelor în vigoare la data elaborării documentaţiei.3 – un exemplu de redactarea a unui memoriu tehnic. un circuit). în funcţie de particularităţile lor. astfel încât să asigure cerinţele esenţiale ale Legii 10/95 cu privire la igienă. securitate la incendiu si siguranţă în exploatare. . . 1. calculul curentului de scurtcircuit etc ).2 – exemplificarea unor măsuri de protecţie pentru diverse scheme de distribuţie. .3 Ghidul de bună practică. execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor. pentru noi metode de calcul introduse de I7-2011 (protecţia împotriva trăsnetului). şi nu cu exemple punctuale (o relaţie de calcul.inginerilor licenţiaţi (Bologna) pentru a putea proiecta instalaţii electrice şi de iluminat imediat după absolvire.

Date de ieşire pentru documentaţia de achiziţie: a) Parametrii tehnici şi funcţionali b) Specificaţii de performanţă şi condiţii privind siguranţa în exploatare c) Condiţii privind conformitatea cu standarde relevante d) Condiţii de garanţie şi postgaranţie e) Alte condiţii cu caracter tehnic . următoarea structură.-21. Breviar de calcul (metodologia pe scurt. cu trimitere la normative) 3. sistematizată pentru a putea fi utilizată ca model pentru documentaţiile tehnice obligatorii pentru derularea investiţiilor 1. BASIC. DIALUX) 4. Exemple de calcul (cu secvenţe ilustrative EXCEL. prezintă după caz. Date de intrare – (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate) 2. Capitolele care conţin exemple de dimensionare din partea I şi II. Date de ieşire pentru alte proiecte de specialitate 5.4.

Em [lx]: valoare sub care iluminarea medie pe suprafaţa considerată nu trebuie să coboare. flux luminos nominal (al unui tip de sursă de lumină). e [lm/W]: raportul dintre fluxul luminos nominal Φv emis de o sursă de lumină şi puterea nominală Pc consumată de aceasta. la care se cumulează puterea consumată de aparatajul auxiliar (balast) Pa. culoare aparentă: senzaţia vizuală prin care observatorul este capabil să distingă diferenţele dintre două obiecte sau surse identice ca dimensiune. iluminarea. Φ [lm]: reprezintă fluxul luminos iniţial declarat de producător/furnizor. E [lx]: raportul dintre fluxul luminos dΦ incident pe un element de suprafaţă ce conţine punctul considerat şi aria acestui element de suprafaţă dA. structură.   . flux superior: fluxul luminos emis de un sistem de iluminat în semispaţiul superior (în procente) faţă de planul de montare. TERMINOLOGIE SPECIFICĂ corp de iluminat: aparat electric care susţine mecanic (armătura) sursa de lumină (lampa/lămpile). flux inferior: fluxul luminos emis de un sistem de iluminat în semispaţiul inferior (în procente) faţă de planul de montare. flux luminos. asigură alimentarea lor cu energie electrică şi distribuie (printr-un dispozitiv optic) fluxul luminos. contrast pozitiv/ negativ: se produce când luminanţa obiectului este mai mare/mai mică decât cea a fondului (zona alăturată). eg [lm/W]: raportul dintre fluxul luminos nominal Φv emis de o sursă de lumină şi puterea nominală Pc a acesteia. densitatea de putere instalată în iluminat (LPDi – Lighting Power Density information) [W/(m2100lx)] raportul dintre puterea electrică instalată în sistemul de iluminat şi aria iluminată la un nivel de 100 lx.-3PARTEA I-A – REGULI DE BUNA PRACTICĂ PENTRU PROIECTAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE DE ILUMINAT INTERIOR ŞI EXTERIOR LA CLĂDIRI 1. diferenţele fiind produse de compoziţia spectrală a radiaţiilor emise. Fluxul luminos nominal este uneori marcat pe lampă. eficacitatea luminoasă a unei surse de lumină. Φv [lm]: mărime derivată din fluxul energetic prin evaluarea radiaţiei după acţiunea sa asupra observatorului fotometric de referinţă CIE. eficacitatea luminoasă globală a unei surse de lumină. formă. fără să se ia în consideraţie puterea consumată de aparatajul auxiliar. iluminare menţinută. sursa de lumină/lampa funcţionând în condiţii specificate.

orbire psihologică (de inconfort): orbire care produce o senzaţie dezagreabilă fără a degrada (obligatoriu) vederea normală şi care se manifestă în special în timp. orbirea: este efectul asupra vederii în care se produce o senzaţie de jenă sau o reducere a capacităţii de a distinge detalii sau obiecte. prin efectul său psihologic asupra sistemului vizual. plan efectiv de lucru. orbire fiziologică (de incapacitate): orbire care tulbură vederea.100. Indicatorul LENI poate fi utilizat pentru a compara consumul de energie electrică pentru două sau mai multe clădiri cu aceeaşi destinaţie. Ra = 100 exprimând o redare naturală a culorilor. indice de redare a culorilor.-4iluminare minimă Emin [lx]: iluminare minimă pe o suprafaţă (plan util. iluminare medie Emed [lx]: iluminare medie pe o suprafaţă. indice global de evaluare a orbirii. L [cd/m2]: mărime care exprimă efectul luminii asupra retinei observatorului. etc). într-o direcţie dată). direcţie aflată la un unghi θ faţă de normala la suprafaţa dA. fără a provoca (obligatoriu) o senzaţie dezagreabilă şi care se manifestă direct. orbire directă: orbire produsă de obiecte luminoase situate în câmpul vizual. dI θ definită prin relaţia L = în care dIθ este intensitatea luminoasă emisă de suprafaţa dA ⋅ cos θ elementară dA către ochiul observatorului (sau către un alt punct de interes). prin efectul său fiziologic asupra sistemului vizual. LENI [kWh/m2/an. indice global limită de evaluare a orbirii UGR1: valoarea maximă a UGR pentru un sistem de iluminat. Ra: expresia obiectivă a redării culorii obiectelor de către lumina lămpilor electrice. de regulă apropiate de direcţia de privire. Iv [cd]: raportul dintre fluxul luminos dΦv emis de sursă în unghiul solid dΩ pe direcţia dată şi acest unghi solid elementar.   . UGR: valoarea indicelui de evaluare a orbirii psihologice dată de un sistem de iluminat. luminanţa. de dimensiuni şi configuraţii diferite. datorată distribuţiei necorespunzătoare a luminanţelor sau contrastelor excesive din câmpul vizual (directe sau prin reflexii de voal). intensitatea luminoasă (a unei surse. Variază de la 0 . iluminare maximă Emax [lx]: iluminare maximă pe o suprafaţă (plan util. plan efectiv de lucru etc). Ra descreşte pe măsură ce scade calitatea de redare a culorilor. introdus de EN 15193]: reprezintă raportul dintre energia electrică consumată de sistemele de iluminat Wilum aferente unei clădiri în scopul realizării mediului luminos confortabil necesar desfăşurării activităţii în clădire şi aria totală a pardoselii folosite a clădirii A. indicatorul numeric al iluminatului.

zonă învecinată/apropiată sarcinii vizuale: o bandă cu lăţimea de 0. filete. plan efectiv de lucru: suprafaţa. Puterea nominală este uzual marcată pe sursa de lumină. Pc . de regulă atunci când imaginile reflectate sunt situate în aceiaşi direcţie sau direcţie apropiată cu obiectul privit. în care : N . note muzicale pe portativ. măsurată în situaţia funcţionării normale sau în cazul emisiei unui flux luminos maxim. puterea nominală a unei surse de lumină. Pc [W]: reprezintă valoarea puterii declarate de fabricant pentru o sursă de lumină care funcţionează în condiţiile specificate. Pi [W]: reprezentată de puterea consumată de sursele de lumină care echipează corpul de iluminat. balast (balasturi) şi alte aparate electrice necesare funcţionării acestora. Pa .putere aparataj auxiliar.5 m care este alăturată zonei sarcinii vizuale şi se află în câmpul vizual. timp standard anual. tn [h]: timpul de utilizare a sistemului de iluminat.   .8760 h. ty [h]: durata unui an standard .numărul de corpuri de iluminat. masa bancului de lucru etc). zona sarcinii vizuale: zonă aparţinând zonei de muncă în care este localizată şi efectuată (îndeplinită) sarcina vizuală.-5orbire indirectă: orbire produsă prin reflexii ale luminii. fibre. atunci când corpurile de iluminat pot fi acţionate prin intermediul unui variator de tensiune. sarcină vizuală: obiectul sau detaliile sale asupra cărora se efectuează o activitate vizuală (exemple: litere şi cifre. plan de muncă (plan util): plan de referinţă pe care se desfăşoară activitatea dintr-o încăpere (pe care se află sarcinile vizuale principale). putere specifică a unui sistem de iluminat. cărţi. Pn [W]: reprezintă suma puterilor nominale ale tuturor surselor de lumină montate în corpurile de iluminat aferente sistemului de iluminat la care se cumulează puterea totală a aparatajului auxiliar. timp de funcţionare. componente considerate în funcţiune în interiorul acestuia. randament optic al unui corp de iluminat. to [h]: numărul de ore de funcţionare a corpului de iluminat. n . ps [W/m2]: raportul dintre puterea instalată a acestuia şi suprafaţă totală a încăperii iluminate. puterea electrică a corpului de iluminat. Acest număr depinde de destinaţia clădirii şi de programul de lucru. tablouri etc). putere instalată a unui sistem de iluminat dintr-o zonă delimitată sau încăpere. masa de birou. timp efectiv de utilizare. calculata cu relaţia: Pn = N[n(Pc + Pa)].numărul de surse de lumină montate în corpul de iluminat. măsurat în condiţiile specificate de fabricant şi suma fluxurilor individuale ale surselor de lumină. pe care se află sarcina vizuală (bancă şcolară. η: raportul dintre fluxul total emis de corpul de iluminat. din planul util.puterea nominală a unei surse de lumină.

alte mărimi care intervin sunt degajările de praf.hu este înălţimea planului util în m.hs este înălţimea de suspendare a aparatului de iluminat de tavan în m. CALCULUL FLUXULUI NECESAR A FI INSTALAT. Calculul înălţimii de la aparatul de iluminat la planul util la care este necesară iluminarea: h=ht-hu-hs (2. hs h φc φu ht hu  (su) plan util  Calculul suprafeţei utile: unde: Su=L·l Figura 1. Date de intrare Metoda factorului de utilizare (MFU). Mărimea de bază ce face obiectul calculului luminotehnic al sistemului de iluminat normal (SIN) este nivelul de iluminare mediu şi suplimentar luminanţa medie admisă pe planul util şi pe suprafeţele reflectante. faţă de pardoseală . Pentru cazuri justificate. în funcţie de natura activităţii ce se desfăşoară la nivelul planului util conform figura 1.L este lungimea încăperii în m. 2. 2.2.1. planul util poate avea dimensiuni mai reduse decât suprafaţa încăperii. respectiv una cantitativă globală (de predimensionare) şi cealaltă calitativă de verificare. cu suprafaţa utilă (Su). .1 – Geometria încăperii  (2.Su este suprafaţa utilă în m2.1) . . Metoda porneşte de la condiţia de a asigura pe planul util. . coeficienţii de reflexie a pereţilor şi mobilierului. CALCULUL NIVELULUI DE ILUMINARE ÎN PLAN ORIZONTAL Sistemul de iluminat (artificial) aferent unui obiectiv trebuie să asigure anumiţi parametrii cantitativi şi calitativi pentru microclimatul luminos interior din fiecare incintă a respectivului obiectiv.ht este înălţimea totală a camerei în m. .2) unde: . Pe lângă geometria încăperii. un nivel de luminare mediu recomandat (Emed). Breviar de calcul   .-62.h este distanţa în plan vertical de la aparatul de iluminat la suprafaţa utilă în m. Calcul se efectuează în două etape.1. ETAPA DE PREDIMENSIONARE Una dintre metodele globale de predimensionare a unui SIN interior este metoda factorului de utilizare.l este lăţimea încăperii în m. în funcţie de dispunerea mobilierului sau de activităţile desfăşurate. .

10 0. se va calcula influenţa mobilierului sau a vitrajului. Orientativ.pentru încăperi unde nu este necesară o păstrare a curăţeniei obligatorie cât şi pentru camere de depozitare.7. lăţimea şi înălţimea acesteia şi se calculează cu: L ⋅l i= (2. Fluxul instalat se alege mai mare decât fluxul necesar.45 0. luând în considerare numărul de aparate posibil de montat în mod real (cu consulatarea arhitectului) şi a fluxului instalat în fiecare corp. Puterea instalată va fi suma puterilor tuturor lămpilor ce sunt folosite pentru iluminatul respectivei încăperi.65 0. prin media ponderată a tuturor coeficienţilor de reflexie care intervin: ρp = Factorul de utilizare u se detemină din tabelele furnizate în general de producătorul corpului de iluminat.88 şi 0.9 .5) unde Su este suprafaţa utilă a încăperii în m2. alte valori sunt disponibile în tabelul 2.8 si 0.5. plus puterile absorbite de balasturile aferente (acolo unde este cazul).pentru încăperi de locuit. pereţii finisaţi cu o culoare deschisă pot avea un factor de reflexie de 0. moteluri sau locuri de odihnă cât şi pentru clădirile administrative Δ este ales între 0.   ∑ρ S ∑S i i i (2.8 0.35 0.70 – 0.3 0.1: Tabel 2.7 0. care se calculează în funcţie de dimensiunile încăperii: lungimea.-7Geometria incintei se caracterizează prin intermediul indicelui încăperii. inclusiv cu clasa de protecţie IP. Coeficientul de reflexie ρ este ales în funcţie de finisajul pereţilor şi a tavanului. magazii pentru alte camere unde se desfăşoară alte activităţi Δ are valoarea 0.acolo unde impune păstrarea curăţeniei datorită specificului activităţii desfăşurate cum ar fi în spitale.3) h ⋅ (L + l) Factorul de menţinere a SIL (notat Δ sau Mf) este un parametru care depinde de degajările de praf frecvenţa curăţării aparatelor de iluminat. tavanul alb are cu un factor de reflexie 0.08 .77 . poate fi considerat în funcţie de destinaţia încăperii: . Orientativ.4) . Orientativ. tapet crem Lambriu din fag Caramidă Sticlă clară 3 mm Oglindă argintată După consultarea proiectului de arhitectură.80 Tip finisaj Vopsea albă pe support lucios Var lavabil pe placă rigips Tencuială culori deschise Var lavabil pe tencuială rugoasă Ciment. prin interpolare liniară multiplă între valorile coeficienţilor de reflexie (tavan / pereţi) pentru care sunt date tabelele.0.1 ρ 0. hoteluri. în dispensare sau în farmacii Δ este ales între 0. Fluxul necesar într-o încăpere se va determina cu formula: E ⋅S Φ nec = med u Δ ⋅u (2.6 0.7 .

8 Factori de reflexie: .-8- 2.podea: 0. Sală de conferinţă Nivelul de iluminare mediu pe planul util: 300 lx (conf.8 Factori de reflexie: .3.3   .podea: 0.podea: 0.3 .5 . Laborator de cercetare Nivelul de iluminare mediu necesar pe planul util: 500 lx Suprafaţa: Su = L*l=10*6=60 m2 Înălţime: ht = 3. [2]) Suprafaţa: Su = L*l=15*25=375 m2 Înălţime: ht = 4.3. lăţime) : Su = L x l= 7 x 4 = 28 m Înălţime: ht = 3 m Înălţimea de suspendare a aparatului de iluminat: ha = 0.9 m Factorul de menţinere al aparatului de iluminat: Δ = 0.3 2.7 .5 m Înălţimea planului util: hu = 0.2.tavan: ρt = 0.3.7 m Factorul de menţinere al aparatului de iluminat: Δ = 0.3 2.1 Birou 1 Nivelul de iluminare mediu necesar pe planul util: 500 lx Suprafaţa (Lumgime.8 m Factorul de menţinere al aparatului de iluminat: Δ = 0.5 m Înălţime de aplicare a aparatului de iluminat: ha = 0 m Înălţimea planului util: hu = 0. Depozit profile laminate Nivelul de iluminare mediu pe planul util: 200 lx Suprafaţa: Su = L x l= 6 x 4= 24 m2 Înălţime: ht = 3 m Înălţime de aplicare a aparatului de iluminat: ha = 0.7 .3.tavan: ρt = 0.5 .pereţi: ρp = 0.1 m Înălţimea planului util: hu = 0.pereţi: ρp = 0.4.pereţi: ρp = 0.8 m Înălţime de aplicare a aparatului de iluminat: ha = 0.pereţi: ρp = 0.tavan: ρt = 0.3.podea: 0.9 Factori de reflexie: .3 2. Exemple de calcul Date de intrare 2.5 m Înălţimea planului util: hu = 0 m Factorul de menţinere al aparatului de iluminat: Δ = 0.tavan: ρt = 0.7 .3.7 .7 .7 Factori de reflexie: .

00 5.19 0.25 1.54 0.38 0.43 0.38 0.56 0.00 1.55 0.22 0.38 0.37 0.75 0.2.51 0.49 0.35 0.27 0.43 0.55 0.68 0.53 0.18 0.58 0.62 0.46 0.42 0.25 1.42 0.42 0.41 0.32 0.44 0.50 0.21 0.70 0.22 0.37 0.59 0.46 0.80 1.50 0.69 0.10 0.50 2.20 0.61 0.60 0.53 0.84 0.32 0.71 0.30 Aparate cu distribuţie directă.66 0.30 0.24 0.00 1.30 Aparate cu distribuţie semidirectă 0.30 0.38 0.43 0.59 Tabel 2.62 0.53 0.78 0.70 0.37 0.84 0.10 0.42 0.36 0.34 0.50 0.56 0.43 0.31 0.50 0.90 0.79 0.82 0.23 0.50 0.49 0.79 0.00 2.37 0.30 0.32 0.41 0.32 0.70 0.2.34 0.30 0.84 0.29 0.41 0.22 0.41 0.10 0.45 0.52 0.56 0.60 0.51 0.00 5.47 0.35 0.10 0.50 3.53 0.19 0.00 i ρt ρp ρu 0.51 0.48 0.39 0.2.30 0.63 0.78 0.38 0.23 0.32 0.00 1.59 0.93 0.29 0.26 0.48 0.64 0.16 0.80 0.58 0.67 0.72 0. dispersor prismatic opal 0.29 0.68 0.60 0.52 0.60 0.37 0.34 0.00 i ρt ρp ρu 0.33 0.29 0.00 4.62 0.87 0.72 0.52 0.67 0.24 0.a – Factori de utilizare aparat TCS097P sau echivalent 0.62 0.25 0.50 2.48 0.75 0.47 0.59 0.73 0.44 0.56 0.30 0.00 4.45 0.37 0.26 0.00 5.50 0.10 0.50 0.38 0.18 0.78 0.49 0.59 0.38 0.51 0.00 ηc i ρt ρp ρu 0.84 0.44 0.43 0.30 0.64 0.00 1. cu reflector 0.30 0.30 0.28 0.43 0.30 0.52 0.30 0.b – Factori de utilizare aparat TCS097O sau echivalent 0.55 0.33 0.25 1.41 0.38 0.50 0.80 ηc ηc   Factor utilizare Factor utilizare Factor utilizare .84 0.72 0.45 0.74 0.50 0.54 0.49 0.73 0.71 0.53 0.10 0. dispersor prismatic clar 0.26 0.56 Tabel 2.24 0.30 Aparate cu distribuţie directă.80 0.42 0.30 0.61 0.50 3.28 0.75 0.40 0.28 0.55 0.68 0.10 0.51 0.00 4.61 0.72 0.67 0.16 0.80 1.27 0. se prezintă MFU pentru care sunt considerate patru aparate de iluminat diferite.33 0.88 0.31 0.58 0.53 0.48 0.10 0.50 2.31 0.30 0.64 0.38 0.48 0.45 0.50 0.43 0.25 0.d – Factori de utilizare TBS233 sau echivalent 0.46 0.68 0.92 0.60 0.2.60 0.34 0.51 0.39 0.36 0.58 0.61 0.30 0.49 0.88 0.65 0.48 0.18 0.25 0.51 0.62 0.30 0.50 0.30 0.59 0.38 0.00 Tabel 2.51 0.77 0.29 0.38 0.34 0.70 0.75 0.70 0.10 0.16 0.62 0.29 0.33 0.27 0.52 0.51 0.30 0.82 0.28 0.64 0.56 0.57 0.55 0.24 0.49 0.41 0.42 0.47 0.96 0.25 1.49 0.45 0.c – Factori de utilizare FBS430 sau echivalent 0.00 2.43 0.83 0.55 0.30 0.54 0.46 Tabel 2.57 0.32 0.33 0.48 0.46 0.78 0.50 2.56 0.38 0.50 0.22 0.50 3.30 0.72 0.00 5.51 0.46 0.33 0.30 0.60 0.50 0.54 0.48 0.51 0.68 0.34 0.32 0.30 0.41 0.50 0.35 0.46 0.41 0.87 0.40 0.55 0.58 0.45 0.63 0.47 0.33 0.49 0.10 0.30 0.44 0.30 0.23 0.28 0.43 0.10 0.66 0.57 0. având factorii de utilizare de mai jos: ηc i ρt ρp ρu 0.00 2.-9Pentru exemplificare.30 0.30 0.49 0.80 1.30 Aparate cu distribuţie directă.66 0.35 0.30 0.00 2.63 0.38 0.64 0.39 0.80 0.36 0.57 0.41 0.48 0.40 0.71 0.45 0.55 0.29 0.21 0.10 0.58 0.50 0.28 0.24 0.32 0.59 0.42 0.78 0.82 0.43 0.47 0.80 1.56 0.30 0.42 0.87 0.75 0.00 4.88 0.57 0.50 3.30 0.44 0.23 0.

4. ci numai rezultatul considerării mobilierului nu mai poate fi considerat 0.2 – Interpolarea liniară X2 X   . Recomandăm ca pentru investiţii importante să se studieze de asemenea diverse soluţii luminotehnice. O sursă de erori o constituie interpolarea multiplă care trebuie realizată în tabelele cu factorul de utilizare.3. care evident depind de aparatele de iluminat. Pentru interpolarea liniară relaţia este y − y1 y = y1 + ( x − x1 ) 2 x2 − x1 y1 y y2 X1 Figura 2.1).3 sau 0. 0. are linii care se repetă de patru ori deoarece în coloanele următoare se vor studia câte patru variante pentru fiecare încăpere.3 – Dimensionarea sistemului de iluminat prin metoda factorului de utilizare – date de intrare Tabelul 2.-10Justificarea alegerii acestor tipuri de aparate nu este dezvoltată aici. mai ales dacă se consideră coeficientul de reflexie mediu al pereţilor (în tabel nu este prezentat calculul relaţiei 2. exemplul furnizând doar o comparaţie între rezultatele posibile.5 . Datele sunt prelucrate tabelar: Tabelul 2. Influenţa factorilor de reflexie şi a factorului de mentenanţă se transmite în valoarea finală a densităţii de putere instalată în sistemul de iluminat.

echiparea aparatelor s-a considerat identică. Urmează a doua interpolare între perechile (x1=0. Pentru a extrage valoarea corespunzătoare din tabel.556 (celula F42.5 şi y2=0. cu aceleaşi lămpi.25 şi y2=0.-11Pentru interpolarea multiplă necesară în cazul tabelelor factorului de utilizare. pentru a permite primele comparaţii.5. y1=0.66) şi pentru x=0.43 şi un indice al încăperii de 1. Alegerea finală va depinde şi de alte criterii. coloana V). În mod evident.21 se obţine valoarea căutată 0.4 – Exemplificarea interpolării multiple   După efectuarea calculului. cum ar fi nivelul luminanţelor tavanului. în timp ce dispersorul opal este cel mai neeficient.51) şi (x2=0. estetica aparatului.556) şi (x2=1.43 se obţine valoarea 0.21. se procedează conform metodei ilustrate în figura 2. y1=0.43 se obţine valoarea 0. În final.620 (celula F43). coeficientul de neuniformitate al iluminării în planul util. a treia interpolare se realizează între perechile (x1=1 . între perechile (x1=0. In exemplul considerat.3 . posibilităţi de montaj etc. aparatele cu distribuţie directă şi reflector sunt cele mai eficiente.5 şi y2=0. numărul de aparate se adoptă şi în funcţie de posibilităţile de montare în planul tavanului (tabelul 2.3 .632 (celula F44).   . pentru care se prezintă şi funcţia EXCEL).58) şi (x2=0.58) şi pentru x=0.632) şi pentru x=1. y1=0.     Tabelul 2.3: Pentru primul aparat (cu distribuţie directă şi difuzor prismatic clar) se cere factorul de utilizare pentru un coeficient mediu al pereţilor de 0. se interpolează mai întâi pentru un indice de local egal cu 1 (linia 42).

  . Există şi programe deschise către toţi furnizorii de aparate de iluminat: RELUX sau DIALUX.-12Tabelul 2. dar baza de date a acestora este în general închisă. cu indicarea variantei comparate cu DIALux (mai jos)     Pentru activitatea curentă recomandăm utilizarea programelor de calcul specializate. calcul) înainte de validarea secvenţelor următoare. La momentul realizării Ghidului. Pentru a exemplifica modul de calcul în DIALUX. poziţionarea aparatelor de iluminat. Există numeroase programe dezvoltate de firmele producătoare de aparate de iluminat. Meniul este organizat în general în mod logic pentru rularea aplicaţiei. alegerea aparatelor de iluminat.5 – Dimensionarea sistemului de iluminat prin metoda factorului de utilizare – rezultate. obligând la parcurgerea unor etape (introducerea geometriei incintei. a fost disponibilă versiunea 4.9. se prezintă principalele secvenţe ale interfeţei. utilizarea acestora putând furniza rezultate precise dacă utilizatorul lucrează în cunoştinţă de cauză.

2. lungime).-13- Fig. 2. Fereastra pentru asistare la introducerea geometriei spaţiului  Pentru sala de conferiţe proiectată. fereastra asistentului (fig.3.4. Interfaţa programului DIALux cu introducerea asistentul pentru geometria spaţiului  Fig.4) previzualizează on line mărimile introduse (lăţime.   . 2.

Fig.   .5.6. 2. Introducerea coeficienţilor de reflexie Următoarea secvenţă permite introducerea coeficienţilor de reflexie.-14- Fig. Pentru pereţi se poate introduce direct coeficientul de reflexie mediu (egal cu 0. 2.9).24). Fereastra pentru factorul de menţinere Setarea factorului de mentenanţă se poate realiza în mod predefinit (valori de referinţă) sau impunând valoarea considerată (0.

-15- Fig. 1. Ca zonă secundară. unde există amplasat mobilier. Fereastra generală pentru alegerea aparatului de iluminat  Pentru alegerea aparatului de iluminat se poate selecta din MENIU: Adăugare Aranjamentul CIL Asisteţi CIL Asistent aranjament în câmp. Fig. această zonă este utilă pentru atingerea parametrilor calitativi necesari.7.     .8. 2. Fereastra pentru introducerea înălţimii planului util Fereastra pentru introducerea înălţimii planului util defineşte şi o mărime numită Zonă de perete care este importantă deoarece permite neglijarea ei din bilanţul luminotehnic final. nu se desfăşoară activităţi importante.

planul util este la 0.5 m. Efectul nu este semnificativ pentru calcule. dar trebuie verificat de fiecare dată). 2. Fig.-16- Fig.9m. Asistentul pentru stabilirea cotelor de instalare pentru aparatul de iluminat Inălţimea de suspendare / montare a aparatelor prezintă unele necorelări (în cazul rulat. 2. dar înălţimea aparatului deasupra planului util rezultă 3.003 m).5m. Asistentul pentru alegerea aparatului de iluminat din variantele disponibile In această secvenţă se alege un aparat din variantele preselectate pentru studiu şi optimizarea soluţiei.   .10. aparatul este suspendat 0. înălţimea incintei este 4.9.

2.12.-17- Fig. programul este pregătit pentru calcul. Fig. se impune numărul de aparate şi se calculează un nivel de iluminare probabil.   . Examinare globală a soluţiei luminotehnice  După o primă dispunere a aparatelor. Pentru a putea avea siguranţa că setările realizate conduc la o configuraţie tehnică veridică. deoarece se bazează pe o predimensionare efectivă: se poate impune nivelul de iluminare dorit şi programul propune un număr de aparate. se poate previzualiza incinta prin comenzile din Meniu: Vedere Arbore proiect Reproducere 3D. sau invers.11. 2. Stabilirea aranjamentului pentru aparatele de iluminat  Această fereastră este deosebit de importantă.

. 2. practic egală cu cea impusă prin tabelul 3.14. Butonul pentru Reprezentarea 3D a dispersiei luminii  Pentru examinarea intuitivă a orientării aparatelor. Rezultate sintetice Examinarea rezultatelor pune în evidenţă aspecte interesante: . . poate fi activat butonul Reprezentarea 3D a dispersiei luminii (figura 2.   .Programul calculează şi indicele de orbire UGR.13). care se încadrează în limitele recomandate de Anexa 2.-18- Fig.783.Uniformitatea pe planul util este u0=0.80 W/m2/100lx.relativa supradimensionare din predimensionarea cu MFU (35 de aparate faţă de 26 calculate) conduce la un nivel de iluminare mediu de 398 lx faţă de 300 lx. . Se poate lansa calculul (cu Rezultate din Meniu) şi se obţine: Fig.Puterea specifică este de 1. NP 061-02.13. 2.3 din NP 061-02. Acest indice este dificil de calculat în mod independent.

Cotele sunt disponibile şi tabelar. Curbe izolux În fereastra specifică (Rezultate …) sunt disponibile setări pentru stabilirea valorilor pentru care se pot trasa aceste curbe. sunt disponibile planurile de amplasare a aparatelor (figura 2.-19Distibuţia nivelului de iluminat se poate inspecta calitativ cu ajutorul curbelor izolux: Fig.16).   . 2.15. Planul de amplasare a aparatelor de iluminat Dacă s-au satisfăcut toate criteriile de performanţă. cu ajutorul cărora se pot investiga efectele obţinute în planul orizontal. Fig.16. 2.

17.17. în nuanţe de gri.   . Vizualizare 3D cu linii izolux. se poate recurge la verificarea predimensionării sistemului de iluminat. luminanţă pe planul orizontal sau vertical etc) dar şi calitative (vizualizări 3D – figura 2. iar din acest punct de vedere MFU îşi păstrează actualitatea. fără de care modelarea poate da rezultate eronate. utilizând metoda de calcul a iluminării directe. ETAPA DE VERIFICARE În cadrul verificării iluminării suprafeţei unei încăperi se au in vedere următoarele calcule: . atât cantitaltive (tabele pentru iluminare.-20- Fig.în lucru. 2. DIALux are facilităţi suplimentare pentru vizualizarea rezultatelor dimensionării. Pentru situaţii speciale. Proceduri (independente) de validare a rezultatelor sunt oricând utile şi necesare. în culori false etc). Utilizarea unui software specializat necesită atenţie şi răbdare deosebită. când nici programele specializate este posibil să nu dea satisfacţie.

. a calităţii în construcţii.26 PARTEA A-II-A – REGULI DE BUNA PRACTICĂ PENTRU PROIECTAREA INSTALAŢIILOR DE PROTECŢIE ÎN CLĂDIRI II. b). . Ca urmare. c). in toate etapele si componentele sistemului calităţii in construcţii.….2. sunt expuse riscului determinat de interacţiunea cu persoane vii sau cu faună.1.Anvelopa unei clădiri cu: 1. au aptitudinea (fiabilitatea) de aşi îndeplini rolul funcţional. la proiectarea Ansamblului construit colectivul de elaborare a documentaţiei trebuie să: . Primele patru componente ale Ansamblului construit: a).” 1. 4.1 Premize Prin Ansamblu construit. 2.Rolul instalaţiilor electrice de protecţie în clădiri Limitarea. sunt expuse riscului de avarie din partea unor fenomene perturbatoare tehnice (supratensiuni de comutaţie) sau naturale (descărcări atmosferice). Instalaţiile funcţionale (proiecte de instalaţii). 5. în condiţii prestabilite.2. în care conform art. – “Inspecţia de stat in construcţii. pe de o parte a riscului de producere a unei avarii. Reţele de utilităţi-servicii (proiecte de branşament). este impus prin Legea 10/95. PROTECŢIA ANSAMBLUL CONSTRUIT 1. 3.1. … precum si celelalte organisme similare cu atribuţii stabilite prin dispoziţii legale răspund de exercitarea controlului statului cu privire la aplicarea unitara a prevederilor legale in domeniul calităţii construcţiilor. 30.o doteze cu instalaţii funcţionale pentru a asigura cerinţele de confort. .. 1. Ocupanţi (persoane vii care interacţionează cu fiecare dintre componentele de mai sus). fig. Instalaţiile tehnologice ( proiecte tehnologice). în această lucrare. în România. se defineşte. coexistenţa dintre: 1. iar pe de altă parte a consecinţelor unei avarii se poate realiza şi prin prevederea de mijloace şi măsuri de protecţie electrică. Cadrului instituţional pentru asigurarea calităţii Ansamblului construit. o anumită forma (proiect de arhitectură). 1.asigure protecţia ansamblului construit la sursele de avarii la care este expus. cu o anumită intensitate de defectare (λ).conceapă forma anvelopei astfel încât aceasta să satisfacă cerinţele funcţionale de confort şi de asigurare a protecţiei ocupanţilor.asigure stabilitatea statică şi dinamică a structurii. . o anumită structură de rezistenţă (proiect de structură).

descărcări atmosferice care pot determina efecte mecanice (asupra structurii).introducerea NP I-20 în NP I7/2011. e) conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii. g) activitatea metrologică în construcţii. i) comportarea în exploatare şi intervenţii în timp. . 1. care vor determina supraîncălzirea suprafeţelor acestora care reprezintă risc de aprindere a eventualei atmosfere de praf combustibil. .2. În condiţiile în care Legea 10/95 a stabilit Sistemul calităţii în construcţii. a execuţiei lucrărilor şi expertizarea proiectelor şi a construcţiilor. 9.27 1. . a.Sistemul calităţii în construcţii Sursele de avarii menţionate impun cadrul normativ de prevenire. j) postutilizarea construcţiilor.1.regimuri tranzitorii în sistemele electrice care pot genera supratensiuni de comutaţie. justificată de abordarea sistematizată a ansamblului de instalaţii electrice cu care se impune a fi prevăzut Ansamblul construit.dotarea necorespunzătoare cu mijloace şi măsuri de protecţie. ca standarde naţionale.dimensionarea necorespunzătoare a aparatelor de conectare/deconectare. Principalele prevederi revizuite se referă la : .2. c).dimensionarea necorespunzătoare a secţiunii căilor de curent. . Această lucrare îşi propune o bună practică în aplicarea reglementărilor tehnice în specialitatea Instalaţii electrice. k) controlul de stat al calităţii în construcţii.Surse de avarii Acestea pot fi determinate de: a). Masuri şi mijloace de protecţie 1. Ediţia NP-I7/2011. h) recepţia construcţiilor. care reprezintă risc de aprindere a eventualei atmosfere explozive sau a materialelor depozitate. Conform: Art. termice (asupra căilor de curent) şi electromagnetice ( supratensiuni electromotoare induse). acesta trebuie implementat prin contribuţia tuturor celor implicaţi. conceperea şi dimensionarea necorespunzătoare a instalaţiilor electrice. la valorile impuse.1. a adoptat şi armonizat. . c) agrementele tehnice pentru noi produse şi procedee. d) verificarea proiectelor. respectiv. exploatarea necorespunzătoare a instalaţiilor electrice funcţionale şi a instalaţiilor funcţionale şi tehnologice care au şi echipamente electrice ale ansamblului construit. Prevederi normative . respectiv: . reglementările tehnice în construcţii sunt continuu adaptate la nivelul civilizaţiei tehnice. standarde europene şi ale CEI.inexistenţa. . efectele unor fenomene tehnice sau naturale.1. determinat de descărcările atmosferice.personalul de exploatare cu pregătire neadecvată complexităţii categoriilor de instalaţii pe care le deservesc. f) autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de analize şi încercări în activitatea de construcţii. limitare şi eliminare a efectelor lor. b). în special a noii ediţii a NP-I7/2011. Preluarea standardului CEI 62305-2 în SR EN 62305-2-Protecţia împotriva trăsnetului evaluarea riscului. care nu vor avea capacitatea de rupere adecvată.Sistemul calităţii în construcţii se compune din: a) reglementările tehnice în construcţii. respectiv: . Ca urmare: a).2. .2. sau aplicarea neadecvată a programelor de mentenanţă preventivă. impune abordarea sistemică a mijloacelor ce se impun pentru limitarea riscului global.2. b) calitatea produselor folosite la realizarea construcţiilor.

s-a elaborat Legea 319/2006. . s-a elaborat Legea 608/2001 care stabileşte cadrul legal unitar pentru elaborarea reglementarilor tehnice. L4: pierdere economică (structura şi conţinutul acesteia).Sisteme de protecţie a). precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii". care permite calculul simplificat al curentului admisibil a secţiunii unui conductor. ca nod central a unei reţele de conductoare de protecţie pentru legarea suplimentară la pământ a carcaselor (maselor) şi pentru echipotenţializarea acestora dar ş a elementelor metalice din sau care acced în ansamblul construit. propriu reţelei TN. Acesta prevede realizarea barei principale de protecţie şi echipotenţializare.6. evaluarea conformităţii şi supravegherea pieţei pentru produsele introduse pe piaţă şi/sau utilizate în România. respectiv. iar pierderile se pot grupa astfel: .2. . 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnicoeconomice aferente investiţiilor publice.s-au revizuit normativele în domeniul calcului curenţilor de scurtcircuit.3. a. .2. în domeniul calităţii produselor folosite la realizarea construcţiilor şi agrementelor tehnice pentru noi produse si procedee.Ordin nr. realizează. exploatează şi postutilizează un Ansamblu construit.căderii trăsnetului lângă o structură. cap. L2: pierderea unui serviciu public.2. 863/2008-pentru aprobarea "Instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr. precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii. semnalăm: . .abordarea sistemică a soluţiilor de pozare prin introducerea conceptului de sistem de pozare. b).preluarea prevederilor SR EN 61386.căderii trăsnetului pe un serviciu. 1. care impune o marcare a tuburilor în funcţie de un număr sporit (13) de caracteristici. .Sisteme de tuburi de protecţie pentru instalaţii electrice/ standard pe părţi. care impun o structurare adecvată a respectivelor documentaţii. definirea sistemului de legare la pământ. dintre care primele patru sunt obligatorii.căderii trăsnetului pe o structură. S2.căderii trăsnetului lângă un serviciu.a sănătăţii şi securităţii muncii. paragraf 6. L3: pierderea unui element de patrimoniu cultural.1. lângă tabloul general. precum şi . lovitura de trăsnet poate provoca avarii datorate: S1. .Hotărârea nr. S4. S3. a.28 abordarea sistemică a ansamblului de mijloace şi măsuri de protecţie pentru limitarea riscului producerii unui şoc electric. din domeniile reglementate.2.care pot să apară într-un serviciu: L ′ 2: pierderea serviciului public. . 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice. L ′ 4: pierdere economică (serviciu şi activitatea lui).Sistemul de protecţie împotriva trăsnetului Conform NP-I7/2011. . al liniilor electrice în cablu.asociaţiile profesionale acţionează pentru continua perfecţionare profesională a specialiştilor care proiectează. ... etc.care pot să apară într-o structură: L1: pierderea de vieţi omeneşti. c) în domeniul conducerii si asigurarea calităţii în construcţii.2.

. pe de o parte sistemică. . fig. b). . c).pentru asigurarea protecţiei la şoc electric. care pot fi determinaţi şi de alte cauze decât lovitura de trăsnet pe structură sau un serviciu. Sisteme/servicii de protecţie impuse de cerinţa esenţială Securitatea la incendiu. cum ar fi alarme în caz de incendiu.instalaţia interioară de protecţie la trăsnet. Evidenţierea prevederilor normative noi introduse şi o abordare. iar pe de altă parte urmărind o mai bună practică în aplicarea lor este dezideratul pe care autorii şi l-au propus.4. 6.echipament medical de primă necesitate.2. sistemul de protecţie împotriva trăsnetului are următoarele componente: . .sisteme de extragere a fumului (desfumare). realizate şi exploatate. circulaţie.pentru asigurarea alimentării de rezervă cu energie electrică. au cadrul legislativ şi tehnic pentru a fi proiectate. serviciile/sistemele de securitate care intervin şi în cazul în care lovitura de trăsnet determină un incendiu sau o explozie şi care pot fi: . .o necesitate Toate aceste sisteme de protecţie cu care trebuie să fie prevăzut Ansamblul construit.3. acţiunea SPD.pentru legarea la pământ de protecţie. .iluminat de securitate (intervenţii în zonele de risc. a reglementărilor tehnice existente şi mai ales reeditate în ultima perioadă. 4).. determinate de lovitura de trăsnet. care intervin pentru a asigura protecţia Ansamblului construit împotriva altor surse de avarii decât lovitura de trăsnet. evacuarea din clădire.dispozitive de protecţie la supratensiuni şi supracurenţi. portabil) . 3). Amploarea reglementărilor tehnice. de către specialişti.ascensoare pentru pompieri. prezentat în NP-I7. sistemele de protecţie pentru asigurarea cerinţei esenţiale Siguranţa în exploatare. 1. se adaugă: sisteme de alarmă anti efracţie şi ansamblul aparatelor care asigură protecţia automată a reţelei la efectele supracurenţilor de defect şi de scurtcircuit. . marcarea hidranţilor. prin reţea de echipotenţializare. Algoritmul configurării sistemului de protecţie la trăsnet. împotriva panicii.LMPS sistem de protecţie împotriva efectelor trăsnetului care se bazează pe: 1). au determinat autoritatea de resort să iniţieze elaborarea acestui ghid pentru o mai bună asimilare şi aplicare/practică.3.pompe electrice de incendiu. CO.1÷6.6. veghe.29 Ca urmare. 2). pentru protecţia la incendiu determinat de alte surse de avarii decât lovitura de trăsnet. ritmul alert cu care sunt armonizate reglementările naţionale cu cele europene şi practica europeană de a elabora documentaţii pentru buna aplicare a reglementărilor. ansamblul aparatelor care asigură protecţia automată a reţelei la efectele supracurenţilor de defect şi de scurtcircuit PACD. .instalaţia exterioară de captare şi neutralizare a energiei prin dirijarea în pământ.sisteme de evacuare (lifturi). . impune prevederea parţială sau totală a componentelor evidenţiate.a.pentru iluminat pentru continuarea lucrului. Buna practică . . sistemele de protecţie pentru asigurarea siguranţa în exploatare care intervin şi pentru a limita efectele unei lovituri de trăsnet şi care pot fi: . cap. .. de fum. PACD. care sunt cele menţionate la pct. .sisteme de alarmă.a. La sistemele menţionate la pct.sistem de alimentare cu energie electrică pentru servicii de securitate. care pot fi determinaţi de lovitura de trăsnet pe structură sau un serviciu. .

la scară. distribuţia. ale unei maşini.1.Dicţionarul Explicativ al limbii române şi . inclusiv echipamentele aferente. la care se face referinţă.Dicţionar de termeni folosiţi în domeniul energiei. cu scop utilitar sau decorativ. dintr-un anumit domeniu Client2 Persoană fizică sau juridică căreia îi este furnizată energia finală 1 Cofret Un fel de firidă închisă cu o uşă metalică. la care sau facut precizări.Reprezentarea grafică simplificată a elementelor sau caracteristi. tehnică.etc. pornind de la dispozitivul principal de întrerupere a racordului la acesta abonat2 Ansamblu de echipamente.-30II. Termeni de bază definiţi în: . stocarea şi utilizarea energiei electrice 1 Releveu Măsurarea. de regulă. montate astfel încât să formeze untot în scopul executării unei anumite funcţiuni sau operaţii în procesul de producţie Instalaţie la Instalaţie a abonatului exploatată de acesta. aceste elemente 1 Schemă 1. date.bulgară –firida) Instalaţie1 Ansamblu de construcţii. Instalaţie 1 amplasate într-un spaţiu comun şi exploatate de aceeaşi formaţie operativă. care aparţin unui utilizare1 consumator şi sunt situate în aval faţă de punctul de delimitare cu reţeaua distribuitorului Instalaţie Ansamblu unitar de construcţii . ale unui ansanblu de construcţii sau ale unui detaliu constructiv -schiţă în care sunt reprezentate. coffret) Configu Forma exterioară a unui lucru : înfăţişare raţie1 Totalitatea relaţiilor dintre părţile unui sistem sau dintre mai multe sisteme de aceeaşi categorie Firidă1 Adâncitură de forma unei ferestre oarbe lăsată într-un zid în peretele unei sobe etc.DEX1 .2. ştiinţifică..Plan redus la câteva linii sau idei generale principale care permit o vedere de ansamblu asupra unei lucrări 2. Terminologia. aparate şi echipamente servind la electrică2 producerea. în sens restrâns şi pe aceea de instalaţie electrică de utilizare Instalaţie Ansamblu cuprinzând totalitatea receptoarelor electrice precum şi căile de curent electrică de de alimentare a acestora. cu aplicare în domeniul de activitate al ghidului. evidenţiate prin bold italic. Abonat2 .DTFDE2 . transportul.cilor structurii unui aparat. editat de Consiliul Mondial al Energiei Client legat de întreprinderea furnizând energie prin condiţii contractuale privind livrarea şi utilizarea (tarife şi calitatea livrării) care rămân constante pe timpul întregii durate a ontractului Aparat1 Sistem de piese care serveşte pentru o operatie mecanica. servind a-i furniza energia de la reţea. Au fos reluaţi termeni. TERMINOLOGIE 2. dispozitive. 2. celule şi elemente legate funcţional între ele.(din lb.2. ale unei instalaţii. etc. în care sunt grupate siguranţele unei instalaţii de curent electric de putere relativ mică ( din fr. desenarea şi reprezentarea la scară a elementelor unei construcţii. sistem tehnic care transforma o forma de energie în alta Breviar1 Lucrare în care sunt expuse sumar noţiuni. notaţiile şi abrevierile utilizate în acest ghid sunt în concordanţă cu termenii şi definiţiile folosite în documentele tehnice normative româneşti. electrică noţiunea o cuprinde. cu scopul de a clarifica mărimile. conceptele etc. maşini etc.

Ansamblu de elemente (principii. în cazul întreruperii alimentării normale (UPS. coloană electrică – circuit electric care alimentează unul sau mai multe tablouri de distribuţie (protejată cu dispozitiv de protecţie).-31Sistem1 1. circuit electric de securitate – circuit electric prevăzut pentru a fi utilizat ca parte într-un sistem de alimentare electrică pentru servicii de securitate (protejat cu dispozitiv de protecţie astfel încât.pentru evitarea degradării mediului înconjurător şi a altor echipamente. de putere) . fiind mai multe. De regulă. printr-o cale de curent. Verificare alimentarea normală cu energie electrică . Alimentare.alimentarea cu energie electrică dintr-o sursă de energie electrică (transformator. circuit terminal – circuit electric destinat să alimenteze direct receptorul (aparate de utilizare) sau prize de curent (protejat cu dispozitiv de protecţie-este cazul particular al alimentării. de regulă o putere electrică mai mică decât sursa de rezervă. consideraţi vitali. (în regim normal toţi receptorii unui consumator sunt alimentaţi de la această sursă. conform PE 124.Surse ce folosesc energie acumulată (baterii acumulatoare incluse în UPS). pentru alte scopuri decât cele de securitate.3. Totalitatea relaţiilor pe baza cărora este constituit un sistem 2. generator) prevăzută pentru a se asigura funcţionarea receptoarelor electrice ale unui consumator. reguli. protejate de acelaşi dispozitiv de protecţie). (Aceasta asigură alimentarea receptorilor tehnologici. dacă există). circuit electric – ansamblu de echipamente electrice al unei instalaţii electrice protejate prin acelaşi dispozitiv de protecţie. care pune ordine într-un domeniu de gândire teoretică. în cazul în care alimentarea normală devine indisponibilă)). dacă aceasta este cerută prin reglementări naţionale. De regulă aceasta este reţeaua publică de distribuţie. a unui singur receptor. funcţionarea unei instalaţii electrice sau a unor părţi ale acesteia. ca urmare poate fi: .Sursa prevăzută pentru alimentarea de rezervă-grup electrogen. forţe. Sursa pentru aceste servicii de securitate. în regim normal. conductor de echipotenţializare – conductor de protecţie prevăzut pentru realizarea unei legături de echipotenţializare de protecţie (este parte componentă a sistemului de legare la . . cale de alimentare de bază) alimentarea de rezervă – alimentare prevăzută pentru a menţine. etc.Grup electrogen de intervenţie.sănătatea şi securitatea persoanelor şi animalelor domestice si/sau . un defect pe un astfel de circuit nu trebuie să afecteze celelalte circuite. considerată. reglementează clasificarea materialului într-un domeniu de ştiinţe ale naturii sau face ca o activitate practică să funcţioneze potrivit scopului urmărit 2. Alegere echipamente.. circuitul alimentează un singur receptor (circuitele de iluminat şi prize sunt o excepţie. de regulă. generator). trebuie să aibă. dacă nu există grup electrogen pentru alimentarea de rezervă. . în special alimentarea cu energie electrică a altor servicii de securitate. dependente între ele şi formând un întreg organizat. alimentarea de securitate – alimentare prevăzută pentru menţinerea în funcţiune a echipamentelor şi instalaţiilor electrice importante pentru: .

specific reţelei TN. pentru calculul curentului admisibil al secţiunii căilor de curent). cu secţiunea circulară sau nu. curent admisibil (Iz) – valoarea maximă a curentului electric care poate parcurge în permanenţă (nelimitat) un conductor. încercare . legătură de echipotenţializare – realizare a unei legături electrice între părţile conductoare pentru a realiza echipotenţializarea. cabluri şi cordoane. al unei instalaţii sau al unui echipament ( în cazul reţelelor TT şi IT. fără ca temperatura sa în regim permanent (nelimitat).are denumirea de conductor de legare la pământ de protecţie. un alt punct neutru creat artificial sau legarea repetată la pamânt a conductorului PEN/PE ).aplicarea de solicitări specificate într-o instalaţie electrică prin intermediul cărora este probată funcţionalitatea acesteia. K2. K2. cabluri sau bare colectoare şi elementele care asigură fixarea lor şi. un dispozitiv sau un aparat.-32pământ . permiţând ca acestea să fie instalate şi înlocuite prin tragere. exploatare – toate activităţile care cuprind lucrările necesare pentru a permite funcţionarea instalaţiei electrice. în condiţii date ( altele decât cele corespunzătoare curentului nominal). protecţia lor mecanică (această noţiune este introdusă în structura I7-2011 care abordează în mod sistematic dimensionarea circuitelor ţş coloanelor electrice) . verificare – toate măsurile cu ajutorul cărora este verificată conformitatea instalaţiilor electrice cu prescripţiile în uz. utilizat în instalaţii electrice (fiecărei variante de realizare a sistemului de tuburi îi corespund valori specifice ale coeficienţilor K1.examinarea unei instalaţii electrice utilizând toate aptitudinile pentru a constata dacă alegerea echipamentului electric este corectă şi montarea acestuia este adecvată. dacă este necesar. prevăzut cu o bază şi cu un capac deplasabil. destinat protecţiei complete a conductoarelor izolate şi a cablurilor şi/sau pentru amplasarea altor echipamente electrice inclusiv echipamente de prelucrare a informaţiilor (fiecărei variante de realizare a sistemului de jgheaburi îi corespund valori specifice ale coeficienţilor K1. În cazul separării de protecţie conectarea carcaselor se face prin conductor denumit de protecţie-PE). între un punct dat al unei reţele (punctul neutru al sursei. sistem de tuburi – ansamblu de protecţie închis. pentru calculul curentului admisibil al secţiunii căilor de curent) sistem de jgheaburi de cabluri – sistem de protecţie închis. .PE) şi o priză de pământ sau o reţea de prize de pământ. pentru conductoare izolate. control şi întreţinere atât pentru o lucrare electrică cât şi neelectrică. comandă. sistem de pozare – ansamblu constituit din mai multe conductoare electrice izolate. să fie superioară valorii specificate ( 70-80 0C). conductor de legare la pământ – conductor care asigură o cale conductore sau o parte a unei căi conductoare. Aceste activităţi cuprind domenii cum sunt: manevrare. inspecţie .

inclusiv acţiunilor de supraveghere cu scopul de a menţine un element într-o stare sau a readuce un element la o stare în care acesta poate să realizeze o funcţie cerută. ca diferenţă între curentul care circulă pe un conductor de fază. .bornă prevăzută la un echipament sau dispozitiv destinat să fie conectat cu un sistem de legătură de echipotenţializare (această bornă trebuie să fie diferită de borna de protecţie la care se leagă conductorul de protecţie PE). se impune să fie independente).energia efectiv consumată sau estimată pentru a răspunde necesităţilor legate de utilizarea normală a clădirii. într-un punct dat al unui circuit electric.diferenţial transversal./I7-2011). . unde priza de pământ pentru legarea la pământ a punctului neutru al sursei şi priza de pâmânt de protecţie. curent diferenţial rezidual – suma fazorială a valorilor curenţilor electrici în toate conductoarele active. 2. 3F+PE. (Acest curent este: . F+N+PE. ca diferenţă între sumă fazorială a curentului homopolar de mai sus şi curentul prin conductorul neutru. la acelaşi timp. la care se leagă conductoarele PE.combinaţia tuturor acţiunilor tehnice şi administrative.diferenţial transversal. înlocuieşte conductorul principal de egalizare a potenţialelor prevăzut de NP I7/2002. ca sumă fazorială a curenţilor de pe cele trei faze ale unei căi de curent şi este propriu DDR care echipează întrerupătoarele automate de pe circuitele cu patru conductoare. Este practic componentă a Ansamblului de joasă tensiune definit în fig 5. securitate bară de echipotenţializare – bară metalică colectoare care face parte dintr-o reţea echipotenţială şi care asigură legătura electrică a unui număr de conductoare electrice pentru scopuri de echipotenţializare (aceasta se amplasează pe etaj curent şi reprezintă un punct intermediar de conexiuni al sistemului de legare la pământ.N şi este propriu DDR care echipează întrerupătoarele automate de pe circuitele cu cinci conductoare. bornă principală de legare la pământ – bornă sau bară care face parte dintr-o instalaţie de legare la pământ a unei instalaţii şi care asigură conectarea electrică a unui anumit număr de conductoare pentru scopuri de legare la pământ (această bară.5. ca “cea mai utilizată măsură de protecţie la şoc electric în instalaţiile electrice”) priză de pământ independentă – priză de pământ suficient de îndepărtată de alte prize de pământ pentru care potenţialul său electric să nu fie sensibil afectat de curenţii electrici între pământ şi alte prize de pământ (acest tip de priză de pământ se impune în Reţeaua TT. bornă de echipotenţializare .1. pe lângă semnificaţia generică şi una specifică. F şi cel care circulă pe conductorul neutru. pentru o cale de curent ce alimentează sarcini trifazate nesimetrice cu. care era distribuit). separare. N şi este propriu DDR care echipează întrerupătoarele automate de pe circuitele monofazate cu trei conductoare. (această sintagmă are.-332.4. Performanţa energetică. Proiectare mentenanţă . Protecţie.homopolar. 3F+N+PE) întrerupere automată a alimentării – întrerupere automată a unei linii conductoare prin funcţionarea automată a unui dispozitiv de protecţie în caz de defect. necesităţi care includ în principal: . care se plasează cât mai aproape de tabloul electric general. performanţa energetică a clădirii (PEC) . rezistenta la foc. într-o instalaţie electrică.

răcirea.-34încălzirea. Performanţa energetică a clădirii se determină conform unei metodologii de calcul şi se exprimă prin unul sau mai mulţi indicatori numerici care se calculează luându-se în considerare izolaţia termică. cuprinzând toate informaţiile necesare elaborării caietelor de sarcini şi care. acţiunile de punere în funcţiune şi teste. inclusiv climatul interior al clădirii. utilajelor sau instalaţiilor tehnologice. se compun din diferite categorii de planse. sursele proprii de producere a energiei şi alţi factori. ventilarea şi iluminatul. acţiunile de asigurare şi certificare a calităţii. precum şi acţiunile de predare a obiectivului de investiţii către beneficiar. care influenţează necesarul de energie. proiectarea şi amplasarea clădirii în raport cu factorii climatici exteriori. caracteristicile tehnice ale clădirii şi instalaţiilor. montajul echipamentelor. de regulă. . expunerea la soare şi influenţa clădirilor învecinate. părţile desenate sunt documentele principale ale proiectului tehnic pe baza cărora se elaborează părţile scrise ale acestuia. prepararea apei calde de consum. proiectul tehnic potrivit prevederilor legale reprezintă documentaţia ce conţine părţi scrise şi desenate privind realizarea obiectivului de investiţii: execuţia lucrărilor.

Pentru a putea utiliza mai uşor I7-2011 / capitolul 6.3. o K1A pentru structuri o K1B pentru servicii ‰ K2. o K2A pentru structuri o K2B pentru servicii ‰ K3. . 1. Date de intrare generale/ tema de proiectare specifică pentru protecţia împotriva trăsnetului. serviciul şi pierderea activităţii lui).2).1.Măsurile de protecţie adoptate Procedura este complexă prin multitudinea parametrilor luaţi în considerare. □ L2: pierderea unui serviciu public. PRIN EVALUAREA RISCULUI 3. Mod practic de lucru pentru evaluarea riscului Proiectarea instalaţiei de protecţie împotriva trăsnetului se realizează pe baza cap. Date de intrare pentru structuri / tema de proiectare specifică pentru protecţia împotriva trăsnetului Datele de identificare ale unei structuri de protejat împotriva trăsnetului necesare pentru evaluarea riscului sunt elemente din tema de proiectare generală. Procedură pentru evaluarea riscului la o structură/serviciu. In proiect se vor regăsi aceste tabele. K1A. □ L4: pierdere economică (structura şi conţinutul său. Denumirea obiectivului de protejat şi locul de amplasare al acestuia □ Denumirea obiectivului □ Locul de amplasare (adresa) Densitatea tr ă snetelor la sol N g se va determina conform Anexei A6. cu privire la teren şi/sau informaţii obţinute de la investitor / beneficiar. 2. K3 şi K4). Fişa se va adapta pentru fiecare structură de protejat. Modul în care se prezintă acest algoritm uşurează proiectarea instalaţiei prin ordonarea într-o succesiune firească a calculelor. Tipuri de pierderi luate în considerare □ L1: pierderea de vieţi omeneşti. Se vor elimina doar comentariile explicative şi liniile de tabel neutilizate. Etapele care trebuie parcurse sunt: ‰ K1. 6/I7-2011 (după SR EN 62305/2). STABILIREA COMPONENTELOR SISTEMULUI DE PROTECŢIE LA TRĂSNET PENTRU ANSAMBLUL CONSTRUIT. cu toate trimiterile adecvate. ghidul pune la dispoziţie o listă cu abrevieri (vezi paragraful 3. o K3A pentru structuri o K3B pentru servicii ‰ K5 Date de ieşire .-35II. Sinteza componentelor de risc pentru o structură o K4A pentru structuri o K4B pentru servicii ‰ K4 Alegerea măsurilor de protecţie. fiind necesară numai o adaptare minimală a fişelor şi tabelelor de mai jos. precum şi prin caracterul iterativ al calculului (etapele K2. □ L3: pierderea unor elemente din patrimoniu cultural.1 /I7-2011 în func ţ ie de locul de amplasare al obiectivului. Se va întocmi un document semnat de o persoană juridică care îşi asumă responsabilitatea (de preferinţă investitorul / beneficiarul).

IV ii.2.1-4 / I7-2011) □ Urban cu cl ă diri înalte .înă l ţ imea cl ă dirilor mai mare de 20 m □ Urban . 3. În mod obi ş nuit. deschideri de uşă / fereastr ă □ Cadru conductiv ş i plac ă ri metalice . III iii.Ecran de protecţie la exteriorul structurii obiectivului de protejat . Caracteristicile constructive ale obiectivului de protejat 3.3 / I7-2011).1-2 / I7-2011) □ Obiect înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci.Rezistivitatea solului. KS1 este un factor ce ia în considerare eficienţa ecranului unei structurii.înă l ţ imea cl ă dirilor se încadreaz ă între 10 m ş i 20 m □ Suburban . având clasa i. □ Obiect izolat: nici un alt obiect în vecin ă tate.2.Amplasare relativă a obiectivului (a se vedea tabelul A6.4. continu ă electric. ce acţ ioneaz ă drept conductoare de coborâre naturale □ Structur ă cu un acoperi ş din metal sau un dispozitiv de captare. ρ. cu posibilitatea includerii unor componente naturale.de exemplu cherestea / zidă rie ş i plac ă ri neconductive □ Cadru conductiv cu înveliş neconductiv □ Cadru conductiv ş i plac ă ri metalice – de ex. II iv.5. în metri □ Lungime □ L ăţ ime □ În ă l ţ ime 3.-36Se bifează pierderile ce se impun a fi luate în considerare la evaluarea riscului.1. PB (a se vedea tabelul A6. a SPT sau a altor ecrane la frontiera ZPT 0/1 (definit prin relaţia A6.deschideri de maxim 10mm □ Structur ă placat ă total cu metal . I □ Structur ă cu dispozitiv de captare conform SPT I ş i cu structur ă de rezistenţă metalic ă . ce acţ ioneaz ă drept conductoare de coborâre naturale . definit prin factorul de mediu.34) /I7-2011.Dimensiuni constructive.f ă r ă deschideri 3.3. 3.Măsuri de protecţie existente luate pentru reducerea avariilor fizice.în ă l ţ imea cl ă dirilor mai mic ă de 10 m □ Rural 3. Ce (a se vedea tabelul A6. □ Neconductiv . în Ωm Valori semnificative ale rezistivităţ ii pentru diferite soluri sunt date în tabelul A5.Locul de amplasare a serviciilor ce deservesc obiectivul în raport cu vecinătăţile.2 / I7-2011) □ Structur ă neprotejat ă de SPT □ Structur ă protejat ă de SPT ( ş i pentru care se face un calcul de verificare). Dacă nu se cunoa ş te.6.34-2 (Anexa 5. se iau în considerare pierderile de vie ţ i omene ş ti ş i de servicii publice. continu ă electric. □ Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de aceea ş i înă l ţ ime sau mai mici. asigurând o protecţ ie complet ă a oric ă rei instala ţ ii dispuse pe acoperi ş împotriva c ă derii directe a tr ă snetului ş i cu o structur ă de rezisten ţă metalică . □ Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte.2. valoarea implicit ă este 500 m. 3.deschideri de 100mm maxim □ Cadru conductiv ş i plac ă ri metalice .

Tip de serviciu □ Energie electric ă □ Telefon . Caracteristici serviciilor ce deservesc obiectivul de protejat.7. Amplasare relativă a postului trafo (a se vedea tabelul I7-2011 / A6.1. Numărul total de persoane □ În interior □ În exterior 3. 4.1-2) □ Obiect înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci □ Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de aceea ş i înă l ţ ime sau mai mici □ Obiect izolat: nici un alt obiect în vecin ă tate □ Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte 4.-373.7. în metri □ Lungime □ L ăţ ime □ Înă l ţ ime 4.7.3.1.Dimensiuni constructive pentru centrala telefonică. Timpul în ore pe an în care persoanele sunt prezente în amplasamentul periculos □ În interior □ În exterior 4. 5.1. Numărul de persoane care ar putea fi puse în pericol (victime) □ În interior □ În exterior 3.Dimensiuni constructive pentru alte clădiri ce adăpostesc servicii ce deservesc obiectivul de protejat prin conducte metalice.2. Amplasare relativă a centralei telefonice (a se vedea tabelul A6.1.3. Caracteristici ale structurilor de la celălalt capăt al serviciilor legate de structura care urmează să fie protejate. Amplasare relativă a clădirii serviciului (a se vedea tabelul A6.2.1-2 / I72011) □ Obiect înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci □ Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de aceea ş i înă l ţ ime sau mai mici □ Obiect izolat: nici un alt obiect în vecin ă tate □ Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte 4.1.1.1-2 / I72011) □ Obiect înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci □ Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de aceea ş i înă l ţ ime sau mai mici □ Obiect izolat: nici un alt obiect în vecin ă tate □ Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte 5.Numărul de persoane din structură 3. în metri □ Lungime □ L ăţ ime □ În ă l ţ ime 4.2. fire metalice etc.7.3.1. în metri □ Lungime □ L ăţ ime □ În ă l ţ ime 4.Dimensiuni constructive post trafo.

5 kV – echipamente electrice ale utilizatorului (Un<1kV) □ 6. Se va nota pentru fiecare serviciu în parte.7. □ 2.Tipul legăturilor serviciilor la intrarea în obiectivul de protejat.3. având rezisten ţ a electrică Rs<=1 Ω /km □ Altele Pentru „altele” se vor nota caracteristicile specifice . Rs □ Cablu neecranat □ Cablu ecranat nelegat la bara de echipotenţ ializare la care este conectat echipamentul □ Cablu ecranat legat la bara de echipotenţ ializare ş i echipamentul conectat la aceeaş i bar ă de echipoten ţ ializare.Prezenţă post de transformare (Ct – factor de corecţie.4. a se vedea tabelul A6.8.4.m Se va nota pentru fiecare serviciu în parte.1. 5. cablu TV. Hc □ ….5.6.Înălţimea traseului serviciului pozat aerian faţă de cota terenului. Uw (a se vedea tabelul A6. având rezistenţ a electric ă 5 < Rs ≤ 20Ω /km □ Cablu ecranat. . 5. 5.Modul de pozare a traseului serviciului ce deserveşte obiectivul de protejat □ aerian □ îngropat Se va nota pentru fiecare serviciu în parte. 5.Tensiune de ţinere la impuls a sistemul intern ce va fi protejat. 5.0 kV – aparate ale re ţ elei electrice (Un<1kV) Se va nota pentru fiecare serviciu în parte. având rezistenţ a electric ă 1 < Rs ≤ 5 Ω /km □ Cablu ecranat.2.-38□ Alte servicii (internet.Lungimea traseului serviciului ce deserveşte obiectivul de protejat.5 kV – prize de alimentare pentru echipamente electronice sau echipamente de telecomunicaţ ii.4) □ 1.. Ks3 □ Cablu neecranat – cu pozare fă r ă precauţ ii de evitare a buclelor □ Cablu neecranat – cu trasee de pozare cu precauţ ii de evitare a buclelor mari □ Cablu neecranat – cu trasee de pozare cu precauţ ii de evitare a buclelor mici □ Cablu ecranat. având rezisten ţ a electrică 5<Rs<=20Ω /km □ Cablu ecranat legat la bara de echipotenţ ializare ş i echipamentul conectat la aceeaş i bar ă de echipoten ţ ializare.2) □ F ă r ă post de transformare în zon ă (numai serviciul de alimentare cu energie electrică ) □ Serviciu cu transformator cu două înfăş ur ă ri Se va nota pentru fiecare serviciu în parte. 5.Caracteristicile serviciilor ce intră în obiectiv. având rezisten ţ a electrică 1<Rs<=5 Ω /km □ Cablu ecranat legat la bara de echipotenţ ializare ş i echipamentul conectat la aceeaş i bar ă de echipoten ţ ializare. Lc □ …. având rezistenţ a electric ă Rs ≤ 1 Ω /km Se va nota pentru fiecare serviciu în parte.m Se va nota pentru fiecare serviciu în parte. conducte etc) 5.

□ traseu izolat: nici un alt obiect în vecin ă tate. instala ţ ii de alarm ă cu ac ţ ionare automat ă 1) □ 1) Numai dacă sunt protejate împotriva supratensiunilor şi împotriva altor avarii şi dacă timpul de intervenţie al pompierilor este sub 10 min. de la obiectivul de protejat pân ă la punctele de distribuţ ie secundare.1. □ traseu înconjurat de obiecte sau de copaci de aceea ş i înă l ţ ime sau mai mici. ra (a se vedea tabelul A6.Tipul suprafeţei pardoselii/planşeului (la interior) ru (a se vedea tabelul A6. mochet ă . ceramică □ Pietri ş . instalaţ ii de alarmă cu ac ţ ionare manual ă . a SPT sau a altor ecrane la frontiera ZPT X/Z (definit prin relaţia A6. □ traseu izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte. covor □ Asfalt. ceramică □ Pietri ş . lemn 6. trasee de evacuare protejate □ Una dintre urmă toarele mă suri: instala ţ ii de extinctoare fixe cu ac ţ ionare automat ă . în metri. 6.Riscul de incendiu al structurii. mochet ă .de exemplu cherestea / zidă rie ş i plac ă ri neconductive .4) □ Explozie □ Ridicat □ Mediu □ Sc ă zut □ Nici unul În caz c ă nu se cunosc sau nu sunt disponibile date ş i detalii despre sarcina termic ă specific ă se consider ă în calcul riscul mediu (a se vedea tabelul A6.4. hidran ţ i.2) □ Agricol ă .Locul de amplasare a traseului serviciului în raport cu vecinătăţile/ împrejurimile.-39Lungimea traseului serviciului. lemn 6. în caz contrar bifânduse cele cu acţ ionare manual ă . în care se calculeaz ă sarcina termic ă (MJ/m2 ). 6. 6. KS2 este un factor ce ia în considerare eficienţa ecranului unei structurii.Măsuri luate de reducere a consecinţelor unui incendiu. □ Neconductiv .3. Se va nota pentru fiecare serviciu în parte. compartimente rezistente la foc. Cd/c □ traseu înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci.3.3.Tipul suprafeţei solului (la exterior). Pentru traseele îngropate se va considera „traseu înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci”.3. beton □ Marmur ă .2) □ Agricol ă . linoleum. 5.4). centrale telefonice sau alte structuri (dac ă se cunosc).5.3). rf (a se vedea tabelul A6.3) □ F ă r ă mă suri □ Una dintre urmă toarele mă suri: extinctoare. beton □ Marmur ă . covor □ Asfalt.3.9.2. se va consulta Scenariul de securitate la foc pentru investiţ ia respectivă . Alte caracteristici ale obiectivului de protejat 6. rp (a se vedea tabelul A6. linoleum. instala ţ ii de extinctoare fixe cu ac ţ ionare manual ă .3. în mod normal.Ecran de protecţie la interiorul structurii obiectivului de protejat .2.

Prezenţa unui pericol special.3.deschideri de 100mm maxim □ Cadru conductiv ş i plac ă ri metalice .-40□ Cadru conductiv cu înveliş neconductiv □ Cadru conductiv ş i plac ă ri metalice – de ex.f ă r ă deschideri 6. 6.1. Lf □ Spital □ Vil ă □ Construc ţ ii agroindustriale □ Cre şă . 6.5) □ Nici un pericol special □ Nivel sc ă zut de panică (de exemplu o structură limitat ă la dou ă etaje ş i numă rul de persoane sub 100) □ Nivel mediu de panică (de exemplu o structură proiectat ă pentru evenimente sportive sau culturale cu un numă r de participanţ i între 100 ş i 1000 persoane) □ Dificultate de evacuare (de exemplu structuri cu persoane imobilizate. liceu □ Teatru □ Sal ă de sport □ Fermă eolian ă □ Hotel □ Bloc de locuinţ e □ Hal ă □ Sec ţ ie de poliţ ie □ Sanatoriu □ Fabrică □ Aeroport □ Timp liber .Pierderi datorate vătămării prin tensiunile de atingere şi de pas.Pierderi datorate avariilor fizice.7.6. hz (a se vedea tabelul A6. gr ă dini ţă □ Sta ţ ie de tren □ Sta ţ ie alimentare cu carburan ţ i □ Centru comercial □ Universitate □ Cl ă dire comercial ă / de birouri □ Depozit industrial □ Centru comunitar □ Telefonie □ Central ă electrică □ Ş coal ă . Lt □ Numă rul de ore pe zi când obiectivul de protejat este locuit □ Numă rul de persoane ce locuiesc în obiectivul de protejat Valori medii tipice pentru Lt sunt ară tate în tabelul A6. spitale) □ Nivel ridicat de panic ă (de exemplu o structură proiectat ă pentru evenimente sportive sau culturale cu un numă r de participanţ i mai mare de 1000 persoane) □ Pericol pentru împrejurimi sau mediul înconjură tor □ Contaminare a împrejurimilor sau a mediului înconjur ă tor Se va indica hazardul ce poate fi creat de apariţ ia unui eveniment neprevă zut.deschideri de maxim 10mm □ Structur ă interioar ă placat ă total cu metal .3. deschideri de uşă / fereastr ă □ Cadru conductiv ş i plac ă ri metalice .8.

Lo □ Numă rul de ore pe zi în care obiectivul de protejat este locuit □ Numă rul de persoane ce locuiesc în obiectivul de protejat □ Cl ă dire cu risc de explozie □ Spital sau alt tip de clă dire pentru care pierderea unui serviciu poate pune imediat viaţ a în pericol Valori medii tipice pentru Lt sunt ară tate în tabelul A6. Lt □ Da □ Nu Se va indica prezen ţ a animalelor în interiorul sau în exteriorul obiectivului de protejat.9. . 8. Dac ă aceste date sunt necunoscute sau greu de obţ inut se vor utiliza valorile tipice indicate în tabelul I7-2011/A.3.3.1.7. Dac ă aceste date sunt necunoscute sau greu de obţ inut se vor utiliza valorile tipice indicate în normele de evaluare a riscurilor. Pierderi ireparabile ale unui element din patrimoniul cultural □ Valoarea medie asigurabil ă a pierderii posibile de bunuri □ Valoarea total ă a obiectivului de protejat (adic ă valoarea total ă asigurată a tuturor bunurilor prezente în structur ă ) Aceste date sunt necesare numai dac ă sunt luate în considerare pierderile ireparabile ale unor elemente din patrimoniul cultural. 6.Prezenţa unui pericol special (a se vedea tabelul I7-2011/A6. Aceste date sunt necesare numai pentru cl ă diri cu risc de explozie.-41□ Catedral ă □ Muzeu □ Magazin universal □ Cl ă dire civil ă □ Centru medical □ Fabrică de ap ă / Rezervor de ap ă □ Sta ţ ie de epurare □ Central ă termică □ Punct termic □ Biseric ă Se va indica tipul de utilizare a obiectivului de protejat. spitale sau alte cl ă diri în care pierderea unui serviciu poate pune în pericol imediat viaţ a. 9.2. 7.3.3. Valori medii tipice pentru Lt sunt ar ă tate în tabelul I7-2011/A6.3). □ Nici un pericol special □ Pericol pentru împrejurimi sau mediul înconjură tor □ Contaminare a împrejurimilor sau a mediului înconjur ă tor Se va indica hazardul ce poate fi creat de apariţ ia unui eveniment neprevă zut.6.1. Pierderi inacceptabile de servicii publice □ Numă rul de persoane potenţ ial în pericol (utilizatori ce nu sunt deservi ţ i) □ Numă rul total de persoane (utilizatori deservi ţ i) □ Durata anual ă de pierdere a serviciului (în ore) Aceste date sunt necesare numai dac ă sunt luate în considerare pierderile cauzate de întreruperile serviciilor publice. 9. Se pot face alegeri multiple dac ă obiectivul are mai multe func ţ iuni.6.Pierderi datorită tensiunilor de atingere şi de pas.1.Pierderi datorate defectării sistemelor interioare. Valori medii tipice pentru Lf sunt ară tate în tabelul A6.3. Pierderi economice 9.

K2A. cl ă dire de spectacole □ Altele Valori medii tipice pentru Lt sunt ar ă tate în tabelul I7-2011/A6. biseric ă .3.-429.3. 9. cl ă dire economic ă □ Altele Se va indica prezen ţ a animalelor în interiorul sau în exteriorul obiectivului de protejat. ş coal ă .7.3.Pierderi datorită focului sau defectelor fizice. K2B) Colectarea datelor de identificare ale obiectivului de protejat împotriva trăsnetului necesare pentru evaluarea riscului se poate face pe baza listei de întrebări prezentate în paragraful anterior (K1A). agricol ă . Tabel 1 . muzeu. clă dire comercial ă □ Muzeu. Lf □ Spital.Identificarea riscurilor ce vor fi evaluate Simbol risc R1 R2 R3 R4 Denumire risc Risc de pierdere de vieţi omeneşti Risc de pierdere a unui serviciu public Risc de pierdere a unui element din patrimoniul cultural Risc de pierdere economică Valori adoptate pentru riscul acceptabil R T Referinţă Tabelul 6.7. 10. Costurile / economiile provenite din instalarea sistemelor de protecţie împotriva trăsnetului (moneda curentă) □ Animale □ Sistemele din interiorul structurii □ Cl ă dire □ Con ţ inutul din interiorul structurii □ Rata dobânzii pl ă tite cu privire la finan ţ area investi ţ iei ş i a sistemelor din interiorul structurii □ Rata de amortizare ca procent înscris pe an □ Rata de între ţ inere pe an ca procent din costul iniţ ial. industrial ă . birouri. birouri.4. Lo □ Risc de explozie □ Spital. biseric ă . Valori medii tipice pentru Lf sunt ar ă tate în tabelul I7-2011/A6. ş coal ă .10 / I7-2011 . de spectacole. Procedură pentru evaluarea riscului pentru o structură (pentru un serviciu vezi mai jos.Pierderi datorate defectării sistemelor interioare. cl ă dire agricolă □ Hotel. cl ă dire industrial ă . hotel.

2.3 Persoane prezente în afara structurii 2) Persoane prezente în structură Densitatea de trăsnete la sol Rezistivitatea solului nt nt 1/km2/an Ωm Ng ρ Relaţia A6.Date caracteristice ale structurii Parametru Dimensiuni (m) Factor de amplasare Comentariu Obiect înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de aceeaşi înălţime sau mai mici Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte Urban cu clădiri înalte .2 Factor de mediu al structurii Ce Tabelul A6.5 SPT PB Tabelul A6.înălţimea clădirilor mai mică de 10m Rural Structură neprotejată de SPT Structură protejată de SPT Structură cu dispozitiv de captare conform SPT I şi cu structură de rezistenţă metalică.de exemplu cherestea / zid ă rie ş i plac ă ri neconductive Cadru conductiv cu înveli ş neconductiv Cadru conductiv ş i plac ă ri metalice – de ex. cu posibilitatea includerii unor componente naturale.2. ce acţionează drept conductoare de coborâre naturale Neconductiv .f ă r ă deschideri Simbol Lb x Wb x Hb Cd Valoare Referinţă I7-2011 Tabelul A6.-43Tabel 2 . deschideri de u şă / fereastr ă Cadru conductiv ş i plac ă ri metalice deschideri de 100mm maxim Cadru conductiv ş i plac ă ri metalice deschideri de maxim 10mm Structur ă interioar ă placat ă total cu metal .2 .f ă r ă deschideri Neconductiv .1.2. deschideri de u şă / fereastr ă Cadru conductiv ş i plac ă ri metalice deschideri de 100mm maxim Cadru conductiv ş i plac ă ri metalice deschideri de maxim 10mm Structur ă interioar ă placat ă total cu metal .1.de exemplu cherestea / zid ă rie ş i plac ă ri neconductive Cadru conductiv cu înveli ş neconductiv Cadru conductiv ş i plac ă ri metalice – de ex.înălţimea clădirilor se încadrează între 10m şi 20m Suburban. continuă electric. ce acţionează drept conductoare de coborâre naturale Structură cu un acoperiş din metal sau un dispozitiv de captare.înălţimea clădirilor mai mare de 20m Urban. asigurând o protecţie completă a oricărei instalaţii dispuse pe acoperiş împotriva căderii directe a trăsnetului şi cu o structură de rezistenţă metalică.1 Tabelul A5.1.3 Ecran în structură KS2 Relaţia A6.34. continuă electric.2 Ecran la frontiera structurii KS1 Relaţia A6.

având rezistenţa electrică Rs<=1Ω/km Uw = 1.-44Tabel 3 .) celor corespunzătoare unui NPT I pentru aceeaşi instalaţie.3 Extremitatea “a” a liniei.2.2.Date şi caracteristici ale liniilor şi ale sistemelor interioare conectate Parametru Lungime (m) Înălţime (m) Transformator Factor de amplasare a liniei Comentariu Pozare îngropată Pozare aeriană Serviciu cu transformator cu două înfăşurări Numai serviciu.1.2.2 Valoare Referinţă I7-2011 Măsuri de protecţie luate la instalarea cablurilor KS3 Tabelul A6.2 Se completează câte un tabel pentru fiecare serviciu de luat în considerare.4 Tabelul A6. fără transformator Obiect înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de aceeaşi înălţime sau mai mici Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte Cablu neecranat – fără precauţii luate pentru traseul de pozare în vederea evitării buclelor Cablu neecranat – cu precauţii luate pentru traseul de pozare în vederea evitării buclelor de mari dimensiuni Cablu neecranat – cu precauţii luate pentru traseul de pozare în vederea evitării buclelor Cablu ecranat cu rezistenţa electrică a ecranului 5<RS ≤ 20 Ω / km Cablu ecranat cu rezistenţa electrică a ecranului 1 < RS ≤ 5 Ω / km Cablu ecranat cu rezistenţa electrică a ecranului RS ≤1 Ω / km Cablu neecranat Cablu ecranat nelegat la bara de echipotenţializare la care este conectat echipamentul Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare.6 Tabelul A6.5 PLD PLI Tabelul A6.4 Protecţie cu SPD coordonate PSPD Tabelul A6. . nivel de protecţie mai coborât etc.5 kV Uw = 4 kV Uw = 6 kV Fără protecţie cu SPD coordonate Nivelul de protecţie împotriva trăsnetului (NPT) III-IV NPT II NPT I SPD cu caracteristici de protecţie superioare (capacitate de ţinere la curent electric mai mare.6.5 kV Uw = 2. dimensiunile structurii (m) Factor de amplasare a structurii “a” La x Wa x Ha Obiect înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de aceeaşi înălţime sau mai mici Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte Cda Tabelul A6.2. având rezistenţa electrică 1<Rs ≤ 5Ω/km Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare. Simbol Lc Hc Ct Cd Tabelul A6.1.1. având rezistenţa electrică 5<Rs ≤ 20Ω/km Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare.2.7 Ecran al liniei Tensiune de ţinere a sistemului interior KS4 Relaţia A.

instalaţii de extinctoare fixe cu acţionare manuală.Caracteristicile unei zone interioare Zx Parametru Tipul suprafeţei planşeului Comentariu Simbol ru Valoare Agricolă. – persoanele din interiorul structurii sau care stau intr-o zonă de până la 3m în partea exterioară a structurii. hidranţi. – mediul afectat de o avarie a structurii.3. instalaţii de alarmă cu acţionare automată dacă acestea sunt protejate împotriva supratensiunilor şi împotriva altor avarii şi dacă timpul de intervenţie al pompierilor este sub 10 min Ecran spaţial Neconductiv . – există/ nu există ecrane tridimensionale.4 hz Tabelul A6.3. lemn Risc de incendiu Explozie Ridicat (ST≥800 MJ/m2) Mediu (400≤ST<800 MJ/m2) Scăzut (ST<400 MJ/m2) Nici unul Pericol special. spitale) Nivel ridicat de panică (de exemplu o structură proiectată pentru evenimente sportive sau culturale cu un număr de participanţi mai mare de 1000 persoane) Pericol pentru împrejurimi sau mediul înconjurător Contaminare a împrejurimilor sau a mediului înconjurător Protecţie împotriva Fără măsuri incendiului Una dintre următoarele măsuri: extinctoare. Tabel 4a . linoleum.deschideri de 100mm maxim Referinţă I7-2011 Tabelul A6. instalaţii de alarmă cu acţionare manuală.3 Relaţia A6.3 KS2 . compartimente rezistente la foc. – pierderile L estimate ca fiind mai mari în unele părţi decât în alte părţi ale structurii. trasee de evacuare protejate Una dintre următoarele măsuri: instalaţii de extinctoare fixe cu acţionare automată. ceramică Pietriş.3. – compartimentarea din punct de vedere al rezistenţei la foc a structurii.-45Definirea zonelor din structura (obiectivul) de protejat şi caracteristici ale acestora Se face ţinând seama de elementele următoare: – tipul suprafeţei solului este diferit în exteriorul structurii de cel din interiorul acesteia. beton Marmură. Nici un pericol special definit pentru fiecare Nivel scăzut de panică (de exemplu o structură limitată tip de risc considerat la două etaje şi numărul de persoane sub 100) Nivel mediu de panică (de exemplu o structură proiectată pentru evenimente sportive sau culturale cu un număr de participanţi între 100 şi 1 000 persoane) Dificultate de evacuare (de exemplu structuri cu persoane imobilizate.de exemplu cherestea / zidărie şi placări neconductive Cadru conductiv cu înveliş neconductiv Cadru conductiv şi placări metalice – de ex.5 rp Tabelul A6.2. mochetă. deschideri de uşă / fereastră Cadru conductiv şi placări metalice . – amplasarea sistemelor interioare. covor Asfalt.3. – existenţa sistemelor/ echipamentelor electronice sensibile.2 rf Tabelul A6.

3.3.7/ Tabelul A6.Caracteristicile unei zone exterioare Zx Parametru Tipul suprafeţei solului Comentariu Simbol ra Valoare Agricolă. şcoală. hotel. apă TV.3.1/ Tabelul A6.7 Relaţia A6. birouri. industrială. agricolă Hotel. linoleum.6/ Tabelul A6. beton Marmură.3.3.2. biserici. muzee Altele Gaz. şcoli Clădiri publice.1 . covor Asfalt.3.3. hoteluri. persoane în interiorul/exteriorul clădirii Pierderi prin avarii fizice Nu Da: Spitale. agricolă.7 Relaţia A6. ceramică Pietriş.11/ Tabelul A6. de spectacole Altele Da Nu Reţele interioare de alimentare cu energie electrică Cconectate/ Neconectate la linia de alimentare cu energie electrică la JT Conectate/ Neconectate la linia de telecomunicaţie np tp Lt Relaţia A6. alimentare cu energie electrică Risc de explozie Spital.1 Lt np tp Relaţia A6.1/ Tabelul A6. linii telecomunicaţii. biserică. de spectacole.11/ Tabelul A6.fără deschideri Da Nu Sisteme de telecomunicaţii interioare Persoane potenţial în pericol aflate în zonă Pentru fiecare tip de risc considerat se definesc: Pierderi prin tensiuni Nu de atingere şi de pas Da. muzeu.deschideri de maxim 10mm Structură interioară placată total cu metal . comerciale. alimentare cu energie electrică Spital. linii telecomunicaţii.1 Lo Relaţia A6.3.3. clădiri rezidenţiale Clădiri industriale.3.1 Tabelul A6.6 Relaţia A6. şcoală.6 Relaţia A6. biserică.1 Relaţia A6.3. clădire economică Muzeu.3. lemn Protecţia împotriva Fără măsuri de protecţie şocurilor electrice Izolaţie electrică a conductoarelor de coborâre expuse (de exemplu cel puţin 3 mm de polietilenă reticulată) Echipotenţializare efectivă a solului Panouri de avertizare Pierderi prin tensiuni Da de atingere şi de pas Nu Persoane potenţial în pericol aflate în zonă Referinţă I7-2011 Tabelul A6.3.3.9 Relaţia A6.3.1/ Tabelul A6.2 PA Tabelul A6. apă TV.7 Lf Pierderi prin defectări ale sistemelor interioare Tabel 4b .3. industrială.6/ Tabelul A6.3.-46Cadru conductiv şi placări metalice . clădire economică Altele Patrimoniu cultural Nu Da: Structură cu risc de explozie Spitale Gaz. birouri. mochetă.3.3.3.1 Relaţia A6.

1) 1) Numai pentru structuri cu risc de explozie şi pentru spitale cu echipament electric de reanimare sau alte structuri în care defectarea unor sisteme interioare pun imediat în pericol viaţa oamenilor.2) sau grafic pentru o structură cu formă complexă Tabel 2 Tabel 3 Tabel 3 Tabel 3 Tabel 6 . sau Tabel 2 Am Tabel 2 grafic pentru o structură cu formă complexă Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: Pe un serviciu: Al(x) Tabelul A6.1.3 Aerian: Ai(x) = 1 000 Lc.1. (6.1.1.1.2) Structură: Ad/b = [Lb × Wb + 6Hb × (Lb + Wb) + π × (3 Hb)2] .2) (6.Număr anual previzibil al evenimentelor periculoase Simbol al numărului ND/b NM Relaţia de referinţă I72011 (A6.4) .4): R 1 : risc de pierdere de vieţi omeneşti: R1 = RA + RB + RC 1) + RM 1) + ∑RU(X) + ∑RV(X) + ∑RW(X) 1) + ∑RZ(X) 1) (6.4) (A6. R 2 : risc de pierdere a unui serviciu public: R2 = RB + RC + RM + ∑RV(X) + ∑RW(X) + ∑RZ(X) R3 : risc de pierdere a unui element de patrimoniu cultural: R3 =RB + ∑RV(X) R4 : risc de pierdere economică: R4 = RA 2) + RB + RC + RM + ∑RU(X) 2) + ∑RV(X) + ∑RW(X) + ∑RZ(X) 2) Numai pentru domenii în care pot fi pierderi de animale.Suprafeţe de expunere echivalente pentru structură şi linii Ad/b Relaţie (A6.-47Tabel 5 .8) (A6.1. conform relaţiilor I7-2011 (6.3) (6.1. sau Îngropat: Ai(x) = 25 Lc√ρ Structură: Rela ţ ie Ad/a(x) = [La × Wa + 6Ha × (La + Wa) + π × (3 Ha)2] .7) NL(x) = Ng × Al(x) × Cd(x) × Ct(x) × 10–6 Ni(x) NDa(x) (A6. sau grafic pentru o structură cu formă complexă Structură: Am = [Lb × Wb + 2 × 250 × (Lb + Wb) + π × 2502] .3 Aerian: Al(x) = (Lc – 3(Ha+ Hb)) 6 Hc.1.5) Lângă serviciu: Ni(x) = Ng × Ai(x) × Ce(x) × Ct(x) × 10–6 Pe structură: NDa(x) = Ng ×Ad/a ×Cd/a × Ct(x) ×10–6 Calculul riscului pentru luarea unei decizii privind necesitatea protecţiei Fiecare risc luat în considerare trebuie să fie evaluat şi cuantificat de suma următoarelor componente. sau Îngropat: Al(x) = (Lc – 3(Ha+ Hb)) √ρ Lângă un serviciu: A i (x ) Tabelul A6.1÷6.6) Ecuaţie pentru numărul de trăsnete Pe structură: N D /b = N g × A d/b × C d/b ×10 –6 Lângă structură: NM = Ng ×(Am – Ad/b ⋅Cd/b) ×10–6 Date din tabelul Tabel 2 Tabel 5 Tabel 2 Tabel 5 Tabel 2 Tabel 3 Tabel 5 Tabel 2 Tabel 3 Tabel 5 Tabel 2 Tabel 3 Tabel 5 Valoare (1/an) Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: Pe serviciu: NL(x) (A6. Ad/a(x) (A6.1.1.2) Relaţie (A6.

... RB Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează componentele de risc: RV(x) Z1 Z2 Simbol . Zx Tabel 7b – Risc R2 – Componente de risc care trebuie considerate în funcţie de zone Z1 Z2 Simbol .. Zx .......8-I7-2011. Tabel 8a – Risc R1 – Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată în funcţie de zone Simbol PA PB PC1) PM1) Z1 Z2 ... RA2) RB RC RM Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează componentele de risc: RU(x ) 2) RV(x) RW(x) RZ(x) Zx Tabel 7d – Risc R4 – Componente de risc care trebuie considerate în funcţie de zone Zx Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată sunt centralizate în Tabel 8.. Tabel 7a – Risc R1 – Componente de risc care trebuie considerate în funcţie de zone Simbol RA RB RC1) RM1) Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează componentele de risc: RU(x ) RV(x) RW(x) 1) RZ(x) 1) Z1 Z2 ..-48- Componentele de risc care trebuie evaluate vor fi indicate în Tabel 7 pentru fiecare zonă în parte în conformitate cu Tabelul 6.I7-2011 şi cu Tabelul 6....6.... RB RC RM Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează componentele de risc: RV(x) RW(x) RZ(x) Zx Tabel 7c – Risc R3 – Componente de risc care trebuie considerate în funcţie de zone Z1 Z2 Simbol .

3. sau datorit ă defect ă rii sistemelor interioare ( L o ) se va face pe baza numă rului de ocupan ţ i din fiecare zonă pentru fiecare tip de risc considerat... avariei fizice ( Lf ).. care se referă la ansamblul structurii.. Zx Evaluarea volumului pierderilor L X într-o structur ă datorit ă v ă t ă mă rii prin tensiunile de atingere ş i de pas ( Lt ). Zx Tabel 8d – Risc R4 – Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată în funcţie de zone Z1 Z2 Simbol PA2) PB PC PM Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează probabilităţile: PC(x)1) PM(x)1) PU(x) 2) PV(x) PW(x) PZ(x) .. În cazul în care nu sunt disponibile sau sunt incerte datele necesare de calcul se vor utiliza valorile medii specificate în I7-2011 / Anexa 6.. Zx Tabel 8c – Risc R3 – Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată în funcţie de zone Z1 Z2 Simbol PB Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează probabilităţile: PV(x) .. ..-49Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează probabilităţile: PC(x)1) PM(x)1) PU(x) PV(x) PW(x) 1) PZ(x) 1) Tabel 8b – Risc R2 – Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată în funcţie de zone Z1 Z2 Simbol PB PC PM Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează probabilităţile: PC(x) PM(x) PV(x) PW(x) PZ(x) .....

1 Z1 Z2 . Zx Tabel 9c-Pierderea unui element de neînlocuit din patrimoniul cultural Tip de pierdere Lf Relaţia de referinţă I7-2011 Rela ţ ia A6.3..3. Tabel 9a– Centralizarea volumului de pierderi anuale de vieţi omeneşti Tip de pierdere Lt Lf Lo Relaţia de referinţă I7-2011 Rela ţ ia A6. Zx Tabel 9b-Pierderi inacceptabile de servicii publice Tip de pierdere Lf Lo Relaţia de referinţă I7-2011 Rela ţ ia A6...-50Riscul pentru structur ă este suma riscurilor asociate fiec ă reia dintre zonele structurii.. Zx Tabel 9d-Pierderi economice Tip de pierdere Lt Lf Lo Relaţia de referinţă I7-2011 Rela ţ ia A6.7 Rela ţ ia A6..6 Rela ţ ia A6.6 Z1 Z2 .12 electrice şi electronice: RM1) RM = NM × PM × Lo Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: Tabel Tabel Tabel Tabel Tabel 2 4 6 8 9 .3..11 Tabelul A6.3.Risc R 1 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5) Referinţă Simbol al pentru componentei relaţie/tabel de risc I7-2011 RA Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului Date din tabelul Z1 Valoare x(10–5) Z2 Zx .11 Tabelul A6..12 R = N × P × r × L A D A a t Pe structură rezultând avarii fizice: RB Tabelul 6.3.. Struc -tura Pe structură rezultând vătămarea fiinţelor vii: Tabelul 6.12 R = N × P × h × r × r × L B D B f z p f Pe structură rezultând defectarea sistemelor Tabelul 6.. Zx Componentele de risc implicate şi evaluarea riscului total considerat sunt indicate în Tabel 10.11 Tabelul A6. aceste pierderi trebuie s ă fie repartizate între zonele individuale ale structurii.6 Tabelul A6.3.1 Rela ţ ia A6.6 Tabelul A6.3.9 Z1 Z2 .12 electrice şi electronice: RC1) RC= ND × PC × Lo Lângă structură rezultând defectarea sistemelor Tabelul 6.1 Tabelul A6. riscul este suma tuturor componentelor de risc asociate zonei.3.3.3....3.3..3.... în fiecare zon ă .1 Tabelul A6. Tabel 10a . corespunzator serviciului oferit de fiecare zon ă .3.1 Rela ţ ia A6.7 Z1 Z2 ..3.3.1 Tabelul A6.7 Rela ţ ia A6.. Prin urmare.3...

10 Concluzie din evaluarea lui R2 cu R T Tabel Tabel Tabel Tabel Tabel 2 4 6 8 9 Tabel Tabel Tabel Tabel Tabel 3 4 6 8 9 1 Tabel 10c .12 Pe linie serviciu generând supratensiune/supracurent ce poate aduce vătămări fiinţelor vii prin acţiunea tensiunii de atingere: RU = (NL + NDa) x PU x ru x Lt Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV x hz x rp x rf x Lf Pe linie serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RW = (NL + NDa) ×PW×Lo Lângă un serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo R 1 = R A + R B + R C 1) + R M 1) + ∑ R U ( x ) + ∑ R V ( x ) + ∑ R W ( x ) 1) + ∑ R Z ( x ) 1) Tabelul 6. Struc -tura Pe structură rezultând avarii fizice: Tabelul 6.12 duce la defectarea sistemelor interioare: RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo R2 = RB + RC + RM + ∑RV(x) + ∑RW(x) + Total R2 Tabelul 6.12 R = (N + N ) × P x h x r x r x L V L Da V f z p f .12 R = (N + N ) × P x h x r x r x L V L Da V f z p f RW(x) Pe linie serviciu generând supratensiune se poate Tabelul 6...12 Tabelul 6...12 Tabelul 6. Struc -tura Pe structură rezultând avarii fizice: Tabelul 6.6 ∑RZ(x) RT Tabelul 6.12 R = N × P × h × r × r × L B D B f z p f Pe structură rezultând defectarea sistemelor RC Tabelul 6.12 electrice şi electronice: RC= ND × PC × Lo Lângă structură rezultând defectarea sistemelor RM Tabelul 6.Risc R 2 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5) Referinţă Simbol al pentru componentei relaţie/tabel de risc I7-2011 RB Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului Date din tabelul Z1 Valoare x(10–5) Z2 Zx .12 electrice şi electronice: RM = NM × PM × Lo Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV(x) Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R1 cu R T 1 Tabel 10b .12 R = N × P × h × r × r × L B D B f z p f Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: RV(x) Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: Tabelul 6.Risc R 3 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5) Referinţă Simbol al pentru componentei relaţie/tabel de risc I7-2011 RB Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului Date din tabelul Tabel Tabel Tabel Tabel Tabel Tabel Tabel Tabel Tabel 2 4 6 8 9 3 4 6 8 Z1 Valoare x(10–5) Z2 Zx .-51RU(x) RV(x) RW(x) 1) RZ(x) 1) Tabelul 6...12 duce la defectarea sistemelor interioare: RW = (NL + NDa) ×PW×Lo RZ(x) Lângă un serviciu generând supratensiune se poate Tabelul 6..6 Total R1 RT Tabelul 6..12 Tabel 3 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 Tabelul 6.

6 ∑ R V ( x ) 2) + ∑ R W ( x ) + ∑ R Z ( x ) RT Tabelul 6. (Sunt trecute toate riscurile.12 fiinţelor vii prin acţiunea tensiunii de atingere: RU(x) 2) RU = (NL + NDa) x PU x ru x Lt Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV(x) Tabelul 6..12 R = N × P × r × L A D A a t Pe structură rezultând avarii fizice: RB Tabelul 6..Compunerea componentelor de risc R1 (pierderi de vieţi omeneşti) în funcţie de zone (valori x 10–5) Referinţă Simbol al pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea componentei relaţie/tabel trăsnetului de risc I7-2011 RD Riscul datorit ă c ă derii tr ă snetului pe Tabelul 6.Risc R 4 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5) Referinţă Simbol al pentru componentei relaţie/tabel de risc I7-2011 RA2) Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului Date din tabelul Z1 Valoare x(10–5) Z2 Zx ..12 electrice şi electronice: RM = NM × PM × Lo Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: Pe linie serviciu generând supratensiune/supracurent ce poate aduce vătămări Tabelul 6.12 R = (N + N ) × P x h x r x r x L V L Da V f z p f RW(x) Pe linie serviciu generând supratensiune se poate Tabelul 6. se vor păstra doar cele considerate). Struc -tura Pe structură rezultând vătămarea fiinţelor vii: Tabelul 6.. Sinteza componentelor de risc pentru o structură Compunerea componentelor de risc este prezentată în Tabel 11.12 structur ă (surs ă S1): RD = RA + RB + RC1) RI Riscul datorită trăsnetelor care nu cad pe structură.12 duce la defectarea sistemelor interioare: RW = (NL + NDa) ×PW×Lo RZ(x) Lângă un serviciu generând supratensiune se poate Tabelul 6. Struc -tura TOTAL .-52Tabel 9 Total R3 RT Tabelul 6.12 dar o influenţează (surse: S2. Sunt utile pentru analiza măsurilor de protecţie. Tabel 11a ..6 R 3 = R B + ∑ R V ( x ) Tabelul 6. S3 şi S4): RI = RM1) + ∑RU + ∑RV + ∑RW1) + ∑RZ1) Date din tabelul Tabel 10 Tabel 10 Z1 Valoare x(10–5) Z2 Zx .12 electrice şi electronice: RC= ND × PC × Lo Lângă structură rezultând defectarea sistemelor RM Tabelul 6. Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R4 cu R T Tabel Tabel Tabel Tabel Tabel 2 4 6 8 9 Tabel 3 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 1 K3A.12 duce la defectarea sistemelor interioare: RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo R 4 = R A 2) + R B + R C + R M + ∑ R U ( x ) + Total R4 Tabelul 6.. Datele calculate mai sus sunt sistematizate în funcţie de tipul sursele de avarii şi tipul de avarii..12 R = N × P × h × r × r × L B D B f z p f Pe structură rezultând defectarea sistemelor RC Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R3 cu R T 1 Tabel 10d ..

S3 şi Tabelul 6.12 structur ă (surs ă S1): RD = RA2) + RB + RC RI Tabelul 6.12 R = R + ∑R S A U Riscul datorit ă avariilor fizice : Tabelul 6..12 structur ă (surs ă S1): RD = RB + RC RI Riscul datorită trăsnetelor care nu cad pe structură..12 interioare : RO = RM + RC + ∑RW + ∑RZ Date din tabelul Z1 Valoare x(10–5) Z2 Zx ..12 structur ă (surs ă S1): RD = RB RI Riscul datorită trăsnetelor care nu cad pe structură.12 S4): RI = RM + ∑RV + ∑RW + ∑RZ TOTAL RF RO TOTAL Riscul datorit ă avariilor fizice : Tabelul 6. Struc -tura Tabel 10 Tabel 10 Tabel 10 Tabel 11d .12 R = R + ∑ R F B V Riscul datorit ă defect ă rii sistemelor Tabelul 6.. dar o influenţează (surse: S2.12 interioare : R O = R M 1) + R C 1) + ∑ R W 1) + ∑ R Z 1) Tabel 10 Tabel 10 Tabel 10 TOTAL Tabel 11b .Compunerea componentelor de risc R2 (pierderea unui serviciu public) în funcţie de zone (valori x 10–5) Referinţă Simbol al pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea componentei relaţie/tabel trăsnetului de risc I7-2011 RD Riscul datorit ă c ă derii tr ă snetului pe Tabelul 6.12 R = R + ∑ R F B V Date din tabelul Z1 Valoare x(10–5) Z2 Zx . dar o influenţează (surse: S2...12 S4): RI = ∑RV TOTAL RF TOTAL Riscul datorit ă avariilor fizice : Tabelul 6..12 Riscul datorită trăsnetelor care nu cad pe Date din tabelul Z1 Valoare x(10–5) Z2 Zx .Compunerea componentelor de risc R3 (pierdere de patrimoniu) în funcţie de zone (valori x 10–5) Referinţă Simbol al pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea componentei relaţie/tabel trăsnetului de risc I7-2011 RD Riscul datorit ă c ă derii tr ă snetului pe Tabelul 6... Struc -tura Tabel 10 Tabel 10 Tabel 10 Tabel 10 Tabel 11c .12 R = R + ∑ R F B V Riscul datorit ă defect ă rii sistemelor Tabelul 6.-53RS RF RO Riscul datorită vătămării fiinţelor vii: Tabelul 6... S3 şi Tabelul 6.Compunerea componentelor de risc R4 (pierdere economică) în funcţie de zone (valori x 10–5) Referinţă Simbol al pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea componentei relaţie/tabel trăsnetului de risc I7-2011 RD Riscul datorit ă c ă derii tr ă snetului pe Tabelul 6.. Struc -tura Tabel 10 Tabel 10 .

vezi Tabelul I7-2011/A6. individual sau în combinaţie. 6. S3 şi S4): RI = RM + ∑RU2) + ∑RV + ∑RW + ∑RZ TOTAL RS RF RO TOTAL Riscul datorită vătămării fiinţelor vii: RS = RA2) + ∑RU2) Riscul datorit ă avariilor fizice : Tabelul 6.3. Alegerea celor mai potrivite măsuri de protecţie trebuie făcută în funcţie de ponderea fiecărei componente de risc în riscul total R şi în funcţie de aspectele tehnice şi economice ale diferitelor măsuri de protecţie. există un număr de măsuri de protecţie care. dispozitive de protejare a serviciilor ce deservesc structura (SPD). rezultând un tabel pentru fiecare iteraţie (două. instalaţii de alarmă cu acţionare manuală. dar o influenţează (surse: S2. K4A. deoarece se poate anticipa efectul fiecărei măsuri. – SR EN 62305-4 pentru protecţia împotriva defectării sistemelor interioare. realizează condiţia R ≤ RT.12 interioare : RO = RM + RC + ∑RW + ∑RZ Tabelul 6.3. Pentru fiecare tip de pierdere.-54structură. sistem de protecţie împotriva efectelor trăsnetului (LPMS): stingătoare de incendiu.6.3 I7-2011. Alegerea măsurilor de protecţie pentru o structură Tabelul 10 se refera la situaţia iniţială (fără măsuri de protecţie). Proiectantul trebuie să identifice componentele de risc cele mai critice şi să le reducă. trasee de evacuare protejate. trei iteraţii pot fi suficiente. hidranţi. Nu este un calcul iterativ la propriu. dar se reia calculul componentelor de risc. Partea 1: Principii generale . instalaţii de extinctoare fixe cu acţionare manuală.12 R = R + ∑ R F B V Riscul datorit ă defect ă rii sistemelor Tabelul 6. Măsurile de protecţie trebuie să fie considerate eficiente numai dacă ele sunt conforme cu recomandările din următoarele standarde importante: – SR EN 62305-3 pentru protecţia împotriva vătămării fiinţelor vii şi a avariilor fizice într-o structură. care sunt incluse şi în Fig. pe măsură ce se introduc măsuri de protecţie (instalarea unui sistem de protecţie împotriva trăsnetului (SPT) pentru protejarea structurii. Această operaţie determină iteraţiile din Fig. compartimente rezistente la foc. luând în considerare aspectele economice (prin măsuri care se amplifică de la simplu la complex). Măsurile de protecţie posibile ce se pot lua pentru reducerea componentelor de risc sunt specificate în anexa I7-2011 / A6. instalaţii de alarmă cu acţionare automată . instalaţii de extinctoare fixe cu acţionare automată. apoi se introduc un numar de măsuri de reducere a riscurilor sub valoarea riscul acceptabil RT (Tabel 1). Soluţia care va fi adoptată trebuie să fie aleasă ţinând seama de aspectele tehnice şi economice.12 Tabel 10 Tabel 10 Tabel 10 Aceste tabele sunt utile pentru evidenţierea efectelor fiecărei măsuri de protecţie.2. – CEI 62305-5 pentru protecţia serviciilor – CEI 62305 -1:2006 Protecţia împotriva trăsnetului.1.

Caracteristicile serviciului de protejat 4. lungime traseu.Înălţime de pozare serviciu.Tip de serviciu □ Gaz □ Ap ă □ TV □ TLC □ Alimentare cu energie electrică 4. alte protecţii la supratensiuni şi suprasarcină (în tablourile electrice).1 în func ţ ie de locul de amplasare al obiectivului.Mod pozare serviciu. K1B. 2.4.2. Date de intrare pentru servicii / tema de proiectare specifică pentru protecţia împotriva trăsnetului Datele de identificare ale unui serviciu de protejat împotriva trăsnetului necesare pentru evaluarea riscului sunt elemente din tema de proiectare generală.Izolat cu PVC.5. 3. Se bifează pierderile ce se impun a fi luate în considerare la evaluarea riscului. Tipuri de pierderi luate în considerare □ L’2: pierderea unui serviciu public.1. în m □ Aerian ă □ Îngropat ă 4. dotări (instalaţii de semnalizare.Tip de cablu □ TLC. Se va întocmi un document semnat de o persoană juridică care îşi asumă responsabilitatea (de preferinţă investitorul / beneficiarul). 4.3.Măsuri de protecţie □ F ă r ă mă suri de protecţ ie □ Conductoare de ecranare suplimentare – Un conductor instalat la aproximativ 30 cm deasupra cablului □ Conductoare de ecranare suplimentare – Două conductoare amplasate la . 1. instalaţii de stingere. □ L’4: pierdere economic ă (structura ş i con ţ inutul s ă u.Numărul total de utilizatori deserviţi. serviciul ş i pierderea activit ăţ ii lui). Date de ieşire – Măsurile de protecţie adoptate Acestea se extrag din ultima iteraţie K4A şi vor reprezenta elemente de temă pentru proiectul de paratrăsnet (dacă este cazul). în m 4. Denumirea obiectivului de protejat şi locul de amplasare al acestuia □ Denumirea obiectivului □ Locul de amplasare (adresa) Densitatea tr ă snetelor la sol N g se va determina conform Anexei A6. Fişa se va adapta pentru fiecare serviciu de protejat. nt 4. PE □ De alimentare cu energie electrică ≤ 1 kV □ De alimentare cu energie electrică 3 kV □ De alimentare cu energie electrică 6 kV □ De alimentare cu energie electrică 10 kV □ De alimentare cu energie electrică 15 kV □ De alimentare cu energie electrică 20 kV 4.-55K5A.Izolat cu hârtie □ TLC. extinctoare) etc. cu privire la teren şi/sau informaţii obţinute de la investitor / beneficiar.6.

înă l ţ imea cl ă dirilor se încadreaz ă între 10 m ş i 20 m □ Suburban .Rezistivitatea solului. având rezisten ţ a electrică 1<Rs<=5 Ω /km . în metri □ Lungime □ L ăţ ime □ În ă l ţ ime 5.în ă l ţ imea cl ă dirilor mai mic ă de 10 m □ Rural 4.Dimensiuni constructive.5. în Ωm Valori semnificative ale rezistivităţ ii pentru diferite soluri sunt date în tabelul A5. Ce (a se vedea tabelul A6.10. definit prin factorul de mediu. a conţinutului său şi a activităţilor corespunzătoare.1-2) □ Obiect înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci □ Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de aceea ş i înă l ţ ime sau mai mici □ Obiect izolat: nici un alt obiect în vecin ă tate □ Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte 4. ρ.7. având rezisten ţ a electrică 5<Rs<=20Ω /km □ Cablu ecranat legat la bara de echipotenţ ializare ş i echipamentul conectat la aceeaş i bar ă de echipoten ţ ializare. Valoarea totală a serviciului. a conţinutului său şi a activităţilor corespunzătoare. Valoarea medie posibilă a pierderilor unui serviciu.1. Caracteristici ale structurilor conectate la serviciul de protejat 5. valoarea implicită este 500 Ω m.1-2) □ Obiect înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci □ Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de aceea ş i înă l ţ ime sau mai mici □ Obiect izolat: nici un alt obiect în vecin ă tate □ Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte 5.34) din I7-2011.8.3.-5630 cm deasupra cablului dispuse simetric în raport cu axa cablului □ Canal de cabluri de protec ţ ie împotriva tr ă snetului □ Cablu de protecţ ie împotriva tr ă snetului □ Conductoare de ecranare suplimentare – conduct ă de o ţ el 4.9.Amplasare relativă a structurii (a se vedea tabelul A6.Locul de amplasare a serviciilor ce deservesc obiectivul în raport cu vecinătăţile. Dacă nu se cunoa ş te.înă l ţ imea cl ă dirilor mai mare de 20 m □ Urban .34-2 (Anexa 5.4.2.Amplasare relativă a serviciului (a se vedea tabelul A6. în monedă curentă 5.Numărul de servicii racordate la structură 5.Tipul ecranului liniei □ Cablu neecranat □ Cablu ecranat nelegat la bara de echipotenţ ializare la care este conectat echipamentul □ Cablu ecranat legat la bara de echipotenţ ializare ş i echipamentul conectat la aceeaş i bar ă de echipoten ţ ializare.11.Tipul aparatelor □ Electronice □ Echipamente electrice ale utilizatorului (Un <1 kV) □ Aparate ale re ţ elei electrice (Un <1 kV) 5. 4.1-4) □ Urban cu cl ă diri înalte . în monedă curentă 4.

5. în monedă curentă Valoarea totală a serviciului.înălţimea clădirilor mai mare de 20m Urban.1.Date şi caracteristici ale structurilor conectate la serviciu Parametru Dimensiuni (m) Factor de amplasare Comentariu Obiect înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de aceeaşi înălţime sau mai mici Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate Simbol La x Wa x Ha Lb x Wb x Hb Cd Valoare Referinţă I7-2011 Tabelul A6.2 . a conţinutului său şi a activităţilor corespunzătoare.1 Tabel 14 .10 Tabel 13 . alimentare cu energie electrică Simbol L’f L’o nt ρ Cd Valoare Referinţă I7-2011 Relaţia A6.înălţimea clădirilor se încadrează între 10m şi 20m Suburban.5 Valoarea medie posibilă a pierderilor unui serviciu. TLC. în monedă curentă Densitatea de trăsnete la sol c ct 1/km2/an Ng Relaţia A6.1 Poate fi estimat ă o valoare maxim ă ρ =500 Ω m Obiect înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de aceeaşi înălţime sau mai mici Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte Urban cu clădiri înalte . apă TV. Tabel 12 .34-2 Tabelul A6.1.Identificarea riscurilor ce vor fi evaluate Simbol risc R’ 2 R' 4 Denumire risc Risc de pierdere a unui serviciu public Risc de pierdere economică Valori adoptate pentru riscul acceptabil R’ T Referinţă I7-2011 Tabelul 6.Date caracteristice ale serviciului Parametru Tip de serviciu Numărul total de utilizatori deserviţi Rezistivitatea solului (Ωm) Factor de amplasare Comentariu Gaz. având rezisten ţ a electrică Rs<=1 Ω /km K2B.2 Factor de mediu al serviciului Ce Tabelul A6.1.1 Tabelul A6.5. Procedură pentru evaluarea riscului pentru un serviciu Calculul se bazează pe datele obţinute în fişa lista K1B (disponibilă mai sus).-57□ Cablu ecranat legat la bara de echipotenţ ializare ş i echipamentul conectat la aceeaş i bar ă de echipoten ţ ializare. a conţinutului său şi a activităţilor corespunzătoare.1.înălţimea clădirilor mai mică de 10m Rural Tabelul A5.

factori care afecteaz ă suprafa ţ a echivalentă de expunere. .Izolat cu PVC. rezistenţ a ecranului) .34.-58Transformator Num ă rul de servicii racordate la structur ă Tipul aparatelor Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte Serviciu cu transformator cu două înfăşurări Numai serviciu. PE Uw Tabelul A6.2 Tabelul A6.Caracteristicile unei secţii Sx Parametru Numărul mediu de utilizatori care nu sunt deserviţi Lungime (m) Comentariu Simbol np Lc Hc ρ np t Cd Tabelul A6.2.3 . fără transformator Ct n Electronice Echipamente electrice ale utilizatorului (Un <1 kV) Aparate ale reţelei electrice (Un <1 kV) Cablu neecranat Cablu ecranat nelegat la bara de echipotenţializare la care este conectat echipamentul Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare.7 Ecran al liniei Se completează câte un tabel pentru fiecare structură conectată la serviciu. Definirea secţiilor serviciului de protejat şi caracteristici ale acestora Se face ţinând seama de elementele următoare: .tipul serviciului (aerian sau subteran).2 Tabelul A5. având rezistenţa electrică Rs ≤ 1Ω/km Uw Tabelul A6. . . având rezistenţa electrică 1< Rs ≤ 5Ω/km Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare.4 PLI Tabelul A6.caracteristici ale serviciului (tipul izolaţ iei cablului.1.1. .Izolat cu hârtie TLC.1.4. Tabel 15 .4 Tabelul A6.m ă suri de protec ţ ie existente sau care vor fi prev ă zute. având rezistenţa electrică 5< Rs ≤ 20Ω/km Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare.3 Valoare Referinţă I7-2011 Lungimea secţiei serviciului de la punctul de tranziţie Txb până la primul punct de tranziţie Txa (max 1000m) Înălţime (m) Pozare îngropată Pozare aeriană Rezistivitatea solului Poate fi estimat ă o valoare maxim ă ρ =500 Ω m (Ωm) Numărul mediu de potenţiali utilizatori care nu sunt deserviţi Durata anuală de întrerupere a serviciului (în ore) Factor de amplasare Obiect înconjurat de obiecte mai înalte sau de copaci Obiect înconjurat de obiecte sau de copaci de aceeaşi înălţime sau mai mici Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate Obiect izolat pe vârful unei coline sau într-un vârf de munte Tip de cablu TLC.4.tipul aparaturii conectate.

2 Tipul aparatelor în punctul de tranziţie Txb Tipul aparatelor în punctul de tranziţie Txa Uw Tabelul A6.4.8) Pentru fiecare structură (x) legată la serviciu se calculează: . sau Îngropat: Al(x) = (Lc – 3(Ha+ Hb)) √ρ Lângă un serviciu: A i (x ) Tabelul A6. (Ω /km) Caracteristicile ecranului liniei Rs Fără ecran Cu ecran în contact cu solul Cu ecran fără contact cu solul Cu ecran din plumb Cu ecran din aluminiu Fără măsuri de protecţie Conductoare de ecranare suplimentare – Un conductor instalat la aproximativ 30 cm deasupra cablului Conductoare de ecranare suplimentare – Două conductoare amplasate la 30 cm deasupra cablului dispuse simetric în raport cu axa cablului Canal de cabluri de protecţie împotriva trăsnetului Cablu de protecţie împotriva trăsnetului Conductoare de ecranare suplimentare – conductă de oţel Electronice Echipamente electrice ale utilizatorului (Un <1 kV) Aparate ale reţelei electrice (Un <1 kV) Electronice Echipamente electrice ale utilizatorului (Un <1 kV) Aparate ale reţelei electrice (Un <1 kV) Kd /Ia Tabelul A6.4.7 Măsuri de protecţie Kp Tabelul A6.4.Suprafeţe de expunere echivalente pentru structură şi linii Referinţă pentru Ecuaţie pentru suprafaţa echivalentă de expunere ecuaţie/tabel I7-2011 Pentru fiecare secţie (x) se calculează: Pe un serviciu: A l (x ) Tabelul A6.1.4.4 Tabel 16 .1. sau Îngropat: Ai(x) = 25 Lc√ρ Pentru fiecare structură (x) legată la serviciu se calculează: Structură: Relaţie Ad(x) Ad(x) = [L × W + 6H × (L + W) + π × (3 H)2] .Număr anual previzibil al evenimentelor periculoase Relaţia de referinţă I7Ecuaţie pentru numărul de trăsnete 2011 Pentru fiecare secţie (x) se calculează: Pe serviciu: NL(x)= Ng x Al(x) x Cd(x) x Ct(x) x 10–6 NL(x) (A6.4.1.2) grafic pentru o structură cu formă complexă Simbol al suprafeţei Date din tabelul Valoare m2 Tabel 13 Tabel 15 Tabel 13 Tabel 15 Tabel 14 Tabel 17 .1 Relaţia A6.3 Aerian: Al(x) = (Lc – 3(Ha+ Hb)) 6 Hc.1. sau (A6.7) Lângă serviciu: Ni(x)= Ng x Ai(x) x Ce(x) x Ct(x) x 10–6 Simbol al numărului Date din tabelul Tabel 13 Tabel 15 Tabel 16 Tabel 13 Tabel 15 Tabel 16 Valoare (1/an) Ni(x) (A6.3 Aerian: Ai(x) = 1 000 Lc.-59De alimentare cu energie electrică ≤ 1 kV De alimentare cu energie electrică 3 kV De alimentare cu energie electrică 6 kV De alimentare cu energie electrică 10 kV De alimentare cu energie electrică 15 kV De alimentare cu energie electrică 20 kV Rezistenţa electrică lineică a ecranului cablului.1.4 Uw Tabelul A6.

-60ND(x) (A6.. sau N Db (x) = N g × A d/b × C d/b ×10 –6 Tabel 13 Tabel 15 Tabel 16 Calculul riscului pentru luarea unei decizii privind necesitatea protecţiei Fiecare risc luat în considerare trebuie să fie evaluat.13): R ′ 2 : risc de pierdere a serviciului public: (6. Pentru fiecare structură (x) legată la serviciu se calculează: I a(B) (x) (A6.7 / I7-2011 componente de risc care trebuie luate în considerare pentru fiecare tip de pierdere într-un serviciu şi cu Tabelul 6.1.12÷6..9 / I7-2011 .4.4..4. Date din tabelul Tabel 13 Tabel 14 Tabel 15 Tabel 13 Tabel 14 Tabel 15 Tabel Tabel Tabel Tabel Tabel Tabel 13 14 15 13 14 15 S1 Valoare (kA) S2 .. Sx I a(W) (A6. I a(C) (x) (A6.5) Pe structură: N Da (x) = N g × A d/a × C d/a × C t × 10 –6 .Curentul electric de defectare Simbol al numărului I a(V) Relaţia de referinţă (A6.7) Ecuaţie pentru curentul electric de defectare I a = 25 U w / ( R s × K d × K p ).1) I a = 25 n × U w / ( R s × K d × K p ). şi cuantificat de suma următoarelor componente conform relaţiilor din I7-2011 (6.1) I a = 25 n × U w / ( R s × K d × K p ). Sx R’V R’W Pentru fiecare punct de tranziţie (x) al serviciului se nominalizează componenta de risc: R’Z(x) Pentru fiecare structură (x) conectată la serviciu se nominalizează componentele de risc: R’B(x) R’C(x) Tabel 18b – Risc R’4 – Componente de risc care trebuie considerate în funcţie de secţii S1 S2 Simbol R’V R’W Pentru fiecare punct de tranziţie (x) al serviciului se nominalizează componenta de risc: R’Z(x) Pentru fiecare structură (x) conectată la serviciu se nominalizează componentele de risc: R’B(x) R’C(x) .. Sx Tabel 19 ... .4.12) R′2 = R′V + R′W + R′Z + R′B + R′C R ′ 4 : risc de pierdere economică: (6.7) I a = 25 U w / ( R s × K d × K p ).... Tabel 18a – Risc R’2 – Componente de risc care trebuie considerate în funcţie de secţii Simbol S1 S2 .13) R′4 = R′V + R′W + R′Z + R′B + R′C Componentele de risc care trebuie evaluate vor fi indicate în Tabel 18 pentru fiecare secţie în parte în conformitate cu Tabelul 6... Valorile probabilităţii P pentru serviciul neprotejat sunt centralizate în Tabel 20.Factori care influenţează componentele de risc pentru un serviciu.

.. Sx Dac ă nu sunt prev ă zute SPD conform recomandă rilor din CEI 62305-5.-61Tabel 20a – Risc R’2 – Valorile probabilităţii P pentru serviciul neprotejat în funcţie de secţii S1 Simbol P’V P’W Pentru fiecare punct de tranziţie (x) al serviciului se nominalizează: P’Z(x) Pentru fiecare structură (x) conectată la serviciu se nominalizează: P’B(x) P’C(x) S2 . Riscul pentru serviciu este suma riscurilor asociate fiecă reia dintre sec ţ iile serviciului.2..7/I7-2011. . În cazul în care nu sunt disponibile sau sunt incerte datele necesare de calcul se vor utiliza valorile medii specificate în Anexa 6. valorile din tabelul 6.. în cazul în care ecranul de protec ţ ie este conectat la p ă mânt cel pu ţ in la ambele capete cu valoarea rezistenţ ei de câteva zecimi de ohmi.2. Pentru componenta de risc R’Z asociat ă defect ă rii liniilor ş i echipamentului conectat produs ă de supratensiunile induse pe linii datorit ă c ă derii tr ă snetului lângă serviciu se va adopta valoarea cea mai mare dintre cele calculate in fiecare punct de tranzi ţ ie al serviciului.5..7 pentru secţ iunea de protejat este urmă toarea: atunci când punctul de tranziţ ie este considerat între dou ă sec ţ iuni protejate sau partea de protejat intră într-o structur ă ş i este conectat la bara de echipoten ţ ializare unde echipamentul este conectat. în fiecare sec ţ ie. riscul este suma tuturor componentelor de risc asociate sec ţ iei. valorile din tabelul 6../I7-2011.2. valorile lui P' Z sunt conform Tabelului 6. Sx Tabel 20b – Risc R’4 – Valorile probabilităţii P pentru serviciul neprotejat în funcţie de secţii S1 Simbol P’V P’W Pentru fiecare punct de tranziţie (x) al serviciului se nominalizează: P’Z(x) Pentru fiecare structură (x) conectată la serviciu se nominalizează: P’B(x) P’C(x) S2 .. Evaluarea volumului pierderilor L’ X într-un serviciu datorit ă avariei fizice ( L’ f ). În caz contrar..7.7 date în coloana "Ecran nelegat la bara de echipotenţializare la care este conectat echipamentul" se aplic ă sec ţ iunilor protejate. sau datorit ă defect ă rii sistemelor interioare ( L’ o ) se va face pe baza numă rului mediu de utilizatori care nu sunt deservi ţ i din fiecare sec ţ ie pentru fiecare tip de risc considerat. Regula de utilizare a tabelului 6. date în coloana "Ecran legat la bara de echipotenţ ializare ş i echipamentul conectat la aceea ş i bar ă de echipotenţ ializare" se aplic ă la sec ţ iunile protejate. În toate celelalte cazuri.2. sec ţ iunea protejat ă trebuie considerat ă ca fiind una neecranat ă .

.Risc R’ 4 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare secţie definită (valori x 10–5) Referinţă Simbol al pentru componentei relaţie/tabel de risc I7-2011 R’V Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului Date din tabelul S1 Valoare x(10–5) S2 Sx .5.Pierderi economice Tip de pierdere L’ f L’ o Relaţia de referinţă I7-2011 Rela ţ ia A6...7 R′2 = R′V + R′W + max(R′Z(x)) + ∑R′B(x) + ∑R′C(x) R’T Tabelul 6.14 electrice şi electronice: R′Z = (NI – NL ) × P′Z ×L′Z Tabel 21 Pentru fiecare structură (x) conectată la serviciu se nominalizează componentele de risc: R’B(x) Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R’2 cu R ’ T Tabel 12 Tabel 22b ...14 electrice şi electronice: Tabel 20 R′Z = (NI – NL ) × P′Z ×L′Z Tabel 21 Pentru fiecare structură (x) conectată la serviciu se nominalizează componentele de risc: .1 S1 S2 .14 R′ = N × P′ ×L′ V L V V Tabel 17 Pe linie serviciu rezultând defectarea sistemelor Tabel 20 R’W Tabelul 6.14 electrice şi electronice: Tabel 21 R′W = NL × P′W × L′ W Pentru fiecare punct de tranziţie (x) al serviciului se nominalizează componenta de risc: R’Z(x) Lângă serviciu rezultând defectarea sistemelor Tabel 17 Tabelul 6.14 electrice şi electronice: Tabel 21 R′W = NL × P′W × L′ W Pentru fiecare punct de tranziţie (x) al serviciului se nominalizează componenta de risc: R’Z(x) Lângă serviciu rezultând defectarea sistemelor Tabel 17 Tabel 20 Tabelul 6. Tabel 22a .4 S1 S2 .14 Pe structura la care este legat serviciul rezultând avarii fizice: Tabel 17 R′B = ND × P′B × L′B Tabel 20 R’C(x) Tabelul 6..5..Risc R’ 2 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare secţie definită (valori x 10–5) Referinţă Simbol al pentru componentei relaţie/tabel de risc I7-2011 R’V Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului Date din tabelul S1 Valoare x(10–5) S2 Sx ..5.14 Pe structura la care este legat serviciul rezultând Tabel 21 defectarea sistemelor electrice şi electronice: R′C = ND × P′C × L′C Total R’2 Tabelul 6. Sx Componentele de risc implicate şi evaluarea riscului total considerat sunt indicate în Tabel 22...5. Servi -ciu Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: Tabelul 6.1 Rela ţ ia A6...-62Tabel 21a– Pierderi inacceptabile de servicii publice Tip de pierdere L’ f L’ o Relaţia de referinţă I7-2011 Rela ţ ia A6.4 Rela ţ ia A6.14 R′ = N × P′ ×L′ V L V V Tabel 17 Pe linie serviciu rezultând defectarea sistemelor Tabel 20 R’W Tabelul 6. Servi -ciu Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: Tabelul 6..5...1 Tabelul A6.5. Sx Tabel 21b.1 Tabelul A6..

6.14 Pe structura la care este legat serviciul rezultând Tabel 21 defectarea sistemelor electrice şi electronice: R′C = ND × P′C × L′C Tabelul 6.. Alegerea măsurilor de protecţie pentru un serviciu Procedura simplificată pentru alegerea măsurilor de protecţie este indicată în Fig. tipuri de cablu. .12 S4): RI = RM1) + ∑RU + ∑RV + ∑RW1) + ∑RZ1) Riscul datorită vătămării fiinţelor vii: Tabelul 6.12 structur ă (surs ă S1): RD = RA + RB + RC1) RI Riscul datorită trăsnetelor care nu cad pe structură. Sinteza componentelor de risc pentru un serviciu Compunerea componentelor de risc este prezentată în Tabel 23.12 R = R + ∑ R F B V Riscul datorit ă defect ă rii sistemelor Tabelul 6..7 R′4 = R′V + R′W + max(R′Z(x)) + ∑R′B(x) + ∑R′C(x) Tabelul 6.14 Pe structura la care este legat serviciul rezultând avarii fizice: Tabel 17 R′B = ND × P′B × L′B Tabel 20 Tabelul 6.12 interioare : R O = R M 1) + R C 1) + ∑ R W 1) + ∑ R Z 1) Date din tabelul S1 Valoare x(10–5) S2 Sx .4 I7-2011. Proiectantul trebuie să identifice componentele de risc cele mai critice şi să le reducă. Servi -ciu Tabel 22 Tabel 22 TOTAL RS RF RO Tabel 22 Tabel 22 Tabel 22 TOTAL K4B. protecţie la supratensiune şi supracurent etc). Măsurile de protecţie posibile ce se pot lua pentru reducerea componentelor de risc sunt specificate în anexa A6.Compunerea componentelor de risc R’2 (R’4) în funcţie de secţie (valori x10 ) Referinţă Simbol al pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea componentei relaţie/tabel trăsnetului de risc I7-2011 RD Riscul datorit ă c ă derii tr ă snetului pe Tabelul 6. luând în considerare de asemenea aspectele economice.12 R = R + ∑R S A U Riscul datorit ă avariilor fizice : Tabelul 6.4 I7-2011.10 Concluzie din evaluarea lui R’4 cu R’T Tabel 12 Total R’4 R’ T K3B. S3 şi Tabelul 6. K5B Date de ieşire – Măsurile de protecţie adoptate Acestea se extrag din ultima iteraţie K4B şi vor reprezenta elemente de temă pentru proiectul instalaţii electrice (ecranări. dar o influenţează (surse: S2.-63R’B(x) R’C(x) Tabelul 6. -5 Tabel 23 .. pentru servicii si este similara celei de la structuri (K2A)..

....................2................... Anexa 6.........................................................................................1...................................................................4 ct Valoarea totală a structurii (adică valoarea totală asigurată a tuturor bunurilor prezente în structură)............................1 Suprafaţa echivalentă de expunere atribuită proeminenţei înalte a acoperişului .2...............5 CL Costul total al pierderilor în lipsa existenţei măsurilor de protecţie ... Anexa 6....2................1..... Anexa 6.........................................2............. Anexa 6...... Tabelul A6..... Anexa 6...............................4.1 D3 Defectări ale sistemelor electrice şi electronice ...................... Anexa 6........................................4...............................................................................5 Di Distanţa laterală la care căderea unui trăsnet lângă serviciu poate cauza supratensiuni induse de cel puţin 1............... ...2 KS1 Factor ce ia în considerare eficienţa ecranului unei structurii. Anexa 6........................................................... Anexa 6.......1....1...........4.........1 KMS Factor care depinde de măsurile de protecţie adoptate împotriva trăsnetului ........1 i Rata dobânzii ...........................7 CPM Costul anual al măsurilor de protecţie alese ..........2.................................................. Anexa 6............ Tabelul A6........................7 CS Costul sistemelor din interiorul structurii .............................................................................7 Ia Curentul electric de defectare ........ amplasat între punctul de impact al trăsnetului şi structură ................... Anexa 6................................................ apărute în pofida existenţei măsurilor de protecţie .......7 Ct Factorul de corecţie datorită prezenţei unui transformator ÎT/JT pe serviciul la care este racordată structura..... ...............5 CA Costul animalelor ...........................Anexa 6.........3.............................6........ Tabel A6...............................1............. Anexa 6.........Anexa 6....................1 c Valoarea medie posibilă a pierderilor unei structuri..............6................2 a Ad Ad′ Ai ..6.............................................1 B Clădire .......................1..............................................Anexa 6........... Tabel A6..................1 Ha Înălţimea structurii conectate la extremitatea “a” a serviciului........1 D2 Avarie fizică ............1 Hb Înălţimea structurii conectate la extremitatea “b” a serviciului ....... Tabel 6......... Anexa 6..........................1......2..1 Suprafaţa echivalentă de expunere la căderea trăsnetului lângă un serviciu ..................... 6.. a SPT sau a altor ecrane la frontiera ZPT 0/1 ........................1 Hc Înălţimea deasupra solului a conductoarelor serviciului .......................................................................................1 D1 Vătămarea fiinţelor vii .............................................................................7 CRL Pierderi reziduale........................................ Simboluri şi abrevieri Pentru a veni în ajutorul proiectanţilor în faza de identificare a mărimilor care intervin în calcul instalaţiei de protecţie împotriva trăsnetului................3 Am Suprafaţa echivalentă de expunere pentru căderea trăsnetului lângă structură ..........2...........................3............................................... Anexa 6.............................. Anexa 6.............. se prezintă mai jos semnificaţia şi sursa valorilor sau relaţiilor de calcul din I7-2011/ cap......................... Anexa 6......................3..........1.....2 Kp Factorul care depinde de efectul măsurilor de protecţie adoptate ..1 hz Factor de majorare a volumului relativ al pierderilor în prezenţa unui pericol special ..... 6 şi anexele aferente..............4......... Anexa 6................2.................... Anexa 6.... 6..... Anexa 6................ Anexa 6.. în monedă curentă . Tabel 6. Anexa 6....................................5 kV .......................................................7 Aria suprafeţei echivalente de expunere ............ Anexa 6..............................................2 Ce Factorul de mediu .....2...............7 CP Costul măsurilor de protecţie ....... Anexa 6............... Tabel 6......................... Anexa 6...... Anexa 6.............................................. Anexa 6...7 CB Costul clădirii ....................5 H Înălţimea structurii faţă de sol ...... Anexa 6..... a conţinutului său şi a activităţilor corespunzătoare.... Rata de amortizare ................................................ Tabel 6...................1............1....7 Cd Factor de amplasare ...7 CC Costul conţinutului ................................................2...3 Al Suprafaţa echivalentă de expunere la căderea trăsnetului pe un serviciu ....... Anexa 6.......1......................1...........................................1.............................................-643...... 6.............. .............................. Tabelul A6...................................................................................... în monedă curentă .......... .........5 Kd Factorul care depinde de caracteristicile liniei ecranate .. Anexa 6.......

..................................5 Pierderea unui element de patrimoniu cultural într-o structură........ Anexa 6...........11.5 Pierderea economică (serviciu şi activitatea lui) .......5 Pierderea într-o structură datorită avariei fizice .1 Pierderi datorită defectării sistemelor interioare (asociate căderii trăsnetului lângă un serviciu racordat la structură) .. Anexa 6............... Anexa 6...........2.....2.......2...................3 Pierderi datorită avariilor fizice (asociate căderii trăsnetului pe un serviciu racordat la structură) ..... 6...............2.......... Tabelul 6.... Anexa 6...................... Tabelul 6.....2..............................3 Pierderea într-un serviciu datorită defectării sistemelor interioare ....................... Anexa 6....5 Pierderea economică (structura şi conţinutul acesteia) într-o structură ........................................4 L Lungimea structurii ..................................................2............... Tabelul A6.........2........2........2...............2........................................... Anexa 6.. 6..............................11..11........ Anexa 6................. 6.....-65KS2 Factor ce ia în considerare eficienţa ecranelor din interiorul structurii la frontiera ZPT X/Y (X>0................... Anexa 6..2... Tabelul 6............................ 6........5 Rata de mentenanţă ...3 Pierderea rezultantă într-o structură .........2 KS3 Factor ce ia în considerare caracteristicile cablajelor interioare .............1 LA LB L′B Lc LC L′C Lf L′f LM Lo L′o Lt LU LV L′V LW L′W LX L′X LZ L′Z L1 L2 L’2 L3 L4 L’4 m n Pierderi datorită vătămării fiinţelor vii (asociate căderii trăsnetului pe structură) ....... 6...... 6... Anexa 6..5 Pierderi datorită defectării sistemelor interioare (asociate căderii trăsnetului pe un serviciu racordat la structură) ......2.............................. Anexa 6...........5 Pierderi datorită defectării sistemelor interioare (asociate căderii trăsnetului lângă o structură)....1.....................................5 Pierderea într-o structură datorită vătămării prin tensiunile de atingere şi de pas ... 6.................... Anexa 6..... 6.................. Tabelul 6............................3 Pierderi datorită avariilor fizice (asociate căderii trăsnetului pe structură) ............. Tabelul 6.... Tabelul 6.............. Tabelul 6...13...........................11.......... 6.11. ................2. Tabelul 6...................11.....2..................................... 6.11................. Tabelul 6.............. Y>1) .................1........1 Pierderi datorită defectării sistemelor interioare (asociate căderii trăsnetului pe structură) .....1... Tabelul 6.. 6.... Anexa 6....................... .......................................................................................................... Anexa 6..................................................... Anexa 6............... Anexa 6..2.......................3 Pierderi datorită avariilor fizice (asociate căderii trăsnetului pe serviciu racordat la o structură) ........ . Anexa 6....................1 Pierderea rezultantă într-un serviciu ..... Anexa 6. 6............................... 6.............................................3 Pierderi datorită vătămării fiinţelor vii (asociate căderii trăsnetului pe un serviciu racordat la structură) .......11...................1.................................. Tabelul 6............1..2....... Anexa 6............5 Pierderea unui serviciu public într-o structură .....13..................2...........................7 Numărul de servicii racordate la structură ...................13...... 6............................................ Tabelul 6....3 Pierderea într-o structură datorită defectării sistemelor interioare ... Anexa 6....... Relaţia A6.. 6..........................2.13... Tabelul 6....................1 La Lungimea structurii conectate la extremitatea “a” a serviciului ....5 Lungimea secţiei serviciului de la structură până la primul nod ......... Anexa 6......1....................................... Anexa 6..... Anexa 6....... Tabelul 6...11.................2........... Tabelul 6.... Tabelul 6..3 Pierderi datorită defectării sistemelor interioare (asociate căderii trăsnetului pe serviciu racordat la o structură) . 6..........................3 Pierderea într-un serviciu datorită avariei fizice ............................. Tabelul 6................2.......... 6...3 Pierderi datorită defectării sistemelor interioare (asociate căderii trăsnetului lângă serviciu ce este racordat la o structură) .5 Pierderea serviciului public într-o structură ..5 Pierderea de vieţi omeneşti ........... 6............. Tabelul 6............11.......... 6.. Tabelul 6............4 ....................2......2...............5 KS4 Factor ce ia în considerare tensiunea de ţinere la impuls a sistemului de protejat .............................3 Pierderi datorită defectării sistemelor interioare (asociate căderii trăsnetului pe structuri la care este racordat serviciul) .......... Anexa 6.......................................13............... 6...... Anexa 6....................... 6............ Tabelul 6..................3 Pierderi datorită defectării sistemelor interioare (asociate căderii trăsnetului pe structuri la care este racordat serviciul) .......................................................2............................................................ Tabelul 6............

........... Anexa 6.... Anexa 6...................................1 NM Numărul mediu anual de evenimente periculoase datorită căderii trăsnetului lângă structură .......... Anexa 6... ..........................................1.2............................................................................................................................................... Anexa 6............4 PC Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe structură să producă defectarea sistemelor interioare ..................................................... 6..............................1.........11.........2..............................2.........................2. 6....5 kV (dar mai mici de 4 kV) ......................... Tabelul 6....... 6................... Tabelul 6......................... 6.........................3..1............... 6........................4 PLD Probabilitatea defectării sistemelor interioare datorită unei căderi a trăsnetului pe serviciul racordat .............4 PW Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe o linie să producă defectarea sistemelor interioare .................................................................................................................................. Tabelul 6. ................ Tabelul 6.. 6.................................... Anexa 6..... Anexa 6........ Anexa 6.... Anexa 6..Anexa 6.................... Anexa 6.2................ Anexa 6......2..................................2............. 6......................1.....4........2........................... Anexa 6....2 PV Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe o linie să producă avarii fizice pentru o structură .................... Anexa 6....................................... .1.................2........ 6............. Anexa 6.................6 PLI Probabilitatea de defectare a sistemelor interioare datorită unui trăsnet care cade pe serviciul racordat ........................................ Anexa 6.................................... Anexa 6...................................... Tabelul 6.........................................................................................2......11...................................11.....................................11.........2 ...........................11.......................13...... 6.......2... Anexa 6.............2..1....Anexa 6.........1 NL Numărul mediu anual de evenimente periculoase datorită căderii trăsnetului pe un serviciu ....................13.................... Anexa 6............................................3.................2................. Tabelul 6...............................................................................................2 PMS Probabilitatea ca un trăsnet care cade lângă o structură să producă defectări ale sistemelor interioare în funcţie de performanţele măsurilor de protecţie adoptate .. Tabelul 6.................2 PB Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe structură să producă avarii fizice ...... ..................................1...................... relaţia A6.....................................1............. Anexa 6..5 ns Numărul de supratensiuni de comutaţie care pot să apară într-un an.................... Anexa 6..... Anexa 6..1 NI Numărul mediu anual de evenimente periculoase datorită căderii trăsnetului lângă un serviciu ...................................11 Ng Densitatea de trăsnete la sol (număr de trăsnete/km2·an) ... Anexa 6....11.......................... Anexa 6.......2............1.......1...............................2........7 PM Probabilitatea ca trăsnetul care cade lângă structură să producă defectarea sistemelor interioare ....................5 P Probabilitatea de avariere ........ Tabelul 6............................ 6........... Tabelul 6............ Tabelul A6......... Tabelul 6.....................................1 np numărul persoanelor care ar putea fi puse în pericol (victime sau utilizatori care nu sunt deserviţi) ..2 P′C Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe structură să producă defectări ale echipamentului serviciului . Tabelul A6.................... Tabelul 6...........4 PU Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe o linie să producă vătămarea fiinţelor vii ......................... .................-66NX Numărul de evenimente periculoase pe an .......2 PSPD Probabilitatea de defectare a sistemelor interioare sau a unui serviciu cu SPD coordonate adoptată when SPDs ............1 PA Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe structură să producă vătămarea fiinţelor vii .................1 ND Număr mediu anual de trăsnete care cad pe structura racordată la un serviciu ...............1 NDa Numărul de evenimente periculoase pentru o structură adiacentă racordată la extremitatea “a” a unui serviciu ......................................1... 6........................... .............................................13.................................................. Anexa 6........2.............................................................................11..2.....2 P′V Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe un serviciu să producă avarii fizice pentru un serviciu...... ....................7 Ns Numărul total Ns pe an în care supratensiunile sunt mai mari de 2...................2.......1............................7 nt Numărul total estimat de persoane sau de utilizatori deserviţi (din structură) .................... Anexa 6.......................2 P′B Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe o structură adiacentă să producă avarii fizice pentru un serviciu .. Anexa 6........ Tabelul 6.....1......... 6....

.............................. Tabelul 6................................................................12 RB Componentă de risc asociată avariilor fizice produse de scântei periculoase în interiorul structurii capabile să iniţieze un incendiu sau o explozie (pentru o structură datorită căderii trăsnetului pe structură) ...... Tabelul 6............................................................2.................................. 6................2.....2............2...........2.............1.. Tabelul 6.1.....1......14 .............14 RC Componentă de risc asociată defectelor produse de acţiunea IEMT asupra sistemelor interioare (pentru o structură datorită căderii trăsnetului pe structură) .......2..............1...........12 R′O Riscul asociat defectării echipamentelor interioare ale serviciului .............1.... Anexa 6.....12 RF Riscul asociat avariilor fizice într-o structură .1........1........12 RT Riscul acceptabil ..4 PX Probabilitatea de avariere a unei structuri ............................................. 6...2...... 6..2......... 6.4 ra Factor de reducere a pierderilor de vieţi omeneşti în funcţie de tipul solului . 6...Anexa 6..... 6...... Tabelul 6....................3 rf Factor de reducere a pierderilor datorită avariilor fizice în funcţie de riscul de incendiu al structurii......... Tabelul 6........................... 6.12 R′M Riscul RM cu măsurile de protecţie adoptate ........1.............................2............. 6..1..........12 R′F Riscul asociat avariilor fizice pentru un serviciu ....................8 RO Riscul asociat defectării sistemelor interioare .............. Anexa 6..... Tabelul 6.............. 6....2......... Tabelul 6.............................. 6...............................................................12 R′B Componentă de risc asociată avariilor fizice produse prin efectele mecanice şi termice ale curentului de trăsnet care circulă pe linie (pentru un serviciu datorită căderii trăsnetului pe structura la care este racordat serviciul) ..... Anexa 6..2........14 RD Riscul asociat căderii trăsnetului pe structură .... Tabelul 6... Tabelul 6......12 R′V Componentă de risc asociată avariilor fizice (pentru un serviciu datorită căderii trăsnetului pe serviciu) ........... 6..........2. Anexa 6.1................................................................2..............2.. 6........ Tabelul 6................2...............................2...........2......2............12 R′C Componentă de risc asociată defectării echipamentului conectat prin acţiunea supratensiunilor produse datorită unui cuplaj rezistiv (pentru un serviciu datorită căderii trăsnetului pe structura la care este racordat serviciul) ................................................................. Tabelul 6.......................................................4 RS Riscul asociat vătămării de fiinţe vii ................1........1...3 factor de reducere a pierderilor datorită avariilor fizice în funcţie de măsurile luate de rp reducere a consecinţelor unui incendiu..3 ru Factor de reducere a pierderilor de vieţi omeneşti în funcţie de tipul planşeului ..................1 PZ Probabilitatea ca trăsnetul care cade lângă o linie să producă defectarea sistemelor interioare ................... 6................ Anexa 6................2 P′Z Probabilitatea ca trăsnetul care cade lângă un serviciu să producă defectări ale echipamentului serviciului .................... 6.1.......... 6.......Anexa 6......14 Rs Rezistenţa electrică lineică a ecranului cablului ....................... 6...... Tabelul 6.................1...........2..1 RU Componentă de risc asociată vătămării fiinţelor vii prin acţiunea tensiunii de atingere în interiorul structurii datorată curentului de trăsnet injectat într-o linie racordată la structură .... 6......................................... ..............................1 RA Componentă de risc asociată vătămării fiinţelor vii.......2....2.......................... Anexa 6........ Tabelul 6..............................1........................... 6.................. 6..-67P′W Probabilitatea ca trăsnetul care cade pe un serviciu să producă defectări ale echipamentului serviciului ...................13.. 6............................. 6.... Tabelul 6.............................. Anexa 6.........................2.... Tabelul 6.. Tabelul 6.....1........3 R Risc ...............11.....2.....................1 P′X Probabilitatea de avariere a unui serviciu .................. Anexa 6............ 6........................13................14 RM Componentă de risc asociată defectelor produse de acţiunea IEMT asupra sistemelor interioare (pentru o structură datorită căderii trăsnetului lângă structură) .... .......2.........................................1...................................................12 RV Componentă de risc asociată avariilor fizice (pentru o structură datorită căderii trăsnetului pe un serviciu racordat la o structură) ...... produsă de tensiunile de atingere şi de pas (pentru o structură datorită căderii trăsnetului pe structură) ...1.............1.....................14 RI Riscul asociat trăsnetelor care au influenţă asupra structurii dar nu cad pe ea . Tabelul 6...... Tabelul 6............. Tabelul 6..... 6....................

..................1... 6..1 Risc de pierdere a unui element din patrimoniul cultural ......................1 Risc de pierdere a serviciului public ......... 6................ 6...2........17 Durata anuală de pierdere a serviciului ....................................... Anexa 6............. Anexa 6.............................................. Anexa 6.................................................1 Zonele unei structuri... 6...............................................1.... 6..............................................1.......... 6.............2..... Tabelul 6............14 Componentele riscului pentru o structură ..... 6..................4 Dimensiunea ochiului reţelei ...........................................1 Risc de pierdere a unui serviciu public .......................................... 6..2. 6.......................................................2......2.....3.......2...2...-68RW R′W RX R′X RZ R′Z R1 R2 R’2 R3 R4 R’4 S S SS ST S1 S2 S3 S4 t t tp Td Tx Un UW w w Componentă de risc asociată defectării sistemelor interioare (pentru o structură datorită căderii trăsnetului pe un serviciu racordat la o structură) ................................................................................................ Anexa 6.......1.....................................................1 Componentele riscului pentru un serviciu .............................2.................... Anexa 6......................................... 6.........1........1 W Wa ZS ...............12 Grosimea foliei de metal ......... 6.................1 Componentă de risc asociată defectării sistemelor interioare (pentru o structură datorită căderii trăsnetului lângă un serviciu racordat la o structură) .......... Tabelul 6. Anexa 6.................................................. 6............... 6... Tabelul 6.............. Anexa 6...... Tabelul 6................3 Tensiunea nominală de ţinere la impuls a sistemului de protejat ............... Anexa 6.......................12 Căderea trăsnetului lângă o structură .......................................1...........5 Timpul în ore pe an în care persoanele sunt prezente în amplasamentul periculos ....................................4 Căderea trăsnetului pe o structură .....12 Componentă de risc asociată defectării echipamentului conectat (pentru un serviciu datorită căderii trăsnetului pe serviciu) .........1 Risc de pierdere economică asociat unui serviciu ................................2...... 6....................3...2......... Tabelul 6........................................................ Tabelul A6................... Anexa 6....... Tabelul 6................................ 6.. Tabelul 6.. Tabelul 6......7 Secţie serviciu ....... 6..................2........... 6.......................1........ 6.........2..1............................. 6..............2 Lăţimea structurii ...1.. Anexa 6............... spaţiul de separare între coloanele metalice ale structurii sau spaţiul între cadrele de armături ale betonului care acţionează ca un SPT natural ..............................................2...2...............3 Numărul zilelor cu oraje pe an ........2......12 Căderea trăsnetului lângă un serviciu..................... Anexa 6........................................................4..................1 Structură considerată pentru evaluarea riscului ........2.....................................................................4.......... Anexa A6...............1 Lăţimea structurii conectate la extremitatea “a” a serviciului..............................1 Risc de pierdere economică asociat unei structuri ...........................1 Tensiune nominală ........................ 6..................1 Economia anuală de bani...2.................1 Sarcină termică .................14 Risc de pierdere de vieţi omeneşti..............2................12 Căderea trăsnetului pe un serviciu .................................... Tabelul 6...........................................2..........2.... Tabelul 6.................... 6.....................11 Punct de tranziţie pentru o secţie a unui serviciu .....3.....2.....3 Latura ochiului reţelei unui ecran tridimensional tip grilă sau a unei reţele de conductoare de coborâre ale SPT...................... Anexa 6..................12 Componentă de risc asociată defectării liniilor şi echipamentului conectat (pentru un serviciu datorită căderii trăsnetului lângă serviciu)............2....................................................

Caracteristicile constructive ale obiectivului de protejat 3.4. STUDII DE CAZ. Locul de amplasare (adresa): Valea Lupului. Lungime: 15 b.3).2) .de exemplu cherestea / zidă rie ş i plac ă ri neconductive 3. Ks3 .7. Recomandăm utilizarea acestuia pentru a fi adaptat la proiectul în lucru.Energie electric ă .5 kV – prize alimentare echipamente electronice sau echipamente de telecomunicaţ ii. Caracteristici serviciilor ce deservesc obiectivul de protejat.2. 4. L1: pierderea de vieţi omeneşti.fără 5.Cablu neecranat 5.1-4) . Date de identificare ale obiectivului de protejat împotriva trăsnetului necesare pentru evaluarea riscului : 1. Tipuri de pierderi luate în considerare a.1.Rezistivitatea solului. Denumirea obiectivului de protejat şi locul de amplasare al acestuia a. 3.Mod de pozare a traseului serviciului ce deserveşte obiectivul de protejat .2.5. CASĂ ÎN MEDIUL RURAL Exemplul de mai jos conţine calculul explicit. . PB (a se vedea tabelul A6.5 kV – echipamente electrice ale utilizatorului (Un<1kV) 5. definit prin factorul de mediu. KS1 (definit prin relaţia A6. . jud.Tensiune de ţinere la impuls a sistemul intern ce va fi protejat.Ecran de protecţie la exteriorul structurii obiectivului de protejat .6.3. Rs .Rural 3. a se vedea tabelul A6.2) .2. Numărul total de persoane .Caracteristicile serviciilor ce intră în obiectiv.6. STABILIREA NECESITĂŢII PREVEDERII UNEI IPT. Caracteristici ale structurilor de la celălalt capăt al serviciilor legate de structura care urmează să fie protejate . Denumirea obiectivului: Casa unifamiliala b.2. cu trimiteri la I7-2011.2. În ă l ţ ime: 6 3. în Ωm: 200 3.Măsuri de protecţie existente luate pentru reducerea avariilor fizice.F ă r ă post de transformare în zon ă 5.Telefon 5.Obiect izolat: nici un alt obiect în vecin ă tate 3.4) .Neconductiv .4.3. Ce (a se vedea tabelul A6.1.1.Tipul legăturilor serviciilor la intrarea în obiectivul de protejat. L ăţ ime: 20 c.Tip de serviciu .4. în metri a.În exterior: 0 4.Numărul de persoane din structură 3.-69II.4. 5. Uw (a se vedea tabelul A6.1.Locul de amplasare a serviciilor ce deservesc obiectivul în raport cu vecinătăţile.1.5.1.7. K1.Prezenţă post de transformare (Ct – factor de corecţie.Dimensiuni constructive. Iaşi 2.1-2) . ρ.Structur ă neprotejat ă de SPT 3.Cablu neecranat – cu pozare f ă r ă precau ţ ii de evitare a buclelor 5.Amplasare relativă a obiectivului (a se vedea tabelul A6.

8. 1000m) 5. Tabel 1 .9.3. Procedur ă pentru evaluarea riscului pentru o casa din mediul rural Casa este situata in localitatea Valea Lupului.Nici un pericol special K2. Lc .F ă r ă m ă suri 6.Îngropat – electric 5.lemn 6.3).3. Riscul R1 al pierderii de vieţi omeneşti (componentele lui R1 conform I7-2011 / 6. 2) pentru sistemele interioare şi liniile la care structura este conectată.Tipul suprafeţei pardoselii/planşeului interioare.Lc(tel) = necunoscuta (idem. Dimensiunile casei sunt Lb x Wb x Hb : 15 x 20 x 6 m.3. ru (a se vedea tabelul A6. hz (a se vedea tabelul A6. Iaşi pe un teren plat fara alte vecinatati.Măsuri luate de reducere a consecinţelor unui incendiu.Riscul de incendiu al structurii.Locul de amplasare a traseului serviciului în raport cu vecinătăţile/ împrejurimile.5) .1.Date caracteristice ale structurii Parametru Comentariu Simbol Valoare Referinţă I7-2011 .3) . Vor fi propuse măsuri de protecţie pentru reducerea acestui risc.Aerian – telefon .Prezenţa unui pericol special. Casa este deservita de o linie electrica subterană şi o linie de telefon aeriană. s-au completat Tabelele 3a şi 3b.Mediu 6.2.traseu izolat: nici un alt obiect în vecin ă tate 6.4) .2.Identificarea riscurilor ce vor fi evaluate Simbol risc R1 Denumire risc Risc de pierdere de vieţi omeneşti Valori adoptate pentru riscul acceptabil R T 1 x 10-5 Referinţă I7-2011 Tabelul 6.Lc(el) = necunoscuta (se va considera valoarea implicita 1000m) .2.Neconductiv .Înălţimea traseului serviciului pozat aerian faţă de cota terenului.7. .6. Hc .5. rf (a se vedea tabelul A6.6 se va determina şi se va compara cu valoarea acceptabilă RT = 10–5 (conform tabelului 6.1.Tipul suprafeţei solului. Cd/c .de exemplu cherestea / zidă rie ş i plac ă ri neconductive 6.Lungimea traseului serviciului ce deserveşte obiectivul de protejat.-70. ra (a se vedea tabelul A6. amandoua cu lungimi necunoscute. şi: 1) pentru casă şi împrejurimi s-a completat Tabelul 2 . jud.Agricol ă 6.1.Hc tel = 6 m 5. Tabel 2 .2) .3. Alte caracteristici ale obiectivului de protejat 6.3 şi tabelului 6.4.2) .3.10 Se utilizează datele şi caracteristicile obţinute în fişa K1. rp (a se vedea tabelul A6.10). KS2 (definit prin relaţia A6.3.Ecran de protecţie la interiorul structurii obiectivului de protejat .

Date şi caracteristici ale liniilor electrice Parametru Comentariu Simbol Valoare Referinţă I7-2011 Lungime (m) Necunoscută Lc 1000 Înălţime (m) Pozare ingropata Hc Transformator Numai serviciu.1.11 – Harta la sol.3 Relaţia A6. 2) Risc de şocuri electrice pentru persoane RA = 0.1.1.6 Ecran al liniei Cablu neecranat Tensiune de ţinere a Uw = 2. f ă r ă transformator Ct 1 Tabelul A6.1.3 .2.1.5 Tabelul A6.2.5 Tabelul A6.5 kV KS4 0.2. fără structuri în vecinătate.3 Persoane prezente în afara structurii Densitatea de trăsnete T d Iasi = 35÷40 zile (vezi Anexa A6.1.3 coordonate 1) Regiune plată.4 sistemului interior Protecţie cu SPD Fără protecţie cu SPD coordonate PSPD 1 Tabelul A6.2.2 Relaţia A6.6. Pământ cu pietriş (Ωm) 1) Regiune plată.1.2 Tabel 3a . fără structuri adiacente conectate la extremitatea îndepărtată (extremitatea “a”) a liniei (NDa = 0).6 Relaţia A.5 Tabelul A6. Tabel 3b .1 x 40 = 4 Rezistivitatea solului.6. linie izolată (fără structuri în vecinătate.2.2.4 Tabelul A6.7 Relaţia A.-71Dimensiuni (m) Factor de amplasare Factor de mediu al structurii SPT Ecran la frontiera structurii Ecran în structură Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate 1) Rural Structură neprotejată de SPT Neconductiv .2.34.1.2 Tabelul A6.de exemplu cherestea / zid ă rie ş i plac ă ri neconductive Neconductiv .1 x T d = 0. f ă r ă transformator Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate Rural Cablu neecranat – fără precauţii luate pentru traseul de pozare în vederea evitării buclelor Cablu neecranat Uw = 1.5 liniei Măsuri de protecţie Cablu neecranat – fără precauţii luate pentru traseul KS3 1 Tabelul A6.de exemplu cherestea / zid ă rie ş i plac ă ri neconductive Fara 2) Lb x Wb x Hb Cd Ce PB KS1 KS2 nt Ng ρ 15x20x6 1 1 1 1 1 0 4 Relaţia A6.2.5 kV Fără protecţie cu SPD coordonate Simbol Lc Hc Ct Cd Ce KS3 PLD KS4 PSPD Valoare 1000 6 1 1 1 1 1 1 1 Referinţă I7-2011 Tabelul A6.4 Tabelul A6.2 Tabelul A6.Date şi caracteristici ale liniilor de telefon.2.2 a liniei Factor de mediu al Rural Ce 1 Tabelul A6.6 Tabelul A6. 200 Tabelul A5.2.4 Factor de amplasare Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate1) Cd 1 Tabelul A6. Parametru Lungime (m) Înălţime (m) Transformator Factor de amplasare a liniei Factor de mediu al liniei Măsuri de protecţie luate la instalarea cablurilor Ecran al liniei Tensiune de ţinere a sistemului interior Protecţie cu SPD coordonate Comentariu Necunoscută Pozare aeriana Numai serviciu.5 luate la instalarea de pozare în vederea evitării buclelor cablurilor PLD 1 Tabelul A6.1 Tabelul A6.1.2.2. (1/km 2 /an) keraunic ă ) Ng = 0.

1 Relaţia A6.1 Tabelul A6.3.3.-72Definirea zonelor pentru casa unifamiliala şi caracteristicile acestora Luând în considerare următoarele: − tipul de suprafaţă din exteriorul structurii este diferit de cel din interior.3.3 Reţele interioare de alimentare cu energie electrică Da Sisteme de telefonie Da Pierdere de vie ţ i omene ş ti Pierderi prin tensiuni Da.2) Ecuaţie pentru suprafaţa echivalentă de expunere Structură: Ad/b = [Lb × Wb + 6Hb × (Lb + Wb) + π × (3 Hb)2] Ad/b = [15 x 20 + 6 x 6 x (15 + 20) + π x (3 x 6)2] Date din tabelul Valoare m2 Ad/b Tabel 2 2577.de exemplu cherestea / zidărie şi placări neconductive Comentariu Simbol ru rf Valoare 10-5 10-2 Referinţă I7-2011 Tabelul A6. având în vedere că: − ambele sisteme interioare (de alimentare cu energie electrică şi de telecomunicaţie) sunt în zona Z2.3.1 fizice Lf1 = 10-1 Pierderi prin defectări ale Nu sistemelor interioare 10-4 10-1 - Relaţia A6.1 Tabelul A6.3.2. Caracteristicile zonei Z2 sunt indicate în Tabel 4.1 Riscul actual R1 va fi determinat pe baza datelor prezentate mai sus dupa cum urmeaza: Tabel 5 . riscul R1 pentru zona Z1 se neglijează şi evaluarea riscului va fi realizată numai pentru zona Z2.1 Tabelul A6. se definesc următoarele zone principale: − Z1 (în exteriorul clădirii). − tipul suprafetei pardoselii din casa este acelasi peste tot.2 Tabelul A6. Tabel 4 .88 . Nu s-au definit şi alte zone. Deoarece nu sunt persoane în afara clădirii.3. − pierderile L sunt considerate ca fiind constante în zona Z2.1.3 Relaţia A6.3. − din punct de vedere al rezistenţei la foc structura constituie un compartiment unic.Caracteristici zona interioara Z2 Parametru Tipul suprafeţei planşeului Risc de incendiu Lemn Mediu – casa unifamiliala permanent locuita cu sarcina termica cuprinsa intre 800 MJ/m2 şi 400 MJ/m2 (vezi Scenariul de Siguranţă la foc) Nici un pericol special Fără măsuri Neconductiv .4 Pericol special Protecţie împotriva incendiului Ecran spaţial hz rp KS2 Cconectate la linia de alimentare cu energie electrică la JT Conectate la linia de telefonie Lt1 Lf1 Lo1 1 1 1 Tabelul A6.5 Tabelul A6.3.3. − nu există ecrane tridimensionale. − Z2 (în interiorul clădirii).Suprafeţe de expunere echivalente pentru structură şi linii Simbol al suprafeţei Referinţă pentru ecuaţie/tabel I7-2011 Relaţie (A6.3.1 Relaţia A6.3. persoane în interiorul clădirii de atingere şi de pas Pierderi prin avarii Da: Clădiri rezidentiale – conform tabel A6.

39 Ad/a(el) Relaţie (A6.Număr anual previzibil al evenimentelor periculoase Simbol al numărului Relaţia de referinţă I72011 (A6.66 x 1 x 1 x 10–6 NL(el) = 0.1.1.1.2) Tabel 2 214149. Al(tel) = (1000 – 3(0 + 6)) x 6 x 6 Al(tel) = (1000 – 3 x 6) x 36 = 35352 m2 Lângă un serviciu pozat aerian: Ai(el) = 1000 Lc Ai(el) = 1000 x 1000 = 1000000 m2 Structură: Ad/a(x) = 0 2 Am Relaţie (A6.5) - NL(tel) (A6.01031152 Lângă structură: nu este cazul (cladire normala si fara risc de explozie) Pe serviciu: NL(el) = Ng x Al(el) x Cd(el) x Ct(el) x 10–6 NL(el) = 4 x 1159.3 Relaţie (A6.5 m Pe un serviciu ingropat: Al(el) = (Lc – 3(Ha+ Hb)) √ρ Linia electrica nu este conectata la o structura la capatul „a” al liniei.1.1.2) Tabel 3 Tabel 3 1000000 0 Tabel 6 .39 m2 Structură: Linia electrica nu este conectata la o structura la capatul „a” al liniei. Al(el) = (1000 – 3 x (0 + 6)) √200 Al(el) = (1000 – 18) x 14.3 Tabel 2 Tabel 3 1159.1.3 Tabel 3 353553.1. Ha = 0.14 = 353553.8) 4.1.66 Ai(el) Tabelul A6.88 m2 Structură: Am = [Lb × Wb + 2 × 250 × (Lb + Wb) + π × 2502] Am = [15 x 20 + 2 x 250 x (15 + 20) + π × 2502] Am = 300 + 17500 + 196349. si deci: Ad/a(el) = 0 Pe un serviciu pozat aerian: Al(tel) = (Lc – 3(Ha+ Hb)) 6 Hc Nici linia telefonica nu este conectata la o structura la capatul „a” al liniei.00463864 Lângă serviciu: Ni(el) = Ng x Ai(el) x Ce(el) x Ct(el) x 10–6 Ni(el) = 4 x 353553.8) 1.1.6) - NL(el) (A6.66 m2 Lângă un serviciu pozat îngropat: Ai(el) = 25 Lc√ρ Ai(el) = 25 x 1000 x √200 Ai(el) = 25000 x 14.-73Ad/b = 300 + 1260 + 1017.14 = 1159.41421356 Pe structură: nu este cazul (linia electrica nu este conectata la o structura la capatul „a” al liniei) N Da (el) = 0 Pe serviciu: NL (tel)= Ng x Al(tel) x Cd(tel) x Ct(tel) x 10–6 NL (tel)= 4 x 35352 x 1 x 1 x 10–6 NL (tel)= 0.0046 Ni(el) (A6.2) Tabel 3 0 Al(tel) Tabelul A6.1.7) 0.88 = 2577.4) Ecuaţie pentru numărul de trăsnete Pe structură: N D/b = N g × A d/b × C d/b ×10 –6 N D/b = 4 x 2577.3 Tabel 2 Tabel 3 35352 Ai(tel) Ad/a(x) Tabelul A6.1.1414 Ni(tel) (A6.0 .39 x 1 x 1 x 10–6 Ni(el) = 1.1.1.88 x 1 x 10 –6 N D/b = 0.5 = 214149. si deci Ha = 0.141408 Lângă serviciu: Ni(tel)= Ng x Ai(tel) x Ce(tel) x Ct(tel) x 10–6 Date din tabelul Tabel 2 Tabel 5 0.1.0103 Tabel 2 Tabel 5 Tabel 2 Tabel 3 Tabel 5 Tabel 2 Tabel 3 Tabel 5 Tabel 2 Tabel 3 Tabel 5 Tabel 2 Tabel 3 Tabel 5 Tabel 2 Tabel 3 Tabel 5 Valoare (1/an) ND/b NM (A6.7) 0.5 Al(el) Tabelul A6.4142 NDa(el) (A6.

6 şi cu Tabelul 6.2. Tabel 7 – Risc R1 – Componente de risc care trebuie considerate în funcţie de zone Simbol RA RB RC1) RM1) RU(x ) RV(x) RW(x) 1) RZ(x) 1) X X Z2 X X Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată sunt centralizate în Tabel 8. riscul R 1 luat în considerare va fi exprimat de suma următoarelor componente conform relaţiilor din I7-2011 / 6.6 Tabel A6.2.2. avariei fizice ( L f ). Tabel 8 – Risc R1 – Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată în funcţie de zone Simbol PA PB PU(el) PV(el) PU(tel) PV(tel) Relaţia de referinţă I7-2011 Tabel A6.5) Tabel 2 Tabel 3 Tabel 5 - Calculul riscului pentru luarea unei decizii privind necesitatea protecţiei Pentru cazul studiat.1 Tabel A6.6 Observatii Fără măsuri de protecţie Structură neprotejată de SPT PU=PLD PU=PLD PV=PLD PV=PLD Z2 1 1 1 1 1 1 Tabel 2 Tabel Tabel Tabel Tabel 3a 3a 3b 3b Date din tabelul Evaluarea volumului pierderilor L X într-o structur ă datorit ă v ă t ă mă rii prin tensiunile de atingere ş i de pas ( L t ). adica riscul R1 va fi: R1 = RA +RB + RU(LINIE ELECTRICĂ) + RV (LINIE ELECTRICĂ) + RU (LINIE DE TELECOMUNICAŢII) + RV (LINIE DE TELECOMUNICAŢII) Componentele de risc care trebuie evaluate vor fi centralizate în Tabel 7. .2 Tabel A6.2.2.6 Tabel A6.1: R 1 : risc de pierdere de vieţi omeneşti: R1 = RA + RB + RC 1) + RM 1) + ∑RU(X) + ∑RV(X) + ∑RW(X) 1) + ∑RZ(X) 1) 1) Numai pentru structuri cu risc de explozie şi pentru spitale cu echipament electric de reanimare sau alte structuri în care defectarea unor sisteme interioare pun imediat în pericol viaţa oamenilor.6 Tabel A6. pentru fiecare zonă în parte în conformitate cu I7-2011 / Tabelul 6.8.2. sau datorit ă defect ă rii sistemelor interioare ( L o ) se va face pe baza numă rului de ocupan ţ i din fiecare zonă pentru fiecare tip de risc considerat.-74Ni(tel)= 4 x 1000000 x 10–6 Ni(tel)= 4 Pe structură: nu este cazul (linia telefonica nu este conectata la o structura la capatul „a” al liniei) N D (tel)a = 0 NDa(tel) (A6.1.

1 Rela ţ ia A6.1414 + 0) x 1 x 1 x 1 x 10-2 x 10-1 RV (tel)=14.12 14.46 x 10-5 Pe linie serviciu generând supratensiune/ supracurent ce poate aduce vătămări fiinţelor vii prin acţiunea tensiunii de atingere: RU (tel)= (NL(tel) + NDa(tel)) x PU(tel) x ru x Lt RU (tel)=(0.14 x 10-5 R1 = RA + RB + ∑RU(x) + ∑RV(x) R 1 = 0 + 1.6 15.46 + 14. Riscul pentru structur ă este suma riscurilor asociate fiec ă reia dintre zonele structurii.1 Tabelul A6.03 + 0 + 0 + 0.3.3.Risc R 1 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru situatia initiala (valori x 10–5) Referinţă Simbol al pentru componentei relaţie/tabel de risc I7-2011 RA Tabelul 6.0103 x 1 x 10-5 x 10-4 RA = 1.46 RV(el) Tabelul 6. Tabel 9– Centralizarea volumului de pierderi anuale de vieţi omeneşti Tip de pierdere Lt Lf Lo Relaţia de referinţă I7-2011 Rela ţ ia A6.1 Tabelul A6.14 Date din tabelul Valoare x(10–5) Z2 RB Tabelul 6. riscul este suma tuturor componentelor de risc asociate zonei.03 x 10-11 ≈ 0 Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf RB = 0.1414 + 0) x 1 x 10-5 x 10-4 RU (tel)= 1.3.12 0 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 0.1 Tabelul A6. riscul pentru structur ă este riscul pentru zona Z2 .1 Z2 10 10 -4 -1 Date din tabelul Tabel 4 Tabel 4 Tabel 4 Componentele de risc implicate şi evaluarea riscului total considerat sunt indicate în Tabel 10.12 Tabel 2 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 0 1. Prin urmare. Tabel 10 .3.12 Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului Pe structură rezultând vătămarea fiinţelor vii: RA = ND × PA × ra × Lt RA = 0.1 Rela ţ ia A6.0046 + 0) x 1 x 1 x 1 x 10-2 x 10-1 RV (el)= 0. Aceste valori specificate în Anexa 6. în fiecare zon ă .63 .414 x 10-10 ≈ 0 Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV (tel)= (NL(tel) + NDa(tel)) × PV(tel) x hz x rp x rf x Lf RV (tel)=(0.03 x 10-5 Pe linie serviciu generând supratensiune/ supracurent ce poate aduce vătămări fiinţelor vii prin acţiunea tensiunii de atingere: RU (el)= (NL(el) + NDa(el)) x PU(el) x ru x Lt RU (el)=( 0.6 x 10-12 ≈ 0 Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV (el)= (NL(el) + NDa(el)) × PV (el) x hz x rp x rf x Lf RV (el)= (0.3.12 Tabel 3 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 0 RV(tel) Tabelul 6.-75În cazul în care nu sunt disponibile sau sunt incerte datele necesare de calcul se vor utiliza valorile medii specificate în Anexa 6.03 RU(el) Tabelul 6.3.14 Total R1 Tabelul 6.3 se refer ă la structura luat ă în ansamblu.12 RU(tel) Tabelul 6.3/I7-2011.0046 + 0) x 1 x 10-5 x 10-4 RU (el)= 4.0103 x 1 x 1 x 1 x 10-2 x 10-1 RB = 1.

reduce valoarea PB de la 1 până la 0.03 x 100% /15.46 + 14.2 şi instalarea SPD cu NPT IV în punctul de intrare a serviciului în clădire atât pentru protecţia liniilor de alimentare cu energie electrică cât şi .12 R F = R B + ∑ R V R F = 1.03 RF 15.Compunerea componentelor de risc R1 în funcţie de zone (valori x 10–5) Referinţă Simbol al pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea componentei relaţie/tabel trăsnetului de risc I7-2011 RD Riscul datorit ă c ă derii tr ă snetului pe structur ă (surs ă S1): Tabelul 6.03 RI Riscul datorită trăsnetelor care nu cad pe structură.2. Sinteza componentelor de risc pentru situaţia iniţială.47 %.59%.3 / I7-2011.46 x 100% / 15.63 TOTAL Riscul R1 pentru structură se datorează în principal avariilor fizice produse de trăsnetele care nu cad pe structură. dar o influenţează. Tabel 11 . S3 şi S4): Tabelul 6. – componenta RB (căderea trăsnetului pe structură) pentru (1.12 RS = RA + ∑RU RS = 0 + 0 + 0 = 0 Riscul datorit ă avariilor fizice : Tabelul 6.63 15.9.2 şi A6.46 + 14. Alegerea măsurilor de protecţie Pentru a reduce riscul R1 la o valoare acceptabilă se iau măsuri de protecţie care influenţează componenta RV şi componenta RB (a se vedea Tabel 10). dar o influenţează (surse: S2.32 / I7-2011 . fără măsuri de protecţie Compunerea componentelor de risc este prezentată în tabelul A6.63 > 1 Concluzii privind evaluarea lui R1 Deoarece R1 = 15. conform tabelelor A6.14 = 15. este necesară protecţia structurii împotriva trăsnetului.14 = 14.6 TOTAL RS 15.63)= 6. care.03 = 1. – componenta RV(Linie electrică) (căderea trăsnetului pe linia de alimentare cu energie electrică) pentru (0.12 R = ∑R + ∑R I U V RI = 0 + 0 + 0.63) = 90.6 Date din tabelul Tabel 10 Valoare x(10–5) Z2 1. K3.10 Concluzie din evaluarea lui R1 cu R T Tabel 1 15.12 R = R + R D A B RD = 0 + 1.63) = 2.94 %. K4.63 x 10–5 este mai mare decât valoarea acceptabilă RT = 1 x 10–5.2.63 RT Tabelul 6. Măsurile adecvate sunt următoarele: a) instalarea SPT clasa IV.03 + 0.14 x 100% / 15.63 Tabel 10 Tabel 10 0 Tabel 10 14.-76R 1 = 15.63 Riscul datorită vătămării fiinţelor vii: Tabelul 6. Conform Tabel 10 principalele contribuţii la valoarea riscului sunt date de: – componenta RV(Linie de telecomunicaţii) (căderea trăsnetului pe linia de telecomunicaţii) pentru (14.

5.03 x 10-5 x 10-4 RU (el)= 1.38 x 10-13 ≈ 0 Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV (el)= (NL(el) + NDa(el)) × PV (el) x hz x rp x rf x Lf RV (el)=(0.12 0 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 0.03 x 1 x 1 x 10-2 x 10-1 RV (tel)=0.0103 x 0.42 R 1 (a) = 0.12 0.206 0.1414+0) x 0.014 0 RV(el) Tabelul 6.9.949 RT Tabelul 6.0103 x 1 x 10-5 x 10-4 RA = 1.Risc R 1 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru solutiile propuse (valori x 10–5) Referinţă Simbol al pentru componentei relaţie/tabel de risc I7-2011 RA Tabelul 6.03 x 10-11 ≈ 0 Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf RB(a) = 0.12 0. si amplasarea unor extinctoare in puncte strategice din casa ce va micşora valoarea factorului de reducere a pierderilor rp de la 1 la 0.7 / I7-2011.5 x 10-2 x 10-1 RB(b) = 0.949 Date din tabelul Valoare x(10–5) Z2 Z2 Solutia a) Solutia b) 0 Tabel 2 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 0 RB Tabelul 6.206 + 0 + 0 + 0.0046 + 0) x 0.03.03 x 10-5 x 10-4 RU (tel)= 4.03 x 1 x 1 x 10-2 x 10-1 RV (el)= 0.206 x 10-5 (soluţia a) RB(b) = 0.64 < 1 0.014 + 0.-77pentru cea a liniilor telefonice ce va reduce valorile PU şi PV (datorită prezenţei SPD pe liniile racordate) de la 1 până la 0.42 x 10-5 R1 = RA + RB + ∑RU(x) + ∑RV(x) R 1 (a) = 0 + 0.64 R 1 (a) = 0 + 0.014 + 0.64 0. K4 – Iteraţ ia a doua Tabel 12 .10 Concluzie din evaluarea lui R1 cu R T Tabel 1 0. Prin introducerea acestor valori în relaţiile din Tabel 10 sunt obţinute noile valori ale componentelor de risc care sunt indicate în tabelul A6.2 x 1 x 1 x 10-2 x 10-1 RB(a) = 0.0046+0) x 0.12 Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului Pe structură rezultând vătămarea fiinţelor vii: RA = ND × PA × ra × Lt RA = 0.014 RU(tel) Tabelul 6. b) instalarea SPD cu NPT IV în punctul de intrare a serviciului în clădire atât pentru protecţia liniilor de alimentare cu energie electrică cât şi pentru cea a liniilor telefonice ce va reduce valorile PU şi PV (datorită prezenţei SPD pe liniile racordate) de la 1 până la 0.1414 + 0) x 0.515 x 10-5 (soluţia b) Pe linie serviciu generând supratensiune/ supracurent ce poate aduce vătămări fiinţelor vii prin acţiunea tensiunii de atingere: RU (el)= (NL(el) + NDa(el)) x PU(el) x ru x Lt RU (el)=(0.24 x 10-12 ≈ 0 Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV (tel)= (NL(tel) + NDa(tel)) × PV(tel) x hz x rp x rf x Lf RV(tel)=(0.515 + 0 + 0 + 0.03.0103 x 1 x 1 x 0.014 x 10-5 Pe linie serviciu generând supratensiune/ supracurent ce poate aduce vătămări fiinţelor vii prin acţiunea tensiunii de atingere: RU (tel)= (NL(tel) + NDa(tel)) x PU(tel) x ru x Lt RU (tel)=(0.12 Tabel 3 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 0 0 RV(tel) Tabelul 6.949 < 1 .42 Total R1 Tabelul 6.42 R 1 (a) = 0.6 0.515 RU(el) Tabelul 6.12 0.42 0.

si amplasarea unor extinctoare in puncte strategice din casa. Aceste elemente se vor transmite că tre proiectantul instala ţ iei electrice. . in acest caz.-78Soluţia ce va fi adoptată depinde de cel mai bun compromis între aspectele tehnice şi cele economice. K5. Solutia cea mai economica. Dupa cum se vede în Tabelul 12. Date de ieşire. b) instalarea SPD cu NPT IV în punctul de intrare a serviciului în clădire atât pentru protecţia liniilor de alimentare cu energie electrică cât şi pentru cea a liniilor telefonice. ambele soluţii determină ca riscul actual R1 sa fie mai mic decat valoarea riscului acceptabil R T . const ă în amplasarea extinctoarelor in punctele strategice din casa si instalarea SPD în punctul de intrare a liniilor de alimentare cu energie electric ă cât ş i a liniilor telefonice. Măsurile propuse sunt: a) instalarea SPT clasa IV şi instalarea SPD cu NPT IV în punctul de intrare a serviciului în clădire atât pentru protecţia liniilor de alimentare cu energie electrică cât şi pentru cea a liniilor telefonice.

fără 5. SPITAL Lista 1 Date de identificare ale obiectivului de protejat împotriva trăsnetului necesare pentru evaluarea riscului : 1. Caracteristici ale structurilor de la celălalt capăt al serviciilor legate de structura care urmează să fie protejate.4.4. .Caracteristicile serviciilor ce intră în obiectiv. definit prin factorul de mediu. Denumirea obiectivului de protejat şi locul de amplasare al acestuia □ Denumirea obiectivului: Spital □ Locul de amplasare (adresa): Iaşi. Uw (a se vedea tabelul A6.6. Caracteristici serviciilor ce deservesc obiectivul de protejat.1. Rs □ Cablu neecranat Pentru altele se vor nota caracteristicile specifice.Dimensiuni constructive. Ce (a se vedea tabelul A6. PB (a se vedea tabelul A6.Locul de amplasare a serviciilor ce deservesc obiectivul în raport cu vecinătăţile.3. Numărul total de persoane □ În interior: 194 □ În exterior: 6 4. 5.4) .4.5.2.2.Măsuri de protecţie existente luate pentru reducerea avariilor fizice.Prezenţă post de transformare (Ct – factor de corecţie.Amplasare relativă a obiectivului (a se vedea tabelul A6.Numărul de persoane din structură 3.7.1.2) □ Structur ă neprotejat ă de SPT 3. str.2.1-2) □ Obiect izolat: nici un alt obiect în vecin ă tate 3. Tipuri de pierderi luate în considerare □ L1: pierderea de vieţi omeneşti.3). a se vedea tabelul A6.1.3.79 4.5.Tip de serviciu □ Energie electric ă □ Telefon □ Alte servicii (internet) 5. □ L4: pierderea economică.Rezistivitatea solului.Tipul legăturilor serviciilor la intrarea în obiectivul de protejat. □ Neconductiv . 5. 3. ρ. Hlincea 20 2.2.Tensiune de ţinere la impuls a sistemul intern ce va fi protejat.7.1-4) □ Rural 3. în metri □ Lungime: 40 □ L ăţ ime: 20 □ În ă l ţ ime: 25 3. KS1 (definit prin relaţia A6.2. Ks3 □ Cablu neecranat – cu pozare fă r ă precauţ ii de evitare a buclelor 5. în Ωm: 250 3.1.2) □ F ă r ă post de transformare în zon ă 5. Se va nota pentru fiecare serviciu în parte. Caracteristicile constructive ale obiectivului de protejat 3. □ L2: pierderea unui serviciu public.de exemplu cherestea / zidă rie ş i plac ă ri neconductive 3.Ecran de protecţie la exteriorul structurii obiectivului de protejat .

8.3.Pierderi datorate avariilor fizice.3) □ F ă r ă mă suri 6.7.5 kV – echipamente electrice ale utilizatorului (Un<1kV) 5. □ 2.Tipul suprafeţei solului. Alte caracteristici ale obiectivului de protejat 6.6.telefon Se va nota pentru fiecare serviciu în parte.Riscul de incendiu al structurii.Pierderi datorate vătămării prin tensiunile de atingere şi de pas.5 kV – prize alimentare echipamente electronice sau echipamente de telecomunicaţ ii. Lc □ Lc(el)=200m □ Lc(tel)=1000m (necunoscuta) □ Lc(int)=250m 5. rp (a se vedea tabelul A6.9.2) □ linoleum. Cd/c □ traseu izolat: nici un alt obiect în vecin ă tate 6. riscul R2 al pierderii unui serviciu public si riscul R4 al pierderii economice.7.Tipul suprafeţei pardoselii/planşeului interioare. ra (a se vedea tabelul A6.2.3.3.6.5. lemn 6.9. ru (a se vedea tabelul A6. 5.Înălţimea traseului serviciului pozat aerian faţă de cota terenului. Cladirea este deservita de o retea de energie electrica aeriana de 250m lungime. Se vor determina urmatoarele riscuri: riscul R1 al pierderii de vieţi omeneşti. Lt □ Numă rul de ore pe zi când obiectivul de protejat este locuit: 24 6. □ Numă rul de ore pe zi în care obiectivul de protejat este locuit: 24 Procedur ă pentru evaluarea riscului pentru un spital Se considera o cladire ce adaposteste un spital localizat in Iasi. □ Neconductiv .3. internet □ Îngropat . .8.Mod de pozare a traseului serviciului ce deserveşte obiectivul de protejat □ Aerian – electric. Sunt selectate măsurile de protecţie pentru reducerea acestor riscuri.Locul de amplasare a traseului serviciului în raport cu vecinătăţile/ împrejurimile.4. Lo 6.80 □ 1.2.de exemplu cherestea / zidă rie ş i plac ă ri neconductive 6.Prezenţa unui pericol special. Lf □ Spital Pierderi datorate defectării sistemelor interioare.3. rf (a se vedea tabelul A6.1. Componentele riscurilor vor fi determinate şi comparate cu valorile acceptabile RT (conform tabelului 6.5) □ Nivel mediu de panic ă (de exemplu o structură proiectat ă pentru evenimente sportive sau culturale cu un numă r de participanţ i între 100 ş i 1 000 persoane) 6. beton 6.10 din I7/2011).4) □ Mediu 6.3). KS2 (definit prin relaţia A6.3.2) □ Agricol ă .Ecran de protecţie la interiorul structurii obiectivului de protejat .Lungimea traseului serviciului ce deserveşte obiectivul de protejat. Structura este situata pe un teren plat fara nici o cladire invecinata. Hc □ Hc = 6 m Se va nota pentru fiecare serviciu în parte. hz (a se vedea tabelul A6. o retea de telefonie subterana de lungime necunoscuta si de o retea de internet aeriana de 250m lungime. Colectarea datelor de identificare ale obiectivului de protejat împotriva trăsnetului necesare pentru evaluarea riscului s-a facut pe baza unei listei de întrebări prezentate mai sus.Măsuri luate de reducere a consecinţelor unui incendiu. 5.

3 Relaţia A6. prezentate în tabelul 2.10 RT Referinţă R1 R2 R4 Risc de pierdere de vieţi omeneşti Risc de pierdere a unui serviciu public Risc de pierdere a unui serviciu public In urmatoarele tabele se identifica caracteristicile structurii analizate si a serviciilor ce o deservesc pe aceasta. prezentate în tabelul 3c.2.2 Referinţă Tabelul A6.de exemplu cherestea / zid ă rie ş i plac ă ri neconductive Simbol Lb × Wb × Hb Cd Ce PB KS1 KS2 nt nt Ng ρ i a m Valoare 40x20x25 1 1 1 1 1 6 194 4 250 0. f ă r ă transformator Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate Cablu neecranat – fără precauţii luate pentru traseul de pozare în vederea evitării buclelor Cablu neecranat Simbol Lc Hc Ct Cd KS3 PLD Valoare 200 6 1 1 1 1 Referinţă Tabelul A6.Identificarea riscurilor ce vor fi evaluate Simbol risc Denumire risc Valori adoptate pentru riscul acceptabil 10-5 10-3 10-2 Tabelul 6.Date şi caracteristici ale liniilor electrice Parametru Lungime (m) Înălţime (m) Transformator Factor de amplasare a liniei Măsuri de protecţie luate la instalarea cablurilor Ecran al liniei Comentariu Pozare aeriană Numai serviciu.2.de exemplu cherestea / zid ă rie ş i plac ă ri neconductive Neconductiv . Tabel 2 .5 Tabelul A6.2 Tabelul A6.05 0.81 Tabel 1 .1.34. 4) sistemele electronice interioare şi linia aferentă de internet care pătrunde în structură. 2) reţeaua electrică interioară şi linia aferentă de alimentare cu energie electrică care pătrunde în structură.Date caracteristice ale structurii Parametru Dimensiuni (m) Factor de amplasare Factor de mediu al structurii SPT Ecran la frontiera structurii Ecran în structură Comentariu Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate Rural Structură neprotejată de SPT Neconductiv . (1/km2/an) Rezistivitatea solului. Se utilizează următoarele date şi caracteristici: 1) clădire şi împrejurimile sale.1.5 Tabelul A6.2.2.3 Persoane prezente în afara structurii Persoane prezente în structură Densitatea de trăsnete – T d Iasi = 35÷40 zile la sol.01 Relaţia A6.2 Relaţia A6. (Ωm) Rata dobânzii Rata de amortizare Rata de mentenanţă Tabel 3a . prezentate în tabelul 3b.2 Tabelul A6. 3) sistemele electronice interioare şi linia aferentă de telecomunicaţii care pătrunde în structură.6 .1. prezentate în tabelul 3a.1.1 Tabelul A5.2.04 0.1.4 Tabelul A6.

2 Tabelul A6.5 kV Fără protecţie cu SPD coordonate PLI KS4 PSPD 0.82 Tensiune de ţinere a sistemului interior Protecţie cu SPD coordonate Uw = 2. f ă r ă transformator Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate Cablu neecranat – fără precauţii luate pentru traseul de pozare în vederea evitării buclelor Cablu neecranat Uw = 1.2.4 Tabelul A6. Z3 (blocul saloanelor).2.6.1. pot fi definite următoarele zone principale: Z1 (în afara clădirii).Date şi caracteristici ale liniilor de telefon.2.4 Tabelul A6.6.4 Tabelul A6. .1.2.1.7 Relaţia A. Z4 (unitatea de terapie intensivă).5 Tabelul A6.3 Tabel 3c . structura şi blocul operator sunt compartimente rezistente la foc.Date şi caracteristici ale liniilor de internet Parametru Lungime (m) Înălţime (m) Transformator Factor de amplasare a liniei Măsuri de protecţie luate la instalarea cablurilor Ecran al liniei Tensiune de ţinere a sistemului interior Protecţie cu SPD coordonate Comentariu Pozare aeriană Numai serviciu.7 Relaţia A. Z2 (blocul operator).4 Tabelul A6.4 0.5 Tabelul A6.3 Definirea zonelor din clădirea de spital şi caracteristicile acestora – – – – Ţinând seama de următoarele elemente tipul suprafeţei solului este diferit în exteriorul structurii de cel din interiorul acesteia.6 1 Tabelul A6.2. Caracteristicile zonelor sunt indicate în tabelele 4.6 Tabelul A6.1.2.5 kV Fără protecţie cu SPD coordonate Simbol Lc Hc Ct Cd KS3 PLD PLI KS4 PSPD Valoare 250 6 1 1 1 1 1 Referinţă Tabelul A6.6 Tabelul A6.2.4 Tabelul A6.3 Tabel 3b .2. – în blocul de terapie intensivă pierderile L sunt estimate ca fiind mai mari decât în alte părţi ale structurii.2.2.6.2 Tabelul A6.2. f ă r ă transformator Obiect izolat: nici un alt obiect în vecinătate Cablu neecranat – fără precauţii luate pentru traseul de pozare în vederea evitării buclelor Cablu neecranat Uw = 1.2. nu există ecrane tridimensionale.5 kV Fără protecţie cu SPD coordonate Simbol Lc Hc Ct Cd KS3 PLD KS4 PSPD Valoare 1000 1 1 1 1 1 1 Referinţă Tabelul A6. Parametru Lungime (m) Înălţime (m) Transformator Factor de amplasare a liniei Măsuri de protecţie luate la instalarea cablurilor Ecran al liniei Tensiune de ţinere a sistemului interior Protecţie cu SPD coordonate Comentariu Pozare îngropată Numai serviciu. blocul de terapie intensivă conţine numeroase sisteme electronice sensibile şi un ecran tridimensional ar putea fi adoptat ca măsură de protecţie.7 Relaţia A.2.

valorile medii tipice − Lf = 10–2. definit pentru fiecare tip de risc considerat Comentariu Linoleum Redus (ST=380 MJ/m2 ≤400 MJ/m2) Nivel mediu de panică (de exemplu o structură proiectată pentru evenimente sportive sau culturale cu un număr de participanţi între 100 şi 1 000 persoane) Nici un pericol special Nici un pericol special Nici un pericol special Fără măsuri Simbol ru rf hz1 hz2 hz3 hz4 rp KS2 Cconectate la linia de alimentare cu energie electrică la JT Conectate la linia de telefonie neconectate la Valoare 10-5 10-3 5 1 1 1 1 1 Referinţă Tabelul A6.2 Tabelul A6.6).Caracteristicile zonei exterioare Z1 Parametru Tipul suprafeţei solului Comentariu Beton Simbol ra Valoare 10-2 Referinţă Tabelul A6.1 Relaţia A6.3. au fost reduse.2. valorile medii tipice ale volumelor relative ale pierderilor anuale asociate riscului R1 (a se vedea tabelul A6.3 Relaţia A6. luând în considerare numărul de persoane potenţial în pericol aflate în zona structurii raportat la numărul de persoane prezent în structură.3.3.83 În conformitate cu evaluarea proiectantului sistemului de protecţie împotriva trăsnetului.3.3. pentru fiecare zonă.Caracteristici zona interioara Z2 (bloc operator) Parametru Tipul suprafeţei planşeului Risc de incendiu Pericol special.3.5 Protecţie împotriva incendiului Ecran spaţial Fără Reţele interioare de alimentare cu energie electrică Da Sisteme de telefonie Sisteme de internet Da Nu Tabelul A6. − Lo = 10–3.1) au fost asumate: − Lf = 5 × 10–1 − Lo = 10–2 Tabel 4a . − Lt i = 10–4 în interiorul structurii.4 Tabelul A6.2.3. nt şi t au fost aproximate ca fiind distribuite in mod egal pentru cele 5 zone ce definesc structura studiată. Pentru riscul R4 au fost adoptate valorile medii tipice ale volumului relativ al pierderilor (a se vedea tabelul A6.1) − Lt e = 10–2 în exteriorul structurii.3 . − Lo = 10–3. Pentru pierderile asociate riscului R2 (a se vedea tabelul A6.3.3.2 Tabelul A6. − Lf = 10–1.1 Protecţia împotriva Fără măsuri de protecţie şocurilor electrice Pierderi prin tensiuni Da de atingere şi de pas PA -2 -4 1 3*10-4 Lt Lt = np x Lt e / nt = 6/200*10 = 3*10 Persoane potenţial în pericol aflate în zonă np 6 Tabel 4 b . în lipsa altor informaţii privind np.3.1 Tabelul A6.

Caracteristici zona interioara Z3 (blocul de saloane) Parametru Comentariu Tipul suprafeţei Linoleum planşeului Protecţie împotriva şocurilor electrice Risc de incendiu Sc ă zut (ST<400 MJ/m2) Pericol special.3.3 Persoane potenţial în pericol aflate în zonă Pentru fiecare tip de risc considerat se definesc: 160 Pierdere de vie ţ i omene ş ti .3.6/ Tabelul A6.3.3.00E-03 2*10-3 2*10-4 Pierderi inacceptabile de servicii publice Pierderi prin avarii Linii telecomunicaţii.5 5 1 1 1 1 1 Tabelul A6.6 Lo1 Lf2 Lo2 1.3.3.7 Tabelul A6. persoane în interiorul clădirii Lt = np x Lt i / nt = 20/200*10-4 = 1*10-5 Da: Spital Lf = (np / nt) x (tp/8760) Da: Spitale Lt1 Lf1 1*10-5 1*10-2 Relaţia A6.3.1 Relaţia A6.3.9 5 0.6 Relaţia A6.1 Tabelul A6.7 Tabel 4c .5 Tabelul A6. definit pentru fiecare tip de risc considerat Nivel mediu de panică Nici un pericol special Nici un pericol special Nici un pericol special Protecţie împotriva Fără măsuri incendiului Ecran spaţial Fără Reţele interioare de alimentare cu energie electrică Da Sisteme de telefonie Sisteme de internet Da Da Simbol ru PA rf hz1 hz2 hz3 hz4 rp KS2 Cconectate la linia de alimentare cu energie electrică la JT Conectate la linia de telefonie Conectate la linia de internet np tp Valoare 10-5 Referinţă Tabelul A6.3.3 Relaţia A6.2. alimentare cu energie electrică defectări ale sistemelor interioare R4 .3.3. CSel Sisteme de telefonie interioare.6/ Tabelul A6. CSint Lt1 Lf1 Lo1 $x10^6 $x10^6 $x10^6 $x10^6 $x10^6 5.7 Tabelul A6.1 Relaţia A6.3.2 10-3 Tabelul A6.3.Risc de pierdere economică Pierderi prin tensiuni de atingere şi de pas Nu Pierderi prin avarii fizice Da: Spital Pierderi prin defectări ale sistemelor interioare Da: Spitale Clădire.3.00E-01 1.00E-02 2 0.3.1 Tabelul A6.4 Tabelul A6. CB Conţinut.3.5 0.84 Persoane potenţial în pericol aflate în zonă Pentru fiecare tip de risc considerat se definesc: linia de internet np tp 20 Pierdere de vie ţ i omene ş ti Pierderi prin tensiuni de atingere şi de pas Pierderi prin avarii fizice Pierderi prin defectări ale sistemelor interioare Da. alimentare cu energie electrică fizice Pierderi prin Linii telecomunicaţii. CC Reţele interioare de alimentare cu energie electrică.1 Tabelul A6.1 Relaţia A6.3. CStel Valori costuri pierderi preconizate Sisteme de date/internet interioare.

1 Relaţia A6. definit pentru fiecare tip de risc considerat Nivel mediu de panică Nici un pericol special Nici un pericol special Nici un pericol special Protecţie împotriva Fără măsuri incendiului Ecran spaţial Fără Reţele interioare de alimentare cu energie electrică Da Sisteme de telefonie Sisteme de internet Da Nu Simbol ru PA rf hz1 hz2 hz3 hz4 rp KS2 Cconectate la linia de alimentare cu energie electrică la JT Conectate la linia de telefonie neconectate la linia de internet np tp Valoare 10-5 Referinţă Tabelul A6.3.1 Tabelul A6.3. persoane în interiorul clădirii de atingere şi de pas Lt = np x Lt i / nt = 160/200*10-4 = 8*10-5 Pierderi prin avarii Da: Spital fizice Lt1 Lf1 Lf2 Lo2 8*10-5 8*10-2 2*10-3 2*10-4 Relaţia A6.7 Tabel 4 d .3. alimentare cu energie electrică 10–3 / 5 = 2*10-4 Da: Spital Da: Spitale Clădire.3.1 Tabelul A6. CSel Sisteme de telefonie interioare.3.6/ Tabelul A6.1 Relaţia A6.5 Tabelul A6.3.4 Tabelul A6.3.00E-02 70 6 3 0.3. alimentare cu energie electrică 10–2 / 5 = 2*10-3 Lf2 2*10-3 Relaţia A6.3.3.1 Tabelul A6.3.5 0.3. alimentare cu energie electrică 10–2 / 5 = 2*10-3 Linii telecomunicaţii.3.6 Relaţia A6.6/ Tabelul A6.1/ Tabelul A6.3.2. alimentare cu energie electrică Lt1 Lf1 Lo1 7*10-6 7*10-3 1*10-3 Relaţia A6.1 Pierderi inacceptabile de servicii publice Linii telecomunicaţii.3.3.6 Pierderi inacceptabile de servicii publice Pierderi prin avarii fizice Pierderi prin defectări ale sistemelor interioare Pierdere economic ă Pierderi prin avarii fizice Pierderi prin defectări ale sistemelor interioare Valori costuri pierderi preconizate Linii telecomunicaţii.3.2 10-3 Tabelul A6. CB Conţinut.3.3.6 .Caracteristici zona interioara Z4 (terapie intensivă) Parametru Comentariu Tipul suprafeţei Linoleum planşeului Protecţie împotriva şocurilor electrice Risc de incendiu Sc ă zut (ST<400 MJ/m2) Pericol special.5 5 1 1 1 1 1 Tabelul A6.3. persoane în interiorul clădirii Lt = np x Lt i / nt Da: Spital Linii telecomunicaţii.1 Tabelul A6.7 Tabelul A6.1 Relaţia A6.3. CSint Lf1 Lo1 $x10^6 $x10^6 $x10^6 $x10^6 $x10^6 5. CStel Sisteme de date/internet interioare.00E-01 1. CC Reţele interioare de alimentare cu energie electrică.3 Persoane potenţial în pericol aflate în zonă Pentru fiecare tip de risc considerat se definesc: 14 Pierdere de vie ţ i omene ş ti Pierderi prin tensiuni de atingere şi de pas Pierderi prin avarii fizice Pierderi prin defectări ale sistemelor interioare Pierderi prin avarii fizice Da.3.6/ Tabelul A6.1 Relaţia A6.85 Pierderi prin tensiuni Da.3 Relaţia A6.

99 x 10 –1 Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: Linii electrice: Pe serviciu: NL(el) = Ng × Al(el) × Cd(el) × Ct(el) × 10–6 = 4 x NL(el) (A6.0 14.1.625.1.1 x 10 –1 Pe structură: N D/b = N g × A d/b × C d/b ×10 –6 = 4 x 27470.1 x 10 –1 Lângă structură: N M = N g ×( A m – A d/b ⋅ C d/b ) ×10 –6 = 4 x NM (A6.500.5 0.1. CSel Sisteme de telefonie interioare. CC Reţele interioare de alimentare cu energie electrică.284.94 x 1) x 10 –6 = 7.2) Ecuaţie pentru suprafaţa echivalentă de expunere Date din tabelul Tabel 2 Tabel 2 Valoare m2 27.1.3.1.Suprafeţe de expunere echivalente pentru structură şi linii Simbol al suprafeţei Ad/b Referinţă pentru ecuaţie/tabel Relaţie (A6.75 .27470. CB Conţinut.5 227.6/ Tabelul A6.300.0 6. CSint Lf1 Lo1 $x10^6 $x10^6 $x10^6 $x10^6 $x10^6 5.3 Aerian: Ai(el) = 1 000 Lc Structură: Relaţie Ad/a(el) (A6.7) 4500.0 x 1 x 1 × 10–6 = 1.2) Am = [Lb × Wb + 2 × 250 × (Lb + Wb) + π × 2502] Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: Linii electrice: Pe un serviciu: Al(el) Tabelul A6. CStel Sisteme de date/internet interioare.000.99 x 10 –1 Tabel 2 Tabel 3 1.3 Aerian: Al(el) = (Lc – 3(Ha+ Hb)) 6 Hc Lângă un serviciu: Ai(el) Tabelul A6.471.1.00E-02 70 6 3 0.1.6 Da: Spital Da: Spitale Clădire.0 0.6) (227143.3.7 Tabelul A6.7 0.2) Ad/a(int) = [La × Wa + 6Ha × (La + Wa) + π × (3 Ha)2] Tabel 2 Tabel 3 Tabel 3 Tabel 3 Tabel 2 Tabel 3 Tabel 3 Tabel 3 Tabel 2 Tabel 3 Tabel 3 Tabel 3 4.3 Aerian: Al(int) = (Lc – 3(Ha+ Hb)) 6 Hc Lângă un serviciu: Ai(int) Tabelul A6.7 Tabel 5 .0 200.1.86 Pierderi prin defectări ale sistemelor interioare Pierdere economic ă Pierderi prin avarii fizice Pierderi prin defectări ale sistemelor interioare Valori costuri pierderi preconizate Linii telecomunicaţii.0 250.149.1.5 Structură: Ad/b = [Lb × Wb + 6Hb × (Lb + Wb) + π × (3 Hb)2] Structură: Relaţie Am (A6.5 395.94 x 1 x 10 –6 =1.5 Tabelul A6.Număr anual previzibil al evenimentelor periculoase Simbol al numărului ND/b Relaţia de referinţă (A6.1.3.0 Tabel 6 .3.1.2) Ad/a(tel) = [La × Wa + 6Ha × (La + Wa) + π × (3 Ha)2] Linii de internet: Pe un serviciu: Al(int) Tabelul A6.8 x 10–2 .00E-01 1.1.8 x 10–2 Tabel 2 Tabel 5 Tabel 2 Tabel 5 7.1.3 Aerian: Ai(int) = 1 000 Lc Structură: Relaţie Ad/a(int) (A6.2) Ad/a(el) = [La × Wa + 6Ha × (La + Wa) + π × (3 Ha)2] Linii de telefon: Pe un serviciu: Al(tel) Tabelul A6.1.4) Ecuaţie pentru numărul de trăsnete Date din tabelul Valoare (1/an) 1.0 0.3 Îngropat: Al(tel) = (Lc – 3(Ha+ Hb)) √ρ Lângă un serviciu: Ai(tel) Tabelul A6.3 Îngropat: Ai(tel) = 25 Lc√ρ Structură: Relaţie Ad/a(tel) (A6. alimentare cu energie electrică 10–3 / 5 = 2*10-4 Lo2 2*10-4 Relaţia A6.000.

87
Lângă serviciu: Ni(el) = Ng × Ai(el) × Ce(el) × Ct(el) × 10–6 = 4 x 200000,0 x 1 x 1 × 10–6 = 8 x 10–1 Pe structură: N Da (el) = N g × A d/a × C d/a × Ct(el) ×10 –6 = 4 x 0,0 x 1 x 1 × 10–6 = 0 Pe serviciu: NL(tel) = Ng × Al(tel) × Cd(tel) × Ct(tel) × 10–6 = 4 x 14625,53 x 1 x 1 × 10–6 = 5,85 x 10–2 Lângă serviciu: Ni(tel) = Ng × Ai(tel) × Ce(tel) × Ct(tel) × 10–6 Pe structură: N Da (tel) = N g × A d/a × C d/a × Ct(tel) ×10 –6 = 4 x 0,0 x 1 x 1 × 10–6 = 0

Ni(el)

(A6.1.8)

NDa(el) Linii de telefon: NL(tel)

(A6.1.5)

Tabel 5 Tabel 2 Tabel 3 Tabel 5 Tabel 2 Tabel 3 Tabel 5 Tabel 2 Tabel 3 Tabel 5 Tabel 2 Tabel 3 Tabel 5 Tabel 2 Tabel 3 Tabel 5 Tabel 2 Tabel 3 Tabel 5 Tabel 2 Tabel 3 Tabel 5 Tabel 2 Tabel 3 Tabel 5

8 x 10–1

0,0

(A6.1.7)

5,85 x 10–2

Ni(tel)

(A6.1.8)

1,58

NDa(tel) Linii de internet: NL(int)

(A6.1.5)

0,0

(A6.1.7)

Pe serviciu: NL(int) = Ng × Al(int) × Cd(int) × Ct(int) × 10–6 = 4 x 6300,0 x 1 x 1 × 10–6 = 2,52 x 10–2 Lângă serviciu: Ni(int) = Ng × Ai(int) × Ce(int) × Ct(int) × 10–6 = 4 x 250000 x 1 x 1 × 10–6 = 1 Pe structură: N Da (int) = N g × A d/a × C d/a × Ct(int) ×10 –6 = 4 x 0,0 x 1 x 1 × 10–6 = 0

2,52 x 10–2

Ni(int)

(A6.1.8)

1

NDa(int)

(A6.1.5)

0,0

Calculul riscului pentru luarea unei decizii privind necesitatea protecţiei Specific acestui caz studiat, fiecare risc luat în considerare ce trebuie să fie evaluat, este exprimat de suma următoarelor componente conform relaţiilor 6.1÷6.4 din I7/2011. Componentele de risc care trebuie evaluate vor fi indicate în Tabel 7 pentru fiecare zonă în parte în conformitate cu Tabelul 6.6 - Componente de risc care trebuie luate în considerare pentru fiecare tip de pierdere într-o structură şi cu Tabelul 6.8 - Factori care influenţează componentele de risc într-o structură din I7/2011. Tabel 7a – Risc R1 – Componente de risc care trebuie considerate în funcţie de zone
Simbol
RA RB RC1) RM1)

Z1
x

Z2
x x

Z3
x

Z4
x x

Structură

x x Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează componentele de risc: Linii electrice: RU(el ) x x x RV(el) x x x RW(x) 1) x x RZ(x) 1) Linii de telefon: RU(tel ) RV(tel) RW(x) 1) x x x x x x x x x x

88
RZ(x) 1) Linii de internet: RU(int ) RV(int) RW(x) 1) RZ(x) 1) x x x x

Tabel 7b – Risc R2 – Componente de risc care trebuie considerate în funcţie de zone
Simbol RB RC RM Z1 Z2 x x x Z3 x x x Z4 x x x Structură

Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează componentele de risc: x x x RV(el) x x x RW(el) x x x RZ(el) x x x RV(tel) x x x RW(tel) x x x RZ(tel) x RV(int) x RW(int) x RZ(int)

Tabel 7d – Risc R4 – Componente de risc care trebuie considerate în funcţie de zone
Simbol RB RC RM Z1 Z2 x x x Z3 x x x Z4 x x x Structură

Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează componentele de risc: x x x RV(el) x x x RW(el) x x x RZ(el) x x x RV(tel) x x x RW(tel) x x x RZ(tel) x RV(int) x RW(int) x RZ(int)

Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată sunt centralizate în Tabel 8. Tabel 8a – Risc R1 – Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată în funcţie de zone
Simbol
PA PB PC PCel PCtel PCint PM PMel
Relaţia de referinţă I72011 Tabel A6.2.1 Tabel A6.2.2 Relaţia A6.2.1 Relaţia A6.2.1 Relaţia A6.2.1 Relaţia A6.2.1 Relaţia A6.2.2 Relaţia A6.2.2 Date din tabelul Observaţii Fără măsuri de proteţie Structură neprotejată de SPT Fără protecţie cu SPD coordonate Fără protecţie cu SPD coordonate Fără protecţie cu SPD coordonate Fără protecţie cu SPD coordonate

Z1

Z2

Z3

Z4

Structură

1

0 1 1,0000 1,0000 1,0000 1,0000 1,0000 1,0000 1 1 1,0000 1,0000 1,0000 1,0000 1,0000 1,0000

Tabel 2 Tabel 3 Tabel 3 Tabel 3 Tabel 3 Tabel 3 Tabel 3

89
PMtel Relaţia A6.2.2 Tabel 3 1,0000 PMint Relaţia A6.2.2 Tabel 3 1,0000 Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează probabilităţile: Tabel A6.2.6 Tabel 3a PU=PLD PU(el) 1 1 Tabel A6.2.6 Tabel 3a PV=PLD PV(el) 1 1 Tabel A6.2.6 Tabel 3a PW(el) 1 Tabel A6.2.6 Tabel 3a PZ=PLI PZ(el) 0,4 Tabel A6.2.6 Tabel 3b PU=PLD PU(tel) 1 1 Tabel A6.2.6 Tabel 3b PV=PLD PV(tel) 1 1 Tabel A6.2.6 Tabel 3b PW(tel) 1 Tabel A6.2.6 Tabel 3b PZ=PLI PZ(tel) 1 Tabel A6.2.6 Tabel 3c PU=PLD PU(int) 1 Tabel A6.2.6 Tabel 3c PV=PLD PV(int) 1 Tabel A6.2.6 Tabel 3c PW(int) Tabel A6.2.6 Tabel 3c PZ=PLI PZ(int)
1,0000 1,0000 1 1 1 0,4 1 1 1 1

Tabel 8b – Risc R2 – Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată în funcţie de zone
Simbol
PB PC PCel PCtel PCint PM
Relaţia de referinţă I72011 Tabel A6.2.2 Tabel A6.2.3 Date din tabelul Tabel 2 Tabel 2 Observaţii Structură neprotejată de SPT Fără protecţie cu SPD coordonate

Z1

Z2

Z3

Z4

Structură

1 1,0000 1,0000 1,0000 1,0000

1 1,0000 1,0000 1,0000 1,0000

1 1,0000 1,0000 1,0000 1,0000

Tabel A6.2.4 Relaţia A6.2.2 Tabel A6.2.5 Relaţia A6.2.4

Tabel 2

PM=PMS KMS=1x1x1x(1,5/ 1,5) =1 ≥ 0,4 1,0000 1,0000 1,0000 1,0000 1,0000 1,0000 1 1 0,4 1 1 1

PMel 1,0000 1,0000 PMtel 1,0000 1,0000 PMint 1,0000 1,0000 Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează probabilităţile: Tabel A6.2.6 Tabel 3a PV=PLD PV(el) 1 1 Tabel A6.2.6 Tabel 3a P PW(el) W=PLD 1 1 Tabel A6.2.7 Tabel 3a PZ=PLI PZ(el) 0,4 0,4 Tabel A6.2.6 Tabel 3b PV=PLD PV(tel) 1 1 Tabel A6.2.6 Tabel 3b P PW(tel) W=PLD 1 1 Tabel A6.2.7 Tabel 3b PZ=PLI PZ(tel) 1 1 Tabel A6.2.6 Tabel 3c PV=PLD PV(int) 1 Tabel A6.2.6 Tabel 3c PW=PLD PW(int) 1 Tabel A6.2.7 Tabel 3c PZ=PLI PZ(int) 1

Tabel 8d– Risc R4– Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată în funcţie de zone
Simbol
PB PC PCel PCtel PCint PM
Relaţia de referinţă I72011 Tabel A6.2.2 Tabel A6.2.3 Date din tabelul Tabel 2 Tabel 2 Observaţii Structură neprotejată de SPT Fără protecţie cu SPD coordonate

Z1

Z2

Z3

Z4

Structură

1 1,0000 1,0000 1,0000 1,0000

1 1,0000 1,0000 1,0000 1,0000

1 1,0000 1,0000 1,0000 1,0000

Tabel A6.2.4 Relaţia A6.2.2 Tabel A6.2.5 Relaţia A6.2.4

Tabel 2

PM=PMS KMS=1x1x1x(1,5/ 1,5) =1 ≥ 0,4 1,0000 1,0000 1,0000 1,0000 1,0000 1,0000

PMel

90
PMtel 1,0000 1,0000 PMint 1,0000 1,0000 Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează probabilităţile: Tabel A6.2.6 Tabel 3a PV=PLD PV(el) 1 1 Tabel A6.2.6 Tabel 3a P PW(el) W=PLD 1 1 Tabel A6.2.7 Tabel 3a PZ=PLI PZ(el) 0,4 0,4 Tabel A6.2.6 Tabel 3b PV=PLD PV(tel) 1 1 Tabel A6.2.6 Tabel 3b P PW(tel) W=PLD 1 1 Tabel A6.2.7 Tabel 3b PZ=PLI PZ(tel) 1 1 Tabel A6.2.6 Tabel 3c PV=PLD PV(int) 1 Tabel A6.2.6 Tabel 3c PW=PLD PW(int) 1 Tabel A6.2.7 Tabel 3c PZ=PLI PZ(int) 1
1,0000 1,0000 1 1 0,4 1 1 1

Evaluarea volumului pierderilor LX într-o structură datorit ă v ă t ă mă rii prin tensiunile de atingere ş i de pas ( Lt ), avariei fizice ( L f ), sau datorit ă defect ă rii sistemelor interioare ( L o ) se va face pe baza numă rului de ocupan ţ i din fiecare zon ă pentru fiecare tip de risc considerat. În cazul în care nu sunt disponibile sau sunt incerte datele necesare de calcul se vor utiliza valorile medii specificate în Anexa 6.3/I7. Aceste valori specificate în Anexa 6.3 se refer ă la structur ă luată în ansamblu. Riscul pentru structur ă este suma riscurilor asociate fiecă reia dintre zonele structurii; în fiecare zonă , riscul este suma tuturor componentelor de risc asociate zonei. Prin urmare, aceste pierderi trebuie să fie repartizate între zonele individuale ale structurii, bazat pe serviciul oferit de fiecare zonă . Tabel 9a– Centralizarea volumului de pierderi anuale de vieţi omeneşti
Tip de pierdere
Lt Lf Lo

Relaţia de referinţă I7-2011
Rela ţ ia A6.3.1 Tabelul A6.3.1 Rela ţ ia A6.3.1 Tabelul A6.3.1 Rela ţ ia A6.3.1 Tabelul A6.3.1

Z1
3,00E-04

Z2
1,00E-05 1,00E-02 1,00E-03

Z3
8,00E-05 8,00E-02

Z4
7,00E-06

Date din tabelul
Tabel 4 Tabel 4

7,00E-03 1,00E-03

Tabel 9b-Pierderi inacceptabile de servicii publice
Tip de pierdere
Lf Lo

Relaţia de referinţă I7-2011
Rela ţ ia A6.3.6 Tabelul A6.3.6 Rela ţ ia A6.3.6 Tabelul A6.3.6

Z1

Z2
2,00E-03 2,00E-04

Z3
2,00E-03 2,00E-04

Z4
2,00E-03

Date din tabelul
Tabel 4 Tabel 4

2,00E-04

Tabel 9d Pierderi inacceptabile economice
Tip de pierdere
Lf Lo

Relaţia de referinţă I7-2011
Rela ţ ia A6.3.6 Tabelul A6.3.6 Rela ţ ia A6.3.6 Tabelul A6.3.6

Z1

Z2
5,00E-01 1,00E-02

Z3
5,00E-01 1,00E-02

Z4
5,00E-01

Date din tabelul
Tabel 4 Tabel 4

1,00E-02

Componentele de risc implicate şi evaluarea riscului total considerat sunt indicate în Tabel 10 . Tabel 10a - Risc R 1 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5)

12 Tabel 9 47.000 2.91 Simbol al componentei de risc RA RB Referinţă pentru relaţie/tabel I7-2011 Tabelul 6.002 1.837 11.593 2.800 31.12 Tabelul 6.6 ∑RW(x) + ∑RZ(x) RT Tabelul 6.360 0.292 5.12 Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului Pe structură rezultând vătămarea fiinţelor vii: RA = ND × PA × ra × Lt Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf Date din tabelul Tabel 2 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 Structura 0.871 10.004 0.988 79.52 0.923 15.12 RV(int) Tabelul 6.090 1.12 RZ(el) Tabelul 6.0330 282.49 6.340 0.360 18.28 0.2 0.12 Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf Pe structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RC= ND × PC × Lo Lângă structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RM = NM × PM × Lo Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf Pe linie serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RW = (NL + NDa) ×PW×Lo Lângă un serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf RW = (NL + NDa) ×PW×Lo RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo Date din tabelul Structura 0.000 2.011 0.5494 4.000 0.005 0.008 574.197 2.768 0.600 62.97 Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: RV(el) RW(el) Tabelul 6.19 0.12 RC = ND × PC × Lo Lângă structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RM1) Tabelul 6.004 0.12 Tabelul 6.204 5.066 Z1 Valoare ×(10–5) Z2 Z3 Z4 Tabel Tabel Tabel Tabel 2 4 6 8 0.74 Z1 Valoare ×(10–5) Z2 Z3 Z4 0.720 0.000 0.3846 10.256 6.873 Tabel 3 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 3.12 RV(int) RW(int) RZ(int) Tabelul 6.28 0.000 0.12 RW(int) RZ(int) R1 = RA + RB + RC + RM + ∑RV(x) + Total R1 Tabelul 6.504 19.850 152.977 159.022 0.Risc R 2 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5) Simbol al componentei de risc RB RC RM Referinţă pentru relaţie/tabel I7-2011 Tabelul 6.197 2.329 21.12 0.19 > 1 Tabel 10 b .2 0.496 6.12 RM = NM × PM × Lo Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: Pe linie serviciu generând supratensiune/ RU(el) supracurent ce poate aduce vătămări fiinţelor Tabelul 6.256 .97 15.360 0.256 0.033 5.002 1.850 152.871 Pe structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RC1) Tabelul 6.700 304.004 Tabel 3 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 1.560 0.0330 0.47 282.7 Tabel 1 574.022 0.800 31.12 R = (N + N ) × P × h × r × r × L V L Da V f z p f Pe linie serviciu rezultând defectarea sistemelor RW(el) electrice şi electronice: RW= (NL + NDa) × PW × Lo Lângă serviciu rezultând defectarea sistemelor RZ(el) electrice şi electronice: RZ= (NI .12 RW(tel) RZ(tel) RU(int) Tabelul 6.12 vii prin acţiunea tensiunii de atingere: RU = (NL + NDa) × PU × ru × Lt RV(el) Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: Tabelul 6.12 Tabelul 6.10 Concluzie din evaluarea lui R1 cu R T 0.005 0.000 0.000 0.12 Tabelul 6.988 79.197 Tabelul 6.12 Tabelul 6.063 1.504 19.022 6.3954 0.NDa) × PZ × Lo RU(tel) Tabelul 6.97 15.12 RV(tel) Tabelul 6.008 0.080 0.000 0.9 8.

0000 0.7 54.7 798.12 Tabelul 6.300 25.200 974.7 798.494 5.12 Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf Pe structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RC= ND × PC × Lo Tabel 2 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 Date din tabelul Structura 16.10 Tabelul 6. 5. 6.900 0. 1.6 Tabelul 6.900 Tabelul 6.7 798.8 2.85 0.947 x 10-2 > 10-2 Alegerea măsurilor de protecţie Compunerea componentelor de risc este prezentată în tabelul A6.Compunerea componentelor de risc R1 în funcţie de zone (valori × 10–5) Simbol al componentei de risc RD Referinţă pentru relaţie/tabel I7-2011 Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului Date din tabelul Struc -tura Valoare ×(10–5) Z1 Z2 Z3 Z4 RI Riscul datorit ă c ă derii tr ă snetului pe structur ă Tabelul 6.7 798.775 175.396.000 Tabel 3 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 18.50 312.7 798.373 0.40 8. 2.925 58.6 Tabelul 6.50 4.8 109.7 798. 798.82 24.653.947 312.8 858 109.8 858 109.8 4.80 14.522.00 18.12 influenţează (surse: S2. 6.65 329.9.396.567.0000 Tabel 10 546.00 938.92 Total R2 RT Tabelul 6.446 24.12 Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf Pe linie serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RW = (NL + NDa) ×PW×Lo Lângă un serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf RW = (NL + NDa) ×PW×Lo RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf RW = (NL + NDa) ×PW×Lo RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo R2 = RB + RC + RM + ∑RV(x) + ∑RW(x) + ∑RZ(x) Concluzie din evaluarea lui R4 cu R T Tabel 1 2.12 (surs ă S1): R =R +R D A B Riscul datorită trăsnetelor care nu cad pe structură.8 858 109.7 798.10 R2 = RB + RC + RM + ∑RV(x) + ∑RW(x) + ∑RZ(x) Concluzie din evaluarea lui R2 cu R T Tabel 1 94.300 25. 1. 2.12 RV(tel) RW(tel) RZ(tel) RV(int) RW(int) RZ(int) Total R4 RT Tabelul 6.12 Tabelul 6.8 109.925 58.81 0.44 4. 14.65 109.33 .483 Z1 Valoare ×(10–5) Z2 Z3 Z4 5.494 329.0701 271.8 858 109.494 5.8 109.522.20 974.00 18.81 44.700 0.12 Tabelul 6.8 2.12 Tabelul 6.12 Tabelul 6.8 2.12 Tabelul 6.50 312.900 0.34 0.9445 x 10-3 < 10-3 Tabel 10 d .3954 11.522.Risc R 4 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5) Simbol al componentei de risc RB RCel RCtel RCint RMel RMtel RMint Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: RV(el) RW(el) Tabelul 6.0330 11.925 58.647.12 Tabelul 6.12 RZ(el) Tabelul 6.32 Tabel 11a .538 4. dar o Tabelul 6.7 798.65 329.647.50 1.12 Lângă structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RM = NM × PM × Lo Referinţă pentru relaţie/tabel I7-2011 Tabelul 6.8 858 109.8 858 2. S3 şi S4): Tabel 10 27.0000 271. 4.396.

Măsuri de protecţie luate la instalarea cablurilor de telefonie: ¾ La interior: Cablu neecranat – cu precauţii luate pentru traseul de pozare în vederea evitării buclelor de mari dimensiuni .Conductoarele buclei pozate în acelaşi conducte sau bucle de conductoarele cu trasee diferite în clădiri mici (suprafaţa buclei de ordinul 10 m2) ¾ Ecranul liniei la intrare: Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare. instalaţii de alarmă cu acţionare automată dacă acestea sunt protejate împotriva supratensiunilor şi împotriva altor avarii şi dacă timpul de intervenţie al pompierilor este sub 10 min .0000 0.6524 564.99 8.47 282.0000 282.93 R = ∑R + ∑ R I U V TOTAL RS RF RO TOTAL 574.12 R = R + ∑ R F B V Riscul datorit ă defect ă rii sistemelor interioare : Tabelul 6.11 0.24% Alegerea măsurilor de protecţie Pentru a reduce riscul R1 la o valoare acceptabilă se iau măsuri de protecţie care influenţează componenta RV şi componenta RB (a se vedea Tabel 10).Măsuri de protecţie luate la instalarea cablurilor de telefonie: ¾ La interior: Cablu neecranat – cu precauţii luate pentru traseul de pozare în vederea evitării buclelor de mari dimensiuni .05 0.Măsuri de protecţie luate la instalarea cablurilor electrice: ¾ La interior: Cablu neecranat – cu precauţii luate pentru traseul de pozare în vederea evitării buclelor de mari dimensiuni .12 R = 0 O Tabel 10 Tabel 10 Tabel 10 0.Protecţie cu SPD coordonate : NPT I pe instalaţia de internet .19 0.Conductoarele buclei pozate în acelaşi conducte sau bucle de conductoarele cu trasee diferite în clădiri mici (suprafaţa buclei de ordinul 10 m2) ¾ Ecranul liniei la intrare: Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare.Conductoarele buclei pozate în acelaşi conducte sau bucle de conductoarele cu trasee diferite în clădiri mici (suprafaţa buclei de ordinul 10 m2) ¾ Ecranul liniei la intrare: Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare.99 8.0000 Riscul datorită vătămării fiinţelor vii: Tabelul 6.12 R = R + ∑R S A U Riscul datorit ă avariilor fizice : Tabelul 6.0000 0.9319 8. având rezistenţa electrică 1<RS≤5Ω/km .0020 0.19 0.căderii trăsnetului lângă structură dar o influenţează: 95.0330 0.Protecţie cu SPD coordonate : Instalarea unei protecţii întărite cu SPD coordonate (3x) pe instalaţia electrică .Una dintre următoarele măsuri: instalaţii de extinctoare fixe cu acţionare automată. având rezistenţa electrică RS≤1Ω/km .47 282.71 0.03 282.căderii trăsnetului pe structură: 4.03 282.Structură protejată de SPT I .05 0. Măsurile adecvate sunt următoarele: a) Soluţia A: .4635 0.71 Riscul pentru structură se datorează următoarelor cauze: .03 0.Zona Z3 .05 574.Protecţie cu SPD coordonate : Instalarea unei protecţii întărite cu SPD coordonate (3x) pe instalaţia de telefonie .0000 282. având rezistenţa electrică 1<RS≤5Ω/km .0000 10.0000 0.76% .0000 0.

006 0.001 0.12 Tabelul 6.026 0.12 RC = ND × PC × Lo Lângă structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RM1) Tabelul 6.048 Z1 Valoare ×(10–5) Z2 Z3 Z4 0.000 0.002 0.0330 0.000 0.000 1 0.10 R1 = RA + RB + RC + RM + ∑RV(x) + ∑RW(x) + ∑RZ(x) Concluzie din evaluarea lui R1 cu R T 0.000 1 0.152 0.0330 0.12 Tabelul 6.001 Z1 Valoare ×(10–5) Z2 Z3 Z4 0.NDa) × PZ × Lo 0.9.12 RV(el) RW(el) RZ(el) RU(tel) RV(tel) RW(tel) RZ(tel) RU(int) RV(int) RW(int) RZ(int) Total R1 RT Tabelul 6.12 0.12 RM = NM × PM × Lo Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: RU(el) Tabelul 6.078 0.7 / I7-2011.0077 0.00 0.12 Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf Pe structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RC= ND × PC × Lo Date din tabelul Tabel 2 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 Structura 0.0240 Pe structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RC1) Tabelul 6.1316 0.40 Tabel 1 0.012 0.000 0.12 Tabelul 6.000 0.Reţea de echipotenţializare cu ochiuri cu latura ochiului retelei (m) 0.004 0.000 0.0003 0.263 0.0001 0.079 0.94 Ecran spaţial: Zona 2 .002 0.000 Tabel 3 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 0.000 0.1316 0.6 Tabelul 6.860 0.0002 Tabelul 6.156 0.0176 0.12 Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului Pe structură rezultând vătămarea fiinţelor vii: RA = ND × PA × ra × Lt Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf Date din tabelul Tabel 2 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 Structura 0.0110 0.12 Tabelul 6.036 0. K4 – Iteraţ ia a doua – Solu ţ ia A Tabel 12a .0004 0.152 Tabelul 6.41 0. Zona 4 .006 0.026 .000 0.000 0.0005 0.0004 0.Reţea de echipotenţializare cu ochiuri cu Latura ochiului retelei (m) 0.078 0.5.026 0.002 0.0240 0.12 Tabelul 6.033 0.12 Pe linie serviciu generând supratensiune/ supracurent ce poate aduce vătămări fiinţelor vii prin acţiunea tensiunii de atingere: RU = (NL + NDa) × PU × ru × Lt Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf Pe linie serviciu rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RW= (NL + NDa) × PW × Lo Lângă serviciu rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RZ= (NI .Risc R 2 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5) Simbol al componentei de risc RB RC Referinţă pentru relaţie/tabel I7-2011 Tabelul 6.000 1 0.002 0.Risc R 1 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5) Simbol al componentei de risc RA RB Referinţă pentru relaţie/tabel I7-2011 Tabelul 6.305 0.000 0.5.02 0.86 < 1 Table 12 b . Prin introducerea acestor valori în relaţiile din Tabel 10 sunt obţinute noile valori ale componentelor de risc care sunt indicate în tabelul A6.

1099 0.5226 1.0180 0.95 RM Tabelul 6.1099 0.9871 0.000 0.43 0.0799 0.459 0.568 0.12 Tabelul 6.10 Tabelul 6.330 0.529 0.195 0.0004 0.005 Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: RV(el) RW(el) Tabelul 6.5226 1.10 Tabelul 6.0799 0.002 0.006 0.1099 0.0000 0.0126 0.013 0.147 0.12 RZ(el) Tabelul 6.12 Tabelul 6.7987 0.46 x 10-5 < 10-2 .201 0.1950 0.1099 0.0006 0.005 0.33 3.12 Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf Pe linie serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RW = (NL + NDa) ×PW×Lo Lângă un serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf RW = (NL + NDa) ×PW×Lo RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf RW = (NL + NDa) ×PW×Lo RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo R2 = RB + RC + RM + ∑RV(x) + ∑RW(x) + ∑RZ(x) Concluzie din evaluarea lui R4 cu R T Tabel 1 0.1099 Tabel 2 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 0.346 0.0004 0.0029 0.06 28.12 0.252 9.1099 0.12 Lângă structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RM = NM × PM × Lo Referinţă pentru relaţie/tabel I7-2011 Tabelul 6.12 Tabelul 6.330 0.7480 3.6 Tabelul 6.0156 0.12 Tabelul 6.12 Tabelul 6.0000 0.0000 0.6 Tabelul 6.176 4.12 Tabelul 6.330 0.0050 0.12 Tabelul 6.958 8.2520 9.7820 0.0799 0.0004 0.0585 0.0799 0.1099 0.0029 0.12 Tabelul 6.0000 Tabel 3 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 0.7987 0.06 22.000 0.05 0.0009 Tabelul 6.12 Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf Pe structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RC= ND × PC × Lo Date din tabelul Structura 0.0009 0.191 0.Risc R 4 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5) Simbol al componentei de risc RB RCel RCtel RCint RMel RMtel RMint Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: RV(el) RW(el) Tabelul 6.05 0.12 Tabelul 6.0180 0.12 RV(int) RW(int) RZ(int) Total R2 RT Tabelul 6.0585 1.7820 0.0220 0.242 Z1 Valoare ×(10–5) Z2 Z3 Z4 0.958 0.53 x 10-5 < 10-3 Table 12 d .0002 0.0799 0.5226 0.0156 0.047 0.005 0.0585 0.0799 7.7820 0.0180 2.1099 0.12 RV(tel) RW(tel) RZ(tel) RV(int) RW(int) RZ(int) Total R4 RT Tabelul 6.001 0.748 28.1099 0.0156 0.1099 0.12 Lângă structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RM = NM × PM × Lo Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf Pe linie serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RW = (NL + NDa) ×PW×Lo Lângă un serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf RW = (NL + NDa) ×PW×Lo RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo R2 = RB + RC + RM + ∑RV(x) + ∑RW(x) + ∑RZ(x) Concluzie din evaluarea lui R2 cu R T Tabel 1 0.054 Tabel 3 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 0.12 Tabelul 6.12 RZ(el) Tabelul 6.1099 0.

hidranţi.Conductoarele buclei pozate în acelaşi conducte sau bucle de conductoarele cu trasee diferite în clădiri mici (suprafaţa buclei de ordinul 10 m2) ¾ Ecranul liniei la intrare: Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare.Protecţie cu SPD coordonate : Instalarea unei protecţii întărite cu SPD coordonate (3x) pe instalaţia de internet .12 Tabelul 6.Zona Z3 .Măsuri de protecţie luate la instalarea cablurilor electrice: ¾ La interior: Cablu neecranat – cu precauţii luate pentru traseul de pozare în vederea evitării buclelor .0038 0.96 b) Soluţia B: Pentru a reduce riscul R1 la o valoare acceptabilă s-au luat următoarele măsuri de protecţie: .Protecţie cu SPD coordonate : Instalarea unei protecţii întărite cu SPD coordonate (3x) pe instalaţia electrică . K4 – Iteraţ ia a doua – Solu ţ ia B Tabel 13a .Risc R 1 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5) Simbol al componentei de risc RA RB Referinţă pentru relaţie/tabel I7-2011 Tabelul 6. instalaţii de alarmă cu acţionare manuală.9.033 0.Una dintre următoarele măsuri: extinctoare.Conductoarele buclei pozate în acelaşi conducte sau bucle de conductoarele cu trasee diferite în clădiri mici (suprafaţa buclei de ordinul 10 m2) ¾ Ecranul liniei la intrare: Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare.Zona Z4 .12 Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului Pe structură rezultând vătămarea fiinţelor vii: RA = ND × PA × ra × Lt Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf Pe structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RC = ND × PC × Lo Date din tabelul Tabel 2 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 Structura 0.Măsuri de protecţie luate la instalarea cablurilor de telefonie: ¾ La interior: Cablu neecranat – cu precauţii luate pentru traseul de pozare în vederea evitării buclelor de mari dimensiuni .Zona Z2 .0055 0. trasee de evacuare protejate . având rezistenţa electrică RS≤1Ω/km .0329 RC1) Tabelul 6.5 m2) ¾ Ecranul liniei la intrare: Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare. instalaţii de extinctoare fixe cu acţionare manuală. având rezistenţa electrică 1<RS≤5Ω/km Prin introducerea acestor valori în relaţiile din Tabel 10 sunt obţinute noile valori ale componentelor de risc care sunt indicate în tabelul A6.0330 0. compartimente rezistente la foc.Măsuri de protecţie luate la instalarea cablurilor de telefonie: ¾ La interior: Cablu neecranat – cu precauţii luate pentru traseul de pozare în vederea evitării buclelor de mari dimensiuni .0440 0.066 Z1 Valoare ×(10–5) Z2 Z3 Z4 0. având rezistenţa electrică 1<RS≤5Ω/km .12 .053 0.Protecţie cu SPD coordonate : Instalarea unei protecţii întărite cu SPD coordonate (3x) pe instalaţia de telefonie .Conductoarele buclei pozate în acelaşi cablu (suprafaţa buclei de ordinul 0.Structură protejată de SPT I .0329 0.7 / I7-2011.

12 Tabelul 6.12 Tabelul 6.0002 0.08 0.001 0.1676 Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: 0.0066 0.000 0.0001 0.0000 0.000 0.189 0.305 0.10 Tabelul 6.6 Tabelul 6.0012 0.0005 0.001 0.0018 Tabelul 6.156 0.1523 0.0335 Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: RV(el) RW(el) Tabelul 6.000 0.0195 0.0000 0.0782 0.12 Tabelul 6.12 Tabelul 6.0000 Tabel 3 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 0.0000 0.12 Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf Pe structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RC= ND × PC × Lo Lângă structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RM = NM × PM × Lo Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf Pe linie serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RW = (NL + NDa) ×PW×Lo Lângă un serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf RW = (NL + NDa) ×PW×Lo RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo R2 = RB + RC + RM + ∑RV(x) + ∑RW(x) + ∑RZ(x) Concluzie din evaluarea lui R2 cu R T Tabel 1 Date din tabelul Structura 0.0066 0.0002 0.0004 0.12 Tabelul 6.019 0.1676 0.44 Tabel 1 0.0330 0.19 x 10-5 < 10-3 Table 13 d .10 R1 = RA + RB + RC + RM + ∑RV(x) + ∑RW(x) + ∑RZ(x) Concluzie din evaluarea lui R1 cu R T 0.020 0.335 0.12 RV(el) RW(el) RZ(el) RU(tel) RV(tel) RW(tel) RZ(tel) RU(int) RV(int) RW(int) RZ(int) Total R1 RT Tabelul 6.1523 0.966 0.12 Lângă structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RM = NM × PM × Lo Pe linie serviciu generând supratensiune/ supracurent ce poate aduce vătămări fiinţelor vii prin acţiunea tensiunii de atingere: RU = (NL + NDa) × PU × ru × Lt Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf Pe linie serviciu rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RW= (NL + NDa) × PW × Lo Lângă serviciu rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RZ= (NI .0000 0.0000 0.0000 0.001 0.004 0.0059 0.0005 Tabelul 6.05 0.12 RV(int) RW(int) RZ(int) Total R2 RT Tabelul 6.001 0.0000 0.12 0.0004 0.0004 0.0066 0.NDa) × PZ × Lo 0.101 0.0156 0.0000 0.0018 0.000 0.12 0.000 0.12 RZ(el) Tabelul 6.0059 0.012 0.0782 0.0002 0.0000 0.12 Tabelul 6.97 RM1) RU(el) Tabelul 6.0004 0.0335 0.06 0.12 Tabelul 6.001 Z1 Valoare ×(10–5) Z2 Z3 Z4 Tabelul 6.0000 0.12 Tabel 2 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 0.000 Tabel 3 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 0.Risc R 2 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5) Simbol al componentei de risc RB RC RM Referinţă pentru relaţie/tabel I7-2011 Tabelul 6.Risc R 4 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5) .047 0.44 0.0156 0.0156 0.06 0.0000 0.0335 0.97 < 1 Table 13 b .0000 0.12 Tabelul 6.0001 0.6 Tabelul 6.

12 RV(tel) RW(tel) RZ(tel) RV(int) RW(int) RZ(int) Total R4 RT Tabelul 6.0005 0.1099 0.34 x 10-5 < 10-2 - - c) Soluţia C: Una dintre următoarele măsuri: instalaţii de extinctoare fixe cu acţionare automată.12 Tabelul 6.1099 0.1099 0.003 0.7820 0.025 0.5226 1.44 14. instalaţii de alarmă cu acţionare automată dacă acestea sunt protejate împotriva supratensiunilor şi împotriva altor avarii şi dacă timpul de intervenţie al pompierilor este sub 10 min .330 0.338 0.0549 0.004 0.0005 0.7820 0.1099 0.12 Tabelul 6.975 14.0180 0.001 0.12 Tabelul 6.0005 Tabelul 6.7820 0.7987 0.0015 0.7987 0.568 0.0799 0.7987 0.12 RZ(el) Tabelul 6.98 Simbol al componentei de risc RB RCel RCtel RCint RMel RMtel RMint Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: RV(el) RW(el) Tabelul 6.7987 0.0252 0.Zona Z3 Structură protejată de SPT I Protecţie cu SPD coordonate : Instalarea unei protecţii întărite cu SPD coordonate (2x) pe instalaţia electrică Protecţie cu SPD coordonate : Instalarea unei protecţii întărite cu SPD coordonate (3x) pe instalaţia de telefonie Protecţie cu SPD coordonate : Instalarea unei protecţii întărite cu SPD coordonate (2x) pe instalaţia de internet Măsuri de protecţie luate la instalarea cablurilor electrice: ¾ La interior: Cablu neecranat – cu precauţii luate pentru traseul de pozare în vederea evitării buclelor de mari dimensiuni .1099 0.12 Tabelul 6.165 Z1 Valoare ×(10–5) Z2 Z3 Z4 0.0799 0.0549 0.0180 0.396 2.0585 1.0015 0.9748 4.330 0.0549 Tabel 2 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 0.0015 0.1099 0.12 Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf Pe linie serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RW = (NL + NDa) ×PW×Lo Lângă un serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf RW = (NL + NDa) ×PW×Lo RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf RW = (NL + NDa) ×PW×Lo RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo R2 = RB + RC + RM + ∑RV(x) + ∑RW(x) + ∑RZ(x) Concluzie din evaluarea lui R4 cu R T Tabel 1 0.12 Tabelul 6.240 2.0585 0.396 0.5226 0.Conductoarele buclei pozate în acelaşi conducte sau bucle de conductoarele cu trasee diferite în clădiri mici (suprafaţa buclei de ordinul 10 m2) .0799 0.12 Tabelul 6.12 Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf Pe structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RC= ND × PC × Lo Date din tabelul Structura 0.330 0.1099 0.5226 1.7987 0.12 Lângă structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RM = NM × PM × Lo Referinţă pentru relaţie/tabel I7-2011 Tabelul 6.7987 0.0032 0.6 Tabelul 6.45 4.0180 2.176 4.346 0.1099 0.1099 0.054 Tabel 3 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 0.12 Tabelul 6.0585 0.10 Tabelul 6.44 5.

0000 0.0000 0.048 Z1 Valoare ×(10–5) Z2 Z3 Z4 0.0176 0.0005 0.9. având rezistenţa electrică RS≤1Ω/km Măsuri de protecţie luate la instalarea cablurilor de telefonie: ¾ La interior: Cablu neecranat – cu precauţii luate pentru traseul de pozare în vederea evitării buclelor de mari dimensiuni . K4 – Iteraţ ia a doua – Solu ţ ia C Tabel 14a .Reţea de echipotenţializare cu ochiuri cu Latura ochiului retelei (m) 0.0549 0.12 Tabelul 6.0240 0.12 Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: Tabelul 6.0002 0.0549 0.12 Tabelul 6.0003 0.12 Tabelul 6.99 ¾ Ecranul liniei la intrare: Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare.0001 0.036 0.12 RV(el) RW(el) RZ(el) RU(tel) RV(tel) RW(tel) RZ(tel) Tabelul 6.110 0.0240 RC1) RM1) RU(el) Tabelul 6.313 0.Conductoarele buclei pozate în acelaşi conducte sau bucle de conductoarele cu trasee diferite în clădiri mici (suprafaţa buclei de ordinul 10 m2) ¾ Ecranul liniei la intrare: Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare.NDa) × PZ × Lo Date din tabelul Tabel 2 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 Structura 0.0077 0. având rezistenţa electrică 1<RS≤5Ω/km Ecran spaţial: Zona 2 .001 0.0003 0.0000 0.1523 0.0000 0.012 0.000 0. având rezistenţa electrică 1<RS≤5Ω/km Măsuri de protecţie luate la instalarea cablurilor de telefonie: ¾ La interior: Cablu neecranat – cu precauţii luate pentru traseul de pozare în vederea evitării buclelor de mari dimensiuni .1.0036 0.Reţea de echipotenţializare cu ochiuri cu Latura ochiului retelei (m) 0.1523 . - - - Prin introducerea acestor valori în relaţiile din Tabel 10 sunt obţinute noile valori ale componentelor de risc care sunt indicate în tabelul A6.000 Tabel 3 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 0.0110 0.1564 0. Zona 4 .007 0.1564 0.12 0.305 0.0059 0.0059 0.0036 Tabelul 6.12 Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului Pe structură rezultând vătămarea fiinţelor vii: RA = ND × PA × ra × Lt Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf Pe structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RC = ND × PC × Lo Lângă structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RM = NM × PM × Lo Pe linie serviciu generând supratensiune/ supracurent ce poate aduce vătămări fiinţelor vii prin acţiunea tensiunii de atingere: RU = (NL + NDa) × PU × ru × Lt Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf Pe linie serviciu rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RW= (NL + NDa) × PW × Lo Lângă serviciu rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RZ= (NI .Risc R 1 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5) Simbol al componentei de risc RA RB Referinţă pentru relaţie/tabel I7-2011 Tabelul 6.Conductoarele buclei pozate în acelaşi conducte sau bucle de conductoarele cu trasee diferite în clădiri mici (suprafaţa buclei de ordinul 10 m2) ¾ Ecranul liniei la intrare: Cablu ecranat legat la bara de echipotenţializare şi echipamentul conectat la aceeaşi bară de echipotenţializare.0330 0.0000 0.033 0.001 0.0000 0.0002 0.12 0.7 / I7-2011.1.

000 0.0000 0.12 Tabelul 6.0048 Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: RV(el) RW(el) Tabelul 6.0110 0.12 Tabelul 6.259 0.12 Tabelul 6.0799 1.000 0.12 RV(int) RW(int) RZ(int) Total R2 RT Tabelul 6.0010 0.0110 0.12 0.10 Tabelul 6.6 Tabelul 6.1099 1.0390 0.5974 0.1099 0.0799 0.05 0.1099 0.0001 0.02 0.0797 0.12 Tabelul 6.0004 0.0048 0.40 Tabel 1 0.1099 0.330 0.12 RZ(el) Tabelul 6.1099 0.1099 0.958 1.000 0.0110 0.05 0.Risc R 2 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5) Simbol al componentei de risc RB RC RM Referinţă pentru relaţie/tabel I7-2011 Tabelul 6.0799 0.1099 0.26 x 10 < 10 Table 14 d .757 0.12 Lângă structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RM = NM × PM × Lo Referinţă pentru relaţie/tabel I7-2011 Tabelul 6.757 0.0004 Tabelul 6.0004 0.6 Tabelul 6.0007 0.0007 0.039 0.0799 .002 0.12 Tabel 2 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 0.330 0.094 0.0799 0.0313 0.242 Z1 Valoare ×(10–5) Z2 Z3 Z4 0.7987 0.0007 0.001 Z1 Valoare ×(10–5) Z2 Z3 Z4 Tabelul 6.41 0.1099 0.100 RU(int) RV(int) RW(int) RZ(int) Total R1 RT Tabelul 6.865 0.001 0.Risc R 4 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5) Simbol al componentei de risc RB RCel RCtel RCint RMel RMtel RMint Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: Tabelul 6.1099 Tabel 2 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 0.033 0.0330 0.0000 0.0799 1.330 0.10 R1 = RA + RB + RC + RM + ∑RV(x) + ∑RW(x) + ∑RZ(x) Concluzie din evaluarea lui R1 cu R T 0.1099 0.0313 0.0313 0.16 -5 -3 0.12 Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf Pe structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RC= ND × PC × Lo Date din tabelul Structura 0.0000 0.12 Tabelul 6.12 Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf Pe structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RC= ND × PC × Lo Lângă structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RM = NM × PM × Lo Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf Pe linie serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RW = (NL + NDa) ×PW×Lo Lângă un serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf RW = (NL + NDa) ×PW×Lo RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo R2 = RB + RC + RM + ∑RV(x) + ∑RW(x) + ∑RZ(x) Concluzie din evaluarea lui R2 cu R T Tabel 1 Date din tabelul Structura 0.5974 0.089 0.1099 0.12 Tabelul 6.0000 0.0000 Tabel 3 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 0.87 < 1 Table 14 b .000 0.12 0.0220 0.

5640 1.0 5.0 Costul anual Costul anual Costul anual CPM al solutiei CPM al CPM al A solutiei B solutiei C CPM 10.5640 0.000 Tabel 4 Tabel 16– Centralizarea volumului de pierderi CL şi CRL (valori în $) Referinţă pentru relaţie/ tabel I7-2011 Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului Pierdere economica Date din tabelul Total Z1 Z2 Z3 Z4 CL (neprotejată) Relaţia A6. CSel 8.0029 0.12 Tabelul 6.8 78.7.3 CP 100.0 0.7.000.3 263.740.692 0.500 1.176 4.015 Tabel 4 Sisteme de telefonie interioare.900 6.0504 1.1 622.1 399.0004 0.0 50.1 CRL (protejată sol.7.000.050 1.0 .0 5.0 8.7.004.7 234.000 Tabel 4 Sisteme de date/internet interioare.000.000.0 0.1 1.10 Tabelul 6.000.12 Tabelul 6.85 17.0 Relaţia A6.6 Tabelul 6. CStel 2.1 920.6 Relaţia A6.3 Relaţia A6.12 Tabelul 6.000.12 RZ(el) Tabelul 6.000 0.0 5.838.206 1.000 3.000 Tabel 4 Conţinut.0025 0.0 10.0018 0.12 Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf Pe linie serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RW = (NL + NDa) ×PW×Lo Lângă un serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf RW = (NL + NDa) ×PW×Lo RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf RW = (NL + NDa) ×PW×Lo RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo R2 = RB + RC + RM + ∑RV(x) + ∑RW(x) + ∑RZ(x) Concluzie din evaluarea lui R4 cu R T Tabel 1 0. CC 7.51 3.9496 3.0 0. CSint 2.0585 0.500 0.100 Tabel 4 Reţele interioare de alimentare cu energie electrică.0006 0.000 0.7.5226 0.1 63.093.000.C) CL=(RA+Ru)xCA+(RB+RV )x(CA+CB+CS+CC)+(RC +RM+RW+RZ)xCS 610.0 10.0 80.1 712.0 10.950 17.500 1.9 93.0 0.004 0.0585 0.5640 1.500 0.85 9.0180 4.006 0.2 187.0180 0.000.5 90.000.000 1.000 0.2 Relaţia A6.101 RV(el) RW(el) Tabelul 6.054 Tabel 3 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 0.7.12 Tabelul 6.4 238.21 x 10-5 < 10-2 Tabel 15– Centralizarea volumului de pierderi economice corespunzătoare zonelor (valori în $x10^6) Relaţia de Pierdere referinţă Date din Z1 Z2 Z3 Z4 economica Structură I7-2011 tabelul Clădire.12 RV(tel) RW(tel) RZ(tel) RV(int) RW(int) RZ(int) Total R4 RT Tabelul 6.0018 0.5226 1.000.000 5.170.000 2.0 0.0585 1.568 0.000 70.9 CRL=(RA+Ru)xCA+(RB+R V)x(CA+CB+CS+CC)+(RC +RM+RW+RZ)xCS 279.5226 1.B) CRL (protejată sol.12 Tabelul 6.003 0.000.12 Tabelul 6.000 0.A) CRL (protejată sol.8 Tabel 17 – Costurile măsurilor de protecţie (valori în $) Măsuri de protecţie SPT de clasă I SPT de clasă IV Sistem de detectare a Relaţia de referinţă I72011 Relaţia A6. CB 73.000 0.0029 0.0180 0.1 268.

000.5x SPD pe reţeaua electrică 2x SPD pe reţeaua electrică 3x SPD pe reţeaua electrică 1.200.100.06 20. S Relaţia A6.000.400.000.000.7.500.0 1.0 100.CL Costul total al pierderilor reziduale.000.0 2.0 30.5x SPD pe sistemul de telefonie 2x SPD pe sistemul de telefonie 3x SPD pe sistemul de telefonie 1.4 Relaţia A6.500.0 20.200. compartimente rezistente la foc.0 10.0 1.000.0 11.0 1.4 Relaţia A6.0 30.0 1. trasee de evacuare protejate Ecran al zonelor Z2 şi Z4 (w = 0.000.216.000.73 31.000. pe variante Relaţia de Ecuaţie pentru referinţă I7.500. instalaţii de extinctoare fixe cu acţionare manuală.000.68 Solutia B 610.0 1.500.168.0 1.0 1.7.0 20.0 Tabel 18– Economii de cheltuieli anuale (valori în $). CPM Economia anuala de bani.838.0 24.000.0 1.000.400.0 3.500.0 3.0 1. CRL Costul anual al masurilor de protectie.000.0 2.0 10.5x SPD pe sistemul de internet 2x SPD pe sistemul de internet 3x SPD pe sistemul de internet COST TOTAL ANUAL CPM 40.7.000.000.500.7. instalaţii de alarmă cu acţionare manuală.0 31.100.000.000.102 incendiului Una dintre următoarele măsuri: extinctoare.000.000.170.0 10.0 4.17 .0 11.4 Solutia A 610.0 1.000.90 1.000.500.00 579.90 712.1) 1.84 Solutia C 610.0 12.0 15.500.0 12.200.0 110.23 30.000.0 4.0 10.0 15.00 590.0 1.000.000.838.000.componenta cu căderea 2011 trăsnetului Pierderi pentru structura neprotejata.000.000.838.00 579.90 622. hidranţi.0 2.4 Relaţia A6.0 1.0 3.5) Ecran al zonelor Z2 şi Z4 (w = 0.026.

Caracteristici ale structurilor de la celălalt capăt al serviciilor legate de structura care urmează să fie protejate.7.1.Tipul legăturilor serviciilor la intrarea în obiectivul de protejat. Caracteristici serviciilor ce deservesc obiectivul de protejat. Ce (a se vedea tabelul A6.Amplasare relativă a obiectivului (a se vedea tabelul A6. 3. □ L2: pierderea unui serviciu public. Numărul total de persoane □ În interior: 194 □ În exterior: 6 4.5. Hlincea 20 2.1-4) □ Rural 3.3. □ L4: pierderea economică.4) .4. Tipuri de pierderi luate în considerare □ L1: pierderea de vieţi omeneşti. str.Rezistivitatea solului. a se vedea tabelul A6.fără 5.2.2) □ F ă r ă post de transformare în zon ă 5.1.Numărul de persoane din structură 3.4. Se va nota pentru fiecare serviciu în parte.7. □ Neconductiv .3).2) □ Structur ă neprotejat ă de SPT 3.Ecran de protecţie la exteriorul structurii obiectivului de protejat .Măsuri de protecţie existente luate pentru reducerea avariilor fizice. în metri □ Lungime: 40 □ L ăţ ime: 20 □ În ă l ţ ime: 25 3.1.Prezenţă post de transformare (Ct – factor de corecţie.1-2) □ Obiect izolat: nici un alt obiect în vecin ă tate 3. KS1 (definit prin relaţia A6.5.3.4.2. . Ks3 □ Cablu neecranat – cu pozare fă r ă precauţ ii de evitare a buclelor 5.Caracteristicile serviciilor ce intră în obiectiv.Locul de amplasare a serviciilor ce deservesc obiectivul în raport cu vecinătăţile. PB (a se vedea tabelul A6. 5.2.1.Tensiune de ţinere la impuls a sistemul intern ce va fi protejat. definit prin factorul de mediu. Denumirea obiectivului de protejat şi locul de amplasare al acestuia □ Denumirea obiectivului: Clădire birouri □ Locul de amplasare (adresa): Iaşi.3. Caracteristicile constructive ale obiectivului de protejat 3.6.Dimensiuni constructive.de exemplu cherestea / zidă rie ş i plac ă ri neconductive 3.103 4. 5. Uw (a se vedea tabelul A6.2. în Ωm: 250 3.Tip de serviciu □ Energie electric ă □ Telefon □ Alte servicii (internet) 5. ρ. CLADIRE BIROURI Lista 1 Date de identificare ale obiectivului de protejat împotriva trăsnetului necesare pentru evaluarea riscului : 1. Rs □ Cablu neecranat Pentru altele se vor nota caracteristicile specifice.

3. internet □ Îngropat .Lungimea traseului serviciului ce deserveşte obiectivul de protejat.7. □ Neconductiv . □ Spital 6.2.3.Pierderi datorate vătămării prin tensiunile de atingere şi de pas.9.3.3) □ F ă r ă mă suri 6.Locul de amplasare a traseului serviciului în raport cu vecinătăţile/ împrejurimile.3. Hc □ Hc = 6 m Se va nota pentru fiecare serviciu în parte.Tipul suprafeţei pardoselii/planşeului interioare. Alte caracteristici ale obiectivului de protejat 6.9. Lf 6. □ 2. ra (a se vedea tabelul A6.de exemplu cherestea / zidă rie ş i plac ă ri neconductive 6. Lc □ Lc(el)=200m □ Lc(tel)=1000m (necunoscuta) □ Lc(int)=250m 5.Tipul suprafeţei solului.5) □ Nivel scă zut de panic ă (de exemplu o structur ă limitată la două etaje ş i numă rul de persoane sub 100) 6.5 kV – echipamente electrice ale utilizatorului (Un<1kV) 5.telefon Se va nota pentru fiecare serviciu în parte.1. 5. Lo □ Numă rul de ore pe zi în care obiectivul de protejat este locuit: 10 .Ecran de protecţie la interiorul structurii obiectivului de protejat .Pierderi datorate defectării sistemelor interioare. lemn 6.5 kV – prize alimentare echipamente electronice sau echipamente de telecomunicaţ ii. 5. Lt □ Numă rul de ore pe zi când obiectivul de protejat este locuit: 10 Pierderi datorate avariilor fizice. rp (a se vedea tabelul A6. ru (a se vedea tabelul A6.Mod de pozare a traseului serviciului ce deserveşte obiectivul de protejat □ Aerian – electric.8. hz (a se vedea tabelul A6.Riscul de incendiu al structurii.2.3). rf (a se vedea tabelul A6.2) □ linoleum. Cd/c □ traseu izolat: nici un alt obiect în vecin ă tate 6.3. beton 6.104 □ 1.2) □ Agricol ă .6.Prezenţa unui pericol special. KS2 (definit prin relaţia A6.6.4.Înălţimea traseului serviciului pozat aerian faţă de cota terenului.8.5.4) □ Mediu 6.Măsuri luate de reducere a consecinţelor unui incendiu.3.7.

Clădirea este deservita de o reţea de energie electrica aeriana de 250m lungime.10 din I7/2011).105 Procedur ă pentru evaluarea riscului pentru o clădire de birouri Se considera o clădire de birouri ce adăposteşte o firma de informatica localizata în Iaşi. exemplu spital. 4) sistemele electronice interioare şi linia aferentă de internet care pătrunde în structură. 3) sistemele electronice interioare şi linia aferentă de telecomunicaţii care pătrunde în structură. Se utilizează următoarele date şi caracteristici: 1) clădire şi împrejurimile sale. în grădină şi în interiorul structurii. prezentate în tabelul 3c. prezentate în tabelul 2. riscul R2 al pierderii unui serviciu public si riscul R4 al pierderii economice. − Z2 arhiva – este separată într-un compartiment rezistent la foc.Date şi caracteristici ale liniilor de telefon. exemplu spital. exemplu spital. Tabel 1 . o reţea de telefonie subterana de lungime necunoscuta si de o reţea de internet aeriana de 250m lungime. Colectarea datelor de identificare ale obiectivului de protejat împotriva trăsnetului necesare pentru evaluarea riscului s-a făcut pe baza unei listei de întrebări prezentate mai sus. Tabel 3c . 2) reţeaua electrică interioară şi linia aferentă de alimentare cu energie electrică care pătrunde în structură.Date şi caracteristici ale liniilor electrice Idem. . Tabel 3b . Componentele riscurilor vor fi determinate şi comparate cu valorile acceptabile RT (conform tabelului 6. Definirea zonelor din clădirea de spital şi caracteristicile acestora Definirea zonelor din clădirea de birouri şi caracteristicile acestora Ţinând seama de următoarele elemente – tipul suprafeţei solului este diferit în zona de intrare. Structura este situata pe un teren plat fără nici o clădire învecinată. prezentate în tabelul 3a. prezentate în tabelul 3b. Tabel 2 . – pierderile L din centrul informatic sunt mai mici decât cele din birouri. – nu există un ecran tridimensional.Date caracteristice ale structurii Idem. Se vor determina următoarele riscuri: riscul R1 al pierderii de vieţi omeneşti. Sunt selectate măsurile de protecţie pentru reducerea acestor riscuri. – structura şi arhiva sunt compartimente rezistente la foc.Identificarea riscurilor ce vor fi evaluate Idem. Tabel 3a . Idem. exemplu spital. exemplu spital.Date şi caracteristici ale liniilor de internet Idem. următoarele zone principale pot fi definite: − Z1 zona de intrare în clădire. În următoarele tabele se identifica caracteristicile structurii analizate si a serviciilor ce o deservesc pe aceasta.

− Z4 centru informatic.2. pentru fiecare zonă. În conformitate cu evaluarea proiectantului sistemului de protecţie împotriva trăsnetului.3.3.3 Relaţia A6. Pentru pierderile asociate riscului R2 (a se vedea tabelul A6. au fost reduse.6).3.2.3.3. nt şi t au fost aproximate ca fiind distribuite in mod egal pentru cele 5 zone ce definesc structura studiată. − Lo = 10–3.1 Relaţia A6.2 Tabelul A6. − Lf = 10–2.3.3. Caracteristicile zonelor sunt indicate în tabelele 4.1 Tabelul A6.Caracteristici zona interioara Z2 (arhiva) Parametru Tipul suprafeţei planşeului Risc de incendiu Pericol special.106 − Z3 birourile. − Lt i = 10–4 în interiorul structurii.1 Protecţia împotriva Fără măsuri de protecţie şocurilor electrice Pierderi prin tensiuni Da de atingere şi de pas PA -2 -4 1 2*10-4 Lt Lt = np x Lt e / nt = 4/200*10 = 4*10 Persoane potenţial în pericol aflate în zonă np 4 Tabel 4 b .4 Tabelul A6. valorile medii tipice ale volumelor relative ale pierderilor anuale asociate riscului R1 (a se vedea tabelul A6.1) − Lt e = 10–2 în exteriorul structurii. în lipsa altor informaţii privind np.5 Protecţie împotriva incendiului Ecran spaţial Fără Reţele interioare de alimentare cu energie electrică Da Sisteme de telefonie Da Tabelul A6.3 .3. − Z5 grădina. valorile medii tipice − Lf = 10–2. luând în considerare numărul de persoane potenţial în pericol aflate în zona structurii raportat la numărul de persoane prezent în structură.Caracteristicile zonei exterioare Z1 – zona de intrare în clădire Parametru Tipul suprafeţei solului Comentariu Marmură Simbol ra Valoare 10-3 Referinţă Tabelul A6. Pentru riscul R4 au fost adoptate valorile medii tipice ale volumului relativ al pierderilor (a se vedea tabelul A6.3.3. definit pentru fiecare tip de risc considerat Comentariu Linoleum Ridicat (ST≥800 MJ/m2) Nivel scăzut de panică (de exemplu o structură limitată la două etaje şi numărul de persoane sub 100) Nici un pericol special Nici un pericol special Nici un pericol special Fără măsuri Simbol ru rf hz1 hz2 hz3 hz4 rp KS2 Cconectate la linia de alimentare cu energie electrică la JT Conectate la linia de telefonie Valoare 10-5 10-1 2 1 1 1 1 1 Referinţă Tabelul A6.2 Tabelul A6.1) au fost asumate: − Lf = 2 × 10–1 Tabel 4a .

6/ Tabelul A6.1 Tabelul A6.3.Risc de pierdere economică Pierderi prin tensiuni de atingere şi de pas Nu Pierderi prin avarii fizice Da Clădire.6/ Tabelul A6.5 0. persoane în interiorul clădirii Lt = np x Lt i / nt = 20/200*10-4 = 1*10-5 Da: Clădire de birouri Lf = (np / nt) x (tp/8760) Lt1 Lf1 1*10-5 1*10-2 Relaţia A6.3.3.3.3.3.3.1 Relaţia A6.Caracteristici zona interioara Z3 (birouri) Parametru Comentariu Tipul suprafeţei Linoleum planşeului Protecţie împotriva şocurilor electrice Risc de incendiu Sc ă zut (ST<400 MJ/m2) Pericol special. alimentare cu energie electrică defectări ale sistemelor interioare R4 .3.00E-01 2 0.3 Persoane potenţial în pericol aflate în zonă Pentru fiecare tip de risc considerat se definesc: 160 Pierdere de vie ţ i omene ş ti Pierderi prin tensiuni Da.107 Sisteme de internet Nu Conectate la linia de internet np tp Persoane potenţial în pericol aflate în zonă Pentru fiecare tip de risc considerat se definesc: 20 Pierdere de vie ţ i omene ş ti Pierderi prin tensiuni de atingere şi de pas Pierderi prin avarii fizice Da.6 Pierderi inacceptabile de servicii publice Pierderi prin avarii Linii telecomunicaţii.4 Tabelul A6. CSint Lf2 Lo2 2*10-3 2*10-4 Lt1 Lf1 $x10^6 $x10^6 $x10^6 $x10^6 $x10^6 2. alimentare cu energie electrică fizice Pierderi prin Linii telecomunicaţii.3.7 Tabelul A6.5 2 1 1 1 1 1 Tabelul A6.1 Tabelul A6.2. CB Conţinut.9 5 0.1 Pierderi inacceptabile de servicii publice .3.3.3.1 Tabelul A6. CSel Sisteme de telefonie interioare.3.1 Relaţia A6.3.2 10-3 Tabelul A6.3. definit pentru fiecare tip de risc considerat Nivel scăzut de panică Nici un pericol special Nici un pericol special Nici un pericol special Protecţie împotriva Fără măsuri incendiului Ecran spaţial Fără Reţele interioare de alimentare cu energie electrică Da Sisteme de telefonie Sisteme de internet Da Da Simbol ru PA rf hz1 hz2 hz3 hz4 rp KS2 Cconectate la linia de alimentare cu energie electrică la JT Conectate la linia de telefonie Conectate la linia de internet np tp Valoare 10-5 Referinţă Tabelul A6.3. CC Reţele interioare de alimentare cu energie electrică.3.1 Relaţia A6. persoane în interiorul clădirii de atingere şi de pas Lt = np x Lt i / nt = 160/200*10-4 = 8*10-5 Pierderi prin avarii Da fizice Lt1 Lf1 8*10-5 8*10-3 Relaţia A6.3. CStel Valori costuri pierderi preconizate Sisteme de date/internet interioare.5 Tabelul A6.6 Relaţia A6.3 Relaţia A6.1 Tabelul A6.7 Tabel 4c .

CSel Sisteme de telefonie interioare. CSint Lf1 $x10^6 $x10^6 $x10^6 $x10^6 $x10^6 2.4 Tabelul A6.3.3. CB Conţinut. CC Reţele interioare de alimentare cu energie electrică.2 10-3 Tabelul A6.3.1 Relaţia A6.015 1 Tabelul A6.3 Persoane potenţial în pericol aflate în zonă Pentru fiecare tip de risc considerat se definesc: 14 Pierdere de vie ţ i omene ş ti Pierderi prin tensiuni Da.6/ Tabelul A6.6 Relaţia A6.6/ Tabelul A6.Caracteristici zona interioara Z4 (centru informatic) Parametru Comentariu Tipul suprafeţei Linoleum planşeului Protecţie împotriva şocurilor electrice Risc de incendiu Sc ă zut (ST<400 MJ/m2) Pericol special. CStel Lf1 $x10^6 $x10^6 $x10^6 $x10^6 2.3.3.3.3. CStel Sisteme de date/internet interioare.3.6/ Tabelul A6.1 Relaţia A6.1 Tabelul A6.5 0.3.3 Relaţia A6.3. CB Conţinut.6 Pierderi inacceptabile de servicii publice Pierderi prin avarii fizice Pierderi prin defectări ale sistemelor interioare Pierdere economic ă Pierderi prin avarii fizice Valori costuri pierderi preconizate Linii telecomunicaţii. alimentare cu energie electrică 10–2 / 5 = 2*10-3 Linii telecomunicaţii.5 Tabelul A6.108 Pierderi prin avarii fizice Pierderi prin defectări ale sistemelor interioare Pierdere economic ă Pierderi prin avarii fizice Valori costuri pierderi preconizate Linii telecomunicaţii.1 0. definit pentru fiecare tip de risc considerat Nivel scăzut de panică Nici un pericol special Nici un pericol special Nici un pericol special Protecţie împotriva Fără măsuri incendiului Ecran spaţial Fără Reţele interioare de alimentare cu energie electrică Da Sisteme de telefonie Sisteme de internet Da Da Simbol ru PA rf hz1 hz2 hz3 hz4 rp KS2 Cconectate la linia de alimentare cu energie electrică la JT Conectate la linia de telefonie Conectate la linia de internet np tp Valoare 10-5 Referinţă Tabelul A6. alimentare cu energie electrică 10–3 / 5 = 2*10-4 Lf2 Lo2 2*10-3 2*10-4 Relaţia A6.3.3.6/ Tabelul A6.3. alimentare cu energie electrică 10–2 / 5 = 2*10-3 Linii telecomunicaţii.00E-01 1 0. persoane în interiorul clădirii de atingere şi de pas Lt = np x Lt i / nt = 160/200*10-4 = 8*10-5 Pierderi prin avarii Da fizice Lt1 Lf1 Lf2 Lo2 7*10-6 7*10-4 2*10-3 2*10-4 Relaţia A6.7 Tabel 4 d .3. alimentare cu energie electrică 10–3 / 5 = 2*10-4 Da: Clădire.7 .00E-01 70 6 3 0.6 Relaţia A6.3. CSel Sisteme de telefonie interioare. CC Reţele interioare de alimentare cu energie electrică.3.1 Tabelul A6.2.3.3.5 2 1 1 1 1 1 Tabelul A6.6 Da: Clădire.

Factori care influenţează componentele de risc într-o structură din I7/2011.1÷6. este exprimat de suma următoarelor componente conform relaţiilor 6.Suprafeţe de expunere echivalente pentru structură şi linii Idem.8 . CSint $x10^6 1 Tabel 4e .3.Componente de risc care trebuie luate în considerare pentru fiecare tip de pierdere într-o structură şi cu Tabelul 6.3.Număr anual previzibil al evenimentelor periculoase Idem.1 Relaţia A6.3.1 Tabelul A6.1 Protecţia împotriva Gard de protecţie şocurilor electrice Pierderi prin tensiuni Da de atingere şi de pas PA -2 -4 0 1*10-4 Lt Lt = np x Lt e / nt = 2/200*10 = 2*10 Persoane potenţial în pericol aflate în zonă np 2 Tabel 5 .109 Sisteme de date/internet interioare. exemplu spital. Tabel 7a – Risc R1 – Componente de risc care trebuie considerate în funcţie de zone Simbol RA RB RC1) RM1) Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează componentele de risc: Linii electrice: RU(el ) x x x RV(el) x x x RW(x) 1) RZ(x) 1) Linii de telefon: RU(tel ) RV(tel) RW(x) 1) RZ(x) 1) Linii de internet: RU(int ) RV(int) RW(x) 1) RZ(x) 1) Z1 x Z2 x Z3 x Z4 x Z5 x Structură x x x x x x x x x x x x Tabel 7b – Risc R2 – Componente de risc care trebuie considerate în funcţie de zone .2. Calculul riscului pentru luarea unei decizii privind necesitatea protecţiei Specific acestui caz studiat. Componentele de risc care trebuie evaluate vor fi indicate în Tabel 7 pentru fiecare zonă în parte în conformitate cu Tabelul 6.Caracteristicile zonei exterioare Z5 – grădina Parametru Tipul suprafeţei solului Comentariu agricolă Simbol ra Valoare 10-2 Referinţă Tabelul A6. fiecare risc luat în considerare ce trebuie să fie evaluat. exemplu spital.6 . Tabel 6 .2 Tabelul A6.4 din I7/2011.

1 Relaţia A6.6 Tabel A6. Tabel 8a – Risc R1 – Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată în funcţie de zone Simbol PA PB PC PCel PCtel PCint Relaţia de referinţă I72011 Tabel A6.6 Tabel A6.2.2 Tabel 3 PMel Relaţia A6.1 Tabel A6.1 Relaţia A6.2.2.6 Tabel 3a PU=PLD PU(el) 1 1 PV(el) PW(el) Tabel A6.2.2.2.2 Tabel 3 PMint Relaţia A6.2.2 Tabel 3 Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează probabilităţile: Tabel A6.6 Tabel 3a Tabel 3a Tabel 3a Tabel 3b PZ=PLI PU=PLD 1 1 PV=PLD 1 1 1 1 PZ(el) PU(tel) 1 .1 Date din tabelul Observaţii Fără măsuri de proteţie Structură neprotejată de SPT Fără protecţie cu SPD coordonate Fără protecţie cu SPD coordonate Fără protecţie cu SPD coordonate Fără protecţie cu SPD coordonate Z1 Z2 Z3 Z4 Z5 Structură 1 1 1 1 0 Tabel 2 Tabel 3 Tabel 3 Tabel 3 Tabel 3 PM Relaţia A6.2.2.2.2.2.2 Tabel 3 PMtel Relaţia A6.2.1 Relaţia A6.2.6 Tabel A6.2 Relaţia A6.2.110 Simbol RB RC RM Z1 Z2 x x x Z3 x x x Z4 x x x Structură Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează componentele de risc: x x x RV(el) x x x RW(el) x x x RZ(el) x x x RV(tel) x x x RW(tel) x x x RZ(tel) x x x RV(int) x x x RW(int) x x x RZ(int) Tabel 7d – Risc R4 – Componente de risc care trebuie considerate în funcţie de zone Simbol RB RC RM Z1 Z2 x x x Z3 x x x Z4 x x x Structură Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează componentele de risc: x x x RV(el) x x x RW(el) x x x RZ(el) x x x RV(tel) x x x RW(tel) x x x RZ(tel) x x x RV(int) x x x RW(int) x x x RZ(int) Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată sunt centralizate în Tabel 8.

6 Tabel A6.2.0000 1.2.2.2.2.2.2.0000 1.0000 1.2.5) =1 ≥ 0.0000 1.0000 1.2.6 Tabel 3a PV=PLD PV(el) 1 1 Tabel A6.111 PV(tel) PW(tel) PZ(tel) PU(int) PV(int) PW(int) PZ(int) Tabel A6.5/ 1.0000 Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează probabilităţile: Tabel A6.2.6 Tabel A6.4 1 1 1 1 1 1 PMel 1.0000 1.2.0000 1.0000 1.2.4 Relaţia A6.0000 Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se nominalizează probabilităţile: Tabel A6.0000 1.0000 1.0000 1.0000 1.6 Tabel A6.0000 1 1.0000 1.2.2.2 Tabel A6.4 1.2.6 Tabel 3c PW=PLD PW(int) 1 1 Tabel A6.6 Tabel 3a PW=PLD PW(el) 1 1 Tabel A6.5/ 1.2.6 Tabel A6.2.0000 1.5 Relaţia A6.0000 1 1.0000 PMint 1.2 Tabel A6.0000 1.6 Tabel 3a PV=PLD PV(el) 1 1 Tabel A6.6 Tabel 3a PW=PLD PW(el) 1 1 Tabel A6.4 Relaţia A6.0000 1.0000 1.0000 1 1.4 Tabel 2 PM=PMS KMS=1x1x1x(1.4 0.0000 1.0000 1.7 Tabel 3c PZ=PLI PZ(int) 1 1 Tabel 8d– Risc R4– Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată în funcţie de zone Simbol PB PC PCel PCtel PCint PM Relaţia de referinţă I72011 Tabel A6.2 Tabel A6.0000 1.0000 1.0000 Tabel A6.2.0000 1.0000 PMint 1.4 1.6 Tabel A6.6 Tabel A6.2.6 Tabel 3c PV=PLD PV(int) 1 1 Tabel A6.0000 1.2.6 Tabel 3b PV=PLD PV(tel) 1 1 Tabel A6.6 Tabel 3b PW=PLD PW(tel) 1 1 Tabel A6.4 0.4 Tabel A6.2.6 Tabel 3b PV=PLD PV(tel) 1 1 .7 Tabel 3a PZ=PLI PZ(el) 0.5 Relaţia A6.0000 PMtel 1.0000 Tabel A6.0000 1.2.2.2.0000 PMtel 1.2.2.0000 1.5) =1 ≥ 0.7 Tabel 3a PZ=PLI PZ(el) 0.0000 1 1 0.0000 1.0000 1 1 0.0000 1.0000 1.0000 1.2.2 Tabel A6.0000 1 1.3 Date din tabelul Tabel 2 Tabel 2 Observaţii Structură neprotejată de SPT Fără protecţie cu SPD coordonate Z1 Z2 Z3 Z4 Z5 Structură 1 1.2.0000 1.2.4 Tabel A6.2.0000 1.6 Tabel 3b Tabel 3b Tabel 3b Tabel 3c Tabel 3c Tabel 3c Tabel 3c PZ=PLI PZ=PLI PU=PLD PV=PLD 1 1 1 1 1 1 PV=PLD 1 1 1 Tabel 8b – Risc R2 – Valorile probabilităţii P pentru structura neprotejată în funcţie de zone Simbol PB PC PCel PCtel PCint PM Relaţia de referinţă I72011 Tabel A6.4 Tabel 2 PM=PMS KMS=1x1x1x(1.0000 1.0000 1.2.0000 1.4 1 PMel 1.3 Date din tabelul Tabel 2 Tabel 2 Observaţii Structură neprotejată de SPT Fără protecţie cu SPD coordonate Z1 Z2 Z3 Z4 Z5 Structură 1 1.2.7 Tabel 3b PZ=PLI PZ(tel) 1 1 Tabel A6.

riscul este suma tuturor componentelor de risc asociate zonei.00E-04 Z4 2.002 2. În cazul în care nu sunt disponibile sau sunt incerte datele necesare de calcul se vor utiliza valorile medii specificate în Anexa 6.00E-04 Z2 1.3.00E-03 Date din tabelul Tabel 4 Tabel 4 2.6 Rela ţ ia A6.6 Rela ţ ia A6.2.6 Tabel A6.1758 0. avariei fizice ( L f ). Tabel 9a– Centralizarea volumului de pierderi anuale de vieţi omeneşti Tip de pierdere Lt Lf Lo Relaţia de referinţă I7-2011 Rela ţ ia A6.1 Z1 2.6 Tabel A6.3.00E-05 8.0022 2.6 Z1 Z2 2.389 Z1 Valoare ×(10–5) Z2 Z3 Z4 Z5 0.2.1 Rela ţ ia A6.3.00E-03 Z3 8. Riscul pentru structur ă este suma riscurilor asociate fiecă reia dintre zonele structurii.3. aceste pierderi trebuie să fie repartizate între zonele individuale ale structurii.3.6 Tabel A6.6 Tabelul A6.1 Tabelul A6.00E-04 Tabel 9d Pierderi inacceptabile economice Tip de pierdere Lf Lo Relaţia de referinţă I7-2011 Rela ţ ia A6.3.3. sau datorit ă defect ă rii sistemelor interioare ( L o ) se va face pe baza numă rului de ocupan ţ i din fiecare zon ă pentru fiecare tip de risc considerat.00E-03 2.1 Tabelul A6.00E-05 1.3.1 Rela ţ ia A6.3.0154 .6 Tabelul A6.3. Aceste valori specificate în Anexa 6.7 Tabel 3b Tabel 3b Tabel 3c Tabel 3c Tabel 3c PW=PLD PZ=PLI PV=PLD PW=PLD PZ=PLI 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Evaluarea volumului pierderilor LX într-o structură datorit ă v ă t ă mă rii prin tensiunile de atingere ş i de pas ( Lt ).00E-01 Z4 2.1 Tabelul A6.00E-06 7.00E-03 2.Risc R 1 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5) Simbol al componentei de risc RA RB Referinţă pentru relaţie/tabel I7-2011 Tabelul 6.1977 0.7 Tabel A6. Prin urmare.3.112 PW(tel) PZ(tel) PV(int) PW(int) PZ(int) Tabel A6.2.12 Tabelul 6.6 Tabelul A6.00E-01 Z5 Date din tabelul Tabel 4 Tabel 4 Componentele de risc implicate şi evaluarea riscului total considerat sunt indicate în Tabel 10 .12 Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului Pe structură rezultând vătămarea fiinţelor vii: RA = ND × PA × ra × Lt Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf Date din tabelul Tabel 2 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 Structura 0. Tabel 10a .00E-04 Z5 1.3.00E-03 Z4 7.6 Tabelul A6.3 se refer ă la structur ă luată în ansamblu.6 Z1 Z2 2.00E-01 Z3 2.3/I7.00E-04 Date din tabelul Tabel 4 Tabel 4 Tabel 9b-Pierderi inacceptabile de servicii publice Tip de pierdere Lf Lo Relaţia de referinţă I7-2011 Rela ţ ia A6.3. în fiecare zonă .2. bazat pe serviciul oferit de fiecare zonă .00E-04 Z3 2.2.3.

12 0.1700 0.1700 30.391 Tabel 3 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 0.0403 0.64 76.923 15.0035 Tabelul 6.0288 0.3600 0.12 RV(tel) RW(tel) RZ(tel) RV(int) RW(int) RZ(int) Total R2 RT Tabelul 6.10 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf RW = (NL + NDa) ×PW×Lo RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo R2 = RB + RC + RM + ∑RV(x) + ∑RW(x) + ∑RZ(x) Concluzie din evaluarea lui R2 cu R T Tabel 1 Tabelul 6.0002 0.452 30.272 0.1977 2.5040 0.6 > 1 0.0117 0.12 Tabel 2 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 2.0000 0.2560 1.1977 47.1700 1.12 RZ(el) Tabelul 6.Risc R 2 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5) Simbol al componentei de risc RB RC RM Referinţă pentru relaţie/tabel I7-2011 Tabelul 6.974 15.080 Tabel 3 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 0.0000 0.0000 0.5040 0.974 Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: RV(el) RW(el) Tabelul 6.5040 19.3600 18.1700 1.548 0.2560 6.602 Tabel 1 0.242 Z1 Valoare ×(10–5) Z2 Z3 Z4 Z5 Tabelul 6.3600 0.768 1.12 RV(el) RW(el) RZ(el) RU(tel) RV(tel) RW(tel) RZ(tel) RU(int) RV(int) RW(int) RZ(int) Total R1 RT Tabelul 6.3600 0.452 30.12 Tabelul 6.12 Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf Pe structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RC= ND × PC × Lo Lângă structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RM = NM × PM × Lo Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf Pe linie serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RW = (NL + NDa) ×PW×Lo Lângă un serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo Date din tabelul Structura 2.113 RC1) RM1) RU(el) Tabelul 6.0036 1.0022 4.12 Tabelul 6.12 Tabelul 6.488 233.496 19.1700 0.5040 0.452 0.0050 0.1977 0.0117 1.23 0.45 2.03 Tabel 10 b .33 x 10 > 10 .0025 Tabelul 6.0082 Tabelul 6.0000 1.358 0.6 Tabelul 6.514 1.0000 0.45 -3 -3 76.193 3.0220 6.1977 2.974 15.12 Tabelul 6.12 Tabelul 6.0936 0.12 Pe structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RC = ND × PC × Lo Lângă structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RM = NM × PM × Lo Pe linie serviciu generând supratensiune/ supracurent ce poate aduce vătămări fiinţelor vii prin acţiunea tensiunii de atingere: RU = (NL + NDa) × PU × ru × Lt Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf Pe linie serviciu rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RW= (NL + NDa) × PW × Lo Lângă serviciu rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RZ= (NI .0036 0.12 0.496 80.0000 0.12 Tabelul 6.510 91.12 Tabelul 6.0000 0.5040 0.0000 0.NDa) × PZ × Lo Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: 0.3600 0.593 2.12 0.512 58.12 Tabelul 6.34 4.496 19.2560 6.0050 0.6 Tabelul 6.000 1.000 0.10 R1 = RA + RB + RC + RM + ∑RV(x) + ∑RW(x) + ∑RZ(x) Concluzie din evaluarea lui R1 cu R T 4.367 0.000 0.0220 0.54 6.

1629 0.12 Tabelul 6.03 Tabel 10 Tabel 10 Tabel 10 0.0000 4.0000 4.0000 TOTAL RS RF RO .0000 4.12 R = R + ∑R S A U Riscul datorit ă avariilor fizice : Tabelul 6.482 x 10-2 < 10-2 Alegerea măsurilor de protecţie Compunerea componentelor de risc este prezentată în tabelul A6.12 Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf Pe structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RC= ND × PC × Lo Date din tabelul Structura 224.0000 2.23 0.Compunerea componentelor de risc R1 în funcţie de zone (valori × 10–5) Simbol al componentei de risc RD Referinţă pentru relaţie/tabel I7-2011 Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului Date din tabelul Struc -tura Valoare ×(10–5) Z1 Z2 Z3 Z4 Z5 RI Riscul datorit ă c ă derii tr ă snetului pe structur ă Tabelul 6.360 0.8 1.0000 0.170 0.21 0.360 Tabelul 6.1977 0.12 Tabelul 6.12 R = R + ∑ R F B V Tabelul 6.12 Riscul datorit ă defect ă rii sistemelor interioare : Tabel 10 2.12 Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf Pe linie serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RW = (NL + NDa) ×PW×Lo Lângă un serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf RW = (NL + NDa) ×PW×Lo RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf RW = (NL + NDa) ×PW×Lo RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo R2 = RB + RC + RM + ∑RV(x) + ∑RW(x) + ∑RZ(x) Concluzie din evaluarea lui R4 cu R T Tabel 1 482.0143 0.0341 0.0000 0.0154 0.Risc R 4 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5) Simbol al componentei de risc RB RCel RCtel RCint RMel RMtel RMint Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: RV(el) RW(el) Tabelul 6.0000 0.03 473.6 Tabelul 6.197 2. dar o Tabelul 6.0000 0.73 101.0022 2.0022 0.0000 0.7 2.720 36.2318 0.0000 0.12 Lângă structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RM = NM × PM × Lo Referinţă pentru relaţie/tabel I7-2011 Tabelul 6.170 1.60 0.9.12 Tabelul 6.12 influenţează (surse: S2.12 Tabelul 6.0000 0.0296 0.1758 0.12 RV(tel) RW(tel) RZ(tel) RV(int) RW(int) RZ(int) Total R4 RT Tabelul 6.74 3.0000 Tabel 10 2.008 36.00 0.39 0.34 0.0 1.3385 0.60 0.00 4.5 4.197 Tabel 2 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 Tabel 3 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 119.34 117.00 0.12 (surs ă S1): R =R +R D A B Riscul datorită trăsnetelor care nu cad pe structură.12 Tabelul 6.80 100.0002 0. S3 şi S4): R = ∑R + ∑ R I U V Riscul datorită vătămării fiinţelor vii: Tabelul 6.32 Tabel 11a .114 Tabel 10 d .16 Z1 Valoare ×(10–5) Z2 Z3 Z4 Z5 219.12 Tabelul 6.12 RZ(el) Tabelul 6.10 Tabelul 6.12 Tabelul 6.

12 0.12 Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: Tabelul 6.50 0.95% . Prin introducerea acestor valori în relaţiile din Tabel 10 sunt obţinute noile valori ale componentelor de risc care sunt indicate în tabelul A6.60 0. K4 – Iteraţ ia a doua – Solu ţ ia A Tabel 12a .478 Z1 Valoare ×(10–5) Z2 Z3 Z4 Z5 0.000 0.0000 0.0009 0.căderii trăsnetului lângă structură dar o influenţează: 48.0000 0.12 RV(el) RW(el) RZ(el) RU(tel) RV(tel) RW(tel) RZ(tel) RU(int) RV(int) RW(int) RZ(int) Total R1 RT Tabelul 6.0031 RC1) RM1) RU(el) Tabelul 6.04 0.0002 Tabelul 6.Risc R 1 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5) Simbol al componentei de risc RA RB Referinţă pentru relaţie/tabel I7-2011 Tabelul 6.0352 0.0022 0.0000 0.10 R1 = RA + RB + RC + RM + ∑RV(x) + ∑RW(x) + ∑RZ(x) Concluzie din evaluarea lui R1 cu R T 0.0000 0.12 Tabelul 6.căderii trăsnetului pe structură: 51.7 / I7-2011.0001 Tabelul 6.4395 0.00 4.0012 0.12 0.03 Riscul pentru structură se datorează următoarelor cauze: .012 Tabel 3 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 0.12 Tabelul 6.0028 0.34 0.000 0.000 0.0022 0.0351 0.12 0.00 .0000 0.12 Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului Pe structură rezultând vătămarea fiinţelor vii: RA = ND × PA × ra × Lt Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf Pe structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RC = ND × PC × Lo Lângă structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RM = NM × PM × Lo Pe linie serviciu generând supratensiune/ supracurent ce poate aduce vătămări fiinţelor vii prin acţiunea tensiunii de atingere: RU = (NL + NDa) × PU × ru × Lt Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf Pe linie serviciu rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RW= (NL + NDa) × PW × Lo Lângă serviciu rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RZ= (NI .NDa) × PZ × Lo Date din tabelul Tabel 2 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 Structura 0.0001 Tabelul 6.0108 0.Protecţie cu SPD coordonate pentru NPT IV.038 0.12 Tabelul 6.23 0.6 Tabelul 6.55 < 1 0.546 Tabel 1 0.002 0. Măsurile adecvate sunt următoarele: a) Soluţia A: .0000 0.Fără măsuri de reducere a consecinţelor unui incendiu .0151 0.115 RO = 0 TOTAL 4.0000 0.0000 0.05% Alegerea măsurilor de protecţie Pentru a reduce riscul R1 la o valoare acceptabilă se iau măsuri de protecţie care influenţează componenta RV şi componenta RB (a se vedea Tabel 10).Structură protejată de SPT IV .016 0.0000 0.9.12 Tabelul 6.

1919 4.4692 0.0044 0.12 Tabelul 6.0151 0.12 Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf Tabel 3 Tabel 4 1.011 0.4395 0.036 0.12 Lângă structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RM = NM × PM × Lo Tabel 2 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 .0002 0.0351 0.741 0.12 Tabel 2 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 0.36 < 100 Table 12 d .0108 0.0108 0.0800 0.357 11.576 0.408 0.5849 4.12 Tabelul 6.95 0.12 0.9136 0.0108 0.62 Tabelul 6.0108 0.12 0.833 Z1 Valoare ×(10–5) Z2 Z3 Z4 Z5 43.12 RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo 0.9136 0.1919 0.0001 0.4692 0.3950 Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: RV(el) Tabelul 6.032 0.439 0.0004 0.0351 0.10 RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf RW = (NL + NDa) ×PW×Lo RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo R2 = RB + RC + RM + ∑RV(x) + ∑RW(x) + ∑RZ(x) Concluzie din evaluarea lui R2 cu R T Tabel 1 0.12 Tabelul 6.12 RW = (NL + NDa) ×PW×Lo ă un serviciu generând supratensiune se Tabelul Lâng poate duce la defectarea sistemelor interioare: 6.755 11.0044 0.105 2.015 0.3950 1.0351 0.185 1.0001 RW(el) RZ(el) RV(tel) RW(tel) RZ(tel) RV(int) RW(int) RZ(int) Total R2 RT Pe linie serviciu generând Tabelul supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: 6.9136 0.0108 Tabel 3 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 1.62 0.116 Table 12 b .1919 0.0151 0.5849 3.6 Tabelul 6.12 Tabelul 6.0002 0.0351 0.0108 Referinţă pentru relaţie/tabel I7-2011 Tabelul 6.5849 3.12 Tabelul 6.0004 0.Risc R 2 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5) Simbol al componentei de risc RB RC RM Referinţă pentru relaţie/tabel I7-2011 Tabelul 6.Risc R 4 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5) Simbol al componentei de risc RB RCel RCtel RCint RMel RMtel RMint Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: RV(el) Tabelul 6.12 Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf Pe structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RC= ND × PC × Lo Lângă structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RM = NM × PM × Lo Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf Date din tabelul Structura 0.0151 0.448 Z1 Valoare ×(10–5) Z2 Z3 Z4 Z5 Tabelul 6.439 Tabelul 6.045 1.12 Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf Pe structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RC= ND × PC × Lo Date din tabelul Structura 44.3950 1.0151 0.102 1.4692 0.

12 Tabelul 6.1758 0.5101 0.12 Tabelul 6.57 x 10-5 < 10-2 b) Soluţia B: Pentru a reduce riscul R1 la o valoare acceptabilă s-au luat următoarele măsuri de protecţie: .Protecţie cu SPD pe liniile racordate.10 Pe linie serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RW = (NL + NDa) ×PW×Lo Lângă un serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf RW = (NL + NDa) ×PW×Lo RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf RW = (NL + NDa) ×PW×Lo RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo R2 = RB + RC + RM + ∑RV(x) + ∑RW(x) + ∑RZ(x) Concluzie din evaluarea lui R4 cu R T Tabel 1 52.117 RW(el) Tabelul 6.0000 0.0022 0.003 0.57 0.49 3.12 Tabelul 6.12 Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: Tabelul 6. instalaţii de alarmă cu acţionare automată dacă acestea sunt protejate împotriva supratensiunilor şi împotriva altor avarii şi dacă timpul de intervenţie al pompierilor este sub 10 min .0240 0.6 Tabelul 6.52 0.002 0.0154 RC1) RM1) RU(el) Tabelul 6.12 Tabel 3 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 0.0022 0.Structură neprotejată de SPT .12 Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului Pe structură rezultând vătămarea fiinţelor vii: RA = ND × PA × ra × Lt Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf Pe structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RC = ND × PC × Lo Lângă structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RM = NM × PM × Lo Pe linie serviciu generând supratensiune/ supracurent ce poate aduce vătămări fiinţelor vii prin acţiunea tensiunii de atingere: RU = (NL + NDa) × PU × ru × Lt Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf Pe linie serviciu rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RW= (NL + NDa) × PW × Lo Date din tabelul Tabel 2 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 Structura 0.0009 0.000 0.12 RV(el) RW(el) Tabelul 6.7 / I7-2011.0351 0.12 Tabelul 6. Prin introducerea acestor valori în relaţiile din Tabel 10 sunt obţinute noile valori ale componentelor de risc care sunt indicate în tabelul A6.0302 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 3.12 RV(tel) RW(tel) RZ(tel) RV(int) RW(int) RZ(int) Total R4 RT Tabelul 6.12 Tabelul 6. K4 – Iteraţ ia a doua – Solu ţ ia B Tabel 13a .12 Tabelul 6.580 3.631 Z1 Valoare ×(10–5) Z2 Z3 Z4 Z5 0.570 51.4395 0.12 Tabelul 6.Risc R 1 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5) Simbol al componentei de risc RA RB Referinţă pentru relaţie/tabel I7-2011 Tabelul 6.Zona Z2 .054 3.0000 0.0351 52.0000 0.12 RZ(el) Tabelul 6.0001 .9.12 Tabelul 6.Una dintre următoarele măsuri: instalaţii de extinctoare fixe cu acţionare automată.

002 0.576 0.5849 2.5849 2.10 Tabelul 6.0000 0.0002 0.0030 0.18 0.0000 0.000 0.12 0.12 Tabelul 6.0012 0.69 0.12 Tabelul 6.000 0.118 RZ(el) RU(tel) RV(tel) RW(tel) RZ(tel) RU(int) RV(int) RW(int) RZ(int) Total R1 RT Tabelul 6.12 RV(int) RW(int) RZ(int) Total R2 RT Tabelul 6.02 Table 13 b .032 0.0151 0.0000 0.12 Tabel 2 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 0.NDa) × PZ × Lo 0.6 Tabelul 6.0030 0.0000 0.1919 4.0220 0.10 R1 = RA + RB + RC + RM + ∑RV(x) + ∑RW(x) + ∑RZ(x) Concluzie din evaluarea lui R1 cu R T 0.49 x 10-5 < 10-3 Table 13 d .1919 0.12 Tabelul 6.12 Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf Pe structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RC= ND × PC × Lo Lângă structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RM = NM × PM × Lo Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf Pe linie serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RW = (NL + NDa) ×PW×Lo Lângă un serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf RW = (NL + NDa) ×PW×Lo RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo R2 = RB + RC + RM + ∑RV(x) + ∑RW(x) + ∑RZ(x) Concluzie din evaluarea lui R2 cu R T Tabel 1 Date din tabelul Structura 0.0001 0.12 Lângă structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RM = NM × PM × Lo Referinţă pentru relaţie/tabel I7-2011 Tabelul 6.3950 1.004 0.010 0.1977 2.4692 0.65 < 1 0.0022 0.Risc R 4 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5) Simbol al componentei de risc RB RCel RCtel RCint RMel Tabelul 6.12 RZ(el) Tabelul 6.0000 0.0000 0.11 0.0002 0.0001 Tabel 3 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 0.4692 0.0151 0.0108 0.12 Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului Pe structură rezultând avarii fizice: RB = ND × PB × hz × rp × rf × Lf Pe structură rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RC= ND × PC × Lo Date din tabelul Structura 48.003 0.954 2.45 0.0002 Tabelul 6.0220 0.3950 Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: RV(el) RW(el) Tabelul 6.045 1.0001 Tabelul 6.0022 0.69 8.755 8.12 Tabelul 6.185 1.5849 3.0108 0.490 0.Risc R 2 – Componentele de risc implicate şi calculul lor pentru fiecare zonă definită (valori x 10–5) Simbol al componentei de risc RB RC RM Referinţă pentru relaţie/tabel I7-2011 Tabelul 6.12 Lângă serviciu rezultând defectarea sistemelor electrice şi electronice: RZ= (NI .1919 0.0028 0.1977 .4692 0.12 Tabelul 6.4395 0.350 Tabel 2 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 Z1 Valoare ×(10–5) Z2 Z3 Z4 Z5 43.0108 1.408 0.12 0.3950 1.483 Z1 Valoare ×(10–5) Z2 Z3 Z4 Z5 Tabelul 6.12 Tabelul 6.650 Tabel 1 0.6 Tabelul 6.12 Tabelul 6.0151 0.0070 0.

635 0.99 x 10-5 < 10-2 Tabel 14– Centralizarea volumului de pierderi economice corespunzătoare zonelor (valori în $x10^6) Relaţia de Pierdere referinţă Date din Z5 Z1 Z2 Z3 Z4 economica Structură I7-2011 tabelul Clădire.500 1.1 5.0 10.000.000 Tabel 4 Sisteme de telefonie interioare.5 15.000 0.7.6 412.6 Tabelul 6.7.12 RV(tel) RW(tel) RZ(tel) RV(int) RW(int) RZ(int) Total R4 RT Tabelul 6. CSel 8.000 2.000.A) Relaţia A6.1 4.000 Tabel 4 Sisteme de date/internet interioare.0351 0.000 Tabel 4 0.238 0.000 70.27 2.0108 Tabel 3 Tabel 4 Tabel 6 Tabel 8 Tabel 9 0.0 0.6048 0.000 0.900 6. CSint 2.12 Tabelul 6.24 0.6 Z4 116.053. CC 7.1 69.0 50.7020 0.589.3 CRL (protejată sol.000 0.12 RZ(el) Tabelul 6.12 Pe linie serviciu rezultând avarii fizice: RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf Pe linie serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RW = (NL + NDa) ×PW×Lo Lângă un serviciu generând supratensiune se poate duce la defectarea sistemelor interioare: RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf RW = (NL + NDa) ×PW×Lo RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo RV = (NL + NDa) × PV × hz × rp × rf × Lf RW = (NL + NDa) ×PW×Lo RZ = (NI–NL) ×PZ × Lo R2 = RB + RC + RM + ∑RV(x) + ∑RW(x) + ∑RZ(x) Concluzie din evaluarea lui R4 cu R T Tabel 1 49.000.0 0.819.788.1 +RM+RW+RZ)xCS 5.000 3.047.000 0.0 8.9 Tabel 16 – Costurile măsurilor de protecţie (valori în $) Măsuri de protecţie SPT de clasă I SPT de clasă IV Sistem de detectare a incendiului Relaţia de referinţă I72011 Relaţia A6.000.0 0.000.0 8.000 0.5 1.0 CRL CRL=(RA+Ru)xCA+(RB+R (protejată V)x(CA+CB+CS+CC)+(RC sol.500 0.000 1.0 0.500 0.48 2.1 4.0 5.12 Tabelul 6.12 Tabelul 6.995 45.936.0302 0. CB 73.3 Z3 3.12 Tabelul 6.000 5.000.3 CP CPM Costul anual Costul anual CPM al solutiei CPM al A solutiei B 100.10 Tabelul 6.119 RMtel RMint Pentru fiecare tip de serviciu (x) de luat în considerare se calculează: RV(el) RW(el) Tabelul 6.000.000 Tabel 15– Centralizarea volumului de pierderi CL şi CRL (valori în $) Referinţă pentru Ecuaţie pentru Pierdere relaţie/ tabel Date din componenta cu căderea economica I7-2011 tabelul trăsnetului Total CL=(RA+Ru)xCA+(RB+RV CL )x(CA+CB+CS+CC)+(RC (neprotejată) Relaţia A6.7.000 0.0108 0.0 80. CStel 2.000 Tabel 4 Reţele interioare de alimentare cu energie electrică.772 0.500 1.0 .0 0.B) Relaţia A6.100 0.148.0 5.000 0.000 Tabel 4 Conţinut.0351 49.7.000 0.7.015 0.12 Tabelul 6.1 +RM+RW+RZ)xCS 46.017.12 Tabelul 6.000 0.2160 0.000 0.3 Relaţia A6.000 0.000 0.000.4 Z1 Z2 42.

0 1.5x SPD pe sistemul de internet 2x SPD pe sistemul de internet 3x SPD pe sistemul de internet COST TOTAL ANUAL CPM 100.CL Costul total al pierderilor reziduale.4 Relaţia A6.0 1.400.5) Ecran al zonelor Z2 şi Z4 (w = 0.0 20.000.0 1.200.0 2.4 Relaţia A6.000.000.000.72 46.00 29.500.000.26 12.000.0 2.052.035.99 5.000.0 Tabel 17– Economii de cheltuieli anuale (valori în $).000.000.0 2.0 15.0 1.7.116.000.0 10.0 30.000.000.000.000.0 11.4 Relaţia A6.000.5x SPD pe sistemul de telefonie 2x SPD pe sistemul de telefonie 3x SPD pe sistemul de telefonie 1.99 5.0 9.000.0 1.000.0 2.000.1) 1.500.0 1.0 24.017.7.0 12.00 31.120 Ecran al zonelor Z2 şi Z4 (w = 0.000.0 10.0 3.0 110.000.54 .000.000. CPM Economia anuala de bani.0 1.4 Solutia A Solutia B 46.000.200. pe variante Relaţia de Ecuaţie pentru referinţă I7. S Relaţia A6.7.000.7.0 15.000.0 1.000.44 9.000.0 1.936.5x SPD pe reţeaua electrică 2x SPD pe reţeaua electrică 3x SPD pe reţeaua electrică 1.0 12. CRL Costul anual al masurilor de protectie.0 10.052.0 1.0 12.componenta cu căderea 2011 trăsnetului Pierderi pentru structura neprotejata.

5. elemente specifice ale construcţiei – aticuri. 5.2.Înălţimea construcţiei (zonei) de protejat (inclusiv antene.-121II.Înălţimea construcţiei (zonei) de protejat (până la punctul la care se instalează PDA-ul) .3 din I7-2011 prin asigurarea unei distanţe minime de 2 m deasupra zonei pe care o protejează (de exemplu antenele.30 din I72011). turnuri de răcire. Dacă înălţimea de instalare h (dată de înălţimea vârfului PDA în raport cu planul orizontal pentru care se calculează raza de protecţie (care trebuie să conţină elementul de .1. Raza sferei fictive 5. calculat conform paragraf 6. DETERMINAREA ZONEI DE PROTECŢIE TRĂSNETULUI A DISPOZITIVELOR CU AMORSARE (PDA) ÎMPOTRIVA 5. Unele condiţii pot fi în favoarea soluţiei PDA (arie de protejat relativ mare.2. rezervoare etc) .Tip de construcţie: o clădiri înalte şi foarte înalte. turnurile de răcire. Breviar de calcul 5. acoperişuri) conform fig. o depozite pentru materiale din cauciuc.2. etc o structurilor cu medii cu pericol de explozie (inclusiv praf combustibil) .1 din I72011 . Soluţia utilizării PDA nu poate fi impusă fără o analiză tehnico-economică specifică fiecărei investiţii.2. Figura 5.2.5.Dimensiunile în plan ale construcţiei (zonei) de protejat . 5. Pentru determinarea volumului de protejat delimitat de suprafaţa de revoluţie care are aceeaşi axă cu PDA se vor calcula razele de protecţie Rp corespunzătoare diferitelor înălţimi h caracteristice structurii (zonei) de protejat (antene.Avansul amorsarii al PDA dat de producator. acoperişurile.).2.1 Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate) . Calcularea zonei de protecţie împotriva trăsnetului a dispozitivelor cu amorsare (PDA) se face în conformitate cu capitolul 6. ΔT.1. masă plastică.3.Nivel de protecţie împotriva trăsnetului. rezervoare.1 (figura 6. cu restricţii de ordin estetic sau arhitectonic) sau împotrivă (clădiri foarte înalte). acoperişuri. turnuri de răcire. rezervoarele etc.

Rezultă: ΔL = 1 m/μs x 30 μs = 30 m.ΔL . pentru calcul se adoptă valoarea medie v = 1 m/μs.1) unde. Dacă nu se poate asigura condiţia de la punctul 5. Lungimea suplimentară ΔL determinată de avansul amorsarii ΔT al PDA este dată de relaţia de la 6.0 + 2.0m faţă de nivelul terasei superioare. iar cea intermediară de 15m.0 m. Avansul amorsării nu este cunoscut iniţial. rezervoare etc).h .4. .2.3.4. plecând de la cele mai puţin performante PDA-uri.3.2.2.2.-122construcţie de protejat) este mai mare de 5m. 5. conductoare de echipotenţializare). Se va monta un PDA având avansul amorsarii ΔT dat de producator de 30μs.lungimea suplimentară determinată de avansul amorsarii ΔT al PDA. .4.pentru nivelul de protectie I ¾ 30 m . el trebuie determinat prin încercări succesive.0 + (25 – 15) = 13.31d din I7-2011. Exemplu de calcul Se consideră o clădire de birouri cu forma constructivă conform figurii 5. din I7-2011: RP = h (2R . h3 din fig. Dacă va fi nevoie de o rază mare de protecţie.0 + 1. Pe terasa superioară sunt amplasate echipamente cu înălţimea maximă de 1.4 se vor adopta alte mijloacele de protecţie împotriva trăsnetului conform capitolului 6 din I7-2011 astfel încât să se asigure nivelul de protecţie cerut (reţea de captare.pentru nivelul de protectie III ¾ 60 m . h2 = 3. Pentru de terminarea razelor de protecţie Rp1 şi Rp2 se va utiliza abacul de la figura 6.1.2. acoperişuri.3. Raza sferei fictive corespunzător nivelulului de protecţie IV este R = 60m.2. care sunt şi mai economice.0m.R . Să se determine dacă volumul de protejat dat de montarea PDA-ului acoperă întreaga clădire de protejat.2) în care v [m/μs] . raza de protecţie Rp se calculează cu relaţia de la paragraful 6.0 m şi h3 = 2. după cum este prezentat în figura 5.9 din I72011). . Înălţimea de montare a vârfului PDA-ului este de minim H = 1.2.pentru nivelul de protectie II ¾ 45 m .5.0 m.pentru nivelul de protectie IV 5. Raza sferei fictive (care depinde de nivelul de protecţie) limitează înălţimea maximă a construcţiei (zonei) care poate fi protejată prin PDA (inclusiv antene.raza sferei fictive conform NFC17-102-2009: ¾ 20 m .1) .1). Pentru determinarea volumului de protejat este suficient să se calculeze razele de protecţie Rp corespunzătoare celor trei înălţimi caracteristice ale clădirii de protejat (vezi figura 5. 5. se va ajunge la an avans al amorsării mare.viteza de propagare a liderului ascendent si descendent. Cele trei înălţimi caracteristice clădirii de protejat sunt h1 = 2. având dimensiunile la nivelul solului de 40x20m şi la nivelul terasei superioare de 20x20m. turnuri de răcire.2. Înălţimea maximă a cladirii este de 25m.h) + ΔL (2R + ΔL) (5. În urma evaluării necesităţii protecţiei împotriva trăsnetului a rezultat nivelul de protecţie IV (anexa 6. h2.distanţa curentă dintre vârful PDA şi planul curent pentru care se calculează raza de protecţie (h1.0 = 3. 5. din I7-2011: ΔL = v (m/μs) x ΔT (μs) (5.

62 63.00 17.76 54.32 25.45 67. Rp2=42.66 63.48 72.28 71.56 114.37 118.25 114.24 60.83 107.45 64.05 53.06 107.21 90.88 105.73 73.33 68.45 60.44 66.13 77.85 86.2.00 10.64 43.00 25.86 48.00 Pentru h = 13.25 113.64 91.86 20.90 57.99 52.83 96.00 50.87 99.71 34.44 56.14 95.00 28.14 63.74 56.61 51.65 96.30 44.00 10μs RP3 = h3 (2R .46 78.82 101.64 112.82 70.2.53 102.66 60.83 76.92 84.09 59.94 74.98 87.82 109.93 97.40 106.24 82.74m.28 73.06 119.36 78.64 66.00 60.75 88.81 65.99 50.60 81.85 63.25 65.74 62.81 68.32 93.00 77.58 119.5m.83 75.0 m şi ΔL = 30 m.23 97.28 69.16 84.53 81.07 54.08 68.00 După cum se vede din tabelul din figura 5.00 70.-123R = 60 m ΔL (m) ΔT (μs) h (m) 2 3 4 5 6 7 8 10 12 14 16 18 20 25 30 35 40 45 50 55 60 13.85 64.95 52.37 79.15 109.39 96.20 89.92 47.84 84.92 60.33 93.75 86.62 82.00 72.11 57.97 66.46 87.90 75.75 m 20μs 25μs 30μs 35μs 40μs 45μs 50μs 55μs 60μs Rp (m) 2 1 3 2 4 3 5 4 6 5 7 6 8 7 10 8 12 9 14 10 16 11 h (m) 18 12 20 13 25 14 30 15 35 16 40 17 45 18 50 19 55 20 60 21 22 .77 57.39 95.48 58.16 75.40 60.81 65.83 111.79 84.39 94.24 72.44 89.00 61.67 71.98 33.78 53.00 65.34 96.32 106.2.84 49.56 104.60 80.78 86.00 101.00 40.99 100.64 36.15 71.50 105.23 54.08 98.89 115.45 66.23 64. Abac pentru calculul razei de protecţie Rp pentru raza sferei fictive R = 60m Calcul raza de protectie 120.54 45.46 74. ΔT 100.98 98.06 102.78 27.99 77.14 114.82 92.98 93.02 112.22 92.99 71.41 46.97 109.13) + 30 × (2 × 60 + 30) 15μs 80.53 43. 110.89 110.80 101.50 85.00 57.00 38.79 62.65 107.52 104.17 78.00 30.41 84.1 rezultă: 3 5μs 90.47 104.98 103.00 40 40 45 45 50 50 55 55 60 60 Figura 5.16 107.90 120.73 46.86 46.44 90.65 88.63 59.92 100.66 108.25 64.54 111.92 38.74 70.03 59.0 m şi ΔL = 30 m.80 79.73 83.00 20.92 104.67 84.50 42.55 89.63 39.99 85.61 83.19 117.54 109.00 35.51 79.h3 ) + ΔL (2 R + ΔL) = 13 × (2 × 60 .87 95.59 40.86 90.28 105.41 113.97 99.67 102.12 108.46 83.00 5 5 10 10 15 15 20 20 25 25 30 30 35 35 Rp 30.09 109.18 37.67 90.74 89.62 101.42 80.21 95.00 42.09 69.00 41.11 61.87 94.85 85.00 RP3 = 13 × 107 + 30 × 150 = 1391+ 4500 = 5891 = 76.00 Rp1=28. pentru h1 = 2.25 107.02 114.40 30.33 74.17 91.12 88.24 68.00 100.60 80.48 50. ΔL = 30 m şi R = 60m aplicând relaţia 5.05 55.98 34.58 79.47 99.78 116.39 91.57 103.84 80.00 40.46 79.81 77.08 103.87 97.37 69.83 45.81 98.50 94.00 20. iar pentru h2 = 3.74 70.26 95.74 73.05 90.00 23.98 110.24 34.52 78.32 119.16 76.0 m.17 108.38 67.79 50.80 85.88 51.71 72.48 74.

74 28.24 13 76.75 71.5 3 42. 15 28 20 13 .75 28 84. cu indicarea cotelor de amplasare a PDA şi a razelor de protecţie calculate (în plan şi secţiune).5 10 2 3 h (m) Rp (m) 2 28. Volumul protejat pentru clădirea de birouri Se observă că un astfel de dispozitiv protejează clădirea analizată.12 76.74 5 71.24 42.-12484.3.12 1 5 25 40 Figura 5. Pentru notele de calcul este necesară prezentarea schematizată a clădirii protejate.

6. IV IV III III 4. Sunt caracterizate de un nivel ridicat al tensiunii de ţinere şi fiabilitate mare.1 Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate) .clădire cu/fără instalaţie exterioară de protecţie la trăsnet.2. motoare electrice conectate permanent la instalaţia fixă Exemple: aparate electrocasnice. în avalul echipamentelor din clasa IV.2 din I7-2011). inclusiv a tabloului de distribuţie.3.2. Echipamente conectate în avalul instalaţiilor fixe ale clădirii. Pentru stabilirea necesităţii aparatelor de protecţie impotriva supratensiunilor pentru o structură. Protecţia împotriva supratensiunilor a instalaţiilor din interiorul clădirilor se realizează în trepte. 6.stabilitatea la scurtcircuit (curenţii de scurtcircuit). se va evalua riscul de impact al trăsnetului conform cap.curentul electric de impuls nominal (pentru categoriile de încercare).4. În funcţie de poziţia de montaj a unui echipament în cadrul clădirii şi de tensiunea nominală de ţinere la impuls UW a acestui echipament sunt definite 4 categorii de echipamente în conformitate cu tabelele 4.-125II.5 . sisteme de tele-măsurare Exemple: dulapuri de distribuţie. Echipamente conectate în clădire.Clasificarea echipamentelor din punct de vedere al tensiunii de ţinere Categoria Categoria de ţinere la echipamentului impuls Tensiuni de ţinere la impuls prescrise pentru echipamente [kV] 6.2.1 .6.lista de echipamente cu fişe tehnice din care să rezulte tensiunea maximă pentru echipament. .nivelul de ţinere la supratensiuni temporare. . începând de la intrarea în clădire şi până la echipamentele sensibile (pe zone de protecţie împotriva trăsnetului definite conform paragrafului 4. precum şi măsurile prevăzute pentru a reduce acest risc.2.4. .7 şi 4. Această evaluare va avea ca rezultat stabilirea nivelului de protecţie împotriva trăsnetului. Breviar de calcul 6. Echipamente conectate în instalaţia electrică fixă.2.6 din I7-2011.8 de la paragraful 4.0 II II 2. Au un nivel normal de fiabilitate. Sunt caracterizate de un nivel de ţinere mai redus faţă de echipamentele din categoria de supratensiuni IV şi au o fiabilitate ridicată. precum şi măsurile necesare pentru reducerea acestui risc.0 Caracteristici Echipamente conectate în imediata apropiere a intrării instalaţiei electrice în clădire. 6. întreruptoare.modul de tratare al neutrului.nivelul de protecţie rezultat în urma evaluării riscului de impact al trăsnetului. dacă măsurile de protecţie adecvate sunt adoptate în exteriorul echipamentului.1.2 din I7-2011: Tabel 6.3.5 I I 1. Observaţii Exemple: bloc de măsurare şi protecţie. scule portabile Exemple: aparate electrocasnice cu circuite electronice sensibile la supratensiuni. . . ALEGEREA APARATELOR SUPRATENSIUNILOR (SPD) DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA 6. .

Pentru riscurile S3 şi S4. de exemplu la tablouri secundare de distribuţie.6 − Zonele de protecţie la supratensiuni de trăsnet din I72011 .4.5.2.2.2.vezi tabelul 6.4 pot fi reduse cu un factor de 0.2 din SR EN 62305-1 .4 (riscurile asociate căderii trăsnetului în apropierea serviciilor conectate la structură – S4).4.-1266. Pentru evaluarea curentul de trăsnet (pentru riscurile asociate căderii trăsnetului pe structură – S1) ce poate circula pe o anumită cale către pământ se poate folosi relaţia (anexa D. 6.2) unde: .2. În funcţie de poziţia lor de montaj şi de curentul de descărcare estimat din acel punct al instalaţiei. Pentru riscul S1. sau la prize): . Curentul nominal de descărcare In necesar al SPD trebuie să asigure nivelul de scurgere aşteptat în punctul de instalare bazat pe alegerea nivelului de protecţie împotriva trăsnetului în concordanţă cu paragraful E2. curentul de impuls se calculează cu relaţia 6.SPD tip II Curentul nominal de descărcare In necesar al SPD trebuie să asigure nivelul de scurgere aşteptat în punctul de instalare bazat pe alegerea nivelului de protecţie împotriva trăsnetului în concordanţă cu paragraful E3 din SR EN 62305-1 (riscurile asociate căderii trăsnetului pe structură – S1 sau lângă structură – S2).1. Uoc = 2 x Isc (6.5.vezi Fig.SPD tip II Acest tip de SPD poate fi utilizat atunci când serviciile care intră în structură sunt complet în zona ZPT 0B sau când propabilitatea de defectare a SPD datorate surselor de defect S1 (căderea trăsnetului pe o structură) şi S3 (căderea trăsnetului pe un serviciu) poate fi ignorată. Acest curent poate fi generat fie (parţial) de curentul de trăsnet.3 din SR EN 62305-1): Ip = k x I (6. 4. . ZPT2 .4.4 pot fi reduse cu un factor de 0.SPD tip I Curentul de impuls Iimp al SPD trebuie să acopere curentul (parţial) de trăsnet aşteptat în acest punct al instalaţiei bazat pe alegerea nivelului de protecţie împotriva trăsnetului în concordanţă cu paragrafele E1 şi/sau E2 din SR EN 62305-1 (riscurile asociate căderii trăsnetului pe structură – S1. Pentru dimensionarea SPD trebuie să fie determinat curentul de scurgere prin punctul de montaj al SPD.1) 6. . curentul de impuls se alege conform tabelului 6. aparatele de protecţie împotriva supratensiunilor (SPD) se pot selecta (conform anexei E a SR EN 62305-1) după cum urmează: a) la linia de intrare într-o structură (la graniţa Zonei de Protecţie împotriva Trăsnetului 2.de exemplu în tabloul general de distribuţie): . Pentru liniile ecranate valorile din tabelul 6. fie de efectul de inducţie din buclele instalaţiei. Pentru liniile ecranate valorile din tabelul 6.SPD tip III Tensiunea de funcţionare în gol Uoc a unui generator de testare combinată a SPD se selectează astfel încât să asigure curentul de scurtcircuit corespunzător Isc ce va da nivelul de scurgere aşteptat în punctul de instalare bazat pe alegerea nivelului de protecţie împotriva trăsnetului în concordanţă cu paragraful E3 din SR EN 62305-1. pe servicii – S3 şi/sau în apropierea serviciilor conectate la structură – S4).1.4 în concordanţă cu nivelul de protecţie la trăsnet. b) În apropierea aparatelor de protejat (la graniţa ZPT3 sau mai departe. pentru care k=ke.

o ke – factor de divizare a curentului în prezenţa unor părţi exterioare conductive. n1 – numărul total al părţilor exterioare conductive sau a serviciilor îngropate. protejată numai de o instalaţie exterioară de paratrăsnet în acord cu SR EN 62305-3 cu reţea cu ochiuri mai mari de 5m) scurgerile relativ mari pot fi determinate de efectele de inducţie ale câmpului magnetic neprotejat.4. Z1 – rezistenţa convenţională a părţilor exterioare conductive sau a serviciilor îngropate (tabel 6.2. 6.pentru serviciile îngropate: k e = ⎛ Z1 ⎞ Z1 + Z ⎜ ⎜ n1 + n2 Z ⎟ ⎟ 2 ⎠ ⎝ .6 din I7-2011). În interiorul zonei ZPT2 neecranate (de ex.4.4.4 din I7-2011) pentru instalaţia exterioară de protecţie la trăsnet. fie din curentul de trăsnet ce circulă prin instalaţia exterioară de paratrăsnet sau de ecranul spaţial ZPT2 (sursa S1) vor fi considerate în apropierea sau la terminalul aparatelor din interiorul ZPT2 şi la frontiera zonelor ZPT2/3 (vezi fig.8.-127I – valoarea de vârf a curentului de trăsnet conform nivelului de protecţie (vezi tabelul 6. n2 – numărul total al părţilor exterioare conductive sau a serviciilor aeriene.2).3.4.2.2. . solului Tabel 6. Valorile rezistenţei de împământare Z şi Z1 în raport cu rezistivitatea Rezistenţa prizei de împământare în funcţie de nivelul de protecţie împotriva trăsnetului asociat Z (Ω) I II III-IV 4 4 4 6 6 6 10 10 10 10 15 20 10 15 40 10 15 60 ρ (Ωm) ≤100 200 500 1000 2000 3000 Z1 (Ω) 8 11 16 22 28 35 6. Factorul ke este definite de relaţiile: Z (6.2. Z2 – rezistenţa convenţională a elementelor de conectare a liniilor aeriene la împământare. Dacă această valoare nu se cunoaşte se poate lua valoarea lui Z1 din tabelul 6.1 din I7-2011).pentru serviciile aeriene: ke = Z ⎛ Z2 ⎞ Z2 + Z⎜ ⎜ n2 + n1 Z ⎟ ⎟ 1 ⎠ ⎝ (6. .3) .4) unde: Z – rezistenţa convenţională a prizei de pământ. Scurgerile datorate efectului de inducţie asupra câmpului magnetic generat fie de căderea trăsnetului în aproprierea structurii (sursa S2).4.k – factor de divizare a curentul care poate fi: o kc – factor ce depinde de curentul electric de trăsnet care circulă prin conductoarele de coborâre (a se vedea tabelul A6. linii electrice şi telecominicaţii ce deservesc clădirea protejată (conform anexa E1 din SR EN 62305-1). Aceste descărcări asociate nivelului de protecţie la trăsnet sunt date în tabelul 6.

2. Tensiunea de ţinere la impuls Uw a echipamentelor de protejat redate în tabelul 6. Pentru unele tipuri de SPD poate fi necesar să se ţină cont de de tensiunea arcului.4. şi este: .5. sau se va considera o marjă de rezervă de 20% atunci când lungimea conductoarelor de legătură a SPD este mai mica sau egală cu 0. Pentru SPD ce protejează împotriva curenţilor (parţiali) de trăsnet.2.5.2.2. nivelul tensiunii de protecţie Up al SPD este tensiunea corespunzătoare curentului nominal In al SPD.nivelul tensiunii de ţinere la impuls Uw al acestora este mai mare sau egal cu nivelul tensiunii de protecţie Up al SPD plus o marjă de rezervă necesară care să acopere căderea de tensiune pe conductoarele de legătură.3. 6.5. . Tensiunea cestui arc poate fi de ordinul a sute de volţi. trebuie să se ţină cont caracteristicile SPD din interiorul echipamentului la coordonarea SPD.-128În interiorul zonelor ZPT ecranate (ce necesită o reţea cu ochiuri mai mici de 5m în conformitate cu Anexa A din SR EN 62305-4) generarea descărcărilor datorate efectului de inducţie sunt mult reduse.5. 6.6. 6.1 sunt definite conform SR HD 60364-4-443.4. 6. pentru SPD de tip de limitare a supratensiunilor. nu se montează SPD de tipul 1 (acesta având rolul de deviere la pământ a curentului de trăsnet). ce depinde de tensiunea de la ieşirea SPD la nivelul de protecţie şi căderea de tensiune pe conductoarele de legătură.ele sunt coordonate energetic cu aparatele de protecţie împotriva supratensiunilor montate în amonte.Up/f = max(Up. Moduri posibile de conectare a SPD în diverse sisteme de joasă tensiune Configuraţia reţelei SPD conectat între IT cu neutru IT fără neutru TT TN-C TN-S distribuit distribuit Între linie şi neutru x x x Fiecare linie şi PE x x x x Fiecare linie şi PEN x Neutru şi PE x x x Linie cu linie x x x x x 6. subterană în întregime.2.5. Tabel 6. 6. Sistemele interne sunt protejate dacă: .Up/f = Up + ΔU.1. La alegerea aparatelor de protecţie împotriva supratensiunilor se vor avea în vedere următoarele: .5. Unele echipamente pot fi prevăzute din fabrică cu SPD intern. ΔU poate fi neglijată.2. Up/f.3.5m. ΔU) pentru SPD de tip de comutare a supratensiunilor. sunt indicate modurile de protecţie posibile ce pot fi utilizate pentru diverse moduri de tratare a neutrului în sistemele de joasă tensiune conform tabel 3 din SR EN 61643-12.2. se defineşte nivelul efectiv al tensiunii de protecţie.la clădirile fără instalaţii exterioare de protecţie la trăsnet sau în cazul instalaţiilor de joasă tensiune alimentate dintr-o reţea electrică în cablu.2.3. Selecţia aparatelor de protecţie împotriva supratensiunilor (SPD) în raport cu nivelul tensiunii de protecţie Up se poate face după cum urmează: 6. iar pentru alte tipuri de linii şi echipamente (sisteme electronice sensibile) vor fi definite în conformitate cu informaţiile obţinute de la producător. .5. Pentru un SPD conectat la echipamentul de protejat. În acest caz. se va considera ΔU=1kV/m. . Atunci când SPD sunt prevăzute numai pentru comutarea scurgerilor induse.5.2. În aceste cazuri descărcările sunt mult mai mici decât cele din cazul zonei neecranate. 6. În tabelul 6.

5kV pentru Un=230/400V).2. Locul de montare a protecţiei poate determina alegerea unui SPD cu Up mai mic (Upmax = 2.1 din I7-2011. - .supratensiune temporară (UT) este tensiunea pe care o poarte suporta SPD o perioadă scurtă de timp fără a se defecta.locul de montare a SPD (conform 4. .2.3) trebuie să fie cât mai aproape de punctul de intrare al serviciilor în structura de protejat.4.2.tipul instalaţiei/echipamentului care se doreşte a fi protejată cu SPD (categorii diferite de locuri de montaj au curenţi nominali de descărcare In diferiţi pentru SPD). . de zona cu cea mai mare densitate de echipamente din structura protejată de SPD (avantaj economic) sau cât mai aproape de echipamentul de protejat (avantaj tehnic).5. şi Iimp (pentru SPD tip I) / Imax (tip II) / Uoc (tip III) conform art. . comunicaţie la distanţă. Up trebuie sa fie mai mic decât tensiunea de ţinere la impuls a echipamentelor (Up < 0.alte opţiuni suplimentare pentru SPD (indicator de termen de expirare.se aleg parametrii Up.7.SPD vor fi conforme cu SR EN 61643-1 pentru liniile electrice şi SR EN 6163-21 pentru liniile de telecomunicaţii. etc) în condiţii normale de lucru.curentul nominal In al SPD trebuie să fie mai mare decât curentul de scurtcircuit din circuitul în care este montat SPD.curentul rezidual (Ic) este valoarea curentului prin SPD atunci când Uc este aplicat şi este utilizat pentru alegerea unui SPD pentru a evita funcţionarea inutilă a dispozitivelor de supracurent sau a altor dispozitive de protecţie.4). .8 Uw – vezi art. bloc de monitorizare). .6.alegerea SPD tip 1 se face în funcţie de nivelul de protecţie împotriva trăsnetului. . . un prim criteriu de alegere a aparatelor de protecţie împotriva supratensiunilor necesare este dat măsurile de protecţie specificate în evaluarea riscului de impact al trăsnetului conform paragrafului 6. .nivelul tensiunii de protecţie al SPD (Up) va fi ales în funcţie de tensiunea de ţinere la impuls prescrisă şi de tensiunea nominală de lucru ale echipamentului/instalaţiei de protejat.5 din I7-2011 şi par.2. deriva termică.-129la clădirile cu instalaţii exterioare de protecţie la trăsnet. Selecţia SPD se face după cum urmează: .4. Duratele tipice pentru UT considerate de diferite standarde sunt cuprinse între 200 ms si 5 s. .6.2. 6.sistemul de legare la pământ. .6.5 şi 6. rezerva de siguranţă. .tensiunea maximă de funcţionare continuă (Uc) se selectează în scopul de a reduce la minimum orice modificări în caracteristicile SPD (îmbătrânirea.4. .durata de viaţă şi modul de defectare.

2 cazul în care trăsnetele cad pe/ lângă Linii de telecomunicaţii căderea trăsnetului pe un serviciu Sursa de defect S3 Semnal test: 10/350 μs (kA) 1 2 căderea trăsnetului lângă un serviciu Sursa de defect S4 Semnal măsurat: 5/300 μs (estimat 8/20 μs) (kA) 0. supratensiunile temporare UT a SPD trebuie să fie egală sau mai mare decât valorile supratensiunilor temporare în reţea UTOV la locul de montaj a SPD şi sunt prezentate în tabelul 6.5. Vo este tensiunea între linii pentru sisteme de tensiune mică. tensiunea maximă de funcţionare de continuă Uc a SPD trebuie să fie egală sau mai mare decât valorile prezentate în tabelul 6. Tabel 6.1 în funcţie de modul de legare la pământ.1 Uo 1.6.05 0. 350 V o IT: 440. 320.1 Uo Fiecare linie şi PE 1.1 Fiecare linie şi PEN Uo Uo este tensiunea dintre linie şi neutru.1 0.05) 0.5 5 0. - .1 Uo √3 Uo Vo Neutru şi PE Uo Uo Uo 1. TN: 260. 460 V în funcţie de modul de legare la pământ. 340.5 Valori minime ale Uc a SPD în funcţie de sistemul de legare la pământ Configuraţia reţelei SPD conectat între IT cu neutru IT fără neutru TT TN-C TN-S distribuit distribuit Între linie şi neutru 1.01 (0.1 Uo 1.-130Tabel 6.1 Uo 1. valorile cele mai utilizate pentru Uc alese în funcţie de sistemul de legare la pământ sunt: o TT.4 – Alegerea SPD tip I/II pentru serviciile conectate la clădire Nivel de Sisteme de alimentare cu joasă protecţie tensiune împotriva căderea căderea căderea trăsnetului trăsnetului trăsnetului trăsnetului pe un lângă un pe sau serviciu serviciu lângă o structură Sursa de Sursa de Sursa de defect S3 defect S4 defect S1 Semnal Semnal sau S2 test: test: Semnal 10/350 μs 8/20 μs test: (kA) (kA) 8/20 μs (kA) III-IV I-II 5 10 2.02 (0.1) căderea trăsnetului pe sau lângă o structură Sursa de defect S2 Semnal test: 8/20 μs (kA) 0. Acest tabel este conform SR EN 61643-1 şi SR HD 60364-5-534.

2. (m) unde k = 25 V/m.sursa de defect (S1. Acest aspect presupune realizarea coordonarii sistemelor de protecţie SPD conectate în trepte. 6.2.locul de amplasare al SPD.7. Dacă lungimea circuitului dintre SPD şi echipamentul de protejat este prea mare. S3. 6.conductoarele de legătură.4. 6. S2. sau prin utilizarea de conductoare ecranate. Locul de amplasare al SPD trebuie făcută conform par.6 Valorile minime ale supratensiunilor temporare în reţea UTOV cu durata de maxim 5 sec pentru SPD în funcţie de sistemul de legare la pământ Configuraţia reţelei SPD conectat între IT cu neutru IT fără neutru TT TN-C TN-S distribuit distribuit Între linie şi neutru 1. distanţa de protecţie lpo poate fi neglijată. 6. Distanţa de protecţie ce previne fenomenele de oscilaţie lpo este distanţa maximă a circuitului dintre SPD şi echipament pentru care protecţia SPD este încă validă (adecvată).distanţa de protecţie ce previne fenomenele de oscilaţie. .-131Tabel 6.7.45 Uo Uo este tensiunea dintre linie şi neutru Acest tabel este conform SR EN 61643-12.2.2.1. . .3. Eficienţa protecţiei SPD depinde nu numai de alegerea corectă a parametrilor SPD cât si de modul de instalare al lor.7.distanţa de protecţie ce previne fenomenele de inducţie.2. 6. Trebuie avut în vedere: .6 din I7-2011).45 Uo Fiecare linie şi PE √3Uo 1. Fenomenul de inducţie poate fi redus prin realizarea unui ecran spaţial pentru clădire (zona ZPT2) sau pentru încăpere (zona ZPT3 sau mai sus. vezi fig.7. distanţa de protecţie lpi poate fi neglijată.45 Uo 1.4 şi poate fi afectat de: . Căderea trăsnetelor pe sau lângă structură poate induce supratensiuni în bucla circuitului dintre SPD şi echipamentul de protejat care se vor adauga la nivelul tensiunii de protecţie Up reducând astfel eficienşa protecţiei dată de SPD. .5) lpo = (Uw .2. Dacă lungimea circuitului este mai mică de 10m sau nivelul efectiv al tensiunii de protecţie Up/f < Uw.2. propagarea supratensiunilor poate genera fenomenul de oscilaţie.4. Conductoarele de conectare a SPD trebuie să aibă secţiunea minimă conform Tabel 1 din SR EN 62305-4. distanţa de protecţie lpo poate fi estimată cu relaţia: (6.45Uo 1. Distanţa de protecţie ce previne fenomenele de inducţie lpi este lungimea maximă a circuitului dintre SPD şi echipament pentru care protecţia SPD este încă funcţională luând în considerare fenomenele de inducţie. Dacă lungimea circuitului este mai mare de 10m sau nivelul efectiv al tensiunii de protecţie Up/f > Uw.cea mai apropiată cale de scurgere a curentului către pământ – amplasarea SPD cât mai aproape de echipamentele de protejat pentru ca protecţia să fie cât mai sigură. Supratensiunile induse cresc o dată cu creşterea dimensiunilor buclelor circuitelor şi descreşte o dată cu atenuarea câmpului magnetic (ecranare spaţială şi/ sau linii ecranate). Când sunt utilizate una din aceste măsuri. distanţa de protecţie lpi poate fi estimată folosind relaţia: .Up/f) / k .7.6. În condiţii foarte grele (bucle largi ale liniilor neecranate şi valori foarte mari ale curentului de inducţie de trăsnet).45 Uo √3Uo Neutru şi PE Fiecare linie şi PEN 1. S4) (cât mai aproape de punctul de intrare a liniilor în structură).

PC. KS3 sunt cei din anexa A6. Reţeua electrică de înaltă tensiune MV este pozată aerian pe o distanţă de 10km. video recorder şi TV. Datorită curenţilor de trăsnet din reţeaua de medie tensiune este de aşteptat un curent nominal In ≥ 5kA 8/20 pe fiecare conductor la intrarea în clădire. Deoarece sistemul de tratare a neutrului este de tip TT şi pentru a evita un stres prea mare între fază şi neutru este recomandat ca să fie utilizată o protecţie cu SPD conectat în 3 moduri: între fază şi neutru. sau h = 30000 x KS0 x KS2 x KS3 (V/m) pentru trăsnete ce cad pe structură (S1). În urma analizei de risc făcute conform cap. Dacă la intrare este folosit un dispozitiv DDR tip S. KS3 − factor ce ia în considerare caracteristicile cablajelor interioare (a se vedea tabelul A6. Sistemul de tratare a neutrului este de tip TT cu circuit monofazat. Pentru protecţia împotriva atingerilor indirecte nu mai sunt necesare măsuri suplimentare în prezenţa DDR. Pentru mai multe detalii se va consulta seria de standarde SR EN 62305 şi SR EN 61643. sistemul de alarmă pentru a fi protejat trebuie Up ≤ 1.6 din I7/2011 a rezultat necesitatea utilizării dispozitivelor de protecţie la supratensiune (SPD). . între neutru şi PE.2 din I7-2011: KS1 este un factor ce ia în considerare eficienţa ecranului unei structurii. şi îngropat 200m (până la intrarea în clădire).5 pentru o reţea de ecranare precum cea a sistemului de protecţie la trăsnet cu lăţimea ochiului w (m). Factorii KS1 .3. Curentul de scurtcircuit disponibil la instalarea în instalaţie este de 3kA. În realizarea protecţiei coordonate a SPD. La intrare. KS2 .5.3). KS2 − factor ce ia în considerare eficienţa ecranelor din interiorul structurii la frontiera ZPT X/Y (X>0. Exemplu de calcul (conform anexa G din EN 61643-12) Se consideră o structură de protejat aflată pe un teren plat (vezi fig. Pentru aceasta furnizorul SPD recomandă utilizarea unei siguranţe fuzibile sau a unui întrerupător automat (ca protecţie de rezervă). şi între fază şi PE (vezi tabel 6.-132unde: lpi = (Uw . sistem de alarmă la intrarea în clădire. Y>1).Up/f) / h .2.8 din I7-2011). Curentul de scurtciruit de la intrare de 3kA impune ca capacitatea de ţinere a SPD ≥ 5kA.5kV.7. Tabloul electric general este prevăzut la parter la intrarea în clădire a reţelei electrice şi un tablou electric secundar la etajul clădirii. Valoarea prizei de pământ este de 50Ω.5). continuitatea serviciului nu este asigurată pentru scurgerile mai mari de 3kA 8/20. 6. Acesta poate fi protejat prin prevederea unui SPD tip II cu Up = 1. Reţeua electrică de joasă tensiune LV (230/400V) este amplasată aerian 1000m. 6. KS0 este un factor care ia în considerare eficienţa ecranării datorat sistemului de protecţie la trăsnet la frontiera ZPT0/2 (vezi fig.4. Natura dispozitivelor ce urmează a fi protejate: maşina de spălat rufe.5kV .1). (m) (6.2.6. a SPT sau a altor ecrane la frontiera ZPT 0/1.6) h = 300 x KS1 x KS2 x KS3 (V/m) pentru trăsnete ce cad lângă structură (S2). Protecţia la suprasarcină este încorporată în SPD.06 x w0. Furnizorul de SPD trebuie să furnizeze suficiente informaţii cu privire la modul de coordonare dintre SPD.6 din I7/2011) şi este dat de relaţia: KS0 = 0. sau KS0 = kc pentru celelalte cazuri (pentru kc vezi Anexa 6. Instalaţia electrică a structurii este protajată la intrare cu un dispozitiv DDR tip S (capabil să reziste la 3kA 8/20 fără să declanşeze). cascadarea SPD trebuie să fie coordonată energetic conform cu SR EN 61643-12 sau SR EN 61643-22.

-133Pentru alte dispozitive de protejat este nevoie numai de protecţie numai între fază şi neutru deoarece PE-ul nu este conectat la ele, cu excepţia maşinei de spălat la care PE-ul este prezent din motive de siguranţă. În acest caz, protecţiile dintre fază şi PE şi neutru şi PE pot fi necesare. O protecţie suplimentară poate fi necesară dacă antena TV este împământată. Deoarece distanţa între SPD de la intrare şi dispozitivele de protejat, în special cele de la etaj, este mare (10m şi, respectiv, 20m), sunt necesare alte SPD în apropierea dispozitivelor de protejat (vezi par.6.2.7.2 şi 6.2.7.3). Un SPD trebuie prevăzut în apropierea maşinei de spălat iar un altul în apropierea TV-ului şi a video-recorder-ului. Un alt SPD va fi conectat în tabloul electric secundar de la etaj sau direct în priza de legătură a PC-ului (distanţa dintre cele două este mică). Pentru aceste SPD trebuie alese un curent de scurgere mic. Astfel, In = 2kA pentru SPD tip 2 este suficient. Up = 0,8kV este dat în catalogul furnizorului. Distanţa de 20m este suficientă pentru a asigura decuplarea dintre SPD de la intrarea în clădire şi cel de la etaj. Dar distanţa de 10m dintre SPD de la intrare şi celelalte SPD de la parter nu este suficientă pentru a asigura o decuplare eficientă datorită valorii mici a tensiunii de protecţie Up = 0,8kV. Se va alege pentru protecţia echipamentelor de la parter SPD cu Up=1,5kV. Pentru aceste SPD, curentul de scurtcircuit de la locul lor de montaj este mic iar furnizorul le-a prevăzut cu protecţii suplimentare (termic şi la scurtcircuit).
Fază Neutru Antena TV

f

n Tablou electric secundar etaj

Tablou electric principal DDR tip S Alarmă TV şi video recorder Maşină de spălat

Antena TV

Fig.6.1. Instalaţie de uz casnic

-134II.7. CALCULUL NIVELULUI DE IZOLAŢIE LA IPT EXTERIOARE 7.1 Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate) - Clasa SPT, ki - calculată anterior, şi de care depinde configuraţia celorlalte elemente ale IPT - Numărul de conductoare de coborâre, n; - Tip izolaţie IPT exterioară, km: o Aer; o Beton, cărămizi; - Tip de dispozitiv de captare: o Tijă singulară (este necesară dacă upe terasa protejată cu o reţea de captare se amplasează un dulap, o antenă, coş de evacuare etc) ; o Conductor întins: ƒ Înălţimea dispozitivului de captare, h ƒ Distanţa între două conductoare, c o Reţea de conductoare (4 şi mai multe) fără legătură de echipotenţializare intermediară, la clădiri de înălţime între 5 şi 20 m: ƒ Distanţa între două conductoare de coborâre, c ƒ Distanţă (sau înălţime) între conductoarele în buclă, h o Reţea de conductoare (4 şi mai multe conectate prin conductoare de echipotenţializare în buclă orizontale, pentru clădiri înalte): ƒ Număr total de niveluri ale clădirii, m ƒ Distanţa între două conductoare de coborâre cele mai apropiate, c ƒ Distanţă (sau înălţime) între conductoarele în buclă, h ƒ Distanţa până la cel mai apropiat conductor de coborâre, d ƒ Înălţime deasupra punctului de echipotenţializare, l - Priză de pământ (tip A sau B): o Tip A cu electrozi de pământ singulari cu rezistenţe electrice de pământ: ƒ comparabile; ƒ diferite; o Tip B 7.2. Breviar de calcul 7.2.1. Calcularea nivelului de izolaţie pentru instalaţii de protecţie împotriva trăsnetului (IPT) se face în conformitate cu anexa 6.8 din I7-2011 prin asigurarea unei distanţe minime, d, între dispozitivul de captare sau conductorul de coborâre şi părţile metalice ale structurii sau alte instalaţii, mai mare decât distanţa de separare s. 7.2.2. Se va utiliza relaţia (A6.8.1 din Anexa 6.8 – I7-2011): k (7.1) s = ki ⋅ c ⋅ l km 7.2.3. Domeniul de valori ale factorului kc este dat în tabelul A6.8.2. Pentru determinarea valorii acestui factor se va utiliza tabelul A6.8.4 ce se aplică parţial pentru dispunerile de tip A ale prizei de pământ (numai pentru electrozi de pământ singulari cu rezistenţe electrice de pământ comparabile) şi pentru toate dispunerile de tip B ale prizei de pământ. 7.2.4. Pentru dispunerile de tip A ale prizei de pământ având electrozii de pământ singulari cu rezistenţe electrice de pământ în mod clar diferite se consideră factorul kc=1. 7.2.5. În structuri din beton armat cu armătura metalică interconectate, cu continuitate metalică sau electrică, nu este necesară o distanţă de separare.

-1357.3. Exemplu de calcul Se consideră o clădire de birouri având P+11 niveluri, conform figurii de mai jos. Clădirea este prevăzută cu o instalaţie de protecţie împotriva trăsnetului (IPT) exterioară neizolată de tip II cu 16 conductoare de coborâre având distanţa dintre două conductoare de 10m şi cu 5 bucle de interconectare dispuse la o distanţă de 20m. Se va determina distanţa de separare necesară pentru amplasarea unui echipament pe terasă. Tabel 7.1. Date caracteristice ale structurii Parametru Comentariu Clasa SPT Materialul izolaţiei electrice Numă r total de bucle de conductoare interconectate pe orizontal ă Numă rul de conductoare de coborâre Distanţ a între dou ă conductoare de coborâre cele mai apropiate, (m) Înă l ţ ime tijă de captare Distanţ a între dou ă bucle de conductoare interconectate pe orizontal ă , (m) II Aer Simbol ki km m Valoar e 0,06 1 5 16 10 6 20 Referinţă Tabelul A6.8.1 Tabelul A6.1.2

n c

ht h 1..4

Pentru calcularea distanţei de separare dată de tija de captare se consideră coeficientul kc=1 (conform tabelului A6.8.4 - I7), şi rezultă conform relaţiei A6.8.1 – I7: k 0,06 ×1× 6 = 0,36 m st = i × k ct × lt = km 1

Pentru calcularea distanţei de separare dată de elementele structurii se determină coeficienţii kc conform relaţiilor date în figura A6.8.3 – I7: 1 c 1 10 k c1 = + 0 ,1 + 0 ,2 × 3 = + 0 ,1 + 0 ,2 × 3 = 0,03125 + 0,1 + 0,2 = 0,331 m ; 2n h 2 * 16 10 1 1 k c 2 = + 0,1 = + 0,1 = 0,0625 + 0,1 = 0,1625 m ; n 16 1 1 k h1 = + 0,01 = + 0 ,01 = 0,0625 + 0,01 = 0,0725 m ; n 16 1 1 k h 2 = k h 3 = k h 4 = = = 0,0625 m ; n 16 ki sS = × (k c1 × lc1 + k c 2 × lc 2 + k h1 × h1 + k h 2 × h2 + k h 3 × h3 + k h 4 × h4 ) km 0,06 sS = × (0,33125 × 10 + 0,1625 × 10 + 0,0725 × 20 + 0,0625 × 10 + 0,0625 ×10 + 0,0625 ×10) 1 s S = 0,06 × (3,3125 + 1,625 + 1,45 + 0,625 + 0,625 + 0,625)

-136s S = 0,06 × 8,2625 = 0,496 m s = st + s S = 0,36 + 0,496 = 0,856 m

Figura 7.1. Exemplu de calcul a distanţei de separare 7.4. Date de ieşire pentru alte proiecte de specialitate Distanţa de izolaţie se respectă pentru toate detaliile de amplasare / prindere a achipamentelor care se montează pe terasă sau se apropie în mod periculos de conductoarele de coborâre. 7.5. Date de ieşire pentru documentaţia de achiziţie 7.5.a) Parametri tehnici şi funcţionali

b) Specificaţii de performanţă şi condiţii privind siguranţa în exploatare 7.d) Condiţii de garanţie şi post garanţie vezi … 7.5.c) Condiţii privind conformitatea cu standarde relevante vezi … 7.e) Alte condiţii cu caracter tehnic .5.5.-1377.5.

indiferent de valoarea acestuia. local. Mijloacele care asigură protecţia prin limitarea duratei trecerii curentului prin organismul uman. respectiv numai pentru unii receptori ai unui consumator (relativ puţini). expus atigerii indirecte. prin intermediul unui transformator coborator de tensiune cu caracteristicile specificate în I7.izolarea suplimentară a amplasamentului. a cărui secundar va fi cu neutral izolat. practic indiferent cât durează. CONCEPEREA SCHEMELOR ELECTRICE 1.1. se vor baza pe întreruperea automată a alimentării de la sursă. respectiv se poate produce electrocutarea. dacă nivelul de izolaţie al ansamblului reţelei electrice este corespunzător. în ansamblul său. fără întreruperea automată a alimentării. mijloacele care asigură protectia prin limitarea intensitatii curentului la valori sub 10 mA vor acţiona FĂRĂ întreruperea alimentării.separarea de protectie. b) Dacă consumatorul are un număr însemnat de receptori care impun cerinţe deosebite din punct de vedere a continuităţii în alimentarea cu energie electrică. de putere corespunzatoare. fără întreruperea automată a alimentării. a protecţiei împotriva şocurilor electrice este: . . care nu admit întreruperea automată a alimentarii. c) Dacă consumatorul. respectiv alimentarea prin intermediul unui transformator de separare cu neutral izolat (I) şi izolarea completă şi sigură a componentelor sistemului electric faţă de pământ. . expus atigerii indirecte. protecţia la şoc electric se va asigura. Asigurarea protecţiei la şoc electric cu mijloace fără întreruperea alimentării a) Aceste mijloace se aplică.  138 II. de regulă. Pentru receptorii din secundarul acestui transformator de putere. Aceasta asigură protectia la şoc electric. practic. dacă nivelul de izolaţie al ansamblului reţelei electrice din secundarul său este corespunzator. Valoarea limită superioară a intensităţii curentului care. cel puţin pentru un prim defect de izolaţie.2. În funcţie de valoarea intensităţii curentului electric şi durata acestuia. Sistem de protecţie la şoc electric pentru un consumator alimentat de la Reţea de distribuţie TN Regula fundamentală. dar este alimentat de la o reţea cu punctul neutru legat la pământ. Prin legarea la pământ a carcaselor se reduce şi mai mult valoarea curentului electric prin organismul uman. care reduce foarte mult riscul unui prim defect de izolaţie. conform I7/2011. şocul electric poate fi letal. Ca urmare. are receptori cu cerinţe deosebite din punct de vedere a continuităţii în alimentarea cu energie electrică. Ca urmare. atunci acesta va folosi reţeaua IT. Prin legarea la pământ a carcaselor se reduce şi mai mult valoarea curentului electric prin organismul uman. 1.8. este neletală este de 10 mA.alimentarea la tensiune redusă. ASIGURAREA PROTECŢIEI LA ŞOC ELECTRIC 1. prin intermediul unui transformator de separare. atunci acesta îşi va crea o reţea IT. Bazele asigurării protecţiei la şoc electric Aşa cum este cunoscut mărimea care produce şocul electric este curentul electric. dacă consumatorul este alimentat de la o reţea cu punctul neutru legat la pământ (Reţea TT sau TN) atunci pentru receptorii respectivi se vor creea condiţii pentru aplicarea NUMAI a mijloacelor de protecţie fără întreruperea automată a alimentării şi anume: .

în tabloul electric general. părţile conductoare accesibile. se realizează printr-o măsură de protecţie principală şi o măsură de protecţie suplimentară. marea majoritate a consumatorilor sunt alimentaţi. Ca urmare. prin conductoare de echipotenţializare-PEE se interconectează masele şi elementele metalice ale structurii. s-au realizat legături de echipotenţializare pentru echipamentele din imediata apropiere a TP. Ca urmare.“protecţie la atingere indirectă”). care accidental ar ajunge sub tensiune. conform I7/2011. Rp1. la ramificaţiile aeriene. în apropierea tabloului electric general. fig. fig. la care. b) – echipotenţializarea. Aceasta se realizează prin “protecţia la defect“ (denumită în -I7/2002. 1. Aceste legături se efectuează şi în reţeaua consumatorului. să nu devină părţi active periculoase în caz de simplu defect. armătura metalică a betonului armat. -conductorul PE pentru legarea repetată la pământ a PEN/PE distribuit. neutrul alimentării este accesibil la receptorii consumatorului prin conductoarele de protectie PEN/PE distribuite în reţea până la carcasa (masa) fiecărui receptor. Aceasta se realizează prin protecţia de bază (denumită în -I7/2002. la PEN sursei de alimentare.. În fiecare tablou electric se va realiza o bornă/ baretă. la PE. Legătura de echipotenţializare de protecţie suplimentară poate implica întreaga instalaţie. prin conductoare de protecţie. de la reţele cu sisteme electrice care au punctul neutru legat la pământ (simbol T) şi distribuit în reţea prin PEN. în .toate masele instalaţiei electrice trebuie legate. Protecţia împotriva atingerii indirecte (la defect).conductorul de protecţie (conductorul din reţeaua de distribuţie a furnizorului PEN) trebuie legat la pământ în apropierea fiecărui transformator. masa tabloului respectiv. la capetele liniilor şi la distanţe de cel mult 1000 m pe traseu. fig. din sistemul extern. În România şi în Comunitatea Europeană. ca măsură tehnică suplimentară de protecţie şi ca urmare. -conductorul PE pentru legarea carcasei metalice. Cele două măsuri de protecţie împotriva atingerilor indirecte trebuie alese astfel încât să nu se anuleze una pe cealaltă.„protecţie la atingere directă”) şi b. care asigură protecţia în cazul defectării protecţiei principale. o parte a acesteia sau un amplasament. la care se conectează: -PEN/PE alimentării şi PEN/PE-le care se distribuie în aval. 1. Aceasta bornă/ bară. Echipotenţializarea de protecţie suplimentară include părţile conducătoare simultan accesibile ale unui echipament fix şi părţile conductoare străine inclusiv. pentru protecţia la şoc electric se aplică întreruperea automată a alimentării.1.  139 a. se realizează borna/bara principală de legare la pământ a instalaţiei BPPE. c) . În fig. în fiecare tablou electric. în condiţiile specifice măsurii tehnice principale legarea la neutrul alimentării (simbol N). 1. dacă se utilizează.. părţile active periculoase nu trebuie să fie accesibile în condiţii normale de funcţionare. dacă există un număr însemnat de conductoare de echipotenţializare. (PEN sau PE) la neutrul alimentării. Conform -I7-2011 se impune: a). se conectează.

deoarece.. TS.).  140 care această operaţie este posibilă. se bazează în primul rând pe întreruperea automată a alimentării. prin acţionarea aparatelor de conectare . f) . de ex. dar nu mai mare de 4Ω. din reţeaua consumatorului) trebuie să se facă la prize de pământ distribuite pe ansamblul instalaţiei (din acest motiv se realizează ca priză de fundaţie.1. fig. e) . 1. (la clădirile înalte.legarea la pământ (prin intermediul bornei/barei principale de legare la pământ. Rp fig. fig.din punctul în care nu se mai poate realiza legarea la pământ a conductorul PE acesta se execută din cupru. această legare multiplă a conductorului de protecţie nu poate fi practic realizată şi în tablourile electrice de pe etaje.1. d) . legarea la conductorul neutru. măsura tehnică principală. iar rezistenţa rezultantă Rp a prizelor să fie cât mai mică posibil.

fără a periclita viaţa oamenilor (de ex. tab.1. în timpi inferiori celor impusi de I7/2011. izolate faţă de pământ.4. în care.1. Alimentarea la tensiune foarte joasă Pentru receptorii amplasaţi în medii umede (subsoluri) sau în anumite amplasamente medicale protecţia de bază (atingere directă) şi protecţia în caz de defect (atingere indirectă) se va considera asigurată dacă se aplică măsura tehnică principală de protecţie “alimentare la tensiune foarte joasă” Această soluţie se poate aplica numai receptorilor care pot avea tensiunea nominală foarte joasă. nu poate asigura protecţia pentru toate tipurile de receptori ai consumatorului şi pentru fiecare tip de protecţie (de bază şi la defect). se reglează. prin transformator special de separare. sau nu (Reţea-TFJS-între toate părţile active şi pământ trebuie să existe o izolaţie de bază). un punct al unei părţi active.2. în condiţiile specifice reţelei TN. cu toate componentele sale specifice.). Reţeaua electrică. se prezintă forma cea mai complexă a sistemului de protecţie la şoc electric. cu acţiune individuală. Tensiunea redusă se obţine fie de la reţeaua de bază. iar secţiunile PE şi PEN se dimensionează astfel încât un defect de izolaţie între o fază şi o carcasă (masă) să producă un curent de scurtcircuit a cărui valoare să determine deconectarea automată. Măsurile (a. legat la pamânt (Reţea-TFJP-legarea la pământ se poate realiza în apropierea sursei). dispozitivele de protecţie la supracurenţi.. Dacă această cerinţă nu este asigurată întrerupătoarele prevăzute cu PACD vor fi echipate şi cu DDR. în secundarul căruia se creează o reţea II respectiv. cu asigurarea unor restricţii. Sistemul de protecţie care se bazează pe întreruperea automată a alimentării receptorilor. fig. fig.. cu aceleaşi valori ale sistemului de tensiuni. Ca urmare. deasemeni.2.  141 comandate de dispozitivele de comandă automată ale reţelei electrice. . Mijloace “fără întreruperea automată a alimentării” Acestea sunt necesare pentru echipamentele electrice care impun o funcţionare fără întreruperi. în laboratoare de încercări. sau în anumite amplasamente medicale) şi se asigură prin aplicarea uneia din următoarele măsuri: a) folosirea materialelor şi echipamentelor de clasa II sau echivalente. pentru un singur receptor care nu admite întreruperea alimentării în cazul defectului simplu şi constă în creearea unui subsistem electric. izolarea amplsamentului. sunt cumulative reţelei TN. punctul neutru al transformatorului este izolat iar masele receptorilor sunt. ale reţelei. TN. cu valoarea foarte joasă a tensiunii. sau pe receptorii respectivi. iar pentru ceilalţi receptori se aplică unul sau mai multe din următoarele mijloace. fig.2. se impune asigurarea condiţiilor ca acestea să acţioneze.b.. unele procese de producţie. prin intermediul unui transformator special de separare. Ca urmare. Separarea de protecţie se aplică limitat. pentru marea majoritate a receptorilor se aplică întreruperea automată a alimentării. prezentată în fig. chiar la un prim defect de izolaţie. poate avea.1. aplicate local la. PACD.d. în fig. c) separarea de protecţie. g) Alte mijloace de protecţie. Această soluţie se impune şi în cazul în care circuitele alimentează receptori care trebuie să rămână în funcţiune nesupravegheate de personal. fie de la alt tip de sursă. d) executarea de legături de echipotenţializare locale. de regulă. b) izolarea amplasamentelor. aferent unui consumator. egalizarea potenţialelor. respectiv separarea de protecţie.

simultan. următoarele condiţii din I7/11: .  142 Alimentarea dintr-o singură sursă de separare a mai multor receptori este admisă dacă se respectă.

  143 1.1.Conductoare de protectie şi echipotentializare.secţiuni minime admise 1.CODUCTOARE DE PROTECŢIE COMPONENTE ALE REŢELEI-TN .3.3.

Tabel 5. în tablourile electrice. secţiunea minimă pentru aluminiu este de 4 mm2” Conductorul de protectie pentru legarea suplimentară la pământ a conductorului neutru de protecţie. de pe coloană /circuit. la pământ şi are secţiunea minimă impusă de I7/2011. Conform Specificaţiei E. 16 mm2 Al sau.. atunci conductorul PEN este din OL.dacă reteaua este executată cu LEC atunci toate conductoarele cablului sunt din acelaşi material.. au secţiunea egală (sau mai mare) cu secţiunea cea mai mică a conductoarelor de protecţie care au şi rol de echipotenţializare. trebuie să aibă secţiunea minimă de : 6 mm2 Cu sau.11-5. Secţiunea acestuia este impusă de I7/2011 astfel : a). Tab 5.3. 5.17. Acesta se consideră conductor de legare nemijlocită/directă.  144 Conductorul neutru de protecţie care se distribuie în reţea şi asigură măsura principală de protectie –legarea la punctul neutru a sursei.ON-ST 200/2010 “conductorul purtător cu rol de PEN va fi din oţel-aluminiu 50/8mm2”.7.-Pentru porţiunea din reţeaua furnizorului. unde este comun cu conductorul neutru: .17.. fig.3. Tabelul 5. e.3.care sunt conectate la borna (bara) principală de legare la pământ (2).5 din secţiunea conductorului de protecţie al părţii . Conform I7/2011. fig. alin. poate fi din materiale diferite de cel al conductoarelor de fază şi pozat pe trasee diferite de cele ale coloanelor şi circuitelor de alimentare. conductorul neutru de protecţie-PE este separat.3. c)-conductorul de echipotenţializare pentru echipotenţializare suplimentară care conectează părţi conductoare accesibile la părţile conductoare străine. cu conductoare torsadate. Coductoare de echipotenţializare componente ale Retelei TN şi care fac parte din sistemul de legare la pamant: a). (fig. (3). secţiunea se calculează ca la aliniatul precedent.17. .5.dacă reţeaua este executată cu LEA. b)-conductorul de echipotenţializare pentru echipotenţializare suplimentară care conectează două părţi conductoare accesibile. de regulă. rezultă că sectiunea PE are diferite valori.3.15. trebuie să aibă secţiunea mai mare sau cel puţin egală cu 0. (5). fig. Dacă valoarea secţiunii rezultată din calcul este mai mică decât cea minimă impusă de I7/2011. corelat cu coeficienţii de corecţie din Tab. iar secţiunea PEN este corelată de producator cu secţiunea conductoarelor de fază care respectă cerinta I7/2011. (1). Deoarece secţiunea conductorului PE se calculează în funcţie de secţiunea conductoarelor de fază. atunci se va adopta valoarea minimă impusă.5. secţiunea acestuia se stabileşte conform I7/2011. fig. În reţeaua consumatorului. “dacă conductorul de protecţie face parte dintrun cablu sau se află într-un tub de protecţie împreună cu conductoarele de fază ale aceluiaşi circuit. 50 mm2 OL. -receptorii de pe etaj). material diferit de cel al conductoarelor de fază şi. -receptorii de la parter şi ca urmare. art. ca urmare.3. b). a carcaselor/ maselor. dintre care una are valoarea cea mai mare (cu aceasta valoare se va corela secţiunea conductoarelor de echipotentializare).

C6 – conductă metalică de apă. cadru. 2-conductor de echipotenţializare. C4 – aer condiţionat.conductor de protectie pentru legarea suplimentară la pamant a PE din TE. BPE – bară pentru conectarea conductoarelor de proteţie şi echipotenţializare. într-o baie. C7 – părţi conductoare străine în zona de accesibilitate la atingere a părţilor conductoare.6. pentru legare la BPPE/BPE. din exterior. T – priză de pământ. etc). C – element metalic aflat în contact cu pamântul. C1 – conductă metalică de apă. din exterior. C5 – sistem de încălzire. parte conductoare care nu face parte din instalaţia electrică şi care poate introduce un potenţial electric. C3 – conductă metalică de gaz racord electroizolant. TE. 3-conductor de echipotenţializare pentru echipotenţializare suplimentară între două păr i conductoare accesibile. de exemplu.conductor de legare la pământ. din exterior. . în general potenţialul electric al pământului local. C2 conductă metalică de apă uzată.  145 M – masă. 4. 1-conductor de protecţie.carcasa metalică a unui tablou electric. 5conductor pentru echipotenţializare suplimentară între o parte conductoare i o structură (conductă. BPPE – bornă principală de legare la pământ (bară colectoare principală de legare la pământ).

1.3. Ca urmare. Conform I7/2011.IT).2. este prevăzută cu sistem de protectie la efectele trăsnetului-LMPS şi cu instalaţie interioară de protecţie la trăsnet. Un conductor de echipotenţializare se consideră protejat mecanic prin introducerea lui într-un tub de protecţie.3) cu condiţia ca Sb să fie de cel puţin 2. dacă structura consumatorului.18. au valorile din I7/2011. tabelul 5. Tab 6. pentru o carcasă (masă) sau un element metalic. În cazul în care sunt utilizate SPD pentru protecţia la supratensiuni de trăsnet. alimentat de la Reţea TN.  146 conductoare accesibile ( I7/2011. partea conductoare C7 s-a echipotenţializat pentru că nu se asigura distanţa de protecţie faţă de conductorul de coborâre la IPTE. 5. 1. când sunt îngropate.23. când nu sunt îngropate în pământ.3.4. 1. se determina conform I7/2011. În I7/2011.7. Secţiunea minimă a conductoarelor de legare la pământ.Conductoare de legare la pământ care fac parte dintr-un sistem de legare la pamant Conductoarele de legare la pământ fac legătura dintre: -borna/bara principală de legare la pământ (aferentă Reţelei TN. 5. conform categoriei IV de încercare. se va realiza o singură legătură.5 mm2 Cu. Conductoarele de legătură la pământ a SPD au secţiuniea minimă de 4 mm2 Cu sau o secţiune echivalentă la utilizarea unui alt material. ar trebui să coexiste mai mult de o legătură de echipotenţializare. art. prevede valori diferite ale secţiunilor minime. fig.5 şi recomandările din SR EN 62305-3”.3. în situaţia în care. 1.22-6. În fig 3. 2. -bara de egalizare a potenţialelor (aferentă instalaţiei interiore de protecţie la trăsnet sau sistemului de protecţie la trăsnet-LMPS) şi priza de pământ. Secţiunea minimă a conductoarelor de legare la pământ.TT. conductoarele de legare la pământ trebuie să aibă o secţiune minimă de 16 mm2 Cu sau o secţiune echivalentă la utilizarea unui alt material.4. cap 6. CODUCTOARE DE PROTECŢIE ŞI ECHIPOTENŢIALIZARE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE PROTECTIE LA EFECTELE TRĂSNETULUI-LMPS.7 se prevede “materialele şi dimensiunile barelor de echipotenţializare şi ale conductoarelor de echipotenţializare trebuie să fie conforme cu datele din subcap 5. 4 mm2 Cu dacă conductorul nu este protejat mecanic. CODUCTOARE DE ECHIPOTEN IALIZARE COMPONENTE ALE INSTALA IEI INTERIOARE DE PROTECŢIE LA TRĂSNET Acestea au secţiunile conform I7/2011. dacă conductorul este protejat mecanic sau. 4.3. 1. într-un jgheab pentru cabluri sau dacă este protejat similar. iar în  SR EN 62305-4 se precizează: secţiunea minimă pentru componentele de echipotenţializare trebuie să fie conform tab.5.3. CONCLUZII  -un consummator poate avea fiecare din tipurile de conductoare de protecţie şi echipotenţializare evidenţiate mai sus. art. 1.5. -pentru fiecare în parte I7/2011.3.5. cu .

la pct. care fac parte din cablul electric de alimentare sau sunt pozate în acelaşi tub de protecţie. pe lângă reţeaua conductoarelor de echipotenţializare (menţionată la Reţeaua TN) şi conductoare de protecţie PE. b) instalaţii de legare la pământ de exploatare. respectiv va conţine. sistemul de legare la pământ. La acestea se adaugă şi f) instalaţia de legare la pământ a instalaţiei de paratrăsnet. deoarece masura principală de protecţie la şoc electric-legarea la punctul neutru al alimentării se realizează. Pentru consumatorii alimentaţi de la Reţea TT sau IT. rezultând. conform I7/2011 şi SR HD 60364-5-54/2007. 1. prin conductoare izolate. c) instalaţii de legare la pământ de protecţie împotriva supratensiunilor (atmosferice transmise prin reţea şi de comutaţie). destinate atât pentru scopuri de protecţie. destinate legării la pământ a unor elemente făcând parte din circuitele curenţilor normali de lucru (punctul neutru al sursei de alimentare). cât şi pentru scopuri de exploatare a instalaţiilor electrice. 3. sistemul de legare la pământ va avea configuraţia specifică. de regulă. Tipuri de instalaţii de legare la pământ la consumator.  147 secţiunea minimă cea mai mare. conţine.indicativ 1 RE-Ip 30/2004. fig. de regulă.    1. respectiv la masă. puţine conductoare PE neizolate.4. neizolate. . de regulă. care este măsura principală de protecţie la şoc electric. defineşte Categoriile de instalaţii de legare la pământ: a) instalaţii de legare la pământ de protecţie împotriva electrocutărilor (şocului electric).1. d) instalaţii de legare la pământ pentru asigurarea condiţiilor de funcţionare a protecţiilor prin relee împotriva defectelor cu puneri la pământ. specific Reţelei TN.4. Reglementarea: Îndreptar de proiectare şi execuţie a instalaţiilor de legare la pământ . Sistemul de legare la pământ specific reţelei TN. e) instalaţii de legare la pământ folosite în comun. pentru legarea la pământ a tuturor carcaselor metalice.

conform I7/2011.. conductoarele de legare la pământ a instalaţiei de paratrăsnet vor fi separate. circuitul secundar al acestuia are reţea TN. 1 ohm. subcap 7. conform prevederilor I7. să nu fie alimentat direct de la această sursă.19. circuitul trebuie protejat printr-un dispozitiv de protecţie la curent diferenţial rezidual al cărui curent nominal de funcţionare se calculează conform I7. 1. varianta II.5. până la priza de pământ. a carcasei echipamentului (legare la pământ proprie schemelor TT şi IT). În acest caz legarea la pământ trebuie să respecte condiţiile de la pct. datorită dificultăţii semnalizării primului defect. iar pentru cea a instalaţiei de paratrăsnet 10 ohmi. fig. fig. alimentat direct din tabloul general. protecţia împotriva şocurilor electrice prin atingere indirectă se realizează. Pentru aplicaţii specifice se poate folosi schema de legare la pământ IT. TT. iar conductoarele de protecţie trebuie să fie din cupru. faţă de celelalte categorii de instalaţii. dacă se respectă şi una din următoarele condiţii. se recomandă ca echipamentul care are curent de fugă mare. Conform aceluiaşi Îndreptar: “o priză de pământ (naturală şi/sau artificială) poate fi folosită în comun pentru două sau mai multe instalaţii de legare la pământ. sau din cel pentru iluminat şi prize.  148 Normativul I7 impune. În cazul schemei de legare la pământ TT. IT) trebuie să aibă o secţiune de cel puţin 10mm2 cupru. dacă consumatorul are post de transformare propriu şi reţeaTN. în funcţie de tipul reţelei electrice: a) conductorul de protecţie PE (utilizat în fiecare tip de reţea TN. varianta I. Dacă curentul de fugă prezumat al echipamentelor informatice este mai mare de 10 mA. se vor alimenta. Asigurării protecţiei la şoc electric pentru echipamente informatice Echipamentele informatice. de regulă. la care structura metalică poate fi utilizată drept conductor de legare la priza de pământ comună pentru toate categoriile de instalaţii” Ca urmare. punctul neutru al înfăşurărilor secundare ale transformatorului (priză de exploatare) va fi legat la priza de pământ comună. fig. echipamentul va fi alimentat prin intermediul unui transformator de separare IT/TN. din categoriile menţionate” De regulă. În cazul în care sursa de alimentare a consumatorului este reţea IT. . 4. Circuitele pentru alimentarea echipamentelor informatice se vor grupa pe un tablou electric propriu. 5. a) şi b). în momentul întreruperii acestei continuităţi. Aceste prevederi se aplică şi coloanelor care alimentează mai multe echipamente şi pe care suma curenţilor de fugă depăşeşte 10 mA. c) dacă echipamentul este alimentat prin intermediul unui transformator de separare. TEI.5. iar dacă cele două prize sunt comune se impune max. În acest caz. b) există dispozitiv de control al continuităţii circuitului de legare la pământ. în schema TN-S pentru a micşora pericolul de avarie prin supracurenţi şi fenomene EMC (perturbaţii electromagnetice). De la această prevedere fac excepţie clădirile (construcţiile) cu structură metalică sau de beton armat. pentru rezistenţa prizei instalaţiei de legare la pământ de protecţie împotriva şocului electric valoarea de 4 ohmi. care să-l deconecteze automat de la sursă.

este posibilă alimentarea prin acelaşi transformator. respectiv la punctul neutru al sursei. sau acelaşi post de transformare. masele postului de transformare şi conductoarele de protecţie ale instalaţiilor situate în aceeaşi clădire. se recomandă ca masele lor să se interconecteze printr-o legătură echipotenţială suplimentară. d) conductorul PEN. legată la pământ.  149 1.6. c) fiecare reţea are propria reţea de echipotentializare. iar acestea sunt interconectate la BPPE –bara principală de protecţie şi echipotentializare. a receptorilor/ echipamentelor/instalaţiilor pentru care se aplică. prin PEN/PE distribuit. armonizată cu reglementările europene (CENELEC). în următoarele condiţii: a) reţelele sunt TT sau TN exclusiv. sunt legate la aceeaşi priză de pământ sau la un ansamblu de prize de pământ interconectate. . Dacă în acelaşi spaţiu se află receptori/ echipamente/instalaţii alimentate de la Reţele diferite şi sunt accesibile simultan. . conform regulilor aplicabile reţelei de la care este alimentat. aferent Reţelei TN. b) fiecare receptor/ echipament/instalaţie este corect protejat/ă. soluţii diferite. ca măsură tehnică principală. respectiv măsura principală de protecţie este legarea la pământ. este legat la punctul neutru al transformatorului şi la bara principală de protectie şi echipotentializare. Compatibilitatea între diverse RE ELE de distribu ie Reguli de compatibilitate Conform Normei Franceze NF C15-100. f) fiecare receptor/ echipament/instalaţie are propriul conductor de protecţie. e) punctul neutru al transformatorului.

1. SCHEME ALE INSTALAŢIILOR ELECTRICE LA CONSUMATOR 2. poate fi în contact electric cu pământul. un punct al unei părţi active a unui sistem electric. B sunt amplasate în acee i incintă i ca urmare pot fi atinse simultan . Definirea conceptului de reţea electrică Conceperea schemei electrice a unui consumator are la bază două aspecte de bază: a.Asigurarea protecţiei la şoc electric a utilizatorilor. Exemplu de compatibilitate între re ea TT -BPPE. 6. .Asigurarea alimentării cu energie electrică corespunzător cerinţelor impuse de categoriile de receptori. AP– Aparat de protec ie al instala iilor alimentate prin RE EA TN care poate fi tri sau tetra polar . DDR. care în mod normal are un potenţial electric în raport cu o altă parte activă a aceluiaşi sistem electric. b.   Din punct de vedere tehnic. -LEP-re eaua de echipoten ializare aferentă Re elei TT . -AP2 – Aparat de protec ie montat pe circuitul de alimentare a receptorului//echipamentului B .borna principală de protec ie i re ea TN i echipoten ializare la care se leagă : -Conductorul PEN componentă a RE ELEI TN . Cele două receptoare/echipamente A.  150 Fig. 2.Aparat de protectie echipat cu protec ie la curent diferen ial. -L – Legătură echipoten ială suplimentară recomandată dacă masele M1 i M2 sunt accesibile simultan . -AP 1– întrerupător montat pe circuitul de alimentare a receptorului/echipamentului A .

va genera un regim de scurtcircuit care va trebui limitat.de putere. . un defect de izolaţie determină un defect monofazat. definite PACD în -I7. Protecţia circuitelor şi a receptorilor se asigură de aparatul de protecţie montat în tabloul electric. Prin legarea la pământ a punctului neutru al sursei (T). Dacă receptorii unui consumator. ca durată.TE. reţeaua electrică de distribuţie va fi cu neutral izolat (I). din tablouri electrice. se face. acesta fiind cel mai frecvent prim defect. rezultând SCHEMA DE LEGARE LA PĂMÂNT –IT. conform I7/2002. de regulă. alimentaţi prin circuite individuale trifazate. cel puţin urmare a unui prim defect de izolaţie. fig. în condiţiile în care acesta este un punct care. cu PE şi DDR. Tipuri de receptori electrici ai unui consumator Soluţii de alimentare cu energie electrică Conform -I7 receptorii unui consumator pot fi: 1. atunci punctul neutru al sursei NU va fi legat la pământ şi ca urmare. conform I7/2002.legarea la punctul neutru al sursei a carcaselor (N).  151 De regulă. sau fără PE. respectiv Tipul de reţea de distribuţie IT. în mod natural. respectiv care impun cerinţe normale privind continuitatea în alimentare şi care pot fi: a). care sunt alimentate de la surse electrice care au.legarea la pământ a carcaselor (T) rezultând. prin circuite. Modul de legare la pământ a punctului neutru al unei surse are efecte asupra regimurilor de funcţionare ale reţelei. cu care este echipată schema electrică de distribuţie. Cele două moduri de interdependenţă a punctului neutru al sursei cu pământul determină probleme specifice şi din punct de vedere a protecţiei la şoc electric.de iluminat şi prize. din I7/2011. 2. sau nu. de acţiunea AUTOMATĂ a aparatelor electrice de protecţie. b) . acest punct activ. conform I7/2002. respectiv când înfăşurările sursei electrice de alimentare sunt conectate în stea. SCHEMA DE LEGARE LA PĂMÂNT –TT. pentru scheme electrice de distribuţie ale unui consumator. de regulă. rezultând. În sistemele electrice cu punctul neutru al sursei izolat faţă de pământ (I) se poate adopta. SCHEMA DE LEGARE LA PĂMÂNT –TN. b). respectiv Tipul de reţea de distribuţie TN. respectiv Tipul de reţea de distribuţie TT. sau numai o parte a acestora. este punctul neutru al sursei de alimentare.2. În ambele cazuri. orice defect de izolaţie în raport cu pământul. conform I7/2011. Existenţa punctului neutru face posibilă distribuirea. respectiv nu admit întreruperea alimentării. (receptori de clasa II). această grupare fiind determinată de faptul că sunt monofazaţi şi sunt alimentaţi. conform I7/2011. Receptori normali. care poate fi în contact electric cu pământul. în ansamblul lor. solicită un grad ridicat al continuităţii în alimentare.7a. În sistemele electrice cu punctul neutru al sursei legat la pământ (T) se pot adopta doua mijloace de bază pentru asigurarea protecţiei la şoc electric: a) . fig. există în mod natural. conform I7/2011.7b. punct neutru. Definirea tipului de Reţea electrică de distribuţie. pentru asigurarea protecţiei la şoc electric numai mijlocul de bază legarea la pământ a carcaselor. prin intermediul conductorului neutru de protecţie (PEN /PE). în reţea a acestuia. prin conductorul neutru.

cu tablou electric general propriu. consumatorul. 2. Aceştia sunt receptori tehnologici cu cerinţe deosebite privind continuitatea în alimentare. 9.receptori vitali. îi este necesară tensiunea de fază. Pentru asigurarea cerinţelor de alimentare. una sau mai multe căi suplimentare. Pe circuitul de alimentare se poate monta aparatul de conectare pentru limitarea curentului de pornire a eventualului motor electric pe care îl conţine echipamentul complex. precizată în avizul de racordare. Dacă consumatorul apreciază că numai cu . de ex. întrerupătorul automat va fi cu patru poli. fig. fig. În cazul în care receptorul trifazat este un echipament complex. eventual. poate obţine. căruia. prin negociere cu furnizorul. fig 8b. Aceste două categorii de receptori se recomandă să fie alimentaţi prin scheme electrice proprii. atunci întrerupătorul automat cu care se protejează circuitul electric de alimentar se poate echipa cu DDR cu trei poli. 8a.  152 Dacă receptorul este trifazat simetric. pe lângă calea de bază de alimentare. deoarece conductorul neutru de lucru nu există. atunci circuitul său de alimentare va avea şi conductor neutru de lucru. iar DDR-ul cu care se echipează.

se prezintă un exemplu de schemă electrică care asigură alimentarea fiecărui tip de receptor. . cu coloana individuală de alimentare de la fiecare din cele două surse de alimentare.6. sunt: iluminatul de siguranţă/securitate. perturbată. acesta trebuie racordat la conductoarele de protecţie ale ambelor surse.10. sisteme de alarmă. . PE. pentru efracţie. va trebui să-şi prevadă grup electrogen de intervenţie. prin aceasta.sisteme de extragere a fumului (desfumare). În fig.echipament medical de primă necesitate.12. 5. Punctul neutru al sursei de rezervă de securitate trebuie să aiba acelaşi regim cu pamântul ca şi sursa de bază. numai dacă alimentarea instalaţiilor de securitate nu este. CO. conform I7/2011.. fig.11. un defect produs pe circuitul unei surse nu trebuie să afecteze protecţia împotriva şocurilor electrice şi funcţionarea corectă a circuitului celeilalte surse. fig.pompe electrice de incendiu. . nu asigură cerinţele receptorilor vitali. atunci pentru fiecare se va realiza tablou electric propriu. fig. nu trebuie să conducă la întreruperea nici unui circuit care alimentează serviciile de securitate. de fum. Dacă un consumator are mai multe tipuri de servicii de securitate.. atunci îşi va instala centrală electrică proprie.lifturi pentru pompieri. sisteme de evacuare (lifturi). pentru alimentarea serviciilor de securitate.. Dacă consumatorul nu are centrală electrică proprie.servicii de securitate care. cum ar fi alarme în caz de incendiu. În cazul în care sunt două surse diferite. subcap. fig. Un defect într-un circuit utilizat pentru alte scopuri decât serviciile de securitate. Dacă există conductor de protecţie. 10. iar alimentarea lor se asihgură cu „Sisteme de alimentare cu energie electrică pentru servicii de securitate” Sursa electrică de securitate poate fi utilizată şi pentru alte scopuri decât serviciile de securitate. .11.  153 alimentarea de la furnizorul extern. 3.

punctul neutru al sursei se distribuie în reţea prin conductorul neutru PEN. În fig. Ca urmare. pe lângă bareta/baretele pentru fază/faze.3. încă două barete. în reţele electrice trifazate cu punctul neutru legat la pământ (simbol T). se prezintă schema electrică pentru un consumator alimentat de la o reţea TN. rezultând Reteaua TN. Schemă electrică pentru consumator alimentat de la Re ea TN Conform I7/2011. ca măsură tehnică principală de protecţie la şoc electric. 13. . În tabloul electric general. al consumatorului se vor realiza. TEG. legarea la punctul neutru al sursei (simbol N) a maselor (carcaselor). conductorul neutru PEN se separă în conductorul neutru de lucru NL şi conductorul neutru de protecţie PE.  154 2. se poate aplica. În punctul de delimitare cu furnizorul. câte una pentru fiecare din cele două conductoare neutre NL+PE.

Borna/bara principală de protecţie şi echipotenţializare-BPPE-se va lega la pământ şi la conductorul PEN/PE a alimentării (această legătură se va executa în tabloul electric general-TEG). . În firida de branşament. 3. din reţeaua furnizorului. sistem care grupează eventualele legături de echipotenţializare şi conductoare de protecţie PE neizolate (fig. Lângă TEG se realizează borna/bara principală de protecţie şi echipotenţţializare BPPE.-receptori de la parter). deoarece NL se va trece prin acesta. se va executa şi ultima legare suplimentară la pământ a PEN. componentă a reţelei electrice de distribuţie a furnizorului.  155 Întrerupătorul general de pe coloana de alimentare a TG va fi cu patru poli. componentă a sistemului de legare la pământ.

Schemă electrică pentru consumator alimentat de la Re ea TT Conform -I7.  legarea la pământ (simbol T) a maselor (carcaselor). la BPPE. conform I7/2011 subcap 4. PACD. al SPD.  156 În fig. din reţea. nu s-au reprezentat eventualele servicii de securitate.4. 2. se poate aplica. de producător. Aparatul de protecţie. din TEG. iar aceasta. Carcasele se vor lega.3. se va lega la priza de pământ de protecţie. În schema din fig.componenta a sistemului de legare la pamânt. componentă a sistemului de legare la pământ.15. . fig. livrat. iar legerea la pămât se poate executa fie la bareta PE (1) din TEG.13. ca măsură tehnică principală de protecţie la şoc electric. modul de realizare a : -baretelor pentru conductoarele active şi cele neutre. fie direct la BPPE (2). Acţionarea acestora trebuie să se producă în timpii impuşi de I7/2011. este întreruperea automată a alimentării. pentru care soluţiile de alimentare s-au prezentat mai sus. în reţele electrice trifazate cu punctul neutru legat la pământ (simbol T). în detaliu. dar care se poate amplasa şi în exteriorul acestuia. prin conductoare de protecţie PE. Cele două prize de pământ sunt independente. este inclus în acesta. ca urmare. la defect.montat în TEG. aflat imediat în amonte în raport cu sursa. se prezintă. -conectării SPD. dar trebuie să aibă. prin acţiunea dispozitivelor de protecţie la supracurent PACD. -BPPE. F1. caracteristici similare cu aparatul de protecţie. dar acţionarea lor trebuie să fie selectivă.14. Măsura de protecţie.

respectiv trebuie să aibă nivel de izolaţie similar cu conductoarele de fază. . echipamentele DDR pot fi utilizate pentru protecţia la defect (protecţia împotriva atingerii indirecte).  157 În reţelele TT. se prezintă schema electrică pentru un consumator alimentat de la o reţea TT cu punctul neutru distribuit. În acest caz DDR de pe coloane şi circuitele trifazate vor fi cu patru poli. Dacă conductorul neutru se distribuţie în reţea trebuie considerat conductor activ. În fig. 15.

16. fig. În acest caz.  158 Carcasele receptorilor alimentaţi de la prize se pot lega la pământ şi prin cordonul de alimentare. în tabloul electric se va realiza o baretă PE. care se va lega la pamânt. .

  2. PACD. Părţile conductoare accesibile se leagă la pământ individual. se prezintă. aflat imediat în amonte în raport cu sursa. din TEG. conform I7/2011 subcap 4. Aparatul de protecţie. -baretei pentru conductorul de protecţie PE în TEG. Schemă electrică pentru consumator alimentat de la Re ea IT Conform I7.16. fie direct la BPPE (2). se aplică. ca măsură tehnică principală de protecţie la şoc electric. (simbol I).pentru varianta distribuirii în retea până la carcase (mase) . curentului diferenţial rezidual şi de localizare a defectului de izolaţie. În schema din fig. pentru care soluţiile de alimentare s-au prezentat mai sus. dar acţionarea lor trebuie să fie selectivă. caracteristici similare cu aparatul de protecţie.15 şi fig. ca urmare. în detaliu. Se recomandă ca în această reţea conductorul neutru să nu fie distribuit. rezultând reţea IT. Pentru controlul producerii primului defect se pot utiliza dispozitive de monitorizare a izolaţiei.17. N. este inclus în acesta. fig.18 . .  legarea la pământ (simbol T) a maselor (carcaselor). modul de realizare a : -baretelor pentru conductoarele active R. din reţea.4. dar trebuie să aibă. al SPD. F1.T. iar legerea la pămât se poate executa fie la bareta PE (1) din TEG. de producător. -conectarii SPD.S.  159 În fig. în grup sau colectiv. nu s-au reprezentat eventualele servicii de securitate.4. în reţele electrice trifazate cu punctul neutru izolat.montat în exteriorul TEG. livrat.

  160 .

care se va lega la pamânt. din reţea. Dacă punctul neutru este distribuit. în tabloul electric se va realiza o baretă PE. -BPPE.componenta a sistemului de legare la pamânt. este inclus în acesta. Structura sistemului de alimentare cu energie electrică a amplasamentelor pentru utilizări medicale . -conectarii SPD. în fig.pentru varianta distribuirii în retea până la carcase (mase) . deoarece aceasta se va prezenta în unul din paragrafele următoare. I7 prevede condiţiile pentru întreruperea automată a alimentării în cazul unui al doilea defect.6. 19. în detaliu. pentru care alimentarea se asigură conform I7/2011.6 nu s-au reprezentat eventualele servicii de securitate.S. 18. În acest caz.4.T. la care se adaugă dispozitivele pentru controlul permanent al izolaţiei. conform I7/2011 subcap 4. Carcasele receptorilor alimentaţi de la prize se pot lega la pământ şi prin cordonul de alimentare.  161 După apariţia primului defect. schemele electrice vor fi similare cu cele de la Reţea TT. din TEG.   În fig. iar legerea la pămât se poate executa fie la bareta PE (1) din TEG. În fig. În acest caz DDR de pe coloane şi circuite trifazate vor fi cu trei poli.11. ca urmare. fie direct la BPPE (2). În schema din fig. se prezintă schema electrică pentru un consumator. se prezintă. alimentat de la o reţea IT cu punctul neutru nedistribuit. Aparatul de protecţie. dar acţionarea lor trebuie să fie selectivă. modul de realizare a : -baretelor pentru conductoarele active R.16. caracteristici similare cu aparatul de protecţie. aflat imediat în amonte în raport cu sursa. livrat. al SPD. PACD. dar trebuie să aibă. 2.montat în exteriorul TEG. Nu s-au reprezentat dispozitivele pentru controlul permanent al izolaţiei. -baretei pentru conductorul de protecţie PE în TEG. aşa cum s-a prezentat pentru Reţea TT. F1. de producător.

timp de 3 ore. alţii decât amplasamentele pentru utilizări medicale. art. subcap. -echipamente cu o putere nominală relativ mică. -c2. sursa de securitate trebuie comutată automat în max 0. în tabloului principal de distribuţie. Tabel 7. pentru care sursa de securitate trebuie să fie grupuri generatoare de joasă tensiune.31. de regulă.9.2. )-cu un timp de comutare mai mare de 15 s.9. subcap. dar cu precizarea: ”O listă definitivă a amplasamentelor pentru utilizări medicale care indică grupele care le sunt atribuite este aproape imposibil de stabilit dat fiind clasificarea diferită a utilizării amplasamentelor func ie de ară i chiar în interiorul unei ări“ 2. surse de alimentare neîntreruptibile (UPS). b). care funcţionează pe o durată de minim 24 ore.  162 Tipuri de receptori 1. art. . definite în I7/2011. Anexa B. cu care se echipează..5 s. pentru o durată mai mare de 3 s. pentru care sursa de securitate poate fi şi sursă de alimentare neîntreruptibilă (UPS). pentru care sursa de securitate trebuie să fie grup/grupuri generatoare de joasă tensiune. art. receptorii electrici aferenţi amplasamentelor pentru utilizări medicale se pot grupa. O parte însemnată dintre aceşti receptori sunt servicii de securitate.  Ca urmare. se prezintă Exemple de clasificare a grupelor şi a claselor de comutare. la sursa de securitate dacă tensiunea. receptori de iluminat normal şi prize.7. trebuie să aibă elemente care să sesizeze condiţiile menţionate mai sus. Aceste echipamente pot fi: . iar timpul de comutare se poate asigura numai dacă se utilizează.1. o gamă extinsă de consumatori.) cu un timp de comutare mai mic sau egal cu 15 s.9. Servicii de securitate definite în I7/2011 în subcap.9. iar în  SR CEI 60364-7-710-2005.receptori de putere. 5. pentru care. în eventualitatea lipsei tensiunii. în categoriile evidenţiate anterior. -c3.32.1.cu un timp de comutare mai mic sau egal cu 0.6. de exemplu pentru endoscoape. care sunt clasificate pe clase de comutare pe sursa de rezerva: -c1. ca sursă de securitate. Echipamentul care asigură comutarea automată.6. Aceste echipamente au o putere nominală relativ mică. pe cel puţin una din faze în tabloul principal de distribuţie. În I7/2011. Echipamentele care necesită o astfel de alimentare sunt enumerate în I7/2011. În SR CEI 60364-7-710-2005 se definesc „Amplasamente speciale pentru utilizare medicală” iar echipamentele aferente acestora includ toate serviciile de securitate definite în I7/2011. necesare pentru menţinerea serviciilor de amplasament medical (spital) şi pentru care se impune conectarea manuală sau automată pe sursa de securitate. 5. se prezintă o lista similară cu Exemple de atribuire a numerelor şi clasificărilor grupelor pentru securitatea amplsamentelor cu utilizări medicale. cel puţin pe una din faze. a scăzut cu mai mult de 10% din valoarea tensiunii nominale de alimentare. cu anumite particularităţi determinate de faptul că receptorii vitali din amplasamentele medicale sunt considereţi echipamente medicale de primă necesitate : a). 7. Aceştia sunt receptori de putere. Aceştia se prevăd în toate spaţiile amplasamentului medical .9. 7. tip AAR.5 sec şi aceasta trebuie să asigure alimentarea lămpilor scialitice şi altor lămpi esenţiale. Receptori de putere. echipamentele trebuie conectate în max 15 s. Echipamentele care necesită o astfel de alimentare sunt enumerate în I7/2011.).7. (alimentare de rezervă). care nu sunt consideraţi „servicii de securitate” c).

21.9. corespunzător clasei de comutare.5.1. se impune să se prevadă un tablou electric pentru fiecare bloc operator. subcap 7. unul din componentele medicale “de primă necesitate” ale amplasamentelor pentru utilizări medicale este blocul operator. se vor grupa pe surse şi tablouri electrice. fig. iar din acesta să fie alimentate tablouri electrice pentru 1-2 săli de operaţii.  Conform Ordinului nr.. 0. 914/2006 pentru aprobarea normelor privind condiţiile pe care trebuie sa le îndeplinească un spital în vederea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare. A). receptorii serviciilor de securitate. fig 20. (Tabel 7. prin AAR de la sursa de bază şi de la grupul genenerator de joasă tensiune. La nivelul amplasamentului pentru utilizări medicale se prevede un tablou electric TE≤0. Acesta poate să conţină maxim 12 săli de operaţii şi ca urmare.5.15 şi 0.  163 Ca urmare a cerinţelor diferenţiate de asigurare a alimentării. alimentat.. . Din acest tablou vor fi alimentate echipamente medicale din clasele de comutare 0.9).

adecvat ceriţelor clasei de comutare. care se împart în doua categorii: . se poate funcţiona. de la care. se produce permanent dublă conversie. -transformatorul electric pentru alimentarea receptorilor electromedicali ce impun schema IT medical: . fig. Dacă se utilizează UPS cu alimentare monofazată. din tabloul electric TE≤15. pentru a se asigura cerinţele clasei de comutare. instalaţii de aspirare şi de eliminare a anestezicelor şi dispozitivelor lor de supraveghere). iar la indisponibilitatea acesteia se trece. pe UPS. 22. În funcţie de cerinţele privind clasa de comutare. în regim normal (bloc operator activ). echipamente electrice medicale în amplasamente din grupa 2 utilizate la chirurgie sau alte echipamente definite de personalul responsabil. Dacă clasa de comutare este 0. prin AAR adecvat ceriţelor clasei de comutare de la sursa de bază şi de la grupul genenerator de joasă tensiune.: sisteme de sonorizare pentru situaţii de urgenţă. sistemele de desfumare şi de stingere a incendiului). respectiv o pierdere suplimentară de energie). în Δtcon. pe alimentarea de bază din TE≤0.  164 În spaţiul tehnic al tablourilor electrice ale sălii/sălilor de operaţii se vor instala: -surse de alimentare neîntreruptibile (UPS). In această variantă. echipamentul electric pentru furnizarea gazului medical incluzând aerul comprimat. În această variantă.cele care au surse de alimentare neîntreruptibile (UPS). vor fi alimentate prin AAR. automat. prin coloană electrică proprie. care sunt prevăzute cu tablouri electrice proprii. alimentarea se asigură prin UPS (în această variantă. alimentate. este recomandată utilizarea UPS cu alimentare de la sistem electric trifazat şi ieşire monofazată. pornirea grupului generator să nu se poată realiza deoarece automatica sa nu acceptă conectarea pe o sarcină dezechilibrată. de la sursa de bază şi de la grupul genenerator de joasă tensiune. cu receptori de putere (ex. În cazul în care blocul operator are mai multe săli de operaţie. prin AAR. se poate adopta şi varianta realizării câte unui tablou electric pentru fiecare sală de operaţie. dacă prin tema de proiectare se solicită şi alimentarea la tensiune redusă. 20. -servicii de securitate impuse de cerinţa esenţială Securitatea la incendiu. fig.servicii de securitate medicale (ex. în regim normal. alimentat.transformatorul pentru TFJS/ TFJP. B)-echipamentele cu timp de comutare mai mic sau egal cu 15 s. atunci. la indisponibilitatea sursei de alimentare de bază.5. aceste tablouri. există riscul ca. UPS va fi cu alimentare de la sistem electric trifazat şi ieşire trifazată. incluse în respectivul echipament şi care se vor alimenta. . pentru care se prevăd tablouri electrice . pe UPS.:ascensoare de pompieri.

impun prevederea. conceperea şi dimensionarea necorespunzătoare a instalaţiilor electrice. calea (a). sănătate şi mediu .1. cu tablouri electrice proprii.Sistem de iluminat interior.7. . . Proiectul aferent acestor sisteme. D)-O categorie specială de receptori. o reprezintă receptorii cu şocuri (radiologie. alimentat. C)-echipamentele cu timp de comutare mai mare de 15 s. 3. de la sursa de bază şi de la grupul genenerator de joasă tensiune. exploatarea necorespunzătoare a instalaţiilor electrice funcţionale şi a instalaţiilor funcţionale şi tehnologice care au şi echipamente electrice.4. respectiv. O partea dintre acestea au rolul de a asigura parametrii de confort.5.9 şi SR CEI 60364-7-710-2005. nedefinită explicit în I7/2011.2.2.20. computer tomograf. iar pe de altă parte a consecinţelor unei avarii se poate realiza şi cu instalaţii electrice de protecţie. iar altele pentru a asigura sănătatea şi securitatea persoanelor şi pentru evitarea deteriorării importante a mediului sau a unor echipamente . . la consumator. Instalaţii electrice impuse de cerinţa esenţială igienă. care se concepe şi proiectează conform 061/2002. 3. care va determina supraîncălzirea suprafeţelor acestora. care nu vor avea capacitatea de rupere adecvată.  165 proprii. 3.Sistem de iluminat exterior.dotarea necorespunzătoare cu mijloace şi măsuri de protecţie. subcap. sau de la un transformator separat. efectele unor fenomene tehnice sau naturale. sunt echipamente de putere. de sisteme şi instalaţii electrice. Această supraîncălzire reprezintă risc de aprindere a eventualei atmosfere de praf combustibil. Sisteme de protecţie impuse de cerinţa esenţială Securitatea la incendiu 3. SISTEME ŞI INSTALAŢII ELECTRICE LA CONSUMATOR Cerinţele esenţiale definite în Legea 10/95. de la sursa de bază şi de la grupul genenerator de joasă tensiune Fiecare tablou electric descendent se va alimenta prin coloană electrică proprie. sau aplicarea neadecvată a programelor de mentenanţă preventivă.dimensionarea necorespunzătoare a secţiunii căilor de curent. etc. b). pe de o parte a riscului de producere a unei avarii. art. Caracterul perturbator al acestora impune gruparea pe un TRşoc şi îndepărtarea electrică a lor de celelalţi receptori.dimensionarea necorespunzătoare a aparatelor de conectare/deconectare. care reprezintă risc de aprindere a eventualei atmosfere explozive sau a materialelor depozitate. Surse de avarii Acestea pot fi determinate de: a). Rolul sistemelor electrice de protecţie Limitarea.). componentă a proiectului tehnic al obiectivului. 20.1. se supune verificării tehnice efectuate de verificatori atestaşi. care se concepe şi proiectează conform 062/2002. se vor grupa pe TE≥15. dar menţionată în -15/97. calea (b) fig. prin AAR cu caracteristici adecvate clasei de comutare.regimuri tranzitorii în sistemele electrice care pot genera supratensiuni de comutaţie. .inexistenţa. fig.6. Această cerinţă poate impune alimentarea direct din tabloul electric general. modificată prin Legea 123/2007. respectiv: . . alimentate prin AAR adecvat ceriţelor clasei de comutare.personalul de exploatare cu pregătire neadecvată complexităţii categoriilor de instalaţii pe care le deservesc. respectiv: . Gruparea pe tablouri electrice proprii este impusă de I7/2011. . c). radioscopie.

sisteme de extragere a fumului (desfumare). termice (asupra căilor de curent) şi electromagnetice (supratensiuni electromotoare induse).pentru asigurarea protecţiei la şoc electric. de fum.  166 . cap. circulaţie. de coborâre şi priza de pământ. . Algoritmul configurării sistemului de protecţie la trăsnet. cap 6. datorită curentului de trăsnet care circulă prin acestea.4. .2.ansamblul aparatelor care asigură protecţia automată a căilor de curent ale reţelei la efectele supracurenţilor de suprasarcină i de scurtcircuit-PACD. II. . fig. . LMPS-sistem de protecţie împotriva efectelor trăsnetului (I7/2011. (I7/2011. 3. CO.4. . .ascensoare pentru pompieri. .pompe electrice de incendiu. . . reţea de echipotenţializare .1÷6. subcap. subcap 4. 6.instalaţia exterioară de captare şi neutralizare a energiei prin dirijarea în pământ a curentului de trăsnet..) care cuprinde: . Componentele acesteia fiind : dispozitivul de captare. portabil) .sisteme de alarmă anti-efracţie. . 3.sisteme de alarmă. 2. 3. Măsurile fundamentale de protecţie ale LMPS sunt: 1). evacuarea din clădire. acţiunea SPD. trebuie să evite apariţia scânteilor periculoase între elementele metalice ale şi din structura de protejat şi dispozitivul de captare si coborâre al IPT exterioară.pentru legarea la pământ de protecţie.de iluminat pentru continuarea lucrului. marcarea hidranţilor. 3.dispozitive de protecţie destinate să limiteze supratensiunile tranzitorii ţi să devieze supracurenţii determinaţi de efectele electromagnetice ale curentului de trăsnet . - . Sisteme/instalaţii de protecţie de securitate. Sistem de protecţie împotriva trăsnetului Sistemul de protecţie împotriva trăsnetului are următoarele componente: I.descărcări atmosferice care pot determina efecte mecanice (asupra structurii).3. se definesc următoarele servicii de securitate: iluminat de securitate (intervenţii în zonele de risc. ş i SR EN 62305-4).5. Instalatie de paratrăsnet.pentru asigurarea alimentării de rezervă cu energie electrică. Conform I7/11. veghe.6.instalaţia interioară de protecţie la trăsnet. .2. La acestea se adăugă : . cum ar fi alarme în caz de incendiu. împotriva panicii.3.6.sistemul de alimentare cu energie electrică pentru servicii de securitate. prezentat în I7. . ecranarea magnetică şi traseul liniilor ( minimizarea buclelor de inductie ( SR EN 62305-4-2008).echipamente medicale de primă necesitate.sisteme de evacuare (lifturi). impune prevederea parţială sau totală a componentelor evidenţiate. Sisteme impuse de cerinţa esenţială Siguranţa în exploatare : .2.

3.1.1. 3. puterea absorbită se calculează conform cap. în funcţie de numărul de camere. CALCULUL PUTERII/CURENTULUI CERUTE/CERUT 9. În tabelul 3. instalaţii sanitare (hidrofor. Pentru clădirile comerciale. Puterea absorbită pentru utilităţile comune (iluminat. tipurile de apartamente b. numărul apartamentelor pe tipuri c.1.5 din I7 – 2011 sunt indicate valori orientative pentru puterile instalate specifice (W/m2). Ĩn tabelele 3. Se recomandă utilizarea acestora numai pentru estimări preliminare ale puterii absorbite (ceruta). coeficienţii de utilizare. Se pot urmări valorile specifice completate pentru puterile instalate pe apartament.) trebuie de asemenea luată în calcul.1. Exemple de calcul Se consideră o clădire social administrativă cu P+4 nivele de birouri şi un număr de 24 de apartamente.48. Supraevaluările implică importante majorări ale investiţiei. Pentru cererea de aviz de racordare se recomandă calculul puterii cerute numai după ce au fost realizate calculele (proiectele) pentru sistemele de iluminat.3. referitoare la tipul activităţilor şi regimurilor de lucru posibile (sistemele de încălzire pot funcţiona sau nu simultan cu sistemele de răcire.9.1. cu acordul investitorului. O rezervă pentru dezvoltarea ulterioară poate fi acceptabilă.2.1.2 din I7-2011. . Breviar de calcul 12. utilizări specifice ale energiei electrice (producere apă caldă menajeră.1. aria desfăşurată c. gătit.2. 24) se poate extrapola valoarea coeficientului de simultaneitate.2.1. coeficienţii de simultaneitate ks şi utilizare ku sunt indicate în tabelele 3. b. Pentru un număr mai mare de apartamente (de ex. Sunt necesare informaţii suplimentare care trebuie solicitate tehnologului sau administratorului clădirii.4 – I7 / 2011 sunt indicaţi coeficienţii de simultaneitate pentru maxim 20 de apartamente.9.) 9. Puterile instalate. Puterea absorbită pentru un grup de apartamente: Pa = Pi × k u × k s [kW ] (12.1.1-2) 9.1. social-culturale şi administrative a.1-1) 12.3. Pentru clădirile comerciale. Pentru consumatorii casnici.şi 3.2.1.1.1 Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate) 9. ku – coeficientul de utilizare .-167II.4 şi 3. DIMENSIONAREACOMPENENTELOR INSTALAŢIEI DE UTILIZARE II. observând că valoarea acestuia tinde asimptotic către 0. social-culturale şi administrative Pa = Pi × ku [kW ] (12. cu gaze naturale la bucătării şi producere centralizată a apei calde menajere.valoarea raportului dintre puterea absorbită (reală) şi puterea instalată a unui consumator. dotări diverse (ascensoare). pompe de incendiu). Pi – puterea instalată specifică [W/m2]. instalaţii de încălzire – ventilare – condiţionare. etc. coeficienţii de simultaneitate. ascensoare. etc. Pentru consumatorii casnici a. 9.4 (I7-2011).2.3. de ex).

dar puterea absorbită (cerută) va avea un nivelul de precizie al calculului redus.-168Figura 9. deoarece o astfel de clădire va avea două racorduri (branşamente) distincte.2.1 – Exemplul 1 .1. instalaţii de încălzire-ventilare. Un exemplu mai detaliat se prezintă în figura 12. pentru o clădire de birouri P+2. în care se regăsesc elemente ale proiectului de iluminat. Se observă că s-a lăsat consumul separat pentru cele două categorii de consumatori.1. instalaţii sanitare.Note de calcul pentru calculul puterii cerute Pentru spaţiile de birouri se consideră o valoare care exprimă o bună dotare tehnică. dotările tehnice obligatorii. .

randamente.1. aspect necesar pentru dimensionarea coloanelor respective.2 – Exemplul 2 -Note de calcul pentru calculul puterii cerute Se observă că receptorii sunt identificaţi în mod concret pe fiecare circuit. .-169Figura 9. O serie de observaţii pot fi reţinute: a) aparatele de iluminat au un consum de putere în funcţie de lămpile instalate dar şi de balastul utilizat (balastul electronic are un consum mai mic). factor de putere). inclusiv cu parametrii lor specifici (coeficienţi de încărcare. Circuitele sunt grupate pe tablouri.

f) Pentru tablourile CT. Valoarea este diferită de cea indicată de standardul menţionat (respectiv 0.3). c) electromotoarele au indicată o putere nominală care este puterea mecanică la arbore. CT5 … CT7). puterea absorbită se calculează cu relaţia: P Pa = N (12.1. şi implicit factorul de putere natural.1. T1 şi T2 puterile absorbite nu se însumează algebric.este puterea nominală a electromotorului η . . 56.-170b) circuitele de priză au un consum absorbit de 800W (putere instalată de 2000W. pentru dimensionarea bateriei de condensatoare pentru compensarea factorului de putere.2. care va fi alimentat prin circuit propriu). se poate centraliza consumul pe întreaga clădire (Figura 12.este randamentul electromotorului. După evaluarea puterilor absorbite pe tablouri (pe nivele). unde liniile 55.67 în celula K31) . T2). e) Atunci când există receptori în rezervă (pompe de circulaţie. g) Tabelul permite evaluarea puterii absorbite active. 33. dar şi reactive.1-3) η unde: PN . dar valoarea poate fi diferită (circuit P7) dacă se cunosc date suplimentare (un receptor de 2500W.1.5 în celula K16 sau pentru electromotoare 2+1 se consideră coeficient de simultaneitate 0. deoarece intervine încă un coeficient de simultaneitate (conform SR EN 61439-2:2010).4). Date de ieşire pentru alte proiecte de specialitate Puterea absorbită activă şi reactivă serveşte pentru completarea Cererii de racordare (adresată furnizorului de energie electrică din zonă). 47 (puterile active şi reactive pe tablourile CT. respectiv celula J64. mai ales că în funcţie de acesta variază chiar factorul de putere şi randamentul electromotorului.3 – Centralizarea calculului puterii cerute simultaneitate corespunzător (0. deoarece dacă există informaţii suplimentare cu privire la regimul de funcţionare efectiv. Puterea absorbită pe tablouri serveşte pentru dimensionarea coloanelor electrice. coeficient încărcare 0. proiectantul poate impune valorile considerate de el. 9. T1. modul de funcţionare se reflectă prin coeficientul de Figura 9. liniile 20.90). De aceea. 57 preiau valorile din figura 12.4.1. d) Coeficientul de încărcare al electromotoarelor este deosebit de important.

1.1.5.1.d) Condiţii de garanţie şi post garanţie vezi … 9. aceasta se va comunica furnizorului.5.b) Specificaţii de performanţă şi condiţii privind siguranţa în exploatare Dacă există receptori care admit durate limitate de întrerupere a alimentării. Date de ieşire pentru documentaţia de achiziţie 9.1. 9.1.5.a) Parametri tehnici şi funcţionali vezi … 9.1.c) Condiţii privind conformitatea cu standarde relevante vezi … 9.5. Se vor identifica măsuri tehnice pentru asigurarea acestor condiţii (racord dublu sau grup electrogen propriu).5.5.-1719.e) Alte condiţii cu caracter tehnic .

t .2. atunci când timpii de întrerupere. care poate trece prin dispozitivul de protecţie.factorul care depinde de materialul conductorului de protecţie. Secţiunea conductoarelor de protecţie nu trebuie sã fie mai micã decât valoarea indicatã de tabelul 5. 9.rezistivitatea electricã a materialului conductorului la 20°C [Ωmm].2.Secţiunea conductorului de fazã [mmp]. tabel 5.2.2. de izolaţie şi de temperaturile iniţiale şi finale.capacitatea calorică volumetrică a materialului conductorului (J/°Cmm3) la 20°C. tabel 5. deci cu valori mari ale curenţilor de scurtcircuit. Valoarea secţiunii se poate determina cu relaţia de mai jos. Ĩn cazul în care aplicarea formulei duce la o secţiune nestandardizată. k . Valorile coeficientului k sunt date de relaţia: Qc ( β + 20°C ) β + θ f k= ln [mmp] (9. [A].2.2. ρ 20 .11 –I7-2011. nu depăşesc 5s (cazul frecvent): (9.-1869. [s]. . pentru un defect cu impedanţã neglijabilã.3-1) I t [ mmp ] S= k I . θ f .inversul coeficientului de temperaturã a rezistivitãţii la 0°C pentru conductor [°C].timpul de acţionare a dispozitivului de protecţie pentru întrerupere automatã. Breviar de calcul Dimensionare este necesară atunci când instalaţiile (cu curenţi absorbiţi relativ mici) sunt în apropierea unor posturi de transformare. β . DIMENSIONAREA CONDUCTORULUI DE PROTECŢIE (PE) 9.3.17 din I7-2011.11 –I7-2011.3. Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate) .1. alegându-se în funcţie de conductorul de fazã.3.11 –I7-2011. tabel 5. se alege un conductor cu secţiunea standardizatã mai mare.temperatura finalã a conductorului [°C].3-2) ρ 20 β + θi Qc .valoare efectiva a curentului de defect prezumat.temperatura iniţialã a conductorului [°C]. în caz de defect. θ i .

alimentat printr-un cablu 3 x 150 mm2 şi o lungime de 1.6 kW. Elemente ale postului de transformare (transformator MT/JT cu tip constructiv.1) prin cablul (C3) de secţiune 4 x 70 mm2. ECODIAL (produs de SCHNEIDER) sau D. putere aparenta (kVA).4 kV.O. problema test se poate reformula astfel: Se vor calcula curenţii de scurtcircuit pentru o reţea de JT alimentată de la un post de transformare (T1. figura 12. Din barele B2 sunt alimentate două electromotoare de 20 kW şi respectiv 40 kW.3.Win (furnizat de ABB). care permite obţinerea unor rezultate cu grad mare de încredere. figura 12.9. Putere de scurtcircuit a în punctul de racordare a sistemului de distribuţie (MVA). cu factor de putere cosφ=0.-187II. Din B2 pleacă o coloană (C5) cu secţiune 5 x 6 mm2 şi lungime 10 m către tabloul B6. Pentru NTE 006 există o astfel de problemă test. lungime. Dintre programele cunoscute se pot recomanda: SIMARIS (realizat de SIEMENS). şi lungime de 20 m.2. 9.1. toate sunt realizate pe baza normelor şi standardelor europene.C.3. ghidul de faţă recomandă utilizarea unui program de calcul specializat. indicativ NTE 006/2006.5) cu S=400 kVA. secţiune. . Faţă de NTE 006. Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate) Sunt necesare elementele instalaţiei electrice rezultate în urma dimensionării coloanelor electrice: a) Detalii ale racordului electric: a. proiectantul trebuie să se poată verifica prin intermediul unei probleme test. lungimi). tensiune de scurtcircuit (%)). c) Elemente constructive ale coloanelor electrice (tip cabluri. Toate programele sunt distribuite gratuit. primele două sunt disponibile în limba română. pierderi în Cu (kW). Pentru activitatea inginerească de rutină. Acest normativ conţine şi un exemplu de calcul foarte detaliat şi documentat. Transformatorul are tensiunea de scurtcircuit uk =4% şi pierderile în Cu PkT= 4. b. De la barele generale de JT (B2) este alimentat un tablou (B4. Postul evacuează puterea prin două cabluri în paralel (C1) 2 x (4 x 240)mm2 cu o lungime de 5m. secţiune b) Elemente constructive ale racordului pe JT: tip conductor. Pentru a căpăta certitudinea utilizării unui astfel de software (în variantă profesională sau dezvoltare proprie). Breviar de calcul Calculul curenţilor de scurtcircuit beneficiază de o metodologie proprie: NORMATIV PRIVIND METODOLOGIA DE CALCUL AL CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT ÎN RETELELE ELECTRICE CU TENSIUNEA SUB 1 kV.3. c.93 (nu vor contribui la valoarea curentului de scurtcircuit). lungime. respectiv exemplul de calcul din normativul respectiv.3. 20 kV/0. CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT 9.85 şi randament η = 0. beneficiind şi de un suport tehnic corespunzător.7 km. Elemente constructive ale racordului amonte (MT): tip linie. care reprezintă un ghid de proiectare în sine.3. d) Date asupra receptoarelor care contribuie la curenţii de scurtcircuit (electromotoare asincrone foarte mari – pot fi neglijate până la puteri de 200 kW).

bare. este recomandată setarea parametrilor generali. Calculul curenţilor de scurtcircuit asistat de calculator Toate programele menţionate mai sus lucrează în regim de programare grafică. schema electrică dorită fiind modelată prin „interconectarea” unor simboluri grafice predefinite. în care se pot seta date cu caracter general: Figura 9. aceste detalii sunt importante.1. Nume proiectant … Pentru proiecte noi. dar pentru cazul general. astfel încât în acest ghid se prezintă numai principiile directoare pentru utilizarea unui astfel de program (ECODIAL). inclusiv bateria de condensatoare. Sumar şi se completează câmpurile Titlu.-1889. Transformator JT/JT etc).3. iar secţiunea conductorului neutru este impusă să fie egală cu cea de fază numai pentru exemplul de faţă (conform NTE 006). Circuite de alimentare. care conţine categoriile respective (Surse. coloane. După lansarea programului.3.3. un instrument important trebuie activat. cuple etc). 9. .1. prin meniul:  Afişează. Bare colectoare. circuite. Exemple de calcul 9. Caracteristici generale. pentru fiecare categorie (racorduri. prin activarea meniului: Parametri. Există şi date care nu interesează pentru acest calcul punctual (factorul de putere necesar a fi atins).3. când se calculează toţi parametrii instalaţiei. sunt disponibile prin meniu ferestrele introductive: Se selectează din Meniu: Fişier. Introducerea schemei poate fi începută imediat. Biblioteca de macro-componente Programul activează fereastra corespunzătoare. Pentru aceasta. Fişier. manuale de utilizare şi clipuri animate cu instrucţiuni de utilizare. Sarcini. Informaţii generale şi se completează Nr. Proiect. Autor ….3. Există programe tutoriale.1 – Datele generale ale proiectului Standardul EN 60898 este compatibil cu standardele indicate de NTE 006-2003.3. Reţeaua Este disponibilă fereastra din fig.

Figura 9. Avem libertatea să setăm valorile care implică analiza de la un moment dat (Tensiunea de scurtcircuit a transformatorului va trebui modificată la 4%). Q1) se activează fereastra Descrierea circuitului.-189Cu un “clic” pe iconiţa din stânga (post de transformare) se poate trage elementul în „spaţiul de lucru” (hârtia). Se activează Bare colectoare din caseta Biblioteca de macro-componente şi se obţine următoarea secvenţă: . B2. C1.2– Introducerea datelor pentru postul de transformare Următoarea etapă parcursă va fi introducerea sistemului de bare generale JT.3. Cu un dublu „clic” pe desenul postului de transformare (T1.

calculul va evita Bilanţul de puteri. Pentru aceasta.3. Acualizează calculele). . 3 – Introducerea barelor B2 Se pot individualiza parametrii barelor. fără însă relevanţă deosebită pentru această problemă de calcul.3. şi se va putea utiliza comanda directă Shift+F5 sau prin meniu (Calcul.-190Figura 9.4 – Introducerea datelor pentru coloana C3 O remarcă tehnică de detaliu se poate constata. că impunerea secţiunii de 70 mm2 se poate realiza prin impunerea tranzitării unei puteri de 110 kW pe cablul respectiv (C3). Se introduce următoarea coloană C3: Figura 9.

1): . prezentate în aceeaşi figură: Fig. care pot fi comparate cu valorile indicate în exemplul din NTE 006 – 2000.3.3. Ĩn ECODIAL s-a modelat reţeaua de distribuţie din problema test conform fig.12. 9.2.3. pe barele B2. Rezultatele problemei test. B4 şi B6 s-au calculat valorile curenţilor de scurtcircuit trifazat (cei mai periculoşi). (tabelul 9.3.5 – Schema de distribuţie din problema test cu rezultatele finale Pe barele de JT ale transformatorului (B).-191Ĩn mod similar se introduc toate elementele reţelei din problema test. 9.3.5 şi s-au obţinut rezultatele următoare. conform enunţului.

3. deci cu valori mari ale curentului de scurtcircuit. Date de ieşire pentru documentaţia de achiziţie 9.25 k4 5.5 kA.1 – Verificarea rezultatelor problemei test   Notatii Rezultate Notatii Rezultate Eroare Ghid Ecodial NTE 006 NTE 006 relativa kA kA % B JT 14.73 B4 11. se va putea acorda furnizorului posibilitatea prevederilor de măsuri specifice de limitare a curenţilor de scurtcircuit.78 0. Ca exemplu. Acesta va deschide incomplet contactele sale.3. Pentru o procedură de achiziţie unitară.27 k3 11. întrerupătoarele aval (cele mai numeroase) vor putea avea o putere de rupere mai redusă. 10 kA. Dacă nu se efectuează acest calcul. 100 kA).c) Condiţii privind conformitatea cu standarde relevante vezi … 9.88 k2 13. prin proiect se pot genera situaţii periculoase.16 1. 9.a) Parametri tehnici şi funcţionali Se va indica valoarea curentului de scurtcircuit prezumat.18 B6 5. După eliminarea defectului.99 1. Date de ieşire pentru alte proiecte de specialitate Curentul de scurtcircuit calculat pentru fiecare tablou serveşte la alegerea aparatajului pe protecţie la scurtcircuit (întrerupătoare. 20 kA.5.b) Specificaţii de performanţă şi condiţii privind siguranţa în exploatare Dacă există receptori care admit durate limitate de întrerupere a alimentării. siguranţe fuzibile).e) Alte condiţii cu caracter tehnic .5. se impune utilizarea unor soluţii tehnice specifice. aceasta se va comunica furnizorului.-192Tabel 9. arcul electric care se manifestă urmând să introducă o impedanţă limitatoare suplimentară. 9. Se vor identifica măsuri tehnice pentru asigurarea acestor condiţii (racord dublu sau grup electrogen propriu) 9. pentru ca furnizorul să poată verifica valabilitatea modului de funcţionare. 6kA.5. Deoarece aceste caracteristici sunt obţinute empiric pentru game de aparate. 50 kA. cum ar fi utilizarea unor siguranţe fuzibile MPR chiar şi pentru circuitele de iluminat de 16A.5.4.d) Condiţii de garanţie şi post garanţie vezi … 9.74 Precizia obţinută este satisfăcătoare din punct de vedere tehnic.3.3. deci vor fi mai economice.2 K1 13. 9.29 -0.3.5. Aplicând acest principiu.5. prin utilizarea întrerupătorului amonte (filiaţie sau echivalent).3.3. Calculul curenţilor de scurtcircuit este deosebit de important pentru ca protecţiile să funcţioneze corect (siguranţe fuzibile sau întrerupătoare). dacă un tablou electric este relativ aproape de un post de transformare. întrerupătorul amonte revine.3. deoarece în mod practic interesează alegerea aparatelor de protecţie din cadrul unor game de puteri de rupere (4. Puterea de rupere a acestora va trebui să fie mai mare decât curentul de scurtcircuit calculat în locul de montaj.50 B2 13. proiectantul va furniza schema instalaţiei electrice de distribuţie.

.2.1.capacitatea de închidere la funcţionarea normalã şi ocazionalã. Separatorul de sarcină nu asigurã nici o protecţie pentru circuitul în care este plasat. Este acţionat manual. . .2. Separatorul – trebuie sã suporte curenţii de scurtcircuit de scurtă durată când este în poziţia închis.4.4.1. Breviar de calcul 12.tensiunea bobinei.anduranţa mecanicã şi electricã.4.numărul de contacte auxiliare disponibile. .4. putând fi blocat prin zăvorâre.frecvenţa de comutaţie.4.tipul de execuţie climatică. .1. Contactorul . .1.7 Un. realizând o separare sigură şi vizibilă a circuitului. ALEGEREA APARATELOR DE CONECTARE 12. Separatorul .1. Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate) 12. .4. 12. 12.putere de rupere (dacă este cazul).regimul de lucru al contactorului / tipul de sarcină.2.2. aceasta eliminând armătura mobilă când tensiunea de alimentare scade sub 0.-19312.curentul nominal In (curentul absorbit) 12. . Contactorul – alegerea se face punând condiţia: I nc ≥ I n Curentul de rupere (Ir) este mai mare decât curentul nominal al acestuia (Inc): I r ≅ (8 ÷ 10) I nc Bobina contactorului acţionează şi ca un releu de tensiune minimă.4.2.

5-5) (9. [A].2. IN – curentul nominal al dispozitivului de protecţie.curentul de calcul (Ic) pentru fiecare circuit şi coloană.-194II. [A]. Dimensionarea siguranţei fuzibile: a. DIMENSIONAREA APARATELOR DE PROTECŢIE 9.5-1) I z' IN ≤ (9.1.1.5-6) . . Dacă aceste condiţii sunt considerate în etape.5-3) I N ≤ I z' Desensibilizarea protecţiei (fuzibilului) la pornirea electromotoarelor: Ip IN ≥ (pentru un circuit) k I p MAX IN ≥ + I cn−1 (pentru o coloană) k (9. . dimensionarea poate fi realizată unitar. Circuite şi coloane electrice cu posibilităţi de suprasarcinã (electromotoare) I N ≥ Ic (9.5. Breviar de calcul Dimensionarea aparatelor de protecţie implică satisfacerea simultană a unor condiţii tehnice impuse de cerinţele de a proteja căile de curent aval. 9.5-2) ks unde: ks = 1.1 pentru siguranţe fuzibile cu medie putere de rupere şi IN ≤ 16A. Ic – curentul de calcul al circuitului.5-4) (9. b.6 pentru porniri grele (timpi de pornire > 40s). k =1. ks = 1 pentru instalaţii exploatate prin personal calificat.5. ‐ I p MAX este curentul de pornire al celui mai mare electromotor alimentat din coloana curentă. de a acţiona selectiv faţă de protecţia aval. ks = 1. Circuite de iluminat monofazate. . circuite de prize fără suprasarcini I N ≥ Ic (9.9.unde coeficientul k desensibilizează protecţia pe perioada pornirii electromotorului: k =2.curentul de pornire pe circuit sau curentul de pornire maxim pe coloană (Ip).secţiunea căilor de curent. de a nu acţiona la curenţii de pornire.5. fără funcţionarea celui mai mare electromotor Următoarea condiţie .2. însă condiţiile de bază fiind comune.5 pentru porniri rare şi uşoare (timpi de pornire de 5÷10s). Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate) .curentul maxim admisibil corectat al căii de curent (Iz’). ‐ I cn −1  este curentul de calcul pe coloana curentă.5. Această etapizare nu are însă relevanţă asupra algoritmului de dimensionare. Există unele deosebiri între circuite şi coloane. k = 2 pentru porniri steatriunghi (timpi de pornire de 10÷40s).curenţii de scurtcircuit la locurile de montaj.3 pentru siguranţe fuzibile cu mare putere de rupere gG cu IN ≤ 16A. se poate face distincţia între alegerea şi verificarea aparatelor de protecţie. . 9.

5.35 Un. Pentru a acţiona selectiv faţă de protecţia releului termic (desensibilizarea siguranţei fuzibile:) I N ≥ 3 × I r RT .5-12) şi I 2 ≤ 1.pentru siguranţe cu putere medie de rupere (9.5-8) I N ≥ 2. impusă de aparatul aval: I N ≥ ( I N ) PS (9. Bobina unui întreruptor automat (dacă este realizat din ansamblul contactor + releu termic) poate lucra şi ca un releu de tensiune minimã.2÷1.45 × I z' . Condiţiile generale de alegere sunt următoarele: I c ≤ I N ≤ I z' . 9. Se verifică dacă acest curent este inclus în domeniu de reglare al aparatului..5-11) I 2 ≤ (1 ÷ 1.5-17) Condiţia generală de selectivitate.5-18) .5-16) unde k sig este un coeficient de siguranţă cu valori între 1. care impune o valoare minimă a protecţiei: I N ≥ ( I N ) PS (9.5-15) I REM ≥ k sig × I p MAX + I cn−1 (pentru coloane). (9.7…0. Dimensionarea întreruptorului automat.pentru siguranţe cu putere mare de rupere (9. Protecţia maximală trebuie să protejeze calea de curent pentru regimul de scurtcircuit: I REM ≤ 4. (9. el se mai numeşte disjunctor.5-9) Pentru protecţia selectivă faţă de aparatul aval. uzual: I 2 ∈ (0. (9.5-10) unde (IN)PS este curentul nominal al dispozitivului de protecţie impus de condiţia de funcţionare selectivă.6. ‐ I cn−1 este curentul de calcul pe coloana curentă. decuplând la scăderi ale tensiunii nominale din intervalul 0. fără funcţionarea celui mai mare electromotor.5-7) realizează protecţia conductoarelor aval (izolaţia sã nu atingă temperatura admisibilã pe durata unui scurtcircuit). (9.1) I N (9. Acest aparat îndeplineşte funcţiile de protecţie împotriva suprasarcinii şi scurtcircuitului.  I P MAX este curentul de pornire al celui mai mare electromotor alimentat pe coloana curentă.2.5I z' (9..5-13) unde I2 este curentul care asigură efectiv declanşarea dispozitivelor de protecţie la suprasarcină.5-14) Desensibilizarea protecţie maximale de curent (electromagnetice) pentru regimul de pornire al electromotoarelor: I REM ≥ k sig I P (pentru un circuit).-195- I N ≤ 3 × I z' (9.5 × I r RT .67. În varianta în care protecţiile la suprasarcină şi supracurent sunt reglabile.2. I P   este curentul de pornire al electromotorului alimentat pe circuitul curent.2) × I c (9. în condiţiile stabilite în normele sau prospectele pentru aparate.

5.5. satisfacerea condiţiilor de mai sus putând obliga la majorarea unor secţiuni ale conductoarelor pe diverse coloane.1 – Calcule preliminare pentru dimensionarea aparatelor de protecţie .3..2.-196Dimensionarea se abordează din aval în amonte.1.2. *** Condiţia finală impusă atât siguranţelor fuzibile cât şi întreruptoarelor este capacitatea de stingere a curentului de scurtcircuit I SC   calculat  la locul de montaj. pentru care s-au stabilit secţiunile căilor de curent impunându-se condiţia pierderilor de tensiune admisibile. 9.5-19) Important: curenţii de scurtcircuit se vor calcula după dimensionarea aparatelor de protecţie şi ajustarea finală a secţiunilor conductoarelor. Exemple de calcul Pentru exemplul de calcul se prezintă continuarea dimensionării schemei electrice din Figura 9. pentru care: I SC N ≥ I SC (9. Figura 9. Pentru aceasta se va alege o gamă de aparate corespunzătoare.

5.) şi (9. (9. impus de curentul de pornire al electromotoarelor. putându-se alege aparatelor de protecţie (pentru exemplu se utilizează siguranţe fuzibile). este calculat în coloana Q.5. (9.1.3. Acest prag minim al fuzibilului.4) pentru secţiunile stabilite până în această fază.-197În tabelul 9. Pentru a verifica şi condiţia (9.5.5.5-5) şi respectiv (9. se observă că valorile atribuite pentru siguranţele fuzibile nu sunt satisfăcătoare.5-2).5-1). Analizând noile coloane. s-au aplicat condiţiile (9. rezultând valorile din coloana L (reprezentând cea mai mică valoare standardizată mai mare decât valoarea din celula H (Ic) şi mai mică decât valoarea din celula I (Iz’) Pentru circuitele motoarelor de forţă şi apoi pentru coloanele electrice trebuie verificată condiţia (9.5-8) se calculează valoarea necesară pentru protecţia la suprasarcină în coloana R.5-6).2 – Rezultatele dimensionării aparatelor de protecţie . Se recurge la reconsiderarea fiecărei valori: Figura 9.

se majorează IN=10A la 16A. .Pentru circuitul T7-03 (forţă trifazat).Pentru circuitul T1-01.85 Din Anexa 5. Se adoptă IN = 32 A. nu există condiţie pentru IN. şi secţiunea conductorului de la 2.6 (pentru secţiunea de 10 mm2) este prea mic. Pentru condiţia IN ≥ 3x Ir → IN = 63A.1 A rezultă I z ≥ 9.2) se impun următoarele modificări: . Aceasta implică majorarea secţiunii de la 4mmp la 6mm2.-198Pentru pasul doi al dimensionării (vezi tabelul 9. . cu aceeaşi recalculare a curentului admisibil corectat Iz’ .5 deoarece influenţa coeficienţilor de corecţie este importantă. bazată însă pe practica obişnuită). se majorează IN=10A la 16A. din Ir = 40 A rezultă I z ≥ 40 × 3 = 120 .Pentru circuitul T7-01. respectiv selectivitate faţă de protecţia aval (se impune decalarea cu două trepte a valorii fuzibilelor). cu Iz = 57 A.45 Din Anexa 5.Pentru circuitul T4-02 (prize). electromotoarele vor fi protejate la suprasarcină prin releu termic şi contactor iar siguranţa fuzibilă va asigura protecţia la scurtcircuit. .5 mm2 la 4 mm2 prin recalcularea Iz’ . Se adoptă IN = 125 A. . rezultând protecţia de 16A. .1 × 3 = 27.8 Din Anexa 5. Rezultă că secţiunea coloanelor tablourilor T5 şi T6 este insuficientă şi se majorează de la 4 mm2 la 6 mm2.5 mm2 la 4 mm2. electromotor de 5. similar cu situaţia de mai sus: I 125 Iz ≥ N = = 156 A k1 × k 2 0.94 × 0. . . Se impune redimensionarea cablului. se majorează IN=10A la 16A.45 A (reglaj releu suprasarcină). plecând de la mărirea secţiunii de la 4 mm2 la 6 mm2 cu recalcularea Iz’.87 × 0.Pentru circuitul T1-02 secţiunea de 10 mm2 se păstrează. Cu ajutorul coeficienţilor de corecţie k1 şi k2 se calculează curentul admisibil standard necesar: I 63 Iz ≥ N = = 161 A k1 × k 2 0.10 se alege secţiunea de 10 mm2. T5.5 kW este alimentat prin aceeaşi secţiune cu electromotorul de 11. pentru a respecta condiţia de desensibilizare la curentul de pornire al electrocasnicelor (valoare nedocumentată. Se impune mărirea secţiunii de la 2. din Ir = 9.5 kW.3 .Pentru circuitul T7-02 (prize trifazat). cu Iz = 184 A. .87 × 0.Pentru circuitul T3-01.Având în vedere protecţia în aval de 25A. Se impune redimensionarea cablului: I 32 Iz ≥ N = = 46 A k1 × k 2 0. . protecţiile fiind similare cu T1-01.Similar. secţiunea rămânând 25 mm2 (această secţiune a rezultat din condiţia pierderii de tensiune admisibile. cu Iz = 184 A.5. recalculând Iz’. Ir = 20. pentru coloana de alimentare a tabloului T2 se impune majorarea aparatului de protecţie de la 10A la 40A.Pentru coloanele de alimentare ale tablourilor T4.10 se alege secţiunea de 70 mm2. de unde rezultă majorarea secţiunii deoarece curentul admisibil Iz’=37.10 se alege secţiunea de 70 mm2. De remarcat că această secţiune (mare) pentru un circuit de prize este indusă de coeficienţii de corecţie adoptaţi în funcţie de ipotezele de pozare din proiect.5-10). T6 se majorează IN=16A la 25A pentru condiţia (9. pentru circuitele T5-02 şi T6-02 (prize). circuitul fiind foarte lung). Se poate remarca situaţia prin care electromotorul de 22. .

respectiv selectivitate faţă de protecţia aval (care este de 125A). . prin intermediul unor scheme de calcul. Rezultă (I N )PS ≥ 300 A Se majorează secţiunea coloanei la 300 mm2 pentru care Iz = 464 A şi Iz’ = 323 A. Pentru selectivitatea întreruptoarelor automate se pot utiliza programe specializate. care obligă la majorarea considerabilă a secţiunii. Dacă se utilizează întreruptoare automate. Rezultă (I N )PS ≥ 100 A    Cu această valoare se impune majorarea secţiunii la 50 mm2 şi se recalculează curentul admisibil.Pentru coloana T1-T2 se impune tot condiţia de selectivitate faţă de protecţia aval (care este de 25A). dar se explică prin condiţiile de pozare defavorabile pentru circuitele T7-03 şi T7-04. Rezultatele se vor analiza sub formă tabelară dar şi grafică. care permit vizualizarea curbelor de declanşare. pentru a se putea garanta selectivitatea între aparate.Pentru coloana TG-T1 se impune aceeaşi relaţie (12. curenţii nominali şi valorile de reglaj pentru protecţiile maximale şi la suprasarcină se transmit furnizorului de echipamente.-199. Se poate observa că din tabloul aval T7 pleacă două circuite de 70 mm2. Rezultă (I N )PS ≥ 200 A Se majorează secţiunea la 150 mm2 pentru care Iz = 299 A şi Iz’ = 208.1 A. respectiv selectivitate faţă de protecţia aval (care este de 200A). Situaţia poate părea anormală.Pentru coloana T1-T3 se impune aceeaşi relaţie (9.3. pentru curenţii de scurtcircuit. Rezultă (I N )PS ≥ 40 A Coloana rezultată din dimensionarea pe baza pierderii de tensiune admisibile este acoperitoare (25 mm2). pentru curenţii de calcul şi aparatele de protecţie. Un exemplu simplificat este disponibil în figura 9.5. Pe aceste scheme se pot transpune toate rezultatele principale ale dimensionării instalaţiei.5-10). dar pentru o mai bună interpretare / verificare se recomandă întocmirea unor scheme de calcul diferite pentru secţiunile conductoarelor şi pierderile de tensiune. . Gama de siguranţe fuzibile se va verifica pentru a avea putere de rupere superioară curenţilor de scurtcircuit care trebuie calculaţi pentru secţiunile actuale ale căilor de curent. . respectiv selectivitate faţă de protecţia aval (care este de 63A).Pentru coloana T3-T7 se impune relaţia (9.5-10). .5-10).

5.5. . Date de ieşire pentru alte proiecte de specialitate Dacă în urma condiţiilor de pozare se impun alte temperaturi decât cele rezultate din tehnologia firească a utilizatorului.-200- Figura 9.3 – Schema electrică de calcul 9. aceste date vor fi transmise proiectantului instalaţiilor termice – ventilaţii etc.4.

6.6. pentru măsurarea pe fiecare fază.-2019. prin intermediul unui reductor de curent.4. se protejează la scurtcircuit cu siguranţe de 6A sau 10A.2. Breviar de calcul 12. .curentul nominal (de calcul) al coloanei.6.3.1.clasa de precizie.6. Pe tablourile de forţă – se montează un singur ampermetru pe o fază.2. Reductorul de curent – este un transformator de curent având raportul I np / I ns .6. . Contorul de energie activã (A) şi reactivã (R) – se poate monta direct pe linia de alimentare (atunci când suprasarcina admisibilã a contorului este mai mare decât valoarea curentului nominal al liniei) sau prin reductoare de curent / tensiune. Ins – curentul nominal din secundar. Inp – curentul nominal din primar. Urmărind evoluţia în timp a încărcărilor se poate decide echilibrarea ulterioară a sarcinilor pe cele trei faze.2. ALEGEREA APARATELOR DE MÃSURÃ 9.felul coloanei electrice pe care se montează: monofazat sau trifazat. Ampermetrul – măsurarea curentului de linie de alimentare. pentru urmărirea în timp a încărcărilor pe faze.se montează 3 bucăţi.tensiunea reţelei. I npc ≥ I c (9. b.2. 9.6.2.2. 9. 1A]. 9. . . a. Pe tablourile de iluminat . [A]. Voltmetrul – măsurarea tensiunilor de fază şi linie.6. [5A. Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate) . 10A.1.6-1) 9.

se recomandă a fi evitată. Se cunoaşte puterea activă: P P Pentru circuite monofazate şi trifazate SUPS = = (9. dacă este posibil. Puterea aparentă consumată este principalul parametru care se ia în calcul. e. Pentru situaţii de scurtă durată de supraîncărcare când sursa de bază este disponibilă. Puterea UPS conectat în aval (nu se mai iau în calcul receptoarele conectate din acest UPS.2. se va calcula în funcţie de parametrii disponibili pentru fiecare receptor conectat: a.-206II.8-3) cos ϕ 0. [lei/kWh] d.8. se pot efectua măsurători în diverse ipoteze de funcţionare. structura pardoselii) . Lista receptorilor care necesită alimentare redundantă.3.7 a. pentru fiecare sarcină.2. Capacitatea de supraîncărcare. 9.1.8-5) C EXE = P2 UPS ⎜ ⎟ × t × Cen ⎜ η − 1) ⎟ ⎠ ⎝ UPS t – intervalul de timp. temperaturi.8-2) Dacă valoarea acestor curenţi nu este cunoscută. Breviar de calcul Parametri de bază în alegerea şi dimensionarea surselor UPS: a. Se cunoaşte curentul absorbit I: pentru circuite monofazate SUPS = UI (9. date asupra consumului nominal: putere activă.1. b. UPS-ul poate menţine continuitatea circuitului prin intermediul unui bypass (cca 2 min). Costul de exploatare: ⎞ ⎛ 1 (9. a.9. putere aparentă sau curent absorbit.8. Randamentul sursei este important pentru aparatura IT. DIMENSIONAREA SURSELOR NEÎNTRERUPTIBILE (UPS) 9. când UPS-ul va funcţiona permanent (în regim tampon): (9. b. Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate) Lista receptorilor care nu admit întrerupere în alimentare: a.) Se va verifica condiţia ca UPS-ul amonte să fie mai mare de minim 5 ori decât UPS-ul aval. Restricţii ale spaţiului disponibil pentru montaj (gabarite.8-4) ηUPS = PIeşire UPS / Pabsorbit UPS Dacă încăperea necesită ventilare / răcire suplimentară. Supraîncarcarea este admisă doar pe parcursul intervalului temporar de transfer între surse şi. c. Dacă nu se cunoaşte. energia absorbită de UPS va include şi aceste valori. ce – preţul energiei. Denumire.8.8-1) pentru circuite trifazate: SUPS = UL1IL1+ UL2IL2+ UL3IL3 (9.

8.-207- Figura 9.8. Exemple de calcul Ĩn figura 9. Se remarcă faptul că elementele de consum ale receptorilor pot avea o structură diversă (9. .1 se exemplifică un calcul pentru dimensionarea UPS.3.8.2).1 – Note de calcul pentru dimensionarea UPS 9.8.

Sunt necesare de regulă spaţii tehnice proprii (cerinţe pentru planurile de arhitectură). Condiţia este se verifică de la sine dacă se consideră şi alţi receptori care vor fi conectaţi după ce grupul intră în sarcină.5.d) Condiţii de garanţie şi post garanţie 9.8. 9.a) Parametri tehnici şi funcţionali vezi… 9.5.8.5.5. Date de ieşire pentru documentaţia de achiziţie 9.8.8.c) Condiţii privind conformitatea cu standarde relevante 9.e) Alte condiţii cu caracter tehnic .5.b) Specificaţii de performanţă şi condiţii privind siguranţa în exploatare vezi. Date de ieşire pentru alte proiecte de specialitate Pot rezulta sarcini de răcire pentru sistemul de ventilare. 9.5.8..8.5 ori mai mare). Dimensionarea grupului electrogen depinde de capacitatea UPS (va trebui să fie de minim 1.8.-2089.4.

– Calculul rezistenţei unui electrod vertical . contribuţia conductoarelor orizontale de legătură. Configuraţia terenului pentru a stabili zona disponibilă pentru realizarea prizei artificiale d. din studiul geotehnic) 9. Deoarece acest număr este necunoscut. precum şi relaţii prin care se reduce valoarea prizei complexe (naturale şi artificiale) prin legare în paralel.9. Breviar de calcul În anexa 5.9-1) ⎟ l ⎝ d 2 4t − l ⎠ Rezolvarea acestei relaţii (pentru un electrod) este disponibilă în figura 12. Tipul şi dimensiunile fundaţiei (pentru priza naturală.1.9. în celula F12: Figura 9. dar ponderea lor este afectată de alţi coeficienţi de utilizare. precum şi efectul combinat prin legarea tuturor în paralel.9.9. Exemple de calcul Pentru exemplul prezentat.1. calculând la fiecare pas ponderea electrozilor verticali în funcţie de factorul de utilizare. I7-2011): 2⎠ ⎝ ρ ⎛ 2l 1 4t + l ⎞ rpq = 0.2. se poate calcula priza complexă pas cu pas. CALCULUL PRIZEI DE PĂMÂNT 9.366 ⎜ lg + lg (9. care indică valoarea factorului de utilizare pentru mai mulţi electrozi în funcţie de numărul de electrozi. Conductoarele de legătură dintre electrozii verticali contribuie şi ele la îmbunătăţirea prizei generale. Sunt indicate şi relaţii de calcul pentru prizele naturale.-209II.3. s-a recurs la o soluţie foarte răspândită. 3 electrozi până la valoarea finală necesară. 9. trebuie să se lucreze prin încercări. Beneficiind de modul de rezolvare CAD.9. Date de intrare (din tema de proiectare sau din proiecte de specialitate) a.9. Valoarea rezistivităţii solului (sau tipul de sol. şi anume electrozi verticali îngropaţi cu partea superioară sub adâncimea de îngheţ (q) cu care se calculează l⎞ ⎛ parametrul t ⎜ t = q + ⎟ din relaţia (tabelul A5. de la 2.9.34 din I7-2011 există cadrul normativ care indică modul în care se calculează o priză de pământ.34-1.1. Valoarea necesară pentru priza de pământ b. O dificultate specifică este introdusă prin intermediul tabelului A5-35-5. are prioritate în dimensionare) sau valoarea măsurată a prizei de pământ pentru instalaţii existente c.

Pentru a putea obţine o priză complexă de valoare 4 Ω sau chiar 1 Ω.6 Ω. S-au marcat valorile prizelor de pământ necesare în mod uzual (4 Ω şi 1 Ω). Acest raţionament nu este însă valabil dacă se ia în considerare şi contribuţia conductoarelor orizontale (care intervin cu costurile aferente. Un astfel de mod de lucru permite optimizarea soluţiei tehnice adoptate. Analiza detaliată permite studierea efectului pe care îl are o dispunere sau alta a electrozilor. deci eficacitatea electrozilor suplimentari este mai mare. pozată la aceeaşi adâncime q.34-3: rpq = 0. De remarcat că pe măsură ce distanţa dintre electrozi creşte. În tabelele următoare s-au calculat prizele de pământ compuse în două situaţii. factorii de formă cresc.366 ρ l lg 2l 2 şi transpusă în celula F16 sub forma: bq F16=0.366*F10/F14*LOG(2*F14^2/(F9*F15)) Rezultă valoarea de 33.-210Rezultatul obţinut este de 24Ω. şi poate fi utilizată pentru obţinerea oricăror valori ale prizei de pământ artificiale. fiecare pentru câte trei distanţe dintre electrozi. inclusiv săpătura obligatorie). Pentru tronsonul de platbandă de lăţime b care leagă doi electrozi. electrozi dispuşi liniar şi electrozi dispuşi pe contur închis. atunci când este necesar să se suplimenteze o priză de pământ naturală. după ce sunt afectaţi de factorul de formă corespunzător. legând în paralel electrozii verticali incrementaţi cu pas unitar. . se repetă calculul sub formă tabelară. relaţia de calcul este conform tabelului A5. din punctul de vedere al numărului de electrozi şi distanţa dintre ei.

-211- .

-212- .

-213- .

-214- .

-215- .

-216- .

. 9.9. fiind necesară protejarea acoperiri cu zinc a profilelor laminate (sudură prin cuprare sau aluminotermie). săpătură cu refacere spaţii verzi. platbandă.9.5. etc).9. suduri.4.5.a) Parametri tehnici şi funcţionali 9.5. rezultă principalele cantităţi de materiale (electrozi.9.5.b) Specificaţii de performanţă şi condiţii privind siguranţa în exploatare 9. Date de ieşire După definitivarea soluţiei adoptate.-2179.5.5.9.9.e) Alte condiţii cu caracter tehnic Tehnologia de realizare a sudurilor care vor fi îngropate este deosebit de importantă.c) Condiţii privind conformitatea cu standarde relevante 9.9.d) Condiţii de garanţie şi post garanţie 9. Date de ieşire pentru documentaţia de achiziţie 9.

  .  Din  subsistemul  componentelor  nestructurale  (CNS)  se  vor  avea  în vedere:   ƒ elementele  instalaţiilor  electrice  ataşate  sau    fixate  la  interior  pe  elemente  de  închidere.10. diferenţiat în funcţie  de  acceleraţia  seismică  de  proiectare  la  amplasament.2. pentru a se integra în ansamblul măsurilor specifice de protecţie antiseismică prevăzute  în proiectul tehnic general al obiectivului de construcţii realizat. riscurile la  întreruperea  funcţionării/  alimentarii  cu  energie  electrică  care  prezintă  risc  pentru  siguranţa  vieţii.10.10.  MASURI  SPECIFICE  DE  PROTECŢIE  ANTISEISMICĂ  A  ECHIPAMENTELOR  ŞI  ELEMENTELOR  COMPONENTE  ALE  INSTALAŢIILOR  ELECTRICE  ÎN  CLĂDIRI.  se  vor  respecta  prevederile   normativului P100‐1/2011.  după  caz. cap  10.7 În funcţie de clasa de importanţă şi de expunere a clădirii.  Pentru  acestea.    II.  II.  Specialistul  proiectant  al  instalaţiilor  electrice  va  furniza  proiectantului  de  specialitate  in  inginerie  seismică.  10.  PROTECŢIA  ANTISEISMICĂ.10. datele/ tema de proiectare a instalaţiilor.  să‐şi  păstreze  funcţionalitatea.  II.  categoriile  de  componente  nestructurale  reprezentănd  echipamente şi elemente  din alcătuirea  instalaţiilor  electrice.5  Cerinţe  generale  de  performanţă  seismică  specifice  CNS  din  instalaţii  electrice  sunt cele precizate în normativul P100‐1/2011.  indicativ  P100.10.  Prevederi  de  proiectare pentru clădiri.  II.10.1  Proiectarea  antiseismică  a  componentelor  instalaţiilor  electrice  din  cadrul  unui  proiect tehnic se face.   pardoseli  înălţate  cu  instalaţii  electrice  înglobate.  Prevederile  referitoare  la  performanţele  seismice  aşteptate  ale  acestor  componente.‐ 218 ‐  II.  denumite  in  continuare  nestructurale (CNS) pot fi diferenţiate în funcţie de performanţa seismică impusă clădirii prin  tema de proiectare aşa cum se indică in normativul P100‐1/2011. 10.10.8  (1)  Calculul  seismic  al  componentelor  nestructurale  pentru  instalaţii  electrice   este  obligatoriu  cel  puţin  pentru  componentele  nestructurale  specifice  menţionate  în  normativul P100‐1/2011.6  Pentru  satisfacerea  cerinţelor  de  performanţă  seismică.10.                     (2) Prin excepţie de la prevederea de la (1) calculul nu este necesar pentru elementele  şi  subansamblurile  de  construcţie  şi  de  instalaţii/  echipamente  care  sunt  produse  pentru  utilizare  în    zone  seismice. cap.  II.  tavane  suspendate.  etc).   II. cap 10.   ƒ corpuri/sisteme  de  iluminat  exterior  sau  echipamente  de  emisie  sau  electromecanice  instalate    pe    acoperişul/  terasa  clădirii  sau  ca  elemente  ataşate anvelopei construcţiei. după caz de proiectantul de specialitate în colaborare cu specialistul în  inginerie  civilă.  sub  acţiunea  forţelor  şi  deplasărilor produse de efectele acţiunii seismice menţionate în normativul P100‐1/2011.  trebuie  să  fie  proiectate şi  executate  astfel  încât  să  rămână  stabile şi  să‐şi  păstreze  integritatea  fizică  şi.   II. cap.3  Măsurile  prevăzute  în  acest  capitol  se  referă  la  protecţia  componentelor  din  alcătuirea  instalaţiilor  electrice  faţă  de  efectele  cutremurului.  Partea  I ‐  P100‐1/2011.4  Prin  tema  de  proiectare  se  va  preciza  funcţiunea  CNS  (reprezentănd  echipamente şi  componente  din  alcătuirea  instalaţiilor  electrice)  în  clădire. 10. detalii specifice de funcţionare.2  Cerinţele  generale  privind  prevederea  măsurilor  specifice  de  protecţie  antiseismică  a  echipamentelor şi  elementelor  componente  ale  instalaţiilor  electrice  sunt  cele  cuprinse  in  Cod  de  proiectare  seismică.  în  raport  cu  rolul  lor  în  ansamblul  instalaţiei.     II.  funcţie  de  cerinţele  proiectului  tehnic  şi  de  destinaţia  clădirilor.  pe  baza  unor  standarde  recunoscute  internaţional  (de  exemplu. Prevederi specifice pentru componentele nestructurale ale  construcţiilor. cap.10.

 Aceste instrucţiuni  vor  fi  adaptate  de    proiectantul  de  specialitate  pentru  respectarea  condiţiilor  din  reglementările  tehnice  în  vigoare  în  România  în  ceea  ce  priveşte  caracteristicile  geometrice  şi  mecanice  de  rezistenţă  şi  de  deformabilitate  ale  materialelor.  din  unităţi  de  pompieri.1  Categoria şi tipul componentelor nestructurale  ßCNS  qCNS A.10.5  2.5  ‐  mobilier  şi  dotări  speciale  din  construcţii  din  clasa  de importanţă  IV:  (panouri  de  comandă  ale  dispeceratelor  din 1.5  ‐ corpuri de iluminat  1.  dimensionarea  prinderilor  şi  a  elementelor  de    reazem    se    va    face    prin  calcul conform recomandărilor normativul P100‐1/2011.   x Coeficientul  de  amplificare  dinamică  al  CNS  (βCNS)  care  depinde  de  rigiditatea  componentei  şi  de  poziţiile  şi  caractersiticile  mecanice  ale  prinderilor  respective şi se va lua cu valorile forfetare din tabelele II.5  principală sub nivelul centrului de greutate  ‐ dacă sunt ancorate peste nivelul centrului de greutate  1.  În  lipsa  instrucţiunilor.9.0  2.5  D. echipamente din staţii de radiodifuziune/televiziune)   II.0  1. includ:   x Coeficientul  de  importanţă  pentru  CNS  (γCNS)  a  cărui  valoare  se  va  lua  γCNS  ≥   1.0  1.1. după caz.5. Mobilier  ‐ sistemele de computere.0  2. Elemente ataşate anvelopei construcţiei:  ‐ dacă lucrează în consolă sau dacă sunt ancorate de structura  2.1.0  2.10.5  B.10. Instalaţii  B.1.0  2.    (3)  În  situaţia  menţionată  la  (2)  dimensionarea  prinderilor  şi  a  elementelor  de  reazem se  va  face  conform instrucţiunilor tehnice ale  furnizorului.5  C.  determinarea  deplasărilor  laterale  pentru  calculul  CNS din instalaţiile electrice.0  servicii  de  urgentă.5  6.‐ 219 ‐  proiectantul  şi  verificatorul  proiectului  vor  verifica  numai  compatibilitatea  acceleraţiei  seismice  a  amplasamentului  cu  acceleraţia  seismică  de  proiectare  declarată  de  producător  sau stabilită printr‐un procedeu recunoscut de calificare seismică.5  ‐ echipamente electrice  1.   . include:  ƒ Deplasări  laterale  pentru  calculul  CNS  la  starea  limită  ultimă  (ULS)  proiectate  pentru a prelua deplasarea relativă.0  ‐ sisteme de cabluri principale montate rigid  1.   1.10.    Tabelul II.  centrale telefonice.   x Factorul  de  comportare  al  CNS  (qCNS)  care  depinde  de  capacitatea  de  deformare  şi  de  absorbţie  de  energie  a  CNS  şi  a  prinderilor  acesteia  de  structură şi  este  independent  de  flexibilitatea  acestora şi  se  va  lua  cu  valorile  forfetare din tabelele II.  poliţie.2 Instalaţii electrice/ iluminat  ‐ sisteme de cabluri principale suspendate  2.  II. la aprecierea proiectantului şi/sau la solicitarea investitorului prin tema de   proiectare.  In  baza  normativul  P100‐1. Echipamente electromecanice  ‐ ascensoare şi scări rulante  1.10. Coeficienţi de calcul pentru componentele nestructurale.10.0  1.

   Factorul υ = 0.  Se  vor  utiliza  numai  dispozitive  şi  procedee  care  au  marcaj  CE  sau  Agrement  Tehnic  sau  care  au  performanţe  echivalente  şi  sunt  comercializate  legal  într‐un  Stat  Membru  al  Uniunii  Europene  sau  sunt  fabricate  legal  într‐un  stat  EFTA.  altele  asemenea)  vor  fi  limitate  prin  . în  relaţia (10.  II. Calculul şi alcătuirea legăturilor între CNS şi elementele de rezemare din cadrul  instalaţiilor electrice  (1) Forţele de proiectare pentru ancore.  ƒ Deplasările  laterale  ale  tablourilor  şi  a  echipamentelor  electrice  (dulapuri.  Se  va  evita  când  este  posibil.   (2)   Pentru  calculul  eforturilor  în  ancore  se  va  ţine  seama şi  de  condiţiile  probabile  de  instalare.  indiferent  de  procedeul  de  fixare  a  acestora  (ancore  chimice    sau  mecanice).   amplasarea  lor  ataşată  (indiferent  de  materialul  din  care  sunt  executate)  sau  a  echipamentelor e emisie sau electromecanice instalate pe acoperişul/ terasa clădirii. din P 100‐1.  ƒ Asigurarea  transformatoarelor  şi  grupurilor  electrogene  contra  deplasărilor.  10  din  normativul P100‐1.  ƒ Amplasarea  posturilor  de  transformare  se  va  face  la  parterul  sau  la  subsolul  clădirilor.   (4)  În  cazul  în  care  prinderile  se  realizează  cu  elemente  cu  lungime  de    ancoraj  mică  (ancore  cu  La  ≤  8d) forţele seismice care acţionează asupra CNS vor fi calculate folosind.   Se va avea în vedere realizarea următoarelor măsuri:  ƒ La  interfaţa  cu  terenul  sau  cu  structurile  adiacente  care  se  pot  deplasa  independent.   (3)  Pentru    prinderile  cu    ancore  înglobate  în  beton  sau  în  zidărie.  parte  la  acordul  privind  Spaţiul  Economic  European şi  care  corespund prevederilor proiectului.  Factorul υ. definit conform normativul P100‐1. Principiile generale de proiectare pentru prinderi şi legături sunt cele precizate  în cap. inclusiv de excentricităţile de montare.11.‐ 220 ‐  ƒ Deplasări  laterale  pentru  calculul  CNS  la  starea  limită  de  serviciu  (SLS).  etc.  în  acord  cu  gruparea  instalaţiilor  în  categorii  seismice  şi  condiţiile  generale  de  proiectare  pentru  sistemele  de  instalaţii  precizate  toate  în  cap.  sistemele  de  cabluri  principale  suspendate  vor  avea  flexibilitate  şi  rezistenţă  suficientă  pentru  a  prelua  eforturile  între  punctele  fixe.35 pentru toate celelalte categorii de CNS.  eforturile  capabile  ale  prinderii vor fi mai mari cu 30% decât eforturile capabile ale CNS care se fixează.16g.   .10.5.  baterii  de  acumulatoare.).10.7 pentru:  .10. 10 al normativului P100‐1.  Toate  dispozitivele  de  limitare  a  deplasărilor  vor  fi  executate  din  materiale  ductile  şi  vor  avea  prinderi  redundante  de  structură.  II.  Proiectarea  antiseismică  a  instalaţiilor  electrice  se  va  face  respectând  prevederile  normativului  P100‐1.  condensatoare.elementele ataşate anvelopei (A1) amplasate pe faţadele către spaţiile publice  (strada)  sau  către  alte  spaţii  în  care  este  posibilă  prezenţa  unui  număr  mare  de  persoane  (curţi  interioare  ale  şcolilor.   II.   (5)  Bolţurile  montate  prin  împuşcare  nu  vor  fi  folosite  ca  ancore  solicitate  la  întindere  pentru CNS în construcţiile situate în zonele seismice cu ag≥0.  Utilajele/  echipamentele  montate  pe  izolatori  de  vibraţii  vor  fi  prevăzute  cu  dispozitive  de   limitare  a  deplasărilor  orizontale şi  verticale.1).sistemele  de  cabluri  care  sunt  fixate  pe  două  tronsoane  adiacente  în  cazul  clădirilor  din clasele de importanţă‐expunere  IV şi III. se va lua  υ = 0.  Golurile  de  trecere  prin  pereţii  infrastructurii/  suprastructurii  vor  fi  dimensionate  pentru  a  prelua deplasările relative.  atriumuri.12.13. vor fi determinate cu încărcările de  proiectare  ale CNS pentru efectele acţiunii seismice majorate cu  30%. factorul de comportare qCNS = 1.

  Pentru  construcţiile  din  clasele de importanţă IV şi III aceste deplasări vor fi majorate cu 30%. 10 .16.  II. Se verifică condiţia referitoare la verificarea siguranţei în raport cu SLS.  Verificarea  siguranţei  elementelor  instalaţiei  electrice  la  acţiunea  seismică.  desene  la  scară  convenabilă)  pentru  verificarea  dimensionării  şi  detalierii  constructive  ale  CNS  din  instalaţiile  electrice  şi  ale  prinderilor  acestora  în  ceea  ce  priveşte:   ‐  mărimea forţelor şi deplasărilor seismice de proiectare. partea 1.  ƒ Utilajele  legate  direct  cu  sistemele  de  cabluri  (cum  sunt  motoare.  10  pentru  SLS.10.17.  aparatelor.   un   program  de  verificare  a rezistenţei   ancorelor   montate   pentru  prinderea    CNS  care  au  coeficientul  de  importanţă    γCNS    >1.  de rezistenţă şi de  rigiditate.0.  prin  caietul   de   sarcini. independent de sistemul de alimentare.10.10.   ‐  verificarea stabilităţii şi a rezistenţei componentelor.10/1995.  Mărimea  acestor  deplasări  se  determină  prin  calcul  cu  forţa  seismică  static  echivalentă  stabilită  conform  cap.  Terminologia  şi  notaţiile  utilizate  în  acest  capitol  sunt  în  concordanţă  cu  termenii şi definiţiile folosite în Codul de proiectare P100.  furnizorul    va  prezenta  certificate  de  conformitate  cu  rezistenţa  la  forţele  seismice  cerută prin documentaţia de execuţie sau prin Caietul de sarcini.  II.  10  din P100‐1.  utilajelor  şi  echipamentelor  electrice  care  nu  trebuie  să  depăşească  valorile  de  ieşire  din  funcţiune/  avarie  garantate  de  furnizor.  echipamentelor.   II.   (2)  Elementele  din  documentaţie  menţionate  la  (1)  vor  fi  supuse  verificării  de  către  un  verificator atestat pentru cerinţa de "rezistenţă şi stabilitate" conform Legii nr.   (4)  Pentru  clădirile  situate  în  amplasamente  cu  ag  ≥0.    . pentru:  ‐  elementele  de  prindere  care  asigură  stabilitatea  la  răsturnare  a  elementelor  instalaţiei electrice ataşate anvelope.  Pentru  sistemele  de  instalaţii  electrice  şi  echipamente  se  va  ţine  seama.0    precum  şi  pentru  elementele  ataşate  anvelopei  situate  către  spaţii  publice  sau  cu  aglomerări  de  persoane.35  kN  trebuie  să fie rezemate şi legate lateral.   II.15. cap.‐ 221 ‐  introducerea  unor  prinderi  laterale  sau  înclinate.10. Asigurarea calităţii la proiectare şi în execuţie   (1)  Documentaţia  de  execuţie  trebuie  să   conţină  toate  informaţiile  necesare  (note   de  calcul.  cap.  proiectantul  va  stabili.  în  baza  prevederilor  cap. se verifică condiţia de rezistenţă   ‐  deformaţiile/  deplasările  efective  ale  instalaţiilor.14.  ale  prinderilor  şi  legăturilor acestora.   (3)  Pentru  utilajele/  echipamentele  al  căror  coeficient  de  importanţă    este  γCNS  >1.   ‐  rezistenţa şi detalierea constructivă a prinderilor.  include  verificarea  condiţiilor  de stabilitate.24g.  şi  de  efectele  dinamice  ale  sistemului  de  cabluri.  ƒ Pentru  sistemele  de  cabluri/  tuburi  de  protecţie  care  traversează  rosturile  între  clădiri  şi/sau  tronsoane  adiacente  precum  şi  pentru  sistemele  de  cabluri  montate  rigid  legate  de  echipamente  se  vor  lua  măsuri  pentru  preluarea  deplasărilor  relative  calculate  conform  P100‐1.   ƒ Nu este necesar să se prevadă legături pentru limitarea deplasărilor laterale pentru  sistemele  de  cabluri  ale  clădirilor  din  clasa  de  importanţă  II  dacă  sunt  îndeplinite  condiţiile precizate în P100‐1.  cu modificările ulterioare. 10 din normativul P100‐1.  echipamente  electromecanice)  a  căror  greutate  în  exploatare  este  mai  mare  de  0.  Determinarea  încărcărilor  de  proiectare  se  va  face  conform  normativul  P100‐ 1.  după  caz.

precizarea standardelor impuse furnizorilor este obligatorie (şi de aceea ghidul a grupat la punctul 4c cele mai relevante standarde) dar nu suficiente. fără putinţă de interpretare. Sunt cerute răspunsuri la următoarele capitole: a) Parametri tehnici şi funcţionali b) Specificaţii de performanţă şi condiţii privind siguranţa în exploatare c) Condiţii privind conformitatea cu standarde relevante d) Condiţii de garanţie şi post garanţie e) Alte condiţii cu caracter tehnic Aceste capitole conţin în principal rezultatul dimensionării inginereşti (Parametrii tehnici şi funcţionali) dar şi multe alte detalii tehnice care trebuie descrise cât mai exact. Programele de devize uzuale nu păstrează completările sau precizările proiectantului pentru articolele asimilate. Alte cerinţe de ordin tehnic (durata de garanţie) pot fi impuse pe baze legislative. se constată că în caietele de sarcini se menţin articole de deviz fără adaptarea lor la specificul fiecărui ofertant. pentru a nu le lăsa la libera alegere a ofertanţilor. aceste detalii trebuie să se regăsească cu claritate pentru fiecare lucrare. Chiar dacă legislaţia actuală permite reconsiderarea acestor norme (prin normare proprie. . În general.10. pe categorii de aparate / echipamente. Pentru alte condiţii cu caracter tehnic se poate avea în vedere creşterea continuă a complexităţii aparatajului. tehnologii şi materiale noi). şi de aceea autorii au justificat poziţia importantă a acestui capitol în cadrul lucrării. precum şi trimiterile corecte la listele anexe din normele de deviz. O dificultate generată de rutina întocmirii acestor documentaţii este listarea listelor de lucrări după rularea devizului proiectantului (valoare confidenţială). De exemplu.222 II. Complexitatea întocmirii listelor de lucrări şi a fişelor tehnice aferente este deosebită. În continuare sunt sistematizate principalele cerinţe care trebuie precizate. DATE DE IEŞIRE PENTRU DOCUMENTAŢIA DE ACHIZIŢIE Achiziţia lucrărilor şi materialelor rezultate din proiect este una din etapele cele mai importante cu care se finalizează documentaţia tehnică de execuţie. În cazul fişelor tehnice. Pentru întocmirea listelor de lucrări se lucrează cu indicatoare de norme de deviz a căror vechime determină inadvertenţe în privinţa conţinutului normelor. deoarece trebuie să permită ofertanţilor să identifice din punct de vedere tehnic cerinţele investitorului. software pentru configurare / simulare. Prin grija investitorului. experienţa fiecărui specialist putând contribui la creşterea preciziei cu care sunt întocmite aceste fişe. Ca referinţă normativă. Aceste cerinţe nu sunt exclusive. furnizorii procedând în consecinţă la includerea în preţul aparatului şi schimbarea driverului de alimentare la un moment dat. cursuri de şcolarizare pentru personalul propriu etc. pentru a extrage condiţiile/parametri concreţi care sunt necesari. pe baza ofertelor existente pe piaţă. fiind uneori necesare manuale de utilizare.. Recomandăm ca pentru fiecare investiţie să existe o documentare la zi. pentru aparatele de iluminat cu LED-uri se poate solicita în prezent o durată de garanţie extinsă. Cele mai multe standarde necesită consultarea lor. Studierea tehnico-economică a acestor oferte constituie o bază pentru definitivarea fişelor tehnice. sau prin condiţionări tehnico-economice. problematica este şi mai complexă. ghidurile de proiectare nu abordează acest subiect. Ghidul pune la dispoziţie un set de repere utile în descrierea aparaturii necesare. pentru a permite obţinerea unor oferte corespunzătoare de la firmele executante.

separatoare: ƒ domeniu de utilizare ƒ tensiunea nominal㠃 nivelul de izolaţie nominal ƒ frecvenţa nominal㠃 curentul nominal ƒ numărul de cicluri de porniri/opriri ƒ anduranţa mecanic㠃 anduranţa electric㠃 capacitatea de rupere (dacă este cazul) .a) Parametri tehnici şi funcţionali o pentru aparate de iluminat: ƒ domeniu de utilizare ƒ nivel de iluminare normat pentru planul de lucru (de verificat de către furnizor) ƒ suprafaţa de montare ƒ tip constructiv ƒ tip de lamp㠃 durata minimă de funcţionare pentru lampă o pentru cabluri şi conductoare: ƒ domeniu de utilizare ƒ tip de cablu/conductor ƒ standard de fabricaţie ƒ tip de conductor ƒ tip de izolaţie ƒ tensiunea nominal㠃 frecvenţa nominal㠃 tensiunea de încercare ƒ raza minimă de curbură la instalare ƒ forţa maximă de tracţiune o pentru întreruptoare automate: ƒ domeniu de utilizare ƒ tensiunea nominal㠃 curentul nominal ƒ frecvenţa nominal㠃 domeniul de reglaj al curentului de declanşare pentru protecţia la suprasarcină (pentru întrerupătoare de uz industrial) ƒ domeniul de reglaj al curentului de declanşare pentru protecţia la scurtcircuit (pentru întrerupătoare de uz industrial) ƒ capacitatea de rupere nominală la scurtcircuit ƒ nivelul de izolaţie nominal ƒ timpul propriu de deschidere ƒ timpul total de deschidere ƒ contacte auxiliare ƒ protecţii suplimentare ƒ condiţii impuse: • posibilitatea reanclanşării rapide mono şi trifazate • verificarea şi revizia usoară a contactelor • siguranţă împotriva exploziilor şi incendiilor • marcaje o pentru comutatoare.223 4..

224 ƒ capacitatea de închidere o pentru baterie de condensatoare: ƒ capacitate total㠃 conexiune Y/Δ ƒ tensiune nominal㠃 frecvenţa nominal㠃 toleranţa capacităţii ƒ domeniul de temperatură: • temperatură maximă • temperatură medie 24h • temperatură medie anuală • temperatură minim㠃 tensiune de izolaţie ƒ curent de suprasarcină admisibil ƒ supratensiune admisibil㠃 rezistenţe de descărcare incluse ƒ consum de curent ƒ automatizare – conectare • număr de trepte • regulator specializat • contactoare curenţi capacitivi o pentru surse neîntreruptibile (UPS): ƒ domeniu de utilizare (consumatori) ƒ tip UPS ƒ capacitate UPS [VA] ƒ domeniu tensiune de intrare ƒ domeniu frecvenţa nominală de intrare ƒ tensiune de ieşire ƒ frecvenţa de ieşire ƒ timpul de comutaţie ƒ bateria inclusă/ neinclusă: • tip baterie • tensiune nominală • numărul de celule • capacitate [Ah] • timpul de reîncărcare • timpul de descărcare fără sarcin㠃 formă semnal ieşire ƒ protecţie la inversarea bornelor de pe acumulator ƒ protecţie acumulator la supraîncărcare şi descărcare ƒ protecţie la suprasarcin㠃 eficienţă în condiţii de lucru specificate ƒ dimensiuni gabarit ƒ compatibilitate electromagnetic㠃 monitorizare şi control de la distanţ㠃 greutate o pentru instalaţii de protecţie împotriva trăsnetului (IPT): ƒ domeniu de utilizare ƒ nivelul de protecţie necesar ..

de tensiune nominală până la 450/750 V.Protecţia împotriva trăsnetului.Aparataj de joasă tensiune. inclusiv.Conductoare şi cabluri izolate cu materiale termoplastice de tensiune nominală până la 450/750 V inclusiv.1 S4 .3.b) Specificaţii de performanţă şi condiţii privind siguranţa în exploatare o Condiţii de mediu ambiant: ƒ Nivel maxim de zgomot admis pentru utilaj/ echipament sau în încăpere ƒ Temperatură medie zilnică pentru mediul ambiant ƒ Temperatura minima a mediului ambiant: la montaj ƒ Temperatura minima a mediului ambiant: în exploatare ƒ Temperatura maximă admisă în condiţii normale de exploatare ƒ Umiditate relativă medie a aerului ƒ Umiditate relativă maxim㠃 Altitudinea de utilizare ƒ Grad de poluare conform 6.Conductoare cu izolatie de PVC pentru utilizare generala.Conductoare şi cabluri izolate cu policlorură de vinil. Partea 1: Prescripţii generale ƒ SR HD 21. Conductoare pentru cabluri izolate ƒ SR HD 21.1. Partea 4: Sisteme electrice şi electronice din structuri . Partea 3: Conductoare izolate pentru instalaţii fixe o pentru aparataj de joasă tensiune: ƒ SR EN 60947-1 .225 ƒ elemente de captare ƒ elemente de coborâre ƒ priza de pământ o pentru tablouri electrice: ƒ tensiune nominală de utilizare ƒ tensiune nominală de izolare ƒ tensiune nominală de ţinere la impuls ƒ curent nominal ƒ curent nominal de scurtă durat㠃 curent nominal admisibil de vârf ƒ frecvenţa nominal㠃 dimensiuni ƒ tip carcasare / montare ƒ acces / conexiuni ƒ componenţă 4.3 S3 .2 din SR EN 60947-1 ƒ Clasa pentru condiţii climatice conform SR EN 60721-3-3 o Tensiunea de încercare pentru cabluri o Loc de montaj o Clasa de protecţie pentru praf şi lichide 4. Partea 1: Reguli generale o pentru dispozitive de protecţie la supratensiune: ƒ SR EN 62305-4 .c) Condiţii privind conformitatea cu standarde relevante o pentru cabluri şi conductoare: ƒ SR EN 60228 ..

Partea 4: Sisteme electrice şi electronice din structuri ƒ o o o o o . Întreruptoare automate pentru protecţia la supracurenţi pentru instalaţii casnice şi similare.Aparataj de joasă tensiune. Partea 2: Cerinţe de compatibilitate electromagnetică (CEM) ƒ SR EN 62040-3 .Surse de alimentare neîntreruptibile (UPS).Prescripţii de securitate pentru acumulatoare şi instalaţii pentru baterii. Partea 3: Întreruptoare. Controlere şi contactoare cu semiconductoare pentru alte sarcini decât motoare.Aparataj de joasă tensiune.Protecţia împotriva trăsnetului. Partea 1: Principii generale ƒ SR EN 62305-2 . Întreruptoare automate pentru protecţia la supracurenţi pentru instalaţii casnice şi similare. în curent alternative pentru surse neîntreruptibile (UPS): ƒ SR EN 62040-1 .Surse de alimentare neîntreruptibile (UPS). Prescripţii şi încercări ƒ SR EN 61643 – 21 . Partea 2: Întreruptoare automate – pentru întrerupătoare de uz industrial ƒ SR EN 60898-1 .Aparataj de joasă tensiune. Prescripţii de funcţionare şi metode de încercare pentru întrerupătoare automate: ƒ SR EN 60947-2 .Descărcătoare de joasă tensiune.Aparate electrice mici. Partea 4-1: Contactoare şi demaroare de motoare.Aparataj de joasă tensiune.Descărcătoare de joasă tensiune. Partea 4-3: Contactoare şi demaroare de motoare.Protecţia împotriva trăsnetului.. Partea 21: Descărcătoare conectate la reţele de telecomunicaţii şi de transmisie a semnalelor. Partea 3: Avarii fizice ale structurilor şi punerea în pericol a vieţii ƒ SR EN 62305-4 .Protecţia împotriva trăsnetului.226 SR EN 61643 – 11 . Partea 2: Evaluarea riscului ƒ SR EN 62305-3 . separatoare: ƒ SR EN 60947-3 . întreruptoare-separatoare şi unităţi combinate cu siguranţe fuzibile pentru contactoare şi demaroare electromecanice: ƒ SR EN 60947-4-1 . Partea 2: Baterii staţionare pentru instalaţii de protecţie împotriva trăsnetului (IPT): ƒ SR EN 62305-1 . Partea 1: Întreruptoare automate pentru funcţionare în curent alternativ ƒ SR EN 60898-2 .Aparataj de joasă tensiune. Contactoare şi demaroare electromecanice ƒ SR EN 60947-4-2 . Partea 1: Cerinţe generale şi reguli de securitate pentru UPS ƒ SR EN 62040-2 . Controlere şi demaroare cu semiconductoare pentru motoare de curent alternative ƒ SR EN 60947-4-3 . separatoare.Protecţia împotriva trăsnetului.Surse de alimentare neîntreruptibile (UPS). Partea 4-2: Contactoare şi demaroare de motoare. Partea 2: Întreruptoare automate pentru funcţionare în curent alternativ şi în curent continuu pentru comutatoare.Aparate electrice mici. Partea 3: Metodă de specificare a performanţelor şi cerinţelor de încercare ƒ SR EN 50272-2 . Partea 11: Descărcătoare conectate la sistemele de distribuţie de joasă tensiune.

Acustică în construcţii şi transporturi.Acustică. destinate a fi instalate în reţelele de curent alternativ cu tensiune nominală până la 1000 V inclusiv. publicat pe 02-09-2011 spre ancheta public㠃 STAS 1957/1. Reguli de securitate.Componente de protecţie împotriva trăsnetului (CPT).Componente de protecţie împotriva trăsnetului (CPT). Partea 1: Generalităţi. încercare de autoregenerare şi încercare de distrugere pentru aparate de iluminat: ƒ SR EN 60598-1 . Evaluarea izolării acustice a clădirilor şi a elementelor de construcţii ƒ STAS 10009 . Partea 7: Prescripţii pentru materiale care îmbunătăţesc legarea la pământ pentru tablouri electrice: ƒ SR EN 60439-1 – Ansambluri de aparataj de joasă tensiune.Componente de protecţie împotriva trăsnetului (CPT). Partea 2: Condiţii/Cerinţe speciale alte condiţii generale: ƒ Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane. Partea 3: Prescripţii particulare pentru ansambluri de aparataj de joasă tensiune destinate instalării în locuri accesibile persoanelor neautorizate în timpul utilizării lor.Acustica în construcţii. Partea 1: Ansamblu prefabricat de aparataj de joasă tensiune şi ansamblu derivat dintr-un ansamblu prefabricat de aparataj de joasă tensiune ƒ SR EN 60439-3 .Componente de protecţie împotriva trăsnetului (CPT). Partea 1: Prescripţii pentru componente de conectare ƒ SR EN 50164-2 .Ansambluri de aparataj de joasă tensiune.Corpuri de iluminat. Partea 2: Încercare de îmbătrânire.Componente de protecţie împotriva trăsnetului (CPT). Ghid pentru instalare şi exploatare ƒ SR EN 60831-2 . Partea 1: Prescripţii generale şi încercări ƒ SR EN 60598-2-… . Partea 5: Prescripţii pentru căminele de vizitare şi dispozitivele de etanşare ale electrozilor de pământ ƒ SR EN 50164-7 . Limite admisibile ale nivelului de zgomot ƒ o o o o . Partea 3: Prescripţii pentru eclatoare de separare ƒ SR EN 50164-4 .Corpuri de iluminat. Acustică urbană. Terminologie ƒ SR EN ISO 717 . Caracteristici funcţionale. Partea 2: Prescripţii pentru conductoare şi electrozi de pământ ƒ SR EN 50164-3 . încercări şi valori nominale.2 . destinate a fi instalate în reţelele de curent alternativ cu tensiunea nominală până la 1 kV inclusiv. Partea 4: Prescripţii pentru dispozitive de fixare a conductoarelor ƒ SR EN 50164-5 .. Tablouri de distribuţie pentru baterie de condensatoare: ƒ SR EN 60831-1 .Condensatoare şunt de putere autoregeneratoare.227 SR EN 50164-1 .Condensatoare şunt de putere autogeneratoare.Acustică.Componente de protecţie împotriva trăsnetului (CPT).

Pentru echipamente complexe (tablouri electrice de automatizare. de aplicare a Legii nr.15/1994) 4. grupuri electrogene.15 din 24 martie 1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale ƒ ƒ 4. cu tratament suplimentar.228 ƒ ƒ SR EN ISO 2082 .G. utilizare şi întreţinere întocmite în conformitate cu dispoziţiile legale.Clasificarea condiţiilor de mediu. Partea 3: Clasificarea grupelor de agenţi de mediu şi a gradelor de severitate ale acestora.e) Alte condiţii cu caracter tehnic Utilajul/ echipamentul/ materialul va fi însoţit de declaraţia de conformitate.Acoperiri metalice şi alte acoperiri anorganice.d) Condiţii de garanţie şi post garanţie o Perioadă de garanţie – minim doi ani. instrucţiunile de montare. se va solicita analiza costurilor implicate o Durata minimă de utilizare (viaţă) a utilajului/ echipamentului/ materialului (vezi H.. sisteme BMS building management. Secţiunea 3: Utilizarea staţionară (la post fix) în spaţii protejate la intemperii LEGE nr. . pe fontă sau oţel SR EN 60721-3-3:1997 . Acoperiri electrochimice de cadmiu. 449 din 12 noiembrie 2003 privind vânzarea produselor si garanţiile asociate acestora – Republicată LEGE nr. etc ) se poate solicita şcolarizarea / autorizarea personalului propriu. Pentru alte perioade impuse.

. planşelor etc. precizate în Anexa 1. supuse modernizărilor. . 1.organele inspecţiei de stat in construcţii. execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor.6 Materialele şi echipamentele acceptate pe şantier pentru execuţie.proiectant. . . pe faze de categorii de lucrări este obligatorie şi se realizează de către: .3).5 Pentru executarea lucrărilor de montaj a instalaţiilor electrice se vor utiliza prin prevederile din Caietul de sarcini pentru execuţie.4 Execuţia lucrărilor de instalaţii electrice aferente clădirilor. modificarea de soluţie se va efectua cu avizul verificatorului de proiect şi va include modificările listelor de cantităţi. 1. Elvetia. vor fi însoţite de certificate/ declaraţii de conformitate cu Agrementul tehnic sau cu standardul de produs in cazul produselor cu marcaj CE (anexa III. 1. echipamente şi procedee care deţin Agrement Tehnic sau marcaj CE (anexele III. ori sunt fabricate legal într-un stat EFTA (European Free Trade Association. care include Norvegia. Reguli complementare de buna practică.3-5). 1. prin personalul propriu şi responsabilii tehnici cu execuţia atestaţi conform HG 925/1995. 1.1. parte la acordul privind Spaţiul Economic European şi care corespund prevederilor proiectului.investitor prin agenţi de consultanţă şi diriginţi de specialitate atestaţi conform HG 925/1995. comercializate legal într-un Stat Membru al Uniunii Europene sau care au performanţe echivalente atestate de un organism recunoscut în ţară şi sunt de provenienţă din Turcia.participe la toate fazele de verificare şi control al calităţii lucrărilor executate. cu modificările ulterioare. 1. conform precizărilor de la art. 8 din Normativul pentru proiectarea.3 Pe durata desfăşurării lucrărilor de realizare a instalaţiilor electrice aferente clădirilor verificarea calităţii execuţiei.2. III. . respectiv modul în care s-a comportat lucrarea în perioada de garanţie. numai materiale.‐229PARTEA A III-A . dacă situaţiile concrete impun această măsură. PREVEDERI GENERALE 1. CERINŢE IMPUSE PRIN PROIECTUL TEHNIC. sunt prevăzute în alte reglementări tehnice sau standarde europene armonizate specifice. .2 Pe durata desfăşurării lucrărilor de execuţie şi montaj ale instalaţiilor electrice proiectantul trebuie să: . indicativ I 7-2011. neacoperite prin acest normativ necesare la executarea.1 Prevederile generale privind efectuarea verificărilor şi punerea în funcţiune a instalaţiilor electrice în clădiri sunt cele cuprinse in cap.executant. Islanda şi Linchesthein). se va face respectând prevederile din Caietul de sarcini pentru execuţie şi Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă. China sau Israel.să participe la recepţia la terminarea lucrărilor şi la recepţia finală întocmind referate de prezentare privind modul în care a fost realizată lucrarea.modifice soluţiile din proiectul tehnic.REGULI DE BUNA PRACTICĂ PENTRU VERIFICAREA ŞI PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE A INSTALAŢIILOR ELECTRICE ÎN CLĂDIRI. verificarea instalaţiilor electrice noi sau existente.

Pentru verificări se va ţine seama de prevederile normativelor C 56.‐230III.2. privind: ƒ corespondenta execuţiei cu prevederile proiectului tehnic. metodele şi instrumentele de măsurare.1 Prevederile generale pentru exploatarea instalaţiilor electrice în clădiri sunt cele cuprinse in cap. cap. indicativ I 7-2011. 3.5 În cazul unei instalaţii aflate într-un sistem de management efectiv. ƒ crearea tuturor condiţiilor necesare unei funcţionari sigure în exploatare. precizate în Anexa 1.1 Instalaţiile electrice aferente clădirilor. au rolul de a determina dacă tot echipamentul din componenţa instalaţiei electrice este în stare de utilizare.3 În condiţii normale de funcţionare verificările pentru securitatea şi sănătatea în muncă sunt indicate în tabelele 8. Verificarea sistemului de protecţie împotriva trăsnetului se va face conform cap. pentru mentenanţă preventivă în utilizare curentă. cap. EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE 4. III. Reguli complementare de buna practică. 8).4 Frecvenţa verificărilor funcţionale pentru echipamentele electrice se face conform instrucţiunilor furnizorilor. execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor. 8. supuse modernizărilor. III. sunt prevăzute în alte reglementări tehnice sau standarde europene armonizate specifice. echipamentul de supraveghere vor fi alese în conformitate cu prevederile specifice din SR EN 61557. 2. În lipsa acestora se pot utiliza recomandările din PE 116. 9 din Normativul pentru proiectarea.3 şi 8. rapoartele redactate şi înregistrările menţinute sunt cele precizate în Normativul I7. măsurările efectuate.5. 8. ƒ funcţiunile instalaţiei şi adecvarea cu scopul proiectului. 8.3 La punerea în funcţiune a echipamentelor electrice de joasă tensiune în concordanţă cu precizările din HG 457 / 2003 se va verifica dacă ele au asigurate protecţia împotriva riscurilor ce pot rezulta ca urmare a montării şi utilizărilor lor şi protecţia împotriva riscului cauzat de influenţe externe asupra lor. 3.4.4.3. verificarea periodică poate fi înlocuită cu un regim adecvat de monitorizare şi mentenanţă continuă a instalaţiei şi a tuturor echipamentelor sale de persoane autorizate. VERIFICARI PENTRU PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE 2. . VERIFICĂRI PERIODICE 3. 3.2 In acord cu precizările din Normativul I7 (cap. Verificarea instalaţiilor electrice este prevăzută în conformitate cu recomandările din standardul SR HD 60364-6.2 În acest scop procedurile de încercare. 2.1 Efectuarea verificărilor periodice definite în continuare. instalaţiile electrice şi de paratrăsnet trebuie să fie supuse în timpul execuţiei şi înainte de punerea în funcţiune verificărilor iniţiale şi apoi verificărilor periodice. din normativul I7-2011. verificarea instalaţiilor electrice noi sau existente. neacoperite prin acest normativ necesare la executarea. Frecvenţa verificărilor periodice. ƒ nivelul de performanţă al instalaţiei prevăzut prin proiect si proba obţinerii efectelor scontate. din Normativul I7-2011. în acord cu prevederile din Normativul I7. 3. PE 116 pentru a se stabili dacă componentele instalaţiilor sunt în stare de utilizare. înainte de darea în exploatare şi predarea către beneficiar sunt supuse unui ansamblu de operaţii tehnice care au ca scop verificarea instalaţiei executate în vederea punerii în funcţiune şi recepţiei.

Avize şi autorizaţii de funcţionare. Manuale de utilizare. 5. semifabricate.Caiete de sarcini pentru execuţia lucrărilor de instalaţii electrice.Cărţile şi fişele tehnice ale echipamentelor.2. .1. . a instrucţiunilor de exploatare şi a documentaţiei pentru urmărirea în timp a echipamentelor incluse în proiectele de instalaţii electrice.Piese desenate. Domeniu de aplicare 5. echipamente tehnologice şi confecţii diverse. 9. include: .2 In acord cu precizările din Normativul I7-2011. pentru orientarea documentată în acceptarea selectivă în cadrul proiectelor tehnice a produselor de instalaţii electrice prezente pe piaţă. . din partea beneficiarului. HG 1091/2006. In baza acestuia. instrucţiuni tehnice de exploatare. DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ PENTRU EXECUŢIA ŞI EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE IMPUSĂ PRIN PROIECTUL TEHNIC III. caiete de sarcini pentru execuţia lucrărilor. Specificaţii tehnice. . III. punere în funcţie/ receptie preliminară/ finală) şi exploatare/ urmărire în timp. ofertanţi pentru achiziţia de produse în cadrul proiectelor tehnice. cap. teste.5. .‐2314. caiete de sarcini pentru furnizori de materiale. Documentaţia de evaluare a riscurilor electrice trebuie să specifice cum trebuie realizată exploatarea.2. cu respectarea cerinţelor de calitate şi a programului de control a calităţii. Pe baza celor prezentate în cap. echipamente tehnologice şi confecţii diverse. Detalii de execuţie.Instrucţiuni tehnice de exploatare.1 Prevederi generale. se pot alcătui caiete de sarcini specifice care pot fi: a. care precizează Părţile scrise şi Părţile desenate din cadrul unui proiect tehnic. suplimentar faţă de Legea 319/2006. care face precizări cu privire la modul punerii în operă a proiectului (execuţie.2 Documentaţia tehnică impusă prin proiectul tehnic. La exploatarea instalaţiilor electrice. indicându-se măsurile de securitate şi de prevenire pentru asigurarea securităţii.furnizorilor de materiale semifabricate.Instrucţiunile de utilizare ale producătorilor/ furnizorilor de materiale şi echipamente. HG 457/2003 completat cu HG 1514/2003. caiete de sarcini pentru urmărirea comportării în timp a construcţiilor şi conţinutul cărţii tehnice.personalului care exploatează instalaţiile electrice după recepţia finală. verificări şi puneri în funcţiune. .5. probe.1 În funcţie de categoria de importanţă a obiectivului de investiţii şi de destinaţie. d. III. 462/2007 şi 1032/2009. caiete de sarcini pentru recepţii. specialitatea instalaţii electrice. se va ţine seama şi de: HG 1146/2006. pentru lucrările de instalaţii electrice. 3 (anexa 2).Scheme de montaj şi de principiu. conţinutul acestui capitol se adresează: . b. conform proiectului tehnic. c.1. 5.3 Documentaţia pentru exploatarea instalaţiilor electrice interioare trebuie să corespundă prevederilor normativului PE 017 – Regulament pivind documentaţia tehnică în exploatare.1.1.responsabililor tehnici cu execuţia care urmăresc. execuţia instalaţiilor. . HG 300/2006. exploatarea instalaţiilor electrice sau orice lucrare la o instalaţie electrică trebuie să aibă la bază documentaţia de evaluare a riscurilor conform Legii 319/ 2006. .proiectanţilor de specialitate în vederea întocmirii caietelor de sarcini pentru execuţie. documentaţia pentru exploatare trebuie să includă: .5. Caiete de sarcini pentru execuţia lucrărilor de instalaţii electrice 5. . utilaje.

Caietul IV: Instalaţii interioare.1.2. al caietelor de sarcini pentru pentru urmărirea comportării în timp a instalaţiilor electrice.2. funcţionare (instalare.6 Prevederi privind conţinutul. III.2. sunt precizate în Anexa III.Ghid privind elaborarea caietelor de sarcini pentru execuţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii. condiţiile de referinţă ale mediului ambiant şi cele nominale.3. aparate de măsură.3 Instrucţiuni tehnice de exploatare. . 863/2008 si a normativului GP 090-2003 . . probe. încercare. după caz.2. după caz. în vederea achiziţiei lor în cadrul unui proiect tehnic de instalaţii electrice. reglare sau a echipamentelor se elaborează de către producător/ furnizor de specialitate. calibrări iniţiale. 5. utilaje. manuale de utilizare. regimuri de funcţionare. echipamente tehnologice şi confecţii diverse.2. cerinţe personal instruit de operare).3 In baza recomandărilor Ord. sistematizată şi nu trebuie să fie restrictivă Instrucţiunile tehnice de exploatare a instalaţiei electrice în ansamblu.2. Stabilesc responsabilităţile/ modalităţile pentru utilizarea eficientă a calităţilor materialelor/ performanţelor echipamentelor în cadrul lucrărilor de instalaţii electrice. este precizat conţinutul. verificări. prin dezvoltarea elementelor tehnice cuprinse în fisele tehnice de produs. Se includ responsabilităţile pentru teste.1. cauze de defect.revizia. Pentru aparate de măsură şi reglare modul de operare (afişarea datelor. contoare. 5. aferent unei clădiri. după caz. referinţele normative de fabricaţie. 5. anual. în Anexa III. § III. verificări metrologice periodice. foi de catalog.modul de urmărire a comportării în exploatare a produsului. .3. clasa de precizie a aparatului. control.5 In Anexa III. pornire. Manuale de utilizare.prevăd responsabilităţi pentru calităţile materialelor şi ale lucrărilor şi responsabilităţile pentru verificări.2. Redactarea caietelor de sarcini trebuie să fie concisă şi sistematizată: .1. .2.5.2. inspecţii. este precizat conţinutul. calibrare. încercări.2 Caietele de sarcini se elaborează de către proiectantul de specialitate. reparaţii. probe.2. recepţii a instalaţiilor electrice. § III. rezoluţia indicatorului aparatului). domeniu de măsură. instrucţiuni şi manuale de utilizare. § III. setarea detectorilor. prin descrierea componenţei produsului. .Instrucţiunile tehnice de exploatare a componentelor instalaţiei electrice precizează: .2.scopul.modul de funcţionare şi condiţii de utilizare. al caietului de sarcini pentru execuţia lucrărilor întocmit în cadrul unui proiect tehnic de instalaţii electrice. taste. . broşuri şi note tehnice. . în baza proiectului tehnic. probe. 5. altele) privind verificarea metrologică a aparatului sau etalonarea.verificări obligatorii ale aparaturii: periodice (semestrial.întreţinerea curentă: condiţii de depozitare. prin dezvoltarea elementelor tehnice cuprinse în planşe şi nu trebuie să fie restrictive. al caietului de sarcini pentru furnizori de materiale.‐2325. specificaţii tehnice toate emise de producător/ furnizor. se elaborează de către de proiectantul de specialitate. 5. moduri de remediere.4 In Anexa III. al caietelor de sarcini pentru verificări. domeniul de aplicare al produsului. pornirea şi selectarea aparatului. . 5. echipamentului. Specificaţii tehnice.măsurile şi acţiunile de demontare (inclusiv reintegrarea în mediul natural a deşeurilor) după expirarea perioadei de viaţă (postutilizarea). după caz.2. specificaţii tehnice de exploatare se elaborează de către producător. Redactarea instrucţiunilor tehnice de exploatare trebuie să fie concisă. calibrare. . Manuale de utilizare pentru tablouri electrice.prevăd măsurile şi acţiunile de demontare/ demolare (inclusiv reintegrarea în mediul natural a deşeurilor) după expirarea perioadei de viaţă (postutilizarea).2. revizii. Instrucţiunile tehnice de exploatare.prevăd verificări periodice şi/ sau modul de urmărire a comportării în timp a investiţiei. încercări. repararea aparatului şi scoaterea din uz.3. este precizat conţinutul.

proiectanţilor de specialitate în vederea includerii în caietele de sarcini a materialelor/ echipamentelor. Cerinţe legislative armonizate. Islanda şi Linchesthein). sunt incluse precizări privind: .responsabililor tehnici cu execuţia care montează şi pun în funcţie instalaţiile de ventilare/ climatizare şi verifică conformitatea produselor/ echipamentelor tehnologice achiziţionate cu documente de evaluare tehnică legale.furnizorilor de materiale semifabricate. In cazul in care unele specificaţii tehnice nu se regăsesc in aceste documente ele vor fi susţinute cu ajutorul manualelor de operare si service emise de producător in limba engleza pentru a evita erorile de traducere. prevăzut prin Legea nr. nr. .). ori sunt fabricate legal într-un stat EFTA (European Free Trade Association. China sau Israel. prezentul articol se adresează: . echipamentelor sau procedeelor de execuţie care deţin pe teritoriul României. cuprins în anexa nr.4. includerea în proiectul tehnic.3 informativă. care trebuie să deţină documente de evaluare tehnică a produselor propuse spre achiziţie în cadrul proiectului. comercializate legal într-un Stat Membru al Uniunii Europene sau care au performanţe echivalente atestate de un organism recunoscut în ţară şi sunt de provenienţă din Turcia. 622/2004. . 1. 305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului. prevăzută prin HG.766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii. broşuri si note tehnice emise de producător. care au obligaţia în baza HG. care include Norvegia. care prevede prin Caietul de sarcini pentru execuţie.‐2335.1 In baza art. 1. 5. HG nr. . un document tehnic de evaluare (Agrement Tehnic sau declaraţie de conformitate pentru cele cu au marcaj CE sau (anexele III.certificarea de produse. III. Elvetia. de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii şi de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului (perioadă de tranziţie pană în 2013). 5.3-5).procedurile prevăzute prin Regulamentul (UE) nr. certificate pentru produse/echipamente specifice instalaţiilor electrice în clădiri). 622/2004. echipamente tehnologice şi confecţii diverse. care satisfac condiţia de la pct. 675/2002. Documente europene/ naţionale de evaluare tehnica (agremente tehnice. cu modificările şi completările ulterioare (HG nr. nr. . privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii. publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.5. 5.10/1995 şi Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse. Toate specificaţiile tehnice menţionate în caietele de sarcini pentru se vor susţine cu foi de catalog. numai a materialelor.4. să deţină declaraţii de performanţă pentru produsele introduse pe piaţă. care privesc furnizorii/ producătorii materialelor/ echipamentelor pentru instalaţii electrice.agrementul tehnic în construcţii (AT). din cap.3.4.4. 4. parte la acordul privind Spaţiul Economic European şi care corespund prevederilor proiectului. etc.2 In anexa III.3 Specificaţia tehnică din partea producătorului. în cazul produselor cu marcaj CE. . privind evaluarea performanţei caracteristicilor esenţiale ale produselor livrate. procedee şi echipamente noi în construcţii.5.1.

1425/2006 12 Hotărârea Guvernului nr. 214/2008 Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European si a Consiliului UE din 19 mai 2010 Legea privind evaluarea conformităţii produselor pentru modificarea si completarea Legii nr. cu modificările ulterioare. cu modificările ulterioare. 319/2006. Publicat in Monitorul Oficial. 28/2008 16 expertizare tehnică de calitate a proiectelor. 955/2010 HG nr. Asigurarea securităţii utilizatorilor de echipamente electrice de joasă tensiune. 499 din 03 iunie 2004 privind aprobarea Regulamentulului de verificare si 14 15 Hotărârea Guvernului nr. 319/2006. Partea I nr. cu modificările ulterioare. Partea I nr. 50 /1991 Legea 307/2006 Legea nr. 1425/2006. Partea I nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii Lege privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii Legea privind apărarea împotriva incendiilor privind performanţa energetică a clădirilor. publicat în Monitorul Oficial. 646 din 26 iulie 2006 Legea 608/2001 OUG nr. Partea I nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii privind performanţa energetică a clădirilor (reformare) publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 18. publicat în Monitorul Oficial. cu modificările ulterioare. 372/2005 Legea nr. 882 din 30/10/2006 Regulamentul (UE) nr.‐ 234 ‐  ANEXA 1 1. 10 305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului 11 Hotărârea Guvernului nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii. Hotărâri şi Directive 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Legea nr.2010 publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. 1144 din 19 decembrie 2005 Legea securităţii şi sănătăţii în muncă. Ordine. 12 din 24 ianuarie 1995 Legea 123 /2007 Lege nr. 752/2004 13 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a echipamentelor şi sistemelor protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explosive. Legi. 319/2006 Pentru modificarea Legii nr. Partea I nr. 925/1995 Hotărârea Guvernului nr. aprobate prin Hotararea Guvernului nr. HG 1514/2003 Hotărârea Guvernului nr.6. 457/2003 modificat cu nr. publicat în Monitorul Oficial. publicat în Monitorul Oficial. precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii . de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii şi de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. a execuţiei lucrărilor si a construcţiilor privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice.1.

R. procedee şi echipamente noi în construcţii.P.101996 Ordinul ministrului dezvoltării. 352 din 10/12/1997 şi modificat şi completat de Hotărârea Guvernului nr. 683 / 08. 863/2008 ORDIN M.I. 675/2002 publicată în Monitorul Oficial. Partea I nr. 3/2011 ORDIN M. 524 din 11/07/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la incendiu si protectia civila pentru aprobarea normelor privind condiţiile pe care trebuie sa le îndeplinească un spital în vederea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare pentru aprobarea Regulamentului privind atestarea proiectanţilor autorizaţi pentru clădiri. 19 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţiile aferente acestora – Monitorul Oficial Partea I nr.T.‐ 235 ‐  HG nr.Partea I-a-verificarea tehnică de calitate a proiectelor de constructii si instalatiilor aferente (Anexa I) pentru aprobarea Instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr.77/28. a execuţiei lucrărilor si a construcţiilor. nr. 501 din 11/07/2002 18 Hotărârea Guvernului nr. lucrărilor 21 publice şi locuinţelor nr.A. nr.S. Partea I nr. publicat in Monitorul Oficial. 269/431-2008 27 .publicat în Monitorul Oficial. 163/2007 26 Ordinul MTCT nr. 28/2008. cu modificările şi completările ulterioare. 22 Nr. 23 914/2006 24 Ordinul M. 216 din 29 martie 2007 pentru aprobarea Regulamentului privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc. nr.D. 90 din 27 ianuarie 2005 pentru modificarea şi completarea Regulamentului din 2004 privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc Ordin ministrului 25 administraţiei şi Internelor nr.10.1822/394/2004 O.2010 privind aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor./ O.R.L.A. Partea I nr. 193/2004 – cu modificările ulterioare. Indrumator privind aplicarea prevederilor Ordin MLPAT 20 nr. publicat în Monitorul Oficial al României.D.M. publicată în Monitorul Oficial.M. 2237 /2010 Regulamentulului de verificare si expertizare tehnică de calitate a proiectelor.I. 766/1997 Hotărârea Guvernului nr. Partea I nr.L. Partea I nr. publicat în Monitorul Oficial. 622/2004 modificată 17 cu HG 795/ 2005 si HG 1708/ 2005 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii cu modificările şi completările ulterioare pentru aprobarea Regulamentului privind agrementul tehnic pentru produse.P. Partea I. nr.

Prevederi specifice pentru componentele nestructurale ale construcţiilor. verificarea şi exploatarea instalaţiilor electrice în zone cu pericol de explozie PE 103/92 PE 106 – 2003 PE 116-94 PE 124-1995 PE 132-2003 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la solicitări mecanice şi termice în condiţiile curenţilor de scurtcircuit. NP 015/ 97 Normativ de securitate la incendiu a construcţiilor Normativ privind cerinţele de calitate pentru unităţi funcţionale de cazare (camere. publicat în Monitorul Oficial cu nr. Partea I P100-1/2011 Normativ pentru proiectarea. execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor Cod de proiectare seismică. Caietul IV: instalaţii interioare Metodologie privind programul de urmărire în timp a comportării construcţiilor din punct de vedere al cerinţelor funcţionale Normativ privind prevenirea exploziilor pentru proiectarea. Cap. Prevederi de proiectare pentru clădiri. NP-061-02 NP-062-02 C 56-2002 GP 090-03 MP 031-2003 NEx 01-2006 Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de iluminat artificial din clădiri Normativ pentru proiectarea sistemelor de iluminat rutier si pietonal Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de instalaţii aferente construcţiilor Ghid privind elaborarea caietelor de sarcini pentru execuţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii. construcţiilor şi turismului nr. aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor. executarea. 10 . 126 din data 21 februarie 2007 Mc 001/2006 . Normativ privind proiectarea.2 Reglementări tehnice 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 I 7– 2011 P100. utilizarea. montarea. punerea în funcţiune.157/2007. garsoniere şi apartamente) din clădiri hoteliere Normativ privind proiectarea si verificarea constructiilor spitalicesti si a instalatiilor aferente acestora Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor. repararea şi întreţinerea instalaţiilor tehnice care funcţionează în atmosfere potenţial explozive NTE 006/06/00 NTE 007/08/00 NP 099-04 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice cu tensiunea sub 1 kV.‐ 236 ‐  1. cu modificările şi completările ulterioare. Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice. Normativ pentru construcţia liniilor electrice aeriene de joasa tensiune Normativ de încercări şi măsurări la echipamentele şi instalaţiile electrice Normativ pentru stabilirea soluţiilor de alimentare cu energie electrică a consumatorilor industriali şi similari Normativ pentru proiectarea reţelelor electrice de distribuţie publică PE 143/94 NF C 17-102 Normativ privind limitarea regimului deformant Protecţia structurilor contra trăsnetului P 118 NP 079/02.

Articolul 559: Corpuri şi instalaţii de iluminat Corpuri de iluminat Lumină şi iluminat. Alimentare. Articolul 559: Corpuri şi instalaţii de iluminat Instalaţii de reclame si tuburi luminoase cu descărcăre. Iluminatul de siguranţă Iluminatul artificial. Secţionare. Sisteme de pozare. Criterii de proiectare pentru realizarea confortului termic interior Instalaţii electrice în construcţii. cuprinsa intre1kV 12. Alegere echipamente Tensiuni standardizate de CEI 13. Partea 5-51: Alegerea şi montarea 18. 8. SR CEI 60050-195+ A1:2006:2006 CEI 60417-DB:2009 4. Partea 2: Spaţii exterioare de lucru. 3:2004/AC:2005 Instalaţii electrice în construcţii. 5. Aplicaţii ale iluminatului. întrerupere şi comandă 11. (standard pe părţi) 14. in gol. Iluminatul de siguranţă în industrie Instalaţii de ventilare în clădiri. 50479:2008 conexiune. 7. Aplicaţii ale iluminatului. Partea 5-55: Alegerea şi instalarea 16. SR HD 60364-5Instalaţii electrice în construcţii. Vocabular Electrotehnic Internaţional. Partea 826: Instalaţii electrice. definiţii. SR EN 12464-2:2007 SR EN 1838:2003 SR EN 1320110. fără sarcină. SR EN ISO 15251:2007 SR EN 1838:2003 SR 12294:1993 SR CR 1752:2002 SR HD 60364-5559:2006 SR EN 60598 (standard pe părţi) SR EN 12464-1:2004 6. care se referă la calitatea aerului interior. Partea 195: Legare la pământ şi protecţie împotriva şocurilor electrice. Iluminatul de siguranţă Lumină şi iluminat. SR EN 62040 SR HD 60364-5Instala ţ ii electrice în construc ţ ii. (bază de date) SR EN 61082 5. Alte echipamente. 53:2005 echipamentelor electrice. SR CEI 60050826:2006 SR HD 60364-1:2009 Vocabular Electrotehnic Internaţional. 9. 3.3 Standarde (române.‐ 237 ‐  1. Partea 5-55: Alegerea şi instalarea echipamentelor electrice. 4. funcţionând la SR EN 50107 o tensiune nominala de iesire. 2. iluminat şi acustică. determinarea caracteristicilor generale. Iluminatul locurilor de muncă. Partea 3: Calculul performanţelor. Alegerea şi montarea echipamentelor SR CLC/TR electrice. Partea 5-53: Alegerea şi instalarea 19. (standard pe părţi) Tehnica iluminatului 1. (standard pe parti) şi 10 kV. Instalaţii electrice în construcţii. Alte echipamente. 3. confort termic. Instalaţii electrice în construcţii. Reguli generale SR CEI 60364-5Instalaţii electrice în construcţii. Alte echipamente. 51:2006 montarea echipamentelor electrice. 2. Partea 1: Locuri de muncă interioare Iluminatul spaţiilor de lucru. Limitarea încălzirilor interfeţelor de 17. SR CEI 60364-5-55 echipamentelor electrice. Partea 5-51: Alegerea ş i 15. Ghid pentru instalaţii electrice. Partea 5-55: Alegerea şi instalarea echipamentelor electrice. Partea 1: Principii fundamentale. 51:2006 echipamentelor electrice. SR CEI 60038 Surse de alimentare neîntreruptibile (UPS)31. europene sau internaţionale armonizate) 1. 559:2006 SR HD 60364-5- . Graphical symbols for use on equipment –DATABASE SNAPSHOTS Elaborarea documentelor utilizate în electrotehnică Parametri de calcul ai ambianţei interioare pentru proiectarea şi evaluarea performanţei energetice a clădirilor. Reguli generale.

Partea 5: Alegerea şi instalarea echipamentelor electrice. pe părţi) 38. SR HD 384.‐ 238 ‐  SR HD 60364-520. Secţionare. Partea 5-53: Alegerea şi instalarea echipamentelor electrice. S3:2002/A1:2007 35. pe părţi) SR HD 21 (standard SR HD 22 (standard SR HD 361 SR HD 384. întrerupere şi comandă. (standard pe părţi) SR EN 60269 SR CEI 60287-1-1 + 40. Partea 1: Ecuaţiile intensităţii admisibile a curentului (factor de încărcare 100%) şi calculul pierderilor. Partea 3: Determinarea caracteristicilor generale Conductoare şi cabluri izolate cu policlorură de vinil de tensiune nominală până la 450/750 V.5. SR HD 60364-5SR HD 603 S1 :2001/A1 :2002 /A2:2004/A3:2007 SR HD 516 S2 :2002 /A1:2004 A2:2009 SR EN 50085 (standard pe părţi) SR EN 50086 (standard pe părţi) SR HD 384. Articolul 534: Dispozitive de protecţie împotriva supratensiunilor Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 5: Alegerea şi instalarea echipamentelor electrice. Sisteme de legare la pământ. Partea 7-711: Reguli pentru instalaţii şi amplasamente speciale. SR EN 60670-1:2005 .7. Secţiunea 708: Instalaţii electrice pentru campinguri Instalaţii electrice în construcţii.5.3 S2:2004 36. 25. Partea 5-54: Alegerea şi montarea echipamentelor electrice. 54:2007 22.537 SR HD 384.52 30. Partea 5: Alegerea şi montarea echipamentelor electrice. conductoare de protecţie şi conductoare de echipotenţializare Cabluri de distribuţie de tensiune nominală 0.inclusiv Conductoare şi cabluri izolate cu materiale reticulate de tensiune nominală până la 450/750 V inclusiv Conductoare pentru cabluri izolate Siguranţe fuzibile de joasă tensiune Cabluri electrice. Partea 7: Prescripţii pentru instalaţii şi amplasamente speciale. Partea 2: Prescripţii de interschimbabilitate dimensională pentru aparate cu ştifturi şi teci Cutii şi carcase pentru aparate electrice pentru instalaţii electrice de 42. Calculul intensităţii admisibile a curentului. SR EN 60228:2005 39. SR HD 308 S2:2002 34.711 SR HD 384. Capitolul 53: Aparataj. Partea 1: Reguli generale Prize de curent pentru uz industrial. S2:2005 27.56 SR HD 384.523 37. S2:2003/C91:2008 32. 24. Instalaţii electrice în construcţii. SR EN 603091:2001/A1:2007 SR EN 60309-2:2002 Prize de curent pentru uz industrial. 23. S1:2004 28. /A1:2007 / A11:2004 43. Secţiunea 537: Dispozitive de secţionare şi comandă Instalaţii electrice în construcţii. Expoziţii. spectacole şi standuri Instalaţii electrice în construcţii. S1:2003 SR HD 384. S2:2003 29. Prescripţii generale de proiectare şi executare Identificarea conductoarelor cablurilor şi cordoanelor flexibie Sisteme de identificare a cablurilor Instalaţii electrice în construcţii. Capitolul 52: Sisteme de pozare Instalaţii electrice în construcţii.708 26.5. A1:2001 41. Secţiunea 1: Generalităţi 21. SR 234:2008 33. Capitolul 56: Alimentare pentru servicii de securitate.7.6/1 kV Ghid de utilizare a cablurilor de joasă tensiune armonizate Sisteme de jgheaburi şi de tuburi profilate pentru instalaţii electrice Sisteme de tuburi de protecţie pentru instalaţii electrice Instalaţii electrice în construcţii.5. Secţiunea 523: Curenţi admisibili în sisteme de pozare Branşamente electrice. S1:2004 / A1:2004 31. 534:2009 Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 5: Alegerea şi instalarea echipamentelor electrice.

(standard pe părţi) 53. Partea 2: 60. securitate SR HD 384.4. (standard pe părţi) purtători pe linii de distribuţie a energiei electrice SR EN 61346-1:1998 Sisteme industriale. Aparataj SR EN 61334 Automatizarea distribuţiei prin utilizarea de sisteme de curenţi 58.4. Partea 21: Prescripţii particulare pentru cutii şi carcase cu dispozitive de agăţare Cutii şi carcase pentru aparate electrice pentru instalaţii electrice fixe de uz casnic şi similar. Capitolul 43: Protecţie împotriva supracurenţilor 62. Partea 1: Cabluri pentru tensiuni nominale de 1kV (Um=1. 48. Principii de structurare şi identificări de referinţă.Part 1: Performance requirements and test methods Heating cables for industrial applications . 710:2005 SR EN 60423:2008 47. Secţiunea 710: Amplasamente pentru utilizări medicale Sisteme de tuburi de protecţie pentru sisteme de cablare. bază SR EN 61346-2:2004 Sisteme industriale. SR CEI 60364-746. rezistenta la foc. Partea 4: Protecţie pentru asigurarea securităţii. Principii de structurare şi identificări de referinţă. influenţele externe. 50.42 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 1: Cabluri Cabluri cu izolaţie minerală şi terminalele lor de tensiune nominală până la 750 V. Partea 4: Protecţia pentru asigurarea S1:2003 securităţii. Partea 7: Prescripţii pentru instalaţii sau amplasamente speciale.‐ 239 ‐  SR EN 60670-21:2008 uz casnic şi similar. SR EN 60702-1:2003 SR EN 60702-2:2003 SR EN 61386 52. Partea 4: Măsuri de protecţie pentru 61. Secţiune 482: Protecţia împotriva incendiului în amplasamente cu riscuri . S2:2004+ SR HD 384. instalaţii şi echipamente şi produse industriale. SR EN 60670-22:2007 45. 53:2005 SR CEI 61200- Ghid pentru instalaţii electrice. CEI/TS 61423-1:1995 CEI/TS 61423-2/1995 SR EN 61537:2007 SR EN 60947 56.Part 2: Constructional and material requirements Directionarea cablajului.2 kV) şi 3 kV (Um =3. Capitolul 48: Alegerea măsurilor de protecţie în funcţie de 63.473 S1: 2004 SR HD 384. Diametre exterioare ale tuburilor de protecţie pentru instalaţii electrice şi filete pentru tuburi de protecţie şi accesorii Ansambluri de aparataj de joasă tensiune Cabluri de energie cu izolaţie extrudată şi accesoriile lor pentru tensiuni nominale de la 1 kV (Um = 1.482 Instalaţii electrice în construcţii. 51. Partea 1: Reguli de 59. Partea 22: Prescripţii particulare pentru cutii şi carcase de conexiune Instalaţii electrice în construcţii. S1:2004 / A1:2004/ asigurarea securităţii. Clasificarea obiectelor şi coduri pentru clase Protecţie. Partea 2: Terminale Sisteme de tuburi de protecţie pentru instalaţii electrice Heating cables for industrial applications . instalaţii şi echipamente şi produse industriale. (standard pe părţi) 57. Partea 1: Reguli generale Cutii şi carcase pentru aparate electrice pentru instalaţii electrice fixe de uz casnic şi similar.43 Instalaţii electrice în construcţii.4.2 kV) până la 30 kV (Um = 36 kV). 54. 55.4.6kV) Cabluri cu izolaţie minerală şi terminalele lor de tensiune nominală până la 750 V.Sisteme traseu de cabluri şi sisteme scară de cabluri Aparataj de joasă tensiune 44. Partea 53: Alegerea şi instalarea echipamentelor electrice. Capitolul 42: Protecţia împotriva efectelor termice A2:2004 SR HD 384. (standard pe părţi) SR CEI 60502-1:2006 SR EN 60439 49.

‐ 240 ‐ 

64. (standard pe părţi) 65. 50469:2007 66. 67.
SR CLC/TR SR EN 50014:2004 SR EN 50310:2006 SR EN 60079

SR EN 50164

Componente de protecţie împotriva trăsnetului (CPT). Sisteme de protecţie împotriva trăsnetului. Simboluri. Aparatură electrică pentru atmosfere potenţial explozive. Cerinte generale Utilizarea legăturii echipotenţiale şi de punere la pământ în clădiri cu echipamente de tehnologia informaţiei Aparatură electrică pentru atmosfere explozive gazoase. Partea 10; 13; 14; 19. Aparatură electrică pentru atmosfere explozive gazoase. Partea 17a: Recomandări pentru inspecţie şi întreţinere pentru instalaţii electrice din arii periculoase (altele decât minele). Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Capitolul 41: Protecţia împotriva şocurilor electrice Grade de protecţie asigurate prin carcase (Cod IP)

68. (standard pe părţi)
SR CEI 60079-

69. 17:2004
SR HD 60364-4-

70. 41:2007/C91:2008 71. / A1:2003 72.
SR EN 60529:1995 CEI 60724:2008

Short-circuit temperature limits of electric cables with rated voltages of 1 kV (Um = 1,2 kV) and 3 kV (Um = 3,6 kV) SR EN 60898 -1: Aparate electrice mici. Întreruptoare automate pentru protecţia la 2004/A1:2004/A11: supracurenţi pentru instalaţii casnice şi similare. Partea 1: Întreruptoare 73. 2006 /A12:2009 automate pentru funcţionare în curent alternativ Aparate electrice mici. Întreruptoare automate pentru protecţia la SR EN 60898supracurenţi pentru instalaţii casnice şi similare. Partea 2: Întreruptoare 74. 2:2007 automate pentru funcţionare în curent alternativ şi în curent continuu SR EN 61008Întreruptoare automate de curent diferenţial rezidual fără protecţie incorporată la supracurenţi pentru uz casnic şi similar. Partea 1:Reguli 75. 1:2004/ A11:2008 /A12:2009 generale . SR EN 61009Întreruptoare automate de curent diferenţial rezidual cu protecţie 1:2004/A12:2009/ incorporată la supracurenţi pentru uz casnic şi similar. Partea 1:Reguli 76. A13:2009 generale SR EN 61140:2002 Protecţie împotriva şocurilor electrice. Aspecte comune în instalaţii şi 77. /A1:2007/C91:2008 echipamente electrice SR CEI 61200Ghid pentru instalaţii electrice. Partea 413: Protecţia împotriva 78. 413:2005 atingerilor indirecte. Întreruperea automată a alimentării SR CEI/TS Utilizarea limitelor convenţionale ale tensiunilor de atingere. Ghid de 79. 61201:2008 Aplicare. SR EN 61557 Securitate electrică în reţele de distribuţie de joasă tensiune de 1, 0 kV c.a. şi 1,5 kV c.c. Dispozitive de control, de măsurare sau de 80. (standard pe părţi) supraveghere a măsurilor de protecţie Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare şi analogice. SR EN 61558-2Partea 2-4: Prescripţii particulare pentru transformatoare de separare a 81. 4:2002 circuitelor de uz general SR EN 61558-2Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare şi analogice. Partea 2-6: Prescripţii particulare pentru transformatoare de securitate de 82. 6:2002 uz general SR EN 61643Descărcătoare de joasă tensiune. Partea 11: Descărcătoare conectate la sistemele de distribuţie de joasă tensiune. Prescripţii şi încercări 83. 11:2003 / A11:2007 SR CEI/TR Supratensiuni şi protecţia împotriva supratensiunilor în reţelele de joasă 84. 62066:2005 tensiune alternativă. Informaţii generale de bază Grade de protecţie asigurate prin carcasele echipamentelor electrice 85. SR EN 62262:2004 împotriva impacturilor mecanice din exterior (cod IK)

‐ 241 ‐ 

86. (standard pe părţi) 87. +A2:1995 88. 1:1998 89. 2:1998 90. 2:1999 91. 3:2000 92. 5:1993
SR CEI 60755+A1 SR CEI 61241-1SR CEI 61241-1SR EN 61241-2SR CEI 61241SR CEI 60034SR EN 62364-4SR EN 61140: SR CEI 60364-4-

SR EN 62305

93. 41:2007

94. 2002/A1:2007

95. 44:2005/C91:2008 96. 443:2007 97. 6:2007 98. 1:2005
SR HD 60364-4SR HD 60364SR EN 50110SR EN 13501:

Protecţia împotriva trăsnetului. Partea 1: Principii generale.; Partea 2: Evaluarea riscului; Partea 3: Avarii fizice ale structurilor şi punerea în pericol a vieţii; Partea 4: Sisteme electrice şi electronice din structuri. Reguli generale pentru dispozitivele de protecţie la curent diferenţial rezidual Aparatură electrică destinată utilizării în prezenţa prafului combustibil. Partea 1: Aparatură electrică protejată prin carcase. Secţiunea 1 – Specificaţii pentru aparatură. Aparatură electrică destinată utilizării în prezenţa prafului combustibil. Partea 1: Aparatură electrică protejată prin carcase. Secţiunea 2 – Alegerea, instalarea şi întreţinerea aparaturii. Aparatură electrică destinată utilizării în prezenţa prafurilor combustibile. Partea 2: Metode de încercare. Secţiunea 2: Metodă de determinare a rezistivităţii electrice a straturilor de praf Aparatură electrică destinată utilizării în prezenţa prafului combustibil. Partea 3: Clasificarea ariilor în care este sau poate fi prezent praf combustibil. Maşini electrice rotative. Partea 5: Clasificarea gradelor de protecţie asigurate de carcasele maşinilor electrice rotative Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4-41: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţie împotriva şocurilor electrice. Protecţie împotriva şocurilor electrice. Aspecte comune în instalaţii şi echipamente electrice. Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4-44: Protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţie împotriva perturbaţiilor de tensiune şi perturbaţiilor electromagnetice Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4-44: Protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţie împotriva perturbaţiilor de tensiune şi a perturbaţiilor electromagnetice. Articolul 443: Protecţie împotriva supratensiunilor de origine atmosferică sau de comutaţie Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 6: Verificare Exploatarea instalaţiilor electrice Clasificare la foc a produselor şi elementelor de construcţie. Partea 1, 2, 4. Sisteme de tuburi de protectie pentru instalatii electrice Instalaţii electrice în construcţii. Partea7:Prescriptii pentru instalatii sau amplasamente speciale.Sectiunea 710:Amplasamente pentru utilizari medicale Simboluri grafice. Culori şi semne de securitate

99. 2010 100. SR EN 61386-1
SR CEI 60364-7-

101. 710 102. SR ISO 386-1

1.4 Publicaţii de specialitate [1] Enciclopedia tehnică de instalaţii, Manualul de instalaţii – Volumul Instalaţii electrice – ARTECNO 2010

‐ 242 ‐ 

ANEXA II - CONŢINUTUL FAZELOR INSTALAŢIILE ELECTRICE ÎN CLĂDIRI

DE

PROIECTARE

PENTRU

2.1. Cerinţele generale referitoare la proiectarea şi executarea lucrărilor de instalaţii electrice din clădiri sunt cele menţionate în normativul I7-2011. Complementar acestora, se precizează: a Elaborarea documentaţiilor tehnico-economice se realizează pe baza unei teme de proiectare, stabilita în raport cu cerinţele exprimate în nota de comandă formulată de către beneficiarului obiectivului proiectat. b. Tema este stabilită în general de comun acord, de către beneficiar, investitor si proiectant. Proiectantului îi revine obligaţia de a interpreta şi transpune cerinţele beneficiarului într-un limbaj tehnic, coroborat cu toate reglementările legislative, urbanistice şi tehnice în vigoare în momentul elaborării proiectului. Tema poate fi stabilită şi unilateral, de către beneficiar, investitor sau proiectant, în condiţia exprimării într-un limbaj tehnic adecvat şi respectării tuturor reglementărilor legislative, urbanistice şi tehnice în vigoare. c. Tema de proiectare este piesă componentă a contractului de proiectare si reprezintă documentul tehnic în care se înscriu in mod obligatoriu elementele determinante pentru realizarea proiectului (funcţiuni, capacităţi, soluţii şi materiale preferate/disponibile, amplasament, altele asemenea). Se întocmeşte diferenţiat in raport cu tipul lucrărilor de investiţii: ƒ Pentru obiective de investiţii noi: tema de proiectare, include precizarea clară a datelor tehnice de proiectare ale investiţiei noi ƒ Pentru lucrări de investiţie la clădiri şi instalaţii existente: tema de proiectare precizează natura şi amploarea intervenţiilor necesare corespunzător scopului declarat. 2.2. Conţinutul – cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente investiţiilor publice este reglementat, la data elaborării Ghidului, prin prevederile Hotărârii Guvernului HG 28/2008 cu completările ulterioare (Ord. 863/2008, din 02/07/2008) şi se aplică pentru realizarea obiectivelor de investiţii noi, precum şi a lucrărilor de intervenţii la construcţii existente. 2.3 Expertiza tehnică - este un studiu de specialitate sau o nota tehnică justificativă, în baza unui raport de expertiză tehnică pentru lucrări de intervenţie la construcţii existente care pot include si raportul de audit energetic pentru lucrări de intervenţie în vederea creşterii performanţei energetice la clădiri, solicitate prin certificatul de urbansim. 2.3.1. Efectuarea expertizei tehnice a unei clădiri este reglementată, la data elaborării Ghidului, prin prevederile prevăzute de Legea nr.10/1995 privind calitatea in construcţii, cu modificările ulterioare şi de Regulamentul de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor, cu modificarea si completarea ulterioara (cap. 3, art.15), aprobat cu H.G. nr. 925/1995, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 286 din 11/12/1995. 2.3.2. Expertizarea tehnică de calitate a unei clădiri este o activitate complexă care cuprinde, după caz, cercetări, experimentări sau încercări, studii, relevee, analize si evaluări necesare pentru cunoaşterea stării tehnice a unei construcţii existente sau a modului în care un proiect respectă cerinţele prevăzute de lege, în vederea fundamentării măsurilor de intervenţie.

‐ 243 ‐ 

2.3.3. Această activitate se efectuează de către experţi tehnici de calitate, atestaţi, atunci când o reglementare legală sau un organism cu atribuţii de control al statului în domeniul calităţii construcţiilor prevede acest lucru sau când o situaţie deosebită o impune pentru: a) rezolvarea unor situaţii care intervin la construcţiile existente: - în cazul dezastrelor sau accidentelor datorate fenomenelor naturale, acţiunilor umane sau activităţii tehnologice; - în vederea determinării, în orice stadiu, a stării tehnice a construcţiei pentru evaluarea capacităţii ei de satisfacere a cerinţelor conform legii; b) rezolvarea litigiilor privind calitatea tehnică a unor proiecte sau a execuţiei unor lucrări de construcţii. 2.3.4. La proiectele care au la baza o expertiza tehnica, asa cum sunt cele de interventie la constructii existente (proiecte de schimbare sau de consolidare a unor cladiri avariate de cutremure sau de transformare a modului de utilizare al constructiei etc.), inainte de prezentarea documentatiei pentru verificare, aceasta va trebui sa obtina acordul expertului prin semnarea si stampilarea proiectului. 2.3.5. Expertul tehnic de calitate, atestat, va analiza, după caz: - condiţiile de amplasament si de exploatare a construcţiei; - starea construcţiei care se supune expertizei tehnice de calitate; - documentele care au stat la baza realizării construcţiei in fazele de proiectare, execuţie si exploatare; - prevederile din reglementările tehnice care au stat la baza realizării construcţiei si cele in vigoare la data efectuării expertizei tehnice de calitate. 2.3.6. Expertul tehnic atestat elaborează raportul de expertiză tehnică de calitate cuprinzând soluţii şi măsuri care se impun pentru fundamentarea tehnică si economica a deciziei de intervenţie ce se însuşeşte de către proprietarii sau administratorii construcţiilor si, după caz, de către investitor. Expertul tehnic de calitate atestat va semnala situaţiile în care, in urma intervenţiei sale, se impune verificarea proiectului şi sub aspectul altor cerinţe decât cele la care se referă raportul de expertiza tehnică de calitate întocmit. 2.3.7 Raportul de expertiză Raportul de expertiză al unei clădiri/ instalaţii urmăreşte identificarea principalelor deficienţe ale construcţiei şi ale instalaţiilor aferente acesteia care impun intervenţia şi stabilirea, din punct de vedere tehnic şi economic a soluţiilor de reabilitare şi/sau modernizare a construcţiei şi/ sau a instalaţiilor aferente. 2.3.8 Expertiza tehnică, pentru instalatiile electrice în clădiri identifică: ƒ în vederea determinării, în orice stadiu, a stării tehnice a construcţiei pentru evaluarea capacităţii ei de satisfacere a cerinţelor conform legii 10/95, cu modificările ulterioare; ƒ rezolvarea litigiilor privind calitatea tehnică a unor proiecte sau a execuţiei unor lucrări de construcţii. a. deficienţe datorate proiectării, execuţiei, exploatării instalaţiei curente; starea de întreţinere/ degradare a instalaţiei electrice; b. deficienţe ale structurii măştilor, nişelor, porţiunilor înglobate în elemente de construcţii, a stării de funcţionare a aparatelor, deficienţe care impun demontări de echipamente, demolări parţiale sau totale şi/sau reproiectarea obiectivelor sau ale calităţii aparatelor, echipamentelor utilizate şi specifică repercursiunile degradării lor asupra instalaţiei electrice în ansamblu; c. intervenţii pentru modificarea şi corectarea regimului de funcţionare a instalaţiilor electrice sau al altor categorii de instalaţii (termice, sanitare, ventilaţii, canalizare, gaze) care presupun conexiuni electrice (instalaţii de acţionare, de măsură, control, monitorizare, pază) în cazul extinderii numărului de consumatori, a echipamentelor conectate sau a amplasării lor, ş.a.;

‐ 244 ‐  d. şi confruntarea instalaţiei de iluminat /protecţie în clădiri executate cu proiectul iniţial. b. evaluarea stării actuale a clădirii şi a instalaţiilor. Proiectul întocmit pe baza raportului de expertiză tehnică de calitate trebuie însuşit de către autorul acestuia. alte tipuri de înregistrări video.a. 2. infiltraţii de apă. nişelor. după caz). se completează şi cu: a.4. Evaluarea energetică a unei clădiri urmăreşte identificarea principalelor caracteristici termice şi energetice ale construcţiei şi ale instalaţiilor aferente acesteia şi stabilirea. analiza stării actuale a construcţiei şi instalaţiilor aferente acesteia.4. Evaluarea energetică apare necesar după caz. Raportul de expertiză se va întocmi de către firme şi specialişti atestaţi în baza cerinţelor prevăzute prin Regulamentul de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor. indicativ Mc 001 / 3 – 2006. 2. II. în condiţii de consum redus de energie. . forţă şi curenţi slabi. din punct de vedere al respectării soluţiilor si a măsurilor propuse. prin comparaţie cu soluţia de proiect (conform cu cartea tehnica a clădirii). care necesită modificări/intervenţii în raport cu schemele/ soluţia din proiectul iniţial. ƒ legăturile dintre tablourile generale şi tablourile secundare. precum şi cu un releveu al instalaţiilor electrice din clădire în scopul evidenţierii modificărilor constatate asupra acestora.4 Raportul de expertiză va cuprinde: . Evaluarea energetică se efectuează pentru clădiri existente în care se desfăşoară activităţi care necesită asigurarea unui anumit grad de confort şi regim termic. acoperişului/ teraselor. altele). raportul de expertiză tehnică. ƒ funcţionarea aparatelor de pe tablourile de siguranţă sau de pe tabloul bateriilor de acumulatoare. 2. Partea a II-a – Performanţa energetică a instalaţiilor din clădiri. referitoare la: ƒ receptorii de lumină. condens.4 Evaluarea energetică 2.secţiuni şi detalii cu marcarea degradărilor constatate. a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor. 2. Partea a III-a – Auditul şi certificatul de performanţă a clădirii.6.3.date extrase din încercările de laborator (buletine de analiză. etc. din punct de vedere tehnic şi economic a soluţiilor de reabilitare şi/sau modernizare energetică a construcţiei şi a instalaţiilor aferente acesteia. ƒ Legea 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor. constatată prin vizitarea clădirii. încăperilor. la data elaborării Ghidului. pe baza rezultatelor obţinute din activitatea de analiză energetică a clădiri. ş.3.2. indicativ Mc 001 / 2 – 2006. Realizarea evaluării energetice a unei clădiri presupune parcurgerea a trei etape: . cu modificarea si completarea ulterioara.3. disfuncţii ale instalaţiei electrice. . opţional. analizarea documentaţiei tehnice a clădirii (sau completarea acesteia. ƒ legăturile dintre tablourile generale şi grupurile electrogene. prin prevederile: ƒ Metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor. inclusiv instalaţiile aferente. Evaluarea energetică a unei clădiri este reglementată.3.4.relevee ale elementelor de inchidere. analiza documentaţiei care a stat la baza execuţiei clădirii va fi completată cu un releveu al zonelor cu degradări specifice (scurt circuite produse de igrasie.un memoriu tehnic.1. incendii.fotografii şi. 4 Calculul consumului de energie şi al eficienţei energetice a instalaţiilor de iluminat. . în etapa de investigare preliminară a clădirilor existente în vederea realizării unor lucrări de intervenţii la construcţii. . ƒ Metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor. 2. Cap.3 In sensul de mai sus. d. ƒ instalaţia produce zgomot. cu degradările constatate în urma observaţiilor directe. 2. rapoarte de încercări). c.

28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice.4. să asigure informaţiile tehnice complete privind viitoarea lucrare şi să răspundă cerinţelor tehnice. precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii". pentru instalatii electrice în clădiri este prevăzut în prevederile HG 28/2008 cu completările ulterioare (Ord. Identificarea măsurilor de modernizare energetică şi analiza eficienţei economice a acestora. Studiul de fezabilitate este documentaţia tehnico-economică prin care se stabilesc principalii indicatori tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii pe baza necesităţii şi oportunităţii realizării acestuia şi care cuprinde soluţiile funcţionale. montajul echipamentelor.Th. prin comparaţie cu soluţia de proiect (conform cu cartea tehnica a clădirii). preparare / furnizare a apei calde de consum.1 Proiectul tehnic general (P. Conţinutul-cadru al studiului de fezabilitate. din 02/07/2008).6. care se efectuează prin analizarea documentaţiei tehnice a clădirii (sau completarea acesteia. pe baza caracteristicilor reale ale sistemului construcţie – instalaţii aferente (încălzire. etapă în care s-au aprobat indicatorii tehnico-economici. 863/2008.5.4. 863/2008. constatată prin vizitarea clădirii. utilajelor sau instalaţiilor tehnologice. pentru aprobarea "Instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr. acţiunile de asigurare şi certificare a calităţii. în conformitate cu prevederile legale. constructive şi economice ce urmează a fi supuse aprobării. 2. în baza prevederilor Ordinului nr. trebuie să fie astfel elaborat încât să fie clar. fără să fie necesară suplimentarea cantităţilor de lucrări şi fără a se depăşi costul lucrării stabilit în faza de studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare.7. 2. 2. ventilare. climatizare.3 Proiectul tehnic pentru instalaţiile electrice în clădiri se elaborează pe baza studiului de fezabilitate/ documentaţiei de avizare. pentru instalatii electrice în clădiri este prevăzut în prevederile HG 28/2008 cu completările ulterioare (Ord. Evaluarea performanţei energetice a clădirii în condiţii normale de utilizare. Conţinutul-cadru al studiului de prefezabilitate. iluminat artificial). cu respectarea strictă a prevederilor proiectului tehnic. 2.4.5 Evaluarea stării actuale a clădirii şi a instalaţiilor. 2.G). . reprezintă documentaţia ce conţine părţi scrise şi desenate privind realizarea obiectivului de investiţii: execuţia lucrărilor.7. 863/2008.2 Proiectul tehnic pentru instalaţiile electrice în clădiri. verificat potrivit prevederilor legale menţionate mai sus.7. acţiunile de punere în funcţiune şi teste. 3. Raportul de audit energetic. precum şi cu un releveu al instalaţiilor în scopul evidenţierii modificărilor efectuate asupra acestora. precum şi acţiunile de predare a obiectivului de investiţii către beneficiar. după caz) şi prin analiza stării actuale a construcţiei şi instalaţiilor aferente acesteia. tehnologice. Analiza documentaţiei care a stat la baza execuţiei clădirii va fi completată cu un releveu al zonelor cu degradări specifice. 2. 2. economice şi tehnologice ale beneficiarului. specialitate în cadrul unui proiect tehnic general sau proiect de sine stătător. De asemenea trebuie să permită elaborarea detaliilor de execuţie în conformitate cu materialele şi tehnologia de execuţie propusă.‐ 245 ‐  1. Întocmirea raportului de audit energetic.7 Proiectul tehnic pentru instalatii electrice în clădiri 2. din 02/07/2008). pentru toate categoriile de lucrări. elementele şi soluţiile principale ale lucrării şi în care au fost obţinute toate avizele şi acordurile de principiu. Studiul de prefezabilitate este documentaţia tehnico-economică prin care se fundamentează necesitatea şi oportunitatea investiţiei pe bază de date tehnice şi economice. 2.

scheme electrice tehnologice de alimentare ventilatoare. baterii de răcire/ încălzire. b Părţile desenate: b1. ş. prin control al ambianţei sau prin recirculări sau de menţinere constante a acestor parametri. soluţia tehnică adoptată prin proiect. . tipuri de aparate/ echipamente utilizate. Anexa 3 conţine un model cadru pentru alcătuirea memoriul tehnic de specialitate pentru instalaţii electrice. . încercările.listele cu cantităţile de lucrări (antemăsurători): cuprind toate elementele necesare cuantificării valorice a lucrărilor proiectului şi conţin centralizatoare ale cheltuielilor.7. parametrii de calcul ai reţelei electrice interioare. testele. pe obiecte. schemele generale de distribuţie. .detalii specifice de execuţie a5. cu amplasare tablouri electrice. pe categorii de lucrări. de comandă a echipamentelor. circuit priză de pământ cu legare reţele metalice de conducte interioare de apă. circuite/ corpuri instalaţii iluminat. planuri de amplasare a aparatelor şi a echipamentelor de deservire. condiţiile de calitate pentru produsele care urmează a fi încorporate în lucrare. alimentare cu apă caldă. reţele electrice exterioare.‐ 246 ‐  2.memoriul tehnic de specialitate: în această secţiune proiectul tehnic include informaţii privind tipul clădirii.) include: a1. Se includ informaţii privind amplasarea reţelelor electrice interioare şi a echipamentelor. ƒ prezintă informaţii.elemente pentru prezentarea proiectului tehnic general pe specialităţi: în această secţiune proiectul tehnic pentru instalaţiile electrice de iluminat /protecţie în clădiri furnizează clar definite. . elementele specifice pentru prezentarea proiectului tehnic general pe specialităţi.caietele de sarcini pe categorii fac parte integrantă din proiectul tehnic şi pot fi: ƒ caiete de sarcini privind execuţia lucrărilor. probe.4 Conţinutul-cadru obligatoriu pentru un proiect tehnic cu lucrări de instalaţii electrice în clădiri (P. scheme de protecţie.scheme funcţionale: branşamente electrice. echipamente tehnologice şi confecţii diverse ƒ caiete de sarcini pentru recepţii. ƒ caiete de sarcini pentru furnizorii materialelor principale.a.planurile instalaţiei.. care să garanteze îndeplinirea exigenţelor de calitate şi performanţă solicitate. încălzire. regimul de folosire al instalaţiei proiectate. pompe de apă. semifabricate. Informaţiile conţinute în caietele de sarcini pe categorii: ƒ reprezintă descrierea elementelor tehnice şi calitative menţionate în planşe. scheme de acţionare. schemele electrice de reglare a temperaturii/ umidităţii/ vitezei aerului. ventilare. geologia. centrale termice.a. . utilaje. gradul de ocupare. a4. modul de asigurarea protecţiei. branşamente. în care se fac referiri asupra următoarelor elemente: amplasament. a3. precum şi cerinţele. gradul de protecţie. topografie. climatizare. Informaţiile din această secţiune se includ în părţile scrise al unui proiect tehnic general la cap. verificări şi puneri în funcţiune ƒ caiete de sarcini pentru urmărirea în timp a construcţiei ƒ caiete de sarcini pentru conţinutul cărţii tehnice. . 2. inclusiv cele tehnologice.). circuite forţă/ prize. pe obiectiv. Descrierea generală a lucrărilor. precizări şi prescripţii complementare planşelor. căi de acces permanente. filtre. agregate de tratare a aerului. amplasarea/ alimentarea echipamentelor. ş. nivelurile de toleranţe şi altele de aceeaşi natură. a2. b2. gaze naturale. ƒ reglementează nivelul de performanţă a lucrărilor de instalaţii electrice. schemele soluţiilor de automatizare aferente instalaţiilor de încălzire. condiţiile tehnice. clima şi fenomenele naturale specifice zonei. zonele din clădire in care se realizează instalaţii de iluminat.Th. pentru centralele termice sau de ventilare/ climatizare din clădiri. teste. . seismicitatea. devieri necesare şi protejări de utilităţi afectate.

planşe privind construcţii subterane implicate în instalaţiile electrice de iluminat. inclusiv cote.7. Ig şi Ie. .7. b4.. (2) Proiectul tehnic. memoriu tehnic. care definesc şi explicitează pentru fiecare obiect amplasarea. alcătuirea şi execuţia instalaţiilor.T. tehnicieni). după stabilirea executantului şi a furnizorilor (producătorilor) echipamentelor şi materialelor de instalaţii. a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor precum şi atestarea tehnico-profesională a specialiştilor cu activitate în construcţii. 2. dimensiuni. se elaborează exclusiv de proiectanţi cu pregătire în domeniul instalaţiilor pentru constucţii (ingineri. precum şi prin avizele.). graficul cu fazele determinante pentru controlul calităţii execuţiei. cu respectarea condiţiilor impuse prin autorizaţia de construire. numai de cadre tehnice cu pregătire superioară în domeniul ingineriei instalaţiilor.8.). cu diplomă recunoscută de statul român. altele asemenea. precum şi a documentaţiilor tehnice (D. asigurarea protecţiei. detaliile de execuţie. pozarea aparaturii de măsură şi control etc. cote de nivel. subingineri. dimensiuni. în vigoare la data eleborării ghidului de bună practică. 2. b) Părţile desenate: schemele funcţionale şi planurile instalaţiilor precizate mai sus detalii de execuţie pentru elementele instalaţiilor de mai sus (suporţi. deţinută de proprietar. verificarea şi expertizarea tehnică de calitate a proiectelor. în condiţiile legii. dispoziţiile de şantier pentru instalaţii electrice se cuprind în Cartea tehnică a construcţiei. 2. racorduri electrice la panouri. în urma licitaţiei de execuţie şi trebuie să conţină următoarele documentaţii: a) Părţile scrise: borderou şi foaie cu responsabilităţi (lista de semnături).planul reţelelor exterioare / interioare de alimentare cu energie electrică. se elaborează pe baza proiectului tehnic avizat de beneficiar. instituţii de învăţământ superior de specialitate în domeniul ingineriei instalaţiilor ori care nu au drept de semnătură în condiţiile legii.. care definesc şi explicitează pentru fiecare obiect alcătuirea şi execuţia structurii de rezistenţă. acţionare instalaţii ventilare/ climatizare. Este interzisă semnarea proiectelor tehnice (P. It. informative de ansamblu şi cuprind încadrarea în zonă. cuprinzând amplasarea lor. profiluri longitudinale/ transversale. 2. alimentare. constituiţi în acest scop în colective tehnice de specialitate şi se semnează. Planşele din această secţiune pot fi incluse şi în părţile desenate ale unui proiect tehnic general. graficul de realizare a lucrărilor.‐ 247 ‐  b3. verificarea tehnică a proiectelor trebuie asigurată de către specialişti atestaţi pentru specialităţile instalaţii Is.8 Cerinte normative privind verificarea proiectelor pentru instalaţii electrice de iluminat /protecţie 2.Th.Th.5.) pentru execuţia lucrărilor. toleranţe şi altele asemenea. pentru toate domeniile si toate cerinţele esenţiale de calitate (definite in Legea 10/95. acordurile şi actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului. secţiuni. prevăd: a. (2) Planşe de structură.7 Detalii de execuţie (1) Detaliile de execuţie pentru instalaţii electrice în clădiri. comandă. precum şi proiectele tehnice (P. cu modificările ulterioare).) pentru instalaţii electrice în clădiri care dezvoltă documentaţiile tehnice. instrucţiuni de exploatare şi de reglare. puncte exterioare de branşament.8.T. cu toate caracteristicile acesteia (3) Planşe de instalaţii. în capitolele: (1) Planşe generale.2 Prevederile legale în vigoare privind calitatea în construcţii. sub sancţiunea legii penale.) de către persoane care nu au absolvit.1 Documentaţiile tehnice (D.

3 În cazul lucrărilor de reabilitare sau de modernizare a construcţiilor şi a instalaţiilor aferente. Exemplu: analiza cărţii tehnice a clădirii. 2. inclusiv procese verbale de probe ale instalaţiilor pe etape. ƒ procese verbale de predare-primire în cazul schimbăii proprietarului.9. respectiv a documentaţiei care a stat la baza execuţiei clădirii şi instalaţiilor aferente şi care trebuie să cuprindă cel puţin: ƒ partiurile de arhitectură ale fiecărui nivel. se execută un releveu al clădirii. 2. stâlpi.9 Cartea construcţiei 2. ƒ planuri şi scheme ale instalaţiilor electrice. în condiţiile legii. ƒ registrul de exploatare. documentaţiile tehnice precum şi proiectele tehnice. . deţinută de proprietar. ƒ referatele şi concluziile încercărilor speciale.‐ 248 ‐  b. plăci. ƒ dimensiunile golurilor din pereţi. buiandrugi. 2. în cazul în care nu există cartea construcţiei. se face obligatoriu releveul construcţiilor şi a instalaţiilor aferente. 2. grinzi. dispoziţiile de şantier) se cuprinde în Cartea tehnică a construcţiei. ƒ dimensiunile geometrice ale elementelor de construcţii (fundaţii. care se efectuează prin analizarea documentaţiei tehnice a clădirii (sau completarea acesteia.5 Prescripţiile proiectantului privind exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor electrice: ƒ lista prescripţiilor de bază aferente exploatării. preparare a apei calde de consum. ƒ procesele verbale de constatare şi remediere a deficienţelor apărute după recepţia lucrărilor. În cazul când documentaţia de bază lipseşte. distanţa dintre goluri. constatată prin vizitarea clădirii.4 Importanţa existenţei cărţii construcţiei. au obligaţia de a face dovada efectuării verificării. 2. ƒ tipul de uşi şi ferestre. de încălzire. apare cu precădere în etapa de investigare preliminară a clădirilor în vederea realizării unei evaluări energetice. verificate pentru cerinţele de calitate numai către specialiştii verificatori de proiecte atestaţi. climatizare. ƒ modificările admise ale proiectului iniţial.9. ventilare.9. care dezvoltă documentaţiile tehnice.1 Proiectul tehnic al instalaţiilor de iluminat /protecţie (inclusiv detaliile de execuţie. ƒ structura anvelopei clădirii. evidenţiindu-se toate elementele enumerate mai sus.9. ƒ alcătuirea şi materialele care compun elementele de închidere exterioară sau de separare între spaţii cu diverse regimuri de temperatură. pereţi. elementele şarpantei).2 Cartea construcţiei este pusă la dispoziţia beneficiarului prin grija căruia se completează cu toate lucrările care se fac pe parcursul funcţionării construcţiei şi a instalaţiilor aferente şi conţine toate procesele verbale pentru lucrări ascunse. după caz) şi prin analiza stării actuale a construcţiei şi instalaţiilor aferente acesteia.9. ƒ jurnalul evenimentelor. înălţimea parapeţilor.

Factor de putere cos φ =…. seismicitatea. j) antemăsurătoarea... g) sursele de apă.INSTALAŢII ELECTRICE 2..c. Tipul de reţea (TN. h) căile de acces permanente.. iar Îndrumătorul privind aplicarea Regulamentului de verificare si expertizare tehnică de calitate a proiectelor.. Lucrărilor Publice şi Locuinţelor în condiţiile legii”.. 2 are şi componente specifice instalaţiilor electrice. d) geologia...1..a calităţii în construcţii.. etc) . . stabileşte Lista minimă de control privind verificarea tehnică de calitate a proiectului de instalaţii. 2. Ca urmare. . Date generale 2...Putere maximă absorbită: Ps =. a executiei lucrarilor si a constructiilor (Ordin MLPAT 77/96).a.. . Capitolele 1 şi 2.. TT.kW. se pot evidenţia particularităţi pentru specialitatea instalatii electrice (pct. e) prezentarea proiectului -specialitatea instalatii electrice. conform cu cerinţele normative în vigoare.2. dar cap. precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii". Conform acestui conţinut. Memoriu tehnic de specialitate. 863/2008-pentru aprobarea "Instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr. telefon şi altele asemenea pentru lucrări definitive şi provizorii..c. (neutral)..Frecvenţa reţelei de alimentare Fu = . energie electrică. pentru a asigura cerinţele de calitate impuse de Legea 10/95.. În cadrul secţiunii "Descrierea lucrărilor" care fac obiectul proiectului tehnic se vor face referiri asupra următoarelor elemente: a) amplasamentul. MEMORIU TEHNIC DE SPECIALITATE-INSTALAŢII ELECTRICE Ordinul nr.e.d.g). i) trasarea lucrărilor. Aceste date sunt caracteristice proiectului în ansamblul sau dar.. .. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice. . c) clima şi fenomenele naturale specifice zonei.....249 ANEXA 3. se elaborează ca parte a memoriului general. Acelaşi ordin prevede:”Proiectul tehnic se verifică pentru cerinţele de calitate de specialişti atestaţi de Ministerul Dezvoltării......Putere instalată: Pi = .. TN. căile de comunicaţii şi altele asemenea. f) devierile şi protejările de utilităţi afectate.. PARTEA SCRISA 1...2..2. sunt parte a cap.Tensiunea de utilizare Un = . V... b) topografia.IT). Descrierea generală a lucrărilor 2..Descrierea generală a lucrărilor. Hz ....Caracterisica retelei electrice în punctul de delimitare cu furnizorul ( TT ..şi trebuie să justifice soluţiile tehnice şi sistemele de instalaţii cu care va fi prevăzut obiectivul de investiţii. Memoriile tehnice pe specialităţi. stabileşte conţinutul-cadru al proiectului tehnic.1. gaze..Caracteristicile electrice ale obiectivului: . în această anexă se propune structura Memoriului tehnic pentru specialitatea Instalaţii electrice Ie.. kW.

cu modificarile ulterioare. . pe seama TEMEI DE PROIECTARE. e) protecţie împotriva zgomotului.. în conformitate cu cerinţele esenţiale. d) siguranţă în exploatare.. depozitează sau se manipulează. nu vor afecta structura de rezistenţă a clădirii. Anexa 2.. .. conform caracteristicilor consumatorului şi a soluţiei de alimentare obţinute prin avizul de racordare Clasificarea receptorilor din punct de vedere a cerinţelor privind gradul de asigurare a continuităţii în alimentare.. conform Legii 10/95. respectiv: a) rezistenţă mecanică şi stabilitate b) securitate la incendiu. ..Natura activităţilor ce se vor desfăşura în spaţiile construite. conform NP 099 /2005 2.. sănătate şi mediu. din 5 mai 2007. sau nu. staţie de pompe şi vane de incendiu.250 Durata maximă a întreruperii cu energie electrică. pe de o parte.. modificată prin Legea nr. etc. Dotari si solutii tehnice care asigură cerinţele de calitate prevăzute de lege cu respectarea reglementărilor tehnice în vigoare Documentaţia întocmită. dintre cele posibil de adoptat. .2. Tablourile electrice se vor amplasa în spaţii şi poziţii care. .. dupa cum urmează: (se vor prezenta mai multe variante de solutii. conform Legii 608/ 2001.E. c) igienă.123. conform P 118. aşa cum rezultă din planşele E.Riscul de incendiu şi Gradul de rezistenţă la foc şi zonarea spaţiilor. asigură îndeplinirea cerinţelor esenţiale de calitate în conformitate cu Legea 10/95.. iar pe de altă parte le vor proteja împotriva acţiunii agenţilor chimici sau de mediu.. de la furnizorul extern. conform I18/2.Categorii şi clase de influenţe externe. f) economie de energie şi izolare termică. Tipuri de instalaţii funcţionale : ascensor de persoane şi / sau de marfă. etc. specifice categoriei de importanţă a obiectivului. transformatoarele de forţă din PT se vor amplasa şi asigura pentru evitarea deplasărilor..clasa de importanţă a clădirii. ..2..2.. nu vor determina solicitarea lor la tasarea diferenţială . de la caz la caz) A). Deoarece zona seismică este.Caracteristicile clădirii: . conform I 7.categoria de importanţă. pe baza căreia se va concepe sistemul de detecţie şi alarmare la incendiu. Traseele circuitelor şi coloanelor electrice. pe baza căreia va rezulta necesitatea prevederii şi structura sistemului intern de alimentare. cu soluţiile prezentate în planşa E . a zonelor cu risc de explozie determinat de amestecuri explozive de gaze sau praf combustibil. conform P 118...3.şi detaliile de execuţie din planşele E. 2. pe de o parte nu vor afecta structura de rezistenţă a clădirii. pe baza materialelor din care este realizată construcţia şi a materialelor ce se stochează.Existenţa.. iar pe de altă parte. REZISTENŢĂ MECANICĂ ŞI STABILITATE Instalaţiile electrice s-au conceput şi se vor realiza cu echipamente adecvate Categoriilor şi claselor de influenţe externe şi cu certificat de conformitate.

SISTEM DE PROTECŢIE LA INCENDIU format din: 1.. Alimentarea acesteia cu energie electrică se va asigura astfel: a). 1.... Tabloul electric aferent staţiei pompelor de incendiu..se prevede/nu se prevede cu... b) pentru intervenţii la spatiile tehnice.. semnalizare si alarmare incendiu. din circuitele de iluminat normal deoarece se folosesc corpuri de iluminat cu acumulator inclus şi dispozitiv de trecere automată pe sursa inclusă. d) împotriva panicii... Aceasta se amplaseaza în spatiul indicat în plannul din plansa E.... prin coloana proprie. conform schemei din plansa E............ racordată în tabloul electric general.. Staţie de pompe şi vane de incendiu... Sistem de iluminat de siguranţă. Varianta I . electrovanelor de incendiu şi ale instalaţiei de ventilare pentru evacuarea fumului. Varianta II. Alimentarea acestora se asigura. s-au prevăzut următoarele dotări : 1. Trecerea de pe alimentarea de bază pe cea de rezervă la nefuncţionarea sursei de bază se va face manual/automat. cu privire la durata trecerii pe sursa de securitate. de la:.. S-a adoptat alimentarea dublă deoarece:.. b). care are personal permanent de supraveghere... conform planului E… sunt ferite de pericol de incendiu.. Oprirea pompelor de incendiu se va face numai manual... care cuprinde următoarele categorii ( după caz): a) de evacuare şi pentru marcarea hidranţilor interiori de incendiu. c) pentru circulaţie..E. Comanda manuală de acţionare a pompelor şi electrovanelor se asigură prin butoane amplasate atât în încăperea pompelor şi electrovanelor de incendiu cât şi de la distanţă din….... aşa cum rezultă din planşele E. respectiv :……... respectiv este amplasat conform I7/2011:. corespunzător categoriei de importanţă a clădirii şi în conformitate cu reglementările tehnice.. ..... se prezintă în planşa E…..... Traseul căilor de alimentare ale tabloului de distribuţie al staţiilor pompelor.2.. SECURITATE LA INCENDIU Pentru asigurarea acestei cerinţe. Tabloul electric al staţiei pompelor şi electrovanelor de incendiu şi a altor dispozitive de securitate la incendiu este amplasat conform I7/2011.....251 a construcţiei sau terenului.. înaintea intrerupătorului general.şi detaliile de execuţie din planşele E. iar intreruptorul de pe coloana ce le alimentează: . însă oprirea manuală se face numai din staţia pompelor de incendiu...... al electrovanelor de incendiu şi al sistemului de evacuare mecanică a fumului. ...... respectiv conform I7/2011. B). de către Centrala de supravegere incendiu deoarece:. Din tabloul staţiei pompelor de incendiu se alimentaeaza numai receptorii care contribuie diret şi indirect la interveţia de stingere a incendiilor Pornirea pompelor de incendiu este automată. 1. e) de veghe. A fost alimentată de la sursa de bază...din care rezultă că se racordează înaintea întreruptorului general.3...pe o singură cale..din tablou propriu astfel încat asigură cerintele impuse de I7...1. Sursa de alimentare de bază se va asigura : conform punctului a) iar cea de rezervă va fi:. Centrala pentru detectare.. Sursa inclusă este dimensionată pentru durata normată de 48 ore şi apoi asigură necesarul de putere pentru semnalizarea unei alarme pe durata a 30 de minute..

Grupul electrogen pentru alimentarea de rezervă se instalează în.. Var.. 6. astfel încât alimentarea instalaţiilor de securitate nu este.. prevăzută în Avizul de racordare.SPD tipul 1 (SPD1)-instalate în tabloul electric general-TEG. Sistemul de alimentare electrică pentru serviciile de securitate este constituit din: . Acesta se asigură deoarece conductorul de protecţie. 2. conform scenariului de incendiu şi: a . realizată cu PDA (sau: dispozitiv de captare tijă.Comanda sistemului de evacuare a fumului. Var I .Sistem de protecţie la efectele trasnetului LMPS.Sursa de securitate pentru alimentarea serviciilor de securitate. 7.. perturbată respectiv. pentru care nu se asigură distanţa de protecţie..4.. respectiv spratensiuni atmosferice transmise prin reţea şi de comutaţie.. soluţie care respectă cerinţele I7/11...252 Centrala pentru detectare. 1...22.. Aceasta soluţie se aplică prin încadrea în schemă. Ascensoare de interventie în caz de incendiu. I..Deoarece obiectivul are regim de înălţime care nu impune echiparea cu ascensoare de interventie la incendiu acestea nu s-au prevazut.Protecţia la aceste solicitări nu s-a prevăzut deoarece sunt îndeplinite cerinţele I7: Var II ..2. prin aceasta... În conformitate cu prevederile I7. centrala de semnalizare a incendiilor şi zonele în care se află elemente de prevenire şi stingere a incendiilor la care trebuie acţionat precum şi grupurile electrogene vor fi prevăzute cu instalaţie de iluminat de siguranţă pentru intervenţie.. un defect produs pe circuitul unei surse nu va afecta protecţia împotriva şocurilor electrice şi funcţionarea corectă a circuitului celeilalte surse. art. IPTE. folosit numai pentru alimentarea serviciilor de securitate Deoarece sunt două surse diferite. . a impus prevederea următoarelor dotări i măsuri: 2. inclusiv conductoarele electrice active.22. b . cap. II. astfel:. semnalizare si alarmare incendiu va asigura. un defect într-un circuit utilizat pentru alte scopuri decât serviciile de securitate. Var..comanda dispozitivele pentru acţionarea cortinelor de siguranţă din clădirile Staţia de pompare. 2.. Încadrarea construcţiei în volumul protejat şi elementele componente ale IPT exterioară şi interioară se prezintă în planşa E….1 Instalaţie de paratrăsnet pentru protecţia la supratensiuni atmosferice directe. PE. conform I7/2011.realizat cu aparate de protecţie la supratensiuni. nu trebuie să conducă la întreruperea nici unui circuit care alimentează serviciile de securitate..Sursa de baza. prevăzute în schemele electrice din planşele E……astfel: . este racordat la conductoarele de protecţie ale ambelor surse care au punctul neutru legat la pământ. aşa cum rezultă din planşa E. Criteriul de performanţă: evitarea riscului de izbucnire a unui incendiu s-au producere a unei explozii. La bara de egalizare a potenţialelor s-au legat masele şi elementele metalice aflate în contact cu solul.17÷7. a rezultat necesitatea realizării instalaţiei de paratrăsnet exterioară IPTE şi interioară IPTI.19. reţea de captare) corespunzător nivelului de protecţie …. prin intermediul eclatoarelor adecvate. sau: Sursa electrică de securitate este un grup de intervenţie..Toti receptorii aferenţi acestei cerinţe esentiale obligatorii vor fi alimentati de la sistemul de alimentare cu energie electrică pentru servicii de securitate. . Grupul electrogen a fost prevăzut pentru alimentarea receptorilor vitali tehnologici dar poate prelua şi alimentarea serviciilor de securitate.

În aceste zone s-a avitat montarea de componente ale instalaţiilor electrice. aferent fiecărui spaţiu iluminat. rezultată din notele de calcul.253 SPD2-amplasate în aval de dispozitivele de tipul 1. corpurile de iluminat se vor monta adecvat. s-au prevăzut următoarele dotări : - . Pentru limitarea incendiilor de origine internă a instalaţiilor electrice s-a asigurat prorecţia automată la scurtcircuit pentru fiecare circuit şi coloană. SIGURANŢA ÎN EXPLOATARE Pentru asigurarea acestei cerinţe. componentele instalaţiilor electrice să nu determine risc de incendiu. Calculul fotometric al sistemului de iluminat. Prin tema de proiectare s-au stabilit tipul de zonă şi dimensiunile acestora.4. recomandate în NP-061. respectiv.. Adaptarea instalaţiei electrice la gradul de rezistenţă la foc al elementelor de construcţie Pentru ca. indicate atât pe planuri cât şi în antemăsurători. SĂNĂTATE ŞI MEDIU Pentru asigurarea acestei cerinţe. Deasemeni se aplică măsurile de protecţie fundamentale. cu atmosferă de praf combustibil. Sistemele de iluminat din încăperile în care se impune un anumit tip de repartiţie a fluxului luminos în spaţiu. s-au prevăzut următoarele dotări : 1. 2.4. Capacitate de rupere a întrerupătoarelor automate.Adaptarea echipamentului electric la Ariile periculoase determinate de atmosferă explozivă gazoasă sau cu praf combustibil.SPD3. aşa cum rezultă din detaliile de execuţie din planşa E…. 2. Pentru cazurile în care acest deziderat nu se poate asigura s-au luat următoarele măsuri: (Strat de tencuială.5.. destinate protejării la supratensiuni a receptoarelor.4. Pentru spaţiile în care s-a impus redarea corectă a culorilor se vor folosi surse cu indice de culoare adecvat. C). acestea nu se vor monta pe suporturi combustibile.4. 2.Cabluri cu rezistenţă mărită la propagarea focului. conform planurilor E….amplasate în aval de dispozitivele de tipul 2. prevazute de I7/2011. conform planurilor E…. s-a efectuat în conformitate cu NP-062/2002. menţionată în Breviarul de calcul. se va folosi NUMAI APARATURĂ electrică cu tip de protecţie antiexplozivă. D). Dimensionarea sistemelor de iluminat aferente fiecărei incinte s-a efectuat conform NP 061/2002. cu aparate de protecţie cu capacitate de rupere adecvată. Sistem de iluminat exterior Acest tip de sistem de iluminat. 2.. pe seama cerinţelor din Tema de proiectare. corespunzător categoriei de importanţă a clădirii şi în conformitate cu reglementările tehnice. este superioară valorii curenţilor de scurtcircuit maximi pe care va trebui să-i deconecteze. corespunzător categoriei de importanţă a clădirii şi în conformitate cu reglementările tehnice. . instalate în tablourile electrice descendente din TEG. IGIENĂ.cabluri cu execuţie grea). În zonele în care acest deziderat nu s-a putut aplica. subcap. s-a prevăzut pe aleele pietonale şi căile de circulaţie rutieră marcate pe planurile E…. Sistem de iluminat normal interior Nivelele de iluminare s-au adoptat în funcţie de natura activităţii ce se desfăşoară în fiecare incintă..3. cu arii periculoase cu atmosferă gazoasă. corespunzătoare zonelor stabilite.

3.prizele sunt cu contact de protecţie şi la acestea se leagă conductoarele de protectie PE. la cablurile flexibile. conform schemei din E. la carcasele altor circuite sau la elemente conductoare. . Varianta 2. 2. Pentru creşterea siguranţei Sistemului de protecţie la şoc electric se vor aplica şi următoarele măsuri suplimentare. Sistem de iluminat de siguranţă pentru continuarea lucrului Pe seama specificului construcţiei şi a naturii activităţilor ce se desfăşoară.. 2... bazat pe întreruperea alimentării. aceste conductoare nu vor fi legate la pământ.din punctul în care nu se mai poate realiza legarea la pământ. Deoarece circuitul alimentează un singur aparat carcasa sa nu va fi legată la un conductor de protecţie. Circuitul separat nu are nici un punct comun cu alt circuit şi nici un punct legat la pământ...se prevede un dispozitiv de protecţie care să semnalizeze primul defect de izolaţie la masă şi care să deconecteze în maximum 5 s.1. . fie se vor poza în tuburi sau se vor realiza cu cabluri. în care această operaţie este posibilă. Sistem de protecţie la şoc electric. pe de o parte... aceste conductoare vor fi cuprinse în cablu...... aferent fiecărei incinte.. deoarece sursa este cu punctul neutru distribuit.. până la originea instalaţiei electrice de utilizare a consumatorului.. adecvate categoriilor de medii normale.. iar pe de altă parte există echipamente cu funcţionare continuă nesupravegheată. Conductoarele circuitelor şi coloanelor schemei electrice. Calculul fotometric al sistemelor de iluminat. Varianta 2. respectiv schema TN-C...254 1.. Instalaţia de redresare s-a alimentat prin transformator de separare..... Deoarece circuitul alimentează mai mulţi receptori carcasele acestora nu vor fi legate nici la pământ nici la carcasele altui circuit.. Deoarece s-a considerat. Instalaţia din subsolul tehnic al clădirii s-a alimentat prin TFJP. s-au adoptat următoarele mijloace de protecţie respectiv: 1. dimensionate conform I7 şi pentru care se asigură şi acţionare selectivă. însă carcasele receptorilor se leagă între ele prin conductoare de protectie PE. la alte conductoare de protecţie. b) . 3.. Pentru limitarea zonei afectate de un eventual defect s-a realizat Sistemul de protecţie la suprasolicitări termice determinate de curenţi de suprasarcină şi scurtcircuit. corespunzător Retelei TN.. conform I7 : a) . Acesta s-a realizat cu întrerupătoare automate... Deoarece consumatorul are un număr însemnat de receptori pentru care protecţia la şoc electric nu se poate asigura prin intreruperea automată a alimentării. Deoarece consumatorul are şi receptori pentru care protecţia la şoc electric nu se poate asigura cu măsurile de mai sus..2.. Aceste legături se efectuiază în fiecare tablou electric. din momentul apariţiei celui de al doilea defect de izolaţie la altă masă. cu risc de incendiu sau .. conform NP-I 7 se impune prevederea sistemului de iluminat de siguranţă pentru continuarea lucrului pentru următoarele spaţii:. că numai prin legarea la neutru nu este sigură acţionarea aparatelor de protecţie ale reţelei (PACD)... s-a efectuat în conformitate cu NP-061.. conductorul PE se execută din cupru.. În acest scop se prede transformator de putere cu punctul neutru al secundarului izolat faţă de pământ. aceştia vor fi alimentaţi de la Reţea IT. s-a adoptat ca mijloc complementar protecţia automată cu DDR. se pozează în tub separat (sau să fie executat cu cablu distinct) şi este asigurat cu o protecţie proprie la suprasarcini. Caracteristicile acestora sunt menţionate în schemele electrice.legarea suplimentară la priza de pământ a conductorului neutru de protecţie PEN/PE ...

. menţionată în Breviarul de calcul este superioară valorii curenţilor de scurtcircuit maxim pe care va trebui să-i deconecteze. Varianta 2. Această priză va fi folosită ca priză unică şi ca urmare....Bara principală de protecţie şi echipotenţializare BPPE. Receptorii vitali sunt alimentati separat. Var I: Grupul electrogen este prevăzut cu dipozitive de pornire automată în. Electrozii acesteia se vor plasa.. În faza de execuţie se va realiza priza de fundaţie conform prevederilor I7/2011 .: ..... E) PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI Aparatelor electrice cu care se realizează instalaţiile electrice vor fi astfel alese încât nivelul de zgomot echivalent datorat surselor de zgomot din instslaţiile electrice să nu depăşească cu mai mult de 5 db nivelul de zgomot echivalent din încăpere când aceste instalaţii nu sunt în funcţiune. Instalaţia de legare la pământ. a receptorilor trifazaţi de putere şi a celor de iluminat şi prize. Capacitate de rupere a întrerupătoarelor automate. Sistem de asigurare a alimentării cu energie electrică.. este concepută astfel încât să permită gruparea receptorilor pe sursele sistemului de alimentare.. a căilor suplimentare (sistemul extern de alimentare). Aceste caracteristici sunt prezentate pe planuri şi pe schemele electrice.. Varianta 1.. Alimentarea receptorilor care nu acceptă întreruperea alimentării se va asigura şi de la sursă de alimentare neântreruptibilă (UPS). funcţionând în regim permanent. Var II Grupul electrogen va fi pornit manual în max xx min.. din tabloul electric TRvitali conform schemei din planşa E. rezultată din breviarul de calcul şi determinată pe seama grupării receptorilor pe tipul de sursă de la care este alimentat în regim de indisponibilitate a căii de alimentare de bază. Acesta s-a realizat cu un grup electrogen de putere P. din tablouri separate.. F). Deoarece consumatorul are şi receptori tehnologici VITALI de categoria 0 (I) s-a impus prevederea şi a unui sistem intern de surse electrice.. La priză de pământ se va lega. rezultat din notele de calcul. pe cât posibil.. din planşa E. Soluţiile de prindere ale aparatelor electrice pe elementale de construcţie să amortizeze zgomotele şi vibraţiile.. la verificare. durată impusă de . la faza determinată prevăzută în Programul de control a calităţii lucrărilor executate pe şantier. 1 ohm. la trecerea pe grupul electrogen. Schema electrică de distribuţie asigură alimentarea. xx secunde.. Schema electrică... pe un contur închis.. În caz contrar se va dimensiona şi o priză suplimentară. Coborârile instalaţiei de paratrăsnet. 4. Se va realiza o priză de pământ artificială.. 5. ECONOMIE DE ENERGIE ŞI IZOLARE TERMICĂ . inclusiv să permită deconectarea automată a receptorilor normali.255 zonelor cu pericol de explozie. va trebui să aibă rezistenţa de max. Bateria de acumulatori s-a dimensionat pentru a asigura alimentarea cel puţin până la intrarea grupului electrogen în regim normal. conform schemei din planşa E.

b. Reducerea pierderilor de putere s-a realizat si prin: a.reducerea pierderilor de putere determinate de nesimetria sarcinii s-a realizat prin echilibrarea puterii instalate pe fiecare fază.ameliorarea factorului de putere. în regim de dublă conversie. c. 244/2009 AL COMISIEI COMUNITĂŢILOR EUROPENE. separarea receptorilor monofazaţi de iluminat şi prize de cei trifazaţi şi alimentarea lor prin scheme separate şi grupate pe secţii distincte ale tabloului general.reducerea duratei de funcţionare pe sursa de alimentare neântreruptibilă (UPS). sursele electrice de lumină vor fi în conformitate cu REGULAMENTUL (CE) NR. de implementare a Directivei 2005/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele de proiectare ecologică pentru lămpi de uz casnic nondirecţionale şi cu fazele de scoatere din uz a surselor de lumină. .. d.reducerea influenţei receptorilor deformatori prin îndepărtarea electrică a acestora.256 În conformitate cu Cerinţa Esenţială Economia de energie.

baza de proiectare şi limita de proiect. baza de proiectare pentru soluţiile de dimensionare a instalaţiilor electrice interioare. legături în cleme şi legături în doze bine strânse. CONŢINUTUL CAIETULUI DE SARCINI PENTRU EXECUŢIA LUCRĂRILOR ÎN CADRUL UNUI PROIECT TEHNIC DE INSTALAŢII ELECTRICE In baza recomandărilor Ord.sisteme de protecţie: la şoc electric.se indică referinţe privind: ..). zona de risc seismic. include: 1. aparate montate aparent.schema electrică de distribuţie pentru fiecare categorie de receptori: . unde este cazul. după caz. . – Obiectul lucrării. amenajări.serviciile de securitate. reprezentând datele de temă. date furnizate de producătorii de materiale. 863/2008 şi a normativului GP 090-2003 . Se indică: obiectul lucrării care constă în realizarea unei instalaţii electrice interioare într-o clădire nouă sau într-o clădire existentă la care se aduc îmbunătăţiri constructive. Pentru cerinţa esenţială: Securitate la incendiu .rezistenţa la eforturi care apar în timpul exploatării (şocuri mecanice. Cerinţele esenţiale de calitate ale instalaţiei electrice în conformitate cu Legea 10/1995. aparate. 3.a. zona climatică. echipamente şi aparatură.se indică referinţe privind: . concretizate în tema de proiectare sau dintr-o fază anterioară a proiectului (studiu de prefezabilitate/ fezabilitate). categorie de importanţă. date privind sursa de alimentare electrică cu parametri caracteristici. destinaţia clădirii. modernizări sau schimbare de destinaţie. tasări ale elementelor de construcţie sau ale terenului etc.comportarea la foc (clasa de reacţie la foc şi/sau limita de rezistenţă la foc a elementelor componente ale instalaţiei electrice (cabluri. denumirea.rezistenţa şi stabilitate la solicitări seismice a utilajelor şi a elementelor componente ale instalaţiei electrice (protecţia antiseismică asigurată prin proiect). echipamente).rezistenţa suprafeţelor elementelor componente ale instalaţiei electrice (priză de pământ.sistemele de iluminat: iluminat normal/ siguranţă etc.rezistenţa mecanică a elementelor componente ale instalaţiei electrice proiectate (materiale folosite să fie omologate. . elemente de închidere interioare. . 4. date despre construcţie (număr de niveluri. conductoare.). adresa. 2. la supratensiuni atmosferice directe. . Se indică beneficiarul lucrării. exterioare. ş. soluţiile de asigurare a cerinţelor de calitate justificate în memoriu pentru: .1. suprafeţe vitrate. în acord cu cerinţele din standardele europene armonizate pentru aceste produse. al caietului de sarcini pentru execuţia lucrărilor întocmit în cadrul unui proiect tehnic de instalaţii electrice. sau transmise prin reţea şi de comutaţie. conducte de protecţie. .Ghid privind elaborarea caietelor de sarcini pentru execuţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii.‐ 257 ‐  ANEXA III. planurile de arhitectură şi construcţii care definesc clădirile la care se execută instalaţiile electrice. cerinţele de calitate la care se cere verificarea. . termice de exploatare. care trebuiesc prezentate in caietul de sarcini pentru execuţie astfel: Pentru cerinţa esenţiala: Rezistenţă şi stabilitate . conţinutul. echipamente) la solicitarea/ coroziunea datorată agenţilor chimici şi atmosferici agresivi. etc. tablouri electrice. Caietul IV: Instalaţii interioare. încăperi.

se indică referinţe privind: .grupuri electrogene şi UPS ). .securitatea instalaţiei electrice şi a încăperilor cu aparatură electrică împotriva intruziunii oamenilor neavizaţi şi animalelor.eliminarea pericolului de explozie: instalaţiile electrice în mediul exterior se vor realiza conform normativului D17 şi P004. a calităţii aerului sau a regimului termic sunt influenţate indirect. centrale de ventilare/ climatizare) prin soluţia adoptată în proiect.soluţia adoptată în proiect pentru eliminarea propagării fumului şi gazelor fierbinţi în căile de evacuare ale clădirilor.protecţia utilizatorilor contra leziunilor prin contact cu suprafeţele accesibile ale elementelor instalaţiei electrice (rănire.consumuri minime de energie prin programul de funcţionare al instalaţiei electrice şi al instalaţiilor conexe deservite. . gestionare tehnică a clădirii. ardere.se indică referinţe privind: Această cerinţă nu este influenţată în cazul instalaţiilor electrice de iluminat. .asigurarea protecţiei la şoc electric. echipamentelor. . sănătate şi mediu .se indică referinţe privind: .‐ 258 ‐  soluţia adoptată în proiect pentru eliminarea riscului de incendiu şi de propagare a acestuia. indicativ NP-061-02.îmbunătăţirea factorului de putere. . mănuşi şi cizme electroizolante). Pentru cerinţa esenţială: Igiena.respectarea nivelului de zgomot admis în spaţiile tehnice (motoare. etajate şi în spaţiile mari necompartimentate în caz de incendiu.prevederea materialelor pentru atenuarea zgomotului. Pentru cerinţa esenţială: Protecţia împotriva zgomotului . ventilatoare. . . . în conformitate cu cerinţele impuse prin reglementările tehnice în vigoare (ex. Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de iluminat artificial din clădiri. aparatelor. prin modul de amplasare/ protecţie a elementelor componente ale instalaţiei electrice. indicativ NP-061-02).consumuri minime de energie în exploatare ale dispozitivelor.gradul de asigurare a consumatorului împotriva întreruperilor accidentale a furnizării energiei electrice (surse de rezervă . .indicaţii privind nivelul de zgomot al echipamentelor dinamice (ventilatoare.asigurarea condiţiilor igienico-sanitare în încăperi.) Pentru cerinţa esenţială: Siguranţa în exploatare . Pentru cerinţa esenţiala: Economie de energie şi izolare termică . .se indică referinţe privind: . cel puţin se va declara consumul real. în conformitate cu cerinţele impuse prin reglementările tehnice în vigoare (Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de iluminat artificial din clădiri. . dacă nu este posibilă minimizarea lor.in cazul instalaţiilor de iluminat se indică referinţe privind asigurarea unui nivel corespunzător de iluminare. La cerinţele esenţiale se poate adăuga si cerinţa specifică: Durabilitatea şi fiabilitatea instalaţiei . electrocutare) prin utilizarea materialelor specifice de protecţie (covoare de cauciuc. pompe de circulaţie) unde există instalaţii de ventilare/ climatizare sau centrale termice.se indică referinţe privind: . ventilo convectoare din centrale de ventilare ale clădirilor). . în măsura in care specificul instalaţiei electrice deserveşte echipamentele specializate implicate direct (centrale termice.consum raţional de energie pentru iluminat prin asigurarea unui nivel corespunzător iluminare şi confort vizual. contorizare.

‐ 259 ‐ 

- calitatea materialelor omologate din alcătuirea elementelor componente ale instalaţiei electrice proiectate (conductoare şi cabluri electrice, tuburi de protecţie, aparate, echipamente, materiale mărunte, suporţi de fixare, ş.a.) prin menţionarea caracteristicilor fizico-mecanice, chimice, aspect, declarate de producător prin documentele de atestare şi introducere pe piaţă ale produselor; - calitatea şi fiabilitatea, aparatelor şi echipamentelor (dispozitive de conectaredeconectare şi/sau comutare, corpuri de iluminat, prefabricate – tablouri electrice, ş.a.) de asemenea omologate din componenţa instalaţiei electrice, prin menţionarea caracteristicilor tehnologice furnizate de producător prin documentele de atestare şi introducere pe piaţă ale produselor; Notă: - In România, membră UE, documentele de atestare şi introducere pe piaţă ale produselor, sunt fie declaraţiile de conformitate ale produselor în acord cu standardele armonizate de produse fie agrementul tehnic naţional sau european. - Materialele şi echipamentele acceptate în soluţia proiectată vor fi numai cele care îndeplinesc aceste două condiţii. 5. Documentaţii complementare caietului de sarcini: - ordinea şi condiţiile tehnice de execuţie a lucrărilor de instalaţii electrice proiectate cu instrucţiuni de montaj pentru materiale, elementele componente prefabricate, echipamente; - programul de urmărire al calităţii execuţiei; fazele determinante ale lucrării; - verificarea execuţiei pe şantier, probe, teste; - achiziţia, depozitarea şi transportul materialelor şi echipamentelor; - prevederi privind condiţiile de recepţie lucrărilor executate; - măsuri pentru asigurarea sănătăţii si securităţii muncii; - măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor pe durata execuţiei lucrărilor de instalaţii electrice; - Breviarul de calcul, care reprezintă o parte scrisă în care sunt expuse sumar noţiuni, date, etc. din domeniul tipului de instalaţie electrică proiectată, care reprezintă documentele justificative pentru dimensionarea elementelor instalaţiilor de iluminat şi asigurarea protecţiei în clădiri. Se elaborează pentru fiecare tip de instalaţie în parte. Breviarele de calcul, prezentate sintetic, vor preciza şi ipotezele de calcul: destinaţia şi categoria de importanţă a clădirii (risc de incendiu, risc seismic, zona climatică şi categoria de mediu, temperatura maximă în încăperi), parametrii de calcul pentru alimentare cu energie electrică, racorduri de branşament, distribuţie generală/ secundară (tablouri şi circuite electrice) grad de protecţie, iluminat (metoda aplicată, nivel de iluminare recomandat, corpuri de iluminat - parametri nominali), sisteme de protecţie (scheme, alegere aparate, parametri nominali), consumul de energie al sistemului ş.a.) precum şi tipurile de programe de calcul utilizate; - piese desenate, cu nominalizarea planşelor, a elementelor de închidere opace şi vitrate care guvernează lucrarea; - avize de specialitate ƒ măsurarea şi decontarea lucrărilor ƒ prevederi privind urmărirea comportării în timp a lucrării ƒ instrucţiuni de exploatare ƒ reglementări privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de electrice (standardele, normativele şi alte prescripţii, care trebuie respectate la materiale, utilaje, confecţii, execuţie, montaj, probe, teste, verificări).

‐ 260 ‐ 

ANEXA III.2. CONŢINUTUL DUPĂ CAZ, AL CAIETULUI DE SARCINI PENTRU PENTRU FURNIZORI DE MATERIALE, APARATE, ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE PENTRU ACHIZIŢIA LOR ÎN CADRUL UNUI PROIECT TEHNIC DE INSTALAŢII ELECTRICE III.2.1 Caietele de sarcini pentru furnizori de materiale, aparate, echipamente tehnologice şi confecţii diverse, în vederea achiziţiei lor în cadrul unui proiect tehnic de instalaţiilor electrice, trebuie să conţină, după caz: 1. Denumirea produsului: material, semifabricat, aparat, echipament tehnologic sau confecţii diverse (metalice, cu materiale compozite, din materiale termoplastice etc.) 2. Domeniul de utilizare: 3. Necesitatea produsului: 4. Descrierea produsului: alcătuit din aparate/ echipamente individuale; componenţă echipament; schemă bloc cu module principale/ auxiliare; 5. Caracteristici tehnice minime solicitate pentru eligibilitatea ofertei pentru achiziţie (exemple generale): 5.1 - pentru materiale mărunte, semifabricate sau confecţii diverse se indică: ƒ La conducte/ tuburi şi ţevi de protecţie, doze, cleme de legătură, coturi, manşoane, etrieri, scoabe de fixare, dibluri, cârlige, bandă de izolat, suruburi autofiletante, ipsos, mortar, confecţionate din diferite materiale (metalice, plastice, PVC si fibra de sticla, etc.): tipul, standardul de fabricaţie, grosimea pereţilor, protecţii anticorozive, comportarea la foc şi la agenţi agresivi; ƒ La conductoare/ cabluri de energie electrică şi semnalizare, definite după caz prin: tip, (standard de fabricaţie), tensiune/ frecventă nominale, material conductor, tip şi culoare de izolaţie; temperaturi – maximă admisibilă la suprafaţa conductorului, ambianţă minimă de serviciu; secţiune şi număr conductori faze/ nul, izolaţie, manta, rezistenţă de izolaţie şi pentru toate tensiunile de încercare normate; comportarea la foc; ƒ La corpuri de iluminat echipate cu tipuri de lămpi, definite după caz prin: tensiune/ frecvenţă nominale, grad de protecţie, clasă de izolare electrică; putere electrică, factor de putere, energie de şoc, balast, temperaturi de culoare, comportarea la foc standard de produs, condiţii de verificare, ş.a. ƒ La întrerupătoare şi comutatoare: modul de montaj, formă, dimensiuni, culoare, tip acţionare, curent şi tensiune nominale, comportarea la foc; ƒ La prize şi fişe: tip, standard de produs, număr poli, grad de protecţie, modul de montaj, curent şi tensiune nominale, contact de protecţie, comportarea la foc, ş.a. ; ƒ La electrozi pentru instalaţia de legare la pământ: material electrozi, platbandă, dimensiuni (diametru, grosime, lăţime), protecţie anticorozivă. 5.2 - pentru aparate, echipamente tehnologice se indică: ƒ La tablouri electrice de distribuţie de joasă tensiune: dimensiuni de gabarit, echipate cu tip de întreruptoare, separatoare, grad de protecţie, comportarea la foc, standard de produs, condiţii de verificare; ƒ pentru echipamentele tehnologice din componenţa instalaţiilor de încălzire sau ventilare–climatizare (filtre, ventilatoare, ventiloconvectoare, centrale termice, baterii de răcire/ încălzire, pompe de (re)circulare) caracterizate prin tip, mod

‐ 261 ‐ 

de montare şi parametri electrici - puterea min./ max. a motorului şi turaţia, protectie antiexplozie, puterea max. instalată/ absorbită, acţionare manuală/ automată, echipate cu controlere (integrate) de temperatură/ umiditate, tensiune de alimentare, condiţii de verificare, durata de viaţă, fiabilitatea. 5.3 - pentru aparate de măsură, control şi reglare: - din componenţa sistemelor de gestionare energetică a clădirii; - din componenţa sistemelor de iluminat interior/ exterior, domeniu de măsurare al parametrilor temperatură/ umiditate/ presiune/ viteza aerului; dotarea sau nu cu sonde externe de măsură sau variante cu senzori interni de temperatură şi presiune incorporaţi, indicatoare luminoase, mod de afişare al rezultatelor (analogic, digital) şi precizie; timer electronic pentru ciclurile de funcţionare, cu reglare manuală/ automată a intervalelor prescrise, memorie internă, soft pentru parametrizare aparat, descărcare, arhivare şi vizualizarea datelor măsurate, cablu pentru transfer de date către PC, interfaţă serială RS 232, porturi electronice pentru conexiuni opţionale etc.; condiţii de verificare, durata de viaţă, fiabilitatea. 6. Condiţii de livrare (exemplu: la sediul beneficiarului/ investitorului, executantului, în maxim 30 zile lucrătoare de la semnarea contractului, cu mijloacele de transport ale furnizorului). 7. Recepţia cantitativă şi calitativă – condiţii (exemple) 7.1. Recepţia cantitativă se va face la data livrării şi va consta din: ƒ verificarea cantitativă a furniturii conform contractului; ƒ verificarea concordanţei certificatului de origine a produsului şi a termenului de garanţie. 7.2. Recepţia calitativă se face în termen de maxim n zile lucrătoare de la data recepţiei cantitative. Recepţia calitativă va consta din: ƒ instalarea echipamentului de către furnizor pentru testare; ƒ testarea şi verificarea condiţiilor tehnice specificate de fabricant; ƒ încheierea procesului verbal de recepţie. Beneficiarul îşi rezervă dreptul de a verifica şi testa produsul în prezenţa personalului de specialitate pus la dispoziţie de furnizor, fără ca acesta să antreneze cheltuieli suplimentare pentru achizitor. Nu se admit neconcordanţe între produsul livrat şi specificaţiile tehnice din caietul de sarcini ale proiectantului/ contractului de achiziţie. Existenţa unor asemenea neconcordanţe atrage după sine rezilierea contractului de către furnizor. Constatarea de deficienţe în funcţionarea produsului atrage după sine înlocuirea lui de către furnizor în termen de 10 zile de la constatare, iar în cazul în care furnizorul se dovedeşte incapabil să îndeplinească această obligaţie se va proceda, de asemenea, la rezilierea contractului. Recepţia cantitativă şi calitativă va fi atestată printr-un proces de recepţie întocmit şi semnat de părţi cu acest prilej. 8. Condiţii de garanţie/ service din partea producătorului/ furnizorului pentru produs Exemple: 8.1 - Garanţia producătorului pentru produsul nou; condiţia sa nu fie un produs demo sau refuzat de către alt beneficiar sau reconstruit (refurbishment). 8.2 - Furnizorul se obligă să asigure garanţie precum şi întreţinerea echipamentului pe perioada garanţiei. El este, de asemenea, obligat să asigure servicii sigure şi permanente, cu timp de răspuns la sesizare de maxim n ore la sediul beneficiarului şi m ore pentru remedierea sau înlocuirea echipamentului defect în timpul reparaţiei, pe perioada garanţiei.

‐ 262 ‐ 

8.3 – Furnizorul/ producătorul se obligă să asigure service, piese de schimb şi consumabile în perioada post garanţie pe durata de viaţă declarată a echipamentului. 9. Preţ 9.1 - Preţurile vor fi specificate conform prevederilor prezentate în instrucţiunile privind întocmirea ofertelor pentru achiziţii de produse/ echipamente. 9.2 - Preţurile vor include şi contravaloarea documentaţiei de exploatare şi utilizarea echipamentelor editate în limba română; în caz contrar se recomandă limba engleză sau franceză. 10. Modalităţi de finanţare/ plată 11. Alte condiţii Furnizorul face dovada obligatorie a certificării calităţii activităţii prestate (a producţiei la producător, a distribuţiei la importator/ distribuitor autorizat al producătorului) în acord cu cerinţele standardelor internaţional/ european de calitate EN/ ISO 9001/ 2008. 12. Structurarea ofertei tehnice a furnizorului/ producătorului Oferta tehnica pentru achiziţie va conţine structurat tabelar sau pe capitole, răspunsuri punct cu punct pentru fiecare dintre specificaţiile caietului de sarcini al aparatelor/ echipamentelor tehnologice, confecţiilor, materialelor. III.2.2 Caietele de sarcini pentru verificări, inspecţii, încercări, recepţii a instalaţiilor electrice In baza prevederilor din cap. III.1 – 4 şi NP I7, cap. 8 -9, privind execuţia, punerea în funcţie, recepţia, întreţinerea şi exploatarea instalaţiilor electrice din clădiri, caietele de sarcini specifice acestor categorii de lucrări, vor conţine, după caz, toate cerinţele privind: (1) - Fazele execuţiei lucrărilor ƒ Recepţia materialelor si echipamentelor: - Se vor întocmi procese verbale de verificarea calităţii materialelor si echipamentelor la fiecare data când sunt recepţionate, pentru a fi montate. - Calitatea materialelor si echipamentelor trebuie sa corespundă normelor în vigoare, specificaţiilor prevăzute de proiectant si a cerinţelor suplimentare ale beneficiarului stabilite înaintea procurării, si sa fie însoţite de documente obligatorii privind normele de calitate in construcţii, adică certificate de calitate, conformitate, buletine de testare după caz, agremente tehnice, avize de import, manual de instalare si operare originale si in limba romana. - Responsabili cu verificarea si semnatarii proceselor verbale vor fi reprezentanţi ai beneficiarului si după caz funcţie de tipul produsului (material/echipament) reprezentanţii montatorilor sau ai furnizorilor. (2) - Finalizarea instalării circuitelor şi montajului aparatelor/ echipamentelor electrice de joasă tensiune Se vor întocmi procese verbale de verificarea calităţii montajului echipamentelor in vederea respectării condiţiilor de montaj pentru asigurarea garanţiei, posibilităţii de efectuare a probelor si a respectării normelor in vigoare. Responsabili cu verificarea si semnatarii proceselor verbale vor fi reprezentanţi ai beneficiarului, ai montatorilor si ai furnizorilor. După caz, se poate chema si proiectantul înaintea efectuării probelor. (3) - verificări iniţiale, inspecţii, încercări, verificări periodice Se prevăd după caz, funcţie de complexitatea instalaţiei proiectate si a regimului de funcţionare, verificări iniţiale (în timpul montării şi la finalizarea construcţiei unei instalaţii electrice noi sau finalizarea unei extinderi sau a unei modificări a unei instalaţii existente înainte de a fi puse în funcţiune de către utilizator) inspecţii, încercări şi încercări funcţionale, verificări, periodice, după punerea în funcţiune (prevederi în cap. III.1-4).

cerinţe realizate). .3. indicativ P 1301999. intervenţiile în timp şi postutilizarea construcţiilor. 273/1994– Regulament de recepţie a lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente acestora si cu FIDIC “Condiţiile contractului pentru construcţii” lucrările de recepţie vor fi realizate de beneficiar după ce toate condiţiile contractuale privind recepţia au fost îndeplinite. destinaţii.2. pentru personalul beneficiarului. protecţie. la subsisteme de lucrări dintre care specific instalaţilor electrice sunt: ƒ subsistemul de închidere (anvelopa în contextul corelării suprafeţelor vitrate. fără acordul prealabil al proiectantului.2 Proiectele de urmărire în exploatare a comportării echipamentelor.3 Caietele de sarcini pentru urmărirea comportării în timp a instalaţiilor electrice III.2. electric) realizat. care includ. prevederi esenţiale. instalaţiilor electrice şi clădirilor pe care le deservesc. rezultate din analiza cerinţelor de calitate ale funcţionării instalaţiei proiectate şi a spaţiului deservit.urmărirea în timp a comportării construcţiilor pe criteriul agenţilor agresivi care acţionează asupra diferitelor elemente componente ale instalaţei/ spaţiului deservit.3. proiecte de urmărire în timp a comportării echipamentelor. asanare. Orice modificare fata de proiect. caietele de sarcini pe pentru urmărirea comportării în timp a instalaţiei electrice şi a clădirii. a iluminatului natural şi a instalaţiei de iluminat artificial).3 Aceste criterii includ: . ƒ Se vor instrui prevederile normelor PSI şi de asigurare a sănătăţii si securităţii muncii.2. instalaţiilor de electrice în ansamblu şi clădirilor pe care le deservesc.urmărirea în timp a comportării instalaţiei/ clădirii deservite pe criteriul duratei de viaţă.1 In baza prevederilor din partea III. 766/1997 b. . se face pe răspunderea exclusiva a executantului (părţilor implicate). III. Proiectantul stabileşte modul adecvat de exploatare a instalaţiei prin recomandările precizate în documentaţia tehnică elaborată în: a. (5) . c. .2. Aceste operaţiuni vor include şi prevederile din normativele I 7-2011 şi C 56-02. vor ţine seama de precizările criteriale din reglementările tehnice: a. persoane ale utilizatorului) la sediul beneficiarului.Recepţia lucrărilor In conformitate cu HG nr.Instruire personal ƒ Instruire după caz. Regulamentul privind urmărirea comportării în exploatare.urmărirea în timp a comportării instalaţiei/ clădirii deservite pe criteriul cerinţelor de calitate ale spaţiului/ microclimatului (vizual/ termic.urmărirea în timp a comportării construcţiilor pe criteriul performanţelor elementelor materiale. în conformitate cu Legea 10/1995 cu modificările ulterioare b. ƒ subsistemul de compartimente (încăperi.‐ 263 ‐  (4) . .3. ƒ subsistemul lucrărilor subterane de izolare. Recepţia lucrărilor se va realiza in doua etape. Metodologie privind programul de urmărire în timp a comportării construcţiilor din punct de vedere al cerinţelor funcţionale – indicativ MP 031-2003 III. aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. III. de cel puţin n zile lucrătoare (nr. urmărirea comportării în exploatare a instalaţiilor electrice din clădiri se efectuează pe toată durata lor de viaţă. Normativul privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor.

responsabilitatea privind elaborarea programelor de urmărire în timp a comportării construcţiilor. ƒ organismelor de control de stat din construcţii. se adresează: ƒ tuturor firmelor furnizoare/ producătoare.5 Proiectele de urmărire în exploatare a comportării aparatelor/ echipamentelor şi instalaţiilor electrice în ansamblu şi clădirilor pe care le deservesc. o deţine proiectantul construcţiei sau a instalaţiei iar responsabilitatea privind activitatea de urmărire a comportării construcţiilor o deţine proprietarul/ investitorul sau. prin contract utilizatorul instalaţiei/construcţiei.2.3. din instalaţiile electrice proiectate.3.2.‐ 264 ‐  III. privind verificarea menţinerii în timp a caracteristicilor declarate ale unui produs/ procedeu/ echipament component. III. ƒ executantului instalaţiei. .4 În baza MP 031-03.

.1 Procedurile prevăzute prin Regulamentul (UE) nr. nr. 305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului. II.‐ 265 ‐  ANEXA III. ƒ standard armonizat.3. c.11. care înseamnă un document adoptat de către organizaţia OET-urilor în scopul întocmirii de evaluări tehnice europene. care înseamnă standarde armonizate şi documente de evaluare europene.3. care nu sunt acoperite de un standard armonizat. 4. care înseamnă un standard adoptat de unul dintre organismele europene de standardizare. să deţină declaraţii de performanţă pentru produsele introduse pe piaţă. care înseamnă o documentaţie care demonstrează că metodele din cadrul sistemului aplicabil de evaluare şi de verificare a constanţei performanţei au fost înlocuite cu alte metode. a acelor caracteristici esenţiale ale acestuia. Standardele armonizate definesc metodele şi criteriile de evaluare a performanţei produselor pentru construcţii privind caracteristicile lor esen iale. cu evaluarea performanţei privind caracteristicile esenţiale ale produselor pentru construcţii: a. care nu sunt acoperite integral de un standard armonizat şi este necesar să deţină şi o evaluare tehnică europeană/ naţională. ƒ document de evaluare european. stabilite de asemenea în temeiul Directivei 89/106/CEE. ƒ evaluarea tehnică naţională a produselor lor pe baza ghidurilor naţionale de evaluare tehnică (GAT) şi a documentelor tehnice româneşti. ƒ evaluare tehnică europeană. . şi verificarea constanţei performanţei. cu condiţia ca rezultatele obţinute prin metodele respective să fie echivalente cu cele obţinute prin metodele de încercare prevăzute de standardul armonizat corespunzător. sunt definite următoarele documente: ƒ specificaţii tehnice armonizate. a. privesc furnizorii/ producătorii materialelor/ echipamentelor pentru instalaţii electrice. INFORMATIVĂ DOCUMENTE EUROPENE/ NAŢIONALE DE EVALUARE TEHNICĂ PENTRU PRODUSE. ŞI ECHIPAMENTE SPECIFICE INSTALAŢIILOR ELECTRICE ÎN CLĂDIRI. 622/2004. Acest capitol se citeşte împreună cu cap. 305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului. producătorul/ furnizorul întocmeşte o declaraţie de performanţă în momentul în care este introdus pe piaţă.3. când un produs pentru construcţii face obiectul unui standard armonizat sau este conform cu o evaluare tehnică europeană care a fost eliberată pentru acesta. III. detaliile tehnice necesare pentru punerea în operă. care au obligaţia în baza HG. ƒ documentaţie tehnică specifică. III.4. III.3. de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii şi de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului (perioadă de tranziţie pană în 2013). sau într-o descriere. publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. solicitată în aceleaşi condiţii de la pct. care înseamnă evaluarea documentată a performanţelor unui produs pentru construcţii. pe niveluri sau clase. CERINŢE LEGISLATIVE ARMONIZATE.2 Declaraţia de performanţă: în baza art. performanţa declarată.1. se poate solicita: ƒ evaluarea tehnică europeană a produselor lor pe baza ghidurilor de evaluare tehnică europeană (EOTA) stabilite în temeiul Directivei 89/106/CEE. b. care sunt acoperite de un standard armonizat şi deţin anexa ZA cu prescripţiile pentru realizarea marcajului CE.3 In temeiul Regulamentul (UE) nr. privind utilizarea preconizată declarată.DATE DE IEŞIRE PENTRU DOCUMENTAŢIA DE ACHIZIŢIE.

3.4 Agrementul tehnic III. CTPC.5 Certificatul de produs.2 Acordarea agrementului tehnic în construcţii (AT). furnizarea şi utilizarea de noi produse şi echipamente pentru instalaţii.5.5.4. Agrementul tehnic însoţit de Avizul Tehnic al comisiei CTPC.4. III.3.4.3.5 a Hotărârii Guvernului nr.4.3 Datele precizate în caietul de sarcini al proiectului de execuţie trebuie sa fie aceleaşi cu cele din declaraţia de conformitate a materialului/ echipamentului achiziţionat. care precizează durata de valabilitate a AT.4. care nu sunt acoperite de un standard armonizat. III.5. pentru toţi agenţii economici şi factorii implicaţi în fabricarea. cu modificările ulterioare şi de Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse. III.T. nr. prezintă în continuare. . poate fi achiziţionat numai dacă este însoţit de declaraţia de conformitate (Anexa III. licitaţii sau punere în operă a produselor sau echipamentelor pentru instalaţii electrice în construcţii. procedee şi echipamente noi în construcţii.5.1 Atunci când un produs care este utilizat pentru lucrările de instalaţii electrice din clădiri.1 Agrementul tehnic european (ATE). considerat ca agrement tehnic naţional. III.10/1995 privind calitatea în construcţii. sau procurate din import.3. III. III.3.5 Furnizorul. titular al unui Agrement tehnic în construcţii. 1-2004.‐ 266 ‐  III. 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii. III. III.3.4 Prevederile acestei proceduri sunt obligatorii în conformitate cu Legea 10/1995. în activitatea de import-export.766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii. III. III. face obiectul unui standard armonizat. se elaborează în conformitate cu „Procedura de agrement tehnic pentru produse.4 În lipsa unor indicii obiective în acest sens.3.6 Datele precizate în caietul de sarcini al proiectului tehnic trebuie sa fie aceleaşi cu cele din agrementul tehnic al materialului/ echipamentului achiziţionat. cu modificările ulterioare.3.A. în cazul produselor cu marcaj CE.2 Prin întocmirea declaraţiei de conformitate producătorul/ furnizorul de specialitate îşi asumă responsabilitatea pentru conformitatea produsului cu cerinţele prevăzute în standardul armonizat de produs (specificaţie tehnică) şi a marcajului CE. cuprins în anexa nr. realizate în ţară.3.3.3. III.3. nu se recomandă includerea produsului/ echipamentului în proiectul tehnic.5 Marcajul CE se aplică pe acele produse pentru construcţii pentru care fabricantul a întocmit o declaraţie de performanţă în conformitate cu cerinţele precizate prin standardul de produs. este prevăzută de Legea nr. procedee si echipamente noi în construcţii” – P.3.3 Agrementele tehnice în construcţii pentru produse sau echipamente destinate instalaţiilor electrice.5). sub coordonarea Consiliului Tehnic Permanent pentru Construcţii. este prevăzut de HG.4.5.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful