Service.

Program de studiu individual nr.209

Motor 1,9l TDI cu sistem de injectie injector-pompa
Constructie si functionare

1

Es tut sich was beim Dieselmotor!
Die Anforderungen an moderne Dieselmotoren hinsichtlich Leistung, Kraftstoffverbrauch, Abgasund Geräuschemissionen werden immer höher. Die Voraussetzung, um diese Anforderungen zu erfülllen, ist eine gute Gemischaufbereitung. Dazu benötigen die Motoren leistungsfähige Einspritzsysteme, die hohe Einspritzdrücke für eine sehr feine Kraftstoffzerstäubung erzeugen und den Einspritzbeginn und die Einspritzmenge präzise steuern. Ein System, das diese hohen Anforderungen erfüllt, ist das Pumpe-Düse-Einspritzsystem. Schon Rudolf Diesel hatte den Gedanken, Einspritzpumpe und Einspritzdüse zu einer Einheit zusammenzufassen, um auf die Hockdruckleitungen verzichten zu können und dadurch einen hohen Einspritzdruck zu erzielen. Es fehlte ihm aber an den technischen Möglichkeiten, diese Idee zu verwirklichen.

So könnte es gewesen sein:

Im Jahr 1905 hatte Rudolf Diesel die Idee zur Pumpe-Düse-Einheit.

209_03

Seit den 50'er Jahren werden Dieselmotoren mit einem mechanisch gesteuerten Pumpe-DüseEinspritzsystem als LKW- und Schiffsmotoren eingesetzt. Volkswagen ist es erstmals gelungen, in Zusammenarbeit mit der Robert Bosch AG einen Dieselmotor mit einem magnetventilgesteuerten Pumpe-Düse-Einspritzsystem zu entwickeln, der in einem PKW zur Anwendung kommt.

Dieser Motor erfüllt die Anforderungen bezüglich hoher Leistung bei gleichzeitig niedriger Belastung der Umwelt und ist ein Schritt in die Zukunft, mit dem sich die Vision Rudof Diesels „das die Abgase meines Motors rauch- und geruchslos sind“ eines Tages erfüllen kann.

NEU

Achtung Hinweis

Das Selbststudienprogramm ist kein Reparaturleitfaden!

Prüf-, Einstell- und Reparaturanweisungen entnehmen Sie bitte der dafür vorgesehenen KD-Literatur.

Cuprins
Introducere............................................................. 4
Date tehnice

Sistemul de injectie injector-pompa.................... 6
Generalitati Solutii constructive Antrenare Procesul de injectie

Alimentarea cu combustibil................................. 18
Scema circuitului de alimentare Pompa de combustibil Distribuitorul de combustibil Racirea combustibilului

Motormanagement ..................................................... 26
Privire generala asupra sistemului Senzori Actori Sistemul de preincalzire Plan de functionare Diagnoza proprie

Mecanica motorului.............................................. 51
Bucsa pistonului si capul bielei de forma trapezoidala Actionarea curelei de distributie

Service ........................................................................... 54
Scule speciale

3

9l-TDI-Motor cu sistem pompa-injector. 2050 bar • si o precisa gestionare a momentului inceperii injectiei • precum si a preinjectiei 4 . motoarele diesel cu sistem de injectie injector-pompa au urmatoarele avantaje : • zgomot de ardere mai scazut • mai putine gaze de ardere nocive • consum mai mic de combustibil • randament marit Avantajele au fost obtinute prin : • o presiune de injectie marita pana la max.9l/ 81kW-TDI . . .Introducere 1. este dezvoltat din motorul fara arbore intermediar 1. In paginile urmatoare va sunt prezentate constructia constructia si functionarea sistemului de injectie injector-pompa si bineinteles noutatile aferente legate de sistemul de alimentare . Se deosebeste fata de motorul cu pompa de injectie (si distribuire) in principal prin sistemul de injectie (componenta acestuia). . . 209_05 In comparatie cu cele cu pompa de injectie . . management motor si mecanica motorului.

Puterea maxima este atinsa la o turatie de 4000 rot/min. motorul dezvolta inca de la turatia de 1900 rot/min un moment de 255 Nm.9l/81 kW-TDI-Motor 209_11 Datorita presiunii mari de injectie de pana la 2050 bar si implicit in urma unei mai bune arderi . sau Biodiesel Motorul corespunde normelor D3.9l / 81 KW TDI.9l/85 kW-TDI-Motor 209_06 1. Bosch EDC 15 P Management motor: Combustibil: Diesel CC min. La aceeasi cilindree . motorul cu sistem injector-pompa are un moment motor cu 21% mai mare decat motorul 1.5 mm/ 95. 49 .Date tehnice Serie motor: Tip constructiv: Cursa/cilindree Raport de comprimare: AJM 4 cilindri in linie 79.5 mm 18 : 1 Pregatirea amestecului: Electronic Diesel Control. Curatirea gazelor de ardere Recircularea gazelor de ardere Catalizator cu oxidare Curbele de putere si moment motor Moment Putere Comparatie intre curbele de moment Moment Nm 85 KW 300 kW 300 Nm 285 Nm 80 250 250 70 200 200 60 150 150 50 100 100 40 80 0 1000 2000 3000 4000 5000 0 2000 4000 6000 Turatie rot/min Turatie rot/min 1. 5 .

o pompa de injectie cu unitate de comanda si un injector montate intr-un corp constructiv comun.pompa O unitate pompa-injector este . Fiecare cilindru al motorului are cate o unitate pompa-injector. conform denumirii . Astfel .Sistemul de injectie injector-pompa Generalitati Ce este o unitate injector . dispar conductele de presiune pentru combustibil caracteristice motoarelor diesel cu pompa de injectie. Intocmai ca si o pompa de injectie cu injectoare . acest sistem injector-pompa are urmatoarele sarcini: • • atingerea presiunii mari de injectie injectarea combustibilului in cantitate bine determinata si la momentul oportun pompa pentru atingerea presiunii duza de injectie unitate de comanda (ventil electromagnetic) 209_12 6 .

Locul de montare Unitatea injector-pompa este montata direct in chiulasa. surubul de fixare se poate slabi. 209_86 Fixarea Unitatea injector-pompa este fixata in chiulasa prin clema de blocare. atat chiulasa cat si unitatea injector-pompa se pot deteriora. Daca unitatea injector-pompa nu sta perfect perpendicular pe chiulasa . Ca urmare . Urmariti cu atentie recomandarile din documentatia de reparatie! 209_87 7 . La montarea unitatii injector-pompa trebuie avut in vedere pozitia de montare corecta.

Sistemul de injectie injector-pompa Elementele constructive Parghie basculanta cu rola Bolt cu cap rotund Pistonul pompei Arcul pistonului Cama pentru injectie Acul ventilului magnetic Ventil pentru injector-pompa Camera de presiune inalta Retur combustibil Piston compensare Tur combustibil O-Ringuri Arcul duzei Amortizarea acului duzei Saiba protectie termica Acul duzei 209_23 Chiulasa 8 .

. parghie basculanta cu rola parghie basculanta cu rola pistonpompa pistonpompa cama pt injectie cama pt injectie 209_16 209_17 9 . Ele actioneaza prin intermediul parghiilor basculante cu role asupra pistonului-pompa din unitatea injector-pompa. .Actionarea Axa cu came are . pistonul-pompa este apasat cu o viteza foarte mare . . combustibilul fiind trimis catre camera de presiune inalta din unitatea injector-pompa . camele pentru injectie camele pt supape parghie basculanta cu role 209_15 Cama pentru injectie prezinta o "panta" brusca pe flancul ascendent . si o "panta" lenta pe flancul descendent. fara sa formeze bule de aer. . . Prin aceasta . pentru antrenarea unitatilor injector-pompa 4 came suplimentare. obtinandu-se astfel o presiune ridicata de injectie. pistonul-pompa se ridica incet si uniform . Prin aceasta .

Preinjectia Pentru a obtine un proces de ardere cat mai "bland" inainte de inceperea injectiei principale are loc injectarea la presiune mica a unei cantitati reduse de combustibil. necesar motor injector-pompa timp 10 . Prin arderea acestei cantitati reduse de conbustibil se obtine cresterea presiunii si a temperaturii in camera de ardere. Injectia principala Arderea cat mai completa a combustibilului depinde . pres. urmata de o scurta "pauza" . de formarea corespunzatoare a amestecului carburant. Terminarea injectiei La sfarsitul injectiei este important ca presiunea de injectie sa scada repede . combustibilul trebuie sa fie injectat intr-o cantitate bine determinata . cu presiune joasa la preinjectie . O ardere completa conduce la reducerea emisiilor nocive si la un randament marit. Pentru aceasta . o ardere mai zgomotoasa si un consum marit de combustibil. Prin aceasta se impiedica patrunderea combustibilului cu presiune scazuta si sub forma de picaturi de dimensiuni mai mari in camera de ardere. Deja de la variatii mici . apare o marire a cantitatii gazelor nocive de evacuare . asfel incat . Aceasta este denumita preinjectie. Important pentru desfasurarea procesului de ardere la un motor Diesel este o intarziere cat mai mica a aprinderii. iar acul duzei sa se inchida brusc. presiune inalta la injectia principala si cu o terminarerapida a injectiei . corespund cu necesarul motorului. Urmarea este arderea cu zgomot redus precum si emisii reduse de oxizi de azot. Intarzierea aprinderii este timpul dintre inceputul injectiei si inceperea cresterii presiunii in camera de ardere. Acest lucru creeaza premiza pentru o aprindere rapida a cantitatii principale injectate si reduce intarzierea aprinderii. Acestea nu ard total si conduc la cresterea emisiilor de gaze poluante. impreuna cu aerul realizeaza un amestec omogen. in timpul injectiei principale . la un moment bine stabilit si cu o presiune inalta.Sistemul de injectie injector-pompa Cerinte ale formarii amestecului si arderii Conditia pentru o ardere completa este buna pregatire a amestecului carburant. Preinjectia precum si o "pauza" intre preinjectie si injectia principala asigura creserea progresiva si nu brusca a presiunii in camera de ardere. Printr-o presiune mare de injectie . aceasta conduce la ocrestere brusca a presiunii si deci la o ardere zgomotoasa. Daca in acest interval de timp este injectata o cantitate mare de combustibil . de injectie Procesul de injectie al sistemului injector-pompa . combustibilul este pulverizat foarte fin .

pistonul-pompa se ridica datorita fortei arcului si alimenteaza astfel cu combustibil incinta camerei de presiune inalta. piston-pompa arcul pistonului acul ventilului magnetic camera de presiune inalta ventilul pentru injector-pompa tur combustibil 209_24 11 . Ventilul magnetic al unitatii injector-pompa nu este actionat.Procesul de injectie Umplerea camerei de presiune inalta parghie basculanta cu rola In cadrul procesului de umplere . combustibilul este "trimis" in camera de presiune inalta. Prin presiunea existenta pe traseul tur . Acul ventilului magnetic se afla in pozitie de repaus . traseul de la turul combustibilului la camera de presiune inalta fiind astfel liber.

Procesul de injectie este introdus de catre calculatorul de motor. piston-pompa scaunul ventilului magnetic cama de injectie acul ventilului magnetic camera de presiune inalta tur combustibil acul duzei 209_25 12 . Acul ventilului magnetic este impins inspre scaun si inchide astfel traseul de la camera de presiune inalta la turul de combustibil. Prin aceasta incepe cresterea presiunii in camera de presiune inalta. Pentru aceasta calculatorul comanda ventilul injectorului-pompa.Sistemul de injectie injector-pompa Procesul de injectie Inceperea preinjectiei Pistonul-pompa este apasat de catre cama de injectie prin intermediul parghiei basculante cu rola si impinge combustibilul din camera de presiune inalta in "canalul" tur. La 180 bar . presiunea este mai mare decat forta arcului duzei. Acul duzei se ridica si preinjectia incepe.

Cum functioneaza : In primul sfert din cursa totala . cursa acului duzei este amortizata cu ajutorul unei perne hidraulice.Inceperea preinjectiei Amortizarea acului duzei In timpul preinjectiei . Prin aceasta este posibila dozarea exacta a cantitatii de injectie. este injectata cantitatea de preinjectie in camera de ardere. combustibilul este impins pe langa acul duzei numai printr-o fanta catre camera arcului duzei. cursa neamortizata 209_35 Atata timp cat pistonul de amortizare se "cufunda" in gaura (locasul) din carcasa duzei . Prin aceasta . . camera arcului duzei carcasa duzei fanta perna hidraulica piston amortizare 209_36 13 .Prin aceasta ia nastere o perna hidraulica ce limiteaza cursa acului duzei in timpul preinjectiei. acul duzei are o cursa de deschidere neamortizata.

arcul duzei este pretensionat mai mult.Sistemul de injectie injector-pompa Desfasurarea procesului de injectie Incheierea preinjectiei Imediat dupa deschiderea acului duzei se incheie preinjectia. Prin miscarea in jos a pistonasului de compensare. Presiunea va scade pentru un scurt moment . iar acul duzei se inchide. piston-pompa camera de presiune inalta ventil pentru injector-pompa pistonas de compensare arcul duzei acul duzei 209_26 14 . pistonasul de compensare se deplaseaza in jos si mareste astfel volumul camerei de presiune inalta. Prin cresterea presiunii . Pentru deschiderea din nou a acului duzei pentru urmatoarea injectie principala este necesara o presiune mai mare a combustibilului decat la preinjectie. Preinjectia se incheie.

La cca. deoarece in camera de presiune inalta este "impinsa" o cantitate mai mare de combustibil decat cea "iesita" prin gaurile duzei. presiunea este mai mare. Presiunea creste astfel pana la 2050 bar. adica la turatii mari si deci cantitate mai mare de injectie . presiunea creste din nou in camera de presiune inalta. 300 bar presiunea combustibilului este mai mare decat forta arcului pretensionat al duzei. Ventilul pentru injectorul-pompa este in continuare inchis . .Desfasurarea injectiei Inceperea injectiei principale La scurt timp dupa inchiderea acului duzei. La puterea maxima a motorului. piston-pompa camera de presiune inalta ventil pentru injector-pompa arcul duzei acul duzei 209_27 15 . Acul duzei este din nou ridicat si se injecteaza cantitatea principala de combustibil. iar pistonul-pompa isi continua miscarea in jos.

Acul duzei se inchide si pistonul de compensare este impins in pozitia de sus de catre arcul duzei. iar combustibilul "impins" de catre pistonul-pompa se poate "scurge" catre turul de combustibil. acul ventilului magnetic este deschis datorita arcului ventilului magnetic .Sistemul de injectie injector-pompa Desfasurarea injectiei Incheierea injectiei principale Incheierea injectiei are loc atunci cand calculatorul de motor nu mai comanda ventilul pentru injectorul-pompa. In acest sens . Injectia principala ia sfarsit. Presiunea se reduce. piston-pompa arcul ventilului magnetic acul ventilului magnetic ventil pentru injector-pompa pistonas de compensare tur combustibil acul duzei 209_28 16 .

Returul de combustibil in unitatea injector-pompa
Returul de combustibil in unitatea injector-pompa are urmatoarele sarcini :

Racirea unitatii injector-pompa. Pentru aceasta , combustibilul trece din traseul de tur prin canalele din interiorul unitatii injector-pompa catre retur.

• •

"Conducerea" unei cantitati reduse de combustibil la pistonul-pompa. Separarea bulelor de vapori din turul de combustibil prin intermediul droselelor din retur.

combustibil-ungere

piston-pompa

drosele

retur combustibil

tur combustibil

209_96

17

Alimentarea cu combustibil
Sistemul de alimentare
Combustibilul absorbit din rezervor de catre o pompa mecanica , trece prin filtru si pe traseul conductelor tur si este trimis prin canalul de alimentare din chiulasa catre unitatile injector-pompa. Surplusul de combustibil este trimis inapoi prin canalul de retur din chiulasa , printr-un senzor de temperatura si printr-un racitor , catre rezervor. .

Senzor temperatura combustibil stabileste temperatura combustibilului din traseul retur si transmite un semnal catre calculatorul de motor.

Racitor combustibil raceste combustibilul din retur, pentru protejarea rezervorului de combustibilul fierbinte.

Rezervor combustibil

209_18

Filtru combustibil protejeaza sistemul de injectie de imbacsire si uzura (frecare) datorate particulelor si apei.

Supapa de sens impiedica la oprirea motorului , revenirea combustibilului de la pompa in rezervor (presiunea de deschidere = 0,2 bar).

18

Bypass-ul daca este aer in sistemul de alimentare , de exemplu la mersul cu rezervorul gol , supapa de limitare a presiunii ramane inchisa. Aerul este scos din sistem de catre combustibil (care il inlocuieste).

Supapa de limitare a presiunii mentine presiunea in circuitul de retur la 1 bar. Astfel se obtin rapoarte constante de forte la acul ventilului magnetic.

Chiulasa

Droselul dintre circuitul tur si retur al combustibilului prin orificiul din drosel , vaporii de combustibil ce se gasesc pe traseul tur , sunt separati catre traseul retur

Pompa de combustibil Supapa de limitare a presiunii regleaza presiunea din traseul tur de combustibil. La o presiune mai mare de 7,5 bar supapa se deschide iar combustibilul este trimis catre partea de admisie a pompei alimenteaza unitatile injector-pompa cu combustibil din rezervor prin filtru

Sita (filtru) are sarcina de a capta vaporii din combustibil. Ulterior vaporii vor fi separati prin intermediul orificiului din drosel si prin traseul retur. .

19

Urmariti recomandarile din documentatia de reparatie. Ea are sarcina de a alimenta unitatile injector-pompa cu combustibil din rezervor. In acest mod se asigura o absorbtie independenta. Ventil de reglare a presiunii pentru turul de combustibil Element de separare mobil Legatura pentru turul de combustibil De la conducta de retur de combustibil din chiulasa Rotor Drosel Sita Catre canalul tur din chiulasa Legatura pentru returul de combustibil Ventil de reglare a presiunii din returul de combustibil 209_50 20 . elementele de etansare mobile sunt presate pe rotor de catre niste arcuri.A. Ambele pompe sunt antrenate impreuna de catre arborele cu came si de aceea sunt denumite pompe in tandem. Pompa de combustibil este o pompa cu came si elemente de etansare mobile.S. cu care se poate verifica presiunea combustibilului din traseul tur. 5187. Traseul in interiorul pompei este conceput astfel incat rotorul este alimentat intotdeauna cu combustibil chiar si la mersul cu rezervorul gol. .Alimentarea cu combustibil Pompa de combustibil Pompa de combustibil se gaseste direct in spatele pompei de vacuum pe chiulasa. Prin aceasta solutie constructiva. Aceasta are avantajul de a alimenta cu combustibil deja de la turatii mici. Pompele cu celule si cu elemente mobile incep absorbtia numai atunci cand turatia este atat de mare incat elementele mobile ajung in contact cu statorul datorita fortei centrifuge. Pompa de vacuum Pompa de combustibil Retur combustibil Tur combustibil Stut pentru manometru 209_49 Pe pompa de combustibil se gaseste un stut pentru cuplarea manometrului V.

Camera 4 Camera 1 Rotor 209_52 In aceasta imagine sunt in actiune celelalte doua camere. . in timp ce volumul din camera 4 se micsoreaza. Combustibilul este absorbit si refulat de fiecare data in doua camere. In aceasta imagine combustibilul este absorbit in camera 1 si refulat din camera 4. Camera 3 Camera 2 209_51 21 . Camerele de admisie si cele de refulare sunt separate de catre elementele de etansare mobile.Cum functioneaza : Pompa de combustibilfunctioneaza dupa principiul absorbtiei prin marirea volumului si a refularii prin micsorarea volumului. Combustibilul este refulat din camera 2 si absorbit in camera 3. Prin miscarea rotorului se mareste volumul din camera 1 .

combustibilul se duce in spatiul inelar dintre teava de distribuire si peretele chiulasei. combustibilul "curge" prin partea interioara a conductei de distribuire catre cilindrul 1. Astfel se obtine un mers uniform al motorului. Acesta are sarcina de a distribui uniform combustibilul catre unitatile injector-pompa. In circuitul tur. se gaseste distribuitorul de combustibil. Prin gaurile transversale . 209_40 Cilindru Cilindru Cilindru Cilindru 1 2 3 4 Chiulasa Spatiu inelar Gauri transversale Distribuitor de combustibil 209_39 Cum functioneaza: Pompa de combustibil "trimite" combustibil in conducta tur din chiulasa. . provenit din returul de la unitatile injector-pompa. Aici. Prin aceasta se obtine o temperatura uniforma a combustibilului in conducta tur pentru toti cilindrii. in chiulasa . Toate unitatile injector-pompa sunt alimentate cu aceeasi cantitate de combustibil. Amestecarea combustibilului in spatiul inelar Combustibil de la unitatea injector-pompa Combustibil catre unitatea injector-pompa Gauri transversale 209_29 22 . combustibilul se amesteca cu cel fierbinte .Alimentarea cu combustibil Distribuitor de combustibil Pe traseul tur .

Combustibilul fierbinte provenit din returul unitatilor injector-pompa va fi antrenat de catre curentul combustibilului ce vine pe traseul tur .Fara conducta de distribuire . temperatura combustibilului la unitatile injector-pompa ar fi fost inegala. iar unitatile injectorpompa vor fi alimentate cu cantitati diferite de combustibil. dinspre cilindrul 4 catre cilindrul 1. creste temperatura combustibilului de la cilindrul 4 catre cilindrul 1 . Prin aceasta. Urmarea ar fi un mers neregulat al motorului si o prea mare temperatura la cilindrii din fata. Cilindru Cilindru Cilindru Cilindru 1 2 3 4 Chiulasa Spatiu inelar 209_102 23 .

combustibilul se incalzeste asa de mult incat trebuie racit inainte de intoarcerea lui in rezervor.Alimentarea cu combustibil Racirea combustibilului Datorita presiunii ridicate din interiorul unitatilor injector-pompa. Pentru aceasta . El raceste returul de combustibil si protejeaza prin aceasta rezervorul si senzorul de nivel de combustibilul prea fierbinte. deasupra filtrului de combustibil se gaseste un racitor de combustbil. Racitor combustibil Pompa combustibil Geber für Kühlmittel Vas de expansiune 209_42 Radiator suplimentar de apa Pompa pentru racirea combustibilului 24 .

circuitul de racire al combustibilului poate fi umplut si pot fi compensate dilatarile de volum datorate modificarilor de temperatura. Senzor pentru temperatura combustibilului Rezervor combustibil Pompa de combustibil Vas de expansiune 209_48 Racitorul de apa suplimentar scade temperatura lichidului din circuitul de racire. Cuplarea este asfel aleasa incat circuitul de racire a combustibilului sa nu fie influentat de temperatura mai ridicata a circuitului de racire al motorului.Circuitul de racire a combustibilului Combustibilul returnat de la unitatile injectorpompa trece prin racitorul de combustibil si transfera temperatura sa inalta fluidului din circuitul de racire al combustibilului. Ea este actionata la o temperatura a combustibilului de 70*C de catre calculatorul de motor prin intermediul releului pentru pompa circuitului de racire a combustibilului. . ce recircula agentul de racire in circuitul de racire a combustibilului. Racitor combustibil Prin racitor trece combustibilul si lichidul de racire. Aceasta este necesar pt. circuitul de racire al combustibilului este in legatura cu circuitul de racire al motorului. Circuitul de racire al motorului 25 . Circuitul de racire al combustibilului este separat de circuitul de racire al motorului. El cedeaza caldura lichidului de racire mediului inconjurator . In acest fel. Temperatura combustibilului va fi transferata lichidului de racire. a mai putea raci combustibilul. Pompa pentru racirea combustibilului este o pompa cu palete actionata electric . In apropierea vasului de expansiune. ca temperatura lichidului de racire in timpul functionarii motorului cald este prea ridicata pt.

turatia motorului G28 Senzor Hall G40 Senzor pozitie pedala acceleratie G79 Intrerupator Kick-Down F8 Intrerupator relanti F60 Cablu pt. aer admis G72 Intrerupator pedala ambreiaj F36 Intrerupator frana F Intrerupator pedala frana F47 CAN-Datenbus Senzor pentru temperatura combustibilului G81 Calculator pentru ABS J104 Semnale suplimentare: semnal de viteza in deplasare semnal de la compresorul de clima intrerupator pentru GRA alternator-clema DF 26 .Motormanagement Privire generala asupra sistemului Debitmetru de aer G70 Senzor de altitudine F96 Senzor pt. diagnoza si imobilizare Senzor temperatura motor G62 Senzor presiune admisie G71 Senzor temp.

N243 Lampa de control pentru timpul de preincalzire al bujiilor K29 Ventil pentru recircularea gazelor de ardere N18 Ventil magnetic pentru limitarea presiunii de incarcare N75 Ventil pentru actionarea clapetei din tubulatura de admisie N239 Releu pentru pompa de racire combustibil J445 Pompa pentru racirea combustibilului V 166 Calculator pentru cutie automata J217 Semnale suplimentare: incalzire suplimentara lichid racire turatia motorului functionarea ulterioara a ventilatorului radiatorului intreruperea compresorului de clima semnalul de consum de combustibil 209_53 27 . cilindru 1-4 N240 .Bujii incandescente Q6 Releu pentru bujii incandescente J52 Calculator pentru sistemul Diesel de injectie directa J248 Ventile pentru injectoare-pompa.

Motormanagement Senzori Senzorul Hall G40 Roata de semnal axa cu came Senzorul Hall se gaseste pe protectia pentru cureaua de distributie sub fulia axei cu came. El sesizeaza cei 7 dinti ai rotii de semnal ce este montata pe fulia arborelui cu came. pentru recunoasterea cilindrilor. calculatorul foloseste semnalul de la senzorul pentru turatia motorului G28. Conectarea electrica S J 317 J248 G40 209_55 28 . . Senzor Hall 209_54 Utilizarea semnalului Acest semnal de la senzorul Hall este folosit de calculator la pornirea motorului . Efect la intreruperea semnalului La intreruperea semnalului.

Recunoasterea cilindrilor la pornirea motorului La pornirea motorului. 2 si 3 aflat la distanta intotdeauna diferita. semnalele Hall apar si ele la intervale de timp diferite. Astfel. Pentru aceasta. Cilindru 3 Cilindru 4 Cilindru 1 90 ° Cilindru 2 209_94 Cum functioneaza : De fiecare data cand un "dinte" trece prin dreptul senzorului Hall. Pentru a putea recunoaste semnalul pentru fiecare cilindru. ce sesizeaza "dintii" de la roata de semnal a axei cu came. roata de semnal are cate un "dinte" suplimentar pentru cilindrul 1. calculatorul de motor trebuie sa stie care cilindru se gaseste in faza de comprimare pentru a putea comanda ventilul injectorului-pompa respectiv. fiind astfel determinata pozitia arborelui cu came. determina producerea unui semnal ce este transmis mai departe la calculator. Reprezentarea semnalului senzorului Hall 90° 90° 90° 90° cilindru 1 Cilindru 3 Cilindru 4 Cilindru 2 Cilindru 1 209_95 29 . calculatorul de motor valorifica semnalul de la senzorul Hall. Pentru ca "dintii" sunt departati unul de celalalt la distante diferite. Roata de semnal a arborelui cu came Deoarece axa cu came efectuaza la un ciclu motor o rotatie de 360*. calculatorul recunoaste cilindrul care este la compresie si poate comanda corect ventilul injectoruluipompa respectiv. pe roata de semnal se gaseste cate un "dinte" pentru fiecare cilindru la distanta de 90*.

209_85 Utilizarea semnalului Cu ajutorul semnalului acestui senzor. este determinata turatia motorului si pozitia exacta a arborelui cotit. Roata de semnal are pe circumferinta 56 dinti si 2 "ferestre" de cate 2 dinti fiecare. Conectarea electrica J248 G28 30 209_57 . ce este fixata pe arborele cotit.Motormanagement Senzorul pentru turatia motorului G28 Senzorul pentru turatia motorului este un senzor inductiv si este montat pe blocul motor. 209_56 Roata de impuls pentru turatia motorului Senzorul de turatia motorului preia semnalul de la o roata de semnal 60-2-2. "Ferestrele" (golurile) sunt prevazute la 180* si folosesc ca marcaje de referinta pentru determinarea pozitiei arborelui cotit. motorul se opreste. Efect la intreruperea semnalului Daca semnalul de la senzorul de turatie se intrerupe . Cu aceste informatii se va calcula punctul de aprindere si cantitatea de injectie.

sunt recunoscuti cilindrii. Prin intermediul celor 2 goluri de la roata de semnal a arborelui cotit.Functionarea recunoasterii pentru pornirea rapida Pentru o pornire rapida. produs de roata de semnal a arborelui cu came. calculatorul de motor "evalueaza" semnalele de la senzorul Hall si de la cel pentru turatia motorului. putand astfel actiona asupra ventilului magnetic corespunzator pentru a initia inceputul injectiei. Reprezentarea semnalului senzorului Hall si a celui de turatie motor 1 rotatie a arborelui cu came Cilindru 1 Cilindru 3 Cilindru 4 Cilindru 2 Semnal de la senzorul Hall 1 rotatie a arborelui cotit Semnalul de la senzorul pentru turatia motorului 209_95 31 . calculatorul de motor primeste deja la jumatatea unei rotatii a arborelui cotit un semnal de referinta. Cu ajutorul semnalului de la senzorul Hall. calculatorul de motor recunoaste din timp pozitia arborelui cotit fata de cilindrii. Astfel.

calculatorul de motor preia ca valoare de inlocuire. temperatura motorului G62. Efect la intreruperea semnalului La intreruperea semnalului. semnalul de la senzorul pt. pentru a lua in consideratie densitatea combustibilului la diferite temperaturi.Motormanagement Senzorul pentru temperatura combustibilului G81 Senzorul pentru temperatura combustibilului este un senzor de temperatura de tip NTC. Calculatorul de motor are nevoie de aceasta informatie pentru calcularea inceputului alimentarii si a cantitatii de injectie. rezistenta senzorului scade odata cu cresterea temperaturii combustibilului. Conectarea electrica J248 G81 209_58 32 . Senzorul se gaseste pe traseul retur al combustibilului intre pompa si racitorul de combustibil si stabileste temperatura combustibilului. Aceasta inseamna ca. Acest semnal se mai foloseste si ca informatie pentru actionarea pompei pentru racirea combustibilului. 209_43 Utilizarea semnalului Acest semnal da la senzorul de temperatura serveste la cunoasterea temperaturii combustibilului.

recunoaste cantitatea de aer care s-a "intors" si transmite acest semnal la calculatorul de motor. Datorita miscarii de deschidere-inchidere a supapelor. 209_60 Utilizarea semnalului Temperatura agentului de racire este folosita de calculatorul de motor ca o valoare de corectie pentru calcularea cantitatii de injectie. Debitmetrul cu film cald si cu recunoasterea debitului de aer de intoarcere. Efect la intreruperea semnalului La intreruperea semnalului. de aceea ei nu vor fi explicati pe larg ca cei dinainte. in tubulatura de admisie. se produce un curent de aer de intoarcere din masa de aer absorbita. calculatorul de motor preia singur o valoare de schimb fixa (functie de avarie). calculatorul de motor foloseste ca valoare de inlocuire semnalul de la senzorul pentru temperatura combustibilului. El informeaza calculatorul de motor asupra temperaturii actuale a agentului de racire.Urmatorii senzori au fost prezentati in alte programe de studiu individual pentru motoarele TDI. 33 . 209_44 Utilizarea semnalului Valorile masurate vor fi folosite de catre calculatorul de motor pentru calcularea cantitatii de injectie si a cantitatii de gaze de ardere recirculate. La intreruperea semnalului. Efect la intreruperea semnalului Senzor pentru temperatura motorului G62 Senzorul pentru temperatura motorului se afla pe stutul de cuplare a furtunului de apa de la chiulasa. In acest fel masurarea cantitatii de aer admis este foarte exacta. Debitmetru G70 Debitmetrul cu recunoasterea debitului de aer de intoarcere stabileste cantitatea de aer admis si se gaseste in tubulatura de admisie.

La masinile cu cutie de viteze automata. Motorul functioneaza mai departe cu turatie de relanti marita. intrerupatorul Kick-Down indica calculatorului de motor dorinta de accelerare a conducatorului auto. 34 . In senzor se mai gasesc intrerupatorul de relanti si intrerupatorul Kick-Down.Motormanagement Senzorul pozitiei pedalei de acceleratie G79 Intrerupatorul Kick-Down F8 Intrerupatorul de relanti F60 Senzorul pozitiei pedalei de acceleratie este montat la blocul pedalier. tre 209_59 Cu ajutorul acestui semnal. calculatorul de motor recunoaste pozitia pedalei de acceleratie. Efect la intreruperea semnalului Fara acest semnal. calculatorul de motor nu recunoaste pozitia pedalei de acceleratie. Kick-Down. pentru ca soferul sa poata ajunge pana la primul Service.

Senzorul pentru temperatura din tubulatura de admisie G72 Utilizarea semnalului Semnalul de la senzorul de temperatura din tubulatura de admisie este necesar calculatorului de motor ca valoare de corectie pentru calcularea presiunii de incarcare. Efect la intreruperea semnalului La intreruperea semnalului calculatorul foloseste o valoare de schimb fixa. Motorul functioneaza cu putere scazuta.Senzorul pentru presiunea din tubulatura de admisie G71 Senzorul pentru temperatura din tubulatura de admisie G72 Senzorul pentru presiune si senzorul pentru temperatura din tubulatura de admisie formeaza impreuna un singur element constructiv ce se gaseste in tubulatura de admisie. 209_45 Senzorul pentru presiunea din tubulatura de admisie G71 Utilizarea semnalului Semnalul senzorului pentru presiunea din admisie este necesar pentru verificarea presiunii de incarcare. Efect la intreruperea semnalului Reglarea presiunii de incarcare nu mai este posibila. Daca valoarea existenta difera fata de valoarea dorita. 35 . Pot interveni modificari in ceea ce priveste puterea motorului. Prin aceasta. Valoarea emisa este comparata de catre calculatorul de motor cu valoarea dorita din campul de valori a presiunii de incarcare. se tine cont de influenta temperaturiiasupra densitatii aerului din admisie. presiunea de incarcare va fi ulterior reglata de catre calculatorul de motor prin intermediul ventilului magnetic pentru limitarea presiunii de incarcare.

La apasarea pedalei. 36 . Intrerupatorul pedalei de ambreiaj F36 Intrerupatorul pedalei de ambreiaj se afla in blocul pedalier. Efect la intreruperea semnalului La intreruperea semnalului intrerupatorului pedalei de ambreiaj se pot produce "balansari" ale motorului la schimbarea treptelor de viteza. cantitatea de injectie va fi redusa pentru scurt timp. Efect la intreruperea semnalului La altitudine apare fum negru in gazele de evacuare.Motormanagement Senzorul de altitudine F96 senzor de altitudine Senzorul de altitudine se gaseste in calculatorul de motor. calculatorul de motor recunoaste daca este sau nu cuplat. 209_62 Utilizarea semnalului Cu ajutorul acestui semnal. Cu ajutorul acestui semnal rezulta o corectie de altitudine pentru reglarea presiunii de incarcare si a recircularii gazelor de evacuare. 209_61 Utilizarea semnalului Senzorul de altitudine comunica calculatorului valoarea presiunii aerului atmosferic. se inlatura "bascularea" motorului la schimbarea treptelor de viteza. Acesta este dependent de altitudinea geografica. Prin aceasta.

Motorul are putere scazuta. Intrucat intrerupatorul pedalei ar putea fi defect. motorul va fi reglat corespunzator programului de avarie.Intrerupatorul luminii de frana F si Intrerupatorul pedalei de frana F47 Cele doua intrerupatoare formeaza impreuna un singur element constructiv ce gaseste in blocul pedalier. Efect la intreruperea semnalului: Daca unul din cele doua intrerupatoare se defecteaza. calculatorul de motor reduce cantitatea de combustibil. la actionarea franei . din motive de siguranta. 209_63 Utilizarea semnalului: Ambele intrerupatoare "livreaza" calculatorului de motor informatia "frana apasata". 37 .

sa cupleze una. Informatii detaliate asupra sistemului CAN-Datenbus le gasiti in S.P. dupa capacitatea disponibila. Clema DF de la alternator Cu ajutorul semnalului de la clema DF . doua sau trei bujii incandescente ale incalzirii suplimentare prin intermediul releelor pentru putere mica si mare de incalzire. 186! 38 . CAN-Datenbus Calculatorul de motor.S. calculatorul recunoaste daca este activat sistemul de reglare automata a vitezei. marirea turatiei de relanti a motorului pentru a inlatura o "cadere" a turatiei atunci cand compresorul functioneaza. Cu ajutorul sistemului CAN-Datebus poate fi transportata o o cantitate mare de informatii intr-un timp foarte scurt. Nr. Este folosit pentru calcularea diverselor functii cum ar fi: functionarea ulterioara a ventilatorului.Motormanagement Semnale de intrare suplimentare Semnalul de viteza de deplasare Acest semnal este primit de calculatorul de motor de la senzorul pentru viteza de deplasare. Pregatirea functionarii compresorului Calculatorul de motor primeste de la intrerupatorul pentru sistemul de aer conditionat semnalul de pornire in scurt timp a compresorului. amortizarea miscarilor la schimbarea treptelor de viteza si pentru control in timpul functionarii sistemului de reglare automata a vitezei. Intrerupatorul pentru sistemul de reglare a vitezei Prin intermediul semnalului de la intrerupatorul pentru reglarea vitezei. calculatorul recunoaste "incarcarea" suportata de catre alternator si poate. In acest fel se realizeaza. inainte de pornirea compresorului. calculatorul de ABS si calculatorul de cutie automata de viteze schimba informatii prin intermediul retelei CAN-Datenbus.

nu se poate genera presiune in unitatea injector-pompa. camera de presiune inalta a unitatii injector-pompa nu mai poate fi umpluta. Daca supapa ramane inchisa. In ambele cazuri nu se mai injeteaza combustibil in cilindru. Apoi incepe procesul de injectie. Daca supapa ramane deschisa. Efect la defectare La defectarea unei supape de injector-pompa. Prin intermediul ventilelor pentru injectoarele-pompa. functionarea motorului devine neuniforma si puterea se reduce. Conectarea electrica J248 N240 N241 N242 N243 209_65 39 . 209_64 Inceperea alimentarii Indata ce ventilul injectorului-pompa este actionat de catre calculator. N243 Ventilele pentru injectoarele-pompa sunt fixate pe acestea cu ajutorul unor piulite.Actori (elemente de executie) Ventilele pentru injector-pompa N240. Supapa injectorului-pompa are o dubla functie de siguranta. acul ventilului magnetic este impins spre "scaunul" sau de catre bobina magnetica inchizand astfel traseul intre turul combustibilului si camera de presiune inalta a unitatii injector-pompa. combustibilul este injectat in camera de ardere. Atata timp cat supapa unitatii injector-pompa este inchisa. Cantitatea de injectie Cantitatea de injectie este determinata de timpul de comanda a ventilului magnetic. N242. Ele sunt ventile magnetice actionate de catre calculatorul motor. N241. sunt reglate de catre calculatorul motorului inceperea alimentarii si cantitatea de combustibil injectata.

se produce o modificare vizibila in alimentarea cu curent. Fluxul curentului supapei injectorului-pompa Inceputul actionarii supapei Momentul inchiderii supapei = BIP Sfarsitul actionarii supapei Intensitatea curentului Curent constant Limita de reglare Curent de pornire Timp 209_97 40 . Pentru reglarea inceperii alimentarii.Motormanagement Supravegherea supapei injectorului-pompa Calculatorul de motor supravegheaza "derularea" alimentarii cu curent a supapei injectorului-pompa. BIP-ul semnalizeaza calculatorului de injectie inchiderea completa a supapei injectorului-pompa si totodata momentul de incepere a alimentarii. calculatorul primeste un mesaj de raspuns despre inceputul real al alimentarii si poate constata perturbatiile in functionarea supapei. prin intermediul acestei informatii. Prin "lovirea" scaunului de catre acul supapei electromagnetice. In acest scop este generat un camp magnetic ce determina cresterea intensitatii curentului si prin aceasta inchiderea supapei. Cum functioneaza Procesul de injectie este initiat prin comanda supapei injectoruluipompa. Aceasta modificare este cunoscuta sub denumirea de BIP (prescurtare de la Begining of Injection Period-inceperea perioadei de injectie).

reglarea nu este posibila. Pentru a putea constata perturbatii ale functionarii ventilului. Daca valoarea reala a inceputului alimentarii difera de valoarea teoretica (dorita) din memoria calculatorului. In acest caz. Momentul real de inchidere a supapei injectorului-pompa. apare mesajul de eroare: Limita de reglare depasita 41 . In acest caz. In cazul perturbarilor in functionare BIP apare in exteriorul limitei de reglare. se realizeaza evaluarea perioadei in care calculatorul motorului receptioneaza (asteapta) semnalul BIP . Supapa se inchide mai repede si semnalul BIP apare mai repede decat este asteptat. In cazul unei functionari corecte. Aceasta perioada caracterizeaza limita de reglare a inceputului alimentarii. la efectuarea diagnozei proprii. respectiv BIP este preluat de calculatorul motorului pentru calcularea momentului de actionare a supapei pentru urmatoarea injectie. atunci momentul inceperii actionarii ventilului va fi corectat. inceperea alimentarii este comandata dupa valori fixe ale campului de valori. Exemplu Daca in unitate injector-pompa se afla aer. atunci acul ventilului magnetic intampina o rezistenta redusa la inchidere.Cand supapa este inchisa . comanda este oprita si supapa se deschide. semnalul BIP se situeaza in interiorul limitei de reglare. Daca este obtinuta durata de alimentare dorita. intensitatea curentului scade pana la o valoare constanta.

Motoarele Dieselau un raport mare de comprimare. In acest fel. Functionare Cand motorul va fi oprit. Ca urmare a presiunii mari de comprimare. ventilul comuta depresiunea pentru doza vacuumatica. impiedica miscarile de "basculare" ale motorului la oprirea acestuia. Prin aceasta este comprimata o cantitate mai mica de aer si astfel motorul se opreste mai "linistit". aerul admis produce la oprirea motorului "basculari" ale acestuia. Conectare electrica S J 317 J248 N239 209_70 42 . El comuta depresiunea pentru actionarea clapetei din tubulatura de admisie.calculatorul de motor trimite un semnal ventilului de comutare pentru clapeta din tubulatura de admisie. 209_68 Clapeta in tubulatura de admisie intrerupe fluxul de aer admis cand motorul este oprit. Aceasta clapeta . clapeta ramane deschisa.Motormanagement Ventilul de comutare pentu clapeta din admisie N239 Acest ventil de comutare se gaseste in compartimentul motor in apropierea debitmetrului. 0 I 209_69 Efect la defectare Daca ventilul de comutare pentru clapeta din tubulatura de admisie se defecteaza. Doza vacuumatica inchide clapeta din tubulatura de admisie.

returul de combustibil de la unitatile injectorpompa catre rezervor nu mai este racit. Rezervorul de combustibil si senzorul de nivel pot fi deteriorate.Releul pentru racirea combustibilului J445 Releul pentru racirea combustibilului se gaseste in carcasa protejata pentru calculatoare. Conectare electrica S J 317 A/+ S J248 J445 V166 209_72 La efectuarea diagnozei proprii. 43 . . El este actionat de catre calculatorul de motor la o temperatura a combustibilului de 70*C si "trimite" curentul de lucru pompei din circuitul pentru racirea combustibilului. se poate verifica daca releul pentru racirea combustibilului este comandat da catre calculator prin intermediul functiei 03 (diagnoza elementelor de executie). 209_71 Efect la defectare Daca releul se defecteaza.

190! Supapa pentru recircularea gazelor N18 Prin intermediul recircularii gazelor de evacuare. Astfel se va scade temperatura de ardere. Supapa electromagnetica pentru limitarea presiunii de incarcare N75 Motorul este prevazut cu turbina cu geometrie variabila. este reglata depresiunea pentru pozitionarea ventilului de recirculare a gazelor de evacuare. 209_75 Efect la defectare In doza vacuumatica este presiune atmosferica. pentru adaptarea optima a presiunii de incarcare functie de conditiile de deplasare. Astfel este controlat debitul gazelor de evacuare recirculate. 209_73 Efect la defectare Puterea motorului scade si recircularea gazelor de evacuare nu mai este controlata. Supapa magnetica pentru limitarea presiunii de incarcare este actionata de catre calculatorul de motor. depresiunea din capsula vacuumatica va fi reglata astfel incat prin deplasarea paletelor se va putea controla si adapta presiunea de incarcare. 44 . In functie de raportul de actionare a semnalului. se va amesteca o parte din acestea cu aerul proaspat admis prin supapa pentru recircularea gazelor esapate. In functie de raportul de actionare. se poate produce o presiune de incarcare mai mica si deci si puterea motorului scade. In felul acesta. Informatii detaliate privind turbina cu geometrie variabila gasiti in programul de studiu individual nr.Motormanagement Urmatoarele elemente de executie au fost descrise pe larg in SSP motoare TDI si de aceea nu vor fi explicate pe larg ca si cele dinainte. pentru a reduce formarea oxidului de azot. Supapa pentru recircularea gazelor de evacuare este comandata de catre calculatorul de motor.

Efect la intreruperea semnalului: Lampa de control se aprinde si nu "clipeste". Are urmatoarele sarcini: • Indica soferului preincalzirea inainte de pornirea motorului. In acest caz lampa de control se aprinde. 45 . 209_77 • Daca un element constructiv autodiagnosticabil are un defect. In memoria de defecte apare o telegrama de defect.Lampa de control pentru timpul de preincalzire K29 Lampa de control pentru timpul de preincalzire se gaseste in tabloul ceasurilor de bord. lampa se aprinde intermitent ("clipeste").

46 . una. Din aceste motive. Cu acest semnal calculatorul de motor comanda releul pentru treapta 1 a ventilatorului radiatorului. In acest fel se vor putea cupla. Cu acest semnal calculatorul de motor comanda releele pentru putere mica sau mare de incalzire. Timpul de functionare ulterioara a ventilatorului de racire este comandat de catre calculatorul motorului dupa un program prestabilit. in tari cu clima mai rece se utilizeaza un sistem electric suplimentar de incalzire a agentului de racire la temperaturi joase. Ele sunt montate in stutul de cuplare a furtunului de apa de la chiulasa. calculatorul de injectie intrerupe functionarea compresorului de aer conditionat in urmatoarele imprejurari: • • • • Semnalul de consum de combustibil dupa fiecare pornire pentru circa 6 secunde la accelerari puternice de la turatii reduse la depasirea temperaturii de 120*C a agentului de racire in programul de avarie Acest semnal serveste ca informatie de consum de combustibil pentru indicatorul multifunctional din panoul ceasurilor de bord. dupa capacitatea disponibila. Turatia motorului Acest semnal serveste ca informatie privind turatia motorului pentru turometrul din panoul ceasurilor de bord. Incalzirea suplimentara este alcatuita din 3 bujii incandescente.Motormanagement Semnale de iesire suplimentare Incalzirea suplimentara a agentului de racire Datorita randamentului ridicat. motorul dezvolta o cantitate atat de mica de caldura incat in anumite situatii capacitatea termica de incalzire nu este suficienta. Functionarea ulterioara a ventilatorului Oprirea compresorului de clima Pentru reducerea incarcarii asupra motorului. doua sau toate trei bujii incandescente pentru agentul de racire. El este calculat in functie de temperatura actuala a agentului de racire si de incarcarea motorului din ultimele cicluri de functionare.

Sistemul de preincalzire Sistemul de preincalzire Cu ajutorul sistemului de preincalzire pornirea motorului la temperaturi joase se va face mai usor. Faza de postincalzire dureaza maxim 4 minute si se va intrerupe la depasirea turatiei de 2500 rot/min . Acest sistem este cuplat de calculatorul de motor la o temperatura a agentului de racire de sub +9*C. se va face postincalzirea. se imbunatateste calitatea relantiului si se limiteaza emisiile de gaze poluante. Privirea generala asupra sistemului va indica de la ce senzori sunt folosite semnalele pentru sistemul de preincalzire si care sunt elementele de executie comandate. Releul pentru bujiile incandescente este comandat de calculatorul de motor. indiferent daca a fost necesara sau nu preincalzirea. Asfel. bujiile incandescente vor fi cuplate la o temperatura de sub +9*C. timpul de preincalzire K29 209_99 Incalzirea bujiilor incandescente este impartita in doua faze. releul cupleaza curentul de lucru pentru bujiile incandescente. Prin aceasta se reduc zgomotele de ardere. Postincalzirea Dupa fiecare pornire a motorului. turatia motorului G28 Bujii incandescente Q6 RRel Releu bujii incandescente J52 Senzor temperatura agent racire G62 Lampa de control pt. Privire de ansamblu asupra sistemului de preincalzire Calculatorul de motor J248 Senzorul pt. 47 . In momentul incheierii procesului de preincalzire lampa de control se stinge si motorul poate fi pornit. Preincalzirea Dupa "punrea" contactului. Lampa de control pentru timpul de preincalzire se aprinde.

recircularea gazelor de evacuare Ventil pt. clapeta din tubulatura de admisie N240 Ventil pt. injector-pompa . putere mica de incalzire J360 Releu pt. putere mare de incalzire J445 Releu pt.Motormanagement Plan de functionare Elemente componente E45 Intrerupator pentru sistemul automat de reglare a vitezei (GRA) Intrerupator frana Intrerupator Kick-Down Intrerupator pedala ambreiaj Intrerupator pedala frana Intrerupator relanti J445 J360 J359 J 317 S S A/+ S 30 15 S F F8 F36 F47 F60 G28 Senzor pentru turatia motorului G40 Senzor Hall G62 G70 G71 G72 G79 G81 J52 Senzor temperatura agent racire Debitmetru aer Senzor presiune in tubulatura de admisie Senzor temperatura in tubulatura de admisie Senzor pozitie pedala de acceleratie Senzor temperatura combustibil Releu bujii incandescente N239 N75 N18 Q7 V166 Q7 J248 Calculator sistem injectie directa J317 Releu pt.C. injector-pompa .cilindrul 3 N243 Ventil pt. racirea combustibilului N18 N75 Ventil pt.cilindrul 4 Q6 Q7 Bujii incandescente-motor Bujii incandescente-agent racire 31 V166 Pompa pt. pompa.C. limitarea presiunii de incarcare G70 G72 G40 G71 N239 Ventilul de comutare pt. racirea combustibilului Zusatzsignale A B C D E Lumina frana Semnal consum combustibil Semnal turatie Oprirea functionarii compresorului A. alimentare cu tensiune J359 Releu pt.cilindrul 2 N242 Ventil pt. Pregatirea functionarii compresorului A. H K F G Semnal de viteza Tensiune de alimentare pentru sistemul de reglare a vitezei de deplasare Functionarea ulterioara a ventilatorului Cablu pentru diagnoza si imobilizare 48 .cilindrul 1 N241 Ventil pt. injector-pompa . injector-pompa .

30 15 J52 S S S S E45 B F F47 F36 C D E S A F G G62 A/+ J248 N240 N241 N242 N243 G81 F60/F8 G79 G28 O N L M K H in out Q6 31 209_80 L M N O Controlul sistemului de preincalzire CAN-Bus-Low CAN-Bus-High Clema (borna) DF Semnal intrare Semnal iesire Plus Masa CAN-Datenbus 49 .

S. N241. 5051: 01 02 03 04 05 06 07 08 Interogarea versiunii calculatorului Interogarea memoriei de defecte Diagnoza elementelor de executie Reglarea de baza 209_82 Stergerea memoriei de defecte Finalizarea programului Codarea calculatorului Citirea blocului de valori masurate Functia 02 Interogarea memoriei de defecte Elementele componente indicate colorat sunt stocate in memoria de defecte a diagnozei proprii. masurare si informare V.A. N244 G79 F8 F60 G62 G71 G72 F F47 G81 J104 J217 J445 N75 N239 V166 209_81 50 .Diagnoza proprie Urmatoarele functiuni pot fi citite cu ajutorul sistemului de diagnoza proprie. N242. Q6 G70 G28 K29 G40 J248 N18 F96 J52 N240.

209_07 Distribuirea fortei la o articulatie piston-biela cu forma paralela Distribuirea fortei la o articulatie piston-biela cu forma trapez Forta dezvoltata in urma arderii Suprafete de sprijin 209_08 209_09 In comparatie cu articulatiile anterioare intre piston si biela. au fost efectuate urmatoarele modificari la mecanica motorului : Articulatie biela-piston de forma speciala Bucsa pistonului si capul bielei sunt de forma trapezoidala. fortele dezvoltate in urma arderii se distribuie pe o suprafata mai mare. fata de motoarele de baza. iar boltul pistonului si biela sunt mai putin solicitate. 51 . suprafetele de sprijin dintre capul bielei. bucsa pistonului si boltul pistonului s-au marit. Prin aceasta. prin forma trapezoidala.Mecanica motorului Datorita presiunii mari de ardere.

• Cativa dinti ai pinionului arborelui cotit au golul dintre ei marit pentru impiedicarea uzurii prin frecare a curelei de distributie. ce reduce vibratiile la nivelul curelei de distributie. Prin intermediul suprafetelor de contact mai mari pot fi preluate forte mai mari. Aceste forte conduc la o incarcare mai mare a elementelor constructive a sistemului de actionare a curelei de distributie. • Intinzatorul hidraulic al curelei de distributie serveste la mentinerea unei tensiuni constante in curea la situatii diferite de incarcare. 209_89 Pentru "eliberarea" curelei de distributie in procesul de injectie. Golul dintre dinti 209_88 52 . • Cureaua de distributie este cu 5 mm mai lata decat la motorul de baza.Mecanica motorului Actionarea curelei de distributie Pentru atingerea unei presiuni de injectie de pana la 2000 bar sunt necesare forte mari de pompare. Datorita acestui fapt au fost luate urmatoarele masuri pentru "descarcarea" curelei: • La fulia arborelui cu came se gaseste un amortizor de oscilatii. pinionul arborelui cotit are doua perechi de dinti care au golurile dintre ei mai mari fata de restul dintilor.

Urmarea este o uzurz mare si o durata de viata redusa a curelei de distributie. dar in acelasi timp pinionul de la arborele cotit este aceelerat datorita procesului de ardere. astfel incat de fiecare data aceeasi dinti intra in angrenare cu pinionul de la arborele cotit. Pa sul cur ele i Forta de incetinire Forta de accelerare 209_92 53 . dintii pinionului au un joc mai mare pentru a compensa modificarea distantei dintre dintii curelei si a putea reduce asfel uzura curtelei de distributie.Cum functioneaza: In timpul procesului de injectie. determinand cresterea pentru un timp a distantei dintre dintii curelei. Forta de accelerare 209_91 La pinionul arborelui cotit cu o marime egala a golului dintre dinti. Forta de incetinire Datorita ordinei de aprindere. Asfel cureaua de distributie este supusa intinderii. procesul apare periodic. Pinionul axei cu came este incetinit de aceste forte. dintii curelei pot lovi muchiile dintilor pinionului. cureaua de distributie este puternic solicitata de catre fortele mari necesare la crearea presiunii. atuci cand cureaua de distributie este solicitata puternic de catre fortele mari necesare producerii presiunii. In aceste pozitii.

T 10008 Placuta de fixare T 10050 Opritor arbore cotit Pentru fixarea arborelui cotit la pinionul de antrenare la punerea la punct a distributiei. T 10051 Reazem pentru fixarea arborelui cu came Pentru montarea fuliei arborelui cu came. T 10052 Dispozitiv extractor pentru fulia arborelui cu came Pentru depresarea fuliei arborelui cu came de pe conul axului. T 10053 Dispozitiv de montaj pentru simeringul arborelui cotit Bucsa de ghidare si de presare pentru montarea simeringului arborelui cotit.Service Scule speciale Denumire Scula Folosire Pentru fixarea intinzatorului hidraulic la montarea-demontarea curelei de distributie. 54 .

5187 Manometru Pentru verificarea presiunii din turul pompei de combustibil.S. Impreuna cu dispozitivul de sustinere 2024 A motorul este plasat in pozitie de montaj. T 10059 Disp. 209_90a-k 55 . V. T 10054 Cheie speciala T 10055 Dispozitiv extractor pentru elementul injector-pompa Pentru extragerea unitatii injector-pompa din chiulasa. Pentru montarea inelelor-O ale unitatilor injector-pompa.A. T 10056 Bucsi pentru montarea inelelor-O. Pentru montarea-demontarea motorului la Passat. montare-dem.Scule speciale Denumire Scula Folosire Pentru montarea surubului de prindere a elementului de fixare a unitatii injectorpompa.

Surub de reglaj Piston-pompa Distanta minima Camera de presiune inalta 209_98 Recomandarile privind efectuarea acestui reglaj le gasiti in documentatia de reparatie. pistonul-pompa sa loveasca suprafata inferioara a camerei de presiune inalta. Prin acest reglaj se evita ca prin dilatare in urma incalzirii.Service Recomandari pentru reparatie Dupa montarea unitatii injector-pompa trebuie reglata prin surubul de reglare distanta minima dintre suprafata inferioara a camerei de presiune inalta si pistonul-pompa in pozitia sa de apasare maxima. 56 .

Denumiti elementele componente din figura: 209_23 2. b. c. Arderea foarte buna la un motor cu sistem injector-pompa rezulta din presiunea mare de injectie. Care afirmatie este corecta? a. Fiecare cilindru al motorului are cate o unitate injector-pompa. Un motor cu sistem pompa-injector are in comparatie cu un motor cu pompa de alimentare si distribuire o utilizare a energiei mai buna si emisii de gaze de evacuare mai reduse.Verificarea cunostintelor 1. 57 .

Prin aceasta el recunoaste mai devreme pozitia arborelui cotit fata de cilindri si poate actiona mai devreme ventilul corect. . c.Verificarea cunostintelor 3. La pornire. c. toate ventilele unitatilor injector-pompa vor fi actionate simultan de catre calculator. . Pistonasului de compensare c. foloseste exclusiv la recunoaserea cilindrului 1. 5. De ce este necesara racirea combustibilului? a. . . . Prin racirea combustibilului se realizeaza distribuirea lui uniforma catre cilindri. pentru inceperea procesului de injectie. c. . . . Inceperea procesului de injectie se realizeaza atunci cand calculatorul pentru motor recunoaste cilindrul 1 prin intermediul semnalului de la senzorul Hall. b. b. Prin aceasta se impiedica deteriorarea rezervorului si a indicatorului nivelului de combustibil datorita temperaturii ridicate a motorinei. Senzorul Hall G40 . determina turatia motorului. 6. Calculatorul pentru motor evalueaza semnalele de la senzorul Hall si cel de turatie a motorului. Ventilul injectorului -pompa b. Prin racirea combustibilului se reduce temperatura de ardere si prin aceasta scad si emisiile de oxid de azot. corespunzator unitatii injector-pompa respective. b. Prin ce se poate realiza o pornire de motor mai rapida? a. . Prin amortizarea "cuiului" injectorului 4. . 58 . . a. foloseste la recunoaserea fiecarui cilindru. Cu ajutorul carui element se incheie preinjectia? a.

a 5. a. b. b Notizen . Bauteile siehe Seite 8 2. b 4. b 6. c 3.Lösungen: 1.

00 Technischer Stand 12/98 Y Dieses Papier wurde aus chlorfrei gebleichtem Zellstoff hergestellt. Wolfsburg Alle Rechte sowie technische Änderungen vorbehalten 940.209 Nur für den internen Gebrauch © VOLKSWAGEN AG.28. .2810.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful