UNIVERSITATEA HYPERION FACULTATEA DE JURNALISM

O ISTORIE A PRESEI ROMÂNE
Victor Vişinescu

EDITURA HYPERION XXI 2000

Fiului nostru VASILE-VINODOR Asistent universitar în istorie, cãutãtor al cumpenelor dreptãŃii, spulberat nãpraznic spre luminosul SOARE, la aproape 25 de ani nãpãdiŃi de vise. Mereu doritul, mereu chematul nostru VINO-DOR... Dar, DOAMNE! NICIODATà cu noi, lângã noi, pânã la SIGURA REÎNTÂLNIRE cu el, ACOLO, SUS, înspre SOARE...

PREFAłÃ Vom subordona cercetarea noastrã despre istoria presei române principalelor repere care i-au marcat existenŃa, în mãsura în care ele s-au regãsit în context românesc. Deocamdatã, în acest prim capitol pornim de la trei repere fundamentale juridice sugerate, în context european, de JEAN-NÖEL JEANNENEY, O istorie a mijloacelor de comunicare.

Reperul 1 În 1700, PIERRE BAYLE, scria: ,,Numãrul jurnalelor şi al altor lucrãri care ar merita acest nume s-a multiplicat atât de mult, încât ar fi timpul sã le studiem istoria’’.

Reperul 2 La sfârşitul secolului 18, publicistul englez BURKE lansa sintagma care va strãbate timpul: presa ,,a patra putere’’ în stat.

Reperul 3 În anii cãrora le suntem contemporani, sociologul MICHEL ROCARD, afirmã: ,,Existã, în clipa de faŃã, în societatea noastrã, şase puteri. Cele trei descrise de Montesquieu (legislativã, executivã, juridicã) şi încã trei, de primã importanŃã: cea tehnologicã-ştiinŃificã, cea financiarã şi cea mediaticã. Cea mai slabã dintre toate a ajuns sã fie puterea executivã. Toate puterile au contra-puteri. Cu excepŃia uneia singure: puterea mediaticã. DemocraŃiile sunt în mare pericol în momentul când o putere nu are contra-puterea ei’’. Prin urmare, ,,istoricii clipei’’, în timp, prin timp şi peste timp, între trei repere fundamentale ale istoriei presei: GENEZADEZVOLTAREA-APOGEUL. Mesagerii istoriei fragmentate, din care

.istorici ai clipei’’ dar şi de o audienŃã legatã mai mult ca oricând de mass-media.. în consecinŃã. crestomaŃii. sateliŃi. oferind posteritãŃii volume despre semnificaŃia scriiturii jurnalistice. cu limitele ei ideologice şi judecãŃi de valoare impuse de un anume context istoric şi social-politic. hârtie. au rãmas şi mai cu seamã sunt învestite cu funcŃii care le dinamizeazã existenŃa.istorici ai clipei’’ au întârziat. pe meleagurile carpato-dunãrenepontice. îşi leagã numele de alfabete.. opinie publicã. . ale repertoriului ziarelor şi revistelor româneşti. cu tradiŃii de Ńãri democrate de secole. Trebuia. este aşteptatã de tot mai mulŃi candidaŃi la titulatura de . înalt civilizate. cã la o tradiŃie a presei române de aproximativ 150 de ani. fie în flux. cunoştinŃelor şi interpretãrilor dintr-o mai veche cercetare despre presa românã. sau chiar cu secole. tipar. au osârdit la studiul istoriei presei. obiective şi conforme cu realitate.istorii ale presei’’. Cum însã jurnalistica şi profesiunea de jurnalist au fost. Celelalte cercetãri nu le vom omite la momentele potrivite ale cãrŃii noastre. fie în reflux. unde vicisitudinile istoriei ca istorie de neam. internet. cu deosebire acestea. modalitãŃi. Dacã popoarele dezvoltate. dar. în noile hotare ale . benefic. abia. la izvoarele lor de inspiraŃie şi la chipurile lor de trudã jurnalisticã sã se punã pe tapet studiul drumului lor. antologii. începând cu aceea a reputatului savant NICOLAE IORGA. din alte spaŃii geografice ale Terrei. conŃinuturi. Au întârziat pentru cã semnele dintâi ale cuvântului tipãrit în jurnale sau în reviste s-au ivit ele însele decalate cu şir de decenii. orice cercetare în domeniu se impune cu stringenŃã şi oportunitate. unde herŃiene. tehnologii computerizate.Satului Global’’ contemporan. sã avem imprimate purtãtoare de lumina cãrŃilor cu tot ce însemnau aceste trebuinŃe şi abia dupã aceea. cum îndemna. Este şi motivul pentru care noi înşine am purces la o reevaluare a datelor. trecându-le în cartea de faŃã prin filtrul adevãratelor raŃionamente logice. al aspiraŃiilor lor. din spaŃiul european sau tansaltantic. aşadar. Sã nu fim prea surprinşi.. numeroase articole. de marcã academicã. lor li s-au adãugat. apoi câteva notabile dicŃionare de presã. efecte. cãrŃile despre românii nãscuŃi sau fãcuŃi . graŃie libertãŃii de gândire şi exprimare depline. un lanŃ al unei veritabile şi indispensabile comunicãri interumane.se poate întrupa integralitatea. abia numãrãm pe degete câteva . cu trei secole în urmã. sã avem ziare. studii. helas! în 1922. le transformã fizionomiile şi le propulseazã demersurile. bibliografii. volume de analizã şi sintezã. de limbã şi de hotare au apãsat vremurile şi oamenii. în urma celor din naŃiunile europene civilizate. al binefacerilor lor. Pierre Bayle.

a lua condeiul’’). constituirea categoriilor de intelectuali. s-a parcurs drumul spre cea de a doua revoluŃie. a limbajului articulat. în primul rând cãrŃii (cãrŃilor): Cartea a nãscut logocentrismul occidental. mult tehnologizata revoluŃie a MASS-MEDIA.. McLUHAN considera cã litera a contribuit în mare mãsurã la unidimensionarea omului postrenascentist.. transmisibilã din generaŃie în generaŃie.. mult ştiuta. în detrimentul celorlalte. ducând la detribalizarea individului. creator şi totodatã produs al propriului sãu fapt de culturã. Spre mijlocul secolului al XV-lea se iveşte un nume. spre inventarea zecilor.Bunã ziua!’’) .explozivã’’. Pânã când însã? Pânã la urmãtoarea etapã.. Tehnologiile erei electronice se deosebesc auditiv (vorbirea) de cele vizuale (tiparul) în sensul cã reprezintã o extindere a întregului sistem nervos. prin MARSHALL McLUHAN revoluŃia revoluŃiilor. noua constelaŃie electronicã are o forŃã . care imprimã primele cãrŃi europene .DIN SCHIłÃ ÎN SCHIłÃ SPRE CONTURUL UNUI TABLOU SINOPTIC Pânã sã se ajungã la sintagma latineascã .folosind caractere mobile metalice. solicitat simultan pe canalele mai multor simŃuri. în care rãstimp s-a acumulat o experienŃã oralã. iar repetabilitatea secvenŃialã a textului tipãrit a imprimat circulaŃiei informaŃiilor o vitezã fãrã precedent.implozivã’’.. separarea ştiinŃelor de arte. cu precãdere. a vorbirii. a naŃiunilor. a avut mai mult efecte: unificarea limbilor naŃionale... Era a treia revoluŃie. sutelor de alfabete.NI HAO!’’ (=.schizofreniei’’ culturale şi de reunire a indivizilor în aşa-numitul uriaş .. de tãmãduire a . ceea ce duce la o armonizare a acestora. inaugurarea GALAXIEI GUTENBERG? Ea anunŃa. fragmentând personalitatea individului. televiziunea). LA IZVORUL IZVOARELOR: . a erei vizuale. ApariŃia tiparului. revoluŃia tiparului.BIBLIA fiind începutul . prin conştiinŃa de neam. rolul-busolã revenindu-i imprimatelor. impactul cu GALAXIA MARCONI (cinematograful.SAT GLOBAL’’. În timp ce tehnologia gutenberg-ianã era . care a suprasolicitat simŃul vizual. radioul. prima stea a unei constelaŃii: JOHANNES GENSFLEISCH zis JOHANN GUTENBERG DE MAYENCE (1400-1468). a fost nevoie de o întâie revoluŃie. De aici spre scriere. întrupat în tomuri vechi de peste 3000 de ani. a auditivului.stilum prendere’’ (= . a scrisului manuscris. a patra. mult disputata.

. unde predam româna. traduse de asistenŃii mei. cum s-a ivit HÂRTIA.... care îşi interfereazã. A rãmas în hrisoave. care a . Ce mai aflasem în vizitele mele la muzeele din Beijing. dar buletinul periodic .monitor de stat’’). pentru a afla acolo. Platul de Varã sau punctele de observare ale Marelui Zid chinezesc? Iatã: * Cã spre sfârşitul secolului VI... în Ńara-continent. în provincia Hunnan. spre mijlocul deceniului 7 al secolului XX. în anul 105. a rãmas. folosite ulterior de Wang Tcheng într-un cunoscut . SPRE EUROPA . . Pi Tcheng.Mã socotesc un privilegiat cã în aceastã schiŃã de început asupra presei îmi întorc gândurile în Ńara în care a pus piciorul. sub cupolele pavilioanelor care ornamenteazã Palatul de Iarnã. 200 de ani. cunoştinŃele despre lumina tiparului izvoditã aici. consemnate într-o altã carte (Aici e Pãmântul!)).. DINSPRE BEIJING. transformase bulgãrii de pãmânt lipicios în idiograme mobile. conceput pentru informarea prinŃilor. Ian.apãrut’’ secole de-a rândul. deocamdatã. cu o primã experienŃã de jurnalist şi de cadru didactic universitar. Timpul dinastiei Han a trecut. * Cã la Biblioteca NaŃionalã a Chinei se aflã prima enciclopedie (a istoriei. Multe alte uluitoare imagini mi se întipãriserã în minte timp de peste doi ani petrecuŃi în Ńara inventatorilor. împãratul Hsuan-tsung îşi revendicã paternitatea unei ..publicaŃii’’ numite . în formã de gravurã impresionantã în reliefuri. prin filierã arabã. în faŃa cãrora azi rostesc cu recunoştinŃã: . nobililor şi demnitarilor chinezi asupra decretelor date de împãraŃi. * Cã un chinez dotat. Ceao şi Mao. din coji de arbori şi din plase pescãreşti.K’ai yuan tsa-pao’’ (= . un eunuc Ts’ai Louen. ştiinŃei şi culturii marelui popor) datând de cca. evocându-i dimensiunile în memorialul JURNAL DE CÃLÃTORIE ÎN CHINA. la începutul erei creştine.Vã mulŃumesc’’) şi. cu secole în urmã. În plinã eflorescenŃã a presei. la sursele strãvechi ale heroglifelor chinezeşti.. la clipe de rãgaz.ªeşe-ni’’ (adicã . amplificând în semnificaŃii momentul genezei.Ti Bao’’. descindeam şi eu în CHINA.. a rãmas în memoria generaŃiilor.Tratat de agriculturã’’. El descoperise albul unei coli de hârtie pe care aşternuse un omagiu imperial. se consemneazã. unul dintre primii noştri români peregrini. Era. care se dusese cu mintea şi priceperea la izvorul izvoarelor. NICOLAE MILESCUSPÃTARUL.La revedere!’’).łai-Ńe’’ (adicã .

p.. Vestea cã un suveran pontif a fost ales de cãtre conclav este anunŃatã în PiaŃa Sfântul Petru printr-un fum de culoare albã. mai rezistã şi astãzi. 324... apud Octavian Butoi.La origine. semnalele acustice. evident foarte primitiv. 1974. aflãm: . NuanŃa gri a fumului indicase mai degrabã albul decât negrul. De la J.fumul pe timpul zilei sau focul în timpul nopŃii . aşa cum se întâmplã la alegerea papilor. ori faptul câ vânatul a trecut pe aici sau se va afla acolo. mã aflam în PiaŃa Sfântul Petru în compania unui diplomat francez de la Ambasada FranŃei pe lângã Sfântul Scaun. cã ultimul vot al cardinalilor a fost indecis şi cã deliberarea continuã. unde s-a fabricat pentru întâia oarã hârtie la FABRIANO. 207). prin filierã arabã . o piatrã coloratã.. fumul negru înseamnã.Arta de a fabrica hârtia a trecut din China. Bucureşti. Mânat de curiozitate. A conchis cã nu se va mai petrece nimic important în noaptea aceea şi a plecat spre casã.’’ . împãratul bizantin a instalat de-a lungul graniŃei sale cu imperiul abbasizilor o linie de focuri şi felinare. Aşa cum aratã şi episodul de mai sus. p. cu toatã autoritatea funcŃiei.în Europa. în capitala sa dacã vremea era bunã . cum este vestitul tam-tam african. forma cea mai primitivã a comunicãrii în masã este indicarea publicã a unui fapt foarte simplu şi care poate fi prevãzut: într-o perioadã când scrierea nu exista.. În aceeaşi categorie intrã semnalele optice .la Bagdad se construise prima fabricã de hârtie . datoritã cãreia putea fi avertizat într-o orã. pe semne încã înainte de 1276’’. arta aceasta a ajuns în Europa. pentru mine. a declarat cã este neagrã. (cf. semnalele de acest tip sunt nesigure şi lasã uneori loc la neînŃelegeri. Obârşia lucrurilor. o culoare incertã. din contrã. o ramurã ruptã înseamnã pentru omul primitiv apropierea inamicului. O crestãturã într-un copac. Introducere în teoria presei. a apãrut la balcon cardinalul care a anunŃat numele noului papã. Este curios cã acest procedeu. Colegul meu a analizat-o şi.Prin mijlocirea arabilor. LIPS. Fumul care a apãrut avea.cã duşmanul a trecut frontiera.. În 1978. Chiar şi în secolul al IX-lea dupã Hristos. la alegerea papei Ioan Paul I (al cãrui pontificat a durat doar câteva sãptãmâni). de asemenea.şi. în ITALIA. am rãmas pe loc şi. De aici s-a nãscut dorinŃa de a gãsi ceva mai bun: lucru pe care umanitatea n-a încetat sã-l facã de atunci şi pânã astãzi. dupã un sfert de orã. CUM SE COMUNICÃ ÎN EUROPA ÎNAINTE DE EXISTENłA SCRIERII? Îl lãsãm aici pe JEAN-NÖEL JEANNENEY sã ne facã o succintã descriere: .

. iar unii gazetari s-au expus la condamnarea supremã (Nicolo Franco.. la 1420.Italia sau . .. .de indulgenŃã’’ compusã cu litere latine. furnizând prima marfã uniform repetabilã.buletine’’ (...OCAZIONALELE’’ ÎNAINTE DE GUTENBERG Numite . Johann Gutenberg îşi începe osteneala de tipograf. realizând împreunã.News-Letters’’ (Anglia). gramatici latine elementare.. .cronici’’ (în Babilon şi Egipt). ... Ele se numeau .Acta Diurna’’ (la romani). Însemnãtatea descoperirii tiparului este relevatã de MARSHALL McLUHAN.Novelle a mano’’ (Italia). 1438: TULBURÃTOAREA INVENłIE A LUI GUTENBERG: TIPARUL Un precursor al lui Gutenberg.. Aceştia erau organizaŃi în birouri de redactare şi de copiere a ştirilor cotidiene. folosind caractere metalice. o scrisoare .Occasionels’’ . pentru a imprima. LAURENS JANSZOON COSTËR (Olanda).Donats’’..Newsbooks’’ . în fapt prime gazete-manuscris. numite ...Kurantî’’ (Rusia). atunci când difuzau ştiri care lezau autoritãŃile statale au avut de înfruntat cenzura. SusŃinuŃi de JOHANN FAUST cei doi pun în lucru tipãrirea BIBLIEI..Nouvelles à main’’ (FranŃa). ucis prin spânzurãtoare din ordin papal pentru comentarii critice la adresa desfrâului familiei Farnese). STRASBOURG. unele imprimate în tipografii (. la chinezi). prima bandã rulantã şi prima producŃie de masã. în câteva reliefuri peste care nu putem trece: * Inventarea tipografiei a confirmat şi a extins noua accentuare a vizualului.Le miroir de notre salut’’. compune o operã religioasã.FranŃa.. a folosit caractere mobile în lemn... .Avvisi’’ . cu caractere latine. la Mayence. . Dupã aproape un deceniu. Gazetele-manuscris din secolele XVI-XVII şi foile ocazionale. operã în 46 de linii.Analele pontifilor’’ sau .Anglia). În 1445..... mai întâi singur. finalizatã în 1460..efemeride’’ (la greci) .. .Relationi’’ (Germania). . apoi din 1452 asociat cu gravorul PETER SCHOEFFER. primele începuturi ale comunicãrii scrise au fost continuate în Evul Mediu cu activitãŃile . difuzate sub forma unor foi volante. pentru Papa Nicolas V.novellanti’’ (în Italia) şi . . rãspânditori de noutãŃi.nuveliştilor’’.nouvellistes’’ (în FranŃa).Zeitungen’’ Germania... proprie cunoaşterii aplicate.Ti Bap’’. .

Europa intrã în faza tehnologicã a progresului.Nieuwe Antwersche Tijdinghe’’ (Anvers. . . un Birou de adrese şi intermediari. totodatã. Dupã mai multe proiecte şi încercãri.pãrintele ziariştilor francezi şi unul al presei mondiale’’. demersuri care îşi defineau finalitatea: publicitate.. pe strada Calandre. s-au perfecŃionat tehnologile de imprimare.La Gazette’’ (FranŃa.. . (Cf.. 1975... Petersburg.mesageri şi curieri. 1609). 23 şi urm. Roma. fazã în care schimbarea însãşi devine normã arhetipalã a vieŃii sociale. dar.. o datã cu producerea hârtiei şi cernelii tipografice la scarã amplã. Renaudot deschidea la Paris. * Tipografia a tins sã transforme limbajul într-un mijloc de percepŃie şi exploatare într-un bun de consum transportabil. O scurtã fişã biograficã a unei publicaŃii-fanion se impune mãcar sub aspectul profilului.) DUPà GUTENBERG: ALMANAHURI.The Weekely Newes’’ (Londra..La Gazette’’.* O datã cu Gutenberg. englezã L.. 1605). Trad. şi P. În alte mari oraşe. Calendaristic şi geografic. * Tiparul a frânt vocile tãcerii. . bresle meşteşugãreşti şi companii comerciale ...s-a creat un cadru propice apariŃiei almanahurilor şi periodicelor. Madrid... 1631).Relation’’ (Strasbourg. Am ales . Galaxia Gutenberg.. FranŃa şi Germania. şi individualismul şi opoziŃia faŃã de guvern ca atare.Temesvarer Nachrichten’’.Feuille du Bureau d’adresse’’.. intermediari cereri-oferte. primele calendare fiind tipãrite la Mainz..Au Grand Coq’’. Omul şi era tiparului. al cãrei iniŃiator. p. medicul THEOPHRASTE RENAUDOT (1586-1653) a fost numit . sub un sever control al autoritãŃilor.. istoricii presei au reŃinut urmãtoarele titluri de periodice mai importante: .. . PERIODICE Sub impulsurile revoluŃiilor industriale din Anglia. 1645). De aici pânã la . 1622)..I Successi del Mondo’’ (Torino. publicaŃia . din lb. Viena îşi fãcuserã apariŃia între 1650-1700 diferite gazete care cuprindeau ştiri în plan local sau ştiri colectate din alte Ńãri. * Tiparul a creat uniformitatea naŃionalã şi centralismul guvernamental. Editura Politicã. Th. urmat de apariŃia foii volante . În 1771 se consemneazã cã la Timişoara se .. Prin organizarea serviciilor de poştã . Nãvodaru. * Tipografia a extins caracteristicile asupra reglementãrii şi fixãrii limbajelor. * Ruptura provocatã de tipar între spirit şi inimã este trauma de care suferã Europa de la Machiavelli pânã în ziua de azi.

Uniunea Ziariştilor.constituirea unui cerc de intelectuali.. Gravura este înconjuratã de catrene cu înŃeles simbolic. Profilul publicaŃiei s-a pãstrat într-o stampã de epocã. Personajul. Timpul’’ (Apud Constantin Antip. cã ar fi putut-o face şi mai bine. care-şi plimbã privirea de colo-colo..Adevãrului nud’’.La Marele Cocoş’’ a fost doar un pas. însuşi Théophraste Renaudot. dupã voie. Într-un singur domeniu nu voi ceda în faŃa nimãnui. o sugestivã alegorie care ne înfãŃişeazã incinta unui tribunal.. 1964. fiind greu ca între cinci sute de ştiri scrise cu iuŃealã şi în stãri de spirit diferite.La Gazette’’.grefier’’. de aceastã libertate francezã şi fiecare sã poatã zice cu îndrãznealã cã el ar fi scos asta şi ar fi schimbat pe cealaltã.. La o masã anume. eu sunt de acord. când a apãrut primul numãr din .. în faŃã. fãcut în noaptea de 29/30 mai 1631.Mii de popoare diferite vorbesc despre meritele mele.. În PREFAłÃ. pentru care totuşi nu mã constitui garant.Minciunã’’. în jurul Biroului . în cãutarea adevãrului.’’ . Acestei imagini i se alãturã reprezentãrile . . publicul era anunŃat: . apare într-o rochie albã pe care sunt brodate perechi de urechi. urmat de .. în cãutarea adevãrului. sã nu scape corespondenŃilor noştri vreuna corectatã de pãrintele ei. 21). şi pentru tronul meu pãmântul este prea mic.. sceptrul meu face sã domneascã proza şi versurile. ContribuŃii la istoria presei româneşti. pe postul de .La Gazette’’. ochi şi limbi omeneşti. eu colind peste tot în acest univers.BucuraŃi-vã deci. în spate. p. precum: .

. apãrea la Leipzig cotidianul ..Daily Courant’’ din al cãrui Avertisment aflau: .. dezvãluindu-le de îndatã.Prima datorie a presei este sã obŃinã cele mai noi şi mai curente informaŃii despre evenimentele vremii şi. fiind . (DAVID RANDALL. 1998. p.PRIMA LOR ÎNDATORIRE .» va apãrea zilnic. la 11 martie 1702 londonezii Ńineau în mâini ziarul .. tipãrit de 6 ori pe sãptãmânã.Acest «Courant.. Era datat 1 iulie 1650. 15) La mijlocul secolului XVII prin strãdaniile tipografului TIMOTHEUS RITSCH. sã le împãrtãşeascã întregii naŃiuni’’. Jurnalistul universal.Einkommende Zeitung’’. Dupã un interval incert în consemnãri istoriografice. considerat primul ziar.PRIMELE COTIDIENE ..

1930 de cãtre dictaturile germane.. ziar scos la 4 mai 1789 de Mirabeau. Sunt citaŃi jurnaliştii Richard Steele şi Josepg Addison iniŃiatorii publicaŃiilor . urmatã. Pentru Europa occidentalã. p.moral. întâietatea deŃinând-o. . cit.Flecarul’’) şi . în Anglia de cea a lui Julius Reuter..Associated Press’’ în Statele Unite. devenise un model din punct de vedere .progresele tehnologice (dispozitive mecanice.. în 1849 la Berlin şi 1851 la Londra. .ConstituŃie.excepŃional’’. . economic’’ pentru toŃi aceia care.conceput sã reproducã toate ştirile imediat dupã sosirea lor pe calea poştei’’.în Europa se vor lupta pentru a dobândi încetul cu încetul acelaşi avantaje’’ (Op. mai ales prin ziarul . urmat la un an de . Anglia. conchide Jean-Nöel Jeaneney (op. Asupra fenomenului mass-media adus în prezent s-au aplecat în lucrãri de sute de pagini tipãrite autori precum cei citaŃi pânã aici. Secolul XVIII este puternic infuzat de dezvoltarea presei cotidiene. Analizând în ansamblu acest secol. cit.libertatea presei câştigatã pretutindeni şi repusã în discuŃie în anii 1920. inventarea belinografului etc. bolşevice.. politic.France Press’’.extinderea pieŃii de ştiri.o cifrã considerabilã. linotipuri.Pennsylvania Pocket’’... 33). 101). marcatã de înfiinŃarea agenŃiilor de presã. care nu are echivalent nicãieri în altã parte’’... amintim pe cele mai importante: 1777 . .. 42). în 1709 şi respectiv 1711.. Adevãr . p. perioadã care se defineşte prin: . italiene. p.. Jeanneney opineazã cã presa britanicã îşi câştigase prin luptã spaŃiul vital de care avea nevoie.. . prin .Wolff’’.. Libertate. . din al cãrui prospect redãm: .000 exemplare tiraj zilnic. în frunte cu ..Les Etats Generaux’’. în 1848 se ivise şi .. Patrie. agenŃie devenitã . cãrora le mai adãugãm... în opinia lui Jean-Nöel Jeanneney. notând doar cã în 1712 în Londra se tipãreau 10 ziare care însumau 44.) .iatã idolii noştri’’. Ne oprim aici cu exemplificãrile. pentru acea vreme socotit . de agenŃia .strãmoşul’’ acestora Charles Havas (1853). pus în relaŃie directã cu dezvoltarea Luminilor şi spiritului filozofic. cu un tiraj de 3.000 exemplare. RevoluŃia Francezã de la 1789 prilejuise ivirea unei mici constelaŃii jurnalistice. Se înŃelege cã în puŃinele rânduri de mai sus abia am sugerat o imagine parŃialã a istoriei mijloacelor de comunicare în lume pânã spre pragul declanşãrii competitivitãŃii cu presa electronicã. dupã exemplul cãrora.Spectator’’.Tatler’’ (..Journal géneral de France’’.. 1784 în America.. în Germania. Fãrã sã înregistrãm titlurile relativ numeroase ale publicaŃiilor din secolul al XVIII-lea.. apoi Daniel Defoe (autorul lui Robinson Crusoe) şi Jonathan Swift (autorul Cãlãtoriile lui Guliver) care au propulsat presa britanicã.epoca de aur’’ a presei scrise cuprinde perioada de la . transmisia clişeelor prin fir electric.Examiner’’.începutul anilor 1870 pânã la primul rãzboi mondial’’ (idem..Le Journal de Paris’’.

Iaşi). pe Melvin L. Iaşi).istoricilor clipei’’ români în procesul de recuperare a etapelor pierdute: b) sã avem. modele. sinteze şi manuale despre mass-media sunt abordate. David Randall (Jurnalistul universal. Polirom. Polirom.. care sã ne fereascã de exagerãri sau subestimãri pânã nu de mult posibile sub furcile caudine ale cenzurei totalitare. sub toate aspectele. Iaşi. Iaşi). Polirom. puncte de sprijin analogice. 1999. Iaşi).Luhan (Mass-Media sau Mediul invizibil. pentru a percepe mai corect eforturile .). Creionându-ne acest cadru introductiv am avut douã intenŃii: a) sã aducem spre ştiinŃã celor mai puŃini cunoscãtori tradiŃia îndelungatã a presei europene faŃã de presa românã. evoluŃiile sinuoase. Editura Nemira). Puterea şi cultura de Marian Petcu (1999. Colosul cu picioarele de lut de Peter Gross (1999. de la foile volante aduse cu poşta la ziarul electronic de astãzi sau la transmisiile în direct prin sateliŃi. 1999. Polirom. iar între cãrŃile cu referire la presa românã sau consacrate învãŃãmântului jurnalistic citãm: Introducere în sistemul Mass-Media de Mihai Coman (199.din fericire în traducere româneascã. Marshall Mc. Patrice Flichy (O istorie a comunicãrii moderne. a radioului şi a televiziunii. DeFleur. Sandra BallRokeach (Teorii ale comunicãrii de masã. 1999. stimulente sau coincidenŃe în evaluarea potenŃialului jurnalistic românesc şi a formulãrii unor judecãŃi de valoare. de la genezã la apogeu. pe parcursul demersului nostru. complicate ale fenomenelor care au caracterizat istoria presei tipãrite. Polirom. . cit. În asemenea serioase şi documentate cercetãri.

cã peste mai . în accepŃia ei globalã de fenomen complex mass-media. nu-şi imaginau. desigur.ÎN FAłA ÎNTREBÃRII: GUTENBERG SAU MARCONI? I.Capitolul I PREMERGÃTORII . 1. De pe treapta prezentului sã ne întoarcem în timp Premergãtorii presei române de astãzi.

. cã jurnalele. care n-au anticipat cã de la comunicarea prin telegraful cu sau fãrã fir se va ajunge la transmisiile prin satelit.în Transilvania În faŃa acestui avans jurnalistic.. 1990.. în realitate una nu a presei propriu-zise (cu câteva excepŃii la care vom .medii’’ în varii accepŃii.. din lumea mass-media în pragul mileniului 3 şi sã ne întoarcem cu recunoştinŃã la truditorii care iau pus temeliile. Multe alte minuni ale comunicãrii nu-şi vor fi putut imagina primii noştri reporteri. nu aveau ghiduri. video). radioul sau televiziunea se vor numi . cã de la limbajele non-verbale se va ajunge la antena parabolicã a Satului Global. din care sã afle. 220). într-un efort angajant de înaltã pildã patrioticã. cã un produs jurnalistic este . vor deveni mesaje ale unor medii autonume (casete audio. Internet).o marfã sau un serviciu vândut unor consumatori potenŃiali’’ (D. cablu. sateliŃi). urmaŃi de generaŃii cu duhul scrisului la gazete. profesionale şi vizionare prin care se legitimeazã presa de autenticã vocaŃie. cercetãri ale noii teorii a presei. E-mail.mult de un secol şi jumãtate manuscrisele lor. Ce fel de . s-au strãduit sã recupereze decalajul. noi cei de azi.. Ńãrile române. sau în alte limbi care nãpãdiserã . care s-au zbãtut..pre-vârstã’’ a ei. sinteze. aspirând la o sincronizare rapidã.. În cartea noastrã cãtre . care i-au recuperat. p. întâi şi întâi sã poatã aştearnã gândurile şi sentimentele în limba maicii. sofisticatele tehnici de redactare. funcŃionalitãŃi şi derutante ispite pentru un rãspuns la întrebarea întrebãrilor: tiparul sau unda radiofonicã? tiparul sau micul ecran? (FRANCIS BALLE. Sã ieşim. cã de la mesajele imprimate pe plãci de patefon se va trece la undele herŃiene sau la laser-disc. difuzare sau transmisie a mesajelor mass-media. potrivit unei legi nescrise a . Primele încercãri . MCQUAIL. strãbãtãtori ai Siberiei cu sania (Nicolae MilescuSpãtaru). cãtre toŃi aceia care n-au avut parte de culegerea textelor lor pe maşini rotative sau de tehnoredactare pe calculatoare.. în sol românesc. 1987.. dicŃionare. 50). Nu ştiau acestea pentru cã nu aveau.istoricii clipei’’ cu scrisul ne vom opri precumpãnitor. I. medii de comunicare (dialogul la distanŃã prin telefon.tradiŃie’’ avusese presa românã pânã spre 1830? Rãspunsul ni-l oferã o . cum avem noi astãzi. 2. prin urmare. medii de difuzare (relee. rareori în românã şi adeseori în latinã şi slavonã. a Ńãrii atât de ne-Ńarã în despãrŃiturile ei de veacuri.Mult e dulce şi frumoasã limba ce-o vorbim’’. parcurgãtori ai drumurilor europene cu poştalionul (Dinicu Golescu). p. fãrã trepte intermediare.arderii etapelor’’. distanŃele tehnologice.

cu studii clase şi umaniste în strãinãtate. cei care. 1648) şi Biblia (Bucureşti. filozofie şi literaturã . Molnar-Piauriu. Acest mod de a concepe rostul omului de instrucŃie într-o perioadã de crepuscul a iluminismului şi de irumpere a romantismului.. sã ne reamintim cã în 1508. social şi cultural.SocietãŃii filozofeşti a neamului românesc în mare Principatul Ardealului’’. medici.mişcare de idei înaintate şi de demonstrare a latinitãŃii limbii şi neamului în cãrŃi de istorie. Noul testament (Alba Iulia.însetaŃi de a citi lucruri folositoare şi plãcute’’ (Foaie volantã. în 1789. de unde îndatorirea nobilã pentru fiecare . Prefacerile de ordin economic.membri ai .. care accelerau declinul feudalismului şi favorizau pãtrunderea elementelor specifice modului de producŃie precapitalist. la Sibiu. tiparul avea sã serveascã. timp de trei secole. profesori. AutoritãŃile habsburgice nu au dat însã curs acestor iniŃiative.reveni). George BariŃiu.între care I. cu aducerea la cunoştinŃã . filologie. De la aceste dintâi cãrŃi. Aaron Budai. formarea unei conştiinŃe active. despre care N. scopul final al activitãŃii lor avea în vedere trezirea sentimentului naŃional. ivirii altor asemenea osârdii de laudã.se încearcã. îmbãrbãtãtoare. iar în 1544..Prin ele mai mult decât prin vechile manuscrise. Iorga scria: . 1688).izvoditori’’.. politice şi economice. care circulau greu şi se copiau puŃin. Cele dintâi încercãri de a scoate reviste şi ziare se fac în Transilvania la finele secolului al XVIII-lea...Vestirile filozoficeşti şi moraliceşti’’. preoŃi . ci una a scrierilor în general. cultive a sa minte spre a putea spori cunoştinŃele altora’’ (Albina româneascã. un grup de intelectuali.sã-şi . Acestea puteau sã fie practicate numai de oamenii cu instrucŃie proprie solidã. 1643). Molnar-Piuariu.. se tipãrea Liturghierul lui Macarie. zicea în aceeaşi epocã alt ctitor de presã. Sava Popovici . În acest climat fertil cunoscut sub numele de ªcoala Ardeleanã . 1839) 2. de cãtre doctorul oculist I. 1839) 1. apte sã se angajeze într-o luptã pentru dobândirea de drepturi naŃionale. 1793 şi 1794. Dimitrie Liubavici scotea Catehismul românesci. în 1795. filozofi. anunŃau proiectul unei publicaŃii intitulate . determinaserã înrolarea unor cãrturari şi învãŃaŃi iluminişti. sunt .cugeta Gheorghe Asachi . Revista urma sã se ocupe. de a fi .. la Târgovişte. Un rol deosebit l-au avut primele tipãrituri bisericeşti datorate lui Coresi ca şi cele care i-au urmat: Cartea româneascã de învãŃãturã (Iaşi. cum ei înşişi se numeau. Înainte de a consemna strãdaniile unor cãrturari iluminişti de a izvodi gazete. echivaleazã cu o angajare faŃã de semeni. La scurt interval. potrivit programului difuzat. sã se editeze ziare româneşti. s-a întemeiat o viaŃã literarã comunã a tuturor românilor’’. rând pe rând.. Vasile Aaron. într-un proces complex de culturalizare şi de ridicare a maselor din ignoranŃã.

.. Rogu-vã primiŃi aceastã frumoasã şi folositoare carte spre lauda neamului.. mai cu seamã în latura semnificaŃiei lui de adâncã vibraŃie patrioticã: angajarea presei în procesul de trezire a conştiinŃei pentru formarea unei unitãŃi naŃionale. aflat atunci la Iaşi în fruntea armatelor ruseşti care . politic şi cultural. Astfel. Oricât de modest fusese acest prim pas spre scrisul la gazete.fapte ale strãmoşilor noştri romani’’.. . literar). ... ce va cuprinde tot felul de lucruri.acele ce s-au întâmplat în lume’’.. anunŃa preocupãrile viitoare ale gazetei.fapt divers’’ anecdotic.cãtre domnii şi boierii locului’’.sã desfãteze inima şi mintea omului’’. iniŃiatã de Potemkin. pãtruns de Ńeluri iluministe. el nu trebuie nesocotit. timp de un secol. Nu am avut mai mare vrere în inima mea. Partea a doua a programului revistei se definea printr-un profil de orizont universal (istoric.Courrier de Moldavie’’. . a unei limbi literare comune. comercial...laboratorul uriaş al conştiinŃei naŃionale’’ 4. Existând pentru cititori pânã în anul 1834 (cu mari întreruperi însã. Fiind eu încredinŃat cã veŃi afla mulŃãmire de osteaneala mea. I. pânã la ideea de .întâia oarã tipãritã pentru naŃia Româneascã’’ (în ianuarie 1821).Iubitorilor de ştiinŃã. în Moldova. gazetã de profil almanah-magazin. Ea trebuia sã încunoştinŃeze publicul cu minunatele . geografic. . în 1821. În aceastã parte a Ńãrii scrisul publicistic avea sã fie. Prin stãruinŃa expresã a lui Zaharia Carcalechi este scoasã la Buda . cu . Dezideratul învãŃaŃilor ardeleni prinde însã contur abia în 1821. a tipãri pentru mulŃãmirea a toatã starea omeneascã.Biblioteca româneascã’’. decât a sluji neamului meu cu tipãrirea cãrŃilor româneşti folositoare.întocmitã în 12 pãrŃi dupã numãrul celor 12 luni’’ şi .. 1834).. popularizând totodatã ştiinŃele umaniste şi geografia.Izvoditorul’’ ei se adresa publicului în articolul Cãtre cetitori: . . cu diferitele lucruri în stare .. Pionieratul este în Moldova şi Muntenia În celelalte Ńinuturi româneşti se fãcuserã de asemenea încercãri (unele reuşite) de a scoate gazete.Stilul limbii’’ trebuie sã fie împodobit .. de larg interes social.publicã a evenimentelor vremii. unele subordonate însã ideii de supunere .. la 18 februarie 1790 apãruse publicaŃia . spre binele patriei.. dar şi românesc. utilitar. Dupã putinŃa mea am socotit cã de lipsã ar fi o bibliotecã ca aceasta în 12 pãrŃi. foaie sãptãmânalã. apoi 1829-30. a unei literaturi unitare. mã voi socoti cel mai norocos a sluji neamului meu’’3. Acelaşi articol. istoria şi matematica.cu osebitã şi întocmitã cuvântare’’.Biblioteca româneascã’’ întrunea atributele unui pionierat de presã dotat cu simŃul datoriei civice. 3.

dar şi în limba românã. din care s-a pãstrat un exemplar la Sibiu6. înaintea cãlãtorului Golescu.. în configuraŃia cãruia presa era chematã sã-şi aibã locul specific. în itinerare urbane italieneşti. ceea ce însemna o dublã învestire a scrisului: şi cu cunoaşterea. în 1820. scoasã împreunã cu I. şi cu atitudinea.. Redactatã în francezã şi în românã (varianta româneascã se datora lui Scarlat Sturza. acelaşi Dinicu Golescu sprijinitã. teatru. şcoalã condusã de profesorul Florian Aaron. realitãŃi şi stãri de lucruri asupra cãrora era chemat sã reflecte. foaia avea un profit de informare militarã. în ale cãrui pagini se consemnau evenimente şi realizãri ale anului înscris pe frontispiciul .C... aceste prime cãrŃi de . 1826): . care din întâlniri şi adunãri de oameni de neamuri luminate. în manierã antiteticã. scoase de autori de pe osebite limbi pe anul 1820’’. spre rodire înmulŃitã’’. anunŃau momentul de renaştere naŃionalã. asociaŃii literare şi alte forme de incitare a conştiinŃei. de asemenea.În limba maicii sã ne luminãm - . dealtfel. ci şi o adeziune a boierului muntean la progresul economic şi social al patriei. Însumate.M. . sã-l împrãştiem compatrioŃilor noştri şi sã-l sãdim în pãmântul nostru.reportaje’’. Rossetti. boier luminat. apoi Petru Cercel.. .luptau cu cele turceşti. cu toŃii însufleŃiŃi de ideea unui larg program de culturalizare şi de ridicare economicã şi socialã a Ńãrii.Adunarea a tot felul de istorii şi alte fãptorii. În planul cunoaşterii lumii.Aşa şi noi. ferm angajant. Vartolomeu Mãzãreanu în Rusia şi stolnicul Constantin Cantacuzino la Padova şi în alte locuri.Fama Lipschi’’. în 1827. puneau faŃã în faŃã. punctele de plecare ale premergãtorilor presei române. ei i se poate adãuga în planul militantisului practic iniŃiativa de a organiza la Goleşti o şcoalã publicã unde se preda în latinã.Chrestomaticul românesc’’ sau . declarã Dinicu Golescu în Însemnare a cãlãtoriei mele Constantin Radovici din Goleşti (Buda. greacã.. autorul acelui Jurnal de cãlãtorie în China. alãturi de învãŃãmânt. descoperise gustul pentru memorialistica de cãlãtorie. treaptã superioarã a scrisului gazetãresc şi modalitate de concentrare asupra unui subiect şi de prezentare a lui într-o formã dezvoltatã. în drumeŃii incomparabil mai temerare. italianã şi germanã... ginerele lui Constantin Vodã Moruzzi). Ceva mai târziu. cum le-am numi astãzi cu termenul modern. Nicolae Milescu.Binele’’ este opus . prima publicaŃie periodicã româneascã. Pe acest prag al memorialisticii merseserã.birnicului’’ şi sãrãciei din bordeele Ńãrãneşti..Chrestomaticului’’. adunând binele.5 Munteanul Dinicu Golescu. Atitudinea aceasta nu era numai teoreticã. . apariŃia gazetei . care din cititorii de cãrŃi bune şi folositoare. Theodor Racocea tipãrea la CernãuŃi un almanah. cum. drept care amplul reportaj devine nu doar un manifest de culturã ziaristicã.

îndemna patetic dascãlul transilvãnean C. Diaconovici-Loga - cã putem, cum au putut şi alte neamuri, care, pânã n-au început, aşa erau şi ele, întunecate’’. Cu asemenea gânduri, sentimente, idei şi idealuri se anticipase, prin premergãtori, drumul pe care avea sã se afirme mesajul militant al scrisului gazetãresc.

I, 4. Trei cãrturari destoinici, trei ,,vestitori de obşte’’ Adevãrata întemeiere a presei în limba românã se leagã de numele lui Heliade Rãdulescu în Muntenia, Gheorghe Asachi în Moldova şi George BariŃiu în Transilvania. La 8 aprilie 1829 apãrea ,,Curierul românesc’’, la 1 iunie, în acelaşi an, ,,Albina româneascã’’ şi ceva mai târziu, la 12 martie 1838, ,,Gazeta de Transilvania’’, cele dintâi periodice de la care izvodea la Bucureşti, Iaşi şi Braşov mesajul presei de vocaŃie. Scopul şi programul acestei vrednice activitãŃi a celor trei personalitãŃi ale culturii române erau definite în editorialele publicaŃiilor, respectate ulterior cu pricepere şi pasiune. Astfel, în ,,Curierul românesc’’, Ion Heliade Rãdulescu scria: ,,Acest vestitor de obşte, de atâŃia ani cunoscut de neapãratã trebuinŃã în luminata Evropã, a ajuns astãzi a îşi împrãştia vestirile sale şi între neamurile cele mai cunoscute, care încã în tulburãrile şi neodihnele lor au simŃit lipsa şi trebuinŃa lui...; foarte trist era pentru noi, iubiŃilor rumâni, când el încã pânã acum nu cunoştea limba noastrã şi noi vestirile lui le primeam în limbi strãine... Acuma însã aceeaşi putere ce pânã acuma pãrinteşte ne-au apãrat încât sã ne bucurãm de aceste drepturi ale pãmântului nostru, aceeaşi ne face sã simŃim şi aceastã bucurie de a ne fãli în mâinile noastre cu gazeta patrii noastre şi scrisã chiar în limba românã’’7. La rândul ei, sora geamãnã ieşeanã ,,Albina româneascã’’ într-o ÎnştiinŃare asemãnãtoare, arãta publicului cã publicaŃia urma sã devinã pentru cititori un fel de ,,oglindã’’ în care sã se reflecte, toate interesantele întâmplãri’’, evenimentele interpretate de ,,vorbele strãluciŃilor bãrbaŃi’’ şi faptele socotite ,,folositoare pilde şi învãŃãturi’’. Simultan, foaia lui Asachi îşi mai propusese sã tipãreascã şi culegeri ,,istorice, literare, morale, filozofice’’. ,,Gazeta de Transilvania’’ îşi propusese sã susŃinã idei ca acestea: ,,CinstiŃi cetitori, iubiŃi români, iatã o îngrijire nouã, un dar deosebit, o facere de bine nepreŃuitã, o priveghere, o pronie pãrinŃeascã cu ochi ageri strãbãtãtoare asuprã-ne şi la toate lipsele şi trebuinŃele noastre! LãŃimea ştiinŃelor şi a cunoştinŃelor, împãrtãŃirea ideilor la toate plasele de oameni! (subl. G. BariŃiu) strigã astãzi toate naŃiile, toate stãpânirile cele

înŃãlepte şi pãrinŃeşti; mijloacele la acestea sunt cãrŃile, literatura, scrierile periodice (subl. n.) lãŃite şi propãveduite de noi’’8. La acelaşi proces de întemeiere a presei în limba românã contribuie, alãturi de periodicele menŃionate, primul ziar cotidian numit ,,România’’ (1 ianuarie 1938), în a cãrui ÎnştiinŃare se evalua etapa parcursã pânã atunci, scriindu-se: ,,Dupã înaintarea ce a fãcut duhul românesc şi dupã lãŃirea gustului citirii în patria noastrã, gazeta a ajuns a fi o necesitate’’.

I, 5. Iluminismul românesc În łãrile Române iluminismul se face simŃit prin filiera austriacoitalianã, în Transilvania, şi neo-greacã şi francezã în łara Româneascã şi în Moldova numãrând printre reprezentanŃii sãi pe Samuil Micu, Gheorghe ªincai, Petru Maior, Ion Molnar-Piuariu, I. Budai-Deleanu, Paul Iorgovici, G. BariŃiu, I. Codru-Drãguşanu, Iosif Vulcan, Dinicu şi Iordache Golescu, Iancu Vãcãrescu şi I. Câmpineanu, Gh. Asachi etc. Activitatea acestor cãrturari, autori de volume şi scrieri filozofice, literare şi social-politice, se aşazã pe temelia iubirii de patrie, sentiment dovedit în forme specifice pentru momentul istoric slujit. Bunãoarã, pornind de la diferitele întocmiri feudale, iluminiştii români militau pentru ştiinŃa de carte cu deosebire la ,,sate’’. Totodatã, specificul iluminismului românesc consta în lupta pe calea scrisului şi a activitãŃilor practice întru demonstrarea ideii de latinitate a limbii şi a neamului (mai cu seamã în cadrul ªcolii Ardelene), a atestãrii continuitãŃii poporului român. Prin truda de ,,luminare’’ cãrturarii români înŃelegeau şi rolul presei, ca modalitate de trezire a conştiinŃei naŃionale, de contribuŃie la împlinirea unitãŃii limbii şi a literaturii române, lucru mãrturisit în felurite chipuri: ,,Toate neamurile Europei - spunea Alexie Lazãr într-o ÎnştiinŃare apãrutã ca foaie volantã la Buda în 1814 - cele deşteptate, au aflat cum cã a scrie gazete sau novele şi acele a le împãrtãşi oamenilor neamului sãu e cea mai încuvinŃatã mijlocire de a lumina noroadele cu întâmplate ale altora fapte, a le abate de la rãu şi a le aduna spre cele mai bune’’ 9. Judecând potrivit acestor fapte şi atitudini vedem cum specificul presei, la începuturile sale, era unul preponderent cultural, cãruia i se va alãtura treptat unul politic, realitãŃi relevate ulterior de Nicolae Iorga, Garabet Ibrãileanu şi de alŃi exegeŃi. Ziarul politic se va impune şi va domina în faza urmãtoare, a revoluŃiei de la 1848, pânã la Unirea din 1859, când unele gazete cu preocupãri literare parcurg un proces de

specializare şi dobândesc o existenŃã independentã faŃã de periodicele cu caracter politic. Gândirii iluministe (sau ,,luministe’’, cum i se mai spune), izvodite sub impulsul ataşamentului patriotic, i s-a alãturat şi i-a urmat cu largi deschideri gândirea româneascã a generaŃiei de la 1848, exprimatã în formula de paşoptism patriotic revoluŃionar. În unele lucrãri s-a acreditat opinia cã gazetarii moldoveni, de pildã, ar fi fost nişte paşoptişti iluminişti, în sensul unei atitudini moderate în plan politic, în vreme ce confraŃii lor munteni se arãtaserã radicali în soluŃii, vehemenŃi în activitãŃi revoluŃionare. Existã, desigur, deosebire între modul în care erau concepute şi elaborate publicaŃiile lui I.H. Rãdulescu şi cele ale lui Gh. Asachi, dar şi unele şi altele nu se opun idealurilor revoluŃionare, gândirii ideologice comune în planul activitãŃilor politice, socialculturale şi în acela al literaturii. În presa româneascã spiritul de gândire modern pãtrunde o datã cu influenŃele romantismului apusean, ale celui francez în special (Lamartine, Hugo) sau englez (Byron), asimilat creator, în dorinŃa de sincronizare şi de neconformism totodatã. Un romantism activ, militant, vizionar. PublicaŃiile iniŃiate de I.H. Rãdulescu au fãcut, primele, referiri la ,,civilizaŃia modernã’’ (,,Curierul românesc’’). ConfraŃii heliadişti de generaŃie, Alecu Russo, Mihail Kogãlniceanu, Vasile Alecsandri şi ceilalŃi acceptaserã şi ei termenul de ,,modern’’ în diferite sfere de activitate (teatru, literaturã, presã, criticã literarã), unde se preconiza ideea unui ,,stil modern’’, a unei ,,literaturi moderne’’, a unui ,,teatru modern’’, a unei ,,prese moderne’’. În acord cu ceea ce definea etimologic cuvântul ,,modern’’ - adicã realitãŃi imediate - slujitorii momentului revoluŃionar paşoptist se situau pe aceeaşi platformã ideologicã şi literarã care îşi trãgea sevele din sentimentul patriotic nutrit de înaintaşi. Astfel, nu erau uitate îndemnurile vibrante presãrate în letopiseŃe întru cronologizarea faptelor de glorie ale strãmoşilor, de la Burebista, Decebal şi Traian încoace, pentru ca ,,... sã nu se înece anii cei trecuŃi’’. Cum nu s-au înecat în colb de cronici. Cum au fost reîntrupaŃi, cu valoare de simbol activ, vizionar în mesajele paşoptiştilor, sub încurajarea programaticã a lui Ion Heliade Rãdulescu.

tot atâtea surse de inspiraŃie în crearea unei literaturi originale. respectiv . sã ne fie paladiul naŃionalitãŃii noastre’’..... singurul oracol care ne mai poate spune viitorul’’. aduseserã în prim plan o idee cardinalã: .OGLINDà A IDEII DE UNITATE NAłIONALà . M.Dacia literarã’’ pentru temeritatea programului ei novator. . Kogãlniceanu înŃelegea faptele de glorie ale trecutului.) politicã naŃionalã’’ (Constantin Bacalbaşa) 2 ... 30 ghenarie.. II.Dacia literarã’’ O datã cu apariŃia la Iaşi a primei reviste literare gândite pe câteva coordonate fundamentale ale ideii de unitate naŃionalã.Capitolul II PRESA PERMERGÃTOARE REVOLUłIEI PAªOPTISTE ..care omoarã în noi duhul naŃional’’. II... Prin acesta din urmã.Sub masca ziarului informativ (.Istoria româneascã mai ales sã ne fie cartea de cãpetenie. IntroducŃie.Istoria noastrã are destule fapte eroice (.Propãşirea’’. potrivit cãruia imitaŃiile de orice fel. 2.Arhivei româneşti’’. . 1840) 1...Dacia literarã’’.. se preciza în programul . se inaugura în cultura românã un spirit nou.Arhiva româneascã’’ şi .) atarul de rãzimat pentru noi este studiul istoriei. (. 1. deveniserã o manie primejdioasã. editate de acelaşi Kogãlniceanu. aduse de oriunde. şi alte trãsãturi care au individualizat poporul român de-a lungul secolelor. .. frumuseŃile peisagistice ale Ńinuturilor româneşti. obiceiurile pitoreşti ale neamului. Restrânsa constelaŃie a publicaŃiilor ivite dupã ce domnitorul Mihail Sturza interzisese .

n. deci.IntroducŃie’’. un program larg. administrativã. Treptat. I. .definea şi el. ... pânã la . Gheorghe Asachi redactase la 17 aprilie 1829 un apel pentru înscrierea abonaŃilor la foaia care se chema. .Albinei’’ . o noŃiune cu un teritoriu semantic vast şi eclectic.întrucât aceste articole demonstreazã de fapt modul cum editorii concepeau rostul scrisului publicistic. aşa cum dealtfel reiese şi din programul tematic al . prima gazetã bucureşteanã contura şi prima trãsãturã a conceptului de militantism: angajarea în viaŃa politicã. Primul numãr al .articole politice’’. cu o funcŃie politicã. De la . în primul rând...Cuvânt iniŃial’’.n. prin care omul de tot felul. definind astfel trãsãtura sa militantã.Scopul nostru’’.buletinele’’ militare şi comunicatele oficiale ale ocârmuirii. într-o trudã de informare larg cuprinzãtoare şi de autoritate moralã. propunându-şi sã cuprindã.Curierului românesc’’.de la preacunoscutul apel .. de la veştile despre negoŃ pânã la .Programã’’. filologice’’ .. în acel moment. Aceasta era însã atunci. intern şi extern. Moroiu. morale.Dãtãtorii’’ primei gazete în limba românã.. Rãdulescu începe sã decanteze valorile şi sã se orienteze cãtre un profit tot mai distinct. fãrã sã înŃelegem prin aceasta cã iscusitul şi învãŃãntul ei întemeitor. literare. . Pentru acest motiv am început discuŃia pornind de la articolele-program .Prolog’’. Sprijinit pe aceleaşi considerente. dar şi modul cum avea sã se realizeze mesajul însuşi.. Constantin Bacalbaşa.Curierului’’ bucureştean 4. . Gheorghe Asachi. .) este de obşte şi deopotrivã pentru toatã treapta de oameni: într-însa politicul îşi pironeşte ascuŃitele şi prevãzãtoarele sale cãutãri şi se adânceascã (se adânceşte . publicaŃie ce trebuia sã fie. . urmãrise doar atâta.fãrã sã ne limitãm doar la ele. începeau unul din primele paragrafe ale ÎnştiinŃãrii lor astfel: ..politicã. -.novitale de la armie’’ şi diverse ştiri .Folosul Gazetei (.. din capul locului. .) în gândirile şi combinãrile sale’’ 3.Albina româneascã’’.. pentru cititorul atent asemenea editoriale aveau (şi au şi astãzi) o dublã semnificaŃie: în planul gândirii social-politice şi în acela al practicii gazetãreşti înseşi. . .iatã sub ce imbolduri lucra presa din Moldova.. Un lucru se întrezãrea cert: scrisul la gazetã se implicã. în mãsurã sã intereseze un public eterogen.Curierul românesc’’ .n. devenitã ..care fusese precedat de nişte foi volante cuprinzând ... Investitã. în 1829. Eliad (Ion Heliade Rãdulescu) şi C.ÎnştiinŃare’’. . de la literat şi filozof pânã la neguŃãtor şi plugar.Calea noastrã’’ etc... de la început. literarã’’..n.Gazeta româneascã din (I)Eşi’’.. în activitatea ulterioarã. revista lui I. . tematic şi pe genuri de presã..Indiferent cum s-au intitulat articolele-program cu care revistele şi ziarele româneşti din secolul trecut îşi anunŃau ivirea . evident! .faptele şi întâmplãrile lumii’’.Cãtrã cetitori’’. .H. putea sã cunoascã şi sã punã în cumpãnã . în acest prim stadiu...ApariŃia noastrã’’..Prospect’’. aidoma . dupã primii ani de apariŃie.culegeri istorice. preponderent informativ..

putem sã-i dãm dreptate lui Constantin Bacalbaşa care afirma cã . ziarele şi revistele care apãruserã îşi impregnaserã coloanele cu substanŃa unei angajãri sociale şi politice mai puŃin limpezi.Alãuta româneascã’’. presa româneascã a fost naŃionalã: .. 3...Muzeul naŃional’’. deci. .Oziris’’ (în Moldova) şi ..... . ..Curierul de ambe sexe’’.. uneori mascate.presa româneascã s-a nãscut mai mult din nevoia românului de a rãsufla politiceşte decât din aceea de a informa pe cititori asupra faptelor zilnice’’ 6. . .Foaia inimei’’ (în Transilvania) . . .idee naŃionalã’’ decât ceea ce îndeobşte numim . . pânã la apariŃia . Aşa stând lucrurile. ..... În adevãr. .afarã de politicã.Vestitorul bisericesc’’.Curierul românesc’’ şi .. . Acestea însã. pentru ca mesajul sã treacã de opreliştile cenzurii sau sã nu fie suprimat.. ideea naŃionalã a fãcut-o sã creascã.Ideea naŃionalã i-a dat naştere.Gazeta teatrului’’..Albina româneascã’’ . Cum ar putea fi raportatã noŃiunea de ..program paşoptist’’. cu deosebire circumscrise momentului de renaştere naŃionalã..... .Pãmânteanul’’. . presa a desfãşurat activitate politicã întotdeauna. .Mozaicul’’. adicã pe treapta gazetelor scoase de Ion Heliade Rãdulescu. Se impunea. PublicaŃiile care s-au ivit dupã .nu izbutiserã sã se înalŃe pe trepta primelor ctitorii. începând cu titlul publicaŃiei şi sfârşind cu texul însuşi. . au mai mult sau mai puŃin o colorã localã’’ 8...... avea sã caracterizeze aceste începuturi ale presei în adevãrata lor semnificaŃie: . zice acelaşi autor. aşa cum avea ea sã strãbatã scrisul publicistic. fãrã pretenŃia afişatã de a se amesteca în treburile politice ale Ńãrii.Gazeta de Transilvania’’. militantul socialist. Gheorghe Asachi şi George BariŃiu.Foaia duminicii’’. numitorul comun în planul gândirii sociale.ziaristul inteligent şi bãtãios de la sfârşitul secolului. ideea naŃionalã a cãlãuzit-o neîncetat pân în zilele pe care le trãim’’ 7. Deceniul programului paşoptist: 1840-1850 În deceniul 1840-1850 nimic nu putea defini mai puternic şi mai relevant noŃiunea de . în realitate însã scopul ziariştilor români era sã facã cel puŃin politicã naŃionalã. II. La geneza ei.idee naŃionalã’’ la conceptul de militantism social-politic? Timp de un deceniu. gãsirea unui numitor comun în jurul cãruia sã se Ńeasã .ideea naŃionalã’’.Foaia sãteascã’’..România’’. considerã Mihail Kogãlniceanu.Negreşit şi aceste ziare nu au apãrut la început decât tot sub masca ziarului informativ.Daciei literare’’ (1840). optând pentru anumite revendicãri culturale. dacã nu chiar politicã de idei de partid. dupã cum o înŃelegem astãzi’’ 5... în consecinŃã. sub forme diferite.Cantorul de aviz’’ (în Valahia).Curiosul’’.

filozofice şi culturale al unei întregi generaŃii. Petrache Poenaru). învãŃarea istoriei şi limbii naŃionale . C.C. între care memorialul învãŃatului Dinicu Golescu. libertate şi dreptate socialã. cu toŃii animaŃi mai întâi de momentul de renaştere naŃionalã. se întâlnesc totuşi pe platforma comunã a ideilor de naŃionalitate. Vasile Alecsandri.). Mihail Kogãlniceanu. în primul deceniu al veacului trecut (Ion Heliade Rãdulescu. Iancu Vãcãrescu. Într-o primã etapã a afirmãrii lor civice. societãŃilor literare.Fama Lipskii pentru Dacia’’). şcoala şi gazetele în limba românã (la Lipska-Leipzig tinerii I. Nicolae Bãlcescu. Ion Ghica.premise ale formãrii unei conştiinŃe naŃionale. în scopul edificãrii unei culturi naŃionale menite sã contribuie la propãşirea economicã şi socialã a tuturor românilor şi sã atenueze decalajul spiritual faŃã de naŃiunile civilizate ale Europei. NãscuŃi la finele secolului al XVIII-lea (Gheorghe Asachi. Elaborarea Regulamentului Organic conducea. Strãbãtutã de înalte idealuri civice. învãŃãmântului. aceşti luptãtori cu arma scrisului. teatrului. de aspiraŃii şi de interese ale românilor. de vederi politice şi culturale. datorate pregãtirii intelectuale şi diferenŃelor de vârstã. Foarte importantã era prevederea din Regulamentul Organic care susŃinea comunitatea de limbã. I. beletristicii.A. Cezar Bolliac. privilegiile de clasã boiereşti..M. Voinescu II. Ea se constituie din prepaşoptişti (iluminişti) şi paşoptişti (participanŃi direcŃi la revoluŃia din 1848). au apãrut lucrãri infuzate de idei şi aspiraŃii noi.politice. de asemenea. în ciuda unor deosebiri de opinii. la acŃiuni pozitive (reglementarea impozitelor. Simion BãrnuŃiu. desfiinŃarea vãmilor. traducerile. Însemnare a cãlãtoriei mele. politice şi culturale. de origine. August Treboniu Laurian) sau dupã 1810 (George BariŃiu. Rosetti şi Anastasie Lascãr tipãriserã gazeta . Dupã înlãturarea fanarioŃilor. aceea a deceniului prerevoluŃionar. Prin pacea de la Adrianopole. Rosetti. ªtefan şi Nicolae Golescu. ale participãrii la revoluŃie şi ale pregãtirii Unirii Principatelor. Costache Negruzzi. menŃinuse totuşi relaŃiile feudale. dar acelaşi act constituŃional menŃinea raporturile de dependenŃã ale Ńãrãnimii faŃã de clasele boiereşti. ei polarizeazã în jurul lor forŃele primordiale ale intelectualitãŃii din toate Ńãrile române. principatele române dobândiserã autonomie mai largã. perioada de renaştere naŃionalã îşi contura trãsãturile şi Ńelurile în determinare directã cu cerinŃele de atunci ale presei. sub domniile lui IoniŃã Sturza în Moldova şi Grigore Ghica în Muntenia. ca urmare a rãzboiului ruso-turc. . separarea puterilor). Guvernatorul principatelor. acelaşi înfiinŃase o societate literarã care îşi propusese sã promoveze teatrul. Dimitrie Bolintineanu etc. generalul Kiseleff. sprijinind introducerea unor reforme menite sã modernizeze structura de stat.

urice.Arhiva româneascã’’ din 1840. care sã aducã la suprafaŃã. Bolliac sau Russo. cum i-a caracterizat ulterior Eminescu pe militanŃii paşoptişti. eruditul Mihail Kogãlniceanu lansa în limbajul presei una dintre direcŃiile ce aveau sã fertilizeze curând scrisul românesc de orice inspiraŃie: apelul la istoria glorioasã a trecutului de luptã. din letopiseŃe..Dacia literarã’’ (1840). de prãjina ce i se aruncã spre scãpare . . Veneau în pagini de gazete . Acum..scria el în IntroducŃie la foaia trimestrialã ... . printr-însa vom fi români.II. De unde venim şi unde mergem. în liniile de hotar ale cunoscutei publicaŃii simbolic intitulate . Rosetti.Propãşirea’’ (1844). documente şi hronice ale Grecenilor.firi vizionare’’. politice şi culturale pentru toŃi românii.A.propãşirea’’ neamului lor.cu sufletul şi cu mintea învãpãiate de lumina adevãrului şi a dreptãŃii un Bãlcescu. cum se Ńine un om. Urecheştilor şi Costineştilor trecutul apãrat de înaintaşi. istoricã sau de orice fel. alãturase lui Kogãlniceanu o întreagã grupare de . Într-însa vom învãŃa ce am fãcut şi ce avem sã facem.. Istoria româneascã mai ales sã ne fie cartea de cãpetenie.Dacia literarã’’. în etapa deschisã de anul 1840.Arhiva româneascã’’ (1840). un Andrei Mureşanu. Învestirea scrisului publicistic cu atributul unui curajos explorator în adâncul istoriei naŃionale. ÎntrebaŃi dar istoria şi veŃi şti ce suntem. Popeştilor. într-alta cu condeiul. veneau toŃi cei însetaŃi de . iatã toatã fiinŃa noastrã.Magazin istoric pentru Dacia’’ (1845). în primejdie de a se îneca...la . Cãci istoria este mãsura sau metrul prin care se poate şti dacã un popor propãşeşte sau dacã se înapoiazã. 4. în toate celelalte .. ca mijloc de solidarizare a conştiinŃelor contemporanilor şi de împlinire a nãzuinŃelor lor. Dreptul sfânt al . de unde venim şi unde mergem. într-o mânã cu sabia. începând cu dreptul sfânt al .. Trecând din gazetã în gazetã. social-culturalã sau literarã.slobozeniei’’ dinlãuntru şi dinafarã Sosise timpul înflãcãratelor elanuri revoluŃionare. însemna în acest moment premergãtor anului revoluŃionar 1848 un act de înalt patriotism. printr-însa vom prevedea viitorul. de libertatea . Negruzzi sau Alecsandri. de deşteptare şi de angajare a conştiinŃei naŃionale întru dobândirea de drepturi sociale. continuând cu dreptul demnitãŃii şi al egalitãŃii şi aşezând aceste aspiraŃii sub pavãza ideii unitãŃii de neam. de istoria noastrã.slobozeniei’’ dinlãuntru şi dinafarã.Sã ne Ńinem de limba. .. iatã mijlocul de a ne cunoaşte’’ 9. sã ne fie paladiul naŃionalitãŃii noastre. .. de limbã şi de tradiŃii. un Alexandrescu. Ion Ionescu de la Brad sau C. pe temelia şi cu exemplul trecutului. acastã chemare lansatã întru slujirea prezentului. fie ea politicã. trecutul şi viitorul.

Cel mai evident document în limba românã care ni s-a pãstrat este cunoscuta scrisoare din 1521 a boierului Neacşu din Câmpulung (Muscel). . Scrisul în limba românã ..valahã’’. De la aceastã scrisoare. document redactat de asemenea în limba românã. cel care în Cartea de rugãciuni îndrãzneşte sã foloseascã alfabetul latin în locul celui slavon.bunilor i cestitem’’..dobrem i cestitem’’.punctul de plecare al teoriei limbii literare. în epoca despre care vorbim.umini’’. în aceleaşi scripte se vorbeşte despre un slavconduct din 1484.den’’. despre care se menŃioneazã cã a fost tradus în latineşte din limba . despre pregãtirile turcilor în vederea unui atac asupra łãrii Româneşti.’’ Ei uneau versul şi proza..)..I. 1828). O asemenea încercare o datorãm lui Samuil Micu. Primele atestãri se situeazã în veacul al XV-lea şi al XVIlea (textele rotacizante. din ProclamaŃia de la Izlaz. sã simplifice şi sã uşureze scrierea chirilicã. II. .Pruncul român’’: . Ion Heliade Rãdulescu.neşte’’.. oricare ar fi fost ea. . redactatã în general fluid (deşi cu forme lexicale rudimentare . care avea sã se impunã cu vremea în ştiinŃa .ceea ce se întâmplã abia sub domnia lui Al. în locul cãruia sã fie introdus alfabetul latin . .pre’’. în loc de . replica dramaticã şi satira. au încercat sã înlocuiascã. verbul percutant al tribunei oratorice şi prevederea. subordonat aceloraşi idealuri naŃionale.. Cuza şi din iniŃiativa lui Ion Ghica .Ceasul libertãŃii a sunat pentru tot românul. în scriptele oraşului Sibiu se face menŃiunea cã s-a plãtit un florin lui Philippus Pictor ca sã redacteze unele scrisori în româneşte.. începând cu IenãchiŃã Vãcãrescu. Adãugãm acestor prime strãdanii textul jurãmântului omagial al lui ªtefan cel Mare (1485) cãtre regele Cazimir al Poloniei. este simultan şi un vajnic luptãtor pentru limba românã.) pânã la încercãrile repetate de a reduce şi a elimina treptat alfabetul slavon. în calitatea sa de autor al lucrãrii Gramatica româneascã (Sibiu. în care acesta îl informeazã pe Hans Benkner. dat de sultanul Baiazid unor negustori polonezi pentru a putea trece prin łara Româneascã..drumul impunerii scrisului în limba românã a fost unul de luptã continuã. Ion Heliade Rãdulescu. cu mesajul mobilizator al gazetãriei într-un tot organic. Ctitorul presei în łara Româneascã.lotru’’ etc. apoi.o nobilã îndatorire a presei Problema scrierii în româneşte fusese la inima înaintaşilor cu multe secole în urmã... . O scrisoare în slavoneşte (cam din jurul anilor 1482-1492) a boierului Dragomir Udrişte începea cu un cuvânt românesc.. . Cãrturarii luminişti şi autorii de gramatici.proclamatã solemn în altã gazetã.. 5. tipãriturile lui Coresi etc.. judele Braşovului. .

nici o ortografie.. situaŃii abandonate în procesul firesc de evoluŃie a limbii române. publicarea diferitelor lucrãri în limba românã însemna îndepãrtarea treptatã a cititorilor de la periodicele în alte limbi. care se soldase cu scrierea cuvintelor prin apelul la qu (quine).Curierul’’ nu putea primi articole . 6 în greacã. spre a înfãŃoşa fieşcãruia rodurile întrunite. II. scopul sãu este a Ńine locul tuturor acestor tipãriri. la apariŃia sa. Heliade simplificã alfabetul chirilic de la 44 de semne la 28 (iar în 1835. Transferate în aria publicisticii. fãrã sã facã însã rabat de la rigorile exprimãrii corecte. El îşi anunŃase confraŃii cã . înfãŃişau acest tablou: 15 în limba francezã. De aceea. Exceptând aceste rãtãciri. arãtând cã revista . În amintita lucrare. cu un cuvânt. 15 în germanã. care numai în Moldova. se pronunŃã pentru un fonetism temperat. ideile filologice de avangardã ale lui I. nici o gramaticã’’ 11. Popovici. Ion Heliade Rãdulescu o exprimã cu diferite prilejuri. într-o altã gramaticã.. 6.H.ce n-au o limbã. Rãdulescu vor fi preluate de Costache Negruzzi şi transmise întregii generaŃii de paşoptişti..cel latin . la 27). pornind de la premisa unei înrudiri între cele douã limbi (Paralelism între limba românã şi cea italianã). lucru de care îşi dã seama cel dintâi Mihail Kogãlniceanu. ambiŃiile lingvistice ale lui Heliade însemnau de fapt încurajarea diferiŃilor gazetari de a scrie şi în limba românã şi corect. în jurul anului 1854. DorinŃa de a promova mesajul de presã în limba românã. «Spicuitorul» se înfãŃoşeazã ca organul tâlcuitoriu ŃivizaŃiei în Ńãrile moldo-române’’ 12. dupã cum este de pãrere D. Totodatã. când acum aceastã foaie singurã şi cu mare deplinãtate va purta îndatorirea şi sarcina tuturor.. . recomandând formele cele mai simple şi mai clare (Repede aruncãturã de ochi asupra limbii şi începutului românilor)..Spicuitorul moldoromân’’ îşi anunŃa cititorii în Prospect: .Cercetând toate publicaŃiile periodice precumu-i «Revue» şi alte jurnale.compuneri originale ale redactorilor şi ale conlucrãtorilor sãi pe oricare dintre cele mai bune scrieri originale ce va gãsi în deosebitele Jurnaluri româneşti’’. acelaşi autor însã cade în exagerarea italienizãrii limbii române.. În locul alfabetului slavon .româneascã’’ 10. preconizeazã adaptarea neologismelor mai ales în limba literarã. prin dublarea consoanelor (faccere. O datã cu anul 1840.. tragere) etc. care astãzi doritorii sunt nevoiŃi a le aduce cu cheltuialã grea din Ńãri streine.Dacia literarã’’ avea sã publice în afarã de . şi numai douã în românã. 1 în rusã.

pãrãsitele forme.. ajungând la aceastã concluzie-chemare. dupã cum au învãŃat de la strãmoşii lor rumâni. între altele. . a lepãda slovenismii etc. prin orice mijloc. şi în locul lor a reintroduce termeni luaŃi. Odobescu ş. se redactau chiar articole de limbã.. . scopul şi principiele din partea limbei’’ 15.scria Florian Aaron într-o Precuvântare.preŃioase şi numeroase ce se pãstreazã în gura popoarelor şi a deosebitelor provincii române’’ 14 (Jurnalismul în România). În Transilvania. îmbogãŃit cu cuvinte din limbile altor popoare nelatine. etimologizante.. cât şi în presã. prin întoarcerea la formele primare. limba românã ca instrument comun de înŃelegere între toŃi locuitorii strãvechei Dacii... Se fãceau multe declaraŃii în sprijinul cu litere latine. a le întocmi dupã formele şi exemplele ce ne înfãŃişeazã structura limbei. prin care se demonstra latinitatea limbii române. dupã un semestru. respinse în perioada urmãtoare de scriitori şi publicişti de seamã ca Alecsandri.A scrie dar o limbã cât se poate dupã împregiurãri mai curatã. George BariŃiu este îngrijorat.. în numeroase articole şi studii se fãcea apel la dezgroparea lexicului vechi românesc.Întunericul conştiinŃei cu care se acoperi łara Româneascã din pricina tristelor întâmplãri ale rãzboaielor din afarã şi dinlãuntru . cum observa poetul revoluŃionar Andrei Mureşanu în articolul Câteva reflexii asupra poeziei noastre.’’ 13. plãcutul urechilor. Rumânii. în 1835 . lansând în programul .. însemnãri şi cuvinte. iar nu dupã uşurãtatea buzelor. petrecând cu dânsa. devine o constantã în activitatea culturalã.Foii literare’’ . a reînsufleŃi moartele.publicaŃie ce va deveni. îi uitarã cã au drept de a scrie şi de a ceti rumâneşte. Întrevedem în rândurile de mai sus şi buna intenŃie patrioticã a autorului de a susŃine. InsistenŃa pentru comunicarea în limba românã. simŃãminte. Îndepãrtarea de la fondul lingvistic vechi comun dusese.a.Multe dintre activitãŃile de presã consacrate promovãrii scrisului în limba românã porneau de la necesitatea înlocuirii alfabetului slavon cu cel latin. din dialectele romane. idei. originalitatea ei. De aceea. când alte fântâne ne vor lipsi. atât în scrieri mari. documentate şi convingãtoare.se-ngroaşã şi mai mult cu osânda cea grozavã a limbei slavone. gânduri. pe un fond latin. a limbii cronicilor şi documentelor.. dar şi germenii unor exagerãri latiniste. fãrã a-şi aduce aminte cã ei nu sunt datori limbei slavone mai multã cinste decât au dat naŃiei de la care o primirã întâi. la o pronunŃare a cuvintelor deosebitã de la un colŃ de Ńarã la altul. capacitatea de a exprima în româneşte. uitatele. unde presa în limba românã se dezvoltã ceva mai târziu decât în restul Ńãrii. Un asemenea articol tipãreşte în 1847 Timotei Cipariu. . prin aducerea la luminã a cuvintelor celor . aceste ne sunt propusul.

descreditare şi urã asupra institutului în al cãruia sân s-au nãscut’’ 17. Sãulescu de la ªcoala . Acest arbitraj se putea realiza prin practicarea scrisului în limba românã. de opinii filologice insuficient gândite. cu vie pãrere de rãu cunosc cã autorul Gramaticii a(l) cãruia talent filologhic îl preŃuiesc. mai mult decât un milion şi douã sute de mii români. .România literarã’’... sã rãmâie tocma acuma rãci şi nesimŃitori pentru limba sa. a aduce plãcere cetitorilor şi a dezvolta limba româneascã cu un chip mãsurat şi înŃãlept’’ 18 (subl. sã rãmânem de la o astfeliu de întreprindere.). de unde sã se poatã ajutora: ardelenii. jurnalisticã etc. germanice sau de alte origini. regula şi îmbogãŃi ca oricare alta. memorialisticã. care însuşi pã strãini pun la mirare.a rãspândi lumini.romane. n. şi încã cu atât mai mult încât cere izvoare mai bogate pã maica şi surorile sale. mai grea a sã statornici decât acea politicã. desolidarizat de curente lingvistice extremiste.referendar’’ în probleme de învãŃãmânt. pe atunci . şase gazete şi foi literare în limba româneascã. atunci când fraŃii noştri de peste CarpaŃi cetesc cinci.Foaia pentru minte. domnilor! Noi. ardelenii. cu de-a sila a o îmbrãca în forme clasice numai pentru dragostea maicii de la care se trage.. imparŃial.într-un cuvânt. carele vor aduce nemulŃãmire. prin tot ce era menit . totodatã dovedind în faptã cum cã limba româneascã este destoinicã de a sã putea deplini. ataşat valorilor lingvistice perene. şi cã hotãrând a reforma limba dupã a sa idee. încât acea carte. pã care.. indiferent de genul scrierii . poezii..un apel patetic: . face un referat din care extragem: . prin recursul la fondul tradiŃional lexical vechi dar şi la cel neologic. fie ele latine. Dupã aceasta. Într-un alt plan al aceloraşi preocupãri se luase atitudine împotriva scrierilor lingvistice care nu erau conforme cu spiritul limbii române.. .. slave. cum se consemna cu îndreptãŃire în .A supune limba la o sistemã strãinã.. când limba noastrã prin râvna bãrbaŃilor atât de nepregetãtori au fãcut paşi.Trei Ierarhi’’ din Iaşi o gramaticã româneascã destinatã şcolilor normale şi gimnaziale. menitã a rândui regulele limbii. presa era chematã sã aibã rolul unui arbitru atent.Dar cum. cuprinde în sine felurite stihii. Gheorghe Asachi. inimã şi literaturã’’ .. asupra regulilor simple au Ńãsut paradoaxe. Când profesorul Gh. În tot acest complex şi controversat proces de evoluŃie fireascã a limbii române. aşa şi dânşii sã cuvine sã o aibã de pavãrã şi paladiul sãu?’’16. precum toate naŃiile. care cel mult patru sau cinci sute de patrioŃi şi naŃionalişti literaŃi şi bine simŃitori sunt în stare de a o sprijini şi Ńinea în floare? În veacul acesta. la alcãtuirea ei n-au luat în bãgare de seamã cuvintele sus arãtate. este o tirãnie filologhicã.

. De la îndemnuri se trecea la argumentãri. Argumentele de ordin teoretic sunt însoŃite. În legãturã cu aprinsa disputã privitoare la menŃinerea alfabetului chirilic sau renunŃarea la el. 7. precum şi prin întrebuinŃarea acelora ce sunt vieŃuitoare astãzi în gura poporului. se spunea într-un articol din .duh naŃional’’ se datoreazã lui Mihail . se referã la latinizanŃii ardeleni care tindeau sã prefacã limba în .forma’’ . care le ştiu limba. O literaturã de . Dimitrie Rallet consemna: .duh naŃional’’ Jaloanele teoretice şi cadrul practic în care se înfiripã ideea unei literaturi moderne de .. Pledând pentru ideea cã poporul este o majoritate . deşi vechi. în care se antrenaserã şi alŃi autori (Timotei Cipariu.. i se relevase meritul de a fi introdus . de pildã).iu’’ şi ..Albina româneascã’’: . II. în Cugetãri.ÎnŃelegem cã trebuie a zice mai bine redus decât catandisit.iune’’. .n. apoi de datorie avem a o cultivi.) o literaturã naŃionalã’’ 19.. de exemplu rizibile. trebuie sã scrii româneşte’’....care trebuie a fi luminatã’’. care depãşiserã astfel . Spiritul polemic în problemele limbii se manifestã în multe feluri. lãsând sã se înŃeleagã. . cãci deşi cer unii a rãmânea aceste cuvinte ca unele ce prin veacuri ar fi cãpãtat cetãŃenia românã...’’ 20. ca sã scrii cãtre români.. Articolul Ceva despre ortografia latino-româneascã expune punctele de vedere ale adepŃilor celor douã poziŃii.int’’. dorinŃa lui G.. . vorbindu-se de ..literile latine’’. rãmân tot abuzuri şi cã mai lesne ni va fi a curãŃi amu limba pân’a nu se informa (probabil . raport decât anafora.România literarã’’.zidul cel hinez ce li opuneau literele chiriliane’’. referat decât duclad.Ńie’’.Ca sã scrii în mijlocul românilor.. .Literatura unui popor e însuşi poporul’’. a curãŃi limba prin îndepãrtarea cuvintelor strãine şi adoptarea acelor ce avem ca sinonime de uric a mumei limbe. denotând subtilitatea ironistului. Eu mãcar cã din toatã inima aş dori ca rumânii batãr mai întâie cei de subt schiptrul austriesc sã sã întrebuinŃeazã cu litere latineşti. prin reînvierea cuvintelor pãrãginite şi aflãtoare în manuscripte şi cãrŃi vechi bisericeşti.n..Curierul român’’. printre rânduri.. În acelaşi articol. şi bucuros le ar şi ceti cãrŃile de nu ar avea slovele ciriliceşti....Aceeaşi idee. substras decât cacerdisit’’.La ist prilej se cuvine a observa cã de este cu drept a pãstra limba cu semnul naŃionalitãŃii. adesea. o întâlnim în articolulsintezã Jurnalismul în România. noi rãspundem cã abuzuri. publicat în . exemple care probau artificialitatea formelor lingvistice preconizate. George BariŃiu angajase o discuŃie pe tema ortografiei în Ardeal... cu câteva nuanŃe în plus.. BariŃiu: . Alecu Russo.Românii cei de supt schiptrul austriesc lãcuiesc între alte neamuri.

cu care realizeazã Plebiscitul pentru adoptarea noii legi electorale cu reprezentanŃã popularã (14 mai 1864) şi votarea legii agrare. om de solidã culturã umanistã desãvârşitã în FranŃa şi în Germania.. întrucât celelalte fãcuserã acest lucru limitat..Arhiva româneascã’’. Orator înflãcãrat încã din 1843.Propãşirea’’.Cantora Daciei literare’’).. Pentru participarea conspirativã la revoluŃia din 1848 în Moldova. Din sumara prezentare a acestui profil complex. Sturdza) şi Proiect de constituŃie pentru Moldova. al . .Albina româneascã’’ şi . zonal şi sporadic. El îşi publicã primele lucrãri în germanã şi în francezã: Limba şi literatura românã sau valahã..Dacia literarã’’.. Ca deputat în Adunarea Ad-hoc a Moldovei. bunãoarã. publicaŃiilor: . prin obiectivele ei. meritoria sa contribuŃie la ivirea revistei . ocârmuirea a pus în joc 700 de galbeni destinaŃi persoanei care avea sã-l predea autoritãŃilor. M. Kogãlniceanu se impune în epocã drept o personalitate de prestigiu.Curierul de ambe sexe’’. drumul viitor al culturii şi literaturii române moderne. Cuza.Cantora Foii sãteşti’’ sau ..Dacia literarã’’.. pentru cã publicaŃia însãşi se intitula .Dacia literarã’’. Moldovei şi a românilor de peste Dunãre. devine. dupã Unirea Principatelor...desfiinŃãrii boierescului’’. . LetopiseŃele łãrii Moldovei (1845).Curierul românesc’’ rãspândiserã . cã . începând din 1840.. în planul publicisticii culturale. M. memorialist şi literat talentat. reŃinem. al unirii Moldovei cu Muntenia. Având posibilitatea sã subvenŃioneze o editurã proprie (. Istoria Valahiei.Alãuta româneascã’’ şi . Ca redactor şi conducãtor de reviste.Foaie sãteascã a PrinŃipatului Moldovei’’ (pentru aproximativ 2.. . istoric şi publicist. care avea sã traseze. M. łãrii Româneşti. sprijinul de nãdejde al domnitorului Al... Kogãlniceanu valorificã prima colecŃie de cronici române. urmat cu ambiŃie şi cu zel patriotic de scriitorii din toate Ńinuturile Ńãrii. când rostise memorabilul şi antologicul Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie naŃionalã la Academia Mihãileanã.. Întregindu-şi profilul cu alte funcŃii.. Fugit la CernãuŃi.Calendar pentru poporul românesc’’. Noul acatit al marelui voievod Mihail Grigoriu (pamflet la adresa lui M.scrisori’’ cu conŃinut revoluŃionar: DorinŃele partidei naŃionale. orator şi diplomat. Kogãlniceanu este asociat.. noua revistã îşi motiva apariŃia ca o necesitate de a se ocupa mai mult decât predecesoarele ei de problemele literaturii naŃionale. Fãrã sã nege rolul jucat de primele periodice în limba românã şi de suplimentele lor literare (. Dupã ce aratã.000 de sate). . pentru care în 1868 este ales membru al Academiei Române. Kogãlniceanu susŃine idei democratice în sprijinul progresului social..I.Kogãlniceanu.. Activitatea sa de publicist şi istoric se împleteşte strâns cu cea de om politic. inimã şi literaturã’’). Kogãlniceanu redacteazã trei . ca aceea de ministru de interne.Foaie pentru minte. .Steaua Dunãrii’’. numele lui M. .mai mult .

obiceiurile noastre sunt destul de pitoreşti şi poetice. Iatã de fapt sintetizatã înflãcãrata şi patriotica chemare în cuvintele IntroducŃiei. . în puncte distincte. a programului . în carele. .... bucovineni. El suna astfel: . din numãrul 1. ianuarie-februarie 1840: . Ńelul nostru este realizarea dorinŃei ca românii sã aibã o limbã şi o literaturã comunã pentru toŃi’’. nu se excludea posibilitatea traducerii unor opere literare din alte Ńãri. cu limba şi cu chipul sãu. mai multã învãŃãturã decât înseşi şcolile naŃionale’’. din oricare parte a Daciei. ardeleni. dupã opinia lui Kogãlniceanu. ca într-o oglindã. frumoasele noastre Ńãri sunt destul de mari. În continuare. mai multe nobile credinŃe. Formulate în aceastã viziune. devenitã primejdioasã.. din frumuseŃile peisagistice şi din creaŃiile folclorice: .. rãmas antologic în spaŃiul acelei concentrate IntroducŃii. pentru ca sã putem gãsi şi la noi sujeturi de scris.pentru cã omoarã în noi duhul naŃional’’. Se impunea o asemenea literaturã într-un moment al renaşterii naŃionale. munteni. Tototdatã. Kogãlniceanu afirma cã revista pe care o iniŃiase trebuia sã se îndeletniceascã .Critica noastrã va fi nepãrnitoare vom critica cartea.. De acelaşi ideal era legatã lupta pentru afirmarea unei limbi comune unice a tuturor românilor. Un prim punct relevã necesitatea creãrii unei literaturi originale. de a milita pentru ideea de unitate a literaturii.ipotezã devenitã realitate . fãrã nici un rabat şi în afara oricãrui subiectivism. al evaluãrii operei literare dupã principiul strict valoric şi obiectiv. În acelaşi timp. impusã de realitãŃile istorice şi de obiectivele politice ale deceniului 1830-1840 şi ale celor imediat urmãtoare.Daciei literare’’. În ipoteza formãrii şi dezvoltãrii unei literaturi de inspiraŃie româneascã . realiste şi vizionare. cale pe care se anticipa momentul Unirii din 1859.Dacia literarã’’ îşi asumase o nobilã misiune. directivele . aceasta fiind. program de la care va izvodi şi curentul literar naŃional şi popular cu acelaşi nume..idei. fieştecarele cu ideile sale. În sfârşit. bãnãŃeni. marcate de revoluŃia de la 1848 şi de Unirea Principatelor din 1859.Aşadar foaia noastrã va fi un repertoriu general al literaturii româneşti. Cu acest gând trecuse editorul la concretizarea. M.. aveau sã punã .Istoria noastrã are destule fapte eroice. IntroducŃia chema scriitorii sã se inspire din istorie.numai cu literatura naŃionalã’’. cu condiŃia însã ca ele sã fi fost scrieri valoroase. întrucât în paginile publicaŃiei fuseserã invitaŃi (şi publicaŃi) scriitorii din toate Ńinuturile româneşti.. dar şi al maniei traducerilor.publicaŃia îşi mai propusese un deziderat demn.Daciei literare’’. însuşirea cea mai preŃioasã a spiritualitãŃii unui popor. se vor vedea scriitori moldoveni. principiu permanent al criticii literare şi în orice împrejurare.. fãrã sã avem pentru aceasta trebuinŃã sã ne împrumutãm de la alte naŃii’’. iar nu persoana’’. utile.

.bazele unui curent literar de un anume specific. fiecare înscriindu-şi în programul redacŃional teme subordonate idealurilor politice naŃionale.. în limbã în primul rând). facem chemare la toate sentimentele nobile. . la toate inimile generoase. . împreunã cu revoluŃionarul D.. prin urmare politica nu poate sã fie decât politica secularã a românilor. întreaga presã româneascã traversa un moment istoric şi social-politic de vibraŃie patrioticã. Ceea ce . moralã. II. ideea unirii naŃionale. în faŃa cãruia nimeni nu şovãia. 8..istoria. toate dintr-un singur punct de vedere: Patria’’. literaturã. SoldaŃi necunoscuŃi dar entuziasmaŃi de amorul patriei. Florescu.Dacia literarã’’ trasase ca direcŃii largi de activitate beletristicã reiau. într-un termen mai vechi). Contopite.care sã stimuleze . îşi concretizeazã scopul publicaŃiei lor în câteva direcŃii: artã.. şi Hecuba în 1819 în Moldova. politicã care se rezumã în aceste cuvinte: autonomia Principatelor. Redactorii publicaŃiei. ne propunem a propaga. scriitorul G. la modul concret.Sentimentul datoriei începea articolul Scopul nostru (care lansa publicaŃia . istorie. în 1816 cu pastorala Mirtil şi Hloe în Muntenia. Citim astfel în Programul care cãlãuzea . În adevãr.. tradiŃiile populare şi cu deosebire creaŃiile folclorice . care-şi marcase prezenŃa încã. urma sã îi confere atributul unui curent literar naŃional. Juni noi înşine ne adresãm mai cu deosebire la junimea românã din toate provinciile. cu tot zelul unor inimi înfocate. prin cele douã Ńeluri fundamentale ale activitãŃii beletristice.Steaua Dunãrii’’: . trãsãtura sa popularã (în conŃinut şi în formã.curent literar naŃional şi popular’’ (sau . apoi. Unirea principatelor’’ 21.se definea a doua componentã a curentului în discuŃie. însã fãrã excepŃie şi cu aceeaşi neobositã râvnã şi cãlduros patriotism.poporal’’. CreŃeanu.. politica naŃionalã care . Teatrul în limba românã şi mesajele lui culturale Teatrul românesc.se urmeazã şi se sprijinã de întreaga presã româneascã..duhul naŃional’’ ameninŃat de avalanşa traducerilor de orice fel... Crearea unei literaturi neaoşe .. restul publicaŃiilor din epocã. sprijinitor al Unirii. cele douã laturi de structurã şi operele literare realizate pe temelia lor au condus la sintagma adevãratã şi recunoscutã de .Junimea românã’’) ne face a lua pana în mânã.spre onoarea publiciştilor noştri . cu studii juridice la Paris. comisar de propagandã la 1848. politicã. devenite şi componentele de structurã ale curentului însuşi. îndemnãm pe toŃi a se aduna împregiurul stindardului pe care e scrisã deviza: Unirea românilor’’ 22. cu mai mult sau mai puŃin talent. peisagistica. prin sursele la care se adresa şi pe care le valorifica aceastã literaturã .

. pus sub semnul heliadist .. aprofundarea .scrisului dramatic’’.H.. dreaptã în judecatã şi învãŃatã. O asemenea viziune asupra cerinŃelor scrisului militant revoluŃionar schimbase dezideratul deceniului precedent. Într-o polemicã purtatã cu D. bãcãlia s-a luat drept nume colectiv care cuprinde toatã tagma’’.Curierul românesc’’. apãruse chiar o publicaŃie de profil.Ideea autorului .. Russo îşi expune opiniile cu referire la teatru. se sugera obiectivitatea. echilibrul: critica. care-şi propusese sã scrie despre . Rolul criticului de teatru.. vãzut ca o şcoalã de educaŃie (precum îl concepuserã Alecsandri. la literaturã (însuşi I. despre stil şi felurile lui.. simplu sau jos. corectitudinea . Rãdulescu). despre gust.Dacia literarã’’ ca pe una dintre cele mai importante. despre felurile poeziei. constã în a emite aprecieri juste cu privire la construcŃia piesei (spectacolului). Negruzzi şi Kogãlniceanu. Realizarea acestuia şi pregãtirea actorilor de teatru se datorase acŃiunilor de presã şi activitãŃilor culturale întreprinse de aceia ce aveau sã scrie ei înşişi piese de teatru. în .devine o instituŃie stabilã. trebuie sã fie cumpãnitã în lecŃii sau în laudã. Gusti. bãieŃi.scrieŃi’’ într-un anume fel.’’.este şi a fost de a generaliza. capodoperele sau scrierile lor cele mai însemnate’’ 23.scrie el în Critica criticii . despre frumos. inspiraŃi de anume realitãŃi.. care fãcuse unele observaŃii privitoare la piesa Bãcãlia ambiŃioasã. va coprinde încã bucãŃile dramatice ce se vor reprezenta în teatrul naŃional cât şi în cel strãin’’ 24. Istoria.. Paralel cu procesul de formare a repertoriului original. folclorul. de mare forŃã educativã. frumuseŃile peisagistice şi cuprinderea timpului prezent în scrierile ce se izvodeau sub acest impuls au particularizat etapa legatã de publicaŃia lui Kogãlniceanu . sublinia la un moment dat Russo. publicat în ... arãta cã prin grija lui Ion Heliade Rãdulescu şi profesorilor angajaŃi la muzicã şi declamaŃie (Bongeani şi Aristia).ScriŃi. LecŃiile urmau sã se refere la . Programul . în special dupã 1840. a gustului şi în scopul cel moral aplicat dupã obiceiurile pãmântului nostru. strict determinate în procesul închegãrii unei culturi şi literaturi naŃionale. despre înalt. o preascurtã istorie a literaturei naŃiilor celor mai însemnate. cunoaşterea mediului social.SocietãŃii filarmonice’’.. se asigura un conŃinut didactic polivalent. presa avea în atenŃie funcŃiile educative şi morale ale teatrului. despre dozã şi poezie. autorii cei mai vestiŃi ai acestor naŃii. . Kogãlniceanu. Negruzzi).elocvenŃã şi felurile ei. . când la conducerea Teatrului NaŃional din Iaşi sunt Alecsandri.. Cu alte cuvinte.producŃiile literare ce vor ieşi spre îmbogãŃirea repertoriului Teatrului naŃional şi critica asupra lor întru aceea ce priveşte pãzirea regulelor scrisului. preciza acelaşi. Trupele de amatori animate de Costachi Caragiali şi Matei Millo susŃineau repertoriul dramatic în limba românã.celor ce se aratã pe scenã’’.

ştiut fiind cã oştirea românã. . a anilor 1848. luptase eroic pentru apãrarea vetrei strãmoşeşti. . sentimentele şi obiceiurile lui. care.au binemeritat de la patrie’’. imprimase scrisului sãu istoric puterea de evocare şi de convingere pentru care Mihail Kogãlniceanu îl considera drept . DorinŃa lui Bãlcescu de a vedea Ńara românilor dobândindu-şi . postelnicul Constantin Cantacuzino. PRESA ROMÂNÃ DIN EXIL. era sã reia lupta de eliberare naŃionalã.. precum Ioan Tãutul. Dun studiul introductiv. notele şi studiile publicate în revistã. încrederea într-o soartã mai bunã. pânã la desfiinŃarea ei de cãtre domnitorii fanarioŃi. apoi pentru redobândirea independenŃei.rangul ce i se cuvine între popoarele Europei’’ i-a îndreptat gândul cãtre redescoperirea istoriei naŃionale..una din cele mai frumoase speranŃe’’. Cuvânt preliminariu despre izvoarele istoriei românilor... aspiraŃiile lor justiŃiare. Acesta este motivul pentru care Nicolae Bãlcescu. dupã spusa lui. Subordonatele unei concepŃii moderne despre istorie. cã rolul ei în perioada respectivã.sub praful cronicilor şi documentelor’’ 25 pe baza unui proces de regenerare a instituŃiilor ostãşeşti.. Totodatã. Nicolae Bãlcescu.cu instituŃiile. publicistul istoric se preocupase cu portretizarea unor figuri de boieri luminaŃi. susŃineau drepturile naŃionale ale tuturor românilor.Magazin istoric pentru Dacia’’ (1845). ascunsã . dimpreunã cu manuscrisele. Logofãtul Miron Costin. documentele vechi şi cronicile româneşti.. articolele. împreunã cu profesorul de filozofie August Treboniu Laurian editeazã prima revistã de istorie din Muntenia.sufletul revoluŃiei de la 1848’’. ideile. Capitolul III IDEALURILE REVOLUłIEI DE LA 1848 REFLECTATE ÎN PRESÃ.În consens. Spãtarul Ioan Cantacuzino. în deosebite veacuri’’. . PUBLICAłIILE UNIONISTE . se desprindea ideea cã fãuritorul de drept al istoriei este poporul .. PredilecŃia aceasta era explicabilã.

Pruncul român’’..sufletul revoluŃiei române’’ de la 1848.. Ce creaŃi o altã lume. Eminescu: Epigonii) III. îşi cer o pãrticicã de pãmânt îndestulã pentru hrana familiei şi vitelor sale.. hrãnitorii oraşelor.Poporul suveran’’. Glasul sãu se va ridica cu energie în contra tiraniei. au hrãnit pe strãmoşii proprietarilor. cã .18 veacuri de trude. Bolliac şi Alexandrescu. înaintea dreptãŃii patriei. prin munca lor atâtea veacuri au lucrat moşiile şi le-au îmbunãtãŃit... pentru toŃi locuitorii.. suferinŃe şi lucrare a poporului român asupra lui însuşi’’. Bolintineanu. ce puneaŃi steaua sã zboare.. .łinta acestui jurnal este a sprijini drepturile poporului român. RedacŃia acestei foi va primi orice plângere dreaptã a cetãŃenilor şi va face sã rãsune în coloanele sale în favorul celor nedreptãŃiŃi. mai apãruse şi .. pãrticicã rãscumpãratã de atâtea veacuri cu sudorile lor’’ 2. pe moşii lor. cu deosebire pentru cei care nu o aveau: . ce au purtat toate greutãŃile Ńãrii.. Sub conducerea lui C. fiii patriei cei mai adevãraŃi... 1.. Sãracii. sânte firi vizionare Ce fãceaŃi valul sã cânte. pe aceşti proprietari înşişi şi au drept înaintea generozitãŃii proprietarilor.. Nicolae Bãlcescu: . DorinŃele partidei naŃionale sau în Programul românilor ardeleni. Articolul-program lansa Ńelul publicaŃiei: .în zilele veacurilor’’. plugarii. care numãra printre redactori şi colaboratori pe Bãlcescu. pe pãrinŃii lor.RevoluŃia generalã fu ocazia iar nu cauza revoluŃiei româneşti 1 Cel care a fost numit şi .RãmâneŃi darã cu bine. gazetã strãluminatã de principiile ProclamaŃiei de la Izlaz. Una dintre ideile cardinale care îmbãrbãtase la luptã pe toŃi revoluŃionarii era aceea de dreptate socialã. Rosetti. Va avea .uneltitorii’’ ei erau cele ..’’ (M. ce au fost defãimaŃi atât îndelung cu numele glorios de români. adoptat la marea adunare de pe câmpia Blajului din 4/16 mai 1848..Poporul român împarte dreptatea deopotrivã la toŃi şi dreptatea o dã pentru toŃi şi mai vârtos pentru cei sãraci.A. arãtase cã adevãrata cauzã se pierdea . sãtenii. în ale cãrui pagini susŃinea cauza Ńãrãnimii române Ion Ionescu de la Brad. Alãturi de reprezentanŃii revoluŃiei şi-au spus cuvântul cu tãrie în diferite probleme sociale şi în momente revoluŃionare mulŃi alŃi intelectuali şi oameni politici pãtrunşi de necesitatea realizãrii Ńelurilor înscrise în ProclamaŃia de la Izlaz.

al cãrui mesaj viza reunirea forŃelor pentru o redeclanşare a mişcãrii. apoi ajunge din nou în FranŃa.. al libertãŃii presei. Aici se integreazã unui comitet revoluŃionar conspirativ şi scrie lucrarea Mersul revoluŃiei în istoria românilor. de profundã analizã. unde încearcã sã uneascã pe români şi unguri împotriva despotismul habsburgic. primul medalion cu valoare de simbol pentru întreaga generaŃie i se cuvine lui Nicolae Bãlcescu. Aceloraşi nãzuinŃe le dãduserã glas militanŃii presei din Transilvania. Puterea armatã şi arta militarã la moldoveni în timpul mãririi lor. aşa cum era Szentivani Mihaly. Bunãoarã. al libertãŃii cuvântului. Ca publicist şi autor de studii istorice şi social-politice.Gazeta Transilvaniei’’ şi Timotei Cipariu în . .. unirea provinciilor române şi tot ce va putea duce România la fericire şi la mãrire’’ 3. RevoluŃionarul paşoptist se strãduise sã arate cã pentru tot românul cu minte şi cu inimã era clar cã libertatea naŃionalitãŃilor nu putea veni . Dupã înfrângerea revoluŃiei...Organul luminãrii’’. ca Avram Iancu. Questions économique des Principautés Danubiennes (Probleme economice ale Principatelor dunãrene). însufleŃiŃi de ideea înfrãŃirii. alãturi de publicişti şi de scriitori maghiari şi germani. 2. asemenea. III. în . Simonoffi sau Kossuth Lajos. Aceleaşi idei nãzuiau alŃi revoluŃionari români şi maghiari.drept Ńintã. Tot acum îşi consacrã energia intelctualã pentru o altã prestigioasã scriere. Bãlcescu se afirmã în 1844. când tipãreşte în revista . al desfiinŃãrii privilegiilor despotice.Sufletul revoluŃiei’’ paşoptiste şi generaŃia sa din exil Desigur însã cã dintre revoluŃionarii paşoptişti cu arma scrisului. Adãugãm acestora şi valoroasa carte Istoria românilor supt Mihai Voievod Viteazul.Propãşirea’’ studiul Puterea armatã şi arta militarã de la întemeierea principatului Valahiei şi pânã acum. George BariŃiu în . Libertatea trebuia sã fie rezultatul unirii strânse dintre români şi maghiari. Bãlcescu ia drumul exilului. oprindu-se un timp la Arad. Românii şi fanarioŃii. Simion BãrnuŃiu. al drepturilor ei politice. Alte studii ale sale îşi afirmã conŃinutul chiar prin titlu: Despre starea soŃialã a muncitorilor plugari în Principatele Române în deosebite timpuri. Cu toŃii erau conştienŃi cã în unirea lor se prefigura un viitor luminos.Organul luminãrii’’ se publicau articole în sprijinul emancipãrii naŃiunii române.. Ideea de solidaritate a românilor cu naŃionalitãŃile conlocuitoare fusese exprimatã limpede de Nicolae Bãlcescu. Jakab Elek şi alŃii. cã lupta lor .de la curŃile împãrãteşti şi din mila împilatorilor şi despoŃilor’’. al unirii tuturor celor asupriŃi. Aron Pumnul..

prin ataşamentul declarat faŃã de asemenea idei.Sentinele ale poporului. Tot la Paris se constituie societatea . în care se spunea: . îşi publicã şi N. AlŃi publicişti şi scriitori.Junimea românã’’. Sihleanu se tipãreau articole în sprijinul unitãŃii şi suveranitãŃii naŃionale şi al egalitãŃii în drepturi a tuturor cetãŃenilor . în avangarda luptelor democraŃiei. Rosetti.România viitoare’’... deslipite de trupul lui şi rãspândire de vijelie pe faŃa lumii. 3. Gh.. alŃi tineri revoluŃionari. cu Cezar Bolliac şi fraŃii Brãtianu au evitat o altã gazetã.. N. C. Manifestul cãtre poporul român din 20 septembrie 1850. Russo etc. otoman. obŃinerea de drepturi politice. Al. În . care editeazã o gazetã cu acelaşi nume. Unirea în luptã a forŃelor revoluŃionare nu s-a produs la timpul necesar... Al. în contra tiraniei. la Paris.Expatriatul’’ (1849).Republica Românã’’. Magheru. a ceea ce aveŃi a face.. al cãrei obiectiv era sã înfrãŃeascã forŃele revoluŃionare din Transilvania şi Ungaria şi sã lupte împotriva absolutismului. Bolliac.. Idealul unionist susŃinut în paginile presei . Asemenea frumoase şi nobile gânduri. Golescu.. apare publicaŃia . prin înfrângerea .despotismului’’ feudal.. Florescu şi Al. poemul în prozã Cântarea României. Cezar Bolliac scoate mai întâi la Braşov revista . În acelaşi an şi tot la Paris...Junimea românã’’ (1851). Cretzianu. în ceasul deşteptãrii generale. Odobescu. Astfel. mare şi nedespãrŃitã’’ 4.. condusã de G. noi priveghem cu luare aminte şi pipãim lucrarea surdã ce se face în inima popolilor-fraŃi şi nu vom lipsi a vã prevesti.. militau pentru menŃinerea imboldurilor de luptã. din nefericire.Ńarist. Lipsa de fermitate a revoluŃionarilor în susŃinerea pânã la capãt a cerinŃelor maselor populare.. habsburgic .A. . În paginile acesteia va tipãri Alecu Russo imnul sãu de slavã. Odobescu etc.. culturale... el. pentru viitorul României. au editat noi publicaŃii. sperând în realizarea idealurilor nutrite. D... frãŃie este aceea de a se afla..comunã avea sã asigure un asemenea viitor. scriind articole şi studii din care rãzbãteau idei ca acestea: neîmpãcare cu asupritorii.au cauzat înfrângerea revoluŃiei burghezo-democratice în cele trei principate române. II. juridice. întâi. nu s-au împlinit. una. Aidoma lui Bãlcescu. organizarea unei democraŃii adevãrate. intervenŃia militarã a imperiilor absolutiste . Bãlcescu studiul sãu Mişcarea românilor din Ardeal la 1848. Este emoŃionant. Fapte voastrã atunci va fi mare şi glorioasã. George CreŃeanu. independenŃa şi unirea tuturor românilor. aflaŃi de asemenea în exil.. solidaritate cu cei asupriŃi. s-au grupat în asociaŃii şi societãŃi literare. un an mai târziu. cãci misia românului ce a luat de devizã dreptate.

ªtim cã însãrcinarea noastrã este foarte grea. Dimitrie Bolintineanu. Gh. nu întrun scop de speculaŃie..AnunŃãtorul român’’).. restricŃiile impuse de autoritãŃi crescuserã. mocneau la mijlocul deceniului al şaselea ideea şi idelaul de Unire.. .. . Deşi ani de .Vestitorul românesc’’ (înlocuit cu . mijloacele noastre sunt mici. Presa leînflãcãrase inimile. condusã de A.DificultãŃile prin care trecuserã unele gazete.. Aceasta se raporteazã la ideea de înfrãŃire a scriitorilor-publicişti din toate Ńinuturile Ńãrii. IniŃiativele aparŃin chiar gazetelor efemere din Moldova şi Transilvania.. pe lângã silinŃa noastrã. de care se leagã numele unor gazete cum au fost .Zimbrul’’ (datorat unor tineri ieşiŃi din Academia Mihãileanã din Iaşi) semnau articole angajante Vasile Alecsandri. pe vatra încãlzitã de cele mai scumpe idealuri şi nãzuinŃe ale întregului popor român.Telegraful român’’.. chemaŃi ca prin articole.noutãŃile’’ de orice fel.. Noi facem chemare tuturor acelora ce sunt acum cunoscuŃi de public prin scrierile lor.Dacia literarã’’ sau . Întru .Telegraful român’’ şi altele. sunt anii în scurgerea cãrora avea sã se prefigureze idealul unionist într-o formã specificã. trãdeazã în profilul lor un interes scãzut pentru evenimentul politic şi unul sporit faŃã de . Aceştia dãduserã curs apelului lansat de publicaŃia ieşeanã. trebuie sã o mãrturisim.’’ 5. pe care am întreprins-o. . Pe bunã dreptate se precizeazã cã osârdia celor cu iubire de Ńarã şi de popor nu era un sentiment efemer. sperãm şi în agiutorul altora. de aceea.. lucrãri literare şi eseistice sã anunŃe momentul pregnant conturat dupã 1855.. Fotino (şi având ca redactori pe Theodor Codrescu şi Vasile Alexandrescu-Urechilã). Dimpotrivã.. ca şi anii imediat urmãtori de dupã 1848. Muntenia şi Moldova. Nu se restrânseserã însã şi sentimentele tuturor românilor de a realiza unirea Ńãrilor lor.. Sion. cum a fost aceea scoasã la Sibiu de Florian Aaron. pentru a ni încuragea chiar de la început în aceastã lucrare. astfel cã apariŃiile la care suntem martori.tranzit’’ cãtre susŃinerea ideii de Unire în publicaŃii create în mod expres.curiozitatea publicului’’ vizavi de . mãgulindu-ne a crede cã chemarea noastrã se va auzi prin cãpãtarea conlucrãrei lor. anii 1750-1855. chemãrile ei sporiserã. însã ni rãzãmãm pe indulgenŃa cetitorilor noştri.Calendarul literar al zimbrului’’). În adevãr. cu care vom putea agiunge norocitul rezultat a(l) unei asemenea întreprinderi. transpuse în programul gazetelor de tip .. Costache Negruzzi. apel în care se spunea: . În paginile ziarului .Zimbrul’’ (cu suplimentul .. şi-au lãsat urmele în anumite privinŃe. În deceniul 1850-1860 numãrul publicaŃiilor se restrânsese. la care colaborau publicişti şi literaŃi din Transilvania.. începând din 1850.Propãşirea’’.

Mihai Viteazul. Steaua Dunãrii este jurnalul Unirei. Dar aceastã foaie fiind.câmpul de întâlnire frãŃeascã a tuturor talentelor din Ńãrile noastre’’. alãturi de principalul Ńel unionist. Prin aceasta ea nu urmeazã unei utopii. în ianuarie 1855 apare . de a le da demnitate. În revista lui Alecsandri scriau articole şi literaturã o serie de publicişti şi scriitori din Moldova şi Muntenia.. ea apãrã numai interesul vital al Patriei. o defineau ca pe o revistã angajatã sã rezolve probleme politice şi sociale . În articolul inaugural.Steaua Dunãrii’’. intitulat şi datat ªaii. 1855.România literarã’’.. iar în octombrie .împlinirea acestor nobile gânduri şi legitime aspiraŃii ale tuturor românilor se înroleazã într-un front publicistic activ. sub redacŃia lui Mihail Kogãlniceanu. într-un cuvânt. Constantin Negri. Editorialul afirma: .’’ 7.. putere şi mijloace pentru a îndeplini misia lor. Programul conceput de Alecsandri stimulase pe alŃi experimentaŃi editori şi mari oameni de culturã. cu patru ani înainte de actul Unirii propriu-zise. Mihail Kogãlniceanu tipãreşte în octombrie 1855 ziarul tipic unionist . Astfel. Nicolae Bãlcescu. fãcând sã iasã la luminã gazete de conŃinut şi de expresie unionistã. apãrut în douã serii.Numerile acestei publicãri vor cuprinde felurite scrieri interesante. militant. foaie periodicã sub direcŃia lui Vasile Alecsandri. Vasile-Vodã. Beldiman.cum se poate reŃine. ªtefan cel Mare.. În vederile publicaŃiei lui Kogãlniceanu intrau câteva obiective care.Unirea Principatelor a fost visul de aur. nu a convenit autoritãŃilor. militanŃi cunoscuŃi din timpul revoluŃiei.. descrieri de cãlãtorii. Al.Unirea Principatelor este dar dorinŃa vie şi logicã a marii majoritãŃi a românilor. Kogãlniceanu aratã cã . Costache Negruzzi. mai cu seamã.. Alecu Russo. 1855-1856 şi 1858-1860. Astfel. precum articole din istoria Patriei şi de economie politicã. precum Costache Conachi. citându-i pe Avram Iancu. o Unire pe cale culturalã. tot ce e menit a rãspândi lumini.Jurnal politic. literar şi comercial’’. . vizionar scriitorii-gazetari cu experienŃa revoluŃiei. Dimitrie Bolintineanu . Matei Basarab. subintitulatã . Mihail Kogãlniceanu.Steaua Dunãrii’’. a aduce plãcere cetitorilor şi a dezvolta limba româneascã cu un chip mãsurat şi înŃãlept’’ 6. romanuri naŃionale. pe alŃi bãrbaŃi cu dragoste de moşia strãmoşeascã. obiectiv publicistic anunŃat încã de la apariŃie. PublicaŃia îşi propusese sã realizeze. motiv pentru care a fost suprimatã în luna decembrie a aceluiaşi an. 1 octomvri 1855. Unirea Principatelor este singurul mod în stare de a consolida naŃionalitatea românilor.. cântice poporale.. poezii alese şi.. îi imprimau trãsãturi militante. Grigore Alexandrescu. cum se spusese în aceeaşi ÎnştiinŃare.. în ÎnştiinŃare: . Ńelul isprãvilor a marilor bãrbaŃi ai României’’.

. . la rãspândirea şi instituŃionalizarea învãŃãmântului primar şi de alte trepte. la progresul industriei. tradiŃiile şi faptele vrednice ale Ńãrii. fãcând cunoscute strãinãtãŃii idealurile unioniste şi de progres social şi economic ale românilor. numeroase articole tratau teme cu privire la emanciparea maselor. Cu un an în urmã se dusese în Moldova pentru a-şi regãsi vechii prieteni. în 1857. iniŃiativele muntenilor pentru promovarea ideii de Unire se fac simŃite în câteva publicaŃii. suspendatã de autoritãŃi în septembrie 1856..arãtase . ridicând în inima noastrã un templul patriei şi libertãŃii... îndemnând-o în cuvinte îmbãrbãtoare: . într-o etapã în care. o cale de unificare a comunicãrii prin limbaj. iar nu persoana’’). În consens. completa acest mesaj românesc în capitala FranŃei. ocupau pondere însemnatã. îşi continuã existenŃa prin varianta ei în limba francezã. Neîmpãcându-se cu concluziile literare babilonice. Acesta chemase în articolul-program întreaga populaŃie a Ńãrii. întunecatã prin fel de fel de ortografii unele mai absurde decât altele’’... .Românul’’. . revista lui Kogãlniceanu.Steaua Dunãrii’’ îşi fãcuse din ideea susŃinerii unei limbi româneşti curate şi adevãrate un crez publicistic. preconizat de acelaşi Kogãlniceanu încã din 1840 (. adicã din istoria.sã se adape la izvoarele naŃionalitãŃii’’... cel care în 1858 revine în Bucureşti. se scria în editorialul amintit. Acestor chemãri li se vor alãtura alŃi confraŃi de condei şi de idealuri. ca reforma sistemului fiscal. . ci şi de Europa’’.limba româneascã este rãstignitã pe fel de fel de cruci. Rosetti. dupã cum alte reforme.nobilã. . scos de C. va intra negreşit şi în legiuirile noastre’’. . unde fãcuse sã aparã publicaŃia semnificativã şi în titlul ei. fraŃi români! Sã ne suim cu mintea mai presus de sfera cea strîmtã a patimilor individuale şi. tipãritã la Bruxelles. cu ignoranŃa şi mediocritatea şi stimulând literatura originalã .. care trebuia . dupã aproae zece ani de exil.A.. siguri fiind cã ceea ce vom avea bine sãdit în minte şi în inimã. stropşitã prin fel de fel de sisteme.concretizat în atitudini publicistice polemice . Astfel.de mare însemnãtate. mai curând sau mai târziu.Concordia’’ (februarie 1857). originale. În cealaltã zonã a Ńãrii.Buciumul’’. cel ce . Alecsandri.L’Etoile du Danube’’.La lucru. însuşitã de a ne forma mintea şi inima’’. mai întâi . Bolliac. Promovând principiul obiectivitãŃii în criticã.. În primul numãr se scrisese: . pânã în 1858. naŃionalã..Steaua Dunãrii’’ şi în privinŃa literaturii autentice.vom critica opera.Unirea Principatelor este astãzi o trebuinŃã ce se simte nu numai de români. Este cazul poetului Dimitrie Bolintineanu. Acelaşi militantism . cãreia i-a luat locul curând cel mai important periodic bucureştean din perioada formãrii statului naŃional modern..cântase iobagul şi-a lui lanŃuri de aramã’’. sã pãşim cu toŃi înainte.

a treia zi şi poporul e tot în picioare! Dumnezeule. ..DâmboviŃa’’ a dus o susŃinutã campanie de lãmurire a opiniei publice în legãturã cu importanŃa realizãrii unor reforme iniŃiate dupã Unire.Patria’’ (din Iaşi) şi altele .. virtuŃile sale sufleteşti şi încrederea în viitor. mulŃimile de cetãŃeni din capitalã. în 1857. ar fi o crimã. relateazã . de la diferite locuri de muncã nãvãliserã pe şoselele Dealului Mitropoliei întrucât curtea acesteia. larg revendicativã şi criticã totodatã la adresa stãrilor de lucruri anacronice şi printr-o atitudine de deplinã adeziune faŃã de mãsurile domnitorului Cuza de dupã Unire.. . Bolintineanu asistã cu acel prilej la o dezbatere a Divanului ad-hoc şi. De felul compoziŃiei Adunãrei ce are sã fie. între care şi de aceia ai mesajelor presei de adeziune unionistã.În tot timpul publicaŃiei acestei foine vom sili pe cât ne va fi iertat a sprijini naŃia şi ideile progresiste potrivit cu trebuinŃele Ńãrei.. din sate.boierimea şi ciocoimea .Bucureşti. domn! Ura! Cuza!’’.. despre care aflãm din volumul antologic Reflector peste timp 9: . împroprietãrirea Ńãranilor.. în aceste împrejurãri. un prag al istoriei cu largi deschideri spre un viitor luminos al patriei..care se tipãreşte cu unele întreruperi pânã la 22 martie 1870 se definea printr-o orientare democraticã. Ele Ńinteau împotriva claselor avute .. însemnase .. va milita pentru el în gazeta . depindã soarta patriei noastre. sã cunoascã de meritã viaŃa naŃionalã’’ 8. ªi ceea ce izbutiserã gazetele evocate nu însemna doar un punct culmiant. Orice interes personal. în articole scrise în mare parte de Bolintineanu însuşi. În ziua terminãrii alegerilor Ńara noastrã va trebui sã îmbrace vesmântul de sãrbãtoare sau doliul morŃei.Kogãlniceanu. Cuza.DâmboviŃa’’. în toiul pregãtirilor pentru Unire. În zilele desfãşurãrii Adunãrii elective de la Bucureşti din 23-24 ianuarie 1859. uitã toate intersele private şi se consacrã numai pentru triumful cauzei comune. dimpotrivã. urmat de o încheiere. o bucurie într-adevãr naŃionalã. cuprins în articolul Programa: .Steaua Dunãrii’’ . lãrgirea dreptului de vot. sub domnitorul Cuza.un entuziasm general. În prima sa fazã de apariŃie. Iatã.. .. impulsionat de mulŃi factori. PublicaŃia amintitã . adeptul . Sion şi alŃii. însufleŃindu-se de idealul Unirii.Românul’’..DâmboviŃa’’. Se elogiau. orice cugetare egoistã ar prezida la alegeri. aflaŃi atunci. Înfãptuirea mult visatului ideal al Unirii... ..aşa cum notau reporterii ziarelor .Steaua Dunãrii’’ (reapãrutã). ne vom sili sã lãrgim. era ticsitã de popor’’. 24 ianuarie. astfel încât nu dezminŃeau angajamentul public al gazetei. calitãŃile poporului. sã explicãm aceste cugetãri şi sã încredinŃãm pe români cã aceste elecŃii sunt pentru dânşii o încercare la care îi supune Europa.cereau desfiinŃarea privilegiilor de clasã. ce popor este poporul român! Când se inspirã de vreo idee. apãrutã la 11 octombrie 1858 în Bucureşti. când are vreo bãnuialã.

mereu luminãtor şi anticipator de noi destine ale istoriei patriei. ..DâmboviŃa’’. mereu angajat pe treptele progresului social. înfloritã zeci de ziare şi reviste.trebuiau sã dea impulsiune la toate ramurile activitãŃii sociale de la care atârnã toatã înflorirea moralã şi materialã a românilor’’..Buciumul’’ şi celelalte care anticipaserã Unirea şi luptaserã pentru realizarea ei. . alãturi de ..unei largi libertãŃi a presei.Românul’’. Momentul postunionist era prezent în gazete mai vechi sau mai noi cu articole care .. se zicea în publicaŃia .. Era doar una dintre noile coordonate ale scrisului publicistic. .łãranul român’’ scoasã în 1861 de Ion Ionescu de la Brad.

Totodatã. lui Alexandru Ioan Cuza. în context extern. instituirea drapelului naŃional şi a monedei naŃionale.. politica lui Al.. România nu poate pieri niciodatã’’ (Telegraful) . DE LA UNIRE LA INDEPENDENłA DE STAT. Simultan. electoralã. Acum iau fiinŃã universitãŃi româneşti la Iaşi.. se avea în vedere sprijinul poporului român acordat . Cuza urmãrea cucerirea independenŃei totale şi desãvârşirea statului naŃional unitar.I. se proclamase egalitatea în faŃa legii şi a impozitelor. în 1860. şi la Bucureşti în 1864. comerŃul. limitarea şi abolirea jurisdicŃiei consulare. transportul.Domnitorul Unirii’’ îi revenea misiunea istoricã de a transpune în viaŃã cerinŃele impuse de consolidarea statului naŃional român modern.Capitolul IV DEZVOLTAREA ªI SPECIALIZAREA PRESEI DUPà UNIREA DIN 1859. industria. avuseserã loc reformele agrarã.Un popor e ca un gigant în unire. 1. În cei şapte ani de domnie a lui Al. ca o furtunã în neunire’’ (România liberã) IV. PRESA ANILOR 1877/1878 . binefaceri care au consolidat statul român modern şi l-au lansat pe calea progresului economic şi social.I. de secularizare a averilor mãnãstireşti. Cuza avuseserã loc prefaceri social-economice ample: se organizaserã meseriile.O Ńarã care cere asemenea fii ca ai tãi. Un context istoric şi social politic favorabil Dupã 1859. . obiective care s-au concretizat în mai multe direcŃii: sprijinirea luptei naŃionale a românilor din Transilvania.

oameni politici. nu primiserã cu bucurie legea presei. filozofiei. Lucrul demn de reŃinut pentru etapa aceasta este faptul cã datoritã lui Al.aceste ultime trei publicaŃii. istoriei. Haşdeu. pictorul Th. cugetãri asupra limbii scrise de Alecu Russo.popoarelor vecine în lupta lor împotriva opresiunii. pentru prima oarã... pentru libertate şi progres. Sion. literar şi omercial (scos de Vasile Alexandrescu-Urechiã şi George Petrescu). apoi literaturii. continuã sã scoatã ziarul care luptase pentru unire. Aman. ca o componentã a acesteia.Din Moldova’’ (devenitã . Istoria românilor supt Mihai Voievod-Viteazul de Nicolae Bãlcescu. ea depãşeşte în multe privinŃe . apãruserã imediat dupã Unire aproximativ 75 la sutã din totalul publicaŃiilor. pentru prima oarã. Trecutã prin parlament.revista CarpaŃilor’’ . litere şi arte’’. sub redacŃia lui Cezar . jurisprudenŃei.DâmboviŃa’’. revistele lui B.. .. V... D. care oferea gazetarilor şi altor persoane . O altã serie a acestor ani cronolizeazã în rãstimpul 1861-1867 publicaŃiile: . ziar politic. 1860.Ateneul român’’.. EflorescenŃã tematicã şi publicisticã Numai în Bucureşti. . Alexandrescu-Urechiã. N. . Filimon. Haşdeu conduce . în ciuda faptului cã unele prevederi ale sale acordau autoritãŃilor drept de control asupra mesajului publicistic. autorul . . ştiinŃelor exacte şi naturale. poezii ale lui Vasile Cârlova. studii substanŃiale ale lui Odobescu (PoeŃii Vãcãreşti.łãranul român’’ (al lui Ion Ionescu de la Brad.Revista românã pentru ştiinŃe.. Cuza fusese elaboratã. Odobescu. Aici se publicã. ne relevã particularitãŃi de structurã din care se desprind noi trãsãturi ale mesajului publicistic..legendelor istorice’’. Într-un asemenea cadru social. . G.P. B. .Revista CarpaŃilor’’. în 1862. Bolintineanu.FoiŃa de istorie şi literaturã’’. care pleda pentru drepturile Ńãrãnimii).. ceea ce dovedea cã anumiŃi parlamentari. semnificând intrarea României într-o etapã superioarã a evoluŃiei sale istorice.Lumina’’) şi . dezvoltarea culturii române.. la care colaboraserã.. la 25 de ani de la producerea sa. condusã de Al.Dacia’’. în acelaşi an. IV. o lege a presei. cu deosebire.. ba chiar şi unele posibile sancŃiuni. legea fusese votatã cu 52 de bile albe contra 42 de bile negre. .. poetul prea timpuriu stins din viaŃã.Buciumul’’. devenit principalul centru politic al Ńãrii. Cântecele poporale ale Europei rãsãritene). 2. Ion Ionescu de la Brad.AghiuŃã’’ (cu profil de criticã la adresa ciocoimii).moment crucial în destinele poporului român.P. între alŃii. Între 1861-1863 apare o publicaŃie cu profil complex. Gazeta lui Odobescu se consacrã. istoric şi politic . artelor.I.libertatea de a-şi exprima ideile prin organe de presã’’. a presei.

portretele bãrbaŃilor mai vestiŃi. asupra cãruia vom reveni) 5.Agronomia’’. misiune pe care şi-au asumat-o şi alte publicaŃii ardelene.România militarã’’).Bukaresti Magyar Közlöny’’). maghiarã (. D... .. idiş (.Medicul român’’)..Deutsche Zeitung’’.Timpul vorbit’’) etc. Desigur însã. .potrivnice înnoirilor’’.Bukarester Allgemeine’’).DâmboviŃa’’...Conservatorul progresist’’). condusã de N..T.Albina’’ şi alte . . Macedonski. Iorga. Coşbuc.. . maghiarã (. precum alte publicaŃii. rostind numele revistei. cu biografiile lor. la . litere şi arte’’.... e) agricole (. steag care prin singura fluturare a lui deşteaptã simŃul de onoare şi cheamã apãrãtorii’’ 2. condusã de Al. Goga.. .. este .orice publicaŃie româneascã e ca un steag pe o cetate nãpãditã de duşmani. Codru-Drãguşanu). scria N.. dorindu-se o revistã de ..Natura’’). în 1867.. a lui Al. f) medicale (.Nichipercea’’. de înfrãŃire a scriitorilor din România modernã..IlustraŃiunea’’. în care cititorii sã gãseascã . VlahuŃã.. Nu putem omite din acest sumar tablou al fizionomiei presei române pe treapta eflorescenŃei ei de dupã Unire marile gazete conservatoare şi liberale apãrute în ultimele decenii ale secolului trecut. Simpla enumerare a acestor figuri ale literaturii române ne aratã cã revista orãdeanã contribuia la consolidarea ideii de unitate naŃionalã. O. B. editatã la Pesta în 1865 de Iosif Vulcan şi mutatã apoi la Oradea.. .O. Orãşeanu) şi altele.. G. ne gândim şi la debutul aici al marelui poet român Mihai Eminescu 3. în paginile cãrora se vor afla şi publicişti de rangul întâi. g) militare (...Analele economice’’. .. înainte de apariŃia .. se împãrŃeau în douã categorii: progresiste (.Familia’’ a reprezentat totuşi un act important de culturã româneascã în Transilvania. Revista care are durata cea mai mare. .Bukaresti Allgemeine’’)...Conservatorul’’ (reprezentând gruparea politicã a moşierimii).Buciumul’’. Al..Familiei’’ au semnat vechi combatanŃi ai scrisului publicistic (I.Familia’’.P.. c) economice (. reviste şi ziare în limbile francezã (. b) cultural-literare (. În acelaşi context al diversificãrii se înscriu publicaŃiile: a) ştiinŃifice (. Haşdeu. . unde va apãrea pânã în 1907. conservatoare (.Proprietarul român’’. .. În paginile . Neavând un program dinainte stabilit. Zamfirescu..familie’’. Se tipãreau.Unirea’’. h) umoristice (. germanã (.Timpul’’ (1876-1884. de asemenea. d) juridice (.Românul’’) şi . unde. Zane). Al.łeranul român’’. de mai micã întindere în timp şi mai puŃin însemnate (.. PublicaŃiile politice ale acestui moment.Revista românã pentru sciinŃe.Convorbirilor’’ literare’’...Arhiva pentru filologie şi teatru’’ a lui Timotei Cipariu.organe ale luminãrii’’) 4. . ªt...Bolliac. Odobescu).Dreptul’’). Iosif. Ne gândim la .Epoca’’ şi ..Analele statistice’’). . poezii şi novele originale’’ 1 dar şi traduceri din literaŃi renumiŃi europeni.La Roumanie’’)..

cu titlul propus de Iacob Negruzzi şi condusã de acesta timp de peste trei decenii. Amintirile despre aceste începuturi literare. apãrutã la 1 martie 1876..Românul’’. din liniile directoare ale programului propus. tineri entuziaşti întorşi de la studii fãcute în strãinãtate. cât şi Gh.prelecŃiuni (prelegeri) poporale’’ şi a continuat cu analizele critice fãcute scrierilor literare la şedinŃele de cenaclu care se Ńineau în casa lui Maiorescu şi a lui Pogor.. într-un .Convorbirilor literare’’. Articolul program al revistei . din aria cãrora nu vor fi omise numele marilor clasici. Creangã... Caragiale.VoinŃa naŃionalã’’ şi . . Zamfirescu. cã revista . Nu este dificil de observat. Ea se ivise ca publicaŃie a SocietãŃii . . cristalizatã în jurul . . Panu).Daciei literare’’. Slavici. capabile sã rãspundã noilor solicitãri ale culturii şi dorinŃei mereu crescânde de instruire a poporului: . Petre Carp. polemice şi constructive.. ContribuŃia presei specializate în procesul fãuririi unei culturi moderne Dominatã de afirmarea clasicilor literaturii române. înfiinŃatã cu 3-4 ani înainte de Titu Maiorescu.Universul’’ (editor Luigi Cazzavillan).Convorbiri literare’’ se revendica din buna tradiŃie a presei româneşti paşoptiste. cum a mai fost numit Iacob Negruzzi. IV. atât la Iaşi cât şi la Bucureşti.. Vasile Pogor. cel mai îndrãzneŃ ca atitudine. de a supune unei critici serioase operele ce apar din orice ramurã a ştiinŃei. Eminescu... pornea de la premisa cã mişcarea literarã susŃinutã anterior ... Beldiman).Aceste elemente reclamã înfiinŃarea unei reviste care sã aibã scopul de a reproduce şi rãspândi tot ce intrã în cercul ocupaŃiilor literare şi ştiinŃifice. iar mai târziu D..Junimea’’..L’Independance roumaine’’ (organe de presã liberale). cu toŃii însufleŃiŃi de ideea progresului cultural şi a civilizaŃiei. Adãugãm acestor categorii de presã ziarele .Lupta’’ (1884-1895. conceput de Titu Maiorescu şi Iacob Negruzzi. în câte un volum memorialistic. Panu.Convorbiri literare’’.. întemeiatã şi condusã de Gh.cu mult succes de foile literare atât de cunoscute şi preŃuite’’ 6 avea în acel moment al României moderne trebuinŃã de publicaŃii specializate. ne oferã atât .gospodarul’’ .... Theodor Rosetti şi Iacob Negruzzi. şi de a servi ca punct de întâlnire şi înfrãŃire pentru autorii naŃionali’’ 7. cea de-a doua jumãtate a secolului trecut este şi o perioadã de specializare a presei.. Societatea şi-a început activitatea cu acele .Convorbiri literare’’.Adevãrul’’ (scos de Al. în special a celei din Iaşi. Una dintre publicaŃiile de cea mai mare însemnãtate în procesul de fãurire a unei culturi moderne active este revista . aşa cum se considerau. de a da seamã despre activitatea şi producerile societãŃilor literare..independente’’. . 3.

moment în care reprezentanŃii de seamã ai generaŃiei de revoluŃionari scriau puŃin sau erau în reflux. Revenind la mesajul militant al înaintaşilor paşoptişti, publicaŃia ieşeanã abordeazã dintr-un unghi superior, competent, teme menite sã impunã progresul în culturã sub diferitele lui aspecte pe care le putem grupa astfel: probleme ale scrierii şi pronunŃãrii în limba românã; probleme ale criticii literare şi ale creaŃiei literare propriu-zise, probleme ale folclorului şi ştiinŃelor pozitive, probleme ale istoriei, filozofiei şi esteticii. Cum ne mãrturiseşte Iacob Negruzzi în volumul Amintiri din Junimea, publicistul specializat în sensul cel mai pur al cuvântului era Titu Maiorescu: ,,Scrierile lui Maiorescu - afirmã Negruzzi deschisese(rã) la cei mai mulŃi dintre noi orizonturi noue’’. În adevãr, meritele lui Titu Maiorescu în procesul de fãurire a unei culturi naŃionale moderne sunt incontestabile. Ele au fost relevate în epocã de cei mai iluştri exponenŃi ai scrisului beletristic. Mihai Eminescu, de pildã, în articolul NaŃionalii şi cosmopoliŃii, afirmase: ,,Principiul fundamental al tuturor lucrãrilor d-lui Maiorescu este, dupã câte ştim noi, naŃionalitatea în marginile adevãrului. Mai concret: ceea ce-i neadevãrat nu devine adevãr prin împrejurarea cã-i naŃional; ceea ce-i injust nu devine just prin aceea cã-i naŃional; ceea ce-i urât nu devine frumos prin aceea cã-i naŃional; ceea ce-i rãu nu devine bun prin aceea cã-i naŃional. Exemple: Norma limbei scrise trebuie sã fie cea care existã obiectiv şi în realitate în gura poporului de jos şi a societãŃii mai fine, iarã nu fanteziile mai mult sau mai puŃin ingenioase ale filologilor noştri... Poezii urâte (...) nu devin frumoase prin aceea ã-s naŃionale. Avem atâtea modele nobile de poeŃi mai vechi şi mai ales în neîntrecuta poezie poporalã, încât suficienŃa cu care sunt privite asemenea anomalii liteare te umple de e spaimã lesne de justificat’’ 8.

IV, 4. Concretizarea principiilor teoretice în activitãŃi publicistice eficiente O datã cu revista ,,Convorbiri literare’’, mai exact o datã cu perioada ei de apariŃie ieşeanã (1867-1885), putem vorbi de un început real de specializare a presei pe problemele fundamentale ale culturii române. SemnificaŃia şi importanŃa acestei specializãri sunt în afara oricãrui semn de întrebare. Cum s-a demonstrat ea în practica publicaŃiei ieşene? Printr-o activitate publicisticã exigentã, obiectivã, de înaltã competenŃã profesionalã, raportatã la realitãŃi româneşti dintre cele mai esenŃiale în evoluŃia culturii noastre moderne, astfel:

IV, 4.1. În domeniul filologic - cultivarea unei limbi literare bazate pe limba vorbitã de popor; respingerea teoriilor etimologiste ale repretanŃilor curentului latinist; promovarea unui limbaj ziaristic corect, fluid, adecvat ideii. Cum am arãtat anterior, preocupãrile pentru limbã afirmaserã personalitãŃi precum I.H. Rãdulescu, M. Kogãlniceanu, C. Negruzzi, Alecu Russo, V. Alecsandri, G. BariŃiu, continuaŃi de Al. Odobescu, B.P. Haşdeu şi alŃii. Reluând problemele limbii române, ,,Convorbiri literare’’, prin Maiorescu, în primul rând, nu anuleazã punctele de vedere cu privire la temeliile pe care trebuie sã se aşeze limba literarã, dar nici nu valideazã în totalitate opiniile unor predecesori, fie dintre cei amintiŃi, fie alŃii, de altfel filologi valoroşi. În scrierile sale, Titu Maiorescu este cãlãuzit de ideea: ,,Limba, în orice manifestare a ei în gramaticã, ca şi în idiotisme (azi citim idiomuri - n.n.) este un product necesar şi instinctiv al naŃiunii, şi individul nu o poate niciodatã modifica dupã raŃiunea sa izolatã... Singurul rol ce scriitorii reflexivi, filologii mai întâi, dar apoi şi ceilalŃi prozaişti ai ştiinŃei îl pot avea în privinŃa limbei lor materne este de a i se supune fãrã împotrivire, de a o recunoaşte ca autoritate legalã a naturei proprie poporului lor’’ (Critice, I). În lumina acestor argumente este purtatã disputa cu etimologiştii adepŃi ai unor forme de tipul ,,direptore’’, ,,naciune’’, ,,stãciune’’ (Timotei Cipariu). Lupta pentru consolidarea şi dezvoltarea limbii române prin curãŃirea ei de cuvinte strãine inoportune, prin impunerea literelor latine necesare, prin eliminarea altora (cele slavone), prin pronunŃarea foneticã, prin admiterea, pânã la un punct, a neologismelor, conferã lui Maiorescu meritul filologului angajat într-unul dintre cele mai de seamã domenii ale progresului cultural. Militantismul sãu se extinde asupra presei înseşi, care, pânã la el, se menŃinuse mai mult la stadiul declarativ, de principii, fãrã ca sã observe, în fond, propriile sale neajunsuri. Dupã ce afirmã, poate prea categoric, cum cã ,,stilul jurnaliştilor români din Transilvania, Bucovina şi Banat a ajuns într-o stare ce nu mai îngãduie tãcerea’’, Maiorescu apeleazã la texte gazetãreşti abundente în germanisme, pe care le supune unui tir de artilerie necruŃãtor, ironic, sugerând şi soluŃiile. Sunt discutate fraze lungi, defectuos alcãtuite gramatical. ,,BeŃia de cuvinte’’, cum numeşte Maiorescu frazeologia, îi provoacã un sentiment de amãrãciune într-un studiu de ,,patologie literarã’’ din ,,Revista Contimporanã’’.

IV, 2. În domeniul literaturii, contribuŃiile militante notabile se concentreazã în direcŃia aprecierii valorilor reale, afirmate sau de

perspectivã, separãrii lor de non-valori, evaluãrii literaturii populare. În întreaga sa activitate, Maiorescu se sprijinea pe temeiul: ,,Critica fie şi amarã, numai sã fie dreaptã, este un element neapãrat al susŃinerii şi propãşirii noastre, şi cu orice jertfe şi în mijlocul oricãror ruine trebuie împlântat semnul adevãrului’’ (studiul DirecŃia nouã în poezia şi proza românã). Fidel acestor principii, Titu Maiorescu a întreprins, pentru prima oarã în cultura românã, actul curajos de susŃinere a adevãratelor ei valori literare: în primul rând, Eminescu, Creangã, Caragiale, Slavici, Coşbuc, alŃi scriitori, ca Al. VlahuŃã, D. Zamfirescu, ªt.O. Iosif, P. Cerna, O. Goga - pe acesta din urmã recomandându-l pentru unul din premiile Academiei Române. Studiul de referinŃã al preocupãrilor pentru valorile autentice ale culturii este O cercetare criticã asupra poeziei române de la 1867. Simultan, fusese relevatã importanŃa poeziei populare, filon artistic inepuizabil în virtuŃi, explorat, între alŃii, de Vasile Alecsandri. Articolul apãrut în ,,Convorbiri literare’’ (15 ianuarie 1868) cu titlul Asupra poeziei noastre populare, dedicat culegerii lui Alecsandri, ne informeazã: ,,... cartea d-lui Alecsandri este şi va rãmâne pentru tot timpul o comoarã de adevãratã poezie şi totodatã de limbã sãnãtoasã, de notiŃe caracteristice asupra datinelor sociale, asupra istoriei naŃionale şi, cu un cuvânt, asupra vieŃii poporului român’’. Continuându-i pe paşoptişti, în sensul preocupãrilor lui Al. Russo, Maiorescu aprofundeazã studiul creaŃiilor populare, dezvãluindu-le laturile viabile, frumuseŃile de limbaj, prospeŃimea, autenticitatea, spontaneitatea, trãsãturi care au fertilizat poezia lui Eminescu, Coşbuc, Goga, a altor poeŃi luaŃi în discuŃie. Dând aceste exemple observãm cum, o datã cu publicaŃia ,,Convorbiri literare’’, presa culturalã din România intrã într-o fazã superioarã a angajãrii ei tot mai profunde pentru slujirea unor Ńeluri ale culturii moderne active, în deplinã concordanŃã cu modul în care o concepeau oamenii cei mai luminaŃi ai timpului.

IV, 5. Sentimentul naŃional în ,,Românul’’ şi ,,Timpul’’ CivilizaŃia, cultura şi propãşirea economicã reprezintã pentru marii noştri publicişti teme esenŃiale, definibile într-un context politic, estetic şi filozofic larg şi vital în procesul fãuririi României moderne. Asemenea teme însemnau pe atunci preocupãri de ordin practic şi teoretic în vederile liberalilor şi conservatorilor, aşa cum cele douã partide şi le asumau în coloanele ziarelor ,,Românul’’ şi ,,Timpul’’. Apãrut încã din 1857, ziarul liberal radical ,,Românul’’, condus de C.A. Rosetti pânã la moarte, în 1885, iar dupã aceea de fiul sãu, Vintilã C.A. Rosetti, pânã în

ConştiinŃa naŃionalã’’. nu putea sã nu antreneze energia şi talentul unor gazetari atât de înzestraŃi cum au fost Eminescu şi Caragiale. dincolo de punctele de vedere polemice care le separau. revista simbolic intitulatã . Aceiaşi gazetari care se afirmaserã pe baricadele revoluŃiei.ideii de naŃional’’. aveau drept obiectiv programatic sincronizarea Ńãrii cu forme de culturã şi de civilizaŃie care atinserã un stadiu de dezvoltare înalt (în FranŃa.Timpul’’ (ivit la Bucureşti.albii’’. într-o primã perioadã.Românul’’.. continuã sã mobilizeze compatrioŃii la luptã. Ziarele anilor 1877-1878 Înfrângerea revoluŃiei de la 1848 nu semnificase şi înfrângerea voinŃei maselor populare de a lupta pentru cucerirea independenŃei. alta a evoluŃionismului lent.1905. Editorialul acesteia exprima ferm idealul de independenŃã şi suveranitate naŃionalã: . pentru reforme democratice burgheze.Românul’’ nu încetase sã aparã de fapt. Atât . IV. fireşte. ca participanŃi direcŃi.Timpul’’ şi se circumscriau unor realitãŃi româneşti de cel mai larg interes civic. prin prezenŃa în redacŃia sa a trei dintre cei mai de seamã publicişti români. pentru dobândirea independenŃei de stat a României. bunãoarã)... ale cãror pledoarii în probleme acute ale contemporaneitãŃii lor ieşeau din cadrul îngust al punctelor politice divergente polemizate în . el schimbându-şi numai titlul.. . militase. se întâlneau totuşi pe un teren comun.. social şi economic. conservatorii în cea prepaşoptistã. În adevãr complexã. de duratã.. Slavici şi Macedonski etc.Românul’’ şi .. sau . de mimetism în culturã. liberalii... cât şi . Caragiale şi Slavici. aşa cum se petrecuserã lucrurile în Ńãri ca Anglia sau Germania.roşii’’. editând în exil. fiind de pãrere cã avansarea Ńãrii cãtre o civilizaŃie şi o culturã specificã constituia un proces complex.. şi ca participanŃi cu forŃa scrisului la gazete. sau . .Timpul’’. în timp ce conservatorii. altãdatã .Republica Românã’’. acela al . cultural. într-o viziune proprie structurii lor de clasã). cum se ştie. de unde pentru cei dintâi accentul stãruia pe revoluŃionarism (înŃeles. cum li se mai spunea. în mişcare. ziar vitalizat. Suprimat la un moment dat (1864/1865). în dublu sens.. 6.. era organul de presã al partidului conservator. iar pentru ceilalŃi tradiŃia reprezenta punctul de convergenŃã.. la 15 martie 1878 şi tipãrindu-se cu unele întreruperi pânã în 1922). Liberalii revendicau respectiva lege în ideologia paşoptistã. una a soluŃiilor imediate şi radicale. Astfel. Eminescu. se opuneau spiritului de imitaŃie. în 1851. Celãlalt important cotidian. o datã .Libertatea’’. determinat de factori naturali şi naŃionali. problema în care se implicau douã concepŃii.

îşi pierduse dreptul la suzeranitate. mulŃi alŃii atât în Ńarã cât şi în exil. în special faŃã de Imperiul otoman.. Pregãtirile pentru luptã organizarea de şcoli militare. o patrie în cari sã aibã toŃi aceleaşi drepturi şi datorii. Alecsandri. s-o elibereze de orice servituŃi strãine.. Dezvoltarea regulatã a acestor trei chestiuni trebuie sã formeze sistema de guvern care înŃelege adevãrata sa misiune. Dar îngrãdirile aduse suveranitãŃii naŃionale de Congresul de la Paris şi accentuate de poartã au determinat România sã întreprindã o serie de acŃiuni politice şi diplomatice soldate cu desprinderea tot mai vizibilã faŃã de Imperiul otoman. În 1866. cu un progres economic remarcabil (în agriculturã.Kogãlniceanu. cãci de la dânsele atârnã progresul.îşi exprimau net poziŃia faŃã de ceea ce militanŃii din acel timp înŃelegeau prin idealul de independenŃã.. Bolliac.IndependenŃa’’ sau .. instituirea unei monarhii cu prinŃ strãin putea sã contribuie la consolidarea statului naŃional român. simbolic intitulate . . Totodatã. iar în plan intern. C. o patrie întreagã şi deopotrivã la suveranitatea naŃionalã’’. demonstrase cã lupta împotriva asupritorilor nu se încheiase. Imperiul otoman. Radu Ionescu definea acest concept în laturile sale de bazã: .. prosperitatea şi mãrimea unei naŃiuni’’ 9..Voim ca românul sã se restabilizeze în înşişi ochii sãi ca om şi sã se întroneze în toate drepturile sale.arãtau cã România modernã era gata sã se angajeze în lupta care sã-i aducã independenŃa totalã. Astfel. Rosetti. chestiunea politicã şi chestiunea economicã. nerespectând obligaŃiile luate prin tratatele care garantau integritatea teritorialã şi neamestecul în treburile interne ale Moldovei şi Munteniei. dupã abolirea lui Alexandru Ioan Cuza. lupta poporului român pentru obŃinerea independenŃei absolute şi-a gãsit în anii premergãtori rãzboiului de la 1877 un cadru european favorabil datoritã crizei politice şi economice generate de intensificarea mişcãrii de eliberare din Balcani..A...IndependenŃa Românã’’. Bãlcescu. Care erau premisele cuceririi acestui deziderat? Etapa pregãtitoare a dobândirii independenŃei naŃionale de stat fusese unirea Ńãrilor române. ivite în 1860 şi 1862) .Steaua Dunãrii’’. Ion Câmpineanu. Voim sã aibã o patrie independentã şi liberã. transporturi).. comerŃ.Istoria deosebitelor naŃiuni ne dovedeşte cã organizarea unei societãŃi este întemeiatã pe trei chestiuni mari: chestiunea naŃionalã.DâmboviŃa’’ şi altele (cãrora li s-au alãturat noi publicaŃii. Exemplul pe care îl dãduserã patrioŃii luminaŃi şi revoluŃionari în activitatea de presã . în condiŃiile înconjurãrii României de cãtre trei imperii absolutiste. . vis naŃional realizat în 1859 prin alegerea ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza. Ziarele care sprijiniserã actul Unirii . reorganizarea armatei .

Telegraful’’. dupã ce în vara anului 1875 popoarele din HerŃegovina şi Bosnia s-au ridicat împotriva porŃii.România liberã’’ de acum o sutã de ani.Steaua României’’ (Iaşi). Rahova şi Plevna.. au determinat imperiul otoman.. solidar. În paginile ziarelor erau exprimate sentimentele întregului popor român pãrtaş la acest mãreŃ eveniment . de alte lucrãri social-politice.DorobanŃul’’. în spaŃiile publicaŃiilor . . Astfel. când Rusia declarã rãzboi imperiului otoman în aprilie 1877.15 noiembrie 1877.. .Românul’’. iar Rusia garanta apãrarea şi menŃinerea integritãŃii teritoriale a României. Curajoasele acŃiuni diplomatice româneşti negãsind înŃelegerea cuvenitã. sculpturi..Socialistul’’. Serbia şi Muntenegru. guvernul otoman a declanşat represalii asupra României.acestea ne sunt mãrturisite de presa vremii.Timpul’’. naŃional şi popular . la numai un an acelaşi lucru l-au fãcut bulgarii. şi-a revendicat recunoaşterea individualitãŃii statului român şi a denumrii de România. VI. au condus la ridicarea poporului român la lupta hotãrâtã împotriva suzeranitãŃii otomane. Ridicat la luptã şi ieşind victorios.. 7 Mesajul îmbãrbãtãtor al presei în timpul rãzboiului de independenŃã Cum au luptat ostaşii români pe front.. România a ajutat în diferite feluri lupta de eliberare a acestor popoare vecine de sub suzeranitatea otomanã. ca sã scape de asuprire. Ea suna aşa: . istorice şi artistice (picturi. ..liberã trecere’’ pe teritoriul ei trupelor ruse spre Dunãre.Rãzboiul’’ şi . poporul român îşi binemerita elogiile aduse de ai sãi şi de lume. inviolabilitatea teritoriului naŃional. .Un popor e ca un gigant în unire’’. în faŃa dezastrului suferit. cum au fost ajutaŃi de cei rãmaşi acasã. . acestea din urmã tipãrite în intervalul 15 mai . La aceastã veste. Acest simŃãmânt fusese elogiat în coloanele tuturor ziarelor şi revistelor din preajma anului 1877 şi imediat de dupã el.Gazeta Transilvaniei’’.. Deviza sub care poporul român înŃelesese sã se angajeze în marea bãtãlie istoricã fusese lansatã în ziarul . graficã). militantul de seamã paşoptist Mihail Kogãlniceanu. apoi la Vidin şi Smârdan.. într-un acelaşi sentiment comunional. Faptele de eroism ale trupelor române la GriviŃa.. Guvernul român. sã cearã armistiŃiu. . ca urmare a unei convenŃii româno-ruse România acorda .Cum se ştie. bombardând oraşe dunãrene.. în contextul solidaritãŃii cu armatele ruseşti şi alte popoare asuprite din Balcani. motiv pentru care a fost declaratã starea de rãzboi. prin ministrul sãu de externe. de literatura special consacratã rãzboiului dus pentru independenŃã deplinã.

Românie.. .România liberã’’). ziarele şi revistele anilor 1877-1878 vibreazã de sentimentul neatârnãrii..Lupta a fost crâncenã.a foilor ei volante. Menirea presei . din ciclul Ostaşii noştri.. de consensul unanim în privinŃa abolirii suzeranitãŃii PorŃii. în scopul obŃinerii IdependenŃei de stat. vultur naşte. Acest memorabil an 1877. se împlinea linie cu linie chipul ostaşului român. de la portretele-evocare ale eroilor cãzuŃi pe redute pânã la gravurile sugestive din .. .Telegraful’’). când totul e ameninŃat. Admirându-le puterea de dãruire şi neasemuita vitejie.. . rimând simbolic: .Cauza ostaşului român e o cauzã generalã românã. stejar rãsare’’.. sã îmbãrbãteze.Gazeta de Transilvania’’). Evenimentul în sine solicitase forŃele întregului popor. de a fi în stare sã solidarizeze conştiinŃele...Un popor e ca un gigant în unire.. ca o furtunã în neunire’’ (din . sã prezinte o privelişte mai mândrã şi mai hotãrâtoare de suflet. ale tuturor oamenilor de culturã pãtrunşi de iubirea de patrie.... capacitatea presei române de a se angaja cu arma scrisului. Pe un asemenea suport etic fiecare cuvânt tipãrit. fiind rãnit.Convorbiri literare’’ poezia Odã ostaşilor români. de la versul înflãcãrat al lui Alecsandri.O Ńarã care are asemenea fii ca ai tãi.istoric. O fripturã de portret despre acelaşi ostaş reŃinem şi dintr-un articol al lui Mihai Eminescu: . al semenilor sãi. din stejar. la 9 mai 1877).. dacã este vreun organ al naŃiunii. Ideile cardinale care polarizeazã aceste sentimente se difuzau în presã în formulãri sintetice de mare forŃã patrioticã: ..AŃi probat cu-avântul vostru lumei pusã în mirare / Cã din vultur. . sã glorifice fiecare redutã nou cuceritã..DorobanŃul’’. noteazã N. Se verifica astfel.DorobanŃul’’). dupã proclamarea IndependenŃei de stat. nu poate niciodatã pieri’’ (. care în aceste vremuri triste.Trãiascã România absolut independentã’’ (din ziarul .Românul’’.. semnate de Reis. ostaşul’’ 10.. Vasile Alecsandri semna în revista . întrun moment crucial al luptei poporului român. Sava HenŃia şi Carol Pop. sau pânã la desenele frescã difuzate sub semnãtura lui N. Iorga în Istoria ziaristicii româneşti. cuvânt-tir. de dobândire a totalei ei suveranitãŃi. victoria lui e a întregii naŃiuni’’ (. s-a predat fãrã condiŃii’’ (din . organul puterii fizice a poporului românesc. sã întreŃinã energiile... .. Osman-Paşa. sã sugereze puterea de sacrificiu întru iubirea de patrie. Dincolo de opiniile divergente şi de polemicile în care erau antrenate.Într-adevãr. de la simpla informaŃie de front la reportaj. . a ediŃiilor speciale era sã hrãneascã speranŃe îndreptãŃite. Grigorescu.a trebuit sã creeze neapãrat publicaŃii speciale pentru dânsul’’.

ªi pânã târziu. ci şi.meritã a fi pusã lângã orice altã armatã a Europei şi oricine poate fi mândru de soldaŃii şi ofiŃerii ei. fericit. Asemenea mãrturii au rãmas nu numai în filele presei de acum un secol. poporul capitalei.Despre aceleaşi virtuŃi şi calitãŃi de luptãtor ale lui Peneş Curcanul şi ale fraŃilor lui scriau ziarele strãine prin corespondenŃii lor acreditaŃi pe câmpul de luptã .Telegraful’’ . petrece’’ 11.dacã ne-am închipui cã cu noi se începe lumea în genere şi România îndeosebi. atât în tribune publice cât şi în curte şi pe Dealul Mitropoliei la sãvârşirea marelui act.Armata românã . prin voinŃa maselor populare. . puse amândouã adeseori în serviciul acestei unice preocupaŃiuni.sumã a vieŃii noastre istorice’’. când la dreptul vorbind. Ideea de independenŃã naŃionalã. Acest moment se va împlini în 1918. în noapte.Ar fi un act de adâncã ingratitudine cãtre strãmoşii noştri . independenŃa urmase revoluŃiei de la 1848 şi Unirii din 1859. ea nu încheiase în 1877 aspiraŃiile profunde ale poporului român. în conştiinŃa generaŃiilor care s-au succedat.. cum a definit-o Eminescu. acelea de realizare a statului naŃional unitar... în primul rând. de când exista Dacia însãşi. . studenŃii manifestã cu cântece patriotice. Sentimentul de legitimã mândrie naŃionalã care cuprinsese mulŃimile în clipa proclamãrii marelui act al independenŃei a fost transcris emoŃionant de numeroşi gazetari: . n-am fãcut decât a mãnŃinea cu mult mai mult ori mai puŃin succes ceea ce ei au câştigat. se aude rãsunând Deşteaptã-te române. de la moşii şi strãmoşii noştri geto-daci: . a pãstrãrii neamului şi Ńãrii’’ 12. Dobânditã cu jertfe de ostaşii români.. Drapelele sunt arborate.consemna Eminescu .. fie prin dezvoltarea unei isteŃii extraordinare. când se va înfãptui unirea Transilvaniei şi Banatului cu patria. existase în conştiinŃa noastrã.mãrturiseau doi ziarişti strãini în paginile ziarului . cã numai noi am fost capabili a avea instinctul neatârnãrii. a acestor locuitori ai strãvechii Dacii. se revarsã spre centrul capitalei. în mod democratic.Marea mulŃime care asistase la camerã. care au dat probe atât de strãlucite de vitejie’’. fie prin sângeroase lupte. valurile mulŃimii strãbat oraşul.

Capitolul V MARI SCRIITORI . Eminescu) .Trebuie sã fim puşi pe picior de naŃiune egal îndreptãŃitã’’) (M.MARI GAZETARI ..

FederaŃiunea’’ din Pesta. era în realitate unul politic. indiferent dacã era vorba .Convorbiri literare’’ (unde îşi face şi adevãratul debut . ca director al cotidianului sibian. de bãnãŃeni’’. la .Tribuna’’ un mijloc de înfrãŃire publicisticã şi literarã a tuturor gazetarilor şi scriitorilor angajaŃi în slujirea sentimentului de unitate naŃionalã.care sã apere poziŃia românilor în viaŃa publicã a patriei noastre şi sã Ńie viu sentimentul lor de solidaritate este atât de adânc simŃitã.. împotriva asupririi strãine. Fãcând din . la .. Aceste prime accente politice vizau autoritãŃile din Transilvania care ignorau realitãŃile. apãrãtor al dreptului legitim de independenŃã naŃionalã.FederaŃiunii’’ din Pesta..de ardeleni.. excluzând românii. aparent cultural.TrebuinŃa unui ziar român cotidian . de la drepturi politice. încât intenŃia de a rãspunde la ea sa manifestat din mai multe pãrŃi’’ 2.. de moldoveni.. în dezacord cu politica promovatã de Imperiul austro-ungar. de la drepturi care şi se cuveneau. în coloanele ziarului . lansase încã din editorialul primului numãr un apel la solidaritate naŃionalã. Gazetar vizionar..Tribuna’’. Eminescu anticipase o asemenea luptã publicisticã atât în paginile . Ioan Slavici. precum în lirica patrioticã.V. motiv pentru care atât Slavici cât şi alŃi redactori ai ziarului au avut de suferit persecuŃii şi întemniŃãri: .Timpul’’. Creangã.Vatra’’.Timpul’’. cu toŃii chemaŃi de Slavici sã realizeze o . Eminescu.. ceva mai târziu. completând aceastã idee cu aceea potrivit cãreia viabilitatea oricãrei legi este posibilã numai în condiŃiile în care ea exprimã necesitãŃile vitale ale poporului: . de munteni..lucrare de valoare pentru toŃi românii’’.Trebuie sã fim puşi pe picior de naŃiune egal îndreptãŃitã’’. Eminescu îşi trasa liniile de forŃã ale ziaristicii lui ulterioare în perimetrul luptei pentru demnitatea poporului român. de egalitate în faŃa oricãrei naŃiuni: .. populaŃia majoritarã transilvãneanã. Cu ultimii doi.Tribuna’’ .. de pildã. Ioan Slavici publicã în paginile acesteia scrieri ale lui Alecsandri.1. Asemenea lui Eminescu. garanŃia stabilitãŃii sale e ca sã fie un rezultat.CondiŃiunea de viaŃã a unei legi. Bunãoarã. În unire e tãria şi Echilibrul. de primã însemnãtate. Coşbuc şi Caragiale.. Acest militantism. . unde semneazã articolele Sã facem un congres.. Publicisticã vizionarã Eminescu face publicisticã politicã cu şapte ani înainte de a lucra la . o expresiune fidelã a trebuinŃelor unui popor’’ (Echilibrul) 1.se spunea în . el contribuind la realizarea unei platforme publicistice politice şi ideologice comune. Într-un fel. cât şi în revistele şi ziarele la care a colaborat înainte de a intra în redacŃia bucureşteanã a ziarului . colaboreazã şi mai intens în paginile unei alte publicaŃii..

Fiecare cap qui a fait ses études en France (care a fãcut studiile sale în FranŃa . flãmânzii trec la masã.Dunãrea’’. în alte scrieri-pamflet. în publicaŃia de prestigiu şi anexele ei. având simŃul acut al publicistului ataşat adevãrului.. .. manuscrise inedite şi culegeri din ziare şi reviste. alta vine... li se circumscriu articolele politice. Caragiale . În paginile acesteia din urmã el se impusese ca ziarist prin excelenŃã politic. V..şarjã’’ publicisticã a anilor 1870-1877 (valorificatã cu minuŃiozitate de I.. . Eminescu semnase articole..nu sunt în realitate decât douã mari fracŃiuni.. Cãlinescu l-a numit pe Eminescu . ..poetic). ConcepŃia despre rostul scrisului publicistic în gândirea lui Eminescu se circumscrie câtorva idei .. . O clientelã pleacã. note şi comentarii de pãtrunzãtoare analizã a situaŃiei sociale şi politice româneşti din acei ani.NaŃiunea românã’’ şi mai ales .Literatorul’’). .Epoca’’. . Aceloraşi atitudini demascatoare.. Eminescu spune lucrurilor pe faŃã: .Trãsnetul’’.de la prefecŃi şi secretari generali de ministere. Eminescu .cel dintâi gânditor român care-şi sprijinã doctrina pe economie’’. înfierat în Scrisoarea III.publicistul de la .L. M. Angajându-se într-o vehementã criticã la adresa politicianismului demagog.L. Caragiale. având fiecare nu partizani. . precum cunoscutul 1907 din primãvarã pânã-n toamnã..Curierul de Iaşi’’. în . Scurtu în volumul Scrieri politice şi literare. ziaristul strãlucit de la . sãtuii la penitenŃã’’.. .. Caradale şi budalele etc.necruŃãtor şi de o asprime adeseori nemiloasã când era vorba sã spunã adevãrul’’ (cum îl caracteriza Slavici în volumul Amintiri).n. prin absoluta lipsã de bucurie şi de dulceaŃã a traiului’’ 3.Almanahul lui Moş Teacã’’. 1905).... schiŃele şi poezile lui Alexandru Macedonski. Editura Minerva.Stindardul’’. şi. fiind . Încã din aceastã primã . unde se angajase pentru o leafã de minimã existenŃã. . ne costã sute de Ńãrani morŃi prin supra-exploatarea puterilor lor fizice...Românul’’ şi mai ales în ziarul obscur . .Tarara’’...Oltul’’.Timpul’’ G. o clientelã pe care gazetarul-pamfletar o identificã . colaborator al multor ziare şi reviste (. inimitabil în schiŃele de portret de tipul O lichea sau în articolele antologice Toxin şi toxice.. Junii corupŃi etc. . pânã la cel din urmã agent de poliŃie şi pânã la moaşa satului.Fulgerul’’. Ceea ce dramaturgul clasic realizeazã în O scrisoare pierdutã fusese prefigurat în activitatea de publicist politic.Moftul român’’. ci clientelã’’.Claponul’’. 2...Cele douã aşa-numite partide istorice care alterneazã I. Eminescu se întâlnea cu I.n.) dormind pe biliardurile din cafenele..Alegãtorul liber’’. desigur.

se erijeazã în mântuitorii nu numai ai poporului nostru. . de mare osârdie cu manuscrisul dar şi munca celorlalŃi semeni.reacŃionarism’’. înlãturarea feneanŃilor şi paraziŃilor din viaŃa publicã. atunci da.. când a venit de la Iaşi la Bucureşti..abstracŃiuni’’..Timpul’’.) o nouã aristocraŃie cu totul inproductivã de sute de mii de oameni cu aspiraŃii imense.. CreŃu) Pãtura superpusã: ... sunt de o remarcabilã sterilitate intelectualã şi cã. ca . Eminescu a fost acuzat de unii dintre adversarii sãi de .. pânã în 1883. cu totul disproporŃionate cu puterea de producŃiune a poporului nostru. cu capacitãŃi nule’’. nu acceptau mesajul ziaristului de la . Ziaristul aşezase acest concept fundamental la baza unei suite de articole intitulate de editorii ulteriori ai lui Eminescu (I. Fizionomia unei generaŃii care avea sã se fãleascã în ochii semenilor. În loc de a munci .xenofob’’.. Al doilea aspect esenŃial în viziunea eminescianã despre gazetari este munca. ci trebuie sã aibã recurs la protecŃiunile politice ale corupŃiei noastre demagogii’’ 5. CreŃu i-a pus titlul Tinerii noştri domişori de la Paris: . apãrarea adevãrului.E azi învederat pentru oricine cã tinerii care-şi fac educaŃiunea acolo. raportând deci conceptul de muncã la adevãr..Avem azi (în 1882 .sunt atât de vaste regiunile de muncã intelectualã în toate direcŃiile -. cel al orizontului cultural autentic. ci şi ai omenirii întregi.. publicistul consemna cu amãrãciune şi sarcasm: .adesea penibilã şi crudã’’. ca replicã datã acelora care benchetuiau .retrograd’’. De la un timp încoace e şi mai râu. consemna Eminescu. rãsunând de prefãcute sentimente patriotice..fundamentale: cea dintîi. vin cu pretenŃiuni exagerate.. iar când se întorc înapoi doza lor de cunoştinŃe e atât de neînsemnatã.n. lupta pentru adevãr. Eminescu putea fi etichetat ca . Dacã asemenea indivizi.a avut contra vreunui rãu o urã înverşunatã. În consecinŃã. al ştiinŃei adevãrate. iatã ceea ce e de neapãratã trebuinŃã’’ 4. aşa cum le . Pentru asemenea atitudini. îşi umplu capul cu fel de fel de utopii politice şi sociale. cum ei se erijau în exponenŃi ai progresului. l-a caracterizat pe gazetar din 1877. gazetarul îşi aşezase la baza scriului sãu un al treilea principiu. Trecând de la principii la realitãŃi. revenitã de la . . fie strãini. Eminescu o creioneazã într-un articol cãruia I..cu gunoaiele’’ civilizaŃiei cosmopolite. a avut-o contra neadevãrului’’.. încât mai nici unul nu e în stare a se hrãni prin munca sa proprie. În faŃa cui însã? A unor adversari ai progresului.O reorganizare socialã având de principiu apãrarea şi încurajarea muncii.studii’’ din strãinãtate cu pretenŃia a ceea ce de fapt nu poseda. .botinelor lustruite’’.n. Munca sa.Timpul’’ ca pe un mesaj care sã ajute progresului Ńãrii. Dacã .xenofobie’’ faŃã de strãini şi . Vizavi de aceştia. mascaŃi de un scut al . în schimbul unei ştiinŃe cât se poate de puŃine. fie români. întorşi în Ńarã. cu trebuinŃe insaŃiabile..

rosteau CaŃavencu, Farfuridi, Brânzovenescu, Tipãtescu şi toŃi deopotrivã cu ei. ,,Cine crede cã prin profesarea unei serii de fraze a înlocuit munca, deci libertatea şi cultura acela se prenumãrã, fãrã s-o ştie, între paraziŃii societãŃii omeneşti între aceia care trãiesc pe pãmânt spre blestemul, ruina şi demoralizarea poporului lor’’ 6. Toate aceste Ńinte ale lui Eminescu atestau în persoana sa o gândire economicã, socialã şi politicã, şi nu un talent steril, pur exerciŃional al unui gazetar pus pe harŃã. Filozofia lui socialã ,,ca protest la prezent’’, cum a caracterizat-o G. Cãlinescu, deşi nu îşi definea în toate cazurile liniile unei gândiri de perspectivã, pentru care gazetarul fusese socotit ,,un conservator progresist’’, nu era nici o filozofie utopicã, aşa cum s-a afirmat, fie numai şi pentru forŃa cu care publicistul dezvãluise stãri de lucruri economice şi sociale din viaŃa satelor, a oraşelor (cf. Studii asupra situaŃiei, Starea populaŃiei rurale, EducaŃie şi învãŃãmânt, ciclul Icoane vechi şi Icoane nouã etc.). Referindu-se, bunãoarã, la cei care duceau greul în Ńarã, la producãtorii-Ńãrani, Eminescu scria chiar în primul sãu an de activitate la ,,Timpul’’: ,,Numãrul producãtorilor, cari în Ńara noastrã sunt absolut numai Ńãranii, da îndãrãt, deci (Ńãranul - n.n.) e supus la o trudã mult, mult mai mare decât poate purta; şi se-nmulŃesc - cine? Cei care precupeŃesc munca lui în Ńarã şi în afarã şi clasele parazite’’ 7. În acelaşi context, un articol tipãrit la doi ani, semnificativ intitulat Chestiunea cea mare, dezvãluia altã laturã tragicã a populaŃiei agricole: ,,PopulaŃia ruralã în marea ei majoritate, mai ales cea mai depãrtatã de târguri, n-are drept hranã zilnicã decât mãmãligã cu oŃet şi cu zarzavaturi, drept bãuturã spirt amestecat cu apã; foarte rar, la zile mari şi nici chiar atunci în multe cazuri, se învredniceşte sã mãnânce carne şi sã bea vin; trãind sub un regim alimentar aşa de mizerabil, Ńãranul a ajuns la un grad de anemie şi slãbiciune moralã destul de întristãtoare’’ 8. La rândul sãu, I.L. Caragiale scrisese în mai multe rânduri despre situaŃii similare: ,,Învoielile agricole, deşi sunt obligaŃiuni de naturã civilã, sunt executate, la nevoie, de cãtre autoritãŃi, manu militari, ca şi aşa-numita lege în drept penal «muncã silnicã»... nici un Ńãran n-ar îndrãzni sã se prevaleze de desfiinŃarea constrângerii corporale, prin lege, ştiind bine cã atunci s-ar expune la pedepse corporale, desfiinŃate şi mai de mult prin ConstituŃia din 1988’’ 9. În aceeaşi ordine de idei, referinduse la raporturile arendaşi-proprietari-Ńãrani, Caragiale scrie: ,,ConcurenŃa arendaşilor a ridicat şi ridicã necontenit preŃul arenzilor, lucru ce convine proprietarilor şi din aeasta, fireşte, crâncena îngreunare pentru mulŃimea plugarilor, a condiŃiilor de subarendare’’ 10. Revenind la publicistul de la ,,Timpul’’, desprindem ideea cã el era pe deplin conştient cã prin articolele sale atrãgea asupra-şi anateme şi

etichetãri din partea adversarilor progresului. Cu toate acestea, nu a încetat nici o clipã sã arate cã ,,formele poleite învelesc un trup putred’’, cã, în consecinŃã, ,,elementele sãnãtoase trebuiesc sã se conjure şi sã facã o luptã supremã pentru mântuirea acestei Ńãri’’, chiar dacã mesagerul unor asemenea idei risca sã fie denunŃat public - cum a şi fost - ca ,,barbar’’, ,,antinaŃional’’, ,,reacŃionar’’. Din aceste introspecŃii asupra activitãŃii publicistice a lui M. Eminescu se contureazã talentul marelui gazetar, care opunea, prin textul de presã, ,,edificiului fictiv’’ al progresului, susŃinut frazeologic, realitãŃile economice, sociale şi culturale ale României acelui moment istoric. Totodatã, Eminescu îşi impusese exemplul de gazetar activ şi pentru truda de a gãsi cuvântul potrivit la locul potrivit, în sensul unui stil sobru, reflexiv (când situaŃiile impuneau aceasta) şi al unui stil personal, colorat, ironic, sarcastic, ,,creator’’ (când, de asemenea, ideile solicitau aşa ceva).

Capitolul VI DIRECłII ªI ORIENTÃRI PUBLICISTICE DUPÃ ADOPTAREA CONSTITUłIEI DUPÃ 1866

Dupã ce, în 1862, se votase prima Lege a presei, articolul 24 din ConstituŃie venea sã consolideze poziŃia ziariştilor români cãrora li se garanta libertatea de exprimare, o datã cu rãspunderea pentru cuvântul tipãrit. În acest cadru sfârşitul de secol a fost marcat de o eflorescenŃã beneficã a ziarelor, revistelor, altor publicaŃii orientate în mai multe direcŃii tematice, despre care noi am consemnat în capitolul precedent. În afara unor publicaŃii de certã individualitate asupra cãrora am insistat, gen ,,Convorbiri literare’’, încercãm aici, într-o schiŃã finalã a configuraŃiei presei române de la finele secolului trecut sã delimitãm orientãrile acesteia în funcŃie de diferitele coloraturi tematice, conservatoare, liberale, independente, ştiinŃifice, literare, culturale. Între ziarele puternic infuzate politic menŃionãm ,,Timpul’’ (18761884, personalizat de strãlucita profesionalitate a lui M. Eminescu), ,,Românul’’ (1857-1903, în polemicã acerbã cu ,,Timpul’’), ,,Adevãrul’’ (1888, ziar antidinastic), aflat în dispute cu ,,Lupta’’, publicaŃie editatã de Gh. Panu, ,,Universul’’, cotidianul lui Luigi Cazzavillan, conectat la condiŃii de imprimare şi de difuzare moderne (rotativã, servicii telegrafice directe), un precursor al presei de marcã industrialã. Acestor publicaŃii li s-au opus o serie de gazete editate de scriitorigazetari cunoscuŃi, astfel: Cezar Bolliac a scos ,,Trompeta CarpaŃilor’’ (1866-1876), B.P. Haşdeu, ,,Traian’’ şi ,,Satyrul’’ (1866), I.L. Caragiale, ,,Moftul român’’ (1893), Anton Bacalbaşa, ,,Moş Teacã’’ (1895). Un al treilea gurp de publicaŃii îşi orientaserã programele cãtre ştiinŃã, literaturã, folclor şi lingvisticã şi între ele reŃinem: ,,Columna lui Traian’’ (1870), ,,Revista nouã’’ (1888), ,,Arhiva societãŃii ştiinŃifice şi literare’’ (1989), ,,ViaŃa’’ (1893), ,,Vatra’’ (1894), aceasta din urmã avându-i ca editori pe I.L. Caragiale, I. Slavici şi G. Coşbuc. Dupã cum ,,Dacia literarã’’, de la 1840, chemase scriitorii din toate Ńinuturile Ńãrii sã se uneascã în a crea o literaturã ,,de duh naŃional’’, inspiratã din istorie, peisagisticã şi folclor, tot aşa şi ,,Vatra’’ sibianã se

V. Rosetti. oglindã a realitãŃilor din Principatele Române.. al cãrei suflet fusese Nicolae Bãlcescu.Luminãtorul’’ (Timişoara. VI.De-aş avea’’ viitorul mare poet M. general-democratice şi social utopice.. Iosif. pe ale cãrei trepte sã se afirme specificul naŃional.Gazeta poporului’’ (Timişoara. Bolintineanu.Vatra’’. Bãlcescu.H.Cauza ei . VlahuŃã. Alecsandri. care jalonase drumul unor prefaceri sociale structurale.memorandistã’’. Bãlcescu . O serie de revoluŃionari şi publicişti paşoptişti . învãŃãtori şi preoŃi. ª. 1861). . Negulici .P.solidaritate naŃionalã’’. a cãrei devizã era .sunt prezenŃi în cercurile europene progresiste. I. n-a purtat amprenta efemeritãŃii şi a hazardului. C.. Uneltitorii ei sunt optsprezece veacuri de trude. .Concordia’’ (Pesta. Triest. C.FederaŃiunea’’ (Pesta. 1868). anticipînd idealurile fundamentale ale poporului român. Ilarie Chendi. Bolliac.Luminãtoriului’’). Presa socialistã şi muncitoreascã Cadrul social-politic şi istoric în care se iveşte presa socialistã şi muncitoreascã este în strânsã relaŃie cu testamentul anului revoluŃionar 1848.... Ńarist. 1868). . I. Macedonski. Declanşatã ca rezultat al ascuŃirii contradicŃiilor din perioada de trecere de la feudalism la capitalism. 1880). ziar care se adresa intelectualilor de la sate. O. avea sã rãspundã şi viitorului. habsburgic -.. Viena. revoluŃia românã. suferinŃe şi lucrare a poporului român asupra lui însuŃi’’1. revoluŃia de la 1848 deşi înãbuşitã de puterile feudale absolutiste . Coşbuc. Ionescu de la Brad.cele trei imperii. D. Eminescu.. a ocaziei oferite de fenomenul paşoptist revoluŃionar din Europa. În consens şi cu tradiŃie faŃã de . A. Berlin. în paginile cãreia debutase cu .. Rãdulescu. În partea de vest a Ńãrii apãruserã . Tot în Transilvania mai apãruserã: . Petru Poni.. anarhice şi socialist-marxiste. la Paris.se pierde în negura veacurilor. B..Albina’’ (Viena. . I.O. Goga.Transilvania’’ (Braşov.1. Emil Isac.. socialist-mic-burgheze. I. Produs al evoluŃiei istorice a societãŃii româneşti.dorea o punte a unitãŃii românilor. întâlnindu-i în paginile ei pe G. Bruxelles. 1866). Gravele probleme economice şi social-politice care solicitã rãspunsuri în legãturã cu realizarea societãŃii româneşti moderne imprimã .Dreptatea’’ (continuatoare a .. agajat în lupta pentru drepturile românilor din Imperiul Austro-Ungar. . rãspunsese prezentului.N.subliniase însuşi N.A. contribuise substanŃial la promovarea valorilor naŃionale. . Londra.. într-un moment marcat de mişcarea . A. . otoman. Agârbiceanu.Familia’’. revista lui Iosif Vulcan. Haşdeu. unde vin în contact cu concepŃii radicale. 1885).

SperanŃia. Treptele deceniilor şapte şi opt. iniŃial.celei de-a doua jumãtãŃi a secolului al XIX-lea noi trãsãturi. votul universal. independenŃa.. determinã apariŃia clasei muncitoare.. Anton Bacalbaşa. În Iaşi.Tipograful român’’ .. Unii dintre ei . Craiova sau Brãila. şi Ioan Nãdejde. fie prin contribuŃia de primã mânã a marilor clasici . Coşbuc. lingvişti. InternaŃionalei I şi Comunei din Paris şi ai cercurilor socialiste secrete. democratizarea presei. gazetari şi scriitori. ca cei de la . libertatea întrunirilor. Sofia Nãdejde. Slavici. C. Delavrancea .Gh. creindu-se cãi de pãtrundere în agriculturã a relaŃiilor de tip precapitalist.gherismul’’ prilejuiesc confruntãri de anvergurã. politice. Zamfir Arbore-Ralli.1872). V. în direcŃia dezvoltãrii capitaliste a industriei. drepturi civico-politice. Problema agrarã. prin înfiinŃarea unor gazete care sã susŃinã interesele proletariatului în curs de formare (. DirecŃia pe care o urmeazã este trasatã de un puternic spirit scientist conectat la filozofia materialistã a lui Vasile Conta. marxismului. Jurnaliştii erau de orientãri diferite: adepŃi ai proudhonismului. C. Spiroiu. cele douã direcŃii politice. M. dându-le un conŃinut general-democratic şi revoluŃionar. din care cultura. Panu.Contemporanul’’. Eugen Lupu.paşoptiste’’. GalaŃi. Socialiştii ieşeni. literatura românã şi publicistica în general se impregneazã cu elemente solide noi.V. publicaŃii cotidiene sau periodice cu orientãri ideologice. AsociaŃia generalã a lucrãtorilor din România . Fazele succesive de organizare profesionalã a muncitorimii române se caracterizeazã. Gh. D.. Zamfir C. sunt treptele ivirii gazetelor socialiste şi ale înfiinŃãrii asociaŃiilor muncitorilor. societãŃi literare.junimismul’’ şi . Pe plan suprastructural.fie prin noutatea mesajului unor cãrturari. înfiinŃarea unor instituŃii de culturã. Începuturile de modernizare a economiei naŃionale. ca rezultat al acŃiunilor de protest Ńãrãneşti clasele dominante acceptã reforma agrarã din 1864.Eminescu. Caragiale. includ în programele lor obiective . Manicea. Ploieşti. prin care se desfiinŃeazã relaŃiile dominant feudale. prin asociaŃii de într-ajutorare (AsociaŃia lucrãtorilor tipografi din Bucureşti . Paul ScorŃeanu.. învãŃãmânt. filozofice opuse genereazã una din cele mai acerbe lupte din istoria gândirii româneşti. Th. Dobrogeanu-Gherea. ale constituirii cercurilor socialiste şi diferitelor asociaŃii de într-ajutorare. Rosetti-Tescanu . Gh. dimpreunã cu ceilalŃi militanŃi din centre ca Bucureşti.au aderat plenar la principiile InternaŃionalei I. au contribuit la popularizarea tezelor socialismului ştiinŃific. Pe un alt plan. ideologice şi estetice . Mille. instrucŃia cultural-ştiinŃificã . organizarea învãŃãmântului.1868. Arbore. Conta.. Din eşantionul celor care încep sã propage idei socialiste în Ńara noastrã fac parte Nicolae Codreanu. Rosetti. Gh.iatã sumar enunŃate obiectivele presei din aceastã etapã.

Orizontul lor publicistic se completeazã într-o mare mãsurã şi prin scrierile filozofului Vasile Conta.1875). .Munca’’ (1890-1894)..Lucrãtorul român’’ 1972). O datã cu începutul deceniului al nouãlea procesul clarificãrii ideologice se accelereazã prin preocupãrile lui C.1869. . Vasile Conta afirmã permanenta metamorfozare a lumii materiale. . în special din ramura construcŃiilor de cãi ferate (BucureştiGiurgiu. Tinerii gazetari în formare trec de la Spencer şi Büchner la Manifestul Partidului Comunist. Dobrogeanu-Gherea pentru problemele socialismului ştiinŃific. .. se oprise la studiul operelor lui Marx. Ei citeau sub semnãtura lui Gherea.Contemporanul’’..România viitoare’’ nu era suficient pentru limpezirea multitudinii de probleme ce reclamau trecerea mişcãrii socialiste din România pe poziŃiile socialismului ştiinŃific..Literaturã şi ştiinŃã’’ (1893-1894).1873). deschizând atacul împotriva evoluŃionismului metafizic.. cum ar fi determinismul social..Lumea nouã’’ (1894-1900). VI..Drepturile omului’’ (1885. Gherea.D. dupã ce îi citise pe Spinoza.1868).. o publicaŃie distinctã . în rãstimp de aproape un deceniu..1872) din tipografii (Bucureşti .1865. Încercarea nu reprezintã decît un prim pas neconcludent pentru cã singurul numãr care apãruse din . Ce vor socialiştii români? (1885-1886). . ConcepŃia materialistã a istoriei (1892). articole şi studii definite prin înseşi titlurile lor: Karl Marx şi economiştii noştri (1884). la fel filozofia clasicã germanicã.. O suitã de greve antreneazã în luptã primele detaşamente muncitoreşti.Emanciparea’’ (1883). din mine (Valea Jiului . Dar elementele dialectice cuprinse în lucrãrile sale sunt minoritare faŃã de caracterul lor.Analele tipografice’’ . Considerînd cã lumea este de naturã materialã iar psihicul este un produs al materiei superior organizate. o funcŃiune a creierului. întreaga filozofie modernã. Robia şi socialismul (1884-1886). . . din porturi (GalaŃi . în general. Pãtrunderea marxismului este posibilã în momentul traducerii unor lucrãri din Marx. .România viitoare’’. În paginile acestor gazete C.. mecanicist şi faŃã de limitele gândirii în unele compartimente..Critica socialã’’ (1893-1894). care în 1880 pune bazele revistei . . Engels şi Lafargue în revistele şi publicaŃiile socialiste care au urmat: .. 18881889)..Contemporanul’’ (1881-1891). 2. Simeria-Petroşani . Goethe..Evenimentul literar’’ (1894). .. . Tactica liberalã (1892). .Revista socialã’’ (1884-1887).Uvrierul’’. Anarhia cugetãrii (1892).

Nekrasov. Darwin. cu sau fãrã prea mare putere analiticã. fecunda publicistã de la . de absolutã inferioritate civicã. Zola este repede receptat şi rãspândit. . V.Momentul în care îşi face loc în presã . scrierile în prozã ale lui C. Emil Zola a încercat sã realizeze în ciclu Les Rougon Macqart (20 de romane) o frescã a societãŃii franceze în timpul cleui de-al II-lea imperiu. Simultan cu asemenea activitãŃi. drumul delimitãrii socialismului ştiinŃific de socialismul utopic. Mille. revista ieşeanã a publicat folclor propriu-zis şi a încercat sã explice importanŃa lui în literatura naŃionalã.Contemporanul’’.este favorabil afirmãrii ideilor socialismului ştiinŃific. sã creioneze fizionomii social-umane şi sã aducã imagini noi în literaturã. Stuart Mill. Caragiale. Victor Crãsescu etc.Contemporanul’’. ne-o demonstreazã o serie de curente literare din Occident care îşi taie vad şi la noi: de pildã. în foarte multe privinŃe. În acelaşi demers literar. Citit şi tradus de gazetarii grupaŃi în jurul revistei .având la nici doi ani de la apariŃie un tiraj de 4. anarhistã de ideile filozofiei marxiste. jurnaliştii ieşeni înŃelegeau prin naturalism realism şi.. Alecsandri etc. Paralel cu influenŃa literaturii franceze naturaliste. aduce în discuŃie publicã valoarea operei poetice eminesciene. G.Contemporanul’’ Sofia Nãdejde îşi ordoneazã direcŃiile de luptã într-un conglomerat de fapte. Gogol. proudhonistã. Ostrovski. în al nouãlea deceniu. Sofia Nãdejde tatoneazã cauzele înrobirii femeii în labirintul limitat al familiei sau al obiceiurilor strãvechi care privilegiazã bãrbaŃii. Letourneau.L. H.Contemporanul’’. lassalleanã. Sofia Nãdejde. Manouvrier. Spencer.Contemporanul’’. pledoarii...Contemporanul’’ (redactorşef . Cum se repercuteazã aceastã avalanşã ştiinŃificã. Propunându-şi sã aprofundeze complicata problemã a eliberãrii femeii muncitoare din numeroasele verigi care o încercuiau într-un tiranic Ńarc social. argumente.Ioan Nãdejde) . realism critic. Ideile pozitiviste din ştiinŃele naturii pãtrund în ramurile umaniste. Ultimele decenii ale veacului trecut se caracterizeazã prin dezvoltarea unui puternic spirit scientist.. vãdind înclinaŃia publicistei de a valorifica la maximum lecturile parcurse din A. parte din ei traduşi sau recenzaŃi în . Dostoievski. sunt marcate de contradicŃii foarte . prin contribuŃia studiilor critice ale lui Gherea în special. Coşbuc. . sentimentele şi gândurile şi de a cãuta mereu soluŃii superioare. sunt înrâurite şi de literatura umanitarist-democraticã rusã a lui Tolstoi.Contemporanul’’ se antreneazã în obiective publicistice majore. Se parcurge acum. recepteazã marile valori ale literaturii noastre clasice. De fapt. naturalismul. economicã şi politicã.. Strãdaniile gazeterei militante de a-şi decanta ideile. Turgheniev. În articolele pe care le semneazã în primii ani de existenŃã a revistei . I.500 de exemplare .. Babel.. se separã din ce în ce mai mult curentele ideologice de naturã mic-burghezã.

Revista socialã’’. contradicŃiile care o submineazã.Contemporanul’’ a constituit una dintre publicaŃiile distincte ale presei. ElveŃia şi FranŃa. ea recomandã emanciparea prin educaŃie. Anarhiştii.. Oricâtã ordine ar putea sã inspire societatea burghezã prin statuarea unor funcŃii şi instituŃii sociale.egalizarea’’ claselor. cu toate organizãrile şi legile lor religioase. acum. care combate multe teorii anacronice. printre alŃii. economice şi financiare... dezvoltarea ştiinŃelor naturii în a douã jumãtate a secolului al XIX-lea a prilejuit unor sociologi sã tragã concluzii false. ªi ca soluŃii remeditoare propune sprijinirea micii . financiare..Muncitorul’’.darvinismul social . Ardeleanu (Radicalii şi socialiştii) sau G. ia atitudine tãioasã. Rion aratã ce înseamnã acest strigãt: . în numele principiului luptei pentru existenŃã.Munca’’ şi altele. de T. împotriva teoreticienilor. Un alt publicist activ al acestei perioade este Raicu Ionescu-Rion...Drepturile omului’’. denumit pandestrucŃiunea: . sarcinã temerarã de vreme ce chiar în presa socialistã.Emanciparea’’. cereau .4. Referindu-se la strigãtul anarhiştilor.. este de pãrere Rion. . Cum se ştie.. conştiinŃa Ńãrãnimii este rãmasã în urmã. cu privire la legi imuabile. Pe un plan asemãnãtor se înscrie atitudinea aceluiaşi combatant faŃã de organicismul lui Spencer. . . decurgând din situaŃia ei materialã. Rion demascã substratul politic al organicismului lui Spencer în articolul În contra socialismului. emigrat din Rusia în Germania. . Anticlericali). temerarã... . Bakunin (1814-1876).. Radicalism şi socialism.libertatea absolutã’’. Rion supune criticii o altã şcoalã sociologicã .Sã lucrezi cât îi vrea.. care respingeau emanciparea femeii pe calea votului sau prin alte mijloace. .care.A.apropiate în timp.. încerca sã permanentizeze în orice orânduire socialã concurenŃa. Într-un alt articol. ªcoala sociologicã a lui Spencer se întemeia pe ipoteza conlucrãrii pãrŃilor componente ale societãŃii în scopul realizãrii unei unitãŃi. nu poate fi contestatã lupta de interese.. Pe de o parte.revoluŃionar’’.. poliŃieneşti.Revolta’’. în frunte cu M.noi voim nimiciea statelor şi bisericilor. Alãturi de publicaŃiile . inegalitãŃile. sã mãnânci iar cât îi vrea şi sã faci ce Ńi-o plãcea şi nimenea sã n-aibã a-Ńi zice ceva’’ 3. dupã un program . PoziŃia ideologicã a acestui temerar ziarist scutitã de limite (care sunt uneori ale epocii sau ale altor militanŃi de frunte).. în 1892-1893 se strecuraserã ambiguitãŃi de opticã politicã întreŃinute. a unui organism perfect. . politice. . pe de alta. Diamandy (Guvern şi opoziŃie.. rãzboaiele.Clãcaşul’’. Pe firul aceloraşi curajoase opinii polemice. universitare. Publicista luptã şi împotriva misticismului 2. Rion constatã starea de înapoiere semifeudalã a Ńãrãnimii faŃã de Apusul Europei. sunt delimitate programele de acŃiune ale partidelor radical (burghez de stânga) şi socialdemocrat (al muncitorilor). juridice. constatã cã.

SituaŃia nu este tipicã doar pentru muncitorii din Bucureşti.. . Se elaboreazã statute şi programe. lor li se scumpesc gazul. fac propagandã în periferia Iaşului.Muncitorul’’. I. pe ramuri de activitate .. Stere îl capteazã. într-o anume mãsurã.Munca’’ dezbateri în cadrul rubricilor: Cine suntem? Ce voim? Ce Ńintã avem? Maturizarea condiŃiilor pentru desfãşurarea mişcãrii muncitoreşti este favorizatã de procesul dezvoltãrii proletariatului din fabrici. ziare. Arendarea pãmânturile nu ar fi însemnat lichidarea rãmãşiŃelor feudale.Adevãrul’’.n. Acelaşi destin îl au.. Sofia Nãdejde amintindu-ne. încep sã lucreze şi femei în industria textilã. Sunt rãspândite manifeste.V.). cã în acŃiunea pentru darea de pãmânt Ńãranilor se . chimicã şi petrolierã. uzine. tâmplari. de pildã. Socialiştii. cartiere în care locuiesc mai mult de 700 de breslaşi.. Pentru a gãsi cãile de luptã.Lor li se urcã chiria (muncitorilor . se fãcea totuşi apel la linişte. Presa şi societãŃile muncitoreşti În ultimii ani ai deceniului al nouãlea se creeazã numeroase societãŃi muncitoreşti şi profesionale. apar noi cercuri ale muncitorilor şi se înmulŃesc articolele de profil în coloanele publicaŃiilor .Dezrobirea’’ şi .n. Nãdejde . în Tãtãraşi şi Nicolina. lemnele şi pâinea. deşi se recunoştea cã Ńãrãnimea s-a ridicat la luptã mânatã fiind de nevoi materiale extrem de grele. membri ai cercului sau ai clubului. Apare Clubul muncitorilor. mecanici. ..) în numele Cercului muncitorilor din Iaşi. în mijlocul unei pâini.Lumea nouã’’ citim: .G.îşi exprimau chiar dezacordul cu lupta revoluŃionarã a Ńãrãnimii: . concepŃiile poporaniste propagate de C. VI.. Propaganda se duce.În manifestul lansat cu ocazia rãscoalelor (din 1888 . într-un timp de crizã. Propaganda socialistã la sate nu îndemna însã la forme de protest radicale.curelari. cizmari etc. . Alãturi de bãrbaŃi.adunau mii de iscãlituri şi se ascundeau petiŃiile. în aceeaşi suitã memorialisticã din . întreprinderi.proprietãŃi individuale.arenda pe lungi termene’’. în cãptuşeala de la cãciulã. printre Ńãrani. MorŃun.n. şi pe Rion. De asemenea. 3.. şi.. În ziarul .. deopotrivã. în cãptuşeala de la cismã’’ 6. în oraş se constituie cercuri ale muncitorilor ca prime organizaŃii cu caracter politic. CondiŃiile lor de viaŃã şi de muncã erau dificile. ca sã nu fie confiscate de poliŃie. în agriculturã. ce este mai îngrozitor. la necesitatea de a renunŃa la lupta revoluŃionarã şi de a acŃiona pe calea petiŃiilor legale’’ 7.n. li se scad salariile’’ 5. unii dintre militanŃii din conducerea cercului muncitorilor din Iaşi . muncitorii ieşeni.

D. discutat în adunãrile generale ale cluburilor muncitoreşti. începând cu 1884 (Brãila). apelând. publicarea unor studii semnate de C. iatã cadrul propice al formãrii P.. Muşoiu. Este suficient sã ne amintim de esenŃa politicii acestor partide apelând la magistrala piesã O scrisoare pierdutã a lui I. Perioada în care politicienii conduşi de L.n..S. aparent stabilã . VeniŃi la putere. Catargiu lanseazã . Catargiu . reviste. P. slujind prin . .) şi Moşneanul de la Florica (I. apoi intensificându-se tot mai larg spre 1893. la întreaga presã socialistã a vremii care demascã necruŃãtor fãŃãrnicia. Bacalbaşa. interesele comune ale amândurora.Rãspunzãtoare de racilele sociale care bântuiesc în egalã mãsurã oraşele. la educarea lor în spirit revoluŃionar. foi volante sau broşuri.este totodatã perioada luptei clasei muncitoare pentru crearea Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România. în alte centre din Ńarã. 1886-1887 (Bucureşti).M. contribuie la ridicarea conştiinŃei de clasã a muncitorilor.. Caragiale sau la alte scrieri ale aceluiaşi (vezi articolul Rãzeşul de la Goleşti (L. Aceastã misiune şi-o asumã presa socialistã prin chemãri la luptã şi la organizare politicã revoluŃionarã. la 31 martie (12 aprilie) 1893 se deschid la Bucureşti. Iaşi.valoare’’ atribuie Anton Bacalbaşa politicienilor care se perindau în parlament: . Brãtianu). Dupã tipãrirea proiectului de program. pentru omul care-i cunoaşte pe toŃi aceastã alegere este perfect indiferentã. se fac cele douã partide cu mandat succesiv la putere. Raicu Ionescu-Rion. Deosebirea totalã stã numai în «persoane».Se va alege X sau Y. promoveazã o politicã îndreptatã împotriva oricãror mãsuri care sã corespundã propãşirii economico-sociale a Ńãrii . care îşi schimbã caracterul imediat ce Ńelul este atins. grevele. demagogia fiecãrui partid în parte. în sala clubului muncitorilor din strada Amzei. de la un hotar la altul. Ele duc o politicã antipopularã.n.marea guvernare conservatoare’’.. ca şi satele României. demagogii de ieri (liberalii n. A.n.Cine sunt liberalii.C.scrie un redactor al ziarului . cel conservator (Lascãr Catargiu) şi cel liberal (I..C.R..n.D. Al. de asemenea.înŃelegere’’ tacitã interesele burghezo-moşierimii româneşti şi ale capitalului strãin. cine sunt conservatorii? . Craiova. GalaŃi. Brãtianu n.) se fãcurã şi ei tot atât de reacŃionari ca şi aceia pe care cu atâta foc îi combãteau ieri’’ 7. organizarea de manifestaŃii de masã .). liberal sau conservator. Gherea. . Ionescu. Constituirea celor 8 cluburi muncitoreşti în Bucureşti.pentru cã guvernele formate de partidul conservator în anii 1891-1895 au o bazã socialã extrem de îngustã. luând amploare în 1888.L. 1885 (Giurgiu). Luptele.Drepturile omului’’.victoria în alegeri a unor deputaŃi socialişti. Sau iatã ce . X sau Y nu reprezintã decât un hoit mai mult pe un scaun din Parlament’’ 9. editarea unor noi ziare.cele de 1 Mai .

. Programul P.. într-un moment în care. fãrã deosebire de sex.este format din douã pãrŃi: o parte teoreticã.punctul socialist de cea mai înaltã cotã programaticã . religie şi rasã. mãrirea salariilor. învãŃãmânt gratuit. Un prim moment consemnat de istoriografie ne aratã cã în ultimele douã decenii ale secolului trecut pe teritoriul Transilvaniei se rãspândiserã ziare muncitoreşti. ca de pildã . repaus duminical). Revendicãrile cu caracter general-democratic se refereau la vot universal.Dacia viitoare’’ şi . egalitate juridicã şi politicã a femeii cu bãrbatul. muncitorii din Transilvania se organizau şi iniŃiau acŃiuni pentru obŃinerea de drepturi (reducerea duratei zilei de muncã. Bacãu. Spania. s-au aflat cele în limba maghiarã.R. . .. Fluxul de idei care îmbãrbãta mişcarea muncitoreascã şi socialistã unea şi ridica la luptã pe gazetarii români şi pe cei maghiari..Munkás Heti Krónika’’ şi . Iaşi. simultan cu publicaŃiile socialiste binecunoscute pentru militantismul lor. Tg. obligatoriu şi integral pentru toŃi copiii şi laicizarea lui.. germanã. la Budapesta. GalaŃi. revizuirea constituŃiei şi abrogarea tuturor legilor şi mãsurilor excepŃionale. Aşa. Ploieşti.Arbeiter Wochen Chronik’’. Germania. Bulgaria..D. garantarea dreptului de întrunire şi asociere şi al dreptului la greve în oraşe şi sate. Austria. şi o parte de program de acŃiune imediatã. Frumos.Drepturile omului’’. cercurilor muncitoreşti şi asociaŃiilor profesionale din Bucureşti.care preconizau ajutorul reciproc şi armonia dintre muncitori şi patroni’’ 10..lucrãrile Congresului de constituire a partidului care reunesc 54 de delegaŃi ai cluburilor. VI.S. FranŃa. muncitorii din Oradea au solicitat ajutorul . Roman.Contemporanul’’. germani. Presa în limbile minoritãŃilor naŃionale Alãturi de publicaŃiile pânã aici evocate. egal şi direct pentru toŃi cetãŃenii. Tecuci. mai ales în Transilvania. Craiova. revendicativã pe plan economic şi social-politic. sârbi etc. Italia. 4.M. de pildã. acŃiuni care puneau pe agenda urgenŃelor necesitatea înfiinŃãrii de organizaŃii politice muncitoreşti. . sârbã etc. impozitul progresiv asupra veniturilor şi desfiinŃarea impozitelor indirecte. al cãror mesaj cuprindea Ńeluri de solidaritate. În pofida greutãŃilor care şi se creau. încorporând principii marxiste. tipãrite. Botoşani. pe atunci.. ca şi reprezentanŃi ai mişcãrii muncitoreşti internaŃionale din Rusia. autoritãŃile împiedicau rãspândirea ideilor revendicative fiind adepte ale doctrinei Lassalle şi ale teoriei Schultze-Delitzsch.

militanŃi socialişti din Transilvania au înfiinŃat trei organe de presã. în rapoartele lor. respinse în majoritate de autoritãŃi. de aproximativ 5. Ziarele chemau la acŃiuni hotãrâte: . VeniŃi. Lugoj.. Bocşa. În acelaşi an la Timişara.şi-au trimis delegaŃi care au propus proiecte şi rezoluŃii cuprinzînd o serie de revendicãri economice. În oraşele Braşov. Braşov etc.. 12/1956). Petroşeni. care. la care 1. al cãrui redactor responsabil era muncitorul socialist I. organizaŃi-vã’’ 11. din alte centre unde au apãrut asociaŃii profesionale. tovarãşi. Arad.Volkswille’’ (. pentru crearea unui partid muncitoresc social-democrat . De aceea.. prilej de solidaritate de clasã şi de formulare a unor drepturi democratice. Au urmat greve ale muncitorilor.. Începând cu data de 15 aprilie 1891 este editat primul ziar socialist din Transilvania. Odorhei.. muncitori din mai multe centre .Közjólét’’ (.000 de exemplare. Când în decembrie 1890 s-a Ńinut Congresul de constituire a partidului social-democrat la Budapesta. Orãştie. aidoma revistei ieşene .Századok’’ (. Schrodt.Nu vã temeŃi .Arad és Vidéké’’.Közjolét’’ şi .. nr. Braşov. Au rãspuns muncitorii din Cluj.VoinŃa poporului’’). . în unele centre din Transilvania a început acŃiunea de înfiinŃare a unor organizaŃii locale ale PS.D. Cluj. Aceste publicaŃii s-au aflat în prima linie de luptã a muncitorilor. .Bunãstarea generalã’’). a lãcãtuşilor din Timişoara şi a minerilor din Doman şi Ruda.200 de mineri s-au ridicat împotriva condiŃiilor insuportabile ale exploatãrii patronale. Arad. Aceluiaşi organ central de presã al P.. Caransebeş şi Orãştie s-au înfiinŃat: asemenea organizaŃii locale şi statute ale lor.Népszava’’ . Cluj. . Salonta..A Munka Öre’’ (.doar voi sunteŃi producãtorii valorilor şi aveŃi dreptul sã trãiŃi în condiŃiuni omeneşti. Oradea. Dupã constituirea partiduli social-democrat.. aceiaşi muncitori sãrbãtoreau primul 1 Mai. Arad.Contemporanul’’..Népszava’’. a celor din Dognecea.. Timişoara. sã ne organizãm în vederea luptei pentru obŃinerea pâinii noastre cea de toate zilele’’ 12. între 1891 şi 1894... Pentru reuşita acŃiunilor lor şi transpunerea în practicã a prevederilor statutelor asociaŃiilor profesionale şi a proiectelor discutate la cercurile muncitoreşti. Braşov. ca aceea de la Fabrica de zahãr din Bod.S. sociale şi chiar politice.. i se adresaserã muncitorii croitori din Timişoara cu o corespondenŃã.D.Arad. Dar acest lucru nu vine de la sine.Apãrãtorul muncii’’) şi . în 1890.îndemna un apel publicat în .. ReşiŃa etc. în care se arãta: ...veacuri’’... Târgu-Mureş. despre care s-a relatat în . el trebuie cucerit. chemate în sprijinul luptei proletariatului.Noi simŃim de mult nevoia organizãrii întrucât numai cu ajutorul ei ne vom putea îmbunãtãŃi situaŃia mizerã.cum se consemneazã în .InternaŃionalei a II-a. în ciuda greutãŃilor materiale şi a presiunilor . în tiraje destul de mari pentru acel timp. Doi ani dupã aceea sunt editate la Arad şi la Timişoara ziarele .

. datoritã goanei dupã îmbogãŃire.clasa burghezã are veşnic pe limbã cuvintele religie şi moralitate.nu se mulŃumesc numai cu dubla exploatare. publicau articole . condamnând samalvoniciile. Unii dintre gazetari fuseserã expulzaŃi din Arad.. revoluŃie proletarã şi cu anticiparea unei noi orânduiri. susŃinând drepturile clasei muncitoare.. Adãugãm acestor avanposturi ale înarmãrii muncitorilor cu ideologia clasei muncitoare şi contribuŃia unor ziare care reprezentau organizaŃiile profesionale: . prea socialistã din Transilvania. ci exploateazã şi sãnãtatea muncitorilor. şi numai astfel revendicaŃi drepturile voastre: numai prin organizare veŃi reuşi sã obŃineŃi rezultate’’. AutoritãŃile poliŃieneşti prigoneau pe redactorii care rãspândeau .. situaŃie care ne aminteşte de un context similar.Köfaragó’’ (. Lupta nu se ducea numai cu autoritãŃile. la Petroşani. ci şi cu organele lor de presã..... cel din Iaşi. Ea nu iartã nici pe copilul din pântecele mamei. misticismul şi superstiŃiile. la Secul şi Roman. cu care ocazii muncitori români.îndemna articolul .Arad és Vidéke’’ din 6 mai 1891 . concedierile nedrepte. organul social-democraŃiei germane.Nagyvárd’’ şi . îşi cereau drepturile legitime. de pildã.. le dezvãluia feŃele adevãrului: .scria . expunându-i la dese accidente. înfruntau patronii. în ultimul deceniu peste 100.Népszava’’ din 16 ianuarie 1891 se traduc câteva pãrŃi din scrierea lui Engels SituaŃia clasei muncitoare din Anglia. Bunãoarã.A Czipész’’ (. la ReşiŃa şi la Arad. Anti-Dühring şi Introducere la lucrarea lui Karl Marx Muncã salarialã şi capital. într-un acelaşi sentiment de solidaritate. Paralel cu difuzarea unor idei despre clase sociale. Dar ea singurã se dezminte zi de zi.scrieri ce îndemnau la rãzvrãtiri şi erau anticlericale’’. În cel dintâi.. maghiari.Muncitori .Patronii . abuzul administrativ. tot în coloanele ziarului amintit îşi mai fac loc traduceri parŃiale din Rãzboiul Ńãrãnesc german...Pe viitor . Mesajul presei muncitoreşti îi îmbãrbãta. În zadar însã.Népszava’’ din 1 iulie 1892 .organizaŃi-vã. muncitorii citeau fragmente din lucrarea lui Marx Critica programului de Gotha 13. germani şi sârbi.sunau cuvintele unui Manifest tipãrit în . pe reprezentanŃii ei. Într-un alt ziar. ca . muncitorii transilvãneni deveneau tot mai bine organizaŃi şi o datã cu aceasta declanşau greve de anvergurã..Cizmarul’’). în . unde militanŃii socialişti ai presei avuseserã aceeaşi soartã..Közjólét’’ sau Ńineau cuvântãri ce chemau la revoltã..Die Neue Zeit’’.Székelyföld’’. lupta de clasã. întrucât nu le . în limba germanã. demasca orânduirea burghezã.autoritãŃilor.Pietrarul’’) şi . teoriile acestora demagogice: .incendiatoare’’ în . sprijinitoare ale unor decizii antimuncitoreşti. care interziseserã sãrbãtorirea zilei de 1 Mai. se tipãrise articolul Revendicãrile muncitorilor: .. nici orice urmã de bunãstare şi fericire omeneascã când are prilejul de a stoarce profit’’. în consens cu întreaga presã românã revoluŃionarã. .

Volkswille’’ din 2 iunie 1893). într-un articol din 21 iulie 1893.’’ Ca şi în propaganda dusã la oraşe.D. . apelurile la unirea cu muncitorii înspãimântând prefecŃii. VI. şi aceasta numai dacã era priceput. 3.oferã nici un fel de protecŃie a muncii şi de securitate. La o asemenea osârdie. de pildã) sau susŃineau deplasãrile la sate ale unor agitatori socialitşi . confirmat de filele istoriei. Ńãranii din preajma Timişoarei. Mureşel. presa lua atitudinea cunoscutã militantismului ei.Volkswille’’. Salariile mai mici acordate muncitorilor din Transilvania (cu circa 20-30 la sutã decât în restul Austor-Ungariei).Ce rãmâne însã de fãcut? Deocamdatã nimic altceva decât. Nici viaŃa Ńãrãnimii nu era mai uşoarã. scularea este de la 1-2 noaptea. în vederea luptelor care o aşteptau..sub steagul roşu al socialismului’’ (ziarul . ducând o politicã de asuprire naŃionalã. nuclee ale organizãrii şi conştientizãrii Ńãrãnimii.. sã se uneascã şi sã cearã drepturi mai bune’’.. scria: . Ńãranii trebuie sã se alãture singurului partid existent în societatea actualã. document rãscolitor prin realismul lui.Közjólét’’ au invitat la adunãrile muncitoreşti pe Ńãranii din împrejurãrile Aradului. ziarele socialiste difuzau la sate lucrãri ale lui Engels şi Marx (Dezvoltarea socialismlui de la utopie la ştiinŃã. un argat abia ajungea sã obŃinã 70 de forinŃi pe an.. ivite în ultimii ani ai secolului încheiat sub baionetele jandarmilor. Solidaritate transilvanã Un aspect deosebit al militantismului presei din Transilvania este acela care o implicã în problema naŃionalã. mai cu seamã când redactorii gazetei . Munca continuã pânã la 7 seara.. Aceasta i-ar costa bani. adicã PS. ale rãscoalelor întru dreptate şi demnitate. Acelaşi ziar sublinia necesitatea ca . ci unui partid progresist.. Clasele dominante din monarhia dualistã austro-ungarã au acŃionat în sensul unei politici de deznaŃionalizare a românilor. cei de la grajduri robotesc şi pânã la 9’’ 14 . În scrisoarea respectivã se spunea cã populaŃia sãteascã. Zimandul Vechi şi multe altele pãtrunseserã ideile socialismului. maghiarizarea forŃatã în toate domeniile vieŃii publice . adicã retrograd. iar în alte perioade cel târziu la ora 5.Ńãrãnimea sã se uneascã şi sã se alãture nu unui partid reacŃionar. Aşa au luat fiinŃã în comunele amintite şi în multe altele cercuri socialiste Ńãrãneşti. aşa cum fac şi muncitorii la oraş. FaŃã de atari stãri de lucruri.15-18 ore este ziua lor obişnuitã de muncã. suportau o cruntã asuprire: . majoritatea populaŃiei din aceastã parte a Ńãrii.. în timp ce viaŃa muncitorilor este gratuitã’’. care susŃine asemenea principii. În timpul recoltãrii cerealelor şi a nutreŃului. O aratã o scrisoare trimisã spre publicare. salariul era de mizerie. În localitãŃi ca Nãdlac... Astfel.

cele mai grele îndatoriri’’. revoluŃionare.V. Gheorghe Ungureanu. şi în context intern şi internaŃional. apariŃia unei puternice mişcãri naŃionale progresiste. Landa Vasile. Ludovic Schrodth. sârbi şi alte pãturi ale populaŃiei din Transilvania dobândea consistenŃã şi eficacitate în lupta aceluiaşi duşman comun: clasele exploatatoare burgheze şi moşiereşti.aproape nici un drept’’.. VI. culturã). Gheorghe Munteanu.. publicaŃiile . sistemul electoral cenzitar. persecuŃiile. publicaŃia . pe mãsurã ce proletariatul devenea dintr-o . apãrut în ziarul german . Asupra necesitãŃii luptei comune îşi spusese pãrerea.Volkswille’’. . sprijinând ideea unirii Transilvaniei cu România 15..toate aceste manifestãri de discriminare naŃionalã şi de maghiarizare forŃatã datorate claselor dominante austro-ungare au determinat riposta legitimã a românilor transilvãneni. I. colonizarea unor localitãŃi cu populaŃie majoritarã româneascã .(învãŃãmânt.. ideea de solidaritate dintre români. mai puŃin lovitã în interesele ei decât muncitorii şi Ńãranii şi alte pãturi ale populaŃiei. administraŃie. Carol Farcaş. Bughezia românã.memorandumuri’’ la curtea imperialã de la Viena.. acelea ce obligau populaŃia românã la .care au luptat împotriva asupririi maselor... în 1893. Bogdan ªtefan. 4. O datã cu trezirea conştiinŃei de clasã a muncitorilor. Se raliaserã ideii de solidaritate şi susŃinuserã totodatã mişcarea naŃionalã a românilor din Transilvania. ducea o politicã de . pentru ca astfel sã-l facã inofensiv’’. Fişele biografice ale unui secol de presã literarã Încheiem prima parte a cãrŃii cu un tablou sintetic în care menŃionãm atât publicaŃiile succint comentate în capitolele precedente. Românii şi ungurii. . Lucaci. cu ajutorul cãruia vrea sã înhame poporul muncitor.Arbeiter Presse’’ şi în care fuseserã demascate clasele exploatatoare ungare. neacordându-i în schimb . care au reprodus articolul lui Karl Kautski.Népszava’’ şi .. maghiari.clasã în sine’’ o . democratice.A Munkás’’ într-un articol care demasca şovinismul naŃional. germani.cadrul legal’’ şi trimitea .. În consens. . dupã 1867. atâŃia alŃii. aduse ziarelor româneşti. Francisc Simotta.mijloc pompos al burgheziei. RaŃiu etc.clasã pentru sine’’ iar mişcarea socialistã lua proporŃii datoritã unor iniŃiative şi acŃiuni ale militanŃilor socialişti de diferite naŃionalitãŃi.. Alimentau aceastã idee luptãtori revoluŃionari de diferite naŃionalitãŃi. social-democraŃii se alãturau mişcãrii muncitoreşti şi socialiste şi cereau drepturi pentru cele trei milioane de români din Transilvania. mai ales în perioada memorandistã. Din rândurile ei însã s-au desprins şi elemente de frunte .. condamnând politica de asuprire naŃionalã austro-ungarã.

A apãrut la Bucureşti din noiembrie 1835 pânã în 1836.fişele biografice’’ ale zecilor de publicaŃii antologate într-un util volum alcãtuit de Aurel Petrescu 16. Prima serie are o covârşitoare importanŃã. vineri 1 noiembrie 1835. La Buda.. dar mai ales se publica literaturã originalã. 1. 1. 1821. ferlegheru de cãrŃi a crãieştii şi mai marei tipografii din Buda. Pe lângã caracterul informativ. în crãiasca tipogr. Se cerea un teatru moral. În acest sens erau recomandate acele creaŃii din literatura universalã care puteau forma gustul publicului. Curierul românesc a apãrut la Bucureşti ca primã publicaŃie periodicã datoratã lui Ion Eliade Rãdulescu.. În acest tablou reproducem cronologic . ApariŃia ei a avut loc la Buda în 1821. întâia oarã tipãritã pentru naŃia româneascã prin Zaharie Carcalechi. dar pentru scurt timp. ♦ CURIERUL ROMÂNESC Nr. Actorilor li se dãdeau indicaŃii care priveau îndemnul de a se renunŃa la bufonerie şi satirã. atât din punctul de vedere al cercetãrii de presã cât şi ca texte jurnaliste aplicative. A avut meritul de a fi publicat pe Vasile Cârlova şi Grigore Alexandrescu. Din 1859 reapare. Se publicau informaŃii din Ńarã şi strãinãtate. nr. 1829-1830.Întocmitã în 12 pãrŃi dupã numãrul celor 12 luni. aceastã publicaŃie cuprinde şi articole cu caracter istoric. ♦ GAZETA TEATRULUI NAłIONAL Anul I. 8/20 aprilie 1829.cât şi alt publicaŃii considerate a da un relief specific întregului secol al XIX-lea. Articolele dezbãteau problema necesitãŃii teatrului. BIBLIOTECA ROMÂNEASCà . adicã de la 8 aprilie 1829 pânã la 19 aprilie 1848. Colaboratorii cei mai frecvenŃi au fost Barbu Catargiu şi Ioan Voinescu. . moral şi literar. 1834 sub conducerea lui Zaharia Carcalechi. Poate fi socotitã printre primele publicaŃii periodice româneşti. util. Prima serie are o duratã de 19 ani. a UniversitãŃii Ungariei Partea I cu 1 figurã. UniversitãŃii Ungariei’’.

Iorga. cu un program asemãnãtor celui dat de Barac. datã şi tipãritã de Ioan Gãtt. BariŃiu. nu numai normele generale ale politicii metternichiene..’’ A apãrut la Braşov în primul semestru al anului 1838 pentru a înlocui încercarea nereuşitã a lui Barac. dupã cum spune N. Astfel. Gazeta Transilvaniei. anul I-lea Braşov. Foaie literarã a ieşit sub îngrijirea lui BariŃ şi Cipariu. În primul semestru al anului 1838 literatura a fost publicatã în suplimentul numit Foaie literarã. A fost primul ziar politic şi informativ al românilor din Transilvania care a avut în acelaşi timp cea mai lungã viaŃã din istoria publicisticii româneşti. Iorga. nr. inimã şi literaturã. 1849 sã se numeascã. ♦ GAZETA DE TRANSILVANIA Braşov.. În al doilea semestru al anului 1838. şi de la 2 iulie 1838 la 24 februarie 1865 de asemenea în suplimentul: Foaie pentru minte. semestru al anului 1838 întocmitã de redactorul Georgie Baritz. Ca organ al burgheziei în ascensiune. care scosese cu un an în urmã tot în Braşov Foaia duminecii. care a scos primul numãr la Braşov. întrucât cerea desfiinŃarea iobãgiei. 3-4. ci şi capriciile micilor tirani din localitate. 69). 1922. încremenite de împrejurãrile politice nenorocite. Meritul întemeierii lui îi revine lui G. inimã şi literaturã. p. de la 2 iulie ia titlul Foaie pentru minte. egalitatea în drepturi între . La 1848 atitudinea acestui ziar a fost dintre cele mai radicale. pentru ca de la 1 dec. De la 3 ianuarie 1849 ziarul şi-a luat titlul uşor modificat Gazeta Transilvanã. 1. Atitudinea patrioticã a publicaŃiei era cu atât mai evidentã cu cât colaboratorii trebuiau sã întâmpine. 12 martie 1838. a militat pentru democratism şi iluminism.Pe I. Istoria presei româneşti. în 12 martie 1838.♦ FOAIE LITERARÃ . ale românilor din toate provinciile’’ (N.trebuia sã lucreze cu cea mai mare precauŃie şi ea nu putea sã devie în lunga ei carierã organul de îndrãzneaŃã energie care ar fi putut sã scuture minŃile. Gazeta Transilvaniei . pânã la încetarea apariŃiei în 1944. p.

Foaie retrospectivã şi trimestrialã subt redacŃia lui M. Iaşi. Kogãlniceanu dupã încetarea Daciei literare.Subt redacŃia lui Michail Kogîlniceanu.un repertoriu general al literaturii româneşti’’. Iaşi. A. ♦ SPICUITORUL MOLDO-ROMÂN Cu subtitlul: .Jurnal ştienŃific. ♦ DACIA LITERARà .. din dorinŃa de a înfãŃişa aspecte din viaŃa românilor de pretutindeni. A avut caracterul unei publicaŃii istorice. Vasici Ungureanu. Atitudinea lui C. Kogîlniceanu’’. mai 1840. I. Dintre cei mai importanŃi colaboratori pot fi amintiŃi: T.. de a fi Ńinut treaz sentimentul naŃional în principatele cãzute în . Tom.numãra cu mândrie între literaturile Europei’’. sub . 1859. Nicolae Tincu Velea. ♦ ARHIVA ROMÂNEASCà . Tom. La Cantora Journalului. Revista trebuia sã devinã . A apãrut la institutul Albina din Iaşi.. C. 1840. Mihail Kogãlniceau a editat aceastã revistã care a ieşit numai în trei numere. aluziile lui Donici şi Gr. Anii de apariŃie a acestei foi au fost: 1840-1841 şi 1845. Iaşi. Ioan Maiorescu.. Gazeta Transilvaniei a avut meritul de a fi fost un organ ce servea foile din celelalte Ńinuturi româneşti cu informaŃii şi. Literatura românã putându-se . 1840. în 1841. Cipariu. I (ianuarie-iunie 1840).’’ EdiŃia a doua. Aaron.apatia’’ epocii fanariote.. Fl. totodatã. martie..naŃionalitãŃile din Transilvania şi unirea românilor ardeleni cu cei de peste CarpaŃi. La Kantora Daciei literare. literar şi industrial rediguit de o soŃietate de literaŃi’’.a. În 1860 şi 1862 iese o altã serie. sprijinindu-se pe lucrãri originale. Cea din 1840 continuã activitatea lui M. TreboniuLaurian. I. Bojincã. Negruzzi în Alexandru Lãpuşneanu împotriva boierilor. D. Heliade Rãdulecu. Negruzzi ş. care ordonã suprimarea revistei. Andrei Mureşanu. Alexandrescu din fabule nu au convenit domnitorului Mihai Sturdza. aprilie.

duminicã în 2 ianuarie 1844. Panait Balş. Aceastã gazetã s-a bucurat de îngrijirea lui Timotei Cipariu . Rédigé par une société d’hommes de lettres’’. I. Bãlcescu. littéraire et industrial. nuvelã de C. Bolliac. Satirã cãtre mintea sa de Antioh Cantemir. A apãrut la Bucureşti pânã la data de 11 septembrie 1848 sub îngrijirea lui C. Aceastã revistã prezintã o importantã sursã documentarã cu privire la mersul revoluŃiei de la 1848.I. Donici şi C. 1. A apãrut din ianuarie pânã în 29 octombrie 1844 la Iaşi din . Rosetti şi Winterhalder.. 1. Negruzzi. ♦ ORGANUL LUMINÃREI . Titlul francez era: Le glaneur moldo-valaque.îngrijirea lui Asachi şi a francezului Gallice. 12. Colaboratori-editori: I. cu subtitlul: .silinŃa’’ lui M.. Negruzzi. Negruzzi. sâmbãtã 4 ian. tradusã de A. politicã e literarie’’. 1841. ♦ PROPêIREA . ♦ . Many şi A. C.-dec. din ian. sâmbãtã 12 iunie 1848. Ghica. Pumne.reprezentant al curentului latinist. Alecsandri. nr. Alecsandri. anul I.. Acest jurnal a fost bilingv. Propãşirea a fost suprimatã pentru cã a publicat. anul I. şi Todericã. N. În timpul revoluŃiei a devenit Organul naŃional care milita pentru mişcare. Voinescu. Kogãlniceanu. 1847. V. Aici au apãrut primele versuri în limba francezã ale lui V.. în numerele 4.A. C. A apãrut pânã în aprilie 1848 la Blaj. ♦ PRUNCUL ROMÂN Nr.Foaie pentru interesurile materiale şi intelectuale’’.Gazetã besereceascã. De altfel scriitorul a fost exilat la moşia sa în urma amintitelor publicaŃii ce fãceau aluzii la proasta coducere a Ńãrii. 10.Journal scientifique.

fraternitate’’. fãrã întrerupere. G.. bladele populare.30 decembrie 1858.Romanische Zeitung für politicã. la CernãuŃi. s-a simŃit nevoia apariŃiei unei anexe: Suplement la gazeta româneascã. 1.Gazetã politicã şi literarã. Pe durata apariŃiei a înregistrat mai multe întreruperi.Buciumul român’’ . În primele douã luni aceastã gazetã a fost condusã de D.. Literatur.10 septembrie 1856. Libertate. ♦ ALBINA ROMÂNEASCÃ . Negruzzi. Ralet. Codrescu (1855-56) şi Vasile Alexandrescu-Urechiã (noiembriedecembrie 1858). Bãlcescu. 19 decembrie 1878 .. 1 noiembrie . Primul numãr a apãrut la 1 iunie 1829 şi ultimul în decembrie 1849. nr.’’ A apãrut pânã în 1850. Fotino . . Ca primã gazetã în Moldova a avut sub îngrijirea scriitorului Gheorghe Asachi o importanŃã egalã cu aceea a Curierului românesc. la Iaşi.Gazetã politicã şi literarã’’.Redactori: T. Ziar iniŃiat de tinerii ieşiŃi din Academia Mihãileanã.. una românã şi alta germanã. A apãrut în Tip. luni 3 iulie 1850. 13.(aprilie) 1884. . Au publicat printre alŃii: D. Bolintineanu. Deoarece gazeta era bilingvã.29 martie 1879 şi (16 noiembrie) 1883 . sâmbãtã 19 iunie 1848. nr.Gazetã româneascã pentru . religie şi literaturã’’. Politik. 17 ianuarie 1855 . C. Bolintineanu.Director: A..21 februarie 1852. ♦ ZIMBRUL Nr. luni 4 octombrie 1848. ♦ BUCOVINA . 1. tipãrindu-se pe douã coloane. A apãrut la Iaşi în urmãtoarele serii: 3 iulie 1850 . egalitate.POPORUL SUVERAN . 1. iar în ultimele douã de N. Kirsche und nr. 14/26 februarie 1837. Alecsandri. Sion şi în special V. sub redacŃia lui George şi Alexandru Hurmuzachi. A apãrut în Bucureşti fãrã întrerupere pânã la 11 septembrie 1848.

G. Magheru. Paleologu. Sion. Gr. 1851.. 1855. ♦ ROMÂNIA LITERARà .. înfoat unionist. în afarã de V. N. Golescu. ♦ JUNIMEA ROMÂNà Nr. Beldiman.) Rosetti şi I. Dãscãlescu.. Unitate. Obiectivele mai importante ale acestei publicaŃii au fost: unirea naŃionalã. Conachi. Russo. (C. ♦ STEAUA DUNÃRII . anl I. 1850. Imprimerie d’e De Soye et Co. Directorul foii. Bãlcescu.A. Bãlcescu.G. 1. V. G. Bãlcescu.Dreptate. D. suveranitatea naŃionalã. A. Negruzzi. Comitetul de redacŃie era compus din: C. Alecsandrescu. Acest ziar care a apãrut la Paris numai în douã numere. Au colaborat. N. C. D. A apãrut . Donici. Alecsandri’’. 1850.la Iaşi. 1. 1 ian. Alecsandri. Kogãlniceanu. care pregãtea mai întâi unirea pe cale culturalã. C.Foaie periodicã sub direcŃia d-lui V. S. 19-23. Florescu. Malinescu. A.♦ ROMÂNIA VIITOARE . Este interziseã de cenzurã. FrãŃie. C. A. se continua programul Daciei literare şi al Propãşirii. D. p. Pecorari.. Bolintineanu. egalitatea în drepturi a cetãŃenilor. Negri. mai. Brãtianu. a fost editat de societatea Junimea românã. Într-un fel. Coloanele revistei erau deschise atât scriitorilor moldoveni cât şi celor munteni. M. cu patru an înainte de Unire îşi intituleazã curajos publicaŃia. C. nr. Golescu. tipografia francezo-românã. Alecsandri. Al. Voinescu. E. mai şi iunie 1851. N. de la 1 ianuarie pânã la 3 decembrie 1855. nr. 36°. A apãrut un singur numãr la Paris în 20 sept.’’ Paris.

Este o revistã în spiritul Propãşirii. Dimitrie Bolintineanu imprim acestei foi o direcŃie democraticã. nr. Steaua Dunãrii are obiective asemãnãtoare cu ale României literare. Alecsandri. ♦ REVISTA ROMÂNà . anul I. AdministraŃia revistei Pasagiul român. A fost o revistã în genul publicaŃiei franceze Revue des deux mondes.. 1855. . Kogãlniceanu’’. Grigore Haralamb Grandea.luminarea minŃii’’ şi . ♦ REVISTA CARPAłILOR Anul I. nr. Acest ziar înregistreazã tranziŃia la alfabetul latin. 1.. MenŃionãm dintre colaboratorii mai însemnaŃi pe: N.. 1860. Mihail Zamfirescu. A apãrut din 1 aprilie 1861 la Bucureşti pânã în noiembrie 1863. ♦ DÂMBOVIłA . A apãrut la Bucureşti de la 1 ianuarie 1860 pânã la 15 decembrie 1851. îmbrãŃişând mãsurile luate de Cuza. Publicã printre altele Istoria românilor sub Mihai Viteazul a lui Bãlcescu şi studiul despre poezia popularã al lui V.Pentru ştiinŃe. I. cu mai multe întreruperi. sâmbãtã 11 octombrie 1858. Sion. sub conducerea lui G. 1-8. A apãrut la Iaşi în ambele serii între anii 1855-1856 şi 1757-1860. vol.Jurnal politic. p.. sâmbãtã 1 oct. 1. Aşa cum o aratã şi articolul program. 1. literar şi comercial sub redacŃia lui M. no. A apãrut la Bucureşti pânã la 22 martie 1870. Bucureşti. Al.. Odobescu. sub conducerea lui Al.perfecŃonarea neamului românesc’’. Odobescu. Ea urmãrea . Filimon.Foaie politicã şi literarã’’. litere şi arte’’. 1861..

anul I. A încurajat prin mentorul sãu I. A apãrut la Iaşi. D. o datã pe lunã. la Paris.a.Numãr specimen. în 1857. a doua ediŃie. C. din martie pânã în iulie 1860. Rãdulescu atât creaŃia cât şi gustul pentru lecturã.E. PublicaŃie bucureşteanã cu caracter literar apãrutã în perioada anilor 1836-1847. Colaboratorii mai importanŃi: Iancu Vãcãrescu.Sub redacŃiunea lui Bogdan Petricei Hâldãu’’. sâmbãtã 15 decembrie 1862 . literar şi comercial’’. nr. Rosetti.♦ FOIłA DE ISTORIE ªI LITERATURÃ . Seria a II-a a apãrut la Bucureşti între 1862-64 sub conducerea lui Bolliac. A avut o importanŃã covârşitoare în istoria culturii române. ♦ CURIERU DE AMBE SEXE Periodul I de la 1836 pânã la 1838. A apãrut la Iaşi între 9 martie şi 15 iunie 1861 şi a avut ca obiectiv cultivarea conştiinŃei naŃionale. Bolintineanu ş.. ♦ DACIA . ♦ . ♦ BUCIUMUL . Cezar Bolliac. deoarece a stimulat interesul pentru literaturã..Ziar politic.Bucureşti Tipografia Heliade şi asociaŃi. În a doua ediŃie a apãrut la 1864. joi 9 martie 1861.. 1862. A sprijinit publicarea celor mai bune traduceri. Acelaşi poet îl editase în timpul exilului.A.Ziar politic. Iaşii. . 1. 1. I. nr. Redactori: George Petrescu şi Vasile Alecsandrescu. literar şi comercial’’. martiu 1860. C Negruzzi.

e lipsitã cu totul de material literar. Din 1867 pânã în 1855 a ieşit la Iaşi. fiind profilatã pentru filologie şi istorie. 1. 1. Durata apariŃiei: 27 martie 1866 . ImportanŃa ei rezidã. care au fost preocupaŃi în egalã mãsurã şi de producŃia literarã din Principate. duminecã 27 martiu/8 aprilie 1866. nr. Editor: Vasile GrigoroviŃa. canonic metropolitan. Preşedinte AsociaŃiunei Române Transilvane etc. a publicat .elevul lui T: Cipariu. nr. 1 martie 1867.M. de unde se mutã la Bucureşti. sub îngrijirea lui Ambrosiu DimitroviŃã şi I. 3. CernãuŃi. Fãrã sã fie o continuare a gazetei lui Hurmutachi. 1. ♦ ARHIV PENTRU FILOLOGIE ªI ISTORIE De Tim. Redactor responsabil: Georgiu Popa (Pop).Gh. pe plan istorico-literar. aceastã foaie a reprezentat la rându-i spritul bucovinean. Apare între 1867 şi 1872 la Blaj. nr. 1865. ♦ ALBINA Anul I. ♦ CONVORBIRI LITERARE Anul I. apoi la Budapesta.FOAIA SOCIETÃłII PENTRU LITERATURA ªI CULTURA ROMÂNÃ ÎN BUCOVINA Anul I. reprezentatã în special de I. Mentorul Junimii. 1 mart. Sbiera. 1 ianuarie 1867. nr. A fost ziarul partidului naŃional român ce reprezenta burghezia româneascã din Ardeal. în atitudinea polemicã antijunimistã. membru fondatoriu şi V. Titu Maiorescu. Blasiu. Pentru început a apãrut la Viena.31 decembrie 1876. MDCCCLVII. Cipariu. 2. Deşi a fost o publicaŃie în genul Revistei române. A apãrut pânã în 1944. 1. Din 1869 este condus de VincenŃiu Babeş. A apãrut la CernãuŃi între anii 1865-1869. Moldovan .

A. Aici se publicã traduceri din cei mai mari scriitori ai literaturii universale ca: HoraŃiu. care a fost proprietar. Goethe. S-a mutat apoi la Craiova unde iese între 1875 şi 1876. VlahuŃã.. T. Papiu-Ilarian. Astfel Eminescu. A apãrut în 1865 la Pesta sub conducerea lui Iosif Vulcan. ♦ ALBINA PINDULUI Revista bilunarã de . nr. Aceastã publicaŃie a apãrut la Bucureşti. A apãrut sub redacŃia lui Grigore Haralambie Grandea la Bucureşti între 15 iunie 1868 şi 1 aprilie 1870. Eliade Rãdulescu. ştiinŃe şi arte’’. sub direcŃiunea d-lui B. Heine. ianuarie 1882-decembrie 1883. critice şi de istorie literarã. B. domineca 20 iuliu/1 august 1869. Alecsandri. anul I. Bârseanu. .Litere. Bolintineanu. D. Din 1880 se mutã la Oradea. Aron şi Nicolaie Densuşianu. ianuarie 1876-decembrie 1877. Delavrancea. Hasdeu. fost director al ziarului Traian. Coşbuc. în trei serii: 2 martie 1870-mai 1875. nr. redactor şi editor. Creangã şi alŃi mari scriitori publicã aici. luni 2 martie 1870. Din punct de vedere literar a avut marele merit de a-l fi publicat pentru prima datã pe Mihai Eminescu. ♦ FAMILIA . Aceastã revistã a avut un deosebit caracter instructiv prin specificul ei enciclopedic. 1. Byron. nr. G. anul V. Bolintineanu. 1. BariŃiu. ♦ COLUMNA LUI TRAIAN Anul I. B.. De asemenea au mai publicat în coloanele revistei scriitorii: V. 15 iuniu 1868.P. Schiller. G.Foaia enciclopedicã şi beletristicã cu ilustraŃiuni’’. Cipariu. A.în aceastã revistã studiile sale estetice. 29. unde îşi încheie apariŃia în 1906. Al. Revista a avut un caracter mai larg decât cel pe care-l impunea calitatea de organ al Junimii. Shakespeare. Hasdeu. D. Au colaborat printre alŃii I.a.P. Duiliu Zamfirescu ş.

Gr. ♦ SARSAILÃ Anul I. 1873.v. aprilie 1870. Teodorescu.P. redactor şef a fost I. Laurianu şi ªtef.A. De la 20 mai a fost redactor Ghedem (Gh. Se dã o importanŃã deosebitã şi pãrŃii ştiinŃifice. Xenopol.C. Ea se transforma foarte repede în Telegraful. Teoorescu). G. Gr. Vucici. Fundescu. Tocilescu. A apãrut ca rezultat al despãrŃirii dintre prietenii lui I.P. A apãrut la Bucureşti între aprilie 1870 şi august 1871. Directori: D. ♦ . Al. 1 şi 2 aprilie s.G. C. Scurtescu. C.V. 1871. ♦ TELEGRAFUL DE BUCUREªTI Anul I. 1. ♦ TRANZACłIUNI LITERARE ªI ªTIINłIFICE Anul I. Hasdeu. D. 15 februarie 1872. Dem. Odobescu.P. au colaborat atât scriitori cât şi oameni de ştiinŃã: V. Michailescu. nr. Alecsandri. Dem. A avut în comitetul de redacŃie pe B. joi 8 aprilie 1871.Având caracter literar şi ştiinŃific. A apãrut la Bucureşti între 15 februarie 1872 şi 28 febr. A . nr. Aug. Hasdeu. nr. iar de la 1888 în Telegraful român. T. Tocilescu şi Const. Rãdulescu.C. Esarcu. 1. Foaia aparŃinea celui dintâi. A apãrut între 8 aprilie şi 6 iunie 1871. Ispirescu etc. ♦ FOIA SOCIETÃłII ROMÂNISMULUI Anul I. Pe toatã durata apariŃiei a fost director B. Pânã la aceastã datã. N. Brãtinu şi C. P. joi şi vineri. 1. Rosetti.

1874 pânã la 30 sept. La întemeierea lui au mai contribuit N. Teofil Frâncu şi I. De la 1 iulie 1876 se contopeşte cu Revista contimporanã. ♦ TIMPUL . Redactorul responsabil: Francisc Virgiliu Olteanu pânã în aprilie 1872. ♦ REVISTA LITERARÃ ªI ªTIINłIFICÃ Anul I. A apãrut la Braşov de douã ori pe sãptãmânã din 23 febr. 1. 15 fevruariu 1876. nr. ♦ OLTUL An I. nr.P.PATRIA Anul II. anul I./8 sept. A apãrut la Pesta între 2/14 oct. nr. literar. 23 februarie 1874 st. Bucureşti 1 iulie-1 august 1876. A apãrut în Bucureşti între 15 febr. ♦ ORIENTUL LATIN . având ca directori pe B.Al. 1. care apãrea la Bucureşti între 1 martie 1873 . 1872. 1. nr.Ziar politic. Brandza. 1871-7/19 oct. Conducerea acestui ziar avut-o Aron Densuşianu. apoi pe rând Romulus Ulpiu Preda şi Iuliu Popovici. Hasdeu şi dr. miercuri 14 noiembrie 1873. Noua publicaŃie era: Revista contimporanã literarã şi ştiinŃificã. 1872. social şi economic’’. Macedonski.1 iunie 1876. Densuşianu.v. A apãrut în Bucureşti între 14 noiembrie 1873 şi iulie 1875 sub conducerea lui Al. 95. 28 aug. şi 15 mai 1876. Lãpãdatu. 1875..

Teodoru. Mille. 1. 20 ianuarie 1880..Revistã ştiinŃificã şi literarã’’. Cei mai importanŃi colaboratori au fost: C. În prima parte bilunar. A.Ziar politic. La 1890 sub Alex. Începând cu anul 1885 revista capãtã o orientare marxistã. Dobrogeanu-Gherea. Macedonski şi Th. 1. O. 1 din 1/13 ian. Ciurcu. Str. tipolitografi . I. Din 1885 noul titlu cu care se tipãreşte este: Revista literarã. La început i se imprimã o orientare democrat-revoluŃionarã de coloraturã paşoptistã. La 1884 fuzioneazã cu Binele public sub noul titlu România. Ioan Slavici. 1. modelul publicaŃiei Sovremenik întemeiatã de Puşkin. şi G. Beldiceanu. (Urmeazã dupã 1900. nr. A.. anul I. Iese apoi pânã în 1904 cu multe întreruperi. naŃional-economic şi literar’’. Florescu. Lahovari şi Gr. Gheorghe din Moldova. N. Stavri. Bassarabeanu etc. A apãrut între 1 iulie 1881 şi aprilie-mai 1891 sub redacŃia lui Ioan Nãdejde la Iaşi. Sofia Nãdejde. În 1887 mai apar 2 numere sub vechiul nume. Ziarul partidului conservator din România. C. Ion Luca Caragiale. 1-2. Anexã la nr. luni 15 martie 1876. Juriul din Sibiu a achitat pe redactorul ziarului. ♦ LITERATORUL Anul I. pânã în 1885.. de douã ori pe sãptãmânã. nr. Pânã în 1884 funcŃioneazã sub direcŃia lui Alex. N. A avut trei procese de presã. I.Anul I. în cea de a doua lunar. A apãrut din acest an. A avut ca redactori pe: Mihai Eminescu. Pãun-Pincio. Carp. Nãdejde. Stoenescu. Revista a avut. . la înfiinŃare.A. Ziar întemeiat de George BariŃiu în 1878 la Sibiu. p. duminecã. D. 1881. nr. ♦ CONTEMPORANUL . Colaboratorii de frunte au fost: A. Paleologu. Militeazã pentru critica şi estetica materialistã polemizând în acest sens cu Junimea. Din 1880 pânã în 1881 aceastã revistã a apãrut sub conducerea lui B.Buciumul român’’. 1878. Pãucescu.) ♦ OBSERVATORIUL . În 1889 reapare sub conducerea lui T.

Duiliu Zamfirescu: Linişte (poezie) şi Frica (novelã) ş.Institutul tipografic’’ Sibiu. A.’’.. Maiorescu: Din experienŃã. A. nr. Aurelian: Un sfat poporului român. Principiul urmãrit era cel al înaintaşilor. Eminescu: Luceafãrul. Xenopol: Realism şi idealism ş.România junã’’. redactorii acestui ziar au fost codamnaŃi în repetate rânduri la temniŃã.S.D.. iar amenzile la 40.ROMÂNIA JUNÃ’’ ACADEMICE SOCIAL- Viena. Slavici. I. au publicat: V. Editura SocietãŃii . sub direcŃia lui I.a. de a reprezenta toate ramurile şi toate direcŃiile din literatura noastrã. Alecsandri: Ovidiu (actul cel nou).656 coroane. I. A.a.România junã’’. Creangã: Anecdote. N..16/29 aprilie 1903. Slavici: O scrisoare din Italia. spre a întruni pe cei mai de frunte reprezentanŃi ai literaturii române.a contribui la dezvoltarea şi rãspândirea productelor literaturii noastre naŃionale. Cotidian politic în intervalul 14/26 aprilie 1884 . Datoritã politicii naŃionale în dezacord total cu politica Imperiului Austro-Ungar. Slavici: Boboce (nuvelã).♦ ALAMANAHUL SOCIETÃłII LITERARE . Maiorescu: Despre progresul adevãrului în judecarea lucrãrilor literare. Negruzzi: Epistolã cãtrã Naum. Numãrul anilor de închisoare s-a ridicat la cifra de 17. T.. Xenopol: Caracterul lui ªtefan cel Mare.. I. A. 1. A fost editat de societatea pe acŃiuni .. . sub patronajul SocietãŃii academice . Gane: Ion Urdilã.D. începând cu cei de la Dacia literarã. De la 1890 e organul Comitetului naŃional. În volumul din 1888. M. M. sîmbãtã în 14/26 aprilie 1884. de asemenea. I. Alecsandri: Iarna vine şi Izvorul. Naum: Donna Serafina. cu un rol deosebit în problema memorandumului. 1883. În volumul din 1883 au publicat: V. A apãrut la Viena în 1883 şi 1888. Iacob Negruzzi: Copii de pe naturã (Un drum la Cahul).. mai ales despre S-ta Cecilia şi Neapoli. P. Scopul acestui almanah a fost de . iar Societatea la grele amenzi. T. Eminescu: De ce nu-mi vii şi Kamadeva. ♦ TRIBUNA Anul I. Mocsonyi: ConştiinŃa naŃionalã.

1 aprilie . VlahuŃã. De la Vrancea. 1888-1889. Se dã o mare importanŃã folclorului. 1887. Director: B. Apare la Bucureşti de la 15 dec.Pe lângã informaŃii şi articole cu caracter politic. Slavici.Foaie literarã-politicã şi sãptãmânalã’’. Reteganul. Aristizza Romanescu. Redactori: Barbu ªtef.D. D. Eminescu.12 mai 1902. pe lângã faptul cã a publicat el însuşi o seamã de scrieri. Th. Semnãturi mai importante în aceastã privinŃã sunt ale lui I. ♦ VIAłA . nr. Radu Popea ş. 1895. I. pânã la 20 mai 1893 şi de la 1 aprilie la 18 noiembrie 1901 a fost director I. Victor Bilciurescu.L. 1887 pânã în sept. Coşbuc numeroase poezii. ♦ FÂNTÂNA BLANDUZIEI .a. . Arbore. fraŃii Hodoş. Fondator: M. a cultivat simpatia pentru Alecsandri şi Eminescu. Tribuna a publicat în FoiŃa Tribunei. ♦ REVISTA NOUÃ Anul I. Gheorghe din Moldova. A apãrut de la 4 decembrie 1888 pânã la 31 decembrie 1889 la Bucureşti. . 15 dec. I. Hasdeu. Caragiale.18 noiembrie 1901.P.P. RacoviŃã. A apãrut în Bucureşti în trei serii: I.Revistã spiritistã naŃionalã. AlŃi colaboratori au fost: Z. ♦ MOFTUL ROMÂN . creaŃie beletristicã. Eminescu. 24 ian. Al. Ionescu-Gion. 1. În aceastã foaie a semnat M. III. Anton Bacalbaşa fiind prim redactor.23 iunie 1893. SperanŃia. Bianu. Organ bi-ebdomadar pentru rãspândirea ştiinŃelor oculte în Dacia-Traianã’’. D. II. În 1890 Tribuna a organizat un concurs literar... În paginile Tribunei a publicat şi G. 1. 24 ianuarie 1893. nr. Mera.

1894.. anul I. I. la Editura librãriei ªcoalelor C. Redactorii: Slavici. 1. De la 1 5iunie este redactor şi proprietar Ilie Demetrescu. E. duminecã.. Caragiale. N. ♦ REVISTA CRITICÃ-LITERARà Anul I. a teoretizat poporanismul la noi. de douã ori pe lunã. Beldiceanu. sub conducerea lui Aron Densusianu la Iaşi.. Coşbuc i-au imprimat o linie tradiŃionalã. Urechia. Sfetea. 1. . stabilimentul grafic . A apãrut la Bucureşti între 1 martie 15 septembrie 1894. Ibrãileanu). ♦ VATRA . nr. sub redacŃia lui A. VlahuŃã şi dr. 1. nr. ªãrcãleanu (C. A apãrut la Iaşi pânã în 11 iulie 1894. 1. 1 martie 1894. 1. A apãrut în Bucureşti între 1893-1895. 1893. A apãrut pânã în iunie 1897. A.Revistã sãptãmânalã ilustratã’’. A apãrut în Bucureşti din 1 ianuarie 1894 pânã în august 1896. Cezar Vraja (G.Miron Costin’’. nr. nr.. 28 noiembrie 1893. anul I. ♦ REVISTA CONTEMPORANà Anul I nr. Stere). ♦ EVENIMENTUL LITERAR Anul I. Dintre semnãturile mai frecvente reŃinem: C. La Bucureşti de la 18 iulie la 24 octombrie 1894 sub conducerea Sofiei Nãdejde. Raicu Ionescu-Rion. luni 20 decembrie 1893.Foaie ilustratã pentru familie’’. În noiembrie 1894 se contopeşte cu suplimentul literar al ziarului Lumea nouã. Bucureşti.

Sub direcŃia lui Anton Bacalbaşa pânã în 1899 cu unele intermitenŃe. 26 martie 1895. Iosif. A ieşit din 1898-1899 sub conducerea lui I. ♦ FLOARE ALBASTRà . aşa cum îl arãta şi titlul simbolic.Revistã literarã sãptãmânalã’’. 1 noiembrie 1898. anul I. Orientarea era datã de şcoala Contemporanului care cultiva... A apãrut în Bucureşti pânã la 4 mai 1897. duminicã. ♦ POVESTEA VORBEI .. nr.Jurnal Ńivil şi cazon’’. 1. 1.N. 1896. . anul I. A apãrut pânã la 18 martie 1901.O. 10 otombrie. Programul revistei. anul I. La aceastã revistã au venit şi câŃiva ardeleni ca Ilarie Chendi şi ªt. Constantinescu ªtans la Bucureşti. era romantic. nr. duminicã. 4. antimilitarismul. nr.Revistã literarã sãptãmânalã’’.♦ MOª TEACà . printre altele.

ajungând de la 20 la 41. În consecinŃã.Capitolul VII DOUà DECENII PREMERGÃTOARE MARII UNIRI DIN 1 DECEMBRIE 1918 VII. presa românã intra în secolul al XX-lea înarmatã cu mijloace de luptã care sã o facã tot mai eficace în drumul încã plin de dificultãŃi al misiunii ei de mesagerã a marilor idealuri ale întregului popor. Contextul social-politic şi economic Dupã multele bãtãlii pânã aici parcurse. În condiŃiile dezvoltãrii industriei numãrul întreprinderilor de profil se dublase în primul deceniu al secolului XX faŃã de precedentul deceniu 1890-1900. se afirma tot mai puternic proletariatul român industrial. 1. Acest factor va influenŃa în mod determinant viaŃa politicã a Ńãrii. prin acŃiuni care vor duce la dezvoltarea accentuatã a mişcãrii sindicale. la radicalizarea Ńãrãnimii. Extinderea relaŃiilor de . la refacerea partidului politic al clasei muncitoare.

la . N.România junã’’. VI.rotativa guvernamentalã’’ inauguratã de monarhie. Fr. politic şi cultural. într-un moment al înfruntãrii lor cu relaŃiile de tip feudal în declin.Astra’’.Junimea’’. Marinescu.. la Viena. lupte în care se impuseserã elementele burghezo-liberale având ca lider pe Ion C. MilitanŃii transilvãneni din cadrul Partidului NaŃional Român luptau pentru dobândirea de drepturi şi libertãŃi politice în parlament.. ceea ce militanŃii de frunte ai mişcãrii muncitoreşti. Constantin Mãnescu şi alŃii nu au întârziat sã facã. sã robeascã la moşieri. iar în 1906 .producŃie capitaliste şi în agriculturã. la Budapesta. unde românii din Transilvania aveau. D. în realitate ele erau strãbãtute de contradicŃii şi convulsii (în special în tabãra conservatorilor) sau de lupte între generaŃii (Partidul NaŃional-Liberal). . .15.Bucovina şi Moldova’’. la orientarea ei cãtre industria ce se înfiripa la oraşe.. Brãtianu. Era denunŃatã politica de deznaŃionalizare promovatã de guvernele ungare şi se chema la solidarizarea energiilor în cadrul .C. al numeroaselor societãŃi studenŃeşti (. Giurescu. Copoiu.. Iorga. ramura dominantã a economiei naŃionale. Un asemenea cadru economic. Traian Lungu. ªt.C. RusuSirianu . V.. Nujor. Constantinescu. lipsitã de pãmânt.Ligii culturale’’. sã suporte asuprirea acestora şi a arendaşilor lor.. ne-a furnizat şi sursele care au particularizat structura mesajului publicistic angajat în acest început de veac XX. în special celor din Bucureşti.C. N. opt reprezentanŃi.. dar mai ales sub aceea a avântului şi a radicalizãrii luptei de emancipare a naŃionalitãŃilor oprimate. lucru parŃial posibil întrucât marea majoritate a populaŃiei rurale continua. Cicalã. Goldiş. I. analizat într-o serie de lucrãri de specialitate semnate de autori români şi strãini. a contribuit la adâncirea procesului de stratificare a Ńãrãnimii. Romulus ªeineanu. solicitându-le sprijin în lupta lor. social. În acest timp partidele politice ale claselor dominante încercau. FruntaŃii acestor mişcãri naŃionale . Linia politicii externe româneşti în condiŃiile crizei progresive a monarhiei habsburgice sub forma conflictului între Viena şi Budapesta. Al. .Gh. Frimu. Seton-Watson. M. la CernãuŃi). Brediceanu. Branişte. sã adopte metode care sã amelioreze contextul amintit. Gh. devenit sarcinã fundamentalã: realizarea statului naŃional unitar. R. I. 2. al societãŃii . în al cãrui context se înscria şi noul activism politic al românilor din Transilvania urmãrea ca finalitate unul dintre obiectivele cele mai importante din întreaga existenŃã a Ńãrii noastre.Petru Maior’’.W. Gheorghiu. I. în 1905.. Damé. Suciu. .s-au adresat socialiştilor români din alte centre. I. Mircea Iosa. C. V.Dacia’’. Cristescu. Obiective publicistice în presa primului deceniu .

Simultan. Iorga).Minerva’’.Curentul nou’’ (legate de .Universul’’ şi . aceasta din urmã iniŃiatã de Spiru Haret. . De asemenea. periodic lunar.ViaŃa socialã’’ şi .Sãmãnãtorul’’ şi ideologia . iar alãturi de ele .Calendarul poporului’’.Neamul românesc’’ (editor N. . .problema agrarŃãrãneascã. .Adevãrul. Ibrãileanu).VoinŃa naŃionalã’’.... ... publicaŃia cea mai de seamã în lupta revoluŃionarã a proletariatului român .şi-au gãsit exprimarea şi potenŃarea în unghiuri de abordare publicisticã diferite prin intermediul revistelor şi ziarelor care personalizeazã respectivul moment... .la care vom reveni ..Furnica’’ şi . pânã în 1914.Protestarea’’.Craiova.DimineaŃa’’. Stere şi G.Votul poporului’’.Dezrobirea’’.IndependenŃa tipograficã’’.Le Progrès’’.Convorbirile critice’’ şi . .Apãrãtorul’’. având o existenŃã de peste un deceniu.Ordinea’’..L’Indépendance Roumaine’’ şi ...Muncitorul Olteniei’’ şi . i se adaugã din 1902.Buletinul’’...Literaturã şi ştiinŃã’’. observãm cã marile probleme ale timpului .Evenimentul literar’’. cu un drum de evoluŃie îndelungat.Viitorul social’’. care.Trecând din cadrul social-politic şi economic în acela al ideologiilor literare. în publicaŃii locale: . ziar muncitoresc. .. politice şi culturale susŃinute de presa primului deceniu.ViaŃa româneascã’’ şi ideologia .. îşi cãuta alte pârghii eficiente de luptã şi de acŃiune.poporanistã’’ (ilustratã de C.. problema unitãŃii naŃionale.. . Cocea..sãmãnãtoristã’’ (avându-l ca mentor pe Nicolae Iorga).. Acestea îşi aflã continuitatea în .Lumea nouã’’ şi altele.Viitorul’’.Mişcarea’’ şi ..Erdélyi munkás’’ etc. . în Transilvania.Înainte’’ . . problema afirmãrii tot mai plenare a proletariatului ... Unele publicaŃii ale aceluiaşi moment slujeau interesele economice ale marilor proprietari. Acestei prime constelaŃii a presei angajate în slujirea unor idei înaintate. Adãugãm acestei sumare configuraŃii a presei primului deceniu şi publicaŃiile cu pronunŃat caracter democratic: . organe de presã liberale. . dupã încetarea tipãririi unor ziare şi reviste cum fuseserã . . ... organ sindical brãilean.. ..Adevãrul’’ şi . revistã lunarã social-democratã.. .. de profil conservator: . democratice şi revoluŃionare. ..Facla’’.Albina’’..Epoca’’ şi . .. multe alte publicaŃii-satelit care s-au împãrŃit între un . În contextul cultural de presã se ivesc revistele: .simbolism’’)....Conservatorul’’.Opinia’’ (Iaşi).AcŃiunea conservatoare’’. partidele care se succedau la putere şi fracŃiunile lor îşi editau organe de presã în limba românã şi în limba francezã între care: ..România muncitoare’’.Greva tipografilor’’. ApariŃia acestor noi direcŃii cultural-literare şi ideologice nu poate fi separatã de momentu de efemerã situaŃie criticã a presei socialiste... ultimele douã editate de N. ...... îşi continuã apariŃia douã mari cotidiene.D. . ca şi revistele ...mentor’’ sau altul. gazeta .. .

Vatra’’.Sãmãnãtorul’’. în ipostaze deosebite însã faŃã de cele ale începuturilor lor socialiste. ci de înseşi realitãŃile politice şi social-economice ale momentului istoric slujit. G..ViaŃa’’. VlahuŃã. Alecu Constantinescu.. Frimu... Ibrãileanu. Gh.. . revista . Galaction.C. Urechiã. Ipostazele tematice de tip cultural la . Gheorghiu. pe stratul lor primar. . îşi expunea prin doi poeŃi de seamã.Curierului literar’’. gazetari din eşalonul socialiştilor: Mille. de unde ar decurge militantismul uneia şi sterilitatea în planul culturii a celeilalte (cronologic vorbind): Lucrurile sînt mult mai complexe şi. Gh. urmaşa .A. foarte numeroase. direcŃiile de luptã ale revistei de la 1840 . probabil. . I. iniŃiatorii ei. Nu se poate afirma cã ne-am afla printr-o asemenea clasificare în faŃa a douã ideologii cu totul diferite şi în raport de antonimie totalã.. alŃii ca mentori ai revistelor şi curentelor literare . sub co-directoratul lui Al.). Propunându-şi sã reactualizeze. ..s-au afirmat generaŃii de gazetari dintre cei mai valoroşi ai publicisticii române: Arghezi. Bujor ş. Coşbuc).Bursa’’ (în mai multe limbi strãine).Sãmãnãtorul’’ avea sã se apropie de revistele menŃionate în unele privinŃe şi sã se diferenŃieze de ele atât . De aceea.M. cultivarea limbii.. Cãlinescu încadreazã .. Istoria literaturii române de la origini pânã în prezent). George Coşbuc şi Al. continuate dupã Unire de alte publicaŃii (.. scoasã de B..L. Caragiale şi G. Apãrutã la 2 decembrie 1901.Dacia literarã’’ (inspiraŃia din folclor.a. ..Reporterul petrolului’’. conducãtor de revistã.Argus’’ şi . Vasilescu-Vasia. . Sanielevici.Contemporanul’’ şi curentului ideologic şi literar cu acelaşi nume. Nãdejde. Dumitru Marinescu. Bacalbaşa. Slavici.L’Industrie Roumaine’’. opunând aceastã publicaŃie şi mişcarea creatã în jurul sãu revistei de la sfârşit de secol trecut..Revista nouã’’.Sãmãnãtorul’’ PublicaŃiile la care ne vom referi ilustreazã atât merite cât şi minusuri.. Demetrescu. Istrati (la debuturile lor). determinate nu de voinŃa unui ideolog anume.Sãmãnãtorul’’ într-un capitol intitulat TendinŃa naŃionalã (cf.Agrarul’’. 3. . Haşdeu. limite ideologice. editatã de I. Într-o asemenea fizionomie a presei de diferite tipuri şi orientãri sporitã în proporŃii dacã ne-am referi la toate revistele culturale şi literare. M. unele intrate în câmpul presei înainte de 1900 .Iorga. inclus de criticul amintit în capitolul Arta cu tendinŃã.. VlahuŃã şi dr. V. un program publicistic menit sã contribuie la menŃinerea tradiŃiei naŃionale şi la înãlŃarea neamului (editorialul Douã vorbe). Gh. evocarea trectului istoric etc. Oprescu. Cocea. oricum. şi cel mai viguros trunchi al presei muncitoreşti: I. VI..P. ªt.

RãdulescuMotru. Iorga şi G. din generaŃii diferite sã-şi exprime punctele de vedere: Caragiale. lucrãri care au trasat cadrul politic. .ideologul mişcãrii sãmãnãtoriste începuse cu doi-trei ani în urmã o campanie de presã în .luminare’’ a aceloraşi. ci şi ca o necesitate obiectivã a cerinŃelor începutului de secol. ideologic şi cultural-literar al mişcãrii sãmãnãtoriste. întrucât de la preconizãrile fãcute pânã la ceea ce revista şi scrierile generate de ea au realizat s-a pãstrat o anume distanŃã şi au intervenit . Ideile presãmãnãtoriste ale lui Nicolae Iorga au fost înmãnunchiate ulterior în volumele Opinions sincères (1899). Coşbuc. Plasatã deci într-un context a cultivãrii tradiŃiei şi înconjuratã de alte publicaŃii susŃinãtoare ale aceleiaşi idei (. în mod cu totul special.tematic cât şi ca viziune de a interpreta subiectele oferite de realitatea socialã şi politicã a momentului 1900 şi imediat dupã el. N. întru aducerea ei în paginile scrierilor beletristice.tendinŃã naŃionalã’’ sau . care avea pe agenda marilor evenimente arzãtoare problemã naŃionalã. în perspectiva unitãŃii naŃionale depline. şi problema Ńãrãneascã. a Ńãrãnimii în primul rând.România junã’’. marea majoritate a populaŃiei Ńãrii. Ilarie Chendi. o atitudine publicisticã înaintatã.. iar din 1905 a lui Nicolae Iorga. de opunere faŃã de clasele posesoare ale marilor suprafeŃe de pãmânt agricol. Meritoriu punct de plecare deci.Ibrãileanu. alãturi de proletariat. . revista lui Coşbuc şi Slavici. semnificau. se ivise nu numai în virtutea unui demn principiu de . privilegiate în viaŃa politicã.presãmãnãtoriste’’ ale lui N.. S-au transpus în practica scrisului opiniile lui N. împroprietãrirea Ńãranilor. iar prin munca de culturalizare a populaŃiei rurale se putea prefigura şi posibilitatea radicalizãrii gândirii Ńãrãnimii în procesul participãrii ei ca potenŃial de luptã esenŃial.. O. ale celorlalŃi care l-au înconjurat.Povestea vorbei’’. aşa cum fuseserã ele formulate? Rãspunsul nu poate fi afirmativ în întregime.continuatoare’’ a tradiŃiei.L’Indépendence Roumaine’’ şi alte publicaŃii. C. ideile .Pagini literare’’). C. Bogdan-Duicã.momentul naŃional’’ era acela al orientãrii literaturii spre viaŃa poporului. Opinions pernicieuses (1900) şi Un procès de denationalisation (1902)... întru atingerea unor idealuri social-economice şi politice comune. mãcar ipotetic. Slavici. pentru care Nicolae Iorga .... Atari chestiuni de implicitã substanŃã politicã chemaserã pe cei mai de seamã reprezentanŃi ai scrisului publicistic şi beletristic. Iorga. Densusianu. Raportate aşadar la marile probleme social-politice ale timpului. Iorga. oameni de culturã şi de acŃiune. ªtefan Peticã şi. VlahuŃã.. acŃiunea de . susŃinând câteva idei cardinale: înfrãŃirea românilor.. .Foare albastrã’’. Punctul convergent al multora dintre pledoariile puse sub formula de .

nemernica bâiguialã strãinã’’. şi când mişcarea socialistã îşi regrupase forŃele şi îşi înfiripa publicaŃiile dupã ce unii lideri socialişti o pãrãsiserã. îmbãrbãtãtor.. Într-un atare context. pentru a stãvili pãtrunderea în culturã a modernismului.. când. luminatã şi de merite. cerând sã se fixeze taxe pentru orice import de carte strãinã sau repertorii teatrale. cum va spune însuşi Iorga. datorate unor factori de conjuncturã obiectivi dar şi unor pãreri puŃin maturizate ideologic ale lui Iorga însuşi. şi dacã. Gândurile erau. cum editorialul amintit zisese. acelaşi moment fusese însufleŃit. apãrut în . în acest gând al sãu rãzbãteau în 1904 şi accente critice faŃã de clasele avute.Sãmãnãtorul’’ se opunea.rele’’ aduse de . la început de secol. în adevãr.vremurile moderne’’.Sãmãnãtorul’’ avea în vedere atitudini cosmopolite exagerate în culturã.. antistrãinismul sãu.cerea el în articolul Boierimea francezã în România..tradiŃie’’. în 1899. la o acŃiune . Totodatã.. Mai mult chiar. în articolul O nouã epocã de culturã. dar umbritã de un orizont ideologic închistat. de apostolicã muncã pentru dezmorŃirea inimilor care tânjesc.Sãmãnãtorul’’ socotea cã trebuie sã se angajeze într-o activitate publicisticã ideologicã şi literarã prin care sã apere cultura de idei . dacã prin angajarea sa . este adevãrat. N. independenŃã şi unitate naŃionalã. şi totodatã sã contribuie. întregirea şi rãspândirea culturii române. ar fi fost meritoriu.momentul naŃional’’ se suprapunea peste ceea ce susŃinãtorii lui înŃelegeau prin .bolnave’’. militând pentru purificarea.Taxe.Sãmãnãtorul’’ din februarie 1904. Întoarcerea însã la trecut. izvorând din acel le mal du siècle. . Aşa. Iorga îşi justifica într-un fel. prin . fãrã perspective. simultan cu sentimentul de solidaritate pentru cei exploataŃi: . taxe straşnice pe cei ce stau în strãinãtate şi-şi culeg de pe moşii lucrate în sudori de Ńãranii noştri veniturile cu care cautã a speria apusul’’ . prefigurând simbolismul. s-a fãcut într-o altã direcŃiune. sub aura unui romantism mesianic. Dacã mãcar într-o asemenea viziune ideologicã şi artisticã se reluau temele şi subiectele care au conferit generaŃiei de publicişti şi scriitori de la 1848 atributul unui militantism civic şi politic activ şi vizionar. de asemenea.. obiceiuri şi port naŃional.. pentru redeşteptarea avântului de odinioarã în suflete româneşti’’.... cu puŃine excepŃii.corectãri de interpretare.. înŃeleasã ca limbã şi ca datini. .Literatorul’’. bune. unor . Dacã în esenŃã ..Literatorul’’ promovau o artã inovatoare faŃã de tradiŃie în sensul lingvistic şi al formulelor poetice.. al cãrui promotor se fãcuse Al.. de pildã.de înfrãŃire intelectualã. împotrivirea faŃã de .avântul de odinioarã’’ se înŃelegea acel având patriotic al înaintaşilor care luptaserã pentru idealul de libertate naŃionalã şi socialã. satirizate încã din epoca lui Alecsandri. Macedonski şi revista sa .. . progres economic şi social. în sensul unui concept cultural larg. desigur. revista şi cenaclul .

. Acest lucru .dar al cãror conŃinut trebuia umplut.dispariŃie’’..... în unele cazuri. .boierului de neam’’ de altãdatã. mãcar în sensul dezvãluirii neajunsurilor materiale şi spirituale de care nu ei se fãceau vinovaŃi. în clipa când destinul lui şi al clasei lui erau în declin inexorabil şi când în pieptul Ńãrãnimii române mocneau mânia şi dorul rãzbunãrii premergãtoare vâlvãtãii din 1907.contradicŃiile de clasã atât în feudalism cât şi. ocolind esenŃa stãrilor de fapt.armonie’’. literatura sãmãnãtoristã prezintã satul în haine florale şi sãrbãtoreşti. Patimi. în opoziŃie ireductibilã cu oraşul viciat. N.Bine ar fi fost dacã o asemenea atitudine politicã şi publicisticã dobândea statornicie şi extindere. Concepând o culturã deasupra claselor.ameninŃate’’ de timpurile moderne. dupã cum tot bievenitã ar fi fost atitudinea de apãrare a celor nãpãstuiŃi. în preajma cãruia Ńãranul român trãise în . Destrãmarea acestei clase boiereşti.cei de sus’’ şi . în primul deceniu. care scrie acum.sã cadã deopotrivã lacrima înaltei.. Iorga o explica prin asaltul timpurilor moderne. printr-un refugiu în trecutul voievodal al Ńãrii. tânãrul pe atunci N. cu forme ale culturii tradiŃionale. ca de exemplu Sofia Nãdejde...cei de jos’’. Iorga era conştient totodatã de faptul cã realitãŃile contemporane lui încorporau şi stãri de lucruri detestabile. pe cale de .sãmãnãtorişti’’ . marcase treapta de jos a ideologiei sãmãnãtoriste. oricum. de arendaşi şi afacerişti strãini. generate de guvernarea liberal-moşiereascã. articolul fãcea elogiul . idealizat. potrivit opiniilor sale. La aceste revin tot unii dintre luptãtorii socialişti de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Întoarcerea privirilor cãtre . ivite din inegalitãŃi sociale şi racile ale politicianismului nu constituie preocupãri ale prozatorilor sãmãnãtorişti.lucru de care era conştient însuşi Iorga . . Teritoriu al puritãŃii morale şi al unei pãci sociale . bogatei doamne şi a sãtencei’’. în special.. mai ales. Iorga cãzuse în eroarea de a atribui boierimii vechi merite incomparabil mai mari decât a avut în realitate (articolul Boierimea de Ńarã). ca sintezã a sãnãtãŃii sufleteşti. Tablourile sumbre citadine.boierul de neam’’. în aureolat de virtuŃi.înfrãŃire’’ între . vãzut în exclusivitate ca loc al pierzaniei. pe calea unor . Adicã .. cinci romane inspirate din realitãŃi rurale şi citadine (Robia banului. al noilor instituŃii. cum spunea în articolul mai sus citat..Ńãranii noştri’’. . devenit paravan sub care se ascundeau .Sãmãnãtorul’’ îl va face parŃial şi.cãrŃi pentru popor’’. paradox practic nerezolvabil sau realizabil ca un produs artificial. Chemându-i pe scriitori sã reînvie chipul . care îşi doreau statornicie în mod obiectiv . anacronismul credinŃei într-o literaturã pe ale cãrei file.. N.. ba.boierului de neam’’. depãrtându-se chiar foarte mult de realitãŃi. Scris cu prilejul apariŃiei volumului Bãtrânii de Emil Gârleanu.cu voia sau fãrã voia unor . în prima fazã a capitalismului în România..

Cerna. ca un element care se referã la . când nemulŃumirile Ńãrãnimii creşteau. Odobescu. în sensul unui curent ideologic şi literar..Avem o datorie sfântã.Dacia literarã’’. în confluenŃã cu cel moral. II. sub o altã formã.. Transformãrile preconizate însã de N..cãrŃile poporane’’. în 1906. se menŃiona între altele: . Iosif. Poporanism democrat.Daciei literare’’. b) a influenŃat o seamã de poeŃi şi prozatori. c) a întreprins o meritorie operã de culturalizare în mediul rural.. Înainte de apariŃia.narodnicism’’ rus. Brãtescu-Voineşti). d) a generat o serie de reviste-satelit.narodnicestvo’’ fusese tradus de C. unii de real talent (ªt.poporanism’’ într-o serie de articole intitulate Socialiştii şi mişcarea naŃionalã.. în ale cãror preocupãri intrau probleme de cultivare a limbii româneşti. în principal. . urmãtoarele merite: a) a atras atenŃia asupra tradiŃiilor folclorice de care unii literaŃi se depãrtaserã. poporanismul se fãcuse simŃit ca fenomen politic şi ideologic datoritã lui Constantin Stere şi ca un corespondent a ceea ce se cunoaşte sub numele de . o atare viziune anihila contradicŃiile de clasã. dezvãluite în paginile . când masele populare nu beneficiau de libertãŃi publice. de îndreptare socialã şi naŃionalã. Haşdeu Cuvente den betrani. Vorbind despre . el fusese folosit de unii scriitori din generaŃia de la 1848. existã deosebiri de conŃinut şi de viziune. M. sãmãnãtorismul a avut.poporanism’’ apãruse în perioada . De la sine înŃeles. Micu observã cã originalitatea lui N.poporanism’’. Al. În pofida serioaselor sale limite. P.. O. când lupta socialiştilor şi muncitorilor revoluŃionari îşi cãuta noi fãgaşe.specific naŃional’’ şi artã realistã la . 4.. la rîndul sãu.. datini şi obiceiuri.cele mai izbutite) cu puternice accente critice şi concluzii moralizatoare 1. vol.. de exemplu) într-o concepŃie mai largã..VieŃii româneşti’’. În Apelul acestei societãŃi. amplificându-le sau redescoperindu-le. Iorga constã în aceea cã a integrat idei preluate din trecut (de la . difuzat la 8 decembrie 1893 cãtre intelectualitatea românã.sãmãnãtorism’’ D. cultul pentru frumuseŃile peisagistice. Goga.. într-o vreme când mişcarea muncitoreascã era în curs de reorganizare. Al. Între aceastã accepŃie şi aceea de . a acestei prestigioase reviste. tipãrite în ziarul .PãrinŃi şi copii . Acelaşi Stere înfiinŃase societatea culturalã .Datoria’’.ViaŃa Româneascã’’ Termenul de . gãsindu-şi apoi explicarea în opera lui B.. Iorga depindeau numai de factorul cultural. Cuvântul . aceea de .poporan’’..O. Gîrleanu.P. Stere cu . VII..literaturã poporanã’’.. Sadoveanu.Evenimentul’’ încã în 1893. E... utilizeazã terminologia de . .

.ViaŃa româneascã’’. creaŃia sentimentelor de solidaritate şi simpatie faŃã de Ńãrãnime şi alte categorii sociale .Albinei româneşti’’ şi altor publicaŃii care chemau. separate de popor printr-o . în rândul popoarelor civilizate.ViaŃa Româneascã’’.Dacie literarã’’ (şi ştiinŃificã). Accentul cãdea însã pe o literaturã cu specific naŃional destinatã poporului.de a lucra pentru deşteptarea conştientã şi sperãm cã toŃi patrioŃii adevãraŃi şi luminaŃi vor recunoaşte aceastã datorie’’..pe câmpul culturii naŃionale’’. pe toŃi mesagerii scrisului). îşi reclama propriul specific naŃional: .VieŃii româneşti’’... prin titlu.. Chiar din primul numãr al revistei.. definind prin aceastã apreciere nu doar o realitate culturalã... când va voi sã cânte ca cel francez.. deschisã tuturor scriitorilor români (aidoma . socoteau cã poporanismul . în mare parte. Ibrãileanu rodise în planul activitãŃii lui publicistice la . pe de altã parte. Care erau ideile directoare ale acestei publicaŃii? Revista îşi propunea sã munceascã .prãpastie’’. Receptivi la opiniile realiste şi mobile ale mentorului .VieŃii româneşti’’ aflãm cã un popor nu-şi poate justifica dreptul la existenŃã distinctã. receptivitate şi ataşament .. ci şi una de clasã.. vãzut în straturi sociale distincte. Nici ViaŃa româneascã nu l-a considerat ca doctrinã literarã. a publicat literaturã de toate neamurile’’ 2. .Curierul românesc’’.Sus o elizã care nu citea decât franŃuzeşte. Sadoveanu. deşi îşi subordoneazã.sãmãnãtorismul’’... Observãm cum. abordeazã temele din unghiuri artistice diferite. adesea chiar de criticã socialã. Adevãratul concept de poporanism se cristalizeazã o datã cu .clasele de sus’’.Sãmãnãtorul’’ şi . Ibrãileanu considerase cã literatura.. poporanismul recunoscuse clasele sociale şi antagonismele dintre acestea. G.... De aceea. activitate ce nu trebuia sã contrazicã preocupãrile faŃã de cultura universalã. mulŃi dintre beletrişti. . Din programul . ei înşişi provenind de la reviste de orientãri diferite şi având. oglinda sufletului lui’’. Nu l-ar lua niciodatã ca doctrinã literarã.de jos’’. nu va da sunetele frumoase ale sufletului francez şi. dându-şi nota specificã a geniului sãu creator. Ibrãileanu însuşi avea sã spunã: . apãrutã în opoziŃie cu . G. dorindu-se un fel de . între care M.nu exista decât ca doctrinã socialã. spre deosebire de sãmãnãtorism... scriitorii prezenŃi în paginile revistei. ambiŃia de a-şi impregna scrisul cu imagini realiste. Specificitatea presupunea scrierea unor lucrãri inspirate din viaŃa poporului. FormaŃia de militant socialist a lui G. în sânul cãruia G.. jos un popor care nu citea nimic’’. în genere.depozitarea sufletului unui popor. decît dacã poate contribui cu ceva la cultura universalã. unde poporanismul însemna: respingerea idilismului sãmãnãtorist.scriitorul român. Ibrãileanu distingea . îşi va strica şi minunatul lui glas românesc’’.

epigramã pe care autorul NopŃilor n-a recunoscut-o a fi fost îndreptatã împotriva lui Eminescu). a culorilor. ideii’’. ..L. polemizate. O direcŃie inovatoare în artã: simbolismul Alexandru Macedonski.noua direcŃie’’ în poezie nu trebuie înŃeleasã în luminile unor orgolii literare.muzicã şi imagine’’ (Poezia viitorului). este numele modului de a se exprima prin imagini spre a da naştere.Contemporanului’’. revista ..Literatorul’’ avea o opoziŃie esteticã proprie. lunga polemicã despre .cabala cunoscutã sub rubrica Epigrama lui Eminescu. încã alŃii. VlahuŃã. şi . Macedonski lansase manifeste ale poeziei moderne.noua şcoalã’’ poeticã pe care însuşi Macedonski o ctitorise şi o susŃinuse atît teoretic.Convorbirilor literare’’ şi . prozatorul.ViaŃa nouã’’ a lui Densuşianu (1905). la cultivarea versului liber. Cu MorŃii).Literatorul’’ şi în revistele-satelit .. Ea prefigura curentul simbolist de la început de secol. cât şi practic.faŃã de clasele de jos.Simbolismul . poetul.altfel zis semn.. Având printre colaboratori pe Bonifaciu Florescu.. Despre poezie.în greceşte symbolon ..Revista literarã’’ şi altele. atât pentru motivul de a se fi constituit într-o . . unul dintre curentele incluse în modernism: simbolismul.Liga ortodoxã’’.Contemporanul’’ (prin atitudinea faŃã de faptul social). a luminii. .direcŃie nouã’’ (opusã tradiŃionalismului). dupã el.Convorbiri’’ (prin relevarea faptului de artã cultivat) şi de .. în articole şi studii (Poezie viitorului.. autorul dramatic şi teoreticianul. a simbolurilor. cu ajutorul lor... Demetrescu. în cele din urmã.. D. Mille. Aidoma . Precursor al simbolismului. dar şi a poeziei sociale. fusese primul în publicistica românã care prefigurase.Literatorul’’ trebuia sã semnifice. publicaŃia care a contribuit la înnoirea tehnicilor poetice.ViaŃa nouã’’. De fapt. aceea pe care Macedonski o dãduse simbolismului într-o lãmurire încã din 1892: . în . Tr. indiferent ale cui. poezia viitorului avea sã fie . Bacalbaşa .. Zamfirescu.Revista modernã’’. menŃinerea opiniilor cu privire la tendinŃa în artã. Maiorescu. Delavrancea. deşi se apropia şi de . ªtefan Peticã. .. Cincinat Pavelescu. sublinierea funcŃiei etice a artei.Literatorul’’. SimŃurile în poezie).Carmen’’. VII. în paginile revistei .cei ce au format’’ . cât şi pentru pricini de ordin personal (avem în vedere raporturile lui Macedonski cu I... Al.. ci în semnificaŃia ei adevãratã. fundat la . publicistul. Cragiale.. Opiniile sale au fost discutate şi controversate în epocã. revendicatã şi nedesminŃitã chiar în paşoptism (vezi NopŃile lui Macedonski).zice Macedonski însuşi . Originalitatea constã însã în . 5.. Apus.. . în unele lucrãri (Naiada..

în frunte cu Tudor Arghezi. Buzdugan. organizatã în ziua de 29 iulie 1899. scria cã . s-a cãzut de acord ca ziarul . proprietãŃi individuale (autorul avea în vedere marea proprietate generatoare de exploatare n.este pricina tuturor nedreptãŃilor şi a mizeriei de astãzi. aşa cum judicios a observat Tudor Vianu: .Z.scria gazetarul . Unul dintre gazetarii momentului 1900. aducând în paginile presei literare şi ale literaturii însãşi contribuŃii proprii.organ al partidului muncitorilor’’. Frimu. înfierarea legilor votate în parlament pentru ieşirea din criza economicã.organ al social-democraŃiei române’’.C. încât nu este posibil a înŃelege pe vreunl din poeŃii mai de seamã ai ultimei jumãtãŃi de secol. Elena Farago. Iosif Nãdejde-Armaşu. încercând sã urmãreascã simultan toate activitãŃile practice ale muncitorilor.ContribuŃia simboliştilor la extinderea tematicii şi a mijloacelor de expresie ale poeziei a fost destul de mare. .Lumea nouã’’ fãcea loc în coloanele sale corespondenŃelor venite din toatã Ńara prin care muncitorii arãtau hotãrârea lor de a continua propaganda ideilor socialiste la sate. În cadrul unei consfãtuiri neoficiale a socialiştilor. în alte medii de activitate. VII.. în 1910 din nou în cluburi.se va ocupa mai ales de socialismul teoretic şi de propaganda la sate’’ 4.. pleda în . Dimitrie Anghel. organizarea grevelor. Camil Baltazar. G. Asemenea idei şi-au fãcut loc în cluburile muncitoreşti.S. în oraşe. pentru ca în 1914 sã devinã . toate acŃiunile lor revoluŃionare: organizarea în sindicate..illustrat de poeŃi remarcabili ca Ion Minulescu. în primul rând cãtre popularizarea cât mai întinsã a acestei idei’’ 5. C. Ziarul a republicat cunoscutul studiu al lui C.. necesare evoluŃiei poeziei române.României muncitoare’’. fiecare dintre ei în mãsurã diferenŃiatã. Mesajul publicistic socialist şi muncitoresc Dupã congreul al VI-lea al P.Lumea nouã’’ sã continue sã aparã cu subtitlul . Emil Isac. fãrã sã nu Ńineam seama de influenŃa simbolistã’’ 3.R...n. Gherea Ce vor socialiştii români?.D.Actuala orânduire socialã . datoritã iniŃiativei lui I.Lumea nouã’’ pentru înfãptuirea unei orânduiri în care sã nu mai fie deosebiri de rang social: . unde s-a discutat tocmai despre propaganda socialistã.. Mihail Cruceanu.D. Darie... ªtefan Peticã.. în locul celuilalt subtitlu. George Bacovia. . în articolul din primul numãr. transformate la începutul secolului al XX-lea în cercurile .) e singura şi marea formã care va nimici din temelie toate neajunsurile de care suferã muncitorimea şi o mişcare socialistã trebuie sã Ńinteascã..M. 6. Se ivea astfel seria a treia a acestei gazete militante care. Dãrâmarea acestei alcãtuiri prin desfiinŃarea..

datoritã spiritului revoluŃionar.cercuri culturale. ..Tineretului muncitoresc’’ (1912). continuare cu mari acŃiuni revendicative în porturile dunãrene Brãila şi GalaŃi. în scopul organizãrii politice şi profesionale a clasei muncitoare şi a altor pãturi sociale. care luau cunoştinŃã în mod deschis de Ńelurile luptei revoluŃionare a proletariatului.secŃiuni ale partidului.România muncitoare’’ din Bucureşti s-a reuşit sã se coordoneze întreaga activitate politicã şi ideologicã a mişcãrii revoluŃionare a muncitorilor. în întreprinderi petroliere (1913/1914). atât în fizionomia şi structurile ei anacronice generate de marea proprietate.. În tot acest prim deceniu al secolului XX.. declanşate încã înainte de 1900 la Bucureşti.Calendarul muncii’’ -. în 1908 un . la început de secol.Munca’’. având filiale în numeroase centre ale Ńãrii.. ca şi propriile sale edituri.. Asemenea forme de organizare.. cercuri de studii sociale. GalaŃi şi ReşiŃa. .Lumea nouã’’. mişcarea muncitoreascã a avut în atenŃia sa şi problema agrar-Ńãrãneascã. militant al unor fruntaşi ai mişcãrii muncitoreşti. . cum a fost ªtefan Gheorghiu.mobilizau la activitãŃile lor revoluŃionare. popularizând formele de organizare înainate.Viitorul social’’. în ramura metalurgiei (1912). în Transilvania.România muncitoare’’ . se împleteau cu acŃiuni ale partidului muncitorilor în sprijinul apãrãrii intereselor vitale ale clasei muncitoare.. Diferite alte forme de propagandã . prezent printre muncitorii portuari. În 1907 se constituie Uniunea Socialistã din România. contribuise în mod substanŃial la declanşarea unor atari mişcãri muncitoreşti.România muncitoare’’. .. în special în 1907 şi dupã aceea. categorii largi de meseriaşi. cât şi în latura ei .şi sub îndrumarea cercului ..Lumea nouã ştiinŃificã şi literarã’’.. Grevele atinseserã mari proporŃii în Bucureşti. prin unirea eforturilor de luptã şi de organizare ale tuturor cercurilor socialiste . pentru vot universal (1913).Lupta zilnicã. alãturi de muncitori. . cicluri de conferinŃe în întreprinderi. în şcoli (adevãrate nuclee ale unei universitãŃi populare) . comercianŃi şi funcŃionari.cele din GalaŃi. ivit în iunie 1901. În 1906 se creeazã Comisia generalã a Sindicatelor din România. . asumându-şi. Iaşi. care a pregãtit terenul pentru constituirea Comitetului central al mişcãrii . Ploieşti. OrganizaŃiile politice şi profesionale ale acesteia erau în primele rânduri ale luptelor greviste.România muncitoare’’. Turnu Severin şi din alte oraşe . atât în plan naŃional cât şi local.Cerc al ucenicilor’’. Cercul socialist . Astfel. dupã cum se acordare atenŃie deosebitã şi mişcãrii femeilor... rolul de forŃã politicã polarizatoare a muncitorimii române. Brãila şi ConstanŃa. Acesta folosea organele sale de presã centrale şi zonale .. transformatã la Congresul socialist din 1910 în Partidul SocialDemocrat din România.

la viaŃa publicã a Ńãrii. Am luptat atunci contra acestui curent şi el se stinse graŃie propriei lui slãbãciuni. partidul muncitorilor a înfãptuit o colaborare fructuoasã cu gruparea democraticã din jurul ziarelor .revendicativã. partidul muncitorilor a organizat acŃiuni de concentrare a eforturilor elementelor democrate.rurale’’ în scopul atingerii unor Ńeluri politice strãine de adevãrata problemã agrarã: . Buhuşi.. Asemenea probleme constituiserã axul tematic central al militantismului cuvântului tipãrit în .. a combãtut curentele care se declarau . din iniŃiativa partidului se constituie . în 1895.. a militat pentru prezenŃa Ńãrãnimii.Lumea nouã’’ şi în alte ziare socialiste şi muncitoreşti. care militau pentru o legislaŃie muncitoreascã şi agrarã.Adevãrul’’ şi . Marile sale rãscoale din 1888 şi mai ales cea din 1907 au gãsit alãturi populaŃia ruralã şi pe cea muncitoare din oraşe (la Paşcani.. De asemenea.. sub auspiciile cãreia s-au organizat întruniri pentru vot universal în numeroase oraşe ale Ńãrii.. GalaŃi).Evenimentul’’ (Iaşi) şi . FaŃã de truditorii de la sate partidul muncitorilor a avut întotdeauna o atitudine de sprijin... Astfel.scria . La 1 octombrie 1900 . Mişcarea mucitoreascã relevase necesitatea organizãrii colective a producŃiei în agriculturã.DimineaŃa’’.Vremea’’. de asemenea.. Aspectele vieŃii economice şi social-politice erau discutate în parlament de deputaŃii socialişti.Românul’’..Lumea nouã’’ la 30 ianuarie 1900 . în aceeaşi luptã comunã pentru eliberare naŃionalã şi socialã şi pentru o viaŃã mai bunã. Demagogia conservatoare dete naştere însã unui nou curent: brãteştismul’’ (I. la care au aderat grupãrile politice din jurul ziarelor . potrivit prevederilor înscrise în ConstituŃie. în momentul când Ńãrãnimea fusese îndepãrtatã de la acest drept prin sistemul votului cenzitar. prin reprezentanŃii sãi... în scopul impunerii reformãrii radicale a sistemului electoral. Presa a luat apãrarea Ńãranilor care se gãseau în închisori în urma prigoanei guvernamentale îndreptate împotriva cluburilor socialiste de la sate. . mişcarea care îi purta numele a favorizat mai târziu votarea legii meseriilor) 6. În primul loc fu rurarismul. deputat conservator. care nu excludea însã rezolvarea problemei împroprietãririi Ńãranilor pe baza exproprierii marilor proprietãŃi rurale. Brãtescu. Întru gãsirea unor soluŃii care sã vinã mai repede în sprijinul acestei probleme cardinale. înŃelegere şi de solidaritate cu acŃiunile sale legitime.Liga votului universal’’. pentru libertãŃi democratice acordate maselor largi ale populaŃiei. împotriva abuzurilor autoritãŃilor administrative.În afarã de duşmanii declaraŃi ai clasei muncitoare .avurãm prilejul de a vedea apãrând pe scena politicã anul acesta şi douã curente care se dãdeau drept apãrãtoare ale drepturilor celor asupriŃi.

. se angaja într-o luptã pe care nu o va încheia decât în 1916. încã din editorialul primului ei numãr. Mihai Gh.România muncitoare’’. Buzdugan. ªi fiindcã este loc. o luptã revoluŃionarã.România muncitoare’’ La 1 ianuarie 1902 apãrea gazeta . Revista editatã de cercul socialist cu acelaşi nume. socialismul renaşte ca altãdatã pasãrea Phoenix din cenuşa sa proprie.Revista românã politicã şi economicã’’ (Socialismul român. asumându-şi prin pana ziariştilor iviŃi din sânul clasei muncitoare .9 iunie 1902 (seria întâi). gazeta îşi preciza şi cãile luptei sale viitoare.legale’’. Cine avea sã continue lupta publicisticã revoluŃionarã? VII.. Cine-şi simte inima pãtrunsã de avânturile nobile şi umanitare. semnificativ intitulat Nu moare. . .... chematã sã ocupe un loc distinct în lupta de consolidare politicã şi ideologicã a partidului clasei muncitoare.Economia naŃionalã’’ (Socalismul în România. de a susŃine ideile socialiste. cine vede viaŃa altfel decât prin prisma egoismului brutal.. Frimu. O publicaŃia marcantã: . O datã cu îndemnurile gazetarului Al. citite în acelaşi prim numãr. 7. «România muncitoare» este rodul acestei renaşteri.Noua revistã românã’’ şi. C. Sanielevici în . fãrã însã a sta sub semnul exclusivismului.Z. P. renaşte şi cheamã ca sã-şi strângã rândurile pe toŃi aceia care vor adevãrul şi dreptatea.. Gh. Ceea ce gazeta şi face în cele 23 de numere apãrute în rãstimpul 1 ianuarie . . gazeta scria: .în primul rând I. Crainic şi Nitu în . Socialismul.C. conştient de rostul lui în România. ªtefan Gheorghiu.România muncitoare’’.Lumea nouã’’ îşi înceteazã apariŃia. poate sã fie alãturi de noi. Unele articole semnate de S. într-un moment în care în unele publicaŃii nesocialiste se auzeau voci neîncrezãtoare în socialism.. respectiv..Sã ne folosim deci forŃele şi sã luptãm cu foc şi entuziasm’’. cine-şi simte o pornire neînvinsã de a fi pãrtaş la lupta mare a ideilor noi împotriva prejudecãŃilor şi nedreptãŃilor învechite. De ce n-a reuşit socialismul în România?) ca şi de alŃi gazetari de orientãri diferite încercaserã sã preconizeze înfrângerea definitivã a socialismului în România. militând pe . Vasilescu-Vasia etc. Bujor.misiunea de a nu se îndepãrta de la idealurile clasei proletare. de aceea dupã loviturile ce i s-au dat. Rãspunzând atacurilor şi suspiciunilor din presa burghezomoşiereascã. opusã celei . neagã afirmaŃiunea acelora care zic cã nu e loc pentru socialism la noi.Oare la noi s-a stabilit acel Eldorado al dreptãŃii pe care omenirea flãmândã îl aşteaptã de secole? Oare la noi adevãrul a biruit în totul şi în toate? Cred cã nimeni nu va îndrãzni sã afirme aceasta şi dacã n-o afirmã. Ionescu.. în .. pãşeşte din nou în arenã’’. 1900).

. . Se împlinea aceastã nãzuinŃã legitimã a Ńãrii. Sub semnul lui 1 Decembrie 1918 Sosise unul dintre cele mai emoŃionante şi mai semnificative evenimente din viaŃa întregului popor român. Panait Istrati. vis al fãuririi statului naŃional unitar. Ei aveau sã scrie şi sã militeze sub imboldul pe care îl lansase articolul Rolul nostru. zeci de mii. ale Marii Adunãri NaŃionale de pe câmpul lui Horia şi din acel memorabil 1 Decembrie 1918.. pânã la o sutã de mii de muncitori. anchete de presã şi comentarii de gravã rezonanŃã socialã şi politicã publiciştii I.toate terenurile’’. Dezideratul se face puternic simŃit. a altor forŃe democrate şi revoluŃionare în scopul refacerii Partidului SocialDemocrat. de mobilizare a muncitorilor. a o lumina. a o organiza’’. 8. Când fueserã comunicate locul şi data Adunãrii. Ńãrani. . la Alba-Iulia şi nu întâmplãtor acolo..rotativei’’ guvernamentale. În aceeaşi ordine de idei. militând pentru lãrgirea drepturilor democratice ale tuturor cetãŃenilor. prin socialism’’..faŃã de clasa muncitoare ale cãrei interese le apãrã şi le reprezintã: a o trezi. şuvoaie de mulŃimi. prin publicarea unor capitole din lucrãri marxiste (Muncã salarialã şi capital de Karl Marx) şi luptã practicã..C. Frimu.FoiŃa României muncitoare’’). conchidea editorialul. din . Aceasta însemna luptã teoreticã... conturându-se o datã cu cea dea doua serie a .. al celei dintâi uniri politice a românilor. pentru vot universal. abordând. tipãrit în numãrul din 6 martie 1905: . loc.. patrioticã şi unanimã întru declararea momentului solemn al desãvârşirii statului naŃional unitar român. mii. timp de zece zile se fãcuserã pregãtirile de vibraŃie naŃionalã. Pentru cã AlbaIulia era vechi centru al Daciei romane. o datã cu problemele economice. când gazeta se recomandã a fi o tribunã revoluŃionarã a luptei clasei muncitoare. începând din 5 martie 1905. acolo şi atunci.. politicianismul electoral. de unde.României muncitoare’’. egal. la 1 Decembrie 1918. sociale şi culturale ale muncitorilor şi problemele de fond ale reorganizãrii şi consolidãrii bazelor politice.. de asemenea. VII. . Acum se impun prin articole de analizã.Frânturi alese’’. angajarea publicaŃiei . intelectuali..prefacerea proprietãŃii private asupra mijloacelor de producŃie în proprietatea colectivã. de explicare a confuziilor şi de condamnare a teoriilor refractare socialismului (în diferite rubrici. ªtefan Gheorghiu. direct şi secret.România muncitoare’’ demascase culisele politice ale . datorate lui Mihai Viteazu: pe aceeaşi vatrã a martiriului lui Horia şi a tovarãşilor sãi. al întemniŃãrii lui Avram Iancu. ideologice şi organizatorice ale partidului.

sintetiza psihologia şi voinŃa de acŃiune a tuturor românilor în mesaje ca acestea: . momentul IndependenŃei din 1877. Unirea noastrã va fi indiscutabilã’’ 7.. atunci în prima zi a lui Decembrie 1918 când Marea Adunare NaŃionalã. Ceea ce a urmat mi se pare un vis. N. S-a înfãptuit. M. într-un interviu acordat ziarului maghiar . prin momentele numite paşoptism.mãrturisea Ilie Cristea în ziarul . continuase acelaşi pãstrat pânã acum în cutele cele mai adânci ale sufletului. publicistul Emil Isac.Viitorul’’. Barbu ªtefãnescu Delavrancea. e destul sã ne privim în ochi pentru ca sã ne convingem cã ceasul a sosit . alãturi de ziare scoase de români aflaŃi în strãinãtate care elogiau eroismul trupelor române în prima mare conflagraŃie mondialã. se revãrsau într-acolo.. C.Românii s-au unit.România’’ etc..Koloszvári Hirlap’’.. este difuzat imnul român şi masa porneşte acum în joc.Trecutul şi viitorul îşi poartã fiorii peste sufletul neamului în aceste ceasuri care ne fac sã resimŃim rãsufletul eternitãŃii deasupra noasrã. într-un simboic articol din . El nu poate fi sfãrâmat.Deşteaptã-te române’’ şi în faldurile tricolorului. Ultima zi din România micã.. Cuvântul. Bacalbaşa. alimentat de veacuri: . Mille. într-adevãr... ªtafetele cãlãri duc ştirea. ..D. Octavian Goga. Zaharia Bârsan. generaŃii de miilitanŃi patrioŃi. Un popor s-a eliberat’’ 8. mãreŃ şi nestrãmutat. Cum a fost.N-avem nevoie sã ne-o spunem unul altuia. ale ultimului secol mai ales. A.toate unghiurile Ńãrii. Astfel. proclama.. din îndepãrtate timpuri revoluŃionare. Xenopol. pentru toate veacurile de luptã şi de sacrificii. prin DeclaraŃia de la Alba-Iuia. C.. în ritmurile muzicale ale cântecului . pentru ca în secolul al XX-lea el sã fie susŃinut cu o demnã şi neînduplecatã bãrbãŃie de presa muncitoreascã şi de personalitãŃi ale culturii româneşti ca Nicolae Iorga. ale secolelor trecute. nutrind acelaşi unic şi mãreŃ sentiment. unionism. prin vocea unui om de mare culturã şi de convingeri sociale şi politice înaintate. Un lanŃ s-a sudat între inimi. Cantacuzino. consemna: . publiciştii şi oamenii de culturã angajaŃi în slujirea celui mai drept şi sfînt ideal al naŃiunii române au contribuit cu întreaga lor energie şi o pricepere la conturarea înfãptuirii idealului naŃional proclamat la Alba-Iulia. prin scrisul şi atitudinea lor civicã şi politicã.Glasul Ardealului’’. Unirea Transilvaniei şi Banatului cu România.Epoca’’. N. . Filipescu. atâŃia alŃii pe baricadele scrisului la gazete. poetul monograf al Ardealului. prin angajarea publiciştilor socialişti. Ca la judecata din urmã se desfac mormintele din care ne strigã suferinŃa de . PublicaŃiile .. Vasile Goldiş! La numai trei zile.Epoca’’. Titulescu. se va rosti unanim. Octavian Goga.. Rãsunã trâmbiŃele orchestrelor. Acestui multisecular vis de deplinã unitate statalã naŃionalã îi hrãniserã existenŃa..

Beldiceanu. în pragul realizãrii Marii Uniri. ci simbolul dezrobirii şi al neatârnãrii românilor’’ (Adevãrata renaştere naŃionalã) 10. simbolic intitulat . ca. ei se numeai I. De pildã... nu glasuri doar de .noi’’.. C. .munteni’’. militantul socialist de la sfârşit de secol. VlahuŃã. mulŃi alŃii. Iar acest . Lovinescu.. . arãta cã . soarele rãsãrind roşu din foc şi din sânge sã lumineze România mare’’ 9. Sorbul. mâine. Dupã cum mãrturisea altcineva. cu referire la justeŃea cauzei care mobilizase trupele române: .. Se uneau ugetele şi simŃirea românilor pe acea cale sfântã a idealului de totalã unitate teritorialã şi naŃionalã. Traian şi Decebal.Spre biruinŃã’’. referindu-se la ciclul de conferinŃe ale lui N.Nu-i destul sã eliberezi un popor. Iorga. Bianu.Viitorului’’. În consens. la Paris şi în Statele Unite.ªt.transilvãneni’’. definind acele clipe de rãscruce drept momente ale adevãratei renaşteri naŃionale. Astãzi amurgul cade cea din urmã oarã peste vechile noastre hotare.. I. În paginile . Pe drapelele româneşti va sta scris nu simbolul urii între popoare. în februarie 1917).România’’ (apãrut la Iaşi. scria acum. . I. E. ci şi de . glasuri auzite pretutindeni.. critici şi istorici literari. într-o luptã .Marele pas istoric lau pornit copiii României în sunetul unor goarne care au sunat nu fanfare de cucerire. M.. la Kiev şi la Viena.bãnãŃeni’’. Iosif Nãdejde. Beldiceanu. care au . Delavrancea. un plural naŃional al întregii Ńãri. ... Un ziar ieşean. reunite sub titlul Principiului naŃionalitãŃilor.) îmbãrbãta drumul spre victorie cu fapte relatate în rubrici precum . forŃele lucide. cum toate aceste înseşi nu mai pot fi sufleteşte desfãcute din legãtura suferinŃei comune care le uneşte’’. B. prin care se înŃelegeau gazetari.N.veacuri şi ne îndeamnã mãrirea strãmoşilor.. Închegarea unui singur trup se hotãrãşte.. Trebuie ca dupã eliberarea lui poporul acesta sã fie mai mult el însuşi’’ 12. în adevãr..Durerea şi aspiraŃiile Ardealului nu mai pot fi despãrŃite nici într-un fel de soarta celorlalte Ńinuturi româneşti. de pildã. însemna nu zone izolate.a condeiului’’. S-au alãturat aceloraşi bãtãlii de presã românii aflaŃi în diferite colŃuri ale lumii. Al.. Petru Poni.Bravii noştri’’ şi altele. filologi şi diferiŃi oameni de culturã. Bacalbaşa. în articolul Ardealul. Iar N. V. E. ci mai ales imnuri de libertate. urmaşi demni ai lui Burebista... cu toŃii în postura de . simplu dar atât de emoŃionant formulate de Barbu Delavrancea într-o comunicare la Academia Românã: .Noi vrem ce e al nostru’’. Voiculescu etc. Heroveanu scria: . glasuri de români. în articole de atitudine fãrã echivoc. având ca director pe Mihail Sadoveanu şi Octavian Goga (iar printre colaboratori pe N. solidari întru susŃinerea ideii.moldoveni’’ etc.N..istorici ai clipei’’. imbatabile şi clarvãzãtoare ale întregii spiritualitãŃi româneşti. Anii 1916-1918 angajasezã.timpurile mari creeazã o publicisticã pe mãsura lor’’ 11. Minulescu. scriitori. Agârbiceanu.

.Nu este român în tot cuprinsul lumii care sã nu doreascã împlinirea acestui sfânt vis . aceasta nu s-a datorat respectivului context. Unul dintre colaboratori. în numãrul 4 al . pentru unirea cu fraŃii lor’’.. consemna: . Adevãrul a biruit şi în povestea neamului românesc’’. sacrificiilor sale şi voinŃei lui abnegante. organ al Uniunii societãŃilor române de ajutor şi culturã din America.României Mari’’. militând pentru . Dacã el s-a împlinit abia în 1918.Sîngele apã nu se face. şi zice un mare adevãr. dr. devenise un fel de . în contextul primului rãzboi mondial.Lupta’’ etc..unirea tuturor românilor într-o singurã Ńarã. triumfãtoare pânã la urmã.America’’. N. .România mare’’. care fusese deputat în Parlamentul României. în paginile cãrora semnau şi publicişti cum a fost Octavian Goga.. Lupu. scria în articlul Unire: .... Aceste puŃine reliefuri ale militantismului presei române în slujba fãuririi statului naŃional unitar român nu reprezintã decât o componentã.barometru’’ al stãrilor de lucruri din anii 1918-1919. bogatã. aşa zice o vorbã din bãtrâni.. fericitã şi dreaptã pentru toŃi fiii ei’’ 13. . ci luptei înseşi a poporului român. Ziarul .. Acesta. pe un anume plan. a luptei şi voinŃei maselor populare înseşi de a-şi realiza visul naŃional de secole.scos publicaŃii precum . mare..deplina dezrobire’’ a românilor din Transilvania.. de secole şi secole.Foaia Ńãranului’’.

000 de hectare. ale cãrei puncte programatice Ńinteau realizarea obiectivelor puse de RevoluŃia de la 1848 în parte împlinite. în parte urmând sã se împlineascã.500. 1. Transformãri şi reforme Rãstimpul anilor 1918-1921 se impregneazã cu avânt revoluŃionar alimentat de contextul creat dupã votarea DeclaraŃiei de la Alba Iulia. în . Noua etapã reclama înfãptuirea unor profunde transformãri economice şi social-politice.Capitolul VIII PRESA POLITICÃ SOCIAL-LITERARÃ ªI CULTURALÃ INTERBELICÃ VIII. În baza legislaŃiei agrare elaborate între 1918-1921 au fost expropriate de la moşierime 6.

pentru afilierea la InternaŃionala comunistã. Aceleaşi obiective au produs şi schimbãri importante în structura claselor sociale. Asemenea obiective economice. Partidul Poporului (condus de Alexandru Averescu). Reforma agrarã însemnase precumpãnirea micii proprietãŃi Ńãrãneşti. În urma reformei agrare şi prin aplicarea votului universal. PublicaŃia îşi încunoştinŃa cititorii cã va fi intransigentã faŃã de . legislativ şi de învãŃãmânt. o efervescenŃã viaŃã politicã. tineri). cifrã la care se adãugau alŃi 200. în sprijinul elementelor revoluŃionare. revista . intitulat A 2-a InternaŃionalã e moartã şi îngropatã. militau pentru alianŃa muncitoreascã şi Ńãrãneascã şi pentru atragerea altor categorii ale populaŃiei. a fost lovitã puternic în poziŃia ei economcã şi politicã. Partidul łãrãnescu. de alte 6 numere. împotriva celor reformiste.000. Articolul de fond al numãrului inaugural. care prevedea abolirea cenzitarismului şi introducerea votului universal. 2. în acelaşi rãstimp. în primul rând. Acelaşi context a favorizat dezvoltarea proletariatului român din industrie şi din transporturi. a Ńãranilor mijlocaşi şi a unor elemente burgheze rurale. Partidul Socialist. aflat în 1919 în aflux puternic. al cãrei prim numãr legal apare la 1 iulie 1920.Lupta de clasã’’. care. pânã la 20 octombrie a aceluiaşi an. când îşi înceteazã apariŃia. în aceastã primã serie a publicaŃiei. unificarea monetarã şi convertirea în lei a celor patru feluri de monede care circulau pânã la 1918. obligatoriu şi secret. Crearea Partidului Comunist Român A fost pregãtitã de organul sãu de presã teoretic.000 în ramura forestierã şi câteva sute de mii de lucrãtori agricole 1. egal. unde numãrul muncitorilor era de aproape 550. în timp ce burghezia luase un avans important. caracterizatã prin apariŃia de noi partide şi grupãri politice Alãturi de Partidul NaŃional Liberal s-au mai ivit Partidul NaŃional Român. Pe linia redresãrii economice a Ńãrii s-au adoptat mãsuri care au dus la: unificarea sistemului administrativ. dupã sine. reunea aproximativ 150. ca urmare a extinderii controlului ei pe piaŃa internã şi a relaŃiilor de producŃie capitaliste.decembrie 1918 se fãcuse reforma sistemului electoral. sindicalişti.000 de membri (muncitori. în Transilvania.. sociale şi culturale au favorizat procesul de refacere a economiei distruse de rãzboi şi pe cel de accelerare a dezvoltãrii relaŃiilor de producŃie capitaliste la sate şi la oraşe. VIII. Toate aceste mutaŃii în structura economicã şi social-politicã a Ńãrii şi în aceea a claselor sociale au atras. urmat. aplicarea unui nou sistem fiscal etc. anunŃa de fapt lupta pe care o angaja revista. contribuind la lãrgirea pieŃei interne pentru industria naŃionalã şi la ameliorarea stãrii materiale a populaŃiei. moşierimea.

Când muncitorii înşişi simŃiserã nevoia schimbãrii denumirii partidului din Partid Social-Democrat în Partid Socialist. moŃiunile votate. texte ale rapoartelor şi proiectelor ce trebuiau sã fie dezbãtute la congres: raportul asupra afilierii şi programul partidului. din februarie pânã în varã... încã de la începutul rãzboiului mondial se produsese ruptura cu InternaŃionala a IIa. se mobilizeazã muncitorii la luptã revoluŃionarã concretã. Programul şi proiectele adoptate. sub acuzarea de .. El creşte în anul urmãtor..Lupta socialistã’’ (Ploieşti). .. de orice naturã.socialismul consecvent’’ la sursele clasicilor marxismleninismului (ale cãror opere sînt prezentate în revistã. liberale sau mic-burgheze’’. potrivit . atât cât ele s-au putut dezbate şi definitiva. . lucrãri care continuã pânã în 12 mai. raportul asupra problemei agrare etc. pânã în ultima zi a lucrãrilor când reprezentanŃii autoritãŃilor civile şi militare au pãtruns în sala congresului şi au arestat pe delegaŃii care votaserã pentru afilierea necondiŃionatã la InternaŃionala a III-a..Tineretul socialist’’ .. de pildã. din V.Világosság’’ (Braşov)..Socialistul’’ a gãzduit lucrãrile Congresului general al Partidului Socialist din România. proiectul de statut al sindicatelor.complot împotriva siguranŃei statului’’ . toate celelalte hotãrâri în problemele vitale ale poporului român.Socialistul’’ într-o activitate febrilã.I.infiltraŃiile ideologice strãine intereselor clasei muncitoare. În numãrul sãu din 5 martie 1921 organul central de presã al partidului socialist şi al sindicatelor a publicat ordinea de zi a congresului. Astfel se declanşeazã valul de greve început în decembrie 1918 cu ziua de 13. La 8 mai 1921 redacŃia ziarului .Fáklya’’ (Cluj). Diferitele pregãtiri în vederea creãrii Partidului Comunist Român antreneazã ziarul . cã intenŃiona sã propovãduiascã .. . Acest val grevist naŃional simboliza începutul unei etape de luptã mai dârze decât pânã atunci..oportuniste. în centre feroviare. viu discutate în coloanele ziarelor.Iaşul socialist’’. Lenin. se definiserã forŃele de stânga conştiente de perspectiva noilor comandamente revoluŃionare. respectiva schimbare nu reprezenta doar o formulã terminologicã. . în rada porturilor şi în alte ramuri industriale şi culmineazã cu greva generalã din 1920. Trecerea de la capitalism la social).. În acelaşi cadru al pregãtirilor pentru crearea partidului comunist militeazã alte organe de presã muncitoreşti...în paginile cãrora se ia atitudine faŃã de reformism. ziua marilor demonstraŃii muncitoreşti. care se fac ecoul activitãŃii grupurilor comuniste din diferite colŃuri de Ńarã . . .exprimaserã strategia şi tactica revoluŃionarã a militanŃilor pentru partidul comunist. Aproape o jumãtate de milion de muncitori au încrucişat braŃele în ziua de 20 octombrie.Dreptatea’’.

organ central al Sindicatelor Unitare) etc.. presa comunistã .. . sãptãmânal socialist).Muncitorul din valea Mureşului’’. s-a particularizat de la un moment istoric la altul. În lungul Vãii Mureşului. Cuvântul presei comuniste..FederaŃia’’. Mureş).Tânãrul muncitor’’. organ oficial al Uniunii Tineretului muncitor din Ardeal şi Banat) şi atâtea altele. Sclavii fabricilor.a întruchipat în mesajul ei tipãrit aspiraŃii sociale şi politice înfruntând mai mult de douã decenii de ilegalitate. la rândul sãu.Ifjúmunkás’’ (. organ oficialal Uniunii muncitorilor pielari din Ardeal şi Banat). Lupta pentru pâine.. organul oficial al Uniunii muncitorilor pielari din Ardeal şi Banat). aceea a anilor 1922-1923.Lumina’’. .. publicaŃiile . descria. .Lupta socialistã’’ (Ploieşti). . .Elöre’’. De la crearea sa. Teroarea în Ńarã.. Pentru . sunau cu gravitatea socialã a adevãrului titluri demascatoare: Se scumpeşte pâinea. Braşov).C. În concordanŃã cu solicitãrile momentului. ca organe ale P. Teroarea albã în România.Muncitorul Pielar’’.Böripari Munkás’’ (.Socialismul’’ (care devine organul central al Partidului Comunist Român)... lupta muncitorilor în articole ca: SituaŃia muncitorilor forestieri. îşi substanŃializa coloanele sale cu imagini dense despre starea socialã. stã sub semnul menŃinerii şi consolidãrii frontului unic proletar şi al unitãŃii sindicale.. în paginile cotidianului . prin .Böripari Munkás’’ relata despre lupta muncitorilor pielari de la fabrica .Munca graficã’’.împrejurãrilor politice concrete ale etapei. prin celelalte publicaŃii din prima constelaŃie se impune de la început în campanii gazetãreşti de rezonanŃã. ..aproximativ 500 de ziare şi reviste ilegale şi legale . Cotidian socialist. metalurgişti şi petrolişti din România..Renner’’ pentru îmbunãtãŃirea salariilor.Világosság’’ (.Munkás’’ (. economicã şi culturalã a muncitorilor din cele trei ramuri industriale.Socialismul’’.Muncitorul pielar’’. în consens cu . Cãminele muncitoreşti închise... Problema pãmântului. Una dintre acestea. organ al Uniunii unitare a muncitorilor chimişti. ..Muncitorul’’.. în 1921 şi pânã la 23 August 1944.. lansând în suite de articole obiectivele luptei: Ofensiva capitalului.. . Szocialista napilap .Fáklya’’ (organ oficial în limba maghiarã al Partidului Socialist din România. creşte numãrul şomerilor..R. ameninŃate de ofensiva patronatã şi de teroarea autoritãŃilor. .Tineretul socialist’’. .. De exemplu: . .. în articole tranşante şi combative: ªomajul.Böripari Munkás (..Lumina’’.Fierarul’’.Elöre’’ (Tg. . ale filialelor lui judeŃene sau ale altor organizaŃii de masã.Marosvölgyi Munkás’’ (. Braşov).Világosság’’. o altã gazetã. perspectivelor luptei lor comuniste... Cluj).... În aceastã perioadã apar 13 ziare şi reviste în limba maghiarã.. Îşi spun cuvântul acum. .

.Ifjú Harcas’’. ... 3.Tânãrul leninist’’. germanã. ..Steagul roşu’’.ViaŃa muncitoare’’. . . InchiziŃia din Arad..Muncitorul roşu’’. în anii de luptã dârzã ai momentului 19291933.. la Congresul al V-lea al P. marcheazã şi etapa de ilegalitate în care intra în presa însãşi. cu . indiferent de culoarea politicã. ... . .ViaŃa muncitoare’’. Complotul siguranŃei împotriva sindicatelor. VIII. formate din muncitori.ViaŃa ostãşeascã’’. .unitatea sindicalã.Brazda’’.. . De asemenea.. ..F. o a doua constelaŃie importantã a presei ilegale de partid în limba românã... .R.Korunk’’. . ..Scânteia’’ apãrutã la 15 august 1931. împreunã cu publicaŃiile unor organizaŃii de masã ale partidului (Sindicatele Unitare şi Blocul Muncitoresc-łãrãnesc).Femeia muncitoare’’. maghiarã. fabrici. stabilind linia strategicã a partidului în vederea desãvârşirii revoluŃiei burghezo-democratice.Avangarda’’. hotãrâŃi sã ducã o luptã necruŃãtoare în vederea cuceririi revendicãrilor lor. . Articolele din aceste ziare militau pentru închegarea frontului unic al tuturor muncitorilor organizaŃi şi neorganizaŃi. Aveau sã dezarmeze slujitorii? Organele ilegale de presã conduse de Partidului Comunist Român.Secerea şi ciocanul’’. localitãŃi. numãrând 220 de publicaŃii centrale şi locale: . . . .Libertatea’’. În fruntea acesteia a fost . .Lupta C.R. formaserã subiectele principale ale presei comuniste.Deşteptarea’’..Înainte’’. Moldova şi unele oraşe transilvãnene.. .. Banatul..Frontul unic’’. . În acelaşi an.. .Apãrãtorul’’. forestierã şi textilã. Se conturase acum..’’.Apãrãtorul proletar’’ şi altele. . se fãcuse analiza caracterului şi perspectivelor revoluŃiei în România. Puternicele acŃiuni greviste din metalurgie. .Mukás élet’’.Ifjúleninista’’.C.BoreŃ’’. au continuat sã oglindeascã luptele revoluŃionare ale proletariatului român din timpul stabilizãrii relative a capitalismului. rusã etc. industria minierã.. Presa politicã în ilegalitate Anul 1924.Socialismul’’ în frunte. .. an în care guvernul naŃional-liberal a decretat scoaterea în afara legii a Partidului Comunist Român.Ifjú Munkás’’.Munca zilnicã’’..Lupta de clasã’’. suprimat de autoritãŃi.Lupta studenŃeascã’’.Dezrobirea’’.. .Buletinul’’. . Aceste comitete trebuiau sã cuprindã pe cei mai destoinici reprezentanŃi ai muncitorimii.. ... care cuprinseserã Capitala... se milita pentru alegerea comitetelor frontului unic pe ateliere.. respectiv gazetele .

Rabotnicesco delo’’. . V. Anghel.Tempo’’.Apãrarea ceferiştilor’’. C. apoi.. apãrut în .Rãscoala’’...ei s-au legat în lanŃ . Presa de tradiŃie democratã În paginile întregii prese de tradiŃie democraticã etapa crizei economice şi a luptei clasei muncitoare angajase cele mai viguroase condee publicistice..Jos teroarea’’. Ion Teodorescu.. . Mille. în alte cãror mesaje de adeziune se spunea: ..Muncitorimea românã îşi demonstrase marea ei capacitate de luptã cu ocazia grevei minerilor de la Lupeni din 1929 şi a luptelor petroliştilor şi ceferiştilor din 1933 calendarul acestor ani de bãrbãŃie şi de demnitate din viaŃa clasei muncitoare înregistrase 377 de greve în 1. Traian Demetrescu. justiŃia. .. apelase la o metaforã plasticã ce ne aminteşte de excelenta sa nuvelã Uzina vie: . echivalând cu pierderi de aproape 850. .Adevãrul’’ (fundat în 1871 de Al.Curentul’’.Cuvântul liber’’...La Tribune des cheminots’’ (gazeta Comitetului internaŃional al muncitorilor feroviari). ziarul . relatau despre acest memorabil proces. alãturi de publicaŃiile necomuniste .Sirena ceferistã’’.. condamnau autoritãŃile. descriind ultima şedinŃã a procesului de la Craiova în articolul treizeci de zile în şir.... vorbind despre acuzaŃii .Brazda’’. AcuzaŃii fuseserã condamnaŃi la peste 80 de ani de închisoare.L’Humanité’’. VIII.. Cu greva muncitorilor români se solidarizaserã numeroase organe de presã de peste hotare: . .. . Alãturi de el trebuie pus . Beldiman). ea fiind totodatã lupta muncitorilor feroviari din toate Ńãrile.000 de zile de lucru.. avusese în redacŃie pe Anton Bacalbaşa. Eugen Vaian. Descinzând dintr-o tradiŃie de gazetari republicani şi socialişti.. de asemenea. . alte numeroase ziare comuniste.. arãtând cã nu este vorba numai de a apãra mişcarea revoluŃionarã şi conducerea acesteia. 4.000 de întreprinderi. . .. Publicistul şi scriitorul Alexandru Sahia.DimineaŃa’’..Umãr lângã umãr .D. a cãror activitate se cuprinde între anii 1919 şi 1937.. . .Muncitorii feroviari români dau un frumos exemplu.formând o locomotivã cu ochii de jãratic’’.Adevãrul’’. la douã mari cotidiene. În aceastã privinŃã lupta muncitorilor feroviari români are şi o deosebitã importanŃã internaŃionalã. între altele.Vastuas Dolgozó’’..Universul’’.Rude Právo’’... urmând în general o linie democraticã. Ne gândim. din 1895 devenise proprietatea lui C. avuseserã loc 840 de conflicte latente de muncã în mai multe de 4. .Kommunisticeskii InternaŃional’’ etc.Cuvântul’’ etc.Adevãrul’’ şi ..’’ 2. . .DimineaŃa’’... .în lanŃuri grele şi cu lacãte uriaşe la mâini’’. PublicaŃiile ..054 de întreprinderi. .Daily Worker’’ (organul de presã al Partidului Comunist din Marea Britanie).

intransigenŃa gazetarului angajat.. LucreŃiu Pãtrãşcanu a demonstrat în articolele şi studiile din gazetele la care a debutat. impusã pe rãstimpul a trei decenii de militantism publicistic...Adevãrul’’ sprijineau şi mişcãrile Ńãrãneşti. anchetele sociale ale unor gazetari redutabili. N.. Bãleanu. Aceste ziare se fac simŃite cu deosebire dupã primul rãzboi mondial. Primul amintit. militau.Socialismul’’. George Macovescu. recunoscut printr-o moŃiune înscrisã pe ordinea de zi a congresului de reconstituire a partidului social-democrat din anul 1910..Tribuna muncitoreascã’’ din paginile . mulŃi alŃii. Brunea-Fox. care au fãcut parte chiar din redacŃiile celor douã ziare în anii 1934-1937. Al. Dinu. pentru drepturile muncitorilor.Înainte’’.DimineaŃa’’ şi . Geo Bogza.Adevãrul’’ din 27 iunie 1935.. Primul articol despre necesitatea fronului popular antifascist a fost tipãrit în . . angajate în acŃiuni revendicative (anii 1929-1933) şi se alãturã cu hotãrâre frontului presei româneşti.Tineretul socialist’’ şi la .. îşi leagã numele de rubrica ... o rubricã a concepŃiei privitoare la rostul scrisului publicistic. Alãturi de articolele sale.. întru apãrarea independenŃei şi unitãŃii naŃionale şi a drepturilor democratice (anii 1934-1937).. sprijinã lupta maselor populare. despre care a scris atât în teza sa de doctorat. dar scris în realitate de LucreŃiu Pãtrãşcanu (articolul se intitula Frontul popular. şi deschidea campania de propagandã în direcŃia formãrii frontului popular antifascist). .IndependenŃa economicã’’ etc.. În acelaşi timp.. C. ziaristul Sahia. Cotidienele . ..DimineŃii’’.Adevãrul’’. când desfãşoarã o susŃinutã campanie publicisticã pentru democratizarea vieŃii social-politice a Ńãrii (anii 1919-1921). cât şi în alte studii şi lucrãri apãrute în . ..Era nouã’’. se anunŃase strâns legatã de contextul vital al realitãŃilor româneşti.DimineaŃa’’ (din 1904).Aurora’’ şi .. . aduceau sub pana lor tablourile sumbre ale existenŃei materiale a acestora. eseistic şi social-politic.Era nouã’’. apoi în .. Personalitatea lui LucreŃiu Pãtrãşcanu. semnat de Petre Pandrea.ziarul . în .Manifest’’. Sahia. Gh. împreunã cu ..Lupta’’ (avându-l la conducere pe militantul Constantin Mille). se impune prin critica unor mãsuri antidemocratice ale guvernelor de atunci (anii 1922-1928). . Mircea Grigorescu.. C. care demasca şi condamna pericolul fascist. Graur.DimineaŃa’’. Bãleanu etc. în acei . La aceste acŃiuni participau ziarişti cunoscuŃi pentru spiritul lor combativ. Deleanu. din anii când era student la Drept şi se încadrase mişcãrii socialiste de stânga debutând la .. ca aceea din łara MoŃilor.ani ai împotrivirii’’. Al.Adevãrul’’ şi . Chestiunea agrarã în România (Leipzig 1925). în acord cu obiectivele de luptã revendicativã ale Frontului plugarilor şi Uniunii Oamenilor Muncii Maghiari din România (MADOSZ).România’’.

Curent politic şi social de extremã dreaptã. supusã unor imense pierderi materiale.curbelor de sacrificiu’’. Bulgaria. Portugalia.. Deşi nu erau partizanele unor soluŃii radicale. obscurantiste şi primitive. Germania. Ungaria. ceea ce a constituit geneza celei de a doua mari conflagraŃii mondiale datoratã puterilor . a revizionismului teritorial. aşa cum în anii premergãtori crizei economice vãdiserã ataşament faŃã de Liga drepturilor omului.anticapitaliste’’. devenind pentru respectivele Ńãri cel mai mare pericol naŃional. Comitetul pentru amnistie şi Liga contra teroarei. Italia şi Japonia. ci şi a lumii. VIII. suportate de muncitori (concedieri... sã se treacã la ajutorarea şomerilor. se împãuna paradoxal şi ridicol .Axei’’. dezvãluiserã şi ele încãlcarea drepturilor democratice constituŃionale. Spania. Frontul publicistic antifascist O datã cu ieşirea din criza economicã se accentueazã tot mai mult fenomenul de restrângere a drepturilor şi libertãŃilor cetãŃeneşti. naŃional. fascismul s-a demascat mai pregnant în plan extern.. salarii mici).a revoluŃiona’’ omul. bazat pe dictatura teroarei şi a violenŃei. tendinŃele lor expansionist-teritoriale.. mai mult chiar.. Unele state şi naŃiuni . identificat în persoana . şomaj. avându-l în frunte pe Benito Mussolini.Adevãrul’’ şi . şovine şi rasiste. dezmembratã şi învrãjbitã.cu teorii . Polonia şi România.führerului’’. În acelaşi timp fascismul şi diferite organizaŃii şi regimuri fasciste îşi fac loc în Japonia.publicaŃii ale partidelor Ńãrãnesc. declarându-se o . fascismul propaga în realitate teorii şi concepŃii despre lume şi societate dintre cele mai retrograde.Garda de fier’’. Aceeaşi doctrinã.doctrinã’’ a intereselor naŃionale majoritare. pentru a justifica dreptul anumitor rase şi naŃiuni la dominaŃia mondialã. de vieŃi omeneşti şi de opere vitale ale spiritualitãŃii. îndreptate împotriva progresului şi luptei pentru eliberare socialã şi naŃionalã.. îşi asuma misiunea de . 5. difuzând misticismul şi dispreŃul faŃã de om şi proslãvind instinctul primar şi supunerea oarbã faŃã de conducãtor. ca o forŃã a agresiunii. la ameliorarea stãrii generale a vieŃii întregii Ńãri. fascismul se ivise imediat dupã primul rãzboi mondial în Italia. calamitate nu numai a Europei. ziarele de diferite orientãri. cu deosebire . Deghizat politic şi ideologic în chip demagogic şi diversionist. pentru ca în 1933 sã se instaureze şi în Germania sub Adolf Hitler. aşezatã pe un suport filozofic irŃaionalist şi anticulturalist... Dacã în plan intern îşi arãtase o atât de reprobabilã înfãŃişare.DimineaŃa’’ se pronunŃau ferm ca în locul . paralel cu intensificarea acŃiunilor organizaŃiei teroriste de tip fascist .

. social-democrate şi a altor publicaŃii începând cu anul 1933. în frunte cu revista ..VoinŃa poporului de Secuime’’). Ivãnuş - . Frontul StudenŃesc Democrat. al integritãŃii teritoriale.Erdely Magyar Szo’’ (. Frontul Feminin. revistã cu o activitate de câteva decenii (1926-1944). Asemenea chemãri culminau în pragul pericolului fascist expansionist. Articole ca: PorniŃi la atac.Cuvântul maghiar din Ardeal’’). Alãturi de . femei. Partidul Comunist Român lansa apeluri înflãcãrate. al democratismului şi progresului. duşman al fiinŃei naŃionale. între care şi România. Petre Constantinescu-Iaşi.Cuvânt nou’’).Böripari Munkás’’ . sârbã. cãrora li se alãturau luptãtorii antifascişti din alte organizaŃii de masã: Liga Muncii. în care Gáal Gábor arãtase cã marea tensiune ce cuprinsese Europa trebuia sã semnifice. toate organizaŃiile de masã.. În conducerea Comitetului NaŃional Antifascist se aflau Tudor Burgnariu. Replica campaniilor antifasciste o dãduserã. intelectuali. Aproape 250 de publicaŃii se angajaserã într-una dintre luptele cele mai acerbe din întreaga istorie a presie române. în consens.în apãrarea idealurilor de bazã ale umanismului progresist’’. democratice şi patriotice ale Ńãrii.Femeia muncitoare’’). unite întrun larg front pubicistic. Blocul Democratic... . alãturi de ziarele în limba românã. tineri. C. rusã etc.. chemând la solidaritate toate forŃele progresiste. în teritoriul Ńãrii noastre..Korunk’’. atrãgeau atenŃia asupra situaŃiei grele în care se aflau muncitorii. muncitori. în limbile maghiarã. organul în limba maghiarã al Partidului Comunist din România ). O datã cu aceasta. Lupta pentru pâine. publicaŃii care susŃinuserã ideea creãrii Frontului Popular. ele fuseserã însã precedate de o neîntreruptã bãtãlie a presei comuniste. mesajele altor publicaŃii maghiare.Adevãrul’’. Matei Socor 3. .C..atac’’ muncitoresc.I. Uniunea Oamenilor Muncii Maghiari (MADOSZ). .Uj Szo’’ (.. al dreptului la libertate şi independenŃã.. au avut cel mai mult de înfruntat pericolul fascist. aceastã organizaŃie întrunise adeziunea a peste 400. Iorgu Iordan. Cãminele muncitoreşti închise toate în ..Igaszag’’ (. germanã.Dolgozo nö’’ (. Ofensiva capitalului. Sclavii fabricilor. Erau alãturi ziare şi reviste în limba românã.Korunk’’. În iunie 1933 se înfiinŃeazã Comitetul NaŃional Antifascist.. Dupã puŃin timp de la înfiinŃare. . strângerea rândurilor . Barbu Lãzãreanu. vizau politica antimuncitoreascã a unor conducãtori social-democraŃi. toate personalitãŃile de seamã ale culturii şi ştiinŃei întru bararea pericolului agresiv fascist. Ńãrani.Szekelyföldi Nepkarat’’ (..000 de membri. numeroase publicaŃii în limba maghiarã. Frimu. chemându-i la unitate.ale lumii.. erau demascate atrocitãŃile comise împotriva unor conducãtori ai clasei muncitoare .. Scarlat Callimachi.. se fãceau auzite..erau direcŃii de .

Calendarul luminii’’. orgnizaŃiile de masã. fãcutã cu complicitatea tacitã a guvernelor’’. printr-o dezmãŃatã şi iresponsabilã propagandã.. Cluj). Protest contra regimului aplicat în închisori deŃinuŃilor politici..afirma George Ivaşcu în articolul ConştiinŃa unitãŃii naŃionale .D.surescitare morbidã. .. VIII.a fost şi continuã sã fie fermã. se mobiliza tineretul muncitor şi şcolar de la oraşe şi sate (. cele ce declanşaserã o campanie de .Pentru apãrarea acestor atribute naŃionale . de respectare a angajamentelor date. gazetã sãptãmânalã democrat-independentã.Famunkás).. Alãturi de muncitori şi Ńãrani. de încadrare în liniile generale ale politcii statelor pacifice .Lemnarul’’.Fierarul’’ în limba maghiarã. .Clopotul’’ din Botoşani. Hitlerismul în România sau Garda de fier şi partidele politice. PoziŃia noastrã este a unei politici de bun simŃ bazat tocmai pe ceea ce nu se consolidase deplin la vecinii noştri: conştiinŃa unitãŃii naŃionale’’ 4.Vasmukás’’. Cocea semnase articolul Dictatorul morŃii.Ifjú Gárda’’) etc. N. PoziŃia noastrã de bunã vecinãtate. în scopul derutãrii mulŃimii. Se teoretizau teme despre revoluŃia proletarã şi burghezie (. grupãrile politice. În funcŃie de condiŃiile locale sau de interesele pe care şi le apãrau. reacŃionare ale cercurilor fasciste. Braşov). acesta din urmã reprezentând şi pe muncitorii din chimie şi petrol).. Teroarea democraŃiei româneşti. 6. a pãturilor semiculte în special. la respectarea democraŃiei..(. tineretul.n-am dus nici o politicã de agresiune. PoziŃia aceasta nu este de ofensivã. . nici de defensivã ideologicã. . sau se înfiera cu curaj prigoana autoritãŃilor împotriva unitãŃii mişcãrii sindicale (ediŃiile publicaŃiei . tipãrea în anii 1933-1934 articole care sã contracareze rãspândirea teoriilor false.Eisenarbeiter’’. O datã cu demascarea odioasei doctrine fasciste se înteŃeau apelurile la obŃinerea de drepturi.. independenŃa şi suveranittea. ea nu susŃine şi nu apãrã cu ostentaŃie un anumit sistem. toŃi cei care aderaserã a lupta comunã împotriva fascismului militau prin presã sau pe alte cãi pentru ca sã estompeze ofensiva calamitãŃii fasciste. se dezbãteau problemele unitãŃii sindicale (... .. nu puteau sã nu-şi subordoneze totodatã atitudinea şi revolta scopului numãrului unu al luptei întregului popor român: integritatea teritorialã.Holzarbeiter’’. Antisemitismul. PublicaŃiile cultural-artistice în apãrarea valorilor culturii naŃionale . şi în limba germanã. la sprijinul luptei muncitorilor: Pentru ceferiştii întemniŃaŃi. dictator despre care mai apãruserã articole cu nominalizare chiar în titlu: Adolf Hitler.. .Világossag Naptár’’. oameni de culturã indignaŃi împotriva barbariilor iraŃionale ale doctrinei legionare.. nici de dezinteresare sau defetism.

Gulian.Cuvântul liber’’.. Traian Sãvulescu... Valter Roman.în cãutarea unei ieşiri din greul impas social’’ (Petre Constantinescu-Iaşi.. aflate . Mihail Ralea. Miron Constantinescu ş.. .Brazda’’.Scânteia’’. Ladislau Bányai.Adevãrul’’.Korunk’’. .tendinŃã’’ trebuia sã fie. Ion Pas.. . Sadoveanu..Trebuie sã dresãm un baraj indestructibil pentru apãrarea libertãŃii de gândire luând atitudine intelectualã împotriva spiritului nefast pe care-l rãspândesc regimurile întronate în statele totalitare ale Axei de oŃel’’. Geo Bogza şi. Matei Socor . . cum cei mai mulŃi au intuit. . V.Cuvântul liber’’.I. o literaturã care cerea scriitorilor sã se manifeste .. C... G. artişti şi compozitori. Sicã Alexandrescu..Facla’’. Gheorghe Marinescu. .... Scriitorii generaŃiei mele trebuie sã se convingã. Presa politicã şi literarã cu apariŃie fie zilnicã. . . 7 septembrie 1943)..Era nouã’’. Demostene Botez. a ravagiilor sale. . împrejurãri în climatul cãrora .. În aceastã tendinŃã însã sã introducem maximum de artã. fie periodicã. Toni Bulandra.Facla’’. .. afirma prof. Maximilian. Tudor Arghezi. . Petru Groza. .. .. Între cei mai de seamã amintim pe C. . Octav Livezeanu. .. literaturã angajatã în sprijinul luptei maselor populare.scria Alexandru Sahia. Lothar Rãdãceanu. Cuvântul rãspicat al acestor luptãtori pentru pãstrarea culturii naŃionale a fost tipãrit în diferite publicaŃii: .. Li s-au alãturat scriitori şi gazetari totodatã: Mihail Sadoveanu.a..Manifest’’. . . Maria Filotti.. Petre Constantinescu-Iaşi.M.. Zamfirescu.ªantier’’. Alexandru Sahia.Azi’’. El trebuie sã fie continuu legat în mod strâns de complexul social în care trãieşte.I. o datã cu ei. Zaharia Stancu. Parhon.. Kovács György. Valeriu novacu în .Horia’’.în împrejurãri deosebite ca acestea’’ (M.Bluze albastre’’.doar o parte dintre aceia a cãror voce şi al cãror scris au vibrat în apãrarea Ńãrii de pericolul fascist.nici o jertfã nouã. 22 septembrie 1935).Reporter’’. De aceea.. Athanase Joja.. .DimineaŃa’’ etc..arta cu tendinŃã’’. Alexandru ªahighian.Fascismul ameninŃase şi valorile cele mai de seamã ale culturii române create dupã primul rãzboi mondial şi în secolul trecut. George Enescu. pentru cã numai astfel operele noastre vor cãpãta viabilitate’’ 6. desfãşura o bãtãlie de de mari dimensiuni pe fundalul cãreia se clarifica şi se cãlea conceptul de militantism cultural antifascist. Eugen Jebeleanu. în momentele de faŃã. Nu trebuie sã ne gândim cã îndemnul lui Sahia echivala cu ceea ce socialiştii înŃeleseserã la sfârşitul secolului trecut prin . . . pentru care . numeroşi intelectuali au luat atitudine împotriva fascismului.Ecoul’’. Lucia Demetrius.Cultura proletarã’’... Miron Radu Paraschivescu.Un scriitor trebuie sã fie un luptãtor social . 1 septembrie 1940). Iorgu Iordan. oricât de uriaşã nu e zadarnicã’’ (Zaharia Stancu.łara nouã’’ 5. . Aurel Baranga.Vörös Erdély’’. cã nu pot face decât artã cu tendinŃã şi cã o altã artã nu existã.ViaŃa româneascã’’. .

mugetul animalelor cuziste’’ 8.norii’’ grei ai fascismului. Nu-i va lipsi curajul nici de data aceasta. îşi definea cu fermitate scopul militant în problemele artei . ªi le-a rãzbit pe toate cu o vitalitate eroicã. Impasuri a mai avut omenirea. revista .esteŃii de circumstanŃã’’ intraserã în templul celei mai capricioase muze. a artei. În legãturã cu o anchetã a aceleiaşi publicaŃii.. Prea e mare patrimoniul ce l-am acumulat atâtea secole de trudã şi credinŃã pentru a face dintr-odatã tabula rasa din tot ce am strâns şi am asimilat.Facla literarã’’. scriind cã ea . proclama: . . incapacitatea a detronat cultura. revoluŃionare.. se impunea ca scrisul sã devinã stavilã în drumul orb al demenŃei.. ponegrindu-le public şi devastândule. consemna marele muzician George Enescu. Liviu Rebreanu învestea publicaŃia . nu e realizatã decât în mãsura în care voi cunoaşte viaŃa. Prima dintre acestea era aceea a promovãrii unei arte democrate..nu se poate efectua.D.Cuvântul liber’’.Bluze albastre’’. Ibrãileanu. bunãoarã... dacã din egoism sau din laşitate.are un rol de împlinit special în publicistica româneascã. Zamfirescu. 25 mai 1935). Cealaltã modalitate era demascarea directã. spre cerurile spuzite de stele sã se înalŃe. Noi trebuie sã fim veriga de unire între creatori şi cititori.. .prostia a luat locul inteligenŃei. de prefaceri profunde. realiste. brutalitatea a luat locul simŃirii şi forŃa muscularã pe acela al gândiri’’ (George Macovescu. Miron Radu Paraschivescu declara: . .ca în grajd sau ca la abator’’. contra-replicã a literaturii abstracte.. Cocea. . fãrã echivoc. pe tema De ce scriu?. Trebuie sã credem cã vom învinge’’ 7.Cultura va trãi.N-am fi români şi n-am fi oameni dacã am deznãdãjdui de viitorul Ńãrii acesteia. negând valorile mari ale culturii (pe Sadoveanu şi Arghezi. .Mişcarea literarã cu o funcŃie activã militantã. prin N. a demenŃei lui spasmodice... a totalitarismului fascist. Scriitorii şi publiciştii antifascişti gãsiserã douã modalitãŃi de a lupta cu . expresie a nãzuinŃelor maselor populare. detaşate de realitãŃi. dupã expresia lui G. Cãlinescu şi Lovinescu).. care întunecau orizontul culturii româneşti..’’ 9. Fãcându-se ecoul altor publicaŃii care susŃineau crezul realist şi revoluŃionar al artei şi angajarea lui întru salvarea literaturii naŃionale de ravagiile obscurantismului ofensiv. N-am fi demni sã trãim în epoca aceasta de mari zguduiri.. Aşa. condusã de Alexandru Sahia. cât şi a tuturor oamenilor din jurul meu. Întrucât. în pamflete şi articole necruŃãtoare..am convingerea ..M... în loc de imnuri.. sã apere patrimoniul naŃional printr-o atitudine fermã. care e deopotrivã a mea. Edificiul culturii româneşti nu se poate ridica decât pe temeliile trecutului’’ 10.Rãspunsul de acum este acelaşi pe care mi i-am dat singur cu câŃiva ani în urmã: socotesc scrisul un mijloc de cunoaştere. am renunŃa la luptã şi-am tolera ca de pe câmpiile înflorite ale Ńãrii. ªi aceastã cunoaştere ..

Uzina vie şi Revoltã în port. Linia generalã. Cocea semna articolul Cuvânt înainte. în ansamblu.. de cealaltã parte a baricadei.din adâncurile vieŃii. reacŃionarismului. Totodatã. care nu masca realitãŃile. dã-mi fata) şi de scrieri ale unor autori strãini recunoscuŃi (Romain Rolland. 3) literaturã proletarã.Reporter’’: .. situa revista . care anunŃa cititorilor. o literaturã menitã sã dezgoleascã realitãŃile groaznice. iraŃionalismului. îmbrobodite şi mutilate de esteŃii inconştienŃi sau voiŃi în slujba burgheziei’’. toate problemele ideologice ale vremii. Din nefericire. de A.. condus pânã atunci. ceea ce. netemeinicia lui sare în ochi. . publicaŃia . Articolul amintit angaja revista în faŃa cititorilor sã trateze în mod ştiinŃific. revista a fost suprimatã de cenzurã pentru atitudine revoluŃionarã în problemele artei şi literaturii.Iar cât priveşte acest pripit . literar şi artistic .revoluŃionare. a rãzboiului..G. o artã strãinã de . cum detalia Alexandru Sahia în articolul O generaŃie falsã. Ilya Ehrenburg.Reporter’’.D. Fiindcã aceasta e ca şi cum ai spune: lumina e bunã dar pentru cine a locuit într-o hrubã ea e dãunãtoare şi trebuie sã-i scoatem ochii ca sã se poatã conduce în luminã. articolele publicate grãiau din titlu: Criza generalã. Rentabilitatea în agriculturã. scriitorul şi gazetarul N. Cocea devine în 1937 directorul sãptãmânalului ilustrat politic. Fãcându-se ecoul confraŃilor de breaslã. Acelaşi N. 2) literaturã criticã.. Grama. alãturi de scrieri literare militante semnate de Al. Thomas Mann).. iar în planul artei şi literaturii respinsese tendinŃele şi încercãrile altor reviste şi ziare de a subjuga cultura românã misticismului. Mihail ªolohov. a fascizãrii Ńãrii. Miron Radu Paraschivescu scria într-un articol din .Reporter’’ îşi lansase direcŃiile de acŃiune împotriva corupŃiei politice.şi de aceea mult invocat . a cãror libertate de creaŃie era ameninŃatã de fascism.Era nouã’’ de partea cealaltã a mişcãrii promovate de publicaŃii de dreapta. Ion Cãlugãru (Pane. atunci când un atare crez angajat începuse sã se transpunã în faptã prin scrieri cum au fost nuvelele lui Sahia însuşi. se fãcuse pavãza luptei drepte a muncitorilor... Note asupra mişcãrii de monografie sociologicã. În adevãr. Situatã. într-o viziune pãtrunzãtoare. ale artei care servea în acel moment istoric clasei muncitoare. de la momentul apariŃiei. cum se spune în propriul ei editorial. . André Malraux.. a tineretului revoluŃionar. şi anume cã libertatea e bunã dar poporul nu ştie s-o foloseascã şi de aceea e nevoie de un regim fascist.D. .. În 1936. multe altele. obiective care cereau literaturii sã fie scoasã .Era nouã’’..preocupãri eterne şi abstracte’’. Sahia (ªomaj fãrã rasã).Bluze albastre’’ militase pentru: 1) literaturã activistã.argument care se foloseşte de cãtre unii în sprijinul teoriilor fasciste.

. Felix Aderca. scria întrun articol din . Revista . ..Iconar’’. determinã.Cãci nu conştiinŃa valorii libertãŃii o dã tirania. . Problemele culturii în aceastã etapã premergãtoare celui de-al doilea rãzboi mondial.Cetatea literarã’’ (1925-1926.ViaŃa româneascã’’. Ibrãileanu. pânã în 1933 apãrutã sub îndrumarea lui G. .. . pe Eugen Jebeleanu. CondiŃia poeziei se leagã de condiŃia umanã a creatorului. ªi asta e puŃin. nedreapta stare a celui dintâi’’ 12.. .. condusã de Camil Petrescu). devenitã . ªi aceasta din urmã fiind deplorabilã.Dacia nouã’’.ªantier’’. între alŃii. de sub conducerea lui Tudor Teodorescu-Branişte. .. ea a continuat şi dupã primul rãzboi mondial sã aibã aceeaşi atitudine democraticã în . adevãratã şi rodnicã’’ 11. la care au colaborat mulŃi dintre cei mai înainte amintiŃi... a raŃiunii şi a umanismului. au gãsit spaŃii largi în multe publicaŃii în limba românã sau în limbile naŃionalitãŃilor conlocuitoare (..Cuvântul’’.Timpul’’.. dorul pentru ea. Atitudini asemãnãtoare întâlnim în multe publicaŃii. care. . speculând dintr-un unghi tribalic anumite datini şi credinŃe strãmoşeşti. mult prea puŃin pentru un popor şi o Ńarã care vor sã aibã o culturã întreagã. Philippide.Cuvântul liber’’: .Zorile’’.Gândirea’’ pentru ...Manifest’’. I.Porunca vremii’’. acum se tipãreau în .Sinteza’’ (1928-1929.Vremea’’ articole şovine.Arhanghelul Mihail’’. Suchianu. Bacovia... scoase înaintea momentului evocat: .. Cu o asemenea teorie presa s-a rãzboit crâncen. cu întreruperi. George Lesnea. .. Al.trãirismul’’ sinucigaş.Azi’’.Garda de fier’’. revista lui Tudor Arghezi). rasiste.Korunk’’ şi .. acum teoretiza Nae Ionescu .DimineaŃa’’.Adevãrul literar şi artistic’’. .Cadran’’. referindu-se la condiŃia poeziei din acel timp.Bilete de papagal’’ (din 1928 pânã în 1945.Cuvântul liber’’ (1933-1936). revistele . multe altele situate pe baricada democratismului.Critica’’.. în reviste editate de personalitãŃi ale scrisului românesc.I. alãturi de Geo Bogza. .Calendarul’’...CântãreŃul român de astãzi aduce în configuraŃia literaturii aerul însingurãrii.Axa’’. cel mult.. George Macovescu. . abordate de pe poziŃii democratice şi revoluŃionare... . . au intrat în polemicã şi în raporturi de aversiune cu publicaŃiile de orientare fascistã: . Ziarele .Rânduiala’’. . . Emil Isac.. ca de pildã în revista . dar. Amintim. în . a lui G.statul etnocratic’’....Tânãra generaŃie’’. Acum pleda Nichifor Crainic în . sub scutul cãmãşilor verzi ale Legiunii . G...Die Welt’’.Buna-Vestire’’. concentrase în jurul ei un nucleu de rezistenŃã al scrisului românesc.. D. . Ideologia fascistã în culturã balansa între primitivism şi misticism. Peltz....ªantier’’. Astfel.ViaŃa româneascã’’. Anton Holban.. . .Adevãrul’’. pe baza principiului vaselor comunicante. apoi a lui Mihail Ralea. Carol Ardeleanu. toate apãrute în rãstimpul 1934-1939. Cãlinescu) etc... .

Lucian Blaga. Promovând scriitorii mari ai vremii .. în paginile . Ion Minulescu şi D. Cu toatã dezvoltarea individualitãŃii de-a lungul vremii. Cãlinescu. pentru ca dupã aceea.ViaŃa româneascã’’.specificului naŃional’’.. nici un asemenea punct de vedere estetic nu putea fi absolutizat.gândirismul’’ a mai fost numit şi ortodoxism. M.. a iscat polemici cu . Era însã în punctul de vedere al lui Lovinescu şi un germene fertil. . opusã exagerãrilor unor teoreticieni vizavi de . Sadoveanu).. pãtrunderea psihologicã şi evitarea istoricismului. Un filozof spunea cã întâi am fost noi şi pe urmã eu. Zaharia Stancu).Sburãtorul’’ (1919-1922 şi 1926-1927). prin ignorarea civilizaŃiei materiale (de care ..Sburãtorul’’ nu fãcuse abstracŃie). Teodorescu. în 1921. însemnând. Liviu Rebreanu. Hortensia Papadat-Bengescu . PublicaŃia tipãrea scriitori de diferite orientãri (sãmãnãtorişti. având şi un cenaclu al ei.Sburãtorul’’. Cezar Petrescu. dar nici. acest raport rãmâne. cum zisese N.. într-o viziune tradiŃionalistã spiritualizantã.O..problemele artei. Liviu Rebreanu. neidealizarea trecutului... Ralea.. în faza a doua a existenŃei sale. Arghezi.spiritul veacului’’. o literaturã sãnãtoasã. ale zugrãvirii realiste a Ńãranului..noului’’ în artã.. la un moment dat.M.ViaŃa româneascã’’ promova. Arghezi. În opoziŃie cu unele principii care cãlãuzeau ..orice om este o celulã a organismului numit societate. sub mentoratul lui Eugen Lovinescu.Gândirii’’ (îndelungata revistã a lui Nichifor Crainic scoasã la Cluj. Transferul de formule artistice nelimitat din literatura Occidentului.. opus lui. iar într-un alt eşalon Al. I.Gândirea’’ a gãzduit la început colaborarea unor scriitori de talent. Lovinescu crezul estetic: sincronismul. motiv pentru care . teoreticianul . între altele. Ibrãileanu. în special. G... sã-şi defineascã prin E. Caton Theodorian. acela al receptãrii . În ciuda acestei optici care împingea gândirismul într-o istorie naŃionalã de rituri şi credinŃe ancestrale. Crainic.. revenind la fondul naŃional al tradiŃiei (Alecsandri. De asemenea. Agârbiceanu. implicit.Peste pãmântul pe care am învãŃat sã-l iubim de la «Sãmãnãtorul» noi vedem arcuindu-se coviltirul de azur al bisericii ortodoxe’’. dupã cum însuşi Lovinescu îşi dã seama. mutatã la Bucureşti dupã un an şi existând pânã în 1944): . parnesieni. aducea câteva precizãri noi: . Sadoveanu. revista . teoretizat prin . punctul de vedere al . poporanişti).reflex poporanist. se ivise revista de prestigiu . G. Goga. Demostene Botez.Gândirea’’. Gala Galaction.. Desigur.. de exagerare. simbolişti. obiectivarea creaŃiei. Nanu. deveniŃi dupã aceea adversari ai ei (T. şi nu o rasã’’ 13. Victor Eftimiu. Acest noi este un popor. o literaturã pãtrunsã de specific naŃional. T. în dorinŃa de a pune de acord literatura românã cu .ViaŃa româneascã’’ şi ..europenizare’’.

istoric. alãturi de alŃii. combatantã.. pentru o creaŃie ilogicã. Camil Petrescu. .ultraismul’’. M. în 1916. concisã.un bun reportaj cotidian înlocuieşte azi orice lung roman de aventuri sau de analizã’’. ale primitivismului barbar.. Ionel Teodoreanu. dar ceea ce încercau fasciştii sã falsifice... nãscute la Zürich.zenitismul’’ etc. . politic. ªerban Cioculescu.. Omagiind în plin context de rãzboi şi de asalt fascist memoria dispãrutului.P.Urmuz’’. originari din România. Acestor valori li se alãtura în 1941 omagiul adus memoriei lui Nicolae Iorga.. literar.simultaneismul’’. apar prin .. Deci împotriva oricãrei creaŃii constructive...Unu’’. Iorga în .dadaiste’’. . la inflaŃia de cuvinte în literaturã. . s-a fãcut simŃit în seria de publicaŃii . Iorga. cel ce fusese ucis mişeleşte de pistoalele iraŃiunii. Ion Vinea ceruse încã din 1924 în . Simonescu. slujirea ei în toate planurile. naŃiunile fiind . Ecoul mişcãrii literare ..Contimporanul’’. replicã la lungimile excesive.tactilismul’’. Antipicturã Dada. Iorga). social. într-un cuvânt. C. sã distrugã şi sã renege. În perioada interbelicã.Alge’’. Minulescu. Mircea Eliade. Ion Pillat (O personalitate cu relief de Renaştere italianã).Integral’’.. Dan Botta.Punct’’. ceea ce fãcuse N. omagiau una dintre constantele culturii româneşti: aderenŃa la fiinŃa naŃionalã. pe Arghezi. . Fundoianu. . Liviu Rebreanu (Animatorul incomparabil). chemându-şi confraŃii cãtre o exprimare alertã. Ion Barbu. . care-şi aşezaserã programele sub antetul: Antiliteraturã Dada.publicaŃiei se fãcuse puternic simŃitã contribuŃia de forŃã a lui Lucian Blaga.. Sebastian. care s-a autodizolvat pânã la urmã..o formã organicã a umanitãŃii’’ nu puteau fi distruse de nici o metodã. ci şi celorlalte curente influenŃate de el: . iraŃionalã. Antimuzicã Dada. Adrian Maniu. materiale. . intelectualii şi scriitorii Victori Eftimiu (Teatrul lui N. rãspunzându-şi cã popoarele. prin contribuŃia scriitorului Tristan Tzara şi a pictorului Marcel Iancu. cele ce pretindeau cã au o esteticã constructivã. .’’. cultural. Victor Eftimiu... B.Se pot distruge popoare?’’ se întrebase N. Rosetti.Contimporanul’’.. acelaşi Ion Vinea dãdea dreptate constructiviştilor care ziceau cã .supermatismul’’. un timp.. repudiind formele tradiŃionale ale culturii. Radu D. .Neamul românesc’’ din 9 septembrie 1939. o artã sobrã. Un antirealism... Iorga).avangardism’’ curente şi tendinŃe suprarealiste. Ion Pillat Eugen Jebeleanu. Perpessicius (Stilul lui N. Rãdulescu-Motru (Destinul cãrturarului român).75 H.. o datã cu operele literare de rezistenŃã. În peisajul artelor şi al literaturii române. I. modelele clasice. propriu nu numai dadaismului. .avangardiste’’: .. I. revistã care avusese colaboratori. exprimând totodatã . constructiviştii erau adepŃii tehnicilor moderne ale secolului XX.

cum au fost acelea de la Alba Iulia. Preludiul sfârşitului antifascist În clipele deosebit de grele ale ultimului rãzboi. Manifeste.meritata pedeapsã a apãsãtorilor’’ (cum istoria a şi demonstrat). apeluri. Încrederea şi convingerea în biruinŃa finalã erau exprimate pornindu-se de la vremile de bãrbãŃie ale neamului. a aventurierilor politici. în fabrici. mai îndepãrtate sau mai apropiate. tipãreau şi rãspândeau ziare şi manifeste împotriva ordinii existente. cînd autoritãŃile anunŃaserã pedeapsa cu moartea pentru cei ce scriau. în variante bucureştene şi pentru provincie. militanŃii neînfricaŃi ai presei editau zeci de publicaŃii. . de la simbolurile unor sãrbãtoriri ale marii Uniri. 1.. broşuri. afişe. pe ogoare chemãri întru izgonirea hoardelor fasciste şi gardiste. a faliŃilor şi capitulanŃilor. a generalilor reacŃionari. comunicate duceau în uzine.convingerea cã aceia care nutreau elucubraŃii de acest fel îşi vor primi . Capitolul IX CONFIGURAłIA PRESEI ROMÂNE ÎNTRE 1944-1989 IX.

sã iasã din inerŃie şi sã se alãture forŃelor patriotice în lupta pentru salvarea Ńãrii. Sã pornim deci cu puteri unite.Muncitorii erau mobilizaŃi sã lucreze încet şi prost. sã înŃeleagã caracterul drept al rãzboiului purtat de NaŃiunile Unite arãtându-li-se cã locul României era de partea naŃiunilor amintite. Anglia şi Statele Unite ale Americii. cvasitotalitatea forŃelor politice antifasciste şi antihitleriste. constituit din Partidul Comunist Român. menŃinerea ordinei democratice şi . înlãturarea regimului de dictaturã şi înlocuirea lui cu un regim constituŃional. pentru pace. la libertate şi la un nou destin al patriei..ToŃi deopotrivã. sprijinirea armatei roşii eliberatoare! AlianŃa cu Uniunea Soveticã. încriminând Dictatul de la Viena. sã saboteze aprovizionarea cu alimente şi armament a lui Hitler. sabotarea şi distrugerea maşinii de rãzboi germane. indiferent de culoare politicã. . pentru libertate’’ 1. łãranii erau mobilizaŃi sã se uneascã plenar cu muncitorii de la oraşe sã nu mai lucreze pãmântul moşierilor şi al statului pentru nemŃi.. Pentru o Românie liberã. indiferent de pãturi sociale. care şi-a coordonat acŃiunile pe o platformã de luptã clarvãzãtoare: ieşirea României din Axã şi alãturarea ei NaŃiunilor Unite. de la comunişti la social-democraŃi cheamã întreaga clasã muncitoare. la luptã hotãrâtã pentru: Pace imediatã. Frontul Patriotic se adresa liderilor P. la lupta noastrã cea sfântã şi dreaptã. toate partidele şi organizaŃiile. sã arunce podurile în aer. se fãcuse tribuna principalã a luptei pentru o integritate teritorialã. Rãsturnarea guvernului Antonescu! Formarea unui guvern naŃional din reprezentanŃii tuturor forŃelor antihitleriste! Izgonirea armatelor hitleriste din Ńarã.N. într-un larg front patriotic al tuturor forŃelor naŃionale. indiferent de convingeri politice. ziua ei de luptã şi de speranŃe.NL. care apãrea în Banat. Într-un Manifest al Frontului Unic Muncitoresc se spunea: . chemând întregul popor la solidaritate şi la reintregirea Ńãrii. întreg poporul român. democraticã şi indepedentã’’ 2.Muncitorimea în front unic îşi strânge rândurile la noi ca pretutindeni.România liberã’’. toate clasele şi pãturile sociale. . Pe temeliile Frontului unic al clasei muncitoare s-a înãlŃat la 20 iunie 1944 Blocul NaŃional Democratic. toŃi deopotrivã avem aceeaşi neîmpãcatã urã pentru asupritorii noştri hitlerişti.. pentru pâine. suferim apãsarea aceluiaşi jug nemŃesc.ł. editatã la Bucureşti începînd cu 28 ianuarie 1943. sã ascundã grîul. democratic.. a celorlalte popoare care luptau împotriva fascismului cotropitor. mãlaiul şi vitele. şi P. La rândul ei. scria cu fermitate într-un articol din 1 ianuarie 1942: . pe toŃi muncitorii organizaŃi şi neorganizaŃi. muncitorimea organizatã.România liberã’’. restabilirea independenŃei şi suveranitãŃii. eliberarea Ńãrii de ocupaŃia germanã. credinŃã şi apartenenŃã socialã. În ziua de 1 Mai. Partidul Social-Democrat. unitã. Partidul NaŃional-łãrãnesc şi Partidul NaŃional Liberal.

Români. crearea unor mai bune condiŃii de muncã şi de trai pentru întreaga populaŃie. economice şi social-culturale: a) cucerirea puterii de stat. participarea la rãzboiul împotriva Germaniei naziste. Dictatura a luat sfârşit şi cu ea înceteazã toate asupririle.’’.se arãta în ProclamaŃie.. łara avea sã fie ocupatã de trupele sovietice. c) instaurarea republicii şi trecerea la etapa revoluŃiei socialiste. Din acest moment înceteazã lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice.. revoluŃia democrat-popularã reprezenta o etapã deosebit de complexã. .Libertatea’’. de alte ziare care publicau manifeste. text publicat în . România a acceptat armistiŃiul oferit de Uniunea Sovieticã. Consens şi solidaritate . în care drepturile şi libertãŃile tuturor cetãŃenilor Ńãrii sînt garantate şi vor fi respectate. pentru a elibera pãmântul Transilvaniei noastre de sub ocupaŃia strãinã. Noul guvern înseamnã începutul unei ere noi.România liberã’’.. b) desãvârşirea revoluŃiei burghezo-democratice. Desfãşurându-se între 23 August 1944 şi 30 Decembrie1947. coaliŃia antifascistã prin LucreŃiu Pãtrãşcanu.. Oricine s-ar împotrivi hotãrârii noastre liber luate şi care nu atinge drepturile nimãnui este un duşman al neamului nostru.. La 23 August 1944 avusese loc lovitura de stat prin care mareşalul Ion Antonescu fusese arestat. proclamaŃii. Ordon armatei şi chem poporul sã lupte prin orice mijloace şi cu orice sacrificii împotriva lui. desfascizarea vieŃii publice şi democratizarea ei şi a tuturor instituŃiilor. Poporul înŃelege sã fie singur stãpân pe soarta sa. precum şi starea de rãzboi cu Marea Britanie şi Statele Unite..realizarea pãcii. declaraŃii guvernamentale. elaborase proiectul ProclamaŃiei regelui cãtre Ńarã. vom trece hotarele impuse prin actul nedrept de la Viena. Alãturi de armatele aliate şi cu ajutorul lor.România liberã’’ şi difuzat la radio în seara zilei de 23 August 1944: . 2. realizarea reformei agrare democratice.. un nou guvern de Uniune NaŃionalã a fost însãrcinat sã aducã la îndeplinire voinŃa hotãrâtã a Ńãrii de a încheia pacea cu NaŃiunile Unite ... XI. Aceste obiective începeau cu eliberarea teritoriului Ńãrii sub ocupaŃia hitleristã şi horthistã. Din acest moment se vorbea despre revoluŃia democratã popularã.. mobilizând toate forŃele naŃiunii. proiecte-lege. Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. refacerea economicã a Ńãrii. Sprijinitã în planul cuvântului tipãrit de . marcatã de trãsãturile perioadei de trecere de la orânduirea capitalistã la o nouã orânduire care îşi propusse atingerea a trei obiective politice.

Lumina regiunii miniere’’.. . .. multe altele... îmbunãtãŃirea condiŃiilor materiale de viaŃã şi de muncã ale întregii populaŃii. unite în Frontul NaŃional Democrat..România liberã’’ din 29 august confirma: .. se spunea: .. . În consens.Lumina’’ . . înfãptuirea unor reforme radicale . ConfiguraŃia acestui detaşament publicistic antihitlerist mai cuprindea publicaŃiile Partidului Social-Democrat (..Drum nou’’.. la Braşov .. între care .României libere’’ din 27 august...). este ziarul de apãrare al celor ce muncesc cu braŃele şi cu mintea’’ 4.Cuget Liber’’ (cotidian feroviar constãnŃean). Baia Mare).Desrobirea’’ (scos la GalaŃi).Luptãtorul bãnãŃean’’ etc.. Târgu-Mureş)...Clopotul’’. ..AcŃiunea democraticã’’.Zi dupã zi presa aducea noi mesaje. în ziua de 26 septembrie se publica proiectul platformã..... .Oltenia muncitoare’’.Szabat Szó dologozök lapja’’ (. Deva).. la Teleorman . al intelectualilor.Plugarul’’ (Beiuş)...Poporul’’ (Sibiu). la Iaşi . în 15 puncte.. . ..Cuvântul liber’’ .ÎnfrãŃirea’’ (Mureş). Banat. preciza scopurile acŃiunilor declanşate: realizarea armistiŃiului. alungarea fascismului din Ńarã.Scânteii’’. . .între care reforma agrarã -.. desfiinŃarea regimului dictatorial.Frontul german din România s-a prãbuşit şi o datã cu el întreaga aripã dreaptã a dispozitivului hitlerist’’. Se conturase repede o puternicã platformã publicisticã în toate colŃurile Ńãrii. . la Timişoara .. ale cãror finalitãŃi aveau în vedere procesul de democratizare a Ńãrii.Er Zeitung’’..organ central al Mdosz-ului). Frontul presei în limba românã era întãrit cu cel al publicaŃiilor tipãrite în limbile naŃionalitãŃilor conlocuitoare: ... Astfel.Înainte’’ (al filialei Oltenia).Lumea nouã’’. .Moldova liberã’’. în al cãrui Cuvânt înainte..Horia’’ (pentru regiunile Arad.. continuarea luptei împotriva hitlerismului..Libertatea’’... alte publicaŃii se alãturau mesajului transmis de . . la Botoşani .Erdély etc. În aceeaşi bãtãlie se înrolaserã şi organele de presã ale Frontului Plugarilor.. . la Arad . Lista ziarelor scoase pânã la sfârşitul anului 1944 este mare. ...organ muncitoresc. în judeŃul Argeş se iveşte . .Banyvideky Világoszag’’ (..Cuvântul NaŃional-Democrat’’.Világoszag’’ (. Un eveniment al întregii prese române l-a constituit reapariŃia legalã a .România muncitoare’’ (Brãila). al ofiŃerilor şi soldaŃilor. fiecare judeŃ îşi avea organul sãu de presã. refacerea economiei distruse în rãzboi. Astfel. În aceste momente erau jalonate treptele care se cereau cucerite de forŃele democratice ale Ńãrii..Câmpul’’. .Scânteia’’ este organizatorul şi mobilizatorul clasei muncitoare. la Lugoj . din 21 septembrie 1944. Blocul naŃional-democrat.Libertatea Poporului’’..Libertatea Ardealului’’. al Ńãrãnimii. .Patriotul’’.Luptãtorul’’ (organ al comitetului judeŃean Ilfov).Uniunea democraticã’’.România liberã’’: ... cotidian sau sãptãmânal. întrun manifest lansat în numãrul .

rãniŃi şi dispãruŃi. şi MADOSZ. aceiaşi bravi ostaşi români. la 6 Martie 1945 se vestea instaurarea unui guvern democratic. avea zece reprezentanŃi. între care 14 oraşe. Guvernul trebuie sã plece! ªi imediat! Sã nu aştepte ca Ńara . În aceste lupte trupele române au înregistrat 42. din treaptã în treaptã. la 6 decembrie se instaureazã un guvern prezidat de generalul N. În martie 1945 numãrul prefecŃilor democraŃi ajunsese la 52 (acŃiunea începuse încã din noiembrie). Armata românã a continuat ofensiva antihitleristã pe teritoriul Ungariei cu un efectiv de 210. morŃi.. Partidul Socialist łãrãnesc. este înlãturat de la putere guvenrul condus de generalul C. Pe teritoriul Cehoslovaciei şi al Austriei.S..237 de localitãŃi. stimulau pe adevãraŃii luptãtori în haine de front.D. . pentru prima oarã şi cei ai clasei muncitoare.C. ceea ce a fãcut ca guvernul Rãdescu sã nu ezite sã ordone focuri de mitralierã în mulŃimile adunate în faŃa Palatului regal.La 12 octombrie se creeazã Frontul NaŃional Democrat. Începutul anului 1945 jalona direcŃii de luptã tot mai îndârjitã. între care. Rãdescu.Ńara în fierbere . Publicistul de mare forŃã LucreŃiu Pãtrãşcanu scria la 21 octombrie în articolul Guvernul trebuie sã plece: . Astfel.Guvernul a demisionat. guvernul Dr. P. Frontul Plugarilor. Sindicatele Unite. Ea s-a înfruntat cu acŃiunile de sabotaj ale reacŃiunii pe cale de dispariŃie.sã-l constrângã sã plece’’. Petru Groza.C. Alte momente de încercare a combativitãŃii aveau sã cãleascã presa românã.R. Cum se ştie însã. au desfãşurat lupte pentru eliberarea Cehoslovaciei. Pierderile se cifreazã la peste 66. multe mãrturii ne emoŃioneazã şi ne aduc aminte de lupta şi sacrificiile cu care masele Ńãrãneşti au dobândit drepturile visate de veacuri. Evenimentele imediat urmãtoare au dus la formarea unui guvern în componenŃa cãruia F. Stãnescu.722 de localitãŃi (între care 31 de oraşe).000 de militarã (morŃi. mãcinând şi ruinând puterea oricãrui guvern strãin sau înstrãinat de interesele poporului. începând cu luna decembrie 1944. în alte pãrŃi ale rãzboiului antihitlerist cucereau victorie dupã victorie. pe cei care la Sfântu Gheorghe. mobilizând simultan forŃele patriotice şi democratice pentru a dejuca planurile rãufãcãtorilor.700 de pierderi..000 de oameni care au luptat pentru eliberarea a 1. în Valea Arieşului. la care aderaserã P. Apoi. Rãsfoind astãzi ziarele acestei primãveri a României. Drept urmare. Din acest moment se înteŃesc luptele cu caracter revoluŃionar. dispãruŃi). Asemenea lupte pe frontul reconstrucŃiei. Rând pe rând se arãtau roadele cuvântului tipãrit trimis spre conştiinŃele tuturor patrioŃilor Ńãrii.T.D. alte organe administrative fuseserã instalate cu forŃa revoluŃionarã a maselor. ostaşii români au luat parte la eliberarea a circa 1.N. U. rãniŃi.

S. constructoare de maşini. łelurile lor vizau refacera economiei naŃionale. Partidul NaŃional Popular. (Ariton Alexandrescu). Ea trebuia sã devinã o agriculturã modernã. Din cele 414 mandate pentru parlament. lichidãrii oricãrei dependenŃe. Lupu) 2. În noiembrie 1946 se profilau alegerile parlamentare. oŃel. România se afla în faŃa unei renaşteri naŃionale pe temelii noi..766. totul pentru victorie!’’. P.D..630 de voturi date Blocului Partidelor Democrate poporul român a votat pentru democraŃie. neproductive sau lucrate rudimentar. Agricultura era fãrâmiŃatã în terenuri mici.D. Tãtãrãscu).N.C.Totul pentru front.S. enunŃãm şi noile teme ale presei.D. din februarie 1946 se hotãrâse convocarea unui congres extraordinar în vederea fixãrii definitive a modului în care P. Acum se desfãşoarã planurile anuale de stat. ReacŃiunea suferise o zdrobitoare înfrângere.. reprezentate în guvernul Groza.Mesajele presei. reconstrucŃiei economice. este relatatã de presã cu amãnunte. din 1949 şi 1950. Bucureşti. Frontul Plugarilor.N. brãtieniştii 3. Regele Mihai. Uniunea Popularã Maghiarã 29. Campania electoralã a prilejuit numeroase mitinguri de masã în centrele mari ale Ńãrii. obŃinuse 348.P.Scânteia’’ din 23 noiembrie 1946 sub titlul: Cu 4. Braşov. Ea se înroleazã în bãtãlii pentru mai mult petrol. Presa îşi sincroniza obiectivele tematice cu sarcinile vitale ale democrazitãrii vieŃii publice. maniştii 32.C. Ziarele locale inserau aspectele acestei mari bãtãlii electorale ale cãrei rezultate avea sã le facã ştiute Ńãrii întregi . la 30 Decembrie 1947. a bazei energetice şi de materii prime. organizarea şi dezvoltarea ramurilor de bazã ale industriei. Craiova. eveniment care trebuia sã fie de partea forŃelor democratice. S-a constituit Blocul Partidelor Democratice format din reprezentanŃi ai P. Aşa se semneazã actul NaŃionalizãrii de la 11 Iunie 1948. P. restabilirii independenŃei şi suveranitãŃii naŃionale.D. vedea destrãmate iluziile menŃinerii lui la putere. P. Dupã înfrângerea definitivã a fascismului. eveniment de importanŃã istoricã epocalã. B. al P.L.ł.soarele din noiembrie’’ al alegerilor parlamentare. Dupã instaurarea Republicii au urmat unele reforme importante. şi ca urmare a guvernãrii democratice. organizatã pe .R. în ediŃii speciale. Punctul de plecare trebuia sã fie industria grea.S. Partidul łãrãnesc-Democrat (dr.. EnunŃând aceste dimensiuni economice. înŃelegea sã participe la alegeri împreunã cu organizaŃiile muncitoreşti şi democratice. cãrbune. mobilizau întreaga populaŃie a Ńãrii la acŃiuni care sã conducã spre victoria de la 9 Mai 1945 asupra Germaniei fasciste. (Gh. Sibiu. mai ales dupã . în interiorul Ńãrii.. Abdicarea sa. La Plenara C. difuzate sub deviza .

. ulterior . prin transformarea micilor parcele în ogoare cooperativizate.) circa 65 la sutã din suprafaŃa agricolã a Ńãrii 5. 6. . de la care s-au ivit campaniile de presã. legal sau ilegal. al P. Acest tronson era completat cu o serie de ziare apãrute în judeŃe: .C. 3.C.n. ...607..Tribuna poporului’’ (organ al Uniunii PatrioŃilor). gazete care se pierd spre anii 1950.. .1. sectorul socialist din agriculturã cuprindea (la data menŃionatã n.Liberalul’’ (P.M.Lupta de clasã’’.Era socialistã’’.Lupta Moldovei’’ (Iaşi). Presa politicã În eşalonul ziarelor de informare politicã generalã tipãrite şi înaine de 23 August 1944.Scânteia tineretului’’ (organ al C.ViaŃa sindicalã’’ (ConfederaŃia Generalã a Muncii).R..N.. reamintim de .L. .ł.. mecanizatã.Dreptatea’’ (P.Adevãrul’’.000 de familii. ziare şi reviste cu tradiŃie sau nou apãrute...Presa noastrã’’ (anul IV. Împreunã cu sectorul agricol de stat. . . al P... .ViaŃa nouã’’ .Înainte’’ (Brãila). .N. ultimele douã organe teoretice ale C. . nr. Momentul de referinŃã.369.C.Luptãtorul bãnãŃean’’ (Timişoara). în anchete şi în reportaje. al U.C.Dacã la sfârşitul anului 1949 erau în întreaga Ńarã 56 de gospodãrii agricole colective..Dreptatea’’ (Grupul liberal Tãtãrescu). Procesul cooperativizãrii agriculturii a fost reflectat în forme publicistice diverse.T. aflate într-un proces de decantare ideologicã. . IX.Frontul plugarilor’’... care cuprindeau un numãr de 4. .Libertata’’ (Partidul SocialDemocrat).).... presa scrisã.Victoria’’ (organ de presã independent). numãrul familiilor de Ńãrani muncitori porniŃi pe fãgaşul agriculturii cooperatiste era la 1 mai 1959 de 2. şi .. .. deŃinând 5. din 3-5 martie 1949. în ciuda restricŃiilor impuse de doctrina comunistã a reprezentat un viguros front publicistic care a reunit condee din toate generaŃiile. Un proces de decantare a presei dupã instaurarea Republicii Timp de câteva decenii... OrganizaŃiile de masã îşi înfiinŃaserã publicaŃii de profil: . a fost Plenara C. .).).România liberã’’.baze ştiinŃifice. .684 hectare suprafaŃã agricolã. ideologii literare şi cultural-artistice.Clopotul’’ (Botoşani).R. ..726.Jurnalul de dimineaŃã’’. iunie 1959): .Scânteia’’.Viitorul’’ şi . . 3. IX. Ce s-a realizat în primul deceniu aflãm dintr-un articol bilanŃ publicat cu ocazia împlinirii a 10 ani de la înfiinŃarea primelor gospodãrii agricole colective în revista Uniunii Ziariştilor.C..

Scânteia’’ a fost mesagerul luptei pentru unitatea clasei muncitoare. democratizarea Ńãrii.C..Scânteia’’ continuã pânã la 8 octombrie 1940. la 15 August 1931. Nicolae Ceauşescu semna articolul Tineretul. fazã premergãtoare comunismului.Scânteia ilustratã’’ şi Almanahul . al P. potrivit indicaŃiilor preconizate de Sindicatul Unic al Ziariştilor Profesionişti înfiinŃat în 1944. în al cãrui cãrui Cuvânt înainte îşi preciza obiectivele redacŃionale: lupta împotriva duşmanului intern şi extern.S. contopit un an mai târziu în Uniunea Sindicatelor de ziarişti. Aceste numeroase publicaŃii îşi orientau activitatea. .. unitatea clasei muncitoare. etc. creaŃiei literar-artistice.R.C.C. de electrificare. În lungul celor peste patru decenii de existenŃã.. A avut ca suplimente ..R.Era socialistã’’.R.C. urmat de Frontul unic al Tineretului. a construirii societãŃii socialiste multilateral dezvoltate. Partidul Muncitoresc Român.(Oradea). realizarea partidului unic.S. axându-şi strategiile redacŃionale pe Programul ideologic al partidului. a popularizat documentele P. adoptate la cel de al V-lea Congres. învãŃãmântului. pentru formarea omului nou. Ziarul reapare legal. împotriva ideologiei şi militarismului fascist.Vremea nouã’’ (Vaslui).C.R.. organ al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. sub preşedinŃia lui Mihail Sadoveanu.. în special dupã Congresul al IX-lea al P. întãrirea alianŃei cu U. al P. . . în lumina Codului eticii şi echitãŃiii socialiste. culturii. a sprijinit lupta petroliştilor şi a ceferiştilor în anii 1933-1936. Dupã 23 August 1944. iar dupã desãvârşirea revoluŃiei burghezo-democrate trecerea la revoluŃia socialistã. . Acest Program ideologic era susŃinut smultan de organele teoretice de presã ale C. reformele produse dupã 23 August 1944: înlãturarea monarhiei.Scânteia’’..Lupta de clasã’’ (ivitã încã în anii ilegalitãŃii) şi continuatã de . dupã care.. procesul de industrializare a Ńãrii. proclamarea republicii. fãrã periodicitate precisã . începând cu 21 septembrie 1944 pânã în decembrie 1989. S-a fãcut port-drapelul maselor populare... zilnic. .Scânteia’’ a oglindit în paginile sale. În fruntea ziarelor de informare politicã s-a gãsit . temele fundamentale ale schimbãrilor structurale social-politice şi economice. viitorul poporului.. În anii ilegalitãŃii.Scânteia’’ a publicat în primul ei numãr. În acelaşi prim numãr de ziar.C..Scânteia’’.. scriitori şi artişti. în 1934. Primul numãr apãruse în ilegalitate. de cooperativizare şi colectivizare a agriculturii. Apelul C. naŃionalizarea principalelor mijloace de producŃie (11 Iunie 1948). ca principal cotidian central.Scânteia’’ s-a implicat în problemele ştiinŃei.R.. Simultan. a chemat cetãŃenii Ńãrii la alcãtuirea unui front de luptã antifascist. .

pânã la ziarele de astãzi apãrute în milioane de exemplare. în Ńara noastrã apar 627 de publicaŃii.. . maghiarã şi sârbã. Un alt mare ziar central de tradiŃia este . ştiinŃã şi culturã.. .’’ 6. aceastã armatã de ziarişti comunişti reprezintã un potenŃial politic remarcabil al partidului nostru. .. la o apariŃie. Din 24 August 1944. presa noastrã a cunoscut un drum lung şi glorios. În afara articolelor politice social-economice şi culturale. de aproape 11. O puternicã dezvoltare a cunoscut presa judeŃeanã de partid.R. având ca redactor responsabil pe Grigore Preoteasa (1945).Cotidianul Consiliului NaŃional al Frontului UnitãŃii Socialiste’’. astfel: . Geo Bogza. iar numãrul abonaŃilor la radio şi televiziune trece de 4.Cel mai mare ziar de informaŃia şi reportaj’’. În pagina sa literarã. . Philippide. Cristofor Simionescu. Beniuc.. Nicolae Dragoş.. De la modestele foi din anii ilegalitãŃii.000 de ziarişti... ca Al. În redacŃiile ziarelor şi publicaŃiilor centrale şi locale lucreazã astãzi aproximativ 4. . .Scânteia’’ a tipãrit pagini sãptãmânale de dezbateri ideologice. cu o mare capacitate de influenŃare şi un puternic rol mobilizator şi organizator în marea operã de construcŃie a societãŃie socialiste. .C.. Aceste ziare şi publicaŃii. pentru .România liberã’’ devine . al societãŃii socialiste. care totalizeazã 54 de publicaŃii în limbile românã. M.000. Începând cu anul 1980. S. într-o Cuvântare rostitã la Adunarea festivã care i se consacrase cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la apariŃia primului numãr legal.. germanã.. pentru transpunerea în viaŃã a politicii partidului şi statului nostru socialist. D.România liberã’’ îşi continuã activitatea neîntreruptã. literar artistice şi ştiinŃifice. D. Ea a devenit o puternicã forŃã socialã.România liberã’’ a apãrut cu subtitlul.România liberã’’.000 exmeplare. Pe rãstimpul anilor 1945-1950. iar în anii construcŃiei socialiste centrul de gravitaŃie al întregii prese române.Consideratã a fi gazeta fanion a publicaŃiilor revoluŃionare. iar din 1950 pânã în 1968 ziarul s-a tipãrit sub titulatura . LaurenŃiu Fulga.. militând aidoma întregii prese pentru obiectivele social-economice şi reformele iniŃiate de P..În cei 25 de ani care au trecut de la eliberarea Ńãrii.. întreaga presãdin România a cunoscut o puternicã dezvoltare. Ion Cãlugãru 7.R. Popescu. Toma. Macovescu.Organ de presã al sfaturilor populare’’. Micu.. care însumeazã un tiraj total. ªerban Cioculescu.000. al cãrui prim numãr ilegal a apãrut la 28 Ianuarie 1943. sub semnãtura unor oameni de litere..Scânteia’’ a publicat versuri şi prozã semnate de A. cotidian al Consiliului NaŃional al Frontului DemocraŃiei şi UnitãŃii Socialiste. un factor de mare importanŃã al progresului nostru social..Scânteia’’ îşi evidenŃia meritele prin Nicolae Ceauşescu. afirmându-se ca un instrument activ şi eficace în lupta pentru transformarea revoluŃionarã a societãŃii. în prezent.200..

AlŃi colaboratori: N.. pe care îl schiŃeazã I. Într-o cercetare mai veche a noastrã observam cã unul dintre cincinalele Ńãrii. Rubrica «File de carnet» este susŃinutã. Scriitorul. de Mihai Stoian. PoeŃii pãmântului (nr. Ion. la care colaboreazã: Adriana Iliescu. LecŃia clasicilor (ibidem) de Pompiliu Marcea. Miron Radu Paraschivescu. M. articole şi note despre manifestãri ştiinŃifice. P. 130 de portrete.Munca’’. I. a convingerilor lor economice. I. Sadoveanu. Dinu.177/1980). În paginile ziarului sunt dezbãtute diverse aspecte ale artei şi literaturii socialiste: Dimensiunile umaniste ale dramaturgiei româneşti contemporane (nr. «CãrŃi noi în librãrii». «Vitrina cãrŃii». sub redacŃia lui Ion Nãdejde şi Constantin Mille. începând cu anul 1980. Mihãileanu.democratizarea vieŃii publice. Ion Dodu Bãlan. Ivaşcu. 30 de interviu etc. Gh. . când apãrea primul numãr cu acelaşi titlu. Graur. 11. Strâns legatã de activitatea clasei muncitoare şi de realizãrile acesteia în perioada planurilor cincinale . Matei Socor. de înrâurire a modului de gândie al oamenior. organ de presã social-democrat cu tradiŃie în sfârşitul de secol trecut. artistice şi culturale. 450 de articole. Sânziana Pop. Ion Drãgãnoiu.. Beniuc. Moraru. trebuie menŃionatã gazeta . Mirela Roznoveanu. Vasile Bãran. 11.La partea literarã a ziarului colaboreazã în anii 1945-1950 ziarişti. În partea literar-artisticã şi culturalã. M. Zaharia Stancu ş.duel’’ constructiv al inteligenŃei tehnice. . Emil Manu. Aurel Baranga. 80 de reportaje. Hangiu 8 astfel: .. anchete şi interviuri cu oameni de ştiinŃã şi culturã. cu referire la industrie. Sârbu.. Eugen Florescu. Dragoş Vrânceanu. 11. a .251/1980). G. Butnaru.România liberã’’ publicã numeroase reportaje de pe şantierele construcŃiei socialiste.. Macovescu..Munca’’ s-a impus în peisajul presei române prin teme industriale tratate într-o suitã de genuri diverse. scriitori. . îşi gãsise oglindirea în ziar astfel: 9 . la 25 Februarie 1890. Mihnea Gheorghiu. artişti. Const. Constantinescu-Iaşi.Gazeta «Munca» a tipãrit în 1971-1975 circa 850 de informaŃii. cu prilejul unui concurs internaŃional de folclor.. Dintre rubricile culturale şi literare ale ultimului deceniu şi jumãtate se reŃin: «Fişier bibliografic». de Dumitru M.a. Reportajele scrise pe aceastã temã au relevat sensul şi semnificaŃia politicã a întrecerii socialiste. scriitori şi lingvişti: Al. G. Eugen Barbu. 7681/1969) de Sicã Alexandrescu.’’ În rândul publicaŃiilor cu pondere tematicã economicã. Florica Ichim ş. Balaci. O strãlucitã manifestare folcloricã. G. Al. Romulus Rusan. CreaŃia originalã.a. Ńinut la Bucureşti (nr. mesager al spiritualitãŃii naŃionale (nr. Sbârcea.181/1980) de Virgil Teodorescu.România liberã’’ s-a impus printr-un profil bogat şi divers. forŃa ei educativã. Tudor Arghezi. strict raportatã la industrie.

Iatã-l: Genul publicistic 1.Milcovul’’ 278 49 9 19 14 13 51 149 166 751 Am apelat la acest sondaj pentru câteva raŃiuni: ziarele sunt vecine.ViaŃa Buzãului’’ 218 166 27 24 9 14 15 184 202 849 .. şi ale Consiliilor populare judeŃene. Portrete 4.. Abordate cu deosebire în presa centralã. Note 5.R. inovaŃii şi raŃionalizãri de o inestimabilã valoare economicã. Articole 9. între care a ieşit în prim-plan .. într-un singur an. cu un Supliment literar artistic sãptãmânal. De unde putem deduce preocuparea presei locale de a cuprinde în formule publicistice diverse întreaga viaŃã economicã din zonã. InformaŃii 2. Statistica materialelor apãrute în ziarul . Muncitorii. Problemele construcŃiei economice pe plan local au ocupat cel mai mare spaŃiu în coloanele organelor de presã ale Comitetelor judeŃene ale P. mai întâi intitulat . Cele douã publicaŃii au arãtat faŃã de tematica economicã o preocupare aproximativ egalã. interviurilor şi reportajelor şi 32 la sutã din numãrul informaŃiilor au tratat probleme din industrie şi construcŃii.DâmboviŃa’’ de pildã. Raid-Anchete 8.. aceleaşi probleme fac obiectul tematicii şi în ziarele judeŃene. la modernizarea tehnologiilor de fabricaŃie şi a produselor.ivit zeci de mii de invenŃii. Reportaje 3.C. cât şi ponderea unora faŃã de altele. Interviuri 6.. tehnicienii şi inginerii participã la introducerea progresului tehnico-ştiinŃific în procesul tehnologic.Scânteia tineretului’’ (primul numãr: 5 noiembrie 1944). 1973.Preludiu’’ .7 mai 1975 în paginile a douã ziare judeŃene vecine ca sã ne dãm seama de frecvenŃa temelor economice şi a genurilor publicistice. Fotografii Total . la organizarea raŃionalã a producŃiei şi a muncii. atât în ceea ce priveşte genurile înseşi. aratã cã 38 la sutã din numãrul articolelor. Am efectuat un sondaj pe perioada 7 mai 1974 .’’ Presa care s-a dedicat vieŃii şi activitãŃii tineretului s-a concretizat în mai multe ziare centrale şi locale. Anchete 7. au aceeaşi periodicitate. au oglindit activitatea economicã pe acelaşi rãstimp.

C.2. G. N.Scânteia’’ la educarea tinerei generaŃii în spiritul ideologiei comuniste al muncii şi al iubirii de partid.I. cu Eugen Barbu (nr. Ion Lãncrãnjan.. N. La ancheta cu tema «Casa memorialã Lucian Blaga» (nr. Al. «Cronicile literare» sunt semnate de I. Agnita-Botorca. din 1981. Cristoiu şi Corneliu Leu. Ion Horea. George Arion. Brãescu realizeazã interviuri cu Al. M.R.D. «Cronicã literarã». Zãinescu. Ion Gheorghe şi Aurel Rãu. G.Scânteia Tineretului’’ condus la apariŃie de Mihnea Gheorghiu.’’ 10 IX. «Panorama literaturii tinere». Canalul Dunãre-Marea Neagrã. Mihnea Gheorghiu. ªerban Ciuculescu. apoi. D.T. Nicolae Dan Fruntelatã. suplimentul reprezintã o tribunã de afirmare a tinerelor talente. Adrian Pãunescu. pentru stimularea creaŃiei tinerilor au rãmas constante. Ion Marin Sadoveanu şi alŃi scriitori din vechea sau noua generaŃie. Rubricile culturale şi literare s-au schimbat de-a lungul celor aproape patru decenii de apariŃie. «Anchete». Salva-Vişeu. Beniuc. În afara unor rubrici economice. N. Camil . Edgar Papu. Cocea.C. M. Ivaşcu. Presa culturalã şi literar-artisticã O ramurã distinctã a presei dupã cel de al doilea rãzboi mondial a fost aceea ce a presei culturale şi literar-artistice. 16/1982). Temele dominante reflectau participarea muncitorilor şi studenŃilor pe marile şantiere naŃionale Bumbeşti-Livezeni. sãptãmânal. LaurenŃiu Fulga. LaurenŃiu Ulici. muzicii şi plasticii. cu prozã: Mircea Nedelciu. ziarul şi suplimentul sãu literar-artistic au atras în paginile lor scriitori şi gazetari. Mircea Florin ªandru. a contribuit alãturi de . între care: . łic. Cioculescu. AlŃi colaboratori: Eugen Florescu. Arsene. Sadovean.(1966-1974) încorporat în ziar.. Aurelian Titu Dumitrescu. 27/1982). M. 3. .R.Paul Georgescu. Adrian Pãunescu. Doina Uricariu. Dobrescu (nr. filmului şi teatrului. Având ca devizã «Lupta cu inerŃia» în domeniul literaturii. cu Ion Lãndrãnjan (nr. Nichita Stãnescu. Dan Rotaru. Tudor Vianu. łãrnea. Ca organ de presã al C. Cãlinescu. Aculin Cazacu. al U. educative şi de comportament în viaŃa personalã şi în societate. impuşi în perioada interbelicã. Rubrici permanente sau cu caracter temporar indicã sfera preocupãrilor: «ConstelaŃii lirice». Tudor Arghezi. 31/1982) rãspund: Ion Alexandru. Colaboreazã cu versuri: Dan Ceachir. «plasticã». AlŃi colaboratori: Platon Pardãu. Piru.. «Reportaje».. Paraschivescu. «cinematograficã» etc. între care M. ª. Dan David. G. dar preocuparea pentru problemele culturale şi literare. Popescu. În paginile acesteia au continuat sã publice gazetari redutabili. «ViaŃa literarã». Ileana Mãlãncioiu. ca Supliment de sine stãtãtor. Mihai Bãrbulescu. A. «Interviuri». 29/1982). Cleopatra LorinŃiu.

artistic şi social (Bucureşti. .. eflorescent în peisajul genurilor şi stilurilor de presã perene. ...Tânãrul scriitor’’ (Bucureşti. Unii intre cei menŃionaŃi au condus ziare şi reviste personalizate prin propria lor contribuŃie sau a unor colaboratori de talie asemãnãtoare. Cãlinescu a fost directorul periodicului .Orizont’’. ..CONTEMPORANUL’’ Reapãrut la 20 septembrie 1946. 1951).. Ivaşcu au condus ziarul de informaŃie şi comentariu critic . înmulŃite deîndatã cu altele. responsabil. Aşa.NaŃiunea’’.. în noile ediŃii politice şi sociale ale României. sãptãmânalul literar. de pildã: G. . director al .Contemporanul’’ de dupã ‘44. 1945-1946) şi ..Lumea’’. tradiŃia de luptã a revistei din . 1954.. rostind Cãlinescu. fie în aceea a totalitarismului. 1944-1947).. . Zaharia Stancu.Cartea Oltului’’ dar şi reportajele-tabletã din . atitudine şi reportaj (Bucureşti. social şi cultural. de exemplu..Iaşul literar’’... Cocea şi G. . 1964). sãptãmânal politic.Tribuna’’.Cronica optimistului’’ din ... ce reliefuri distincte şi benefice au avut ele pentru cultura şi literatura românã. 1954).Tomis’’ (ConstanŃa. Iaşi).Vatra’’..Petrescu.Convorbiri literare’’.România literarã’’ şi aşa mai departe. Ion Marin Sadoveanu. 1. au ştiut sã-şi menŃinã crezul artistic onest. ..Scrisul bãnãŃean’’ (Timişoara.Baroane’’ dar şi .Gazetei literare’’ (1954-1968) etc.Familia’’..Astra’’ (Braşov) multe altele.ViaŃa româneascã’’. la care adãugãm alte periodice distincte. 1969.. fie în perioada dureroaselor restrişti interbelice datorate ideologiei fasciste.. Redãm în continuare. . .Luceafãrul’’. 19461949).Contemporanul’’. .fişe biografice’’ ale publicaŃiilor distincte.România literarã’’.Cronica mizantropului’’ din .D.. 1966).. pornind de la nominalizãrile de mai sus. . pentru a cita doar o parte dintre cei mai de seamã mesageri ai literelor româneşti.. ca sârguitori inconfundabili ai scrisului lucid. rostind Tudor Arghezi rostim şi celebrul pamflet . O primã observaŃie care se impune este aceea cã marii scriitorigazetari.Steaua’’ (Cluj-Napoca. Contemporanul şi-a propus sã continuie şi sã dezvolte. Revistele cultural-literare de prim-plan şi de continuitate în presa românã erau: . Nu inventariem în acest subcapitol zecile de titluri şi nume proieminente de reviste şi personalitãŃi din presa literar-artisticã şi culturalã.. dorim numai sã relevãm.tabletele’’ de dupã 1955. G: Macovescu. N... rostim .. anterior lui 23 August 1944 şi ..Victoria’’ (Bucureşti. .Adevãrul literar şi artistic’’.. nou apãrute: . ziar de informaŃie. rostind Geo Boza rostim şi . devenitã . s-au impus opiniei publice ca mesageri ai adevãrului.. enumerare incompletã. . succinte . Zaharia Stancu.

R. Crohmãlniceanu. Bãlan ş. adj. Al. 1966-1971). Veronica Porumbacu. Aurel Baranga. Ivaşcu. Apar interesante şi apreciate interesante sãptãmânale ale lui A. Ivaşcu (1964-1966). al cãrei scop era . Micu. Corneliu Leu . Între anii 1946 şi 1973. Mircea .red. în noi condiŃii sociale şi politice.1881. Oprea. artişti plastici. socialistã. pe care o deŃine pânã în 1965.. între care despre satirã şi problema tipicului (1953). o nouã generaŃie de critici: Eugen Simion. Conducerea revistei a fost asiguratã în ordine cronologicã de urmãtoarele personalitãŃi: . de la nr.Dir: G. D. George Ganã ş. Marcel Breslaşu. Camil Petrescu. Beniuc. apare sub conducerea unui comitet de redacŃie. Baconski (Meridiane). Cicerone Tehdorescu. Al. Ov. Contemporanul publicã schiŃe şi nuvele semnate de M. Cãlinescu (1962-1964). continuare la «Cronica mizantropului» din Adevãrul literar şi artistic. «Cronicile literare» sunt semnate de Ion Vitner. savanŃi români şi strãini. Asztalos.. Micu. Piru. Dan Deşliu. Ieronim ªerbu. Gr.de a face cunoscut publicului român cum priveşte ştiinŃa contemporanã lumea’’. Sadoveanu. şef. În 1960. Reluând tradiŃia Contemporanului (1881-1891) de la Iaşi.E. I. G. Zaharia Stancu. GafiŃa. LaurenŃiu Ulici. Contemporanul consemneazã apariŃia unor cãrŃi noi. Ivaşcu (1954-1964. Constantin Mitea (1971-1980). Al. ªtefãnescu. fãrã colegiu de redacŃie. dramaturgi). Contemporanul organizeazã dezbateri. reuşind sã strângã în jurul sãu valoroşi oameni de ştiinŃã şi culturã. D. În primii ani. colaborând. Ivaşcu.I. G. eseişti. alãturi de G. Szemlér Ferenc. Tudor Arghezi semneazã între anii 1961 şi 1967 tablete şi poeme. contribuie la informarea largã a cititorilor cu cele mai noi cuceriri în domeniul ştiinŃei şi tehnicii din Ńara noastrã şi din strãinãtate. Ion Hobana. 1955 rubrica «Cronica optimistului». Adrian Marino. Eugen Jebeleanu. N. Între anii 1956 şi 1959. dezbate probleme ale fenomenului literar contemporan.S. şef. István. regizori şi alŃi slujitori ai scenei şi ecranului. Contemporanul promoveazã arta şi literatura nouã. Comitetul de redacŃie în 1982: D.a. apar în Contemporanul articole şi poezii inedite de Lucian Blaga. versuri de Maria Banuş. Popescu . Contemporanul dezbate importante probleme ale construcŃiei economiei şi culturii socialiste. ale criticii literare. Al. prozatori. M. Macovescu. şef: G. activişti ai învãŃãmântului şi ai culturii de masã.a. red. Manolescu. George Munteanu. Victor Tulbure. Geo Bogza (tablete în prozã sau versuri strãbãtute de un puternic sentiment de angajare).red. compozitori. 32/1982). Cãlinescu deschide la 9 dec. Petru Vintilã.D. M. 34/1973. Savin Bratu. Ioan Grigorescu (1964-1966). scriitori (poeŃi. cercetãtori. colaboreazã frecvent: Aurel Martin. G. Dimitriu-Pãuşeşti. G. Paul Georgescu. Dumitru Radu Popescu (de la nr. Moisil (lingvisticã matematicã şi ciberneticã).

ROMÂNIA LITERARÃ’’ Organ al Uniunii scriitorilor din R.a. AndriŃoiu. Din 1960. Dragoş Vrânceanu ş. Anghel Dumbrãveanu. Din 1973. Paul Everac. când îşi schimbã titlul în România literarã.. cã revista n-a fost «spectatoare» ci «participantã activã. Tãnase. «ViaŃa literarã şi artisticã». Piru. Din 1975. Cronica literarã este semnatã de Savin . I. «Cronica filmului». Eusebiu Camilar. se afirmã. Vlaicu Bârna. Ovidiu Genaru. Camil Petrescu. . «Interviul nostru». «Cinema». Dan Mãnucã.a.A. Philippide. Gazeta literarã apare la Bucureşti de la 18 martie 1954 pânã la 3 octombrie 1968. Al. pe drept cuvânt. Gabriela Dolgu ş. cu spirit hotãrât şi combativ» în etapa de clarificare ideologicã. «Muzicã».a. ługui: eseuri: Valeriu Râpeanu. George Macovescu şi Veronica Porumbacu (redactori).. şi din noua generaŃie. «Literaturã». de limpezire a vieŃii culturale şi literare. în munca de producŃie manualã sau în activitatea de creaŃie intelectualã’’. redactor-şef. cele 1. Pompiliu Marcea.P. Din colegiul redacŃional au fãcut parte: Mihai Beniuc. Paul Anghel. «Interviuri». În editorialul aniversar Orizont..în linia întâi de luptã pentru o literaturã menitã sã ridice conştiinŃa socialistã a celor ce muncesc pe ogoare şi în uzine. H. D. În anii 1954-1964. Gazeta literarã publicã articole de ideologie şi esteticã. reprezentând literatura socialistã. reunind mii de semnãturi ale oamenilor de ştiinŃã şi culturã. Ion Alexandru. poezie şi prozã. Lucian Blaga. revista se angajeazã . «Cronica literarã» este semnatã de LaurenŃiu Ulici. Cicerone Theodorescu şi I...040 de numere. Nichita Stãnescu. Macovescu. «Cronica muzicalã». «ViaŃa ştiinŃificã». «Orizont ştiinŃific». lãrgind aria tematicã în cadrul rubricilor: «Literaturã». «Teatru». Micu semneazã un «Jurnal de lecturã». Aurel Martin. criticã şi cronici literare: Al. scriitori din vechea generaŃie. Eugen Jebeleanu. Ion Gheorghe. recenzii ale unor cãrŃi din producŃia editorialã a timpului. ConstanŃa Buzea. Contemporanul revine la preocupãri mai vechi. «Teleobservator». Rubricile Contemporanului sunt acum «Agora». Emil Manu. G. Arghezi. Eugen Barbu. ca M. semnat de G. Teodor Mazilu ş. Adriana Iliescu’’ 11. T. Vitner. Al. Al. «Puncte cardinale». Ivaşcu (nr.MaliŃa («Cronica anului 2000»). cronici literare.R. apoi director al Gazetei literare a fost Zaharia Stancu. Ion Dodu Bãlan. în cooperativele agricole de producŃie. 38/1966). teatru. sãptãmânal de literaturã şi artã. Contemporanul şia redus formatul şi aria tematicã. Încã de la primul numãr. «Plasticã». «Anchete». Sadoveanu. Bogdan Lefter. 2. savanŃi şi cercetãtori.GAZETA LITERARÃ’’ = . Dan Grigorescu recenzeazã cartea strãinã tradusã. Semneazã versuri: Radu Cârneci. «Pro iure». pe marile şantiere.

. D.secr. Raicu. Georgeta Horodincã. Ivaşcu este directorul R. Al. colegiul de redacŃie are urmãtoarea componenŃã: Zaharia Stancu.S. În 1955 se discutã problemele creaŃiei poetice. De la nr.dir. PituŃ. în poezie. cu prilejul împlinirii a şase decenii de existenŃã a revistei ViaŃa româneascã. Balaci. ale criticii şi istoriei literare. apoi Periplu. Romul Munteanu. de Liviu .Gazeta literarã’’.S. Dimisianu. de red. membri. în 1970 colectivul redacŃional este alcãtuit din: Geo Dumitrescu . Ana Blandiana. M. Crohmãlniceanu. critic literari.. dedicate rãscoalelor Ńãrãneşti.. Nichita Stãnescu şi Marin Sorescu. Mihail Petroveanu..România literarã’’ înlocuieşte la 10 octombrie 1968 . legitimându-se ca . Darie Novãceanu. Edgar Papu. de red.red. Cerna-Rãdulescu . O colaborare valoroasã în aceastã perioadã. editat de Uniunea Scriitorilor din R. (nr. cu deosebire în piesele de teatru.. Ion Horea. Tudor Arghezi începe sã publice sãptãmânal Tablete. łoiu ş.red. Valeriu Cristea. Valeriu Cristea. Geo Dumitrescu .. Zaharia Stancu publicã romanul Rãdãcinile sunt amare.-şef. şef. Dimisianu red.. N. Gh. Al. Teodor Balş . Paul Georgescu.România literarã din 1855 condusã de V. Gabriel Dimisianu şi I.. Nicolae Manolescu. Adrian Pãunescu.red. Nicolae Jianu.-şef adj. şi Roger Cîmpeanu .Sãptãmânal de literaturã şi artã. Eugen Simion. O dezbatere largã referitoare la conceptul de realism are loc în 1965.. Damian. Se afirmã o serie de tineri scriitori.secr. G. Cronica dramaticã. ale moştenirii culturale etc. G. C. Ion Caraion. Nicolae Manolescu. Au semnat articole la rubrica Cartea strãinã: Ion Marin Sadoveanu. 41/1971.. în criticã literarã. întreŃine Tudor Vianu. iar în anul urmãtor. în prozã.: Viorel Burlacu. Alte rubrici care meritã sã fie menŃionare: Cartea strãinã. apoi poeme din ciclul 1907. În 1958. O nouã rubricã. Fãnuş Neagu şi Nicolae Velea. Gazeta literarã a organizat dezbateri în legãturã cu problemele creaŃiei artistice actuale. resp. G. România’’ Din colectivul redacŃional au fãcut parte: . Marcel Mihalaş. .a. de red.l. este susŃinutã de Nichita Stãnescu şi Cezar Baltag. în 1962. Dimisianu . Micu deŃine rubrica Jurnal. secr. problema specificul naŃional în literaturã. Horea .red.şef adj. Breban şi G.Bratu. în semn de omagiu adus publicaŃiei ieşene. Cerna-Rãdulescu. Zoe Dumitrescu-Buşulenga. L.1/1968). poeŃi şi prozatori: Eugen Simion.. În 1974.secr. se discutã. Tablete. Adrian Pãunescu. cu articole de literaturã universalã şi de stilisticã literarã. Lucian Raicu. S. problema conflictului literar. În articolul O nouã «Românie literarã». Ov. Cronica ideilor. de red. Ion Horea. resp. Din 1975 în caseta tehnicã figureazã: G. şef adj. reamintindu-se revistele cu acelaşi titlu . Alecsandri şi cea din 1932-1934. Beniuc semneazã poezii patriotice. Convorbiri literare. Ivaşcu . Al.

În numãrul 1/1980. N.l. G. Augustin Doinaş susŃine rubrica «Moda poeticã 68». Eta Boeriu. ªerban Cioculescu semneazã articole de istorie literarã la rubrica «Breviar». N. «Muzicã». Rubrici de eseuri pe teme variate semneazã Cezar Baltag («Ideograme»). Mircea Zaciu. Manolescu. ziare şi ziarişti. Manolescu semneazã articolul Critici şi poeŃi (nr. Mircea Iorgulescu. «CãrŃi şi fapte». ªerban Cioculescu. «Sport». restabilirea şi consacrarea valorilor autentice». Prelipceanu. Al. D. «Cartea strãinã». Fenomenul literar contemporan este comentat la «Cronica literarã» de G. Virgil Carianopol. «Cinema». Leonid Dimov. «Actualitatea literarã». Tudor George. «Meridiane». Ov. «Cronica limbii». Acest program se realizeazã în cadrul rubricilor cu caracter permanent începând cu anul 1970: «Voci din public». Dan Rotaru. Zoe Dumitrescu-Buşulenga. «Prozã». . Despre foiletonism (nr. Urmaşi şi înaintaşi într-o conştiinŃã colectivã (ibidem). Noica («ViaŃã şi societate în rostirea româneascã»). Ion Munteanu realizeazã un amplu documentar despre almanahuri culturalartistice din secolul trecut. 8/1973). Nicolae Stoe. «Confruntãri». AndriŃoiu. Ion Alexandru. Geo Bogza. ConstanŃa Buzea. A. Ivasiuc («Pro domo»). N. Crohmãlniceanu. Dimisianu. cu prilejul împlinirii centenarului naşterii scriitorului. «Eseu». Dragoş Vrînceanu. Dragoş Munteanu. Dim. Eugen Simion. iar în numerele 21 şi 45/1980. La aceste numere omagiale colaboreazã: G. Virgil Teodorescu. «Breviar». Damian. Paleologu. societãŃi literare şi culturale. Nicolescu. «înflorirea şi afirmarea deplinã a mulŃimii de talente noi». 8/1977). Ivaşcu. «CãrŃile sãptãmânii» (poezie. Sadoveanu. şi-a asigurat colaborarea unor poeŃi. «Orizont ştiinŃific». Manolescu. «Breviar». nr. Micu. «Poezie». Mircea Iorgulescu. prozã). O generaŃie poeticã. «Plasticã». «Cartea strãinã». 2/1980). Manolescu. «Plasticã». 12/1973). Al. Sadoveanu. Ivaşcu. R. seria «Lecturilor intermitente». Mircea Dinescu. Augustin Buzura (FeŃele tãcerii. Zaharia Stancu. prozatori şi critici din toate generaŃiile. cu prozã: Radu Tudoran. Coloana infinitã a geniului naŃional (nr. Perpessicius continuã în R. lui M. Marin Preda. Paul Anghel («Arhiva politicã»). Numãrul 21/1980 este închinat lui Tudor Arghezi. Radu Petrescu. ªt. S. Adrian Pãunescu. Marin Mincu. «Limba noastrã». «VarietãŃi». «Teatru». Rachici. Colaboreazã cu versuri: Zaharia Stancu. Aurel Rãu. Piru.se precizeazã programul noului organ de presã: «promovarea. Doina Uricariu. «Cronicã literarã». V. în care se ocupã de carenŃele poeziei aşa-zis moderniste. «Puncte de vedere». «Documente-mãrturii». V. Andronache. iar numãrul 45/1980.Rebreanu . Critica literarã este reprezentatã de Al. Valeriu Cristea. Silvian Iosifescu. «Atelier literar». documentare despre Tudor Arghezi şi M. «Teatru». Al. S. C. N. N.l. «Cinema». În 1980 rubricile se intituleazã: «ViaŃa literarã». Ovidiu Genaru. «AmbianŃe».

poezia este prezentatã de Dumitru Micu. reprezentanŃi ai intelectualitãŃii. ale cãrui puternice temelii se reazimã pe solul sãnãtos al noii noastre republici populare. «Cronica limbii». cu prilejul împlinirii a 75 de ani de la apariŃia vechii serii a V.îşi îndreaptã cu hotãrâre privirile spre acel viitor luminos.. Vladimir Colin . Prima serie a apãrut din 1906 pânã în 1916. D. Alexandru George. Dir. seria a IV-a: 1948 . Stere şi G. Al. Demostene Botez (1965-1977).A. de cãtre N. articole şi studii critice.continuã. este cea de-a patra serie a revistei ViaŃa românescã. având urmãtorul colectiv de redacŃie (în 1981): Alexandru Cãlinescu. Macrea. seria a III-a: 1944-1946.: Cicerone Theodorescu (1948-1953). Crohmãlniceanu (1954-1962).Comitetul de direcŃie (în 1948): Ion Cãlugãru. De-a lungul celor peste trei decenii. editeazã anual un Almanah şi suplimentele: Caiet de poezie (1968 -) şi Caiete critice (1970 -). red. M. La rubrica «CãrŃile sãptãmânii». Manolescu. ViaŃa româneascã . de Al. Ovid S. Philippide. Florin Manolescu şi L. acordã o atenŃie deosebitã problemelor valorificãrii moştenirii culturale. Ioana CreŃulescu.r.12 3. şi sã le dezvolte. Cicerone Theodorescu ş. realiste şi raŃionaliste ale V. cu un conŃinut realist. În 1981. Moraru. Celelalte rubrici au caracter cultural-ştiinŃific. în frontispiciu se menŃioneazã ca fondatori ai revistei: C.VIAłA ROMÂNEASCÃ’’ Dupã cucerirea puterii politice de cãtre clasa muncitoare.a. Perpessicius.-şef. Din colegiile redacŃionale fac parte: Tudor Arghezi.I. de Adrian Pãunescu. ªerban Cioculescu (11965-1967). Athanase Joja. Balotã: «Interviuri» cu scriitori.. oameni politici. publicând versuri şi prozã.-şef. . În Cuvântul înainte al primului numãr din 1948. conducãtorii noii serii se angajeazã sã preia tradiŃiile democratice. . Al. Zaharia Stancu. de red. «Cronica traducerilor» este semnatã de Edgar Papu şi N. Iorgu Iordan. Ibrãileanu.red.secr. Livius Ciocîrlie. Paul Georgescu. Beniuc. S. Ioanichie Olteanu (din 1973).. Liviu Petrescu.Eugen Simion şi Magdalena Popescu. Corin Grosu. . Tudor Vianu. seria a II-a: 19201940. organ al societãŃii scriitorilor din Republica Popularã Românâ. În Cuvântul înainte al celei de-a patra serii. V r. Consiliul de redacŃie (în 1982): Ioanichie Olteanu .r. prima publicaŃie care reapare la mijlocul anului 1948.: Mihai Ralea (1958-1964). Suchianu. Rosetti. resp. Mircea Iorgulescu şi N. Crohmãlniceanu şi Mihai Ungheanu. Gáal Gabor. Lucia Demetrius. Dimisianu. creãrii unei literaturi noi. iar cãrŃile de criticã literarã. LaurenŃiu Ulici. V. Geo Bogza. Camil Petrescu. Balotã. Graur şi D. N.r. Ulici proza de G. Ov.

6/1951. 1/1959). Sadoveanu (nr. D. M. 11/1960). În 1955 se reintroduce rubrica «Miscellanea». Zaharia Stancu (Dulãii. nr. fragment de roman.). L. 7/1954. publicã studiul lui Liviu Rusu despre moştenirea criticã a lui Maiorescu (Însemnãri despre Titu Maiorescu. fragmente. Geo ªerban.).). M. 4-5/1964). A. Ion Lãncrãnjan (Cordovanii. D. 10/1953). 8-9/1952. nr. fãcând astfel posibilã reeditarea Criticilor maioresciene. nr. Mihu Dragomir.u. Tãutu. Moartea cãprioarei. nr. nr. nr. Corbea. 12/1952). N. 11/1953). 25 de ani de la moartea lui Al. 1/1968). M. Tomozei. 9/1953 ş. AndriŃoiu. Bãlceşti. 1/1956. ş. D. V.6/1950.fragment de roman. 150 de ani de la naşterea lui M. Florile pãmântului. Al. 5/1963). Baconsky. Marcel Breslaşu. cronici şi recenzii: Ovid S. 2/1952). Gh. Lucian Blaga (Unde un cântec este. Eugen Jebeleanu (Lidice. Ion Marin Sadoveanu (Ion Sîntu . alãturi de rubrici mai vechi: «Tineri scriitori». nr. Novicov. «Publicisticã».u. Kogãlniceanu (nr. nr. nr. Tiberiu Utan. Giuvaere. 1/1948). 70 de ani de la naşterea lui Tudor Vianu (nr.u. Cãlinescu (Scrinul negru. 9/1967). nr. Topîrceanu (nr. 6/1953). nr. Labiş (Gazeta de stradã. 4/1954). 5/1962). texte şi documente literare. Arghezi (nr. Ion Gheorghe (Pegasul meu. 21/1956). nr. ªoseaua nordului. Crohmãlniceanu (Liviu Rebreanu. fragment de roman. 12/1956 ş. łarã. centenarul naşterii lui T. G. FlorenŃa Albu. 75 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu (nr. fragment de roman. 10/1954). «Cronica ştiinŃificã». Colaboreazã cu versuri: M. În anii 1948-1965 semneazã articole de teorie şi istorie literarã. Sadoveanu (nr. 8/1964).u. ş. a 80-a aniversare a naşterii lui Tudor Arghezi (nr. nr. 4/1952.r. 2/1964). MoromeŃii.u. cu teatru: Horia Lovinescu (Lumina de la Ulmi. nr. povestire istoricã. 11/1980). nr. Beniuc (Alte cântece. povestire. urmat de cel al lui Tudor Vianu (ÎnŃelegerea lui Maiorescu. Tudor Arghezi (Secera. 5/1960) şi M. cu prozã: M.). Camil Petrescu (Un om între oameni. nr. Cei tineri ce vin. Eugen Barbu (Groapa. Sahia (nr.E. roman. Petroveanu . 75 de ani de la naşterea lui G. 9/1956). 8/1963). Bãlan.comentarii. nr. 5/1980) şi M. «Cronica ideilor». nr. «Scriitori şi curente». Camil Baltazar. 6/1954). roman.r. cronici literare. Marin Preda (Desfãşurarea. închinã numere speciale unor evenimente sau personalitãŃi ale culturii româneşti: Anul XX (nr. GafiŃa. Tudor Vianu (Patosul adevãrului. la care colaboreazã: Tudor . Savin Bratu. Îndrãzneala. Centenarul naşterii lui I. Ioanichie Olteanu. nr. Dan Deşliu. În 1964 rubricile V. 3/1955 ş. Paul Georgescu. Lucian Raicu. nr. piesã în trei acte. Caragiale (nr. Ion Brad. nr. nuvelã nr. Micu (În legãturã cu proza lui Zaharia Stancu. Sadoveanu (Nicoarã Potcoavã). nr. nr. N.. I. V. se intituleazã: «Scriitori români contemporani». Miron Radu Paraschivescu. 11/1953). 8/1962). Aurel Rãu. «Criticã şi actualitate». Silvan Iosifescu. Mihai Negulescu.r. 7/1959). fragment de roman. 10/1952. La cosit. revista revistelor. nr. Maria Banuş. nr.

nr. Trost. 9/1982). colaboreazã: Marin Sorescu. Mihai Negulescu. Taşcu Gheorghiu. tradiŃionalitate. Primele caiete sunt organizate tematic: Poezia critiilor.r. H. La suplimentul Caiete critice semneazã articole diverse: Eugen Simion. cu versuri în limba francezã. Adrian Marino. Critica universitarã. Victoria Ana Tãuşan. Scurtu (O poemã necunoscutã a lui Vasile Pârvan. Romul Munteanu. Vlaicu Bârna) (nr. Mihai Zamfir. Dan Rotaru. Tânãrul scriitor. 2/1982). Miron Radu Paraschivescu. La Caietele de poezie ale V. Eugenia Tudor. Al. Zamfir (Critica românã şi structuralismul. Rubrica «Comentarii critice» din corpul revistei conŃine studii de M. Nicolae Manolescu. Tristan Tzara. revista Luceafãrul. I. M. łãrnea. Al. Un moment în biografia literarã a celor doi scriitori. G. Crânguleanu. Marin Bucur ş. 6/1979. reapare. Ion Agârbiceanu. M. M.. Gh. Ion Pop. ługui. conŃine articole semnate de Demostene Botez. nr. 1/1968). La rubrica «Scriitori şi curente» semneazã articole (nr. în iulie 1958. nr. la «Texte şi documente»: Marin Bucur (Panait Istrati . Micu (Începuturile simbolismului românesc). Ilarie Voronca. Constantin Ciopraga. apãrut cu prilejul aniversãrii a şase decenii de existenŃã. Platon Pardãu. Geo ªerban. D. Beniuc. Valeriu Cristea. Gheorghe Grigurcu (Scrisorile lui Lovinescu. PituŃ.’’ 4. 2/1982). Revista Tânãrul scriitor a beneficiat de colaborarea unor scriitori de prestigiu: M.TÂNÃRUL SCRIITOR’’ PublicaŃie lunarã de îndrumare şi popularizare a tinerelor talente. N. Nr. Cãlinescu ş. în locul Tânãrul scriitor. Petre Ghelmez. tradiŃionalism. Ion Rahoveanu. Savin Bratu.a. Piru. Demostene Botez. Constantin Ciopraga. Cãlinescu ş. nr. Al. Ion Horea. Oprea. Benjamin Fondane. Ion CreŃu.1/1981). Solomon Marcus. Sadoveanu. revistã lunarã a Uniunii Scriitorilor a apãrut la Bucureşti din octombrie 1951 pânã în decembrie 1957. 6/1982). PoeŃi români în lirica francezã (Iulia Hasdeu. Pompiliu Marcea. Eugen Simion. Virgil Teodorescu. Teodor Vârgolici. nr. Al. 3/1966. N. Piru (ParticularitãŃi ale realismului critic dintre cele douã rãzboaie). Beniuc. Cezar Baltag. Ursachi. Cornel Regman (TradiŃie. Alexandru George. consacrate problemelor de istorie literarã din primele patru decenii ale secolului al XX-lea: D. Cicerone . Hélène Vacaresco. Critica poeziei (nr.George Orwell. Mecu (Mãştile poetului.a. traduse în limba românã de Veronica Porumbacu.a. Noica (DisociaŃii fundamentale. Tudor Arghezi. C. 1/1981). 6-7/1963). 6/1968). Ivaşcu. . nr.Arghezi. Petre Stoica. nr. 2/1981). Gherasim Luca. G. când. Ana de Noailles. Mihail Steriade. G. nr.

eseuri. I. şi o Cronicã ritmatã. TOMIS Revistã de culturã localã cu titlu ce aminteşte de vechiul nume al oraşului ConstanŃa a apãrut. Noi ne-am oprit asupra unora dintre ele. O rubricã interesantã de note şi polemici este . în afarã de poezii. amintim cã întregirea peisajului publicistic de profil cultural şi literar-artistic solicitã neapãrat includerea şi altor reviste ale ale uniunilor de creaŃie apãrute în Bucureşti şi în principalele oraşe ale Ńãrii... Micu. Bãlan. DebutanŃii colaboreazã la rubrica . Ovidiu’’. Tiberiu Utan. economice. D. IX.botezatã’’ în iulie 1966. Dintre tinerii poeŃi care şi-au fãcut debutul ori s-au afirmat în revistã meritã sã fie citaŃi: Veronica Porumbacu. de o anume semnificaŃie.Theodorescu. care a semnat în paginile Tânãrului scriitor. Alte publicaŃii În afara revistelor pânã aici prezentate. cu titlul Setea). Arghezi. Râpeanu. .a. Titus Popovici. între altele. Sadoveanu. Ion Gheorghe.. citat de noi. în lupta cu inerŃia. . din care reproducem pe criteriul cronologiei apariŃiilor. Un poet de valoare.numele strãvechi de Tomis. Proza a fost reprezentatã de Petre Sãlcudeanu. I. Tomozei. textul Mãrturisire (în nr. de scriere şi de sânge. Brad. Fãnuş Neagu a publicat.. rezultate ale cercetãrilor arheologice şi istorice dobrogene. Hangiu. Pop Simion ş. care s-a impus prin caracterul revoluŃionar al creaŃiei sale. Agârbiceanu.Toate . a fost Nicolae Labiş.. I. cu .Trident’’. aproape un sfert de veac. a cãror prezentare sumarã ne-a prilejuit-o volumul lui I.Reviste şi curente în evoluŃia literaturii româneşti’’. cronica dramaticã a fost susŃinutã de Ecaterina Oproiu. reportaje. Alte pagini consemneazã fenomenele culturale cele mai variate din judeŃ şi din Ńarã. Gh. un fragment din romanul Mitru (romanul a apãrut în 1957.. marelui nostru strãmoş de limbã. patrie de antichitãŃi latine şi a exilului. În 1955 Tudor Arghezi publicã poezii din ciclul 1907. Traian Coşovei. Literatura ocupã în paginile revistei un spaŃiu mai restrâns. 5/1956).D. M. V. Rãzbunarea ursoaicei. dupã cum se exprima T. schiŃa Cântecul Mioarei. Al. cu intermitenŃe. 3. anchete. AndriŃoiu..3. Rusalin Mureşan. Doina Sãlãjan. Tomis publicã articole destinate actualitãŃilor politico-sociale. medalioane şi pagini de antologie. Au semnat cronici literare: Aurel Martin. texte şi documente literare.

Ignea. Steaua publicã numeroase articole din literatura universalã. Propunându-şi sã promoveze noi forŃe scriitoriceşti. G. Ion Agârbiceanu. Cu recenzii: Leonida NeamŃu. Codreanu. M.. Barbu şi I. Iaşul literar publicã poezie. Radu Vulpe.Scrisul bãnŃean’’. menitã sã contribuie la educaŃia maselor: . deschisã spre modernitate. care îşi schimbã titlul în martie 1950. Cronica literarã este semnatã de N.Iaşul nou’’.E. fiind expresia unei grupãri de talente literare. ªtefan Augustin Doinaş. cronici. prozã.Noul titlu vrea sã marcheze eforturile colaboratorilor revistei de a-şi lãrgi orizontul preocupãrilor prin ridicarea nivelului calitativ al creaŃiei şi sã asigure o mai strânsã legãturã cu cititorii’’.Poşta redacŃiei’’. Redactor-şef.. Grigore Sãlcudeanu. editat de Comitetul judeŃean pentru culturã şi educaŃie socialistã Timiş şi de AsociaŃia scriitorilor din Timişoara începând din ianuarie 1964. se spune în articolul-program al primului numãr din ianuarie 1964. Emil Isac. D. Colaboreazã la Tomis: Eugen Barbu.. hotãrâte sã se afirme. Munteanu. în contextul valorificãrii tradiŃiilor literaturii dintre cele douã rãzboaie mondiale. Istrati. ORIZONT Sãptãmânal politic-social şi literar-artistic. Piru. Emilian ªtefãnescu. Beniuc. . Lesnea. A. Ion Bãdicã.Pentru pace şi culturã luptãm’’. tradus de Lucian Blaga. IAªUL LITERAR În martie 1949 apare la Iaşi revista . traduceri din literatura universalã. iar în august 1954. Liviu Onu. Ion Istrati. în special din cea rusã şi sovieticã. Romulus Vulpescu a rãspuns corespondenŃilor revistei la . STEAUA Revista Steaua apare la Cluj-Napoca lunar. în Iaşul literar (în aprilie 1969 îşi înceteazã apariŃia). Ion Frunzetti. în . Isac. M. G. recenzii. din aprilie 1954. Baconsky. în locul revistei ..pânzele sus’’. Colaboreazã la primele numere cu versuri. cu prozã D. Orizont promoveazã o literaturã inspiratã din viaŃã. iar cu eseuri. Al.. Colaboreazã cu versuri: Otilia Cazimir.. cu prozã.. articole şi studii de istorie şi criticã literarã.Faust’ de Goete.. începând seria acestora cu fragmente din .

anchete.Rostirea filosoficã româneascã’’. . redactor-şef fiind Liviu Leonte. Adrian Marino. propunându-şi sã fie o publicaŃie a actualitãŃii. G.. . Eusebiu Camilar... a filmului’’ etc. Colaboreazã Eugen Barbu.. a umanismului socialist. PublicaŃia a reuşit sã atragã colaboratori din rândul intelectualitãŃii ieşene.Cenaclurile Astrei’’. sã devinã un factor al vieŃii politice. CerneŃ. Ion Velican. consemnând cu regularitate realizãrile ştiinŃei. culturii şi artei.. Noica. curente literare. şi-a propus sã contribuie .. cu prozã. cu cilul . muzicalã.. .Seria nouã îşi lãrgeşte profilul. Leonard Gavriliu.. . Astra a valorificat experienŃa vechii asociaŃii.. Astfel... revista Astra.Cronica vieŃii culturale’’ (ştiri. Mircea Ciobanu. Ciobanu.File pentru Cântarea României’’. articole).. Corneliu ªtefanache.Cronica în actualitate’’ (reportaje. N. comentarii).Festivalul muzicii de camerã’’. ştiinŃei.. Revista este ancoratã în viaŃa literarã şi culturalã. CRONICA Cronica apare la Iaşi în 12 februarie 1966. . Gavril Istrate.la schimbul constructiv de opinii în problemele actuale ale literaturii. devenind o tribunã de propagare a ideilor politice şi filozofice.AsociaŃiunii transilvane pentru literatura şi cultura poporului român’’. revista Cronica apare cu subtilul: . .Teatru în aer liber’’. ªtefan Munteanu. învãŃãmântului şi culturii largi’’. N. Mircea Radu Iacoban.Cronica ªtiinŃificã’’. prozatori şi poeŃi: Otilia Cazimir. Revista îmbinã profilul tehnicoştiinŃificã preponderent cu cel umanist. Rubricile publicaŃiei ieşese sunt: . Sorin Titel.. . Eugen Jebeleanu. al cãrui titlu reaminteşte denumirea . artei şi literaturii române. Ion Pas. Critica literarã este prezentã prin Eugen Todoran. sociale şi culturale din România. cu eseuri pe teme de esteticã. care organiza seriile Astrei urmate de expoziŃii. . ASTRA Editatã începând cu luna iunie 1966. C. Astra a iniŃiat manifestãri artistice ca . La revistã au colaborat: Zaharia Stancu. de largã deschidere spre artã şi literaturã. łaŃomir. În 1978..Sãptãmânal politic-social-cultural editat de Comitetul judeŃean pentru culturã şi educaŃie socialistã Iaşi’’. Au colaborat la revista Cronica: Adrian Marino. Lesnea. note polemice).Premiul de interpretare’’. Tudor Arghezi. Leonid Dimov. informaŃii.Cronica artelor’’ (articole. .Cronica pe glob’’. . recitaluri. L. concerte..Cronica plasticã. Corneliu ªtefanache. de cultivare a valorilor ştiinŃei şi literaturii.

direcŃiile tematice ale presei.R. al statului de drept. regres. o minimã judecatã de valoare asupra a ceea ce a fost pozitiv în activitatea presei şi dimpotrivã a ceea ce a reprezentat stagnare. Avem aceastã obligaŃie decurgând din deontologia presei însãşi.promovarea consecventã a principiilor politicii externe a partidului . ne vom structura observaŃiile pornind de la solicitãrile exprese ale P. concretizate în: . totalizând peste 10 milioane de exemplare la o singurã apariŃie. pe care le putem gãsi în câteva lucrãri remarcabile indicate în Bibliografia cercetãrii noastre. .C.îndrumarea creaŃiei literar-artistice.istoricii clipei’’ în contexte social-politice şi istorice de care nu a depins libera şi conştienta lor consimŃire la tot ce au gândit..conducerea presei de cãtre partid.R. . o mare greşealã sã absolutizãm valoric conŃinuturile şi formele de exprimare a acestora din presa anilor 1944-1989 ceea ce am conturat pânã aici într-un tablou incomplet. al economiei de piaŃã şi al integrãrii euro-atlantice. Prin urmare. Dupã cum ar fi. la ridicarea nivelului ideologic al maselor. secând astfel un izvor de minte şi de suflet al culturii naŃionale. . care ne solicitã obiectivitate. împlinitã cu mesaje în mii de publicaŃii. în limba românã sau în alte câteva limbi ale minoritãŃilor naŃionale. echilibru în cumpãnirea faptelor.C. faŃã de massmedia. . echidistanŃã. În loc de concluzii Încercãm astãzi. la un deceniu de la evenimentele din 2 Decembrie 1989. privitoare la obiectivele şi sarcinile presei. limitare. a împrejurãrilor care au pus . care au restructurat Ńara.4. de asemenea. lucruri de folos şi lucruri reprobabile.IX. Sperãm sã sugerãm o imagine realã a unui parcurs preponderent meritoriu dar fatalmente ştirbit în semnificaŃii de ceea ce s-a impus scrisului publicistic de cãtre spiritul sãu partinic. facem loc unor opinii culese din documentele de partid referitoare la presã şi în marginea cãrora rãsar lumini şi umbre. angajând-o pe drumul democratizãrii. Beneficiind de o sintezã alcãtuitã din texe extrase din documente ale P. Ar fi o enormã greşealã sã ştergem cu un burete înmuiat într-o soluŃie anticomunistã cele peste 4 decenii de osârdie gazetãreascã. a evenimentelor.contribuŃia presei la dezvoltarea conştiinŃei socialiste. în loc sã gãzduim în acest capitol ultim al cãrŃii noastre micromonografii ale miilor de publicaŃii apãrute pânã în 1989. elaborat şi tipãrit.

România.. înregistrare. în Legea presei. concretizatã în misiunea de fãurire .S. retrograde şi antiumanitare. II misiunea unor . într-un . care semnificau: spirit militant pentru traducerea în viaŃã a programului de fãurire a societãŃii socialiste multilateral dezvoltate.Presa îşi desfãşoarã activitatea sub conducerea Partidului Comunist Român . Ceea ce cuprind restul articolelor prezintã o relevanŃã de subsidiar şi nici nu vom mai insista. tradusã. aceasta trebuia întregitã cu numeroase alte verigi ale comunicãrii. în mai multe SecŃiuni şi 101 articole.Agerpres’’. filme de informare şi documentare . destinate şi folosite ca mijloc de exprimare şi informare publicã în masã’’. emisiuni de radio-tv. FuncŃiile presei aveau şi ele. formarea omului nou şi a conştiinŃei socialiste. afirmarea concepŃiei ştiinŃifice şi materialistdialectice şi istorice a partidului despre viaŃã şi societate..orice alte forme de imprimare sau înregistrare graficã.C. transmitere şi comunicare şi materializate în: ziare. prin urmare.. din chiar titulatura cap.R. Legea Presei definea din primul ei articol dependenŃa totalã a massmedia faŃã de politica P. jurnale cinematografice. a sentimentului frãŃiei dintre români şi alte naŃionalitãŃi. se tipãrea sau apãrea pe micul ecran nu era suficient sã defineascã massmedia. cultivarea dragostei faŃã de P. clasã conducãtoare a societãŃii româneşti. toate subordonate conducerii de partid. reviste. asupra substanŃei politicoideologice cu care presa trebuia sã-şi impregneze întreaga sa activitate.C.. Cu alte cuvinte aproape tot ce se rostea. 2) Decret al Consiliului de stat privind organizarea şi funcŃionarea radioteleviziunii române.R. din care aflãm cã prin presã se înŃelegea întreaga activitate de informare publicã realizatã prin forme de imprimare.C. 5.edificiu’’ al comunicãrii de masã care se fundamenta pe: 1) Legea presei din R. În câteva elemente de relief aceasta însemna: slujirea intereselor supreme ale naŃiunii socialiste. buletine. Unul dintre ele este detaliat în art.forŃa politicã conducãtoare a întregii societãŃi din Republica Socialistã România’’.Asemenea piloni partinici atrãgeau în jurul lor pârghii de susŃinere. Articolul al doilea se cuvine a fi reprodus aidoma pentru cã el este edificator pe deplin asupra raporturilor presei cu partidul aflat la conducerea Ńãrii: .. Structuratã în VIII capitole. Nu putem sã nu ne oprim fie şi în treacãt la câteva din conceptele promovate de P.funcŃii social-politice’’. .. intransigenŃã faŃã de concepŃiile şi poziŃiile obscurantiste. traducerea în viaŃã a principiilor eticii şi echitãŃii socialiste difuzarea în masã a concepŃiei clasei muncitoare. .. fonicã ori vizualã. 3) Decret al Consiliului de stat privind organizarea şi funcŃionarea AgenŃiei Române de presã.a societãŃii socialiste multilateral dezvoltate’’.R..

U. Consiliul de conducere al redacŃiei . 4) O standardizare a mesajelor. constituie infracŃiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendã’’.Poate fi încadrat ca ziarist pesoana care militeazã pentru aplicarea în viaŃã a politicii P. rasiste etc.. 2) O îngustare a posibilitãŃilor de exprimare jurnalisticã... pentru conŃinutul politic.C.Tipãrirea. Nerespectarea unor prevederi ale art.C. a unui imprimat grafic. . urmaŃi de alŃi reprezentanŃi (sindicate. hotãrârilor şi sarcinilor stabilite de conducerea partidului.... 39: . 3) O îngrãdire a stilurilor şi genurilor împinse lexical pe un . evident.. Aceste consecinŃe au decurs din principiul îndrumãrii şi controlului presei de cãtre partid. destinat a fi folosit ca mijloc de informare publicã. . a defãimãrii conducerii partidului şi statului. a principiilor politicii interne şi externe a P. în care se precizeazã cã din Consiliul de conducere al oricãrui organ de presã trebuiau sã facã parte. Ne oprim aici cu spicuirile noastre din documentele de partid referitoare la mass media din România anilor 1944-1989.’’. concretizat în filiera cenzurii generale.reprezentanŃi ai organelor centrale şi locale de partid’’.T. acestea semnificând: împotriva ConstituŃiei. În aria problemelor care Ńin de libertatea de exprimare ar mai fi de semnalat art.R. fonic sau pe bandã ori peliculã..Scânteii’’.)’’ Potrivit acestui criteriu de încadrare.C. mai ales în genurile comentative.în scopuri potrivnice orânduirii socialiste’’. care sunã astfel: . a difuzãrii de documente secrete.R. aceasta este definitã în art. 22. de fãurire a societãŃii socialiste multilateral dezvoltate. ideologic etc. se defineau şi îndatoririle şi drepturile ziaristului.poartã deplina rãspundere pentru orientarea acestuia potrivit Programului P. Cine putea fi ziarist potrivit aceleeaşi Legi a presei? Aflãm din art. Concluziile s-au desprins singure: 1) O direcŃionare tematicã a strategiilor redacŃionale. 69 şi anume cã ea nu putea fi folositã .. la care se adãuga şi cel profesional.. în primul rând. a propagãrii de concepŃii obscurantiste. se conduce în activitatea sa şi în viaŃa particularã dupã normele eticii şi echitãŃii socialiste (etc. şovine.precum şi ziarişti din redacŃia publicaŃiei respective’’. aproximativ o treime din total. 94.C.Garantarea spiritului de partid ca spirit diriguitor al întregii prese era prevãzutã în art. în genere circumscrise sarcinilor generale ale presei anterior amintite.R. înregistrarea sau difuzarea fãrã autorizare legalã.pat al lui Procust’’. Consiliul Culturii şi EducaŃiei Socialiste). dupã exemplul . . 69 putea sã ducã la suspendarea difuzãrii textelor cu pricina.. Cu privire la libertatea presei.

finalizat cu efecte de presã diminuate sau contrare obiectivelor ideologice formulate în Programul P. dupã 1990.. Bogza. civismul. Vizavi de ideea de . determinate de raportarea scrisului jurnalistic la parametrii social-politici şi istorici obiectivi.R. Brunea-Fox.C. Caragiale.concurenŃã’’. iar în secolul nostru de strãlucita breaslã reprezentatã de Arghezi. asaltatã de mii de stimuli mass-media pe toate meridianele Terrei. s-a impregnat de la o etapã la alta cu noi virtuŃi care îşi au sursa în mutaŃiile şi în transformãrile produse în România de astãzi. Slavici. Cãlinescu . Ideea de competitivitate implicã mai multe elemente care Ńin. Constantele scrisului publicistic românesc. combativitatea. inteligenŃa şi pasiunea noile generaŃii de gazetari. stat liber. Stancu. cca: 12 000 în presa scrisã şi radio-tv. EPILOG: PRESA DE AZI. se cuvin a fi disociate câteva opinii care circulã în literatura de specialitate în aceastã epocã a electronicii. cu forŃã de percuŃie din ce în ce mai mare.se întâlneşte astãzi cu ziaristica noilor cuceriri ale electronicii într-o galaxie Gutemberg modernã. întãresc şi mai mult decât în trecut ideea unei prese de înaltã Ńinutã umanistã. aceste trãsãturi şi calitãŃi ale ziaristului conduc la o competitivitate profesionalã. compeitivã. Într-un context de eflorescenŃã a genurilor publicistice alimentate de timpul extraordinar de bogat în evenimente pe care îl trãim. Cocea. continuatã de a acelora din pleiada marilor clasici. democrat şi aspirând la integrarea euro-atlanticã. Contopite. a cãrei primã consecinŃã însemneazã eficienŃa la cititor. Fãrã îndoialã însã cã aceastã aproape o jumãtate de secol de presã îşi are meritele şi valorile ei incontestabile. Macedonski.cu totul incompletã enumerare . Eminescu. constituindu-se într-unul dintre cele mai redutabile mijloace de comunicare. de pregãtirea de specialitate (element ce determinã la rându-i specializarea mesajului de presã). angajarea. de experienŃa de viaŃã şi de muncã. În trudnica muncã de zi şi de noapte în biroul redacŃional îşi consumã energiile. presa românã a parcurs un drum ascendent. cel al radioului şi al televiziunii. PRESA DE MÂINE Ziaristica din vremea generaŃiei de luptãtori paşoptişti. pe care teoreticienii presei le vor releva în cercetãri care îşi aşteaptã sorocul. Datoritã capacitãŃii de cuprindere a realitãŃii în dinamica desfãşurãrii ei. în esenŃã. mesajului clasic al presei i se alãturã. AnumiŃi teoreticieni emit pãreri discutabile cu privire la destinul . de Ńinutã eticã. mãrind gradul de competitivitate.

Aceastã cointeresare de triplã funcŃionalitate. în metrou sau într-o viitoare navã cosmicã? Aceste tehnici sînt realitãŃi. graŃie unui ordinator central. o modalitate superioarã de a gãsi drumul spre receptor. ca urmare a introducerii unor tehnici moderne. prin intermediul crainicului de radio. participant simultan şi la . Am observat însã cã panica unor gazetari privitoare la destinul presei scrise nu se justificã pe temeiul tehnicilor moderne de imprimare a textelor. fie cã o face în tramvai. ci una calitativã ce îşi are esenŃa în ridicarea gradului de pregãtire profesionalã a fiecãrui redactor (reporter). sã nu reia aceleaşi realitãŃi. nu însemneazã cã ziarul. cum ne informeazã Louis Guéry. ca particularizare a mesajului presei scrise de acela al televiziunii sau radioului. desigur. Articolul de gazetã este o lecturã. aceastã lecturã a omului modern. dupã opinia noastrã. ziarul. Mai concret. adicã au încredinŃat unui ordinator . Acelaşi specialist anticipeazã cã viitorul apropiat ne va oferi un ziar care. apanaj al inteligenŃei şi talentului omului. de gazetar. va fi dotat . el nu-şi va dezminŃi funcŃia de secretar de redacŃie. în adevãr. difuzat cu o întârziere oarecare. la un moment dat.lectura’’ emisiunilor. în autobuz. graŃie rapiditãŃii tehnicilor de transmisie sau ajung însoŃite de muzicã şi de imagini.. Fireşte. când sunt importante sau mai puŃin importante. ªi chiar când un secretar de redacŃie va folosi în locul creionului obişnuit un creion electronic pe un ecran video. de procesul de tehnologizare însuşi.cu memorii pentru texte şi memorii pentru imagini’’. astfel încât mesajul pe care îl pregãteşte sã intereseze întotdeauna cititorul. Sînt redacŃii de ziare care au adaptat sistemul de compoziŃie programatã. Pot tehnicile electronice sã suprime. ci de cele ale pregãtirii şi priceperii lui. fapte despre timp şi despre oameni ajung mai direct la public. în funcŃie de particularitãŃile mesajului de presã. întâmplãri. a televiziunii cu precãdere. întrucât ele vizeazã mecanizarea lucrãrilor tipografice şi nu elaborarea textelor înseşi.presei scrise. nepusã între ghilimele. indiferent care. Pentru cã valoarea unui articol sau plasamentul lui în paginã depind nu de atributele tehnologiei moderne. dacã anumite evenimente. Aici se impune o precizare: competitivitate nu în sens tehnologic. sub avalanşa celorlalte douã mijloace de comunicare de masã. preconizând un declin al acesteia. Fireşte. al celui de televiziune şi al redactorului de ziar însemneazã. de conŃinutul acestuia şi. unele dintre pãreri pot sã fie validate de practicã.cvasitotalitatea misiunilor îndeplinite de operatorii tipografi’’. dar cu condiŃia unei reluãri particularizate.. în special. la care se poate .. în epoca atât de impresionantã a comunicãrii prin sateliŃi artificiali ai pãmântului asemenea anticipãri sînt posibile împliniri.

A scrie. mesajul de mâine al presei libere. e ceva cu totul grav. a opiniei publice în general. în sensul unei neîntrerupte perfecŃionãri publicistice. într-o viziune proprie ziaristului om de condei de o structurã profesionalã deosebitã.istorici ai clipei’’ pot fi consideraŃi istorici autentici ai unui mare letopiseŃ din care noi am încercat sã evocãm aici o singurã filã. Dupã cum spunea Arghezi.lectura’’ radio-televiziunii are un timp efemer. cu generaŃiile prezente şi cu cele care vor urma. aplecat zi de zi peste pagina de ziar. Gravitatea aceasta.vestitorilor de obşte’’. peste toate sensurile de vocabular’’. în timp ce . a relevãrii trãsãturilor lui de largã cuprindere în masa cititorilor.. silabã. respectul pentru om. cum nu a fost de la cronicari încoace.. pur şi simplu.. întru câştigul cititorului. difuzat în eter sau transmis pe micul ecran. în contextul mesajului mass-media echivaleazã cu responsabilitatea pentru fiecare cuvânt. Adicã respectul pentru adevãr. În nici o împrejurare. ceea ce deja îl face competitiv cu timpul însuşi.reveni oricând. incomod uneori ca receptivitate. prin urmare. BIBLIOGRAFIE ªI NOTE Capitolul I . pentru fiecare element al vieŃii aşternut pe hârtie. în tableta Dintr-un foişor.. un cuvânt care izvodeşte din dragostea de neam şi de Ńarã nu poate fi sortit deşertãciunii. comod în alte privinŃe. Beneficiind de toate condiŃiile ca sã existe în timp şi peste timp. democrate va rãmâne competitiv în sensul unei tot mai profunde adânciri în problematica complexã a timpului. aceastã folositoare şi plãcutã zãbavã a . . A acelora care din .

sem. art. Istoria presei româneşti de la începuturi pînã în 1916. 2) însemnãri referitoare la. Rãdulescu. p. în . II. 4. supliment al . Bacalbaşa. Exegetul considerã .. editatã de Gh..Foaia literarã’’ devenitã din 1838 .. . Iulian Negrilã. Hangiu..Curierul Bucureştilor’’ şi îşi propunea sã tipãreascã: 1) O culegere despre cele mai utile şi interesante lucruri din presa europeanã.Foii volante’’ (pct. De la redacŃie.Gazeta de Transilvania’’. Gândirea româneascã în epoca paşoptistã. Alte douã suplimente literare. 9 februarie. 12. nr.1. Spre sfârşitul deceniului 4.Adevãrul’’. De la redacŃie.Crestomaticul românesc’’. 1929. I. Atelierele Soc. p. sub redacŃia lui Theodor Racoce. . I.. Paul.Albina Româneascã’’. Moroiu. primul periodic scris în limba românã.. 1921. p.Curierul românesc. Singurul exemplar al primei publicaŃii româneşti.Alãuta româneascã’’ (Iaşi.sporirea’’ literaturii române. p. .. Din acelaşi articol mai aflãm cã gazeta trebuia sã se mai numeascã . Bucureşti.1.. op. Asachi. 12 martie 1838.. 2. 9. 12-15. 192. Editura pentru literaturã. Iubitorilor de ştiinŃã. . Cornea. Eliad. BariŃiu. 114. Micu. anul XI.66. Antologie.. datat 7 noiembrie 1827 a fost pãstrat la Biblioteca Brukenthal din Sibiu. în . Ion.Breazu. BariŃiu. în . Braşov. Zamfir. 5) în peisajul presei româneşti mai apãruserã: . Multimedia. 1997.. . 1969.. ale celorlalŃi doi ctitori. 1839. Gheorghe.Gazetei de Transilvania’’.. 4) veşti despre sfaturi şi hotãrâri statale. p..Curierul de ambe sexe’’ (Bucureşti. BariŃiu. 3. cu o prefaŃã de C. 1922. 1837) şi Gh. 208 şi urmã. în afara .. care încã din 1816 intenŃionase sã scoatã ziarul . Iorga.Foaia duminicii’’ (Braşov. Buda. Casa ªcoalelor. în Istoria presei. cu .Novele sau gazete româneşti’’. PrefaŃã de Romul Munteanu. 7. cit. George. Literatura Transilvaniei. prin reproducerea art. Art. Despre profilul acestui proiectat ziar relateazã. Mihai. 9 mai 1938. xxx Din presa literarã româneascã a secolului XIX. 1837). Edit. p. în vol. anonime . Dumitru. C. nr. 8. 1o.. 1944. Presa literarã româneascã. ÎnştiinŃare..Biblioteca româneascã’’. 1837)..Fama Lipskii’’. loc.. Arad. 5.Foaie volantã’’. I..8/20 aprilie.1. art.H. Asachi. George. XIII.Foaia de sãptãmânã din Transilvania’’ (Braşov. 6.. Omul literat. Editura tineretului. 1837).. precedat înainte de cele douã semnãturi cu sintagma: . note şi glosar de Aurel Petrescu. 3) veşti despre articole . p. 1967. 11. cit. .Dãtãtorii Gazetelor’’. ÎnştiinŃare. în ..ale negoŃului’’. nr. I..Foaia pentru minte inimã şi literaturã’’. în . Nicolae.

I. Jurnalismul în România.România literarã’’. .. La cantora jurnalului. V. Aaron. Romantismul românesc. p. în . de Gh. Istoria presei româneşti de la începuturi pânã în zilele noastre. 3. Prospect. H. loc. semnat: Redactorul rãspunzãtor M. 1 ian. Tom. în . I-III.Studii şi cercetãri de istorie literarã şi folclor’’. Eliad (I. 12. ianuarie-iunie 1840. 30 ghenarie. Cipariu.Curierul român’’. T.. 188.. Art. în N. art. n. Asachi. nr. p. C. Moroiu.. cit. 6. 4. I. art. cit. Privire asupra presei româneşti din zilele noastre. anul IV.. 1847. 15. Rãdulescu. Ceva despre ortografia latino-româneascã’’ în . 1835. p. Editura tineretului. Principie de limbã şi scripturã. p. nr. în . sub îngrijirea lui Gh. Kogãlniceanu. ÎnştiinŃare. de asemenea. II. vol. 1953..Spicuitorul moldo-român’’.Foaie pentru minte. Notã: Se anunŃase publicului o culegere din cele mai frumoase lucruri extrase din gazetele europene. de Paul Cornea şi M.. Edit. 5. Referat asupra gramaticii româneşti a lui G. Kogãlniceanu. anul XIX. 16. 1855. IntroducŃie.Dãtãtorii Gazetelor’’. lo. Bucureşti. Iorga. 10.Curierul românesc’’. 1976... Dimitrie. editorial semnat I. Scrieri istorice. Idem. 16. sub redacŃia lui M. p. S.. 1829. 75. 17. România. 18. Ediad. Articol antologat în vol. Iaşi. se anunŃaserã însemnãri despre cultivarea limbii. p. în . Jurnalismul în România. 201-202.. Rãdulescu. Mihail.1/aprilie.n. an II. Idem.Curierul român’’. 1847. 13. p. anul XIX. nr. Bucureşti. 11. literar şi industrial. Gh. ÎnştiinŃare.. op. Art.Albina româneascã’’. 1969. Eliad. Cf. Tip. Florian.. 10 martie 1841. 1. Asachi. Asachi.Organul luminãrii’’. Text tipãrit în .. în . inimã şi literaturã’’.1. I. Zamfir. an I.. cit. Iaşi. p. la rubrica .9 ian. an I. 2. cit. . tom. Articolul este semnat .. Jurnal ştiinŃific. Academia R.3.Dacia literarã’’.. op. 178. 14. 1. 25 iunie. 25 ian. H. 189. 1838. în N.NotiŃia’’. 1. 10. 1847. Popovici.Capitolul II 1. p.) şi C. Precuvântare la Idee repede de Istoria PrinŃipatului łãrii Româneşti. 7. în . nr. p... Bacalbaşa. Kogãlniceanu. Sãulescu. Iorga. 208. 396 9. op. I. p. p. Gândirea româneascã în epoca paşoptistã. 8. p.

p.. an. cu emblema: ‘’Gazetã politicã şi literarã.Steaua Dunãrii’’. .. 1. anul I. Anul 1848 în Principatele Române.. 1. tip.Republica românã’’. Art. nr. 1 octombrie 1855. p. ca ziar de exil. Macedonski. fraternitate. Art. 24. Scrieri alese. în . Libertate. 3 mai.. Adriana.DâmboviŃa’’. Coşbuc... 1. în . În . 1.Poporul suveran’’. Al. nr. 20. p. Kogãlniceanu. art. p. CreŃeanu şi D. Cf.. Opere.. redactat de D. p. Art. Nicolae.1.Curierul românesc’’ nr.. în .. între alŃii. Goga. Foaie politicã şi literarã. Bucureşti. Bãlcescu. ÎnştiinŃare. 1 nov. VlahuŃã. 307. p. 7 ian. în . 1902. 490 şi urm. 71. 1850. Demetrescu.Junimea românã’’ a fost editat la Paris. cit. Bãlcescu. Bucureşti. nr. I.Gazeta Teatrului NaŃional’’. Iaşii 1 octomvri 1955. O.Steaua Dunãrii’’. 5. nr. nr. Art. Text redactat de I. loc. nr. O.19.. Iaşi. Ceva despre ortografia laino-româneascã. Programa. Brãtianu. cit... 1953. Jurnal politic. . 2.. an. tipãrit în . Capitolul IV 1. 1851.1. 1972. Editura Minerva. 1. I.Zimbrul’’.Familia’’. George. vol. 35. Iliesc. 110. p. Capitolul III 1. Rãdulescu. 1973. 6. Programul ziarului . nr. Editura pentru literaturã. Bucureşti.. p. 22. 3. loc. Eminescu. 1835.Junimea Românã’’.România literarã’’. 9. Haşdeu. Tr. 1. St. Cf.. sub patronajul societãŃii . în vol. Nicolae. anul I. Iosif. Cf. 3 iulie. egalitate. 21.Steaua Dunãrii’’. Bucureşti. 23.. 1834. Reflector peste timp. în . Florescu. . Editura Academiei Române. noiembrie 1851. Revistele literare la sfârşitul secolului al XIXlea. Zamfirescu. Scopul nostru.Junimea românã’’. D. I. 8. 7. Manifest al comitetului revoluŃionar român. Notã. literar şi comercial sub redacŃia lui M. 281. în . Ivaşcu. sâmbãtã 11 octombrie 1858. 1. 1 octombrie 1855. au publicat Alecsandri.. iar ziarul . Editura Minerva. Editorialul este semnat de G. 4. G. nr. ProclamaŃia de la Izlaz. în . cu excepŃia celor 21 puncte revendicative. H. 290. 19 iunie 1848. 1. Textul fusese tipãrit pe foi volante şi citit la 11 iunie 1848 cu ocazia adunãrii de la Islaz. I. 1964.

Transformarea acestuia în Eminescu se datoreazã lui Iosif Vulcan. C. Pãtura suprapusã.Timpul’’. La Bucovina şi SperanŃa. . în ziarul . sub mai multe direcŃii. Bucureştii de altãdatã. . 14/16 aprilie 1884 3.. în acelaşi an. 4 ianuarie 1847). 5 mai 1870 2. lui M. în vol. Caragiale.. în . 335-336... p. În revistã.L. şi enciclopedicã. 23 decembrie 1877. Tinerii noştri domnişori de la Paris. Eminescu semnase debutul sãu cu numele tatãlui sãu... 17 februarie 1880. Art. Ed..Tribuna’’. 1907 din primãvarã pânã-n toamnã. cit. Eminescu.. 4.. socotit şi .2. gazeta . M.Organul NaŃional’’. Tip.. o octombrie 1877. Eminescu este publicat postum în revista . Editorial în . Din strãinãtate. 3 octombrie 1861 10. nr. nr.. Capitolul V 1. Art. IndependenŃa românã. nr.Organul luminãrii’’. 15 martie 1876. Între acestea. DicŃionar al presei literare româneşti. op. . Notã. semnat Iacon Negruzzi. Frazã şi adevãr. Bacalbaşa. CreŃu. loc. Hangiu. Art. N. datoratã lui T. loc.1. în . 7. poeziile: O cãlãrire în zori. 1. 12. politicã şi lirerarie’’ (anul I. 1903. 4. a cãrui reputaŃie se datoreazã. 11. 8 octombrie 1877. 1. Idem.. cit. 1987. M. anul L. 9. M. Chestiunea cea mare. . Eminescu.Universul’’.Timpul’’. 3 septembrie 1881. . p. 39 3. ediŃia I. Cãtre publicul român. 8. Scrieri politice şi literare. 1867. Idem. 4. 19 februarie 1880.Timpul’’. în ziarul . Bucureşti. şt. I. Art.Familia’’ cu poezia De-aş avea (februarie 1866).Gazetã bisericeascã. 9. Eminescu mai tipãreşte. 5.IndependenŃa’’.Convorbiri literare’’. I. care în timpul revoluŃiei de la 1848 a devenit . circumscris prin programul redacŃional revendicãrilor paşoptiste. Editura Minerva. 6.. . 1905. cu subtitlul . Cotidian al Partidului Conservator. .Timpul’’. 5. 1 martie.. 7.Timpul’’.. 1927. Eminovici.. Acest articol al lui M.FederaŃiunea’’. 6.Convorbiri literare’’. cit. existând pânã în 1900.Timpul’’. O prezentare a acestui important cotidian. anul I.... Eminescu debuteazã în . cf. 8. 1871-1877.Timpul’’. nr.naşul’ poetului. în primul rând. . Cipariu. Iorga.

Mişcarea muncitoreascã din Transilvania în ultimul deceniu al sec. Raicu-Rion. 2.. Scrieri alese. ediŃia Aurel Petrescu. Idem. 305. 2. Mişcarea muncitoreascã din România. 3. în .Junimea’’. M. 13. 18 mai 1893. 13 10. p. septembrie. text ales şi stabilit. Idem. 12 februarie 1895. Editura Politicã. IV. 6. colecŃia . al XIX-ea.. Tudor Vianu.10. 223. Arta revoluŃionarã. ziarul .Lumea nouã’’. Sadoveanu.. 1965.. 1965. E. 245 p. volumu: Sofia Nãdejde. Augustin Deac. 1978. 7.. Demostene Botez. Editura Tineretului. p. Arta revluŃionarã. note şi bibliografie de Victor Vişinescu. 529. Idem. p. Din presa literarã româneascã a secolului XIX. 1975.Nepszava’’. Vişinescu. text ales şi stabilit. 1926. Augustin Deac. 1968. Cf. 1972. 19 martie 1900. Studiu introductiv. Bucureşti.. în . 8.Volkswille’’ (. 1966. Editura politicã. Anton Bacalbaşa. ian.Cf. p.. Capitolul VII 1. 1893-1900.L. Bucureşti. 16.Lumea nouã’’. Ionescu. 14. Editura Politicã. 339. Idem. . Ion. 1. p. 15.VoinŃa poporului’’). 4. Sofia Nãdejde. p. art. 14 noiembrie. Victor. colecŃia Lyceum. 3.Drepturile omului. 9. Cf.Editura . 5. Editura Politicã....Evocãri’’. Bucureşti. Studiu introductiv. tabel cronologic şi bibliografie generalã de Victor Vişinescu. 1891. 1966. Editions de l’academie de la République Socialiste de Roumanie. p. 16.P..Adevãrul literar şi artistic’’. 1967. Editura Minerva. Popescu-PuŃuri. Capitolul VI 1. vol. 19 iulie 1899. Documente din istoria mişcãrii muncitoreşti din România 19161921. 5. 62. 23 ianuarie 1891. Opere. Iaşi. Bucureşti. 2. 4. în ziarul . ziarul . vol. De vorbã cu dl. Bucureşti. tabel cronologic. La première Internationale et la Roumanie. p. Cf. în ziarul . p. Scrieri. 12.Die Neuie Zeit’’. prefaŃã de Romul Munteanu. II.. Idem 1899. 11. .

6. Art. Câteva lãmuriri confraŃilor de la ,,România ruralã’’, în ,,Lumea nouã’’, 30 ian. 1900. 7. Cf. Victor Vişinescu, Mesajul militant al presei române, Editura Politicã, 1979, Bucureşti, p. 112. 8. Idem. 9. În ,,Epoca’’, nr.225, 15 august, 1916. 10.Ibidem, nr. 227, 16 august, 1916 11. Gr. Rãuşan, în ,,Viitorul’’, nr. 3091, 15 septembrie 1916, 12. Idem. 13. În ziarul ,,America’’, nr. 219, 25 septembrie 1916. Capitolul VIII 1. Cf. Documente din istoria mişcãrii muncitoreşti din România 1916-1921, p. 131. 2. Dr. Florea Nedelcu, Presa comunistã tribunã de luptã a gloriosului februarie 1933, în ,,Presa noastrã’’, nr.2, 1973. 3. Cf. Titu Georgescu, Intelectualii antifascişti în publicistica româneascã, Editura ştiinŃificã, 1976. 4. În ,,Iaşul’’, anul VII, nr. 269, 18 martie 1939. 5. În ,,łara Nouã’’, anul I, nr.7, 2 iulie 1939. 6. În ,,Facla’’, 17 octombrie 1935. 7. În ,,Cuvântul liber’’, 17 martie 1934 8. Cf. CredinŃanoastrã, în ,,Facla literarã,,, an I, nr.1 februarie 1932. 9. Cf. De ce scriu, în ,,Facla’’, anul XV, nr. 1393, 20 sept. 1932. 1o. În ,,Mişcarea literarã’’ anul I, nr.1, 15 sept. 1935. 11. Miron Radu Paraschivescu, Libertatea de creaŃie, în ,,Reporter’’, anul V, 31 oct. 1937. 12. Eugen Jebeleanu, Poezia şi PoeŃii astãzi, în ,,Cuvântul liber’’, Anul III, nr. 27, 1936. 13. Cf. art. Caracterul specific naŃional în literatura românã în ,,ViaŃa româneascã’’, nr.11, 1922. Capitolul IX 1. Cf. ,,România liberã’’, 1 ianuarie 1942 (ediŃia bãnãŃeanã) 2. În ,,România liberã’’ (varianta bucureşteanã), 26 mai 1944. 3. Cf. în vol. Mesajul militant al presei române, de Victor Vişinescu, Editura Politicã, Bucureşti, 1979, p. 154-155. 4. Cf. în ,,Scânteia’’, 21 sept. 1944. 5. Cf. ,,Presa noastrã’’, An IV, nr.6, iunie 1959.

6. Cf. Obiective şi sarcini actuale ale presei, Culegere de texte din documente ale Partidului Comunist Român, 1978, Academia ,,ªtefan Gheorghiu’’, Facultatea de ziaristicã, uz intern, p. 30. 7. I. Hangiu, DicŃionar al Presei literare româneşti, Editura ªtiinŃificã şi Enciclopedicã, 1987, p. 311. 8. Idem, p. 294. 9. Cf. Victor Vişinescu, op. cit. p. 176-178, 10. Cf. I. Hangiu, DicŃionar al presei... cit., p. 312, 313. 11. Idem, p. 83, 84. 12. Idem, p. 298 Bibliografie generalã sistematizatã. Presa românã, de la începuturi pânã în zilele noastre, constituie un teritoriu de activitate vast şi diversificat, întins pe mai mult de douã secole. Asupra acestui teritoriu s-au aplecat cercetãtori din marile biblioteci, critici şi istorici literari lingvişti şi scriitori - gazetari universitari şi teoreticieni ai presei, într-un efort comun şi complementar, concretizat în lucrãri de diferite conŃinuturi şi modalitãŃi de comunicare. Ne-am gândit sã sistematizãm aceste contribuŃii deosebite la studiul, cunoaşterea şi evaluarea istoriei presei române într-un tablou bibliografic util şi celor care se vor dedica unor viitoare cercetãri de presã dar şi celor care se consacrã jurnalismului sau doresc sã cunoascã anumite etape din evoluŃia presei române. Iatã compartimentele în care am conceput sistematizarea Bibliografiei de presã: A. Repertorii bibliografice de anvergurã. 1. PublicaŃiunile periodice româneşti (ziare, gazete, reziste). Descriere bibliograficã de Nerva Hodoş şi Al. Sadi - Ionescu. Cu o introducere de T. Bianu. Tom. I. Catalg alfabetic 1820-1906, Bucureşti, Leipzig, Viena, 1913. 2. PublicaŃiile periodice româneşti (Ziare, gazete, reviste) Tom. II. Catalog alfabetic 1907-1918. Supliment 1790-1906. Descriere bibligraficã de G. Baiculescu, Georgeta Rãduicã, Neonila Onofrei. Editura Academiei R. S. România, 1969. 3. PublicaŃii periodice româneşti (Ziare, gazete, reviste). Tom. III. Catalog alfabetic: 1919-1924 (Volum colectiv BAR). Editura Academiei R. S. România, 1989. B. Istorii ale presei române (dupã criteriul cronologic)

1. Emanoil Cretzulescu, Originea presei. Presa în strãinãtate şi în România, Bucureşti, fãrã editurã, 1887. 2. Ilarie Chendi, Începuturile ziaristicii noastre, (1789-1895), Orãştie, 1900. 3. N. Iorga, Istoria presei româneşti de la primele începuturi pânã la 1916. Cu o privire asupra presei româneşti din zilele noastre de C. Bacalbaşa, Bucureşti, fãrã editurã, 1922. 4. Const. Antip, ContribuŃii la istoria presei române, Uniunea Ziariştilor din Republica Popularã Românã, Bucureşti, 1964. 5. Constantin Antip, Istoria presei române, Academia ,,ªtefan Gheorghiu’’, Bucureşti, 1979. 6. Victor Vişinescu, Mesajul militant al presei române, Editura Politicã, Bucureşti, 1979. 7. Mircea Popa, Valentin Taşcum Istoria presei literare româneşti din Transilvania de la începuturi pânã la 1918, Cluj Napoca, Edit. Dacia, 1980. 8. Iulian Negrilã, Istoria presei, Editura ,,Multimedia’’, Arad, 1997. C. ContribuŃii la istoria presei pe sectoare specializate şi zone geografice (dupã criteriul cronologic) 1. Ioan Lupeş, ‘’novele sau gazete româneşti’’ în Lemberg, Edit. Sibiu Diecezana, anul 1916. 2. I. Lupaş, ContribuŃiuni la istoria ziaristicii ardelene, Sibiu, AsociaŃiunea, 1926. 3. S. Semilian, Istoricul presei brãilene de la 1839 pânã la 1926, Brãila, fãrã editurã, 1927. 4. A. Cosma-Junior, Istoria presei române în Banat, ed. 4, vol. 1, Timişoara, Editura ziarului Unirea Românã, 1932. 5. Emil Samoilã, ziaristica, atelierele ,,Adevãrul’’, Bucureşti, 1932. 6. Dr. I.Garovina, Ziare şi ziarişti, Sibiu, fãrã ed., 1942. 7. Nestor Ignat, Eminescu publicist, în vol. studii şi conferinŃe cu prilejul a 100 de ani de la naşterea lui Eminescu, Bucureşti, EPL, 1950. 8. Ileana Turuşancu, Reviste botoşãnene, din trecut, Bucureşti, în vol. 3, 1957. 9. Dan Berindei. Dezvoltarea presei bucureştene în perioada formãrii şi organizãrii statului naŃional român, în ,,Studii’’, nr. 3/1962. 10. Cheresteşiu, Întemeierea presei româneşti în Transilvania şi activitatea publicisticã a lui G. BariŃ pânã la izbucnirea revoluŃiei de la 1848, Editura Academiei, Cluj, 1964.

8. 1972.. Revistele literare de la sfârşitul secolului al XIX-lea. comentarii) 1. l0. fãrã editurã. Din presa literarã româneascã a secolului al XIX-lea. ESPLA. . 1976. G. 6. Editura Minerva. Petrescu Aurel. Editura Minerva. 9. Marin Bucur. 1964. Editura Academiei. Reviste literare româneşti din secolul al XIX-lea. Gândirea şi gândismul.ViaŃa româneascã’’. Vatamaniuc). D. Ovidiu Papadina. II 1966. Antologii de presã (scurte prezentãri monografice.Sburãtorul’’.11..IV 1978. Pimen Constantinescu. Papadima. Bucureşti. 1967. în . vol. Bacãu. Editura pentru literaturã. Gh. Bucureşti. Pãtrar. 1974. Micu. Editura Minerva. Presa româneascã sibianã (1851-1968). 12. Buc. Minerva. George Ivaşcu. 1972. Sibiu. 1931. 1977. Gh. Vol.. Edit. Ilin Stancu. D. Paul Cornea. Reflector peste timp. 1970. Bucureşti. Editura Academiei. Adriana Iliescu.Orizont’’ XXI. I. Editura tineretului. A. Buc. Introducere de D. xxx Presa muncitoreascã şi socialistã din România. Bucureşti. Micu. (Colectiv) Reviste literare româneşti de la începutul secolului al XIX-lea (colab. Edit. Editura Didacticã şi Pedagogicã. vol. ediŃie în 2 volume. 13. Presa literarã româneascã. . BMB. 1829-1866. 1976. 1975. 1. Tudor Opriş. Minerva. D. 1970 4. PublicaŃiile periodice bãcãoane 1867-1967. Cosma. PrefaŃã de Romul Munteanu. 1961. 7. 2. Mircea. Dana Popescu. Bucureşti. l. III 1971. 14. 4. PublicaŃii literare bãnãŃene în perioada interbelicã. 1969. vol. 15. Elena Dunãreanu. Editura Politicã. 2. Din istoria reportajului românesc. E. nr. reproduceri de texte. Poporanismul şi .. Reviste progresiste româneşti interbelice. Sinteze despre presa literarã (dupã criteriul cronologic) 1. 1969. Tip. ContribuŃii monografice. vol. D. 1968. Istoricul presei focşãnene (1859-1900). Hangiu. Ov. Bucureşti. 3. Focşani. EPL. Bucureşti. GheorghiŃã. D. Micu. 1834-1974. Reviste literare ale elevilor.. 1964. Reviste literare româneşti din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea. 5.

Edit. Bucureşti. Buc. Lazãr. efecte. Editura Didacticã şi Pedagogicã. Buc. Editura M. Bucureşti. genuri. Editura ştiinŃificã. DicŃionar de sociologie. I. 7. Bucureşti. Introducere în teoria presei. 2. 4. Editura Albatros. Editura ştiinŃificã şi enciclopedicã. FundaŃia . Norbert 1998. 1970. Bondrea. Butoi. Antoaneta Tãnãsescu. DicŃionarul presei româneşti. Din presa literarã româneascã. Cristian Florin Popescu. FundaŃia România de mâine. I. Presa umoristicã de altãdatã. sociologia opiniei publice şi a massmedia E. Ivaşcu.România de mâine’’. Editura Minerva. doctrine. Radioul local. Bucureşti. Polirom. D.3. deontologie. 1974. D. Octavian. 1998. 19391945. 1997. ConstanŃa Trifu. vol. Zamfir.. 3. 1997. 1980. Mic dicŃionar de jurnalism FundaŃia Rompres. Bucheru. Fenomenul Televiziune. 1987. Jurnalismul modern (cercetãri despre opera jurnalisticã în plan global: structuri. 1918-1944. teoria comunicãrii) În limba românã (alfabetic) Bakenhus. Hangiu. 6. Victor Vişinescu. Editura Eminescu. Aurelian. Eugen Marinescu. Cãtãlin. . Bucureşti. Hangiu. Georgeta Rãduicã. DicŃionare de (despre) presã 1. marketing. (1731-1918). 1975. 1993. Ghid practic pentru jurnalişti. Nicolen Rãduicã. Universitatea Bucureşti (curs). 1974. Din presa literarã româneascã. CãrŃi. Scriitori. Ion.G. 4. Bucureşti. 9. Reviste şi curente în evoluŃia literaturii române. semioticã. tehnici. Reviste. Mirela Lazãr. 1995. Editura Albatros. 5. Valori lexicale şi stilistice în publicistica literarã româneascã. relaŃii publice. Radu Bîlbîie. Iaşi. I. Vlãsceanu. Micu. Bucureşti. Eminescu. 8. Edit. DicŃionar al presei literare româneşti (1790-1982). F. 1981. Cumpãna cuvântului. Editura Albatros. 1977. Babel. Editura UniversitãŃii Bucureşti. Traducere de Daniela Arghir. G. funcŃii. Murãrraşu. 5. 1978. DicŃionar de terminologie de mass-media şi comunicare francez-român.

Sociologia comunicãrii.. LibertãŃi şi rãspunderi ale ziariştilor şi autorilor. 1998.Carro’’. 1997. TV. Galaxia Gutenberg.. Adaptare în limba românã de Mirela Lazãr. Bucureşti. John. Traducere de Irene Joanescu. Colosul cu picioare de lut. Hartley. Gross. Collegium Polirom. Orizontul SocietŃii mediatice. Universitatea Bucureşti. Bucureşti. repere fundamentale. Dinu. Presã scrisã. Editura Victor DeFleur. Collegium Polirom. traducere de Monica Mitarcã. Haineş. Bucureşti.Cathala. McLuhan. Editura Politicã. Traducere de Mihaela Calca. SpaŃiu public şi viaŃã privatã. . Drãgan. Universitatea . O istorie a comunicãrii moderne. Jean-Nöel.. E..ªansa’’. Preda. Collegium Polirom. Discursul ştirilor. 1999. Editura ştiinŃificã. 1991. Teorii ale comunicãrii de masã. Editura . Melvin. M. Facultatea de Jurnalisticã. Din culisele celei de a patra puteri. 1999. 1968. Capelle. Michel. H. Iaşi. Iaşi. 1994. ConsideraŃiuni asupra mijloacelor de informare din Ńãrile occidentale. Henri-Pierre. Mihai. Paradigme ale comunicãrii de masã. 1975. 1999. Ioan. Traducere şi adaptare de Mirela Lazãr. Coman. Partea I. Flichy. 1996. Societatea Academicã Hyperion. Jeanneney. Casa de Editurã şi Presã . Editura Politicã. 1998. Iaşi. Introducere în sistemul mass-media. Ball-Rokeach Sandra. PrefaŃã de Bogdan Ghiu. Buc. Collegium Polirom. Bucureşti. 1996. Friedman. 1993. Institutul European. Dona. 1999. 1999. Marshall. Traducere din limba francezã de Alexandru Skultéty. Universitatea Hyperion. Bucureşti. Iaşi. Aspecte ale presei româneşti post-comuniste. O istorie a mijloacelor de comunicare. Dobrescu. Marc. Mihai. Coman. Grãdinescu. SRL. Traducere de Nicolae Bãrbulescu. Ghidul jurnalistului.. Bucureşti. Control ştiinŃific de Radu Ar. De la origini şi pânã astãzi. Editura Militarã. AgenŃie. . Bucureşti.România de mâine’’. Patrice. Introducere în sistemul mass-media. Introducere în teoria comunicãrii (curs). 1991. Mihai. Mihai. Ion. Iaşi Dinu. Peter. Emilian. Humanitas.Spiru Haret’’ Editura FundaŃiei .Cinci coloane pe-a-ntâia’’. Epoca dezinformãrii. Editura Carro. Bucureşti.. Traducere de Ducu Harabagiu şi Cãtãlina Harabagiu. 1997. Comunicarea. Collegium Polirom. Radio. Introducere în teoria comunicãrii..

PrefaŃã de Mihai Coman. norme. Maria. Tehnici fundamentale de redactare. Bucureşti. Dreptul comunicãrii (presã scrisã. Nicki. Nemira.I. Editura UniversitãŃii Bucureşti. 1998. 1995. Editura UniversitãŃii Bucureşti. Doina Licã. 1995. Stanton. Cuvânt înainte de Mihai Coman. Editura All EducaŃional. Comunicarea. Miruna. Randal. Bucureşti. Editura Expert. Editura ştiinŃificã. Introducere şi semioticã. Collegium Polirom. Flrin Cristian.Editura Cison. Bucureşti Manual de jurnalism. Marshall. Stoetzel. Criterii. FundaŃia Soros pentru o Societate Deschisã. Sociologia francezã contemporanã. Daniela. SC ªtiinŃã & Tehnicã SA Smeureanu. 1996. 1997. Traducere de Alexandru BrãduŃ Ulmanu. Bucureşti. Moldoveanu. Manual pentru ziariştii din Europa Centralã şi de Est. Girard. Semiotica discursului şiinŃific. Petru. O istorie a cenzurii.I Volum coordonat de Mihai Coman. Editura politicã. Bucureşti. ModalitãŃi de redactare a textului publicistic. vorbitã şi televizatã). Mss-mdia în tranziŃie. Multimedia . Introducere în etica şi legislaŃia presei. David. NIM. J. Mass-media sau mediul invizibil. AsociaŃia Ziariştilor Români. RovenŃa-Frumuşani. Bucureşti.. Daniela. Georgeta Drulã. Dr.N. Polirom.concepte şi practicã . Valeriu Ioan . Taducere din limba englezã de Mihai Moroiu. 1991. 1999. Popescu. 1999. Marian. Volumul II. Editura ştiinŃificã şi enciclopedicã . Iaşi. Vol. 1997. ªtefan Niculescu-Maier. 1998. Bucureşti. Collegium. RovenŃa-Frumuşani. Polirom. Tehnici fundamentale de redactare.Franc 1997. Peter Cross. 1997. Collegium. 1997. Runcan. Introducere în RelaŃii Publice. Bucureşti.. Pânzaru. Sharon Yoder. Mallette. Marketing şi culturã. Bucureşti. Popa. editor Malcom F. Milo Katie. Sondajele de opinie publicã.. Introducere în teoria argumentãrii. Collegium Polirom. Daniela. 1971. Traducerea Irina Horea.McLuhan. Dumitru Titus. 1999. Editura I. Editura Norma. Opinia publicã şi informarea colectivã. 1997. Volum coordonat de Mihai Coman. Editura FundaŃiei Rompres. Jean. Manual de jurnalism. Ion. 1998. Petcu. 1992 World Press Freedom Committee. A. Jurnalistul universal. Ghid practic pentru presa scrisã. 1975. RovenŃa-Frumuşani. Stoetzel. Bucureşti. Puterea şi cultura. soluŃii. Iaşi.

Editura Politicã. Wierzbicki. Powershift/Puterea în mişcare. Piotr. Udroiu. Bucureşti. Tzvetan. Udroiu. Bucureşti.Stoiciu. Tudor. Vlad. Teorii ale simbolului. tu comunici. Facultatea de ziaristicã. Societatea Academicã Hyperion. Vişinescu. Perspectiva socialã. Alvin. Edit. Gina. Tãmaş. Sergiu. Nemira.. Interviul. 1993. 1981. De la Platon la Playboy. Structura minciunii. Albatros. 1981. Bucureşti. Editura Victor. Edit. Doctrine şi sisteme politice contemporane. 1996. Voiculescu. Buc. Editura Hyperion XXI. Bucureşti. Toffler. Orientãri operaŃionale în comunicarea de masã. Bucureşti. Universitatea Hyperion. Victor. Eu comunic. Buc. Editura Univers. Stilul şi limbajele presei (curs). Editura Dacia Cluj-Napoca. el comunicã. Marin. 1993. Editura Antet. 1983. Todorov. 1995. 1999. 1997. . Neagu. Neagu. 1983. Gutenberg sau Marconi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful