Constitutiile Romaniei

Necesitatea unei constitutii ca fundament al organizarii institutional-politice s-a conturat in societetea romaneasca in conditiile procesului de modernizare a intregii vieti social-economice, politice si culturale de la sfarsitul secolului al XVIIIlea si inceputul sec XIX , in contextul patrunderii si difuzarii ideilor Revolutiei Franceze. In 1938 Nicolae Iorga desemna ideea de constitutie ca “cea dintai necessitate in statele romanesti .” Una dintre constitutiile care a contribuit la modernizarea societatii romanesti a fost elaborata in 1866. Inlaturarea lui Alexandru Ioan Cuza si aducerea printului strain a urgentat elaborarea unei noi legi fundamentale a statului. Constitutia din 1866 a avut ca model Constitutia belgiana din 1831, considerata in acea vreme, cea mai liberala din Europa , dar adaptata necesitatilor romanesti. In cele 8 titluri si 133 de articole , Constitutia consacra faurirea statului modern roman, proclama monarhia constitutionala pe temeiul separatiei puterilor in stat, precum si drepturile si libertatile cetatenesti. Infaptuirea statului national unitar in 1918 reclama unificarea organizarii de stat si a legislatiei menite sa favorizeze progresul intregii natiuni. Proiectul acestei constitutii a apartinut PNL. Constitutia a fost proclamata la 28 martie 1923 si publicata in Monitorul Oficial o zi mai tarziu. Noua lege fundamentala avea la baza Constitutia din 1866 din care pastreaza 76 articole. Cele doua legi fundamentale se bazeaza pe principiul separatiei puterilor in stat : executiva, legislativa, judecatoreasca. Deosebirea dintre cele doua constitutii are la baza sistemul de vot. Pentru alegerea deputatilor la 1866 corpul electoral era impartit in 4 colegii, dupa criteriul averii si al originii sociale (vot censitar). Potrivit Constitutiei din 1923, alegerile se desfasurau pe baza votului universal, egal , direct, obligatoriu si secret pe baza respectarii majoritatii . Constitutia elaborata in 1866 a contribuit la modernizarea societatii romanesti. Aceasta lege fundamentala a statului limita prerogativele domnitorului la ale unui monarh constitutional, crea conditiile pentru alegerea unui guvern reprezentativ , stipula responsabilitatea ministrilor pentru actiunile lor si intarea principiul separarii puterilor. Existenta partidelor politice, libertatea de exprimare oferita presei, functionarea guvernului si a parlamentului cu putere reala de legiferare si executare au fost trasaturi dominante ale unei societati aflata in plin process de modernizare. Constitutia din 1923 a contribuit la democratizarea societatii romanesti, consfiintea unitatea nationala. Pe baza acestui act au fost adoptate legea pentru unificarea administrativa in 1925 si legea electorala din 1926. In plan economic, legile elaborate de liberali au crescut ponderea industriei si ansamblul economiei nationale si a fost stavilita ponderea capitalului strain. Parlamentul ramane in perioada interbelica una din institutiile fundamentale ale Romaniei. Constitutia din 1923 prevedea ca “toate puterile emana de la natiune ” si preciza ca membrii Parlamentului “reprezinta natiunea”. Sub impactul votului universal numarul alegatorilor a sporit considerabil, iar caracterul reprezentativ al corpurilor legiuitoare a devenit si mai pregnant. Paleta fortelor politice in parlament s-a largit considerabil. O componenta esentiala a oricarui sistem politic o reprezinta si legea fundamentala a statului. In acest sens orice sistem politic democratic sau totalitar are la baza o constitutie care stabileste principalele repere ale regimului politic. Componentele unui sistem politic interactioneaza intre ele dar atributiile fiecarei componente si regimul politic sunt cuprinse in legea fundamentala a statului. Constitutia legitimeaza un regim politic. Modificarile majore in evolutia societatii romanesti au determinat de fiecare data elaborarea unei noi constitutii

care sa legitimeze noul regim. Constitutiile Romaniei comuniste nu puteau legitima regimul democratic instaurat dupa 1989. prabusirea regimului comunist in Romania si revenirea la un regim democratic dupa 1989 a impus necesitatea elaborarii unei noi constitutii. Pentru dezvoltarea unei societati democratice este important modul in care legea fundamental a statului este pusa in practica si respectata. Aceasta a fost adoptata de Adunarea Constitutionala la 1991 si revizuita in 2003. Spre exemplu. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful