1

UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala Secţia asistenţa socială

LUCRARE DE LICENŢĂ
Importanţa relaţiilor afective stabile in satisfacerea nevoilor sociale şi a celor de stima, in cazul copiilor instituţionalizaţi

Cluj-Napoca, 2008 Cuprins
1

2

Introducere …………………………………………………………………………..…........5 1. Socializarea……………………………………………………………...............................7
1.1 Procesul socializarii…………………………………………………................................7 1.2 Socializarea ca umanizare…………………………………………................................7 1.3 Mecanisme ale socializarii…………………………………………................................8 1.4 Socializarea in copilarie si tinerete; persoane semnificative…………………….......10

2. Nevoile copilului……………………………………………………………………........14 2.1 Nevoile de baza ale copilului………………………………………..............................14 2.1.1 Nevoia de dragoste si securitate…………………………………………………........14 2.1.2 Nevoia de experiente noi, de stimulare…………………………………………..........14 2.1.3 Nevoia copilului de a fi apreciat si de a-i fi recunoscute capacitatile…………...........15 2.1.4 Nevoia de responsabilitati………………………………………………………..........15 2.1.5 Nevoi de baza, fiziologice ale copilului…………………………………………..........15 2.2 Efectele nesatisfacerii nevoilor copilului………………………………………...........15 2.3 Functii si abilitati parentale necesare satisfacerii nevoilor copilului………….........17 3. Protectia copilului in Romania…………………………………………………….......20 3.1 Considerente privind cadrul legal in domeniul protectiei copilului…………..........20 3.2 Centrul de Plasament de Tip Familial…………………………………………..........23 3.2.1 Misiunea Centrului de Plasament de Tip Familial…………………………….….......23 3.2.2 Principiile si obiectivele Centrelor de Plasament de Tip Familial…………….…......23 3.2.3 Personalul din Centrul de Plasament de Tip Familial……………………………......24 4. Cercetarea…………………………………………………………………………..........26 4.1 Scopul cercetarii…………………………………………………………………..........26 4.2 Fazele derularii proiectului si esalonarea calendaristica………………………........26 4.2.1 Cercetarea de evaluare si investigatie initiala……………………………………......26 4.2.1.1 Definirea problemei stiintifice abordate………………………………………........26 4.2.1.2 Ipotezele si obiectivele cercetarii………………………………………………........26 4.2.1.3. Populatia cercetarii. Lotul studiat…………………………………………….........26 4.2.1.4 Metode, instrumente si tehnici utilizate in cercetarea de evaluare si investigare initiala…..……………………………………………………………………………….......27 4.2.1.5 Analiza si interpretarea datelor obtinute………………………………………........29
2

3

5. Prezentarea si analiza datelor cercetarii calitative………………………………........35 Studiu de caz 1…………………………………………………………………………......35
1. Prezentarea cazului……………………………………………………………….........35 2. Istoria problemei………………………………………………………………….........35 3. Nevoile si resursele copilului………………………………………………………......36 3.1 La nivel individual………………………………………………………………….......36

3.2 La nivel interpersonal si organizational……………………………………………......36 Studiu de caz 2…………………………………………………………………………......37
1. Prezentarea cazului………………………………………………………………........37 2. Istoria problemei…………………………………………………………………........37 3. Nevoile si resursele copilului………………………………………………………....38

3.1 La nivelul individual……………………………………………………………….......38 3.2 La nivelul interpersonal si organizational………………………………………….....38 Studiu de caz 3……………………………………………………………………….......39
1. Prezentarea cazului………………………………………………………………......39 2. Istoria problemei…………………………………………………………………......39 3. Nevoile si resursele copilului…………………………………………………….......39

3.1 La nivelul individual………………………………………………………………......39 3.2 La nivelul interpersonal si organizational………………………………………........40 Studiu de caz 4……………………………………………………………………….......41
1. Prezentarea cazului……………………………………………………………….......41 2. Istoria problemei………………………………………………………………….......41 3. Nevoile si resursele copilului……………………………………………………........41

3.1 La nivelul individual……………………………………………………………..…....41 3.2 La nivelul interpersonal si organizational………………………………………..........42 6. Interventia………………………………………………………………………..........43 6.1 Derularea interventiei……………………………………………………………......43 6.2 Interventia propriu-zisa………………………………………………………….......43 6.2.1 Problemele abordate in cadrul interventiei…………………………………............43 6.2.2 Obiectivele interventiei………………………………………………………….......43 6.2.3 Metode, instrumente, tehnici folosite in interventie…………………………….......44
3

..4 Evaluarea propriu-zisa a interventiei………………………………………….......... Problemele emoţionale de cele mai multe ori........ personalitate... arăta in 1952 că o primă cauză aflată la originea normalităţii..................48 Intalnirea 4…………………………………………………………………………...... este aproape imposibil de a asigura un nivel optim de dezvoltare intelectuală...... Concluzii………………………………………………………………………...1 Obiectivul evaluarii……………………………………………………………. comportament................. instrumente.................56 7........... Evaluarea interventiei………………………………………………………….........56 7.... emotională si de personalitate a copiilor......................................... tehnici…………………………………………………..51 Intalnirea 6………………………………………………………………………….65 Anexa nr....... sunt determinate de insuficienţa dragostei si afecţiunii din partea parinţilor..61 Anexe………………………………………………………………………………..54 7.............. dezvoltarea copilului merge pe o altă treaptă....56 7..... ceea ce conduce la înadaptarea lor sociala. respectiv a întârzierii în dezvoltarea copilului o reprezintă prezenţa sau absenţa mamei (Bonchis..68 Introducere Studiile efectuate in multe ţări....... cât si la cel crescut în familie se formează trasături specifice de caracter.56 8................ in afara familiei..........63 Anexa nr...................66 Anexa nr........... 2006)........1…………………………………………………………………………............................44 Intalnirea 1…………………………………………………………………………........63 Anexa nr.... Atât la copilul crescut si educat în afara familiei.......3……………………………………………………………………….3 Metode...........2……………………………………………………………………….......44 Intalnirea 2………………………………………………………………………….................. 4 ..53 Intalnirea 7…………………………………………………………………………....50 Intalnirea 5………………………………………………………………………….. In Centrele de Plasament de Tip Tradiţional.. au aratat faptul că..... doar că la prima categorie aceste trasaturi sunt altele...........47 Intalnirea 3…………………………………………………………………………..4 Interventia realizata…………………………………………………………………...........56 7........2 Lotul evaluarii…………………………………………………………………..59 Bibliografie.....4. John Bowlby.. cu un numar mare de copii instituţionalizaţi...

în capacitatea lui de a iniţia şi menţine atitudini afective stabile. toate acestea conducând la scăderea respectului de sine. Este foarte important ca acesta. mi-am propus să scot în evidentă tocmai nivelul de funcţionare si adaptare socială al copiilor si tinerilor care sunt instituţionalizaţi intr-un Centru de Plasament de Tip Familial. Instituţionalizarea prin efectele sale de deprivare maternă şi socială. au condus catre studierea nivelului de adaptare sociala a persoanelor cu experienta abandonului si institutionalizarii. care în momentul parăsirii instituţiei de ocrotire. unde s-a creat un mediu cât mai apropiat de cel din familia naturală. Dificultăţile de relaţionare socio-emoţionala ale copilului instituţionalizat. Prin această lucrare. 5 . care să-i ofere copilului o îngrijire plină de afecţiune. este lipsit complet de prilejurile activităţilor creative şi învaţării prin propria experienţă. Frustrarea afectivă de un climat familial favorabil dezvoltării copilului este cauza principală a decalajelor de dezvoltare psihomotrică şi socio-afectivă a acestuia. Securitatea afectivă este furnizată în mod real atunci când copilul are o relaţie stabilă. conduce la creşterea sentimentelor de insecuritate şi lipsă de valoare. de a asigura acel climat afectiv de care copilul are nevoie. acesta fiind şi motivul pentru care este esenţială existenţa unor substituţi parentali. Legată de nevoia de afectivitate este nevoia de securitate a copilului. Schimbarea frecventă a persoanei de îngrijire. să se simta la adapost atât faţă de lumea exterioară cât şi faţă de propriile trăiri interioare. Intr-o instituţie de tip tradiţional. fireşti într-o familie. înlocuirea ei în perioade sensibile ale dezvoltării psihice infantile se transformă în tot atâtea piedici în construirea încrederii copilului. copilul este lipsit complet de stimulii intelectuali si afectivi care provin din impartăşirea unor activităţi obişnuite.5 deprivării timpurii de comunicare neformală cu adulţii. Copilul instituţionalizat resimte lipsa părinţilor. In acest context misiunea Centrelor de Plasament de Tip Familal este tocmai aceea. să nu constate că le lipsesc multe din insuşirile omenesti fireşti. constantă cu oamenii. acestea influienţând negativ formarea personalităţii. Afecţiunea reprezintă prima nevoie care trebuie indeplinită pentru a asigura dezvoltarea armonioasă a copilului. de a ocroti şi pregăti pentru societate fiinţe active din punct de vedere social. resimţite la copii.

Stanciulescu (1996). acest proces al socializarii are ca durata propria lui viata. Acceptarea convingerilor societatii inseamna atasament al individului fata de elementele societatii.1 Procesul socializarii Socializarea reprezinta procesul prin care membrii unei colectivitati (sau aspirantii la conditia de membru) invata modele de actiune. p. normele. 1. cu atat atasamentul este mai puternic. 1999. valorile sociale si normele comportamentale nu sunt asimilate de catre indivizi in virtutea rationalitatii lor (Bocancea.28). Cu cat credinta in validitatea morala a regulilor sociale este mai mare. defineste socializarea ca fiind procesul de creere a eului social. chiar si stilul de gandire. Insa. Pentru fiecare individ. a identitatii sociale a unui individ.6 Capitolul 1 Socializarea 1. Potrivit lui Durkheim o mare parte din normele comportamentale acceptate social tin de existenta unor sanctiuni. 1999). evolutia personalitatii individuale pe o traiectorie dependenta de traiectoria sa sociala. In cadrul acestui proces un individ dobandeste limbajul. simbolurile si valorile specifice societatii lor. comportamentele rutiniere.2 Socializarea ca umanizare 6 . transformandu-le in reguli ale vietii personale (Bocancea.

Atunci cand procesul de socializare ajunge la un nivel maxim. respectiv este internalizat . rolurile.7 Potrivit lui Ilut (1996). se realizeaza chiar fara ca cei de la care se invata sa stie ca sunt sursa de educatie. Pornind de la aceasta definitie. mass-media. socializarea se refera cu precadere la copilarie si adolescenta la insusirea unor deprinderi. comportamentele sociale complexe se realizeaza printr-un proces de invatare. normele. este receptiv. Copilul va achizitiona chiar si cele mai elementare comportamente umane doar traind alaturi de semenii sai si prin invatare. scoala. exista anumite perioade critice din punct de vedere biologic. valori. conceptul de educatie se aproprie mult de cel de socializare insa. aceasta din urma implica si procese de invatare mai difuze cum ar fi imitatia si contagiunea. este faptul ca in socializare. procesul de socializare se intinde pe tot parcursul vietii. valorile. in primul rand inglobeaza invatarea de catre membrii unui grup sau a unei culturi a unor comportamente pe care respectivul grup sau respectiva cultura nu doresc sa le transmita. 2002) . Drumul prin viata al unui individ inseamna schimbarea de statusuri si roluri. politice. 1999). culturale se numara familia. tinand cont de faptul ca. deci nevoia de a restructura cunostintele si conduitele. In invatarea comportamentelor umane. Ea poate avea un efect de insusire mecanica prin inductie sau un efect de profunzime. biserica. In al doilea caz. In al doilea rand . conduite. Printre agentii de socializare ce transmit membrilor unei comunitati o anumita cultura si anumite valori morale. norme. Conceptul de socializare este unul mai cuprinzator. Intrarea intr-un nou rol social. valori. Deci. partidele politice. 7 . insusirea de cunostinte. etc . asociatiile culturale. Socializarea inseamna de fapt umanizare. incat individul crede cu toata convingerea sa. grupul de similaritate. Desi. adica de iesirea dintr-un anumit status si rol. In procesul de formare a personalitatii si a identitatii de sine. individul se implica activ. desi educatia este principala modalitate de realizare a socializarii. valori si norme de baza (Rotariu si Ilut. proces precedat sau acompaniat de desocializare. In cadrul procesului de socializare indivizii pot avea un rol activ. Socializarea nu are exact aceleasi efecte asupra indivizilor asupra carora ea s-a exercitat. participa pozitiv si neconditionat pentru a fi membru deplin a societatii si a culturii in care s-a nascut si unde traieste (Mihu. socializarea este procesul prin care individul. actiunile transmise prin socializare sunt atat de puternic adoptate. dar legat de primul aspect. socializarea joaca un rol extrem de important. Daca aceste perioade sunt depasite. poarta numele de resocializare. cunostinte. respectiv de interiorizare. ca sunt ale lui. acest lucru presupunand interactiune. atitudini si comportamente. recuperarile prin socializare dau rezultate slabe. nu in mod automat. acumuleaza deprinderi. el nu stie sau nu doreste sa stie ca de fapt i-au fost transmise. interactionand cu semenii sai.

acest proces este creat pornind de la explicarea fenomenului imitatiei. acest concept se suprapune pana aproape de identificare cu procesul de socializare. Invatarea directa are la baza legea incercarii si erorii . dar in acest caz sunt antrenate mecanisme psiho-cognitive mai complexe. in cazul actiunilor productive. Invatarea indirecta. alaturi de invatarea complex-cognitiva reprezinta sursa principala de control asupra comportamentului. Daca in primii ani din viata este dominanta invatarea directa. neinstitutionalizata. Fiecare din cele trei tipuri de invatare are o anumita pondere intr-o anumita etapa a vietii. ce nu presupun neaparat prezenta empirica a unor modele sau comportamente. valori. castiga apoi teren invatarea prin imitatia modelelor. Teoria invatarii sociale a lui Albert Bandura sugereaza faptul ca. reprezinta un ansamblu de procese prin care se anticipeaza actiunea. in mod general si anume. p. invatarea sociala se refera la un continut social (un anumit comportament fata de celalalt si intr-un grup si de asemenea in situatii sociale specifice). ci prin observarea celorlalti. 1996). Exista trei tipuri de invatare sociala si anume: directa. Invatarea sociala reprezinta procesele psihologice prin care indivizii acumuleaza cunostinte. o mare parte din invatarea umana rezulta din observarea altor oameni. 1996. in ceea ce priveste procesul invatarii sociale. deprinderi comportamentale ce privesc viata sociala in desfasurarea ei concreta (Rotariu si Ilut. Acest tip de invatare. Acest tip de invatare cuprinde intr-un anume fel primele doua categori ale invatarii sociale. 8 . referindu-se la faptul ca. reguli. norme. Oamenii invata sa se comporte. 2002). ocupand roluri active si pozitii sociale similare. iar ca si element central are mecanismul reantaririi.3 Mecanisme ale socializarii Invatarea sociala reprezinta mecanismul fundamental al socializarii. In sens larg. ea evaluanduse pe plan mental. dar si ce i se intampla acestuia in urma actelor sale. odata cu depasirea varstei de 3-5 ani . preiau clarificarea facuta de catre Miller si Dollard (1941).112). a recompensei si pedepsei imediate.8 1. indirecta si complex-cognitiva. prin limbaj si prin interactiune cu ceilalti. iar la maturitate invatarea complex-cognitiva domina. Acest tip de invatare are doua caracteristici de baza. recompenselor si intaririlor. fata de procesul de invatare. sa simta si sa perceapa lumea in acelasi mod cum o fac si ceilalti semeni ai lor angajati. consecintele si implicatiile ei (Rotariu si Ilut. invatarea observationala. avand la baza principiile stimulului. atitudini si comportamente sociale prin experienta nemijlocita. iar in al doilea rand este un proces de invatare pe cont propriu. numita si observationala are importanta tot mai mare. iar la varsta adulta. Invatarea complex-cognitiva. Individul observa nu doar ce face semenul sau. se refera la faptul ca individul nu va acumula experienta si insuşi cunostinte. Rotariu si Ilut (1996). spre exemplu (Mihu.

periada in care parintiicontribuie la structurarea personalitatii copilului. Foarte mult se vorbeste in zilele noastre despre “socializarea” parintilor de catre copii. in care au loc acumulari cognitive si de elaborare a schemelor afective. Copilul dobandeste informatiile si abilitatile esentiale pentru a putea participa la viata sociala cotidiana si isi formeaza eul. Insa. 1. in societatea moderna relatia parinti-copii nu este studiata doar in sens unilateral asa cum se facea in mod traditional. Atitudinea persoanelor semnificative este reflectata intr-o masura destul de mare in eul (sinele) copilului. aceasta fiind echivalenta cu umanizarea individului in cadrul familiei. Asteptarile de rol au caracter de reciprocitate. cunoscute si sub denumirea de persoane semnificative. Rolul social este definit de multe ori ca fiind aspectul dinamic si operational al statusului (a pozitiei sociale).3 am amintit faptul ca.4 Socializarea in copilarie si tinerete. atitudini si comportamente generale. Un caz particular al invatarii sociale il reprezinta invatarea de roluri sociale.9 Procesul de invatare si cel de socializare se realizeaza prin interactiune sociala. Socializarea primara este de baza. datorita dinamicii societatii moderne. Responsabili de acest proces sunt persoanele apropiate si relevante pentru copil. Procesul invatarii de roluri presupune insusirea asteptarilor de rol. datorita transformarilor ce au loc in societate. dar si reciprocitatea in relatia parinti-copii. Perioada de tranzitie prin care trece tara noastra incepand cu decembrie 1989. Relatiile dintre parinti si copii presupun un mecanism deosebit.fiecare ne nastem intr-o structura sociala data. Un rol esential in acest proces de interactiune sociala il are si socializarea reciproca. copilul invata roluri. exista o influenta a copiilor asupra parintilor. caz in care interactiunea si reciprocitatea sunt prezente. exista doua faze ale procesului de socializare si anume: socializarea primara si socializarea secundara. In cea de-a doua situatie. persoane semnificative In paragraful 1. persoanele semnificative (parintii ocupand locul central) sunt oarecum impuse. despre efectele reciproce in relatia parinti-copii. Doua exemple sunt elocvente in acest caz si anume reciprocitatea in formarea si consolidarea cuplului conjugal. o functie sau un rol in societate. a condus la dificultati suplimentare in insusirea de roluri. ea desfasurandu-se in perioada copilariei timpurii. 9 . Procesul de socializare al unui individ nu este unul liniar si nici uniform. acest lucru insemnand pretentiile pe care cei din jur le au fata de o persoana care ocupa o anumita pozitie. Avand in vedere faptul ca. continutul asteptarilor de rol s-a schimbat mult. filtrat social. bazat pe comunicare. In aceasta prima faza a socializarii. Potrivit lui Rotariu si Ilut (1996). in care se transmit modele de conduita.

cu cele din cadrul familiei.10 Socializarea secundara coincide cu trecerea de la etapa copilariei la pubertate si adolescenta. specific copiilor mai mici de 7-8 ani. dintre copil si alti copii este nasterea sentimentelor morale. Dupa Piaget respectul mutual implica si reciprocitatea punctelor de vedere (Bonchis. este foarte important ca individul sa tina cont de faptul ca rolurile sociale pe care le exercita nu se desfasoara intotdeauna in contexte afective sau protective similare. Normele si valorile promovate de diferite institutii specializate. sau de intentia buna. fara voia subiectului in conflict cu regula. este etapa caracterizata de faptul ca obligatiile si valorile sunt determinate de lege in sine. Acest tip de socializare este legat de diviziunea sociala a muncii si de distribuirea sociala a cunostintelor (Rotariu si Ilut. 2003). De asemenea. este etapa caracterizata de prezenta unui respect unilateral. sentimentele morale apar in stadiul patru al evolutiei afectivitatii. si anume: – Etapa moralei heteronome. La fel ca in prima faza a socializarii si in aceasta a doua situatie exista persoane semnificative. regula respectarii adevarului ramane exterioara copilului. Piaget a descris trei etape ale formarii judecatilor morale la copil. 10 . sunt interiorizate. – Etapa realismului moral. ce se gaseste. atunci cand forta consemnelor este legata de prezenta materiala a celui care le-a dat. dezvoltarea morala a copilului cunoaste o progresie graduala si stadiala asemanatoare celei cognitive. este etapa cooperarii sociale. independent de contextul intentiilor sau relatiilor. Pornind de la cele prezentate. Apare aici conceptul de “responsabilitate obiectiva”. determinata de procesele operatorii ale gandirii. scoala si mijloacele de comunicare de masa (Mihailescu. plecand de la observarea acestora in cadrul unor jocuri. Agenti si instante de socializare La nivel social exista mai multe instante cu rol educativ important in socializarea copilului. iar in abesenta lui. Cele mai importante instante de socializare sunt: familia. binele si raul sunt vazute in termeni “alb” si “negru” iar actul este judecat in functie de dimensiunea consecintelor mai degraba decat intentiile celui ce-l comite. 1996). 2006). aparand noi faze ale dezvoltarii intelectuale. – Etapa autonomiei morale. Dezvoltarea morala a personalitatii prin socializare Unul dintre rezultatele esentiale ale relatiilor dintre copil si parinti. care fac loc unor reguli morale noi intemeiate pe respect reciproc. legea pierzandu-si actiunea. ce conduc la o anumita autonomie. actul fiind evaluat in functie de gradul de conformitate materiala cu legea. grupurile-pereche. Piaget realizeaza primele teorizari referitoare la socializarea copiilor de diferite varste. in vederea mentinerii identitatii proprii. In opinia lui Jean Piaget. dar individul are un oarecare control asupra lor in sensul ca. Potrivit lui Piaget. el poate renunta la unele in favoarea altora. Comportamentul este orientat din interior si din convingere. Dupa 7 ani.

adolescenta este mai putin dramatica decat pentru baieti (Mihailescu. calificari cat si un intreg climat valoric si normativ. In socializarea realizata la nivelul familiei. baiatul se detaseaza de mama si se aproprie de tata. La o anumita varsta. In adolescenta. Aceste grupuri sunt formate din persoane care au aproximativ aceeasi varsta si se manifesta ca agenti de socializare puternici in special in perioada copilariei si in adolescenta. La varste mai mici. Copiii comunica mult mai usor decat adultii. Copiii de aceeasi generatie interactioneaza mai usor chiar de la varste foarte mici. In completarea instantelor de socializare. 2003) . Aceasta pozitie este pentru copii o pozitie acceptata si fireasca. 1996). insa pe masura ce copilul se maturizeaza. numite si grupuri de similaritate sau grupuri de egali. Copiii traiesc mai ales cu mama in primii lor ani de viata. pentru transmiterea principalelor cunostinte asupra realitatii si formarea primelor principii de viata. printr-un mecanism de identificare. 2003). pentru fete. Modul in care fiecare familie isi socializeaza copiii. Familia este intermediarul intre societate si copil. Prin structura sa.11 Principalul agent al socializarii il reprezinta familia. Spre exemplu. Acesta este si motivul pentru care. constituie un tip de stimulare ce dezvolta in copil o relatie de atasament. ci o persoana stabila pentru copil). relatie deosebit de importanta pentru socializarea sa de mai tarziu (studiile au aratat ca nu trebuie neaparat ca parintele sa fie principala persoana care are grija de copil. Ambianta umana in care se naste si creste copilul exercita o influenta hotaratoare asupra dezvoltarii sale. formal si informal. aceasta apeland la 11 . ce asigura un prim climat afectiv. scoala reprezinta un factor educativ valoros care faciliteaza invatarea si interiorizarea de catre tineri a normelor si conduitelor sociale. copiii se afla intr-o pozitie sociala inferioara in interactiune cu sursele de socializare. a primelor forme de identificare si socializare. Scoala ofera atat informatii. ea fiind un loc unde se modeleaza principalele componente ale personalitatii. sau zambetul. (Mihailescu. Sunt deosebiri intre categoriile socio-profesionale sau intre cele rezidentiale in ceea ce priveste socializarea copiilor. iar aceasta reprezinta afectiunea si autoritatea. ridicarea si strangerea in brate. cunoaste numeroase diferente. el nu mai accepta asa de usor autoritatea familiei. Un alt agent al socializarii il reprezinta grupurile-pereche. un rol important il are imitatia. familia ofera cadrul cel mai potrivit pentru formarea deprinderilor. a scolii si a altor instante de socializare (Rotariu si Ilut. grupul de similaritate este foarte important in socializare in special datorita faptului ca el constituie un grup de suport in tendinta de afirmare a eului si a manifestarii independente in afara controlului parintilor. Fetele realizeaza identificarea fara a se detasa de mama lor. chiar daca familiile realizeaza functii socializatoare comune.

organizatiile religioase. asociatiile voluntare. 2003. foarte important in societatile dezvoltate il reprezinta mijloacele de comunicare in masa. Acestia intra in raporturi active si dau nastere unor procese fundamentale. Socializarea realizata de agenti diferiti poate fi unitara sau contradictorie. O concluzie comuna la care s-a ajuns in cele din urma. iar efectele lor socializatoare depind de continutul mesajului (Mihailescu. pun in joc numerosi factori psihologici ca: competenta psihopedagogica a cadrului didactic. cat si negative.98). Nenumarate dezbateri pe tema efectelor socializatoare ale mass-mediei (in special ale televiziunii) au avut loc in special in ultimii ani. profesorul sau corpul de profesori si elevul sau grupul de elevi). facilitand integrarea sociala a tinerilor. receptivitatea. afise) care vehiculeaza informatii catre un numar mare de oameni (Mihailescu. filme. Organizatiile si institutiile sociale in care exista divergente puternice in ceea ce priveste valorile si normele socializate. pregatire intelectuala.12 modalitati de socializare sistematica prin dezvoltarea unor convingeri morale durabile. 2003. unicitatea celor doua aspecte tinand cont de ereditatea fiecaruia. 12 . Metodele comportamentale oferite de televiziune pot deveni modele de referinta pentru copii. actul educational nu se reduce numai la informare. pregatirea. politice. cum sunt: instructia. mijloacele de comunicare au atat efecte pozitive. au la randul lor un anumit rol in procesul socializarii individului. disponibilitatea elevului de a invata si de a se dezvolta sub impactul modelelor instructiveducative. In scoala. sa-i optimizeze procesul de socializare. urmarind sa-i formeze orizontul cultural. reviste. isi desfasoara activitatea un numar de agenti (invatatorul. p. Pe langa cei patru agenti de socializare foarte importanti. Fiecare individ are o experienta socializatoare unica si o personalitate unica. conduc la procese de socializare contradictorii si la personalitati contradictorii. La randul lor aceste procese. a fost aceea ca. Mass-media reprezinta ansamblul organizatiilor (radio. invatarea si dezvoltarea. Ca urmare. atat in ceea ce priveste aspectul legat de conformarea la normele si valorile sociale. de mediul in care traim. dar si de actiunea unor combinatii diverse de agenti socializatori. iar concluziile la care s-a ajuns au fost de multe ori contradictorii. dar si sub aspectul neconformarii la acestea. p. ziare. educatia. ci se refera la personalitatea totala a copilului. ansamblul comunitatii in care traieste un individ. Un alt agent de socializare.91). TV.

sau persoana in care el are incredere isi va pune amprenta asupra dezvoltarii sale ulterioare. Dragostea cu care copilul este inconjurat de catre parinti. nevoia de siguranta si securitate. 2. nevoia de respect si stima de sine si nevoia de autodezvoltare.1 Nevoile de baza ale copilului Cea mai cunoscuta clasificare a nevoilor umane este cea facuta de Maslow si anume. in care copilul sa aiba incredere (Bonchis. potrivit unei ordini de prioritati sau urgente avem urmatoarea clasificare: nevoi fiziologice. fiind cea mai importanta la varsta mica. obtinandu-se nevoile de baza ale copilului. de securitate. afectiune cu mama sau cu o mama substitut. 2003). sunt jocul si limbajul. 2. Experientele sunt 13 .1. dar si de la cele facute de alti autori s-a realizat o particularizare a nevoilor umane formulate de acestia. John Bowlby dezvolta o teorie a legaturilor dintre copii si parinti. Pornind de la aceasta clasificare facuta de Maslow.2 Nevoia de experiente noi. 2006). Atasamentul ii da copilului sentimentul de siguranta cu ai lui. aceasta prima nevoie sa fie satisfacuta (Neamtu. la varsta copilariei. spunand ca ruperea acestor legaturi duce la separare. Foarte importanta pentru dezvoltarea mintala a copilului este nevoia de legatura intima de dragoste. nevoia de apartenenta si dragoste. este in opinia lui Bowlby o nevoie primara. ce are efecte de deprivare emotionala (Bonchis. sentiment care are efecte pozitive asupra dezvoltarii ulterioare a copilului.1.13 Capitolul 2 Nevoile copilului 2. de tata si de cei apropiati lui.2006). Cu ajutorul lor. copilul nascandu-se cu aceasta nevoie fundamentala. Pentru dezvoltarea unei personalitati sanatoase a copilului este necesar ca.1 Nevoia de dragoste si securitate Aceasta nevoie este permanenta in perioada copilariei. Nevoia de contact. copilul descopera lumea si invata cum sa se adapteze la ea. cand copilul isi construieste atasamentul fata de mama. de stimulare Cele mai importante activitati ale copilului care pot sa-i satisfaca acestuia nevoile.

1. Prin asumarea responsabilitatilor copilul invata si regulile. traumele. Meritele copilului trebuiesc recunoscute de catre adult. Din aceste experiente. deoarece aceste greseli pot influenta dezvoltarea armonioasa a acestuia. 2. adultul care-l asista trebuie sa manifeste interes. incurajare.1. In caz contrar apare frustrarea si o stare emotionala negativa. manifestari anti-sociale. Familia. acesta are nevoie sa fie incurajat si rasplatit de catre adult. 2. Copilul are nevoie de castigarea si recunoasterea treptata de catre ceilalti a independentei sale. bazate pe sentimente de bucurie. Copilul identifica. dar si scoala au un rol foarte important in dezvoltarea copilului. cognitive a copilului. Greseli ale parintilor ca. In incercarea copilului de a descoperi lumea. fiziologice ale copilului Aceste nevoi sunt garantia supravietuirii si a dezvoltarii copilului. 2003). alege exemple din randul persoanelor importante pentru el. traite in copilarie sunt mai apoi. Fiecare dintre noi purtam aceasta lume interna. In acest sens. Prin satisfacerea acestei nevoi a copilului. intelectuale ale acestuia. 2. Durerile. responsabilitatile cresc. acceptare. dar si supraprotejarea. entuziasm si receptivitate. agresiunea asupra copilului. adultul trebuie sa cunoasca capacitatile copilului. atunci se produc efecte pozitive. ce reprezinta de fapt o reflectare al lumii externe la care se adauga sentimentul trait de copil in momentul descoperirii (Neamtu. acest lucru realizandu-se prin acordarea unei recompense ce este foarte importanta pentru stima de sine a copilului. care este cu atat mai bogata cu cat in perioada copilariei si chiar si mai tarziu am avut parte de experiente noi. Daca o nevoie a copilului este implinita. trebuie sa conduca copilul la sentimentul de bucurie si traire a succesului in urma efortului realizat de catre acesta. copilul isi dezvolta lumea lui interna.4 Nevoia de responsabilitati Prin satisfacerea acestei nevoi se dezvolta la copil autonomia. Acest lucru este necesar si pentru a putea depasi dificultatile si conflictele care pot aparea in perioada dezvoltarii. in acest fel realizandu-se procesul de auto-modelare (Neamtu. Asteptarile pe care adultul le are fata de copil. conduc la neglijarea nevoilor emotionale. Adultii nu trebuie sa faca greseli in satisfacerea nevoilor copilului. 14 .respectul adultului fata de copil este solicitat intr-o masura mai mare decat in cazul celorlalte nevoi.14 conditia dezvoltarii mentale. foarte importante pentru autodescoperirea interioara.1. la originea unor comportamente. mai precis in autonomia acestuia. sociale. 2003).5 Nevoi de baza.3 Nevoia copilului de a fi apreciat si de a-i fi recunoscute capacitatile In activitatea pe care o desfasoara un copil. Pe masura ce copilul creste.

(Bonchis. In timp ce Bowlby sustine faptul ca. Bowlby dezvolta o teorie a legaturilor dintre copii si parinti. p. Datorita deprivarii materne. Cowie (1995) vorbeste despre faptul ca Bowlby considera atasamentul ca fiind “un adevarat sistem comportamental care are scopul de a mentine o proximitate primara. J. sustinand ca daca aceste legaturi se rup. Treptat aceasta legatura durabila se interiorizeaza si serveste ca model de comportament in relatiile sociale ale copilului (Lehalle si Mellier. toate acestea producand efecte de durata. efectele negative ale acesteia pot fi contracarate.tatal sau o ingrijitoare. In situatia in care copilul resimte retragerea temporara a afectiunii. publica un articol in care ideea centrala face referire la faptul ca esential pentru dezvoltarea mintala a copilului sau tanarului este nevoia de legatura intima de dragoste. afectiune cu mama sau cu o mama substitut. Referitor la formele de separare. distress in forme acute. psihopatia lipsei de afectiune. separarea de ingrijitor activand acest sistem” (Bonchis. dar si capacitatea de adaptare sociala (Glose. Potrivit lui Glose (1992) in cazul separarii de lunga durata creste insecuritatea. 2006). Atasamentul se realizeaza de regula intre copil si o persoana familiara ce se ocupa de acesta. 2006). Daca deprivarea materna nu se extinde pe perioade mai indelungate. separarea de scurta durata dezvolta o frica de o noua separare a copilului. sau chiar cu intarzieri serioase in dezvoltarea mentala. acest lucru ducand la o dezvoltare normala a acestuia. in Bonchis. de securizare a copilului de catre adult impotriva tuturor agresiunilor si al doilea rol este unul de socializare. acest lucru duce la separare. 2006. care are efecte de deprivare emotionala. poate fi tradusa si in neglijare. dar si tulburari de echilibru emotional. retard in dezvoltarea intelectuala. 2006. toate acestea influentand elementele ce conduc la conturarea individului.280). forme de depresie mai mult sau mai putin accentuate. 2006). 15 . Atasamentul reprezinta un factor important in structura personalitatii copilului iar rolul pe care atasamentul il indeplineste este unul dublu si anume: de protectie. p. maltratare. angoasa si mania ce afecteaza criza de autonomie a copilului. Portivit lui Roth-Szamoskőzi (2005) se produc consecinte fizice la nivel somatic. Bowlby sustine ca acestea dezvolta conduite marcate de anumite caracteristici. Nevoia de securitate nesatisfacuta. in care acesta sa aiba incredere (Bonchis. 2006).2 Efectele nesatisfacerii nevoilor copilului Nesatisfacerea nevoilor de dragoste are ca efect asa-numitul sindrom al “deprivarii materne”. Legaturile pe care copilul le dezvolta in primii ani de viata cu mediul social au puternice elemente afective.15 2. abuz.280). nesatisfacerea nevoii de securitate va fi evidenta. persoana ce poate fi mama . In 1951 . Freud considera ca separarea de scurta durata e sursa nevrozelor de mai tarziu (Bonchis. in Bonchis. iar atasamentul exprima cel mai bine acest lucru. Bowlby in urma studiilor intreprinse. copilul se poate confrunta cu o anumita lentoare.

La randul ei. 2005). de catre IOMC. extenuare si tulburari de somn. la nivel psihic (tulburari de anxietate. asupra legaturii dintre parinti si copii. 2. Situatiile stresante cu care se confrunta parintii in viata de zi cu zi si care genereaza adesea stari de nemultumire si frustrare. Nesatisfacerea nevoii de responsabilizare va conduce catre mentinerea copilului intr-o stare de dependenta de cei din jurul lui. social. Nesatisfacerea nevoilor copilului. economic. suprastimularea produce efecte negative ca: neliniste. Acestea sunt: 16 . iar ulterior cand va deveni adult va fi incapabil de a lua decizii rationale si responsabile. pe care parintii le indeplinesc in masura abilitatilor pe care le au. dezvoltare dizarmonica).2 se regaseste in diferite forme de substimulare sau privare/deprivare senzoriala.8%) sunt batuti sau sunt pusi la munci umilitoare (spalarea closetelor). atat la nivel fizic (retard in dezvoltare. (in Neamtu. sociala. dar si cea mai importanta munca pe care o desfasoara un adult in viata lui este cea de parinte. exista sapte functii parentale. acest lucru va influenta dezvoltarea armonioasa a acestuia. chiar psihoze) dar si la nivel comportamental (comportamente compulsive. emotionala. O alta caracteristica a mediului rezidential este faptul ca. Copilul caruia nu i se acorda incredere si incurajare va deveni un adult ce se va confrunta cu o stima de sine scazuta. 2003). hiperexcitare. de catre familie sau de catre persoanele din institutiile rezidentiale. Dupa Kari Killen (1998).1. nu trebuie sa se resimta asupra copiilor. Nesatisfacerea nevoii de securitate pare a fi o caracteristica a mediului rezidential. In cazul in care nevoile copilului nu sunt satisfacute in mod corespunzator. autodestructive). antisociale. Repertoriul limitat de experiente pare a fi o alta caracteristica a mediului rezidential. Vor exista deficiente in deprinderile de autocontrol si planificare. obtin mai greu aprecierile celor din jur.3 Functii si abilitati parentale necesare satisfaceri nevoilor copilului Cea mai dificila. de multe ori educational si de dezvoltare fizica si intelectuala. ANPCA si UNICEF s-a ajuns la concluzia ca aproape jumatate din copiii institutionalizati (48. Oferirea de noi experiente largeste orizonturile copilului iar in caz contrar acesta va trai intr-un univers ingust si artificial. Neimplinirea celei de-a doua categorii de nevoi 2. acesti copii proveniti din astfel de medii.16 Intr-un studiu realizat in 2000. copiii din aceste medii au mare nevoie de incurajare si de recunoastere a eforturilor lor. In absenta familiei. vor conduce la consecinte negative asupra acestuia. din cauza dezavantajului emotional. Felul in care se realizeaza functiile parentale creaza cadrul dezvoltarii copilului in familie. drept forme de pedeapsa (Roth. cultural.

joaca de asemenea un rol extrem de important. de a-l stimula cognitiv si afectiv Nevoia de experiente noi. Acest din urma lucru va determina scaderea autonomiei.2. Acestia pot cadea in extrema cealalta avand exigente prea mici. conduce la imposibilitatea de a-si gestiona propria viata la varsta adulta.4 si 2. experimenteaza lucruri noi. iar disponibilitatea parintilor de a-si sacrifica confortul propriu pentru a putea satisface nevoile copilului. fara a le rasfrange in relatia cu copilul In aceasta situatie este vorba despre exprimarea verbala si fizica a frustrarii. Cel mai elocvent exemplu privind indeplinirea acestei functii parentale. iar parintele trebuie sa-i ingaduie acest lucru. Parintii care-si exprima mereu increderea in capacitatile copilului. dependenta de acool si droguri se numara printre cauzele comportamentului agresiv aplicat copilului. doreste si descopera lumea care-l inconjoara. parintele trebuie sa aiba abilitatea de a se pune in locul acestuia.1. asa cum am prezentat la 2. 17 .17 Abilitatea parintilor de a da prioritate satisfacerii nevoilor de baza ale copilului Este foarte importanta cunoasterea nevoilor de baza ale copilului. vor dezvolta la copil aceste capacitati. Abilitatea de a oferi copilului experiente noi. Copilul este curios. 2003). de catre parintele sau. Este necesar pentru rolul de parinte un anumit grad de toleranta la frustrare si conflict. Potrivit aceluiasi autor. se bucura. retardul mental. este in cazul copiilor ce au crescut intr-un mediu rezidential si care nu s-au confruntat cu nici un fel de exigente ale adultilor. de stimulare este foarte importanta pentru devoltarea in plan mental a copilului. dar si de a intelege felul in care copilul descopera lumea. fara a avea responsabilitati si sarcini. Abilitatea de a avea o relatie empatica cu copilul tau Pentru a putea raspunde nevoilor copilului. problemele emotionale ale parintilor. Indeplinirea rolului de parinte este afectata de “imaturitatea parintilor” portivit lui Kari Killen (Neamtu. Abilitatea de a-si infrana propriile dureri si porniri agresive. Nesatisfacerea nevoii de responsabilitate. Capacitatea de a avea asteptari realiste fata de copil Asteptarile pe care parintii trebuie sa le aibe fata de copilul lor trebuie sa fie in permanenta pozitive si potrivite cu capacitatile si varsta acestuia. ceea ce conduce la nedezvoltarea responsabilitatii si a capacitatii de a rezolva probleme. se joaca ori este trist. Unii parinti pot avea asteptari nerealiste datorita exigentelor rigide ce depasesc capacitatile copilului. psihozele.

2003). prin valorizarea copilului pentru lucrurile bune pe care le-a facut. Pentru o dezvoltare normala a copiilor. Atunci cand copilul face ceea ce parintii ii cer. parintii vor veni in intampinarea nevoilor copiilor lor. Avand aceste abilitati. Copilul are nevoie de incurajari si aprecieri. Aceasta a VII-a abilitate este in stransa legatura cu ce-a de a fi empatic cu copilul. de a-l vedea realist. parintii nu observa calitatile reale ale copilului sau dificultatile proprii nivelului de dezvoltare la care acesta se afla. De multe ori. Abilitatea de a rasplati. Atitudinea si comportamentul parintilor fata de copil sunt influentate de modul in care acestia percep copilul. parintii trebuie sa indeplineasca abilitatile parentale pe care le-am prezentat (Neamtu. acest lucru facand parte din nevoile sale de baza. de a valoriza copilul Una dintre cele mai importante functii parentale este aceea de a raspunde pozitiv. este deosebit de important ca acestia sa-i multumeasca si chiar sa-l rasplateasca intru-un fel. comportamentele pe care le doreste. In acest mod parintele va fixa in comportamentul copilului. Capitolul 3 18 .18 Capacitatea de a percepe copilul in mod realist Parintii trebuie sa aiba disponibilitate pentru a percepe copilul in mod realist.

unii au devenit asistati “pe viata” ai institutiilor pentru persoane cu handicap. efortului financiar. in principal datorita a doi indicatori extrem de importanti: ● Fenomenul alarmant al copiilor in dificultate (care a luat amploare dupa revolutia din 1989) ● Interesul international sporit pentru acest segment social. In aceste conditii. Institutiile au devenit suprapopulate in timpul regimului comunist. Ministerului Sanatatii si Ministerului Educatiei Nationale si nu exista un organism specializat care sa se ocupe numai de acest aspect. Scopul Legii nr. din societatile cu o democratie consolidata iar toate acestea au fost analizate in paralel cu particularitatile cu care se confrunta tara noastra in acel monent. Cadrul legislativ indica o preocupare a autoritatilor romane de a gasi in primul rand solutii pentru a preveni amplificarea fenomenului copiilor institutionalizati. mai mult decat pentru rezolvarea situatiilor deja aparute. deoarece principala forma de protectie pentru acesti copii era plasarea in institutii. sufereau traumatisme psihologice-emotionale grave si distorsiuni la nivelul personalitatii (Chipea si Stefanescu. In acea perioada.3/1970 a fost sa protejeze anumite grupuri de copii. fizic si emotional. dimensionarii sistemului. abandonati. Aceasta lege a lasat urme asupra dezvoltarii copilului. Institutiile erau prost intretinute. 19 . conditiile de viata erau precare. copiii din institutii erau lasati pe strada fara a avea resurse materiale si financiare pentru a se descurca si nefiind pregatiti pentru o viata independenta. Un rol deosebit de important l-au avut organizatiile internationale interesate si ingrijorate in acelasi timp de situatia copiilor din Romania. In primii ani dupa revolutia din 1989 s-au facut modificari legislative in domeniul sistemului national de protectie a copilului aflat in dificultate. Au fost aduse in discutie principii noi. La implinirea varstei de 18 ani. responsabilitatea pentru protectia copilului era impartita intre diferite structuri ale Ministerului de Interne. Domeniul protectiei copilului a suferit modificari continue in ultimii 17 ani. copiii se confruntau cu intarzieri in plan psihic. iar personalul era in cea mai mare parte neinteresat de situatia copiilor pe care trebuia sa-i protejeze. in special copiii cu nevoi de ingrijire in afara familiei. situatii concrete legate de acest domeniu. Aceasta lege a introdus cel mai nepotrivit sistem de protectie a copilului. 2004). urme care nici dupa schimbarea regimului comunist nu s-au sters.1 Considerente privind cadrul legal in domeniul protectiei copilului -trecut si prezentIn anul 1970 a fost adoptata prima lege romaneasca in domeniul protectiei copilului. Datorita institutionalizarii prelungite.19 Protectia copilului in Romania 3.

dar si implicarea societatii civile. care sa cuprinda toate problemele cu care sistemul de protectie a copilului in dificultate.G nr. A avut loc descentralizarea serviciilor de protectie la nivel local. Doi ani mai tarziu. a avut loc descentralizarea activitatilor de protectie a copilului. 11/1990. se confrunta. precum si pentru prevenirea abandonului copiilor.20 In 1990 se elaboreaza Legea nr. imaginile socante ce prezentau situatia grava a copiilor din centre.47/1993. restructurarea si diversificarea institutiilor de protectie a copilului. Aceasta ordonanta defineste in primul rand notiunea de copil aflat in dificultate: „copilul se afla in dificultate daca dezvoltarea sau integritatea sa fizica sau psihica este periclitata”.26/1997. Actele normative emise au stabilit un nou mod de protectie. S-au dezvoltat alternative de tip familial pentru protectia de tip rezidential. iar celelalte categorii de copii raman a fi discutate mult mai tarziu. Institutionalizarea este acum considerata ca ultima metoda de protectie. adoptat la cererea organizatiilor internationale ingrijorate de cresterea numarului de adoptii internationale. Cel mai important act normativ in domeniu este O. care reglementeaza sistemul de protectie a copilului aflat in dificultate in general. prin acest lucru se urmareste respectarea interesului superior al copilului in privinta deciziilor luate pentru protectia acestuia. Era nevoie de o legislatie care sa priveasca problemele la modul general. In 1995 se elaboreaza Planul national de actiune in favoarea copilului. dar si de situatia copiilor aflati in dificultate in Romania. ci probleme specifice. o noua organizare institutionala. Eficienta acestui plan a fost una scazuta insa. prin restructurarea institutiilor clasice de mare capacitate nu s-a realizat din pacate reintegrarea copiilor in viata comunitatii. perfectionarea personalului care lucreaza in acest donemniu. Legea nr. bazata pe principii moderne si sustinuta de o legislatie corespunzatoare. 20 . Procesul de descentralizare a fost urmat de restructurarea institutiilor de tip vechi de protectie a copilului. a copiilor strazii faceau inconjurul lumii. Tot aici este reliefata importanta respectarii drepturilor copiilor. reconsiderarea rolului familiei in societate. Insa. o lege cadru pentru sistemul de adoptii.U. in 1997 are loc reorganizarea intregului sistem de protectie a copilului aflat in dificultate din Romania. privind declararea judecatoreasca a abandonului nu abordeaza domeniul copilului aflat in dificultate in general. care nu contine insa prevederi referitoare la protectia copilului in general. A urmat inevitabil un proces de inchidere a institutiilor de tip vechi. In continuare. Mass-media a avut in cazul aparitiei acestei legi o mare influenta avand in vedere ca subiectul legat de adoptii era intens mediatizat. el a creat bazele si a trasat directiile de actiune necesare procesului de reforma a sistemului de protectie a copilului aflat in dificultate.

privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie. prin transferarea unor atributii si servicii de la nivel judetean la nivel local (la nivel de comune. Toate acestea reprezinta solutia pentru infiintarea si diversificarea serviciilor pentru copil si familie cat mai aproape de domiciliul acestora. Procesul de descentralizare continua. ingrijirea si dezvoltarea copilului. reprezinta un alt moment important in plan legislativ. orase. iar reintegrarea copilului in familie reprezinta o prioritate pentru toti cei implicati in monitorizarea acestor masuri. Autoritatile au obligatia de a sprijini activ si de a oferi asistenta familiilor expuse riscului de abandon si separare. Guvernul a impus moratoriul de 1 an cu privire la stoparea adoptiilor internationale fiind elaborata si Strategia Guvernamentala in domeniul protectiei copilului (2001-2004). sau dupa caz reprezentantul legal al copilului in realizarea obligatiilor sale. autoritate aflata in subordinea Guvernului. acoperind astfel majoritatea situatiilor in care se poate gasi un copil. privind protectia si promovarea drepturilor copilului reglementeaza cadrul legal privind respectarea. elemente subliniate in aceasta lege iar comunitatile si autoritatile locale au obligatia de a-i sprijini pe parinti pentru indeplinirea responsabilitatilor. In luna iunie 2004. promovarea si garantarea drepturilor copilului. Tot in anul 2001. Astfel este redefint rolul institutiilor statului. ce a stabilit caile de reforma si principiile ce vor sta la baza sistemului de protectie a copilului in Romania. pachet legislativ ce a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2005. ce are la baza principiile Conventiei Europene privind drepturile copilului. Legea nr. stabilite prin Constitutie. aceasta lege isi extinde prevederile asupra tuturor copiilor.G. parlamentul a adoptat Pachetul legislativ in domeniul protectiei copilului. ca element de noutate. Anul 2001. potrivit legii. Dupa 21 . Parintii sunt primii responsabili pentru cresterea. In aceasta noua lege este abordata o problema deosebit de importanta si anume.272/2004. nr. 216/2001. Prin aceste acte normative s-a dorit obtinerea unei stari de normalitate si responsabilizare a familiei naturale si reantoarcerea acesteia catre copil. A fost elaborata H. Unul dintre drepturile fundamentale ale oricarui copil este acela de a creste alaturi de familia sa. In timpul plasamentului autoritatile sunt obligate sa adopte masuri active pentru mentinerea contactului intre copil si parintii sai.21 Un alt principiu prezentat in lege este cel al asumarii responsabilitatii pentru protectia copilului la nivelul comunitatii locale din care acesta face parte. aceea a copiilor care parasesc sistemul de protectie a copilului si care sunt supusi riscului de excluziune sociala. acestea au in primul rand datoria de a sprijini parintii. municipii).

1). dezvoltarea majoritatii depriderilor de viata. pe o perioada determinata. comunitatea trebuie sa aiba o intelegere cat mai profunda a misiunii Centrului de Plasament de Tip Familial pentru o cat mai buna organizare a interventiei in vederea atingerii obiectivelor formulate. in acest sens copiii sunt pregatiti pentru activitati specifice varstei prin orientare scolara si profesionala. Asociatia SOS Copiii. Eficienta. Standardul nr. asigurarea dezvoltarii armonioase a personalitatii copilului fiind scopul principal. Centrele de Plasament de Tip Familial au drept misiune generala furnizarea sau asigurarea accesului copiilor. etc.2.3 Personalul din Centrul de Plasament de Tip Familial 22 . Coerenta sau faptul ca intregul sistem de reguli si interventii urmareste acelasi scop. tinerii pot beneficia de protectie speciala timp de 2 ani. reprezentata de costurile economico-sociale justificate si prin interventii economice proprii (autogospodarire) si prin modul de finalizare a activitatii de protectie (reintegrarea familiala. ingrijire. p.2 Principiile si obiectivele Centrelor de Plasament de Tip Familial Principiile de baza la majoritatea centrelor de plasament de tip familial sunt: – – Realismul.21 din 26. integrarea socio-profesionala).2 Centrul de Plasament de Tip Familial 3. ireversibil statutul de asistat social si sa se asigure reusita reintegrarii/integrarii familiale si socioprofesionale. consiliere.2004.2. 26-27).22 implinirea varstei de 18 ani. Familia substitutiva. 3. reprezinta pentru casa de tip familial obiectivul caruia ii sunt subordonate toate celelalte aspecte. pe respectarea drepturilor acestuia. chiar in conditiile in care nu isi continua studiile. copiii.02. obiectivele se refera la cat de bine sunt pregatiti copiii pentru viata cotidiana normala (*** Casele de copii de tip familal. – Obiectivele sociopedagogice in cazul caselor de tip familial sunt legate de invatarea si pregatirea copiilor pentru viata sociala autonoma si responsabila. la gazduire.1 Misiunea centrului de plasament de tip familial Centrul de Plasament de Tip Familial este centrat pe copil. (Ordinu nr. cu servicii si institutiile publice din domeniu. prin relationare cu persoane si firme din comunitate.2. personalul angajat. astfel incat sa se elimine cat mai repede. educatie si pregatire in vederea reintegrarii sau integrarii familiale si socio-profesionale si asigurare de sprijin emotional. Obiectivele nu se refera la aspectele materiale si ce standarde are casa. total. 2003. exprimat printr-un mod de organizare si functionare in conformitate cu viata reala. 3. este subordonat aceluiasi obiectiv. 3. Integrarea socio-profesionala a copiilor ajunsi la finalul studiilor.

272/2004 a determinat autoritatile locale sa se implice direct in organizarea si functionarea institutiilor de protectie a copilului in special a caselor de tip familial care au inceput sa fie gasite in tot mai multe localitati. Acest lucru a determinat angajarea unei categorii de personal.Szamoskőzi. o solutie de moment. familiile substitut au devenit o sursa deosebit de importanta pentru a putea imbunatati sansele de viata ale copiilor. In prezent. Copiii se adreseaza acestei categorii de personal numindu-i mama si tata. unul dintre membrii familiei substitutive.23 Personalul caselor de tip familial este angajat de Directia Generala de Asistenta Sociala si protectia Copilului. cand a inceput sa se puna accentul tot mai mult pe plasamentul familial. Familia substitutiva are intreaga responsabilitate privind organizarea si functionarea casei. activitatile predominante. Sibiu). soţ şi soţie care sa indeplineasca rolul de parinti substitutivi. in Muntean si Sagebiel. 2007). Primele centre de acest fel s-au deschis in anul 1993 in Bucuresti si Cisnadie (jud. Atmosfera din aceste centre mici se apropie de cea dintr-o familie mai numeroasa. in functie de varsta si nevoile copiilor. in Muntean si Sagebiel. Aceasta a fost insa. organismele internationale preferand mai apoi sa sprijine anumite programe sociale de ajutorare a celor vulnerabili. In perioada de dupa 1990. conducerea fiecarui centru de tip familial este asigurata de un coordonator. unde mama “sociala” era pregatita pentru a avea grija de 6 pana la 10 copii dintr-o casa familiala. 23 . Mama “sociala” locuieste impreuna cu copiii pe care-i are in grija si pe care ii ajuta sa descopere si sa traiasca in atmosfera calda a unei familii (Roth-Szamoskőzi. etc. ca o directie de schimbare a situatiei copiilor ocrotiti in centrele rezidentiale mari. asigurand prezenta permanenta si constanta in viata copilului. Cresterea si educarea copiilor in afara propriilor familii biologice si anume in familii substitut sau in familii adoptive este o practica la fel de veche ca societatea omeneasca (Roth-Szamoskőzi. cresterea si educarea copiilor si locuieste in casa impreuna cu copiii. in tara noastra au predominat actiunile de tip caritabil. Legea nr. Aceste programe au avut mai mult un caracter pilot pana in anii 1996-1997. familia are ca ajutor un numar de alte 4-5 persoane. ingrijirea. Pentru solutionarea nevoilor copiilor si ale casei. pentru o perioada mai lunga sau mai scurta sunt separati de familia lor naturala. tipul de casa. 2007). Casele de tip familial sunt un substitut de familie pentru copiii care. in Muntean si Sagebiel. lipsiti temporar sau permanent de ingrijire din partea parintilor biologici (Roth. S-au creat centre de ocrotire mici. 2007). In tara noastra.

21 din 26. Bucatarul isi desfasoara activitatea dimineata. au rol determinant in stabilirea controlului sfincterian si igiena personala a colectivitatii. ingrijirea si supravegherea copilului. s-au aprobat standardele minime obligatorii privind serviciile pentru protectia copilului de tip rezidential. luand in considerare si dorintele copiilor. implicarea comunitatii in viata acestor copii. de calitate a ingrijirii. Acolo unde acestia nu sunt prezenti in schema casei. Prin Ordinul nr. Familia substitutiva este implicata direct in pregatirea copilului pentru viata autonoma si responsabila ca: educatia sub toate aspectele ei. activitatea este suplinita de restul personalului sau de parintele social. Personalul unei case de tip familial si in special familia substitutiva. carente. gestiune materiala. In cazul caselor de tip familial cu copii cu dizabilitati. reprezinta elementul care determina hotarator buna functionare a casei.24 Educatoarele au rolul de a se ocupa de copii si de menajul casei in timp ce acestia sunt la scoala. asigurarea legaturii cu familia si alti colaboratori externi. reclamatii si prevenire a abuzurilor. administrare si management. activitati gospodaresti. conform indicatiilor medicului. Aceste standarde reglementeaza din punct de vedere normativ. Ele sunt cele care organizeaza momentele de studiu si de joaca ale copiilor. Tot in aceste standarde sunt prezentate si reglementari legate de resursele umane.1 Scopul cercetarii 24 . mediul in care este amplasat centrul. Supraveghetorul de noapte si personalul de curatenie. pregatind meniul in functie de criteriul varstei. boli asociate. semnaleaza imbolnavirile si indeplineste orice alte indatoriri parentale normale.2004. insotirea copilului in activitati gen tabere si excursii etc.02. observarea si evaluarea progreselor acestuia. Capitolul 4 Cercetarea cantitativa 4. educatiei si socializarii copiilor aflati in acest tip de ingrijire. este angajat si un asistent medical care face tratamente. emitentul fiind Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie. o serie de aspecte legate de misiunea si locul Centrului de Plasament de Tip Familial in structura serviciilor sociale.

1.2.2. 4. 25 .Copiii si tinerii ce provin din Centrele de Plasament de Tip Familial au un nivel de functionare sociala ridicat.2 din Oradea.3. – – – – 4. judetul Bihor -copiii si tinerii din Centrul de Plasament de tip Familial “Primavara”.1. Precizarea situatiei scolare a copiilor si tinerilor institutionalizati in CF si CT. 4.1. judetul Bihor -un lot de copii si tineri din Centrul nr. – Copiii si tinerii ce provin din Centrele de Plasament de Tip Familial au un nivel al stimei de sine ridicat. cu colegii.1 Cercetarea de evaluare si investigatie initiala Cercetarea de evaluare initiala: noiembrie 2007. Stabilirea situatiilor. 4.copiii si tinerii din Centrul de Plasament de tip Familial Bratca.2. Determinarea importantei relatiilor familiale pentru copiii si tinerii institutionalizati in CF si CT.2 Ipotezele si obiectivele cercetarii Ipotezele : . a conditiilor in care copiii si tinerii din CF si CT isi exercita indatoririle zilnice. Lotul studiat .2.25 Scopul acestei lucrari este de a prezenta beneficiile prezentei familiei substitutive in viata copiilor institutionalizati in ceea ce priveste nivelul stimei de sine si cel al formarii deprinderilor de interactiune sociala. Populatia cercetarii. in comparatie cu copiii si tinerii ce provin din Centrele de Plasament de Tip Traditional. in comparatie cu copiii si tinerii ce provin din Centrele de Plasament de Tip Traditional. din localitatea ValeaCrisului.2 Fazele derularii proiectului si esalonarea calendaristica 4.1 Definirea problemei stiintifice abordate Problema stiintifica abordata o reprezinta importanta familiei substitutive in satisfacerea nevoilor copiilor institutionalizati cu accente pe functionarea sociala si pe nivelul stimei de sine in cazul acestor copii. Obiectivele cercetarii – Identificarea nivelului stimei de sine la copiii si tinerii din Centrele de Plasament de Tip Familial (CF) si la copiii si tinerii din Centrele de Plasament de Tip Traditional (CT) Identificarea relatiilor dintre copiii si tinerii institutionalizati in CF si CT.

Instrumentele de cercetare folosite in aceasta cercetare sunt: – CASAFS este alcatuit din 24 de itemi destinat sa evalueze functia de adaptare sociala a copiilor si adolescentilor.1.2. 1 –“Distributia pe varste si pe sexe a lotului studiat si a lotului de control”. Tabelul nr. Am selectat cei 19 copii din Centrul nr. reprezentand lotul de control. deoarece scala CASAFC are una dintre subscale referitoare la relatiile familiale. ca metoda cantitativa de cercetare. Chestionarul (anexa 1).26 Lotul studiat este format din 19 copii proveniti din doua centre: 12 copii din CF Bratca. respectiv 7 copii din CF “Primavara”.CASAFS (Children and Adolescent Social and Adaptive Functioning Scale-elaborat de catre Price si Spence).2 in functie de criteriul amintit anterior. Notele obtinute la stiintele sociale. Notele obtinute la limba romana. Acest chestionar are 4 subscale si anume: Performantele scolare: – – – – – – – Notele obtinute la matematica. total 3 2 3 2 1 1 5 1 1 Varsta 11 12 13 14 15 16 17 18 19 Lotul de control Sex M Sex F 0 0 2 2 1 0 2 3 0 1 2 1 0 0 1 1 1 2 Nr.4 Metode. Are in general succese la scoala. 26 . Observatia.total 0 4 1 5 1 3 0 2 3 4. Lotul de copii din Centrul nr. Notele obtinute la stiintele exacte. Relatiile cu grupul de egali: Daca iese sa se intalneasca cu prietenii. instrumente si tehnici utilizate in cercetare de evaluare si investigare initiala Metodele de lucru alese in aceasta cercetare sunt: – – Ancheta sociologica. Distributia pe varste si pe sexe Varsta 11 12 13 14 15 16 17 18 19 Lotul studiat Sex M Sex F 1 2 2 0 1 2 1 1 1 0 0 1 1 4 0 1 1 0 Nr. Nu se descurca bine la scoala.2 l-am selectat tinand cont de existenta parintilor naturali pentru acestia si este format dintr-un numar de 19 copii si tineri.

iar scorul total se obtine adunand scorurile celor 4 subscale. 4 = “intotdeauna”). felul propriu de a avea grija de ceva: Ajuta in jurul casei. iar pentru cei peste 14 ani am folosit ancheta in scris prin autoadministrarea chestionarului. De asemenea am utilizat si observatia participativa. Daca participa la petreceri sau dansuri la scoala. Prelucrarea si analiza datelor am realizat-o cu ajutorul programului SPSS. Scorul poate sa mearga de la 24 pana la 96. Ajuta la gatit acasa. – CASAFS se cuantifica prin adunarea itemilor din interiorul fiecarei subscale pentru scorul subscalei. Daca are cel putin unul sau doi prieteni speciali. Relatia cu fratii/surorile. Are camera si lucrurile personale in ordine. – Studiu de caz Ca tehnica de cercetare am folosit ancheta orala (directa). Scorul poate sa mearga de la 10 pana la 40. respondentul evalueaza pe o scala de la 1 la 4 (in care 1 = “niciodata”. Relatiile familiale: Relatia cu mama. Dificultati in a-si face prieteni.1. Ajuta la strangerea mesei. fata in fata.2. respondentul evalueaza pe o scala de la 1 la 4 (in care 1 = “sunt in total dezacord”. Are hainele curate si ordonate. Pentru fiecare dintre acesti itemi. pentru copiii in varsta de pana la 14 ani. 4 = “sunt intru totul de acord”).27 – – – – – – – – – – – – – – – – Prietenii de sex opus. Relatia cu rudele. Indatoririle de acasa. numita si Scala Rosenberg contine 10 itemi. Isi pastreaza o buna igiena personala.5 Analiza si interpretarea datelor obtinute 27 . – Scala de stima de sine (anexa 2). Relatia cu tatal. Divergente cu parintii. Exista un adult cu care poate sa vorbeasca daca are vreo problema. Pentru fiecare item. Daca isi petrece majoritatea timpului singur. 4.

Pentru interpretarea datelor pe care le-am obtinut in urma aplicarii chestionarului CASAFS si a Scalei Rosenberg am folosit testul t. ➢ f2.mediile nivelului stimei de sine pentru copiii si tinerii din CT.“Rezultatele testului t. Rezulta astfel ca . 28 .mediile nivelului relatiilor cu grupul de egali ale copiilor si tinerilor din CT.mediile nivelului de functionare sociala a copiilor si tinerilor din CT. la compararea variabilelor F1 si F2”. ➢ f6. ipoteza nula se infirma iar prima ipoteza statistica se confirma. In aplicarea testului t am utilizat urmatoarele variabile: F1. Putem spune ca. F4. Diferenta mediilor Eroarea standard diferentei Perechea: F1-F2 17.mediile nivelului stimei de sine pentru copiii si tinerii din CF. scorul total s-a obtinut insumand scorurile subscalelor.867 a 95% interval de incredere t df p F Am facut urmatoarele notatii pentru variabile: ➢ f1.mediile nivelului de functionare sociala a copiilor si tinerilor din CF. F3. ➢ f8.627 36 .008 7.008 (tabel nr. Tabelul nr.mediile nivelului indatoririlor de a avea grija de ceva pentru copiii si tinerii din CT. am introdus raspunsurile obtinute intr-o baza de date.mediile nivelului indatoririlor de a avea grija de ceva pentru copiii si tinerii din CF. tinand cont de faptul ca.23551 Superior 23. cu ajutorul testului t.mediile nivelului relatiilor cu grupul de egali ale copiilor si tinerilor din CF. ➢ f3.mediile relatiilor cu familia pentru copiii si tinerii din CF.05. Acest lucru rezulta foarte clar analizand fiecare din cele 4 subscale ale chestionarului CASAFS.mediile performantelor scolare ale copiilor si tinerilor din CF.28 Dupa aplicarea chestionarelor celor 38 de subiecti. din programul SPSS. intre nivelul de functionare sociala al copiilor si tinerilor din CF si nivelul de functionare sociala al copiilor si tinerilor din CT exista diferente semnificative.02764 6. “gradul de libertate”=36. ➢ f5.mediile performantelor scolare ale copiilor si tinerilor din CT.66066 Inferior 12.mediile relatiilor cu familia pentru copiii si tinerii din CT.6316 2. F2. la un “p”=0.627. ➢ f7.2).2. In urma compararii variabilelor F1 si F2 am obtinut valoarea “t”=6. ➢ f4. pe care am analizat-o pentru a-mi putea sustine ipotezele formulate. Am ales un nivel de semnificatie p=0.

319 6.f5-f6.33637 Superior 7.22760 t2 .520 df 36 p4 0.7368 .61839 9.1053 . pentru copiii si tinerii din CF si marimea relatiilor cu familia. la un “p1”=0. tinerii si copiii din CF au un nivel de functionare sociala mai ridicat in comparatie cu tinerii si copiii din CT.240 df 36 p3 0.240.774 . ‘gradul de libertate”=36.843 df 36 p1 0. respective f7-f8.76291 4.403 (tabelul nr.28741 2.3).8421 1.f3-f4. Aceasta inseamna.01708 1.715 a 95% incredere intrevalul de t df p F Desi intre variabilele f1 si f2 nu am obtinut diferente semnificative in urma aplicarii testului t pot concluziona faptul ca. la un “p4”=0.05). scorul de functionare sociala l-am obtinut prin adunarea scorurilor celor patru subscale.55340 -1. “gradul de libertate”=36.672 4. Aceasta inseamna ca.000* F 25.520. 29 . “gradul de libertate”=36.“Rezultatele testului t la compararea variabilelor f1-f2. Comparand variabilele f5 si f6 am obtinut o valoare “t3”=6.09646 4. exista diferente semnificative intre marimea relatiilor cu familia. Acest lucru se datoreaza faptului ca.190.29 Comparand variabilele f1 si f2 am obtinut o valoare “t1”=3. Diferenta mediilor Eroarea standard diferentei Inferior Perechea f1-f2 Perechea f3-f4 Perechea f5-f6 Perechea f7-f8 5.037* F 4. “gradul de libertate”=36.55836 t1 3.403>0.000.017.190 df 36 p2 0.18960 7. Comparand variabilele f7 si f8 am obtinut o valoare “t4”=7.843.28409 t4 7.3. Tabelul nr.9474 1. Aceasta insemna ca. la un “p2”=0.06582 t3 6. Comparand variabilele f3 si f4 am obtinut o valoare “t2”=0.403 F . Aceasta inseamna ca. ca nu exista diferente semnificative intre marimea performantelor scolare ale copiilor si tinerilor din CF si cele ale copiilor si tinerilor din CT (0. pentru copiii si tinerii din CT. exista diferente semnificative intre marimea indatoririlor de a avea grija de ceva pentru copiii si tinerii din CF si marimea indatoririlor de a avea grija de ceva pentru copiii si tinerii din CT. exista diferente intre marimea relatiilor cu grupul de egali pentru copiii si tinerii din CF si marimea relatiilor cu grupul de egali pentru copiii si tinerii din CT. la un “p3”=0.037.017* F 6.

afectiunea acestora. in 30 .105.05.013. activitatile zilnice se desfasoara cu o oarecare dificultate. cei mai mari preferand sa-i puna pe “cei mai prosti” sa faca treaba in locul lor. Viata de zi cu zi intr-un CF alaturi de familia substitut responsabilizeaza copiii in a participa la programul stabilit de comun acord si îi determina de asemenea. sa fie constienti de importanta activitatilor desfasurate. sunt atent monitorizate de catre familia substitut. Datorita faptului ca “p” este mai mic decat 0.4 -“Rezultatele testului t. acest tip de relatii. Diferentele obtinute in cazul variabilei “relatiile cu grupul de egali” pot fi explicate prin faptul ca atat in CF cat si in afara. Relatiile interpersonale dintre copiii si tinerii din CT nu se bazeaza intru totul pe afectiune sau prietenie. sistemul de pedepse si recompense utilizat influenteaza puternic nivelul de functionare sociala. Diferenta mediilor Eroarea standard diferentei Perechea F3-F4 9. la compararea variabilelor F3-F4”.013* 6. Insa. parintii substitut constituie o pozitie reper in formarea deprinderilor de interactionare sociala pentru copiii si tinerii din CF. intre nivelul stimei de sine al copiilor si tinerilor din CF si al celor din CT exista diferente semnificative. rezulta ca.105 36 0. Sub aspectul relatiilor cu familia. Legaturile slabe cu familia naturala. Pentru variabila “indatoririle de a avea grija de ceva” am obtinut de asemenea diferentesemnificative. Tabelul nr. a condus la diferente semnificative intre cele doua esantioane in privinta relatiilor cu familia. In CT.830 a 95% incredere intervalul de t df p F Ma voi opri in continuare la analiza variabilelor “relatiile cu familia” si “indatoririle de a avea grija de ceva” pentru copiii si tinerii din CF si CT.31059 5.86593 Inferior 5. In cazul CF copiii participa la activitatile care se desfasoara in mod normal intr-o familie obisnuita.74204 Superior 13. dar si de catre educatorii de serviciu. tinerii si copiii din CT beneficiaza de relatii afective stabile foarte putin prezente. la un “p”=0. datorita numarului mare de copii si tineri. Gradul de acceptare al acestora de catre parinti.4) am obtinut un “t”=5. pentru copiii si tinerii din CT sunt vizibile analizand scorurile aplicarii chestionarului CASAFS. Acest lucru este posibil si pentru ca CF este amplasat in mediul rural unde viata este mult mai linistita comparativ cu mediul urban cum este cazul pentru CT.5263 1.30 In urma compararii variabilelor F3 si F4 (tabelul nr. pentru ca nevoile lor sa fie satisfacute cat mai bine. Faptul ca. Familia substitut sprijina in permanenta copiii.

In tabelul 5 aflat la partea de anexe am prezentat rezultatele pe care le-am obtinut aplicand chestionarul de la anexa nr. una dintre explicatii poate fi legata de coeficientul de inteligenta al copiilor si tinerilor din CF si CT. Sunt hotarati in formularea cerintelor de genul “ce poate si ce nu poate copilul sau tanarul sa faca”.T” Provenienta CF CT Functionare sociala Functionare N 19 19 Media 91. Manifesta sustinere intr-o anumita situatie sau relatie.00 Abaterea standard 4. cunostintele acumulate de copii au fost insuficiente si nu au putut fi recuperate in mod corespunzator atunci cand au ajuns in CF.31 cazul cand sunt incalcate anumite reguli ale institutiei.1500 Mediana 92. Adultii sunt modele importante pentru copii. Tabelul nr. recurgand atunci cand este cazul la refuzul unor privilegii. Familia substitut ofera un model de comportament pentru copiii din CF si anume: – – – Manifesta afectiune si interes fata de asteptarile acestora. mediana si modul. Pentru variabila “performante scolare” nu am obtinut diferente semnificative.2 si anume: “copiii si tinerii ce provin din centre de plasament de tip familial au un nivel al stimei de sine mai ridicat decat copiii si tinerii ce provin din centre de plasament de tip traditional”.6 –“Indicatori ai tendintei centrale pentru nivelul de functionare sociala in C. relaxati. acesta este si motivul pentru care rolul lor in construirea stimei de sine este foarte mare.T .6). Pentru evaluarea situatiei nivelului de functionare sociala.0000 Modul 90. – – Copiii care au un model parental puternic sunt mai siguri de ei. calmi si fericiti. relatiilor interpersonale nesanatoase dar si esecurilor. In ceea ce priveste variabila “stima de sine” s-a putut confirma ipoteza nr.0526 72. Copiii si tinerii cu un nivel al stimei de sine ridicat reusesc sa faca fata mai bine situatiilor si comportamentelor de risc. Manifesta consecventa in respectarea unor reguli. am calculat urmatorii indicatori statistici ai tendintei centrale: media. datorita perioadei de timp petrecuta in centrele traditionale. Ca indicator al variabilitatii am calculat abaterea standard (tabelul nr.F respectiv C. O alta explicatie ar consta in faptul ca. Manifesta o dragoste moderata.0000 70. ei devin solidari.24884 9.1 si scala Rosenberg in cazul copiilor si tinerilor din C.39919 31 . dar si de esantionul ales de mine pentru cercetare.F si C. increzatori. pentru a ascunde comportamentele nepotrivite.00 65. solidaritate bazata mai degraba pe motive rationale decat pe motive afective.

Gradul in care valorile cazurilor din distributia nivelului de functionare sociala variaza fata de media nivelului de functionare sociala (abaterea standard) a fost de 4. Modul (valoarea nivelului de functionarea sociala cel mai frecvent observata) a avut o valoare de 90.000 pentru CT. iar in CT a fost de 72.57154 In uma analizei datelor. media nivelului de functionare sociala a copiilor si tinerilor din CF a fost de 91. Tabelul nr.000 pentru CT.7895 29.7-Indicatori ai tendintei centrale pentru nivelul stimei de sine in CF si CT. mediana si modul.900.000 Abaterea standard 5.0000 pentru CF si de 70.0000 pentru CF si 30.0526.000 pentru CF si o valoare de 23.19165 5.0000 pentru CT.24884 pentru CF si de 9.39919 pentru CT. Mediana (media aritmetica a celor doua valori din mijlocul sirului de valori al nivelului de functionare sociala) a fost de 92. Mediana (media aritmetica a celor doua valori din mijlocul sirului de valori al nivelului stimei de sine) a fost 37. Provenienta CF CT Stima de sine Stima de sine N 19 19 Media 35.0000 30.1500.7).0000 pentru CT.9000 Mediana 37. Modul (valoarea nivelului stimei de sine cel mai frecvent observata) a avut o valoare de 37. iar in CT a fost 29. Pentru evaluarea situatiei nivelului stimei de sine am calculat urmatorii indicatori statistici ai tendintei centrale: media.32 sociala In urma anlizei datelor.0000 Modul 37.57154. media nivelului stimei de sine a copiilor si tinerilor din CF a fost 35.000 23.000 pentru CF si o valoare de 65.19165 iar pentru CT a fost de 5. Abaterea standard pentru CF a fost de 5. Ca indicator al variabilitatii am calculat abaterea standard (tabelul nr. 32 .7895.

33 Capitolul 5 Prezentarea si analiza datelor cercetarii calitative Toate studiile de caz pe care le-am realizat au fost desfasurate in CF Bratca si CF Valea Crisului.R. este nascut la 10. a fost crescut de catre familia naturala pana la implinirea varstei de 4 ani.G. aflata in grija bunicii paterne.G si O. privind situatia celor trei copii. acestia fiind lasati fara supraveghere in apartament.A si O. O.R au fost 33 .G la CPTF Valea Crisului.1990 in localitatea Oradea. judetul Bihor. fara a li se asigura hrana si in conditii igienico-sanitare nesatisfacatoare.G provine dintr-o relatie legal constituita intre O. este de sex masculin. ceilalti copii ai familiei sunt: .04. O. in repetate randuri. Prezentarea cazului O. Pentru pastrarea confidentialitatii.G. Bihor .18 ani O. institutionalizat impreuna cu O. au sesizat Primaria Municipiului Oradea.. 2 ani. Locatarii au declarat ca parintii isi neglijeaza copiii. Acestea au fost motivele pentru care 2 dintre copii.L. O. locatarii blocului in care locuia familia O. 2.R . Studiu de caz 1 1. de religie ortodoxa. Istoria problemei O.G este primul copil al familiei O.G.O. 17 ani. Serviciul Autoritatea Tutelara.O.. parintii divortind ulterior. intialele au fost modificate. In anul 1994. R.L.

2 La nivel interpersonal si organizational 34 .R . De asemenea. din localitatea Valea-Crisului. Veniturile celor doi se rezuma doar la pensiile de boala. afectuos. comunicativ. au rezultat trei copii. Ca urmare a desfiintarii Casei de Copii din Beius. O.A si O.L s-a mutat intr-un sat din judetul Bihor impreuna cu concubinul K. Sora acestora. manifestarea nevoii de afectiune si atentie. motivul fiind legat de faptul ca. doi dintre acestia aflandu-se in prezent in grija mamei. R.L a fost luata in grija bunicii paterne. judetul Bihor.G are o constitutie normala. acestia manifestand fata de copil multa afectiune. Din punct de vedere al indicatorilor emotionali se evidentiaza urmatoarele aspecte: dispozitie afectiva pozitiva. In urma acestei relatii.G este institutionalizat.G are o stima de sine ridicata. isi evalueaza pozitiv propria persoana. este increzator in fortele proprii. buna exprimare a emotiilor. ce a durat intre anii 1995-2004. in anul 1994. parintii O. stabilitate din punct de vedere emotional. Din anul 1994 de cand O. Nevoile si resursele copilului 3.A si O.E nu a mai avut unde sa locuiasca. limbajul non-verbal este foarte bine dezvoltat. prietenos. bine proportionat. cei doi frati au fost mutati la Centrul de Plasament de Tip Familial Primavara. O.L au vandut apartamentul situat in Oradea iar O. 3.G nu prezinta deficiente. Din punct de vedere medical este clinic sanatos ca urmare a evaluarilor medicale facute de catre medicul de familie. O.L se afla in evidenta Spitalului de Neuropsihiatrie din Oradea. rezulta ca O. Dupa despartire. Foloseste un limbaj corect avand o abilitate verbala ridicata si un vocabular bine dezvoltat.L a fost internata intr-un Centru Maternal din Oradea impreuna cu cei doi copii aflati in grija sa.E. iar functia perceptiv-motrica este nealterata. Mutarea dintr-un centru de tip traditional cu un numar foarte mare de copii. l-a dezorientat. O. iar unul a fost dat spre adoptie nationala. Este ambitios. nu are deficiente fizice. are orientare spatio-temporala buna. ambii avand diagnosticul de schizofrenie. dar in cele din urma s-a adaptat foarte bine. dupa despartirea de concubinul K. intr-un centru de tip familial cu 7 copii. parintii nu l-au vizitat deloc. este inalt.1 La nivel individual O. La nivelul cognitiv. 3. Din evaluarile asistentului social de la centru.34 institutionalizati in anul 1994 in Casa de Copii Beius. In anul 2005. atentie si intelegere. La aceasta adaptare un rol hotarator l-au avut parintii sociali. in anul 2002.

.19 ani.M. fiind apreciat de cadrele didactice de la liceul unde invata. este o persoana sociabila. Istoria problemei M.S. unde se afla si in prezent. a mamei M.S. Are o relatie speciala cu parintii sociali. a fost transferat la Centrul de Plasament de tip Familial Bratca. judetul Bihor. judetul Bihor. este de sex masculin si de religie ortodoxa. Acestia nu pastreaza legatura cu tanarul M. M.01. in special cu tatal.20 ani.. .29 ani Z. comunicativa. G. In anul 1992 a fost transferat la Casa de Copii din Beius. Rezultatele de la scoala sunt foarte bune. avand prieteni atat in centru cat si in localitate.1989 in localitatea Oradea.S este nascut la 17. 2. Studiu de caz 2 1. M.K. Despre cei doi parinti nu se cunosc date referitoare la resedinta.26 ani M. G.K cu Z. in prezent institutionalizat in Oradea Z. in urma desfiintarii acesteia. G. iar in anul 2001. unde a stat 9 ani..R. fapt pentru care a fost internat la leaganul pentru copii din Oradea. este institutionalizat la Centrul de Plasament de tip Familial Bratca. Familia naturala nu-l viziteaza si nici nu se intereseaza de G. Prezentarea cazului M.K iar ceilalti copii rezultati in urma relatiei de concubinaj sunt: M. cerandu-le ajutorul ori de cate ori are nevoie.S.S.35 Relatiile cu colegii din centru sunt bune.I. G. judetul Bihor. M. 35 . a fost parasit dupa nastere.S provine dintr-o relatie de concubinaj.S este al patrulea copil al lui M. acestea solicitandu-l si pregatindu-l pentru diferite concursuri desfasurate atat la nivel local cat si la nivel de judet. Si cu celelalte persoane angajate are de asemenea o relatie buna. deschisa.reprezinta o mandrie pentru centru si doreste sa urmeze o facultate in Oradea pentru a-si putea face un viitor. intelegandu-se mai bine cu baietii decat cu fetele.

ca la intoarcerea in centru sa-si piarda interesul pentru activitatile de aici. participa mai ales la activitati legate de intretinere. Sunt necesare repetari pentru a memora anumite lucruri si nu poate opera cu notiunile abstracte. reusind sa promoveze in special datorita faptului ca nu deranjanza orele. Are un coeficient de inteligenta ce corespunde inteligentei sub nivelul mediu. dar si interesul pentru a-si continua scoala. dar mai ales tatal. nu reuseste sa-i administreze eficient. Din punct de vedere afectiv este imatur.S are o abilitate verbala scazuta.36 In anul 2007. un vocabular insuficient dezvoltat. utilizand frecvent structuri gramaticale gresite. s-a bucurat foarte mult dorindu-si sa-i cunoasca si pe ceilalti frati cu care R. 3. S.1 La nivel individual M. ii place sa munceasca. pentru intretinerea familiei ei. Frecventeaza zilnic cursurile scolare insa.. nu are deficiente fizice iar ca si greutate se afla la limita inferioara. Vizitele pe care tanarul S. Este usor de influentat si isi schimba parerea in functie de ceea ce spun cei din jur. Se gandeste la faptul ca liceul nu-i va folosi la nimic pe viitor si ca ar fi mai bine sa mearga la sora sa unde sa munceasca. de inaltime medie. este instabil in relatiile cu colegii si cu persoalul din centru. a fost vizitat de catre fratele sau M. si nu inainte. se integreaza bine in grupul 36 . Nevoile si resursele copilului 3.. Aceasta dispune de conditii financiare si locative minime necesare. Cumpara diverse obiecte pe care le pastreaza un timp destul de scurt. considera ca reintalnirea cu fratii sai este motivul pentru care in prezent. Cere sfatul adultilor abia in momentul cand realizeaza ceea ce a facut. apoi le vinde pe sume mult mai mici decat cele cu care le-a achizitionat sau le da in schimbul altora. le-a facut la sora sa K. neavand incedere in capacitatea lui de a rezolva problemele. Banii pe care ii primeste. Asistentul social. pastra legatura. S. Lui S. M. este casatorita in localitatea I.S este un tanar cu o constitutie normala. ajutandu-si parintii sociali. are o personalitate introvertita. de reparatii. M. Sora mai mare Z. din judetul Bihor si are 3 copii.R. institutionalizat in Oradea si de catre asistentul social din centrul respectiv. l-au determinat pe acesta. sensibil in special datorita lipsei de afectivitate cauzata de despartirea de mama de la o varsta frageda. cunostintele sale sunt limitate.K.S. in general. Cei doi se cunosteau dar nu au stiut pana atunci ca sunt frati. Din evaluarile asistentului social rezulta ca are o stima de sine scazuta.

A provine dintr-o relatie de concubinaj.M.1994. B. 3 dintre acestia fiind institutionalizati in centre din judetul Bihor.M este incadrata in grad de handicap accentuat. 2. avand o atitudine pozitiva in special fata de parintii sociali pe care-i apreciaza pentru realizarile lor. ca fiind o buna ocazie de a-i exploata pe cei mai mici.A a fost transferat la Centrul de Plasament de tip Familial din localitatea Bratca.A -13 ani. Studiu de caz 3 1. iar majoritatea timpului si-l petrece singur in camera sa. Mama N.37 de copii. in prezent institutionalizat la centrul de Plasament de tip Familial din Bratca.M in varsta de 18 ani.G. Prezentarea cazului B. in localitatea Oradea. unde se afla si in prezent. O data pe saptamana merge in vizita la o familie din localitate unde ii place sa munceasca. ca urmare a desfiintarii Casei de Copii Beius.08. cu care vorbeste cel mai mult despre familia sa. Are o relatie mai apropiata cu N. B. relatie ce a durat 1 an. ascultand muzica. a mamei N. Cand isi exprima nemultumirea fata de unii dintre acestia. este de sex feminin. B.2 La nivel interpersonal si organizational Relatia cu colegii din centru este buna. Tatal copilului este inchis pentru infractiunea de furt si viol. dar nu are initiativa. Nu-i place sa vorbeasca mult. fiind sprijinit de acestia. B.A este nascuta in data de 5. judetul Bihor.M cu B. 37 . iar in anul 1999 a fost institutionalizat la Casa de Copii din Beius. judetul Bihor.A a fost crescut de la nastere de bunica materna. Relatia cu scoala este buna chiar daca rezultatele nu sunt cele dorite. Faptul ca el este cel mai mare din centru nu este folosit de S. este dornic de a se intelege bine cu toti. Cu personalul din centru se intelege bine. judetul Bihor. este ascultator si nu creeaza probleme disciplinare. Tatal B. 3. Cu fratii are o relatie foarte apropiata..G mai are 5 copii dintr-o alta relatie de concubinaj. nationalitate romana si de religie ortodoxa. judetul Bihor. o face fara a fi agresiv sau amenintator.A este al doilea copil al lui N. existand un certificat de expertiza medicala in acest sens. In anul 2001. celalalt fiind N. relationeaza cu colegii si cu cadrele didactice. Istoria problemei Copilul B.

Foloseste minciuna pentru a obtine anumite beneficii. in special cu mama 38 . Este foarte neatenta atat la scoala cat si acasa cand isi pregateste temele. aceasta ducandu-i acasa pe perioada vacantelor. dar face altceva. Frecventeaza constant cursurile scolare dar acest lucru nu se oglindeste si in rezultatele la invatatura. constand in bani si bunuri. acestia respingand-o datorita faptului ca nu-i inteleg comportamentul. atasandu-se cu usurinta de ceilalti. Din punct de vedere afectiv este imatura. acestea repetandu-se. deranjand colegii si plictisindu-se rapid.A este bine dezvoltata din punct de vedere fizic. A. oboseste foarte repede. Are nevoie de repetari pentru a memora anumite lucruri.1 La nivel individual B. tot ceea ce se intampla in jurul ei o distrage. Nu poate opera cu notiunile abstracte. avand incredere in capacitatea sa de a rezolva problemele. avand nevoie de un timp mai indelungat pentru a le executa. Este foarte usor de influentat. are nevoie in fiecare zi de 2 ore de odihna. Din evaluarile asistentului social rezulta ca B. Legatura mamei cu cei doi copii institutionalizati la Bratca este mentinuta. datorita faptului ca se implica doar superficial in activitatea ce vizeaza grupul. in special cand este vorba despre adulti. 3. De multe ori face anumite lucruri doar pentru a fi vazut de cei din jur si pentru a fi apreciat. avand capacitati empatice. sociabila. unele cadre didactice ii dau bani pentru a sta cuminte. fiindu-i insa dificil sa-i ingrijeasaca. altfel devine nelinistita si-i deranjeaza si pe ceilalti copii din centru. Da impresia ca a inteles. Igiena personala este precara.D.2 La nivel interpersonal si organizational Relatia sa cu colegii din centru este dominata uneori de tensiuni. avand o greutate aflata la limita superioara. se ingrijeste doar la observatiile personalului. insa memoria ei vizuala este foarte buna. Nu are perceptia banilor raportata la nevoile personale. 3.A are o stima de sine ridicata. Din greselile pe care le face nu invata nimic. dorind sa stabileasca relatii atat cu copiii cat si cu adultii. un vocabular insuficient si o capacitate destul de redusa de a intelege mesajele verbale. Cu parintii sociali are o relatie buna. Acest lucru se intampla mai ales la scoala unde. B. Este ajutata in permanenta de un educator din centru pentru a-si putea efectua temele. insa are o capacitate redusa de a analiza situatiile. Nevoile si resursele copilului 3. Are o slaba capacitate de control si o atentie deficitara. Este foarte prietenoasa.A are un limbaj slab dezvoltat. manifestand uneori agresivitate in grupul de copii. Acesta este si motivul pentru care este lenta in miscarile pe care le face. Are o capacitate de concentrare redusa. A.38 In prezent mama are o relatie de concubinaj cu G.

M este primul copil al lui N.M nu a mai avut conditiile necesare pentru cresterea si educarea copiilor.A. ca urmare nu le-am mai prezentat. este de nationalitate romana si de religie ortodoxa. fara sarcini. primaria din localitatea de domiciliu a acesteia a solicitat luarea unei masuri de protectie privindu-i pe cei doi copii aflati in intretinerea mamei. aceasta are un program haotic fara reguli. iar in anul 2001 ca urmare a desfiintarii acestei institutii. 3. N.M. unde se afla si in prezent. copiii sunt transferati la Centrul de Plasament de tip Familial din Bratca. Ceilalti membri ai personalului intampina dificultati in ceea ce priveste relationarea cu A. Are probleme in a interioriza regulile in clasa de elevi. impreuna cu sora sa B. igiena personala fiind foarte importanta pentru M. Studiul de caz 4 1. tot datorita comportamentului ei.021990 in localitatea Oradea. este acasa. Datele despre mama sunt cele prezentate la studiul de caz nr.. dar si intre cele doua mai apar tensiuni. judetul Bihor. Prezentarea cazului N. 2.M. Relatia cu mama sa N. fapt ce o influenteaza in mod negativ iar la revenirea in centru ii este dificil sa se supuna programului.M este nascuta la 17. N.M. Istoria problemei Pana la varsta de 9 ani . In ce priveste relatia cu colegii de la scoala.18 ani N.M este normal dezvoltata. insa in perioada vacantelor cand A. dar si in atitudinea fata de aceasta. Aceasta si datorita faptului ca mama o incurajeaza mereu. judetul Bihor. datorita faptului ca mama N. Cel mai bine se intelege cu sora sa N. Nu are deficiente fizice. Are un aspect exterior ingrijit.A. tatal fiind necunoscut. N. nemultumirea cadrelor didactice reflectandu-se in modul de notare a activitatii lui A. colegii marginalizand-o datorita faptului ca deranjeaza orele. 39 .M si este institutionalizata la Centrul de Plasament de tip Familial Bratca din judetul Bihor. 3. Nevoile si resursele copilului 3. N.M a fost crescuta in familia naturala alaturi de sora sa B. S-a instituit masura de plasament a acestor copii la Casa de Copii din Beius.39 pe care o asculta si o respecta.1 La nivel individual Din punct de vedere fizic. are inaltime si greutate adecvate varstei. In anul 1999. aceasta este tensionata.M este buna.M provine dintr-o relatie intamplatoare a mamei N.

M. cat si cu adultii. Este matura din punct de vedere afectiv. fiind dornica de a invata cat mai multe lucruri. Are un vocabular dezvoltat. insa in prezent aceste probleme s-au rezolvat. politicoasa. ii place sa asculte si sa fie ascultata.A pe care incearca sa o ajute cat mai mult. Cu colegii de la scoala are o relatie foarte buna. Cu parintii sociali are o relatie foarte buna. Acesteia ii spune problemele pe care le are. gatitul. Ii place curatenia.2 La nivel interpersonal si organizational In relatiile cu colegii din centru este sociabila. participand alaturi de acestia atat la activitatile scolare cat si la cele extrascolare. 40 . respectoasa si descurcareata. impunandu-se in multe situatii atat cu personalul cat si cu ceilalti copii. are o personalitate dominanta. Are o stima de sine ridicata. Ii place sa vorbeasca despre ea. in special cu mama. Este sociabila. ii cere sfaturi si tine cont de ele. In realizarea celor patru studii de caz am colaborat cu asistentul social din cele doua centre de tip familial. In cazul in care i se refuza anumite cereri nu reactioneaza agresiv. este expresiva. ordinea. manifestand un interes real in acest sens. deschisa. comunica eficient atat cu copiii. manifestand maturitate. rolul pe care l-am exercitat a fost cel de observator. N. abilitate verbala ridicata si o capacitate de invatare buna. Rezultatele scolare obtinute de M. accepta sfaturi de la adulti. la inceput fiind nemultumita de relatia cu mama sa naturala. M. stie sa-si impartaseasca sentimentele. Cu mama sa vorbeste la telefon de doua ori pe luna iar vacantele le petrece acasa impreuna cu ea. pastreaza un bun contact vizual. intelegand daca i se aduc argumente. Are o relatie speciala cu sora sa B. vizitandu-si atunci si celelalte rude. Relatia cu ceilalti membri ai personalului este stabila. ea fiind premianta. cadrele didactice apreciind-o si incurajand-o in tot ceea ce face. Este indemanatica si reuseste sa-i mobilizeze si pe ceilalti copii din centru in activitatile de grup.M este o fire vesela. Coeficientul sau de inteligenta este peste nivelul mediu iar din punct de vedere al comportamentului nu prezinta probleme. intelegand problemele dar si reactiile acesteia fata de anumite situatii. are capacitati empatice. bazat pe respect. sunt bune.40 Participa cu placere si responsabilitate la indeplinirea sarcinilor care i se dau. este preocupata de ceea ce va face in viitor. protejand-o de rautatile celor din jur. 3. avand un comportament civilizat fata de acestia. prietenoasa.

cu precadere.41 Capitolul 6 Interventia 6. 6. al pastrarii confidentialitatii dar si o maturizare afectiva. desfasurata in luna noiembrie 2007.1 Problemele abordate in cadrul interventiei In cadrul interventiei desfasurate in CF. In aceasta situatie.F Bratca. 6.2 Obiectivele interventiei dezvoltarea abilitatilor de comunicare si exprimare a sentimentelor pentru depasirea dificultatilor de relationare sociala. integrarea copilului B.A are slabe abilitati de relationare si comunicare atat cu grupul de egali.dezvoltarea deprinderilor de invatare a comportamentelor prosociale.1 Derularea interventiei In perioada ianuarie-aprilie 2008 am realizat interventia in C.2. am observat ca exista probleme de relationare intre unul dintre copii si o parte dintre membrii grupului. referindu-ma aici la intreventia la nivelul grupului de egali. dar si a dorintei de a atrage atentia ori de a se impune celor din jur. datorita faptului ca.2 Interventia propriu-zisa Interventia s-a realizat la nivel institutional (C. 41 . am considerat ca. Am ales pentru interventie grupul de dezvoltare personala si interpersonala. Acest tip de grup permite participantilor sa traiasca sentimentul acceptarii neconditionate. al increderii.2. problemele pe care le-am abordat au vizat relationarea in grupul de egali. cognitiva si comportamentala. urmarind. in evaluarea initiala. dar si intre acestia din urma si acel copil.A in grup. dar si cu o parte dintre educatorii centrului. Minciuna si micile furturi pot fi expresia tendintelor de autoaparare. Acestea sunt generate de o insecuritate emotionala. 6. B. Sarcinile scolare nu reuseste sa le duca la bun sfarsit abandonadu-le de cele mai multe ori sau refuzand efectiv sa le realizeze.F). pentru copiii din acest centru. . grupul de dezvoltare personala si interpersonala este cel ce faciliteaza procesul cunoasterii de sine si al dezvoltarii personale ale fiecarui participant.

3 Metode. Prezentarea regulilor de grup si negocierea cu membrii acestuia. Prima etapa a programului si-a propus rezolvarea problemelor de ordin organizatoric. Marimea grupului: 10 copii. Sarcinile membrilor grupului: – – Exercitiul 1 “Exercitiul numelui” Scopuri: .crearea unei relatii bazata pe recunoasterea capacitatilor personale si a resurselor de care dispune fiecare in grupul de egali. instrumente. – Eliminarea inhibitiilor datorate primului contact interrelational. Astfel locul de desfasurare a fost sala de mese a centrului. Intalnirea 1 Data: 01.18.42 .03.realizarea unei prime cunoasteri a celorlalti.02. tehnici folosite in interventie Metode: grupul de dezvoltare personala si interpersonala.03. Activitatile realizate in cadrul intalnirilor de grup au fost in numar de 7 si s-au desfasurat in urmatoarele zile: 01. in data de 30. Interventia realizata Pentru realizarea interventiei la nivelul grupului de egali am selectat un numar de 10 copii din CF Bratca pentru a participa la grupul de dezvoltare personala si interpersonala.03. scala CASAFS.02. 2008. Scop: familiarizarea membrilor grupului cu activitatea de grup. jocul.02.A . Problemele pe care acesti copii le au sunt legate de relationarea in special cu B.03. Participarea la exercitiile realizate in grup. Durata: 45 minute. Respectarea regulilor de grup. 2008.21.13. Instrumente: scala stimei de sine. jocul de rol.06. Sarcinile liderului: – – Explicarea scopului grupului si a modalitatilor de desfasurare a intalnirilor. aceasta fiind mai incapatoare.2008. 11. 42 . Tehnici: discutia progresiva. aceasta fiind una de evaluare a interventiei. 6. A mai avut loc si ce-a de-a opta intalnire.2.27.02. chestionar pentru evaluare.02.

pe rand. copiii plimbandu-se in spatiul camerei. fie verbal. – – – Reducerea anxietatii. – Partea II: fiecare formula de salut propusa anterior. doar ca. Descrierea exercitiului: – Varianta 1: copiii sunt asezati in picioare. Exercitiul 2 “Exercitiul salutului” Scopuri: . 43 . intr-un cadru organizat si de asemenea detensionarea copiilor. Varianta 3: copiii sunt asezati in acelasi mod ca la celelalte variante. pe rand. utilizand formula pe care au propus-o. Efectele obtinute ca urmare a desfasurarii exercitiului Acest exercitiu a avut ca scop familiarizarea copiilor unii cu ceilalti. – – Varianta 2: copiii sunt asezati in picioare in cerc. la fel sunt si cerintele. Cel ce primeste ursuletul va arunca unei alte persoane si tot asa pana se afla numele tuturor. intre membrii grupului. Tehnica utilizata: jocul Descrierea exercitiului: – Partea I: copiii sunt asezati in cerc si fiecare trebuie sa propuna. Pentru a sparge barierele ce provoaca inhibitia copiilor. In timpul desfasurarii exercitiului am observat o atitudine ostila prezenta la doi dintre baieti. in cerc. descarcarea tensiunilor. este luata spre experimentare. Realizarea unui contact verbal si non-verbal (prin atingerea corporala). iar atunci cand se intalnesc se saluta conform modalitatii propuse. Aceasta atitudine s-a manifestat print-un comportament non-verbal nepotrivit. la acest exercitiu a participat si liderul. fie non-verbal. va arunca un ursulet de plus si isi va spune numele. Tehnici utilizate: jocul. Fiecare. Trairea unei stari afective pozitive. pe rand va arunca ursuletul unui membru al grupului si acesta trebuie sa-si spuna numele cand primeste ursuletul. de data aceasta isi vor rosti numele insotit de o afirmatie prin care fiecare trebuie sa spuna celorlalti ce-i place cel mai mult:”Ma numesc … si mie imi place cel mai mult sa … “.43 – Trairea unor stari afective pozitive. Copiii se saluta apoi intre ei.A manifestata in momentul in care au aruncat ursuletul de plus catre aceasta. fata de B.Facilitarea libertatii de manifestare. Fiercare membru al grupului. o modalitate de a-i saluta pe ceilalti. eliminarea inhibitiilor.

securizante. propice unei bune comunicari. de relatare a unor fapte in prezenta celorlalti. Tehnica utilizata: jocul si jocul de rol. fata in fata. Pentru o perioada de 5 minute. ca acest tip de comportament este nepotrivit si-i provoaca 44 . aceasta a raspuns ca vrea “la masaj” . Interventiile acuzatoare nu se admit.”. la fel ca si la exercitiul 1 nu si-au dorit sa o salute pe B. Acest lucru a pus bazele unei motivatii pozitive pentru viitoarele activitati de grup. ea trebuind sa caute copiii care sa o salute si sa o atinga. fiind totodata un bun prilej pentru sporirea increderii in fortele proprii si optimizarea imaginii de sine. Ceilalti pot pune intrebari. Doi dintre baieti mi-au spus ca le-a placut atunci cand “am dat cu ursuletul in A.A a fost intrebata de unul dintre copii ce doreste sa devina cand va fi mare. Exercitiul 3 “Exercitiu pentru cunoasterea celuilalt” Scopuri: . In general insa atmosfera a fost una destinsa.Cei doi baieti care au avut o atitudine ostila fata de B. pentru a afla cat mai multe informatii despre acesta. Efectele obtinute in urma desfasurarii exercitiului In urma aplicarii exercitiului. X este reporter si ii pune intrebari lui Y. Apoi se inverseaza rolurile pentru inca 5 minute. In momentul in care B. “a fost frumos”. dupa care fiecare prezinta celorlalti informatii aflate despre partenerul sau.A .A si la exercitiul 1 . fiind descurajate prin joc de rol. copiii au descoperit ca au unele pasiuni comune. copiii sunt asezati perechi. pe scaune. Descrierea exercitiului: Formand un semicerc.” si ca “se simt bine cand o enerveaza pe A. pentru B. Miau raspuns foarte nerabdatori ca “a fost bine”.Facilitarea interactiunii interpersonale. le place sa aiba contacte non-verbale (prin atingere corporala) insa. copiii se simt bine. Le-a placut mai mult exercitiul 1. avand in vedere ca fiecare a prezentat celorlalti ceva. “super”. s-au manifestat si acum zgomotos. rad. deoarece ceilalti copii au avut alte preferinte. majoritatea manifestand respect si acceptare fata de cei care vorbeau. Obtinerea unor informatii mai detaliate despre ceilalti. La finalul intalnirii le-am cerut participantilor parerea despre exercitiile desfasurate impreuna.A numarul acestora este mai mic. Le-am explicat celor doi. Realizarea unor atmosfere deschise. B. eliminarea tensiunilor. Un membru al perechii devine X iar celalalt Y . – – – Exersarea capacitatii de exprimare.A a facut pereche cu soara sa. Baietii din grup.44 Efectele obtinute in urma desfasurarii exercitiului Are loc detensionarea.

Fiecare primeste cate o foaie cu imagini decupate din reviste. Procedeul se repeta pana cand toti copiii au vazut cele 10 imagini si au scris prima lor impresie in legatura cu acestea. pentru fiecare copil. Implicarea in realizarea acestui exercitiu. despre ceea ce li s-a parut lor mai interesant dar si care au fost criteriile pe care si-au bazat primele impresii. ca nu este dorita in grup. Fiecare copil se va uita la imaginea de pe foaia din fata sa. Cate un pix sau un creion pentru fiecare copil. au discutat despre elementele care i-au impresionat in mod special. care respecta aceleasi reguli ca si cel de la care a primit foaia. si de asemenea sentimentul ca este marginalizata. indoind capatul paginii pentru a ascunde ceea ce a scris. sentimentul ca nu este acceptata.02. Durata: 30 minute. Intalnirea 2 Exercitiul: “Prima impresie poate fi inselatoare” Data: 11.2008 Scopul: constientizarea felului in care impresiile noastre ne infuenteaza comportamentul fata de ceilalti. Foaia respectiva este data la copilul de langa el. M-au intrebat “cand o sa mai facem exercitii din astea?” . Cate o foaie cu imagini din reviste reprezentand oameni care au fete interesante.45 lui A. Efectele obtinute in urma desfasurarii exercitiului Dupa desfasurarea acestui exercitiu toti copiii. dupa care la capatul paginii este rugat sa noteze prima impresie pe care o are despre acea imagine. Oferirea de suport si clarificari. foile se desfac iar copiii pot compara “primele impresii”. Sarcinile grupului: – – – – Materialele utilizate in cadrul acestui exercitiu: Descrierea exercitiului: Copiii sunt asezati pe scaune astfel incat sa formeze un cerc. La final. Marimea grupului: 10 copii. Solicitarea de clarificari. 45 . Sarcinile liderului: – – Oferirea materialelor necesare exercitiului.

Astfel. isi spune numele. copiii s-au amuzat atunci cand au vazut oameni avand fete hazlii. Printre impresiile scrise am remarcat urmatoarele: “draguta”.A a fost foarte bucuroasa sa participe la acest exercitiu. “cu nas mare”. iar pentru a cunoaste o persoana asa cum este cu adevarat este nevoie de timp. Are loc si rostirea numelui realizata in acelasi timp si asociata cu aceeasi stare de intreg grupul de copii. “negru”. Ceea ce au invatat copiii a fost faptul ca. “urata”. “frumoasa”. lucrul cu vocea si starile emotionale. – – Autoconstientizarea propriilor trairi. pe care copiii sunt rugati sa incerce sa o mimeze. dar rostirea lui este insotita de o anumita stare. in picioare. Sarcinile grupului: – – Participare activa.46 Atmosfera din timpul jocului a fost una relaxanta. 46 . imaginile stimulandu-i acesteia atitudini empatice fata de unele figuri. pe rand. “grasa”. Exercitiul 1: “Exercitiul numelui” Scopuri: .Exprimarea diferitelor stari emotionale si asocierea lor cu propriul nume. interesante. Fiecare. primele impresii pot fi inselatoare. “naspa” . dar si cele de comunicare la copii. destinsa. Exersarea capacitatilor empatice.2008 Scopul: Centrarea pe relatiile afective si dezvoltarea empatiei Durata: 35 minute Marimea grupului: 10 copii Sarcinile liderului: – – Participarea la exercitii. Tehnici utilizate: jocul. Oferirea de clarificari legate de exprimarea starilor emotionale si exemplificare. In cadrul discutiilor avute am constatat ca toti copiii si-au bazat prima impresie pornind de la aspectul fizic al persoanelor din imaginile prezentate. Solicitare de clarificari legate de exprimarea starilor emotionale. Intalnirea 3 Data: 18. acolo unde este cazul. Descrierea exercitiului: Copiii sunt asezati in cerc. Acest joc dezvolta abilitatile sociale. B.02.

tristete. fericiti. faciliteaza exersarea comunicarii de tip empatic. comunicare care permite manifestarea unui comportament cooperant. ei se vor saluta ca niste oameni obositi. fiind permise atat reactiile verbale cat si cele non-verbale. copiii au avut posibilitatea de a trai impreuna anumite stari si. Atmosfera a fost una bazata pe incredere.A si-a rostit numele in asociere cu o stare de veselie. in timpul desfasurarii jocului nici un copil nu a avut o atitudine ostila fata de ceilalti. In anumite momente ale vietii. curaj. manifestand multa intelegere si dorinta de a mima cat mai multe stari folosindu-se de voce. vesel. copiii au participat la un exercitiu de educare a capacitatilor empatice. buna dispozitie. umil. La inceputul exercitiului fiecare copil si-a rostit numele mimand in acelasi timp starea pe care a simtit-o sau pe care a dorit-o in acel moment. suparati. B. Copiii au participat cu incredere la acest exercitiu.A a putut sa realizeze aceasta sarcina. fiecare dintre noi putem trai astfel de stari. Descrierea exercitiului: Copiii se plimba in spatiul camerei. In momentul in care copiii au rostit numele in acelasi timp si in asociere cu aceasi stare. de asemenea au putut constientiza faptul ca este un lucru absolut normal si firesc sa fii trist. . conditie de baza pentru autodezvoltare. Exercitiul 2: “Exercitiul salutului” Scopuri: . Identificarea starii celuilalt in functie de sonoritatea si de timbrul vocii. lucrul cu vocea si starile emotionale. Ea a putut sa-si rosteasca numele in asociere cu starile descrise mai sus. Astfel. Efectele obtinute in urma desfasurarii exercitiului Acest exercitiu are rolul de a-l determina pe copil sa-si observe propriile trairi. teama. iar ceilalti copii au dorit sa identifice starile mimate de aceasta. sa se concentreze asupra propriei persoane. iar atunci cand se intalnesc experimenteaza diferite forme de salut. sunt experimentate in acelasi timp cu rostirea numelui. copiii au avut posibilitatea sa experimenteze transpunerea personala in starea celuilalt. mandru. In acest fel. de intelegere reciproca. Efectele obtinute in urma exercitiului 47 .47 stari ca: veselie. – – Facilitarea contactelor interpersonale verbale si non-verbale. Acest exercitiu a pus bazele comunicarii interpersonale. mandrie. etc. Exersarea capacitatilor empatice. Copiii au putut sa observe cum se simt in anumite situatii pe care le traiesc si le constientizeaza la modul “aici si acum”. Tehnici utilizate: jocul. In acelasi timp. Prin observarea timbrului vocii celorlalti in asociere cu anumite sentimente. increzatori. umilinta. B.Crearea unei stari de buna dispozitie energizanta.

Durata: 30 minute. ghemul de sfoara s-a aflat la lider. Rolurile pe care copiii le-au interpretat i-au dus la trairea colectiva a unor stari afective pozitive care au deschis canale de comunicare intre acestia. Sarcinile grupului: . Starea de buna dispozitie s-a resimtit in special atunci cand copiii au avut contacte interpersonale non-verbale. Ghemul va trece de la un copil la altul. iar ghemul in desfasurare a fost aruncat unuia dintre copii cu rugamintea ca acesta sa se prezinte cu numele mic si sa spuna care crede el ca este cea mai importanta calitate a sa.Participarea la exercitiu.Implicarea in activitatea de grup. dar si la mimica si expresia fetei. Dupa acestea.un ghem de sfoara. s-au pus bazele coeziunii de grup. Toti copiii au participat la acest exercitiu. In acest fel se “tese” panza sau plasa prieteniei. referindu-ma aici la pozitia corpului. la acest exercitiu participand si liderul. au fost aceleasi cu celelalte obtinute la exercitiul 1 si anume: constientizarea propriilor trairi. Solicitarea de clarificari. In momentul inceperii jocului. unde este nevoie.) si ca urmare s-a realizat exersarea capacitatilor cognitiv-comunicationale empatice.48 Efectele care s-au obtinut in urma aplicarii acestui exercitiu. Materiale utilizate in cadrul acestui exercitiu: .2008 Scopul: Optimizarea deprinderilor de relationare interpersonala. Intalnirea 4 Exercitiul: “Plasa prieteniei” Data:27.02. Interactionand unii cu altii in acest mod. fiind deschisi atunci cand au experimentat starile psihice amintite. iar apoi arunca ghemul unui alt copil care va proceda la fel ca el. sentimente de incredere in sine. – – Oferirea materialului pentru exercitiu. 48 . – – Descriereaexercitiului: Copiii sunt asezati in asa fel incat sa formeze un cerc. Acesta a prins capatul sforii de degetul aratator de la mana dreapta. Marimea grupului: 10 copii. Clarificari pentru o mai buna intelegere.A. unde este nevoie. copilul respectiv isi infasoara sfoara in jurul degetului sau aratator de la mana dreapta. formand o retea care-i va lega pe toti. Exprimarea opiniei vis-à-vis de exercitiu. observarea reactiilor externe ale celor aflati sub imperiul experimentarii anumitor stari psihice (fericire. suparare. In aceasta a treia intalnire nu am mai observat prezenta starii de ostilitate din partea baietilor din grup fata de B. etc. Sarcinile liderului: .

03. fiecare dintre copii au avut nevoie de un timp mai lung pentru a spune care sunt calitatile lor mai importante. Descrierea exercitiului: Copiii sunt asezati in cerc. Sarcinile liderului: . In aceasta etapa. fiecare copil adreseaza celui care-i urmeaza un compliment privind calitatea pe care o admira cel mai mult la el. Am intrerupt jocul pentru cateva momente pentru a le explica ce inseamna cuvantul “calitate”. tinandu-se de mana. Tehnici utilizate: jocul. si D. copiii avand grija ca ghemul sa ajunga de la unul la altul in bune conditii.Exersarea disponibilitatilor de a primi si oferi ajutor. timp in care acestia. fara a da drumul la maini trebuie sa se combine.A s-a gandit. – – Cresterea stimei de sine prin capacitatea de a-i ajuta pe altii. i-a spus lui J. ca ii place sa-i simta pe cei din jur mai aproape. Sarcinile grupului: . Cand am reasezat sfoara pe ghem. Unul dintre baieti a cautat sa o evite din nou pe B.2008 Scopuri: .49 iar in final. Am sesizat ca.A a spus ca cea mai importanta calitate a sa este ca “sunt urata”. facand cale intoarsa. Unul dintre ei iese din cerc si se aseaza cu spatele la ceilalti. 49 . relaxanta. Marimea grupului: 9 copii. sa se aranjeze in asa fel incat copilului din afara grupului sa-i fie cat mai greu sa refaca unitatea cercului. B.Oferirea de suport pentru realizarea exercitiului. Sfoara se reaseaza pe ghem. Participarea activa. una dintre fete S. ghemul va ajunge din nou la lider. spunandu-mi ca cea mai importanta calitate a sa este. daca este nevoie. Efectele obtinute in urma desfasurariiexercitiului In urma aplicarii acestui exercitiu atmosfera a fost una destinsa. .A . dupa ce fiecare s-a prezentat in mod personal si special. acesta simtindu-se foarte bine. Langa B. Incurajarea copiilor pentru a constientiza efectul pozitiv al situatiilor neconflictuale. Dupa aceasta. Durata: 30 minute. – – – Intreruperea temporara a jocului si exersarea jocului de rol in cazul unor situatii conflictuale.Solicitarea suportului pentru desfasurarea exercitiului. B. ca este ambitios.A au stat doua fete K. Intalnirea 5 Exercitiul: “Lupta cu obstacolul” Data: 06. Antrenarea empatiei in relatiile interpersonale. observand faptul ca inca patru copii mi-au spus care le sunt defectele.

50

La acest exercitiu au participat doar noua copii, cel de-al zecelea copil care a participat pana in acel moment la toate activitatile, a spus ca nu vrea sa participe. A argumentat spunandu-mi ca la suparat un coleg de scoala si nu are dispozitia necesara pentru a se concentra la exercitiu. Efectele obtinute in urma exercitiului In urma aplicarii acestui exercitiu, s-a creat o atmosfera de buna dispozitie, in special datorita situatiei amuzante in care au fost pusi copiii. Fiecare copil a resimtit pozitia incomoda in care s-a aflat, insa, cu toate acestea ei au fost fericiti deoarece s-au simtit uniti si puternici, iar faptul ca au realizat o constructie rapida, spontana, le-a oferit satisfactie in timp scurt. Copiii nu au manifestat ostilitate fata de cel care a avut sarcina de a reface unitatea grupului, deoarece orice reusita a acestuia a fost primita cu bucurie avand in vedere ca ceilalti copii si-au putut recapata confortul personal. Starea de buna dispozitie a condus catre un inceput de formare a coeziunii si unitatii grupului. Copiii au constientizat faptul ca, este foarte important sa se ajute unii pe altii, iar satisfactia este resimtita atat de cel care ofera ajutorul (avand loc o crestere a stimei de sine), cat si de cel care primeste ajutorul (avand loc o reducere a tensiunilor, a sentimentelor de neputinta in lupta cu obstacolul si trairea sentimentelor de satisfactie odata cu reusita). Pentru ca cel aflat intr-o situatie dificila in afara cercului sa poata fi orientat spre observarea a ceea ce se petrece in interiorul acestuia, in acel moment, i-am adresat urmatoarele intrebari: “Cum te simti?”, “Ce parere ai?”, “Ce ai dori sa faci acum?”. Raspunsurile date la aceste intrebari i-au condus pe cei aflati in cerc, la cunoasterea sentimentelor, tensiunilor, nelinistilor acestora. In acest mod, fiecare copil din cerc, s-a putut transpune in mod indirect, in situatia celui care se confrunta cu obstacolul si de asemenea au putut compara felul in care cred ei ca s-ar simti daca ar fi in locul acestuia, cu ceea ce simte in realitate acesta. A fost posibila aparitia fenomenului de empatie. Prin implicarea tuturor copiilor in “lupta cu obstacolul”, in refacerea unitatii cercului, a fost realizata si cooperarea intre copii si, de asemenea unitatea grupului in fata dificultatilor. La intrebarea referitoarea la sentimentele traite de cel aflat in exteriorul cercului, B.A mi-a raspuns ca “simte o putere mare” si “vreau sa intru inapoi in cerc”. Fiecare a incercat sa refaca unitatea cercului dupa propriile puteri, dar baietii care au participat la exercitiu au vrut sa arate fetelor si puterea pe care o au, avand in vedere ca “au muschi”. Referitor la copilul care nu a dorit sa participe la joc, B.A a spus ca in momentul refuzului acestuia de a participa, ea a simtit “frig”. Dupa terminarea exercitiului, cei noua copii au ajuns la concluzia ca in cadrul unui grup se obtin “lucruri bune si frumoase” daca relatiile dintre copii se desfasoara fara conflicte si daca exista intelegere, respect, ajutor reciproc, iar comunicarea nu este una agresiva.
50

51

Intalnirea 6 Exercitiul: “Exercitiul confruntarii cu o situatie dificila” Data:13.03.2008 Scopuri:- Trairea sentimentelor de apartenenta la grup;
– –

Experimentarea frustrarii determinata de sentimentul respingerii prin non-apartenenta la grup; Stimularea in grup a asertivitatii.

Durata: 30 minute. Marimea grupului: 10 copii. Tehnica utilizata: jocul. Sarcinile liderului:- Incurajarea copiilor pentru a adopta si experimenta atitudini, comportamente diferite in cazul unei situatii conflictuale, daca este cazul; – – – Clarificari legate de comportamentele prosociale; Incurajarea copiilor de a exprima verbal ceea ce fac si ceea ce simt. Constientizarea propriilor ganduri, trairi in timpul exercitiului.

Sarcinile grupului: - Participarea la exercitiu; Descrierea exercitiului: Un copil se ofera voluntar pentru a fi protagonistul acestui exercitiu. Ceilalti alcatuiesc un cerc, tinandu-se strans de maini. Protagonistul sta in centrul cercului si va trebui sa incerce sa iasa din cerc. In acest fel se formeaza doua tabere inegale din punct de vedere al fortelor. In cadrul acestui exercitiu toti copiii vor experimenta rolul protagonistului si vor fi ghidati de catre lider pentru a putea exprima propriile trairi, ganduri, sentimente in momentul in care se vor confrunta cu “obstacolul”. Rolul liderului este acela de a mobiliza intregul grup pentru a oferi suport, incurajari verbale celui care incearca sa-si rezolve problema cu care se confrunta. Efectele obtinute in urma exercitiului Acest exercitiu pune copilul intr-o situatie-problema. Modul in care se comporta si actioneaza in viata reala atunci cand se confrunta cu o situatie conflictuala este reflectat in reactia copilului in timpul acestui exercitiu. Astfel fiecare copil, a avut ocazia sa recunoasca si sa constientizeze propriile modalitati de a actiona, observand in acelasi timp daca actiunile sale sunt sau nu eficiente. I s-a oferit de asemenea, posibilitatea de a adopta si experimenta noi atitudini, conduite si comportamente. Prin acest exercitiu copilul este singurul care actioneaza asupra sa, incercand sa se schimbe in vederea unui comportament adaptativ mai bun. Exprimand verbal tot ceea ce face, protagonistul a dat celorlalti copii ocazia ca acestia sa-si compare propriile strategii de abordare a unei probleme cu ale lui.
51

52

Acest lucru da posibilitatea copiilor, in mod indirect, sa invete anumite modalitati de actiune in situatii diferite, preluand cate ceva de la ceilalti. De asemenea, au avut ocazia sa-si experimenteze vechile si noile achizitii. Fiecare copil, a avut ocazia sa experimenteze atat sentimentul placut al apartenentei la grup, ce inspira siguranta, incredere in sine, dar si sentimentul frustrant al respingerii, al deznadejdii, ca rezultat al confruntarii pe cont propriu cu obstacolul. Acest exercitiu a permis copiilor sa se mobilizeze, sa reintareasca increderea in sine, toate acestea permitand fiecaruia sa invinga obstacolul, dar si trairea sentimentelor de satisfactie datorate doborarii obstacolului. De asemenea, s-a creat cooperarea intre membrii grupului pentru a oferi sustinere si incurajare fiecarui participant. Copiii au demonstrat ca se pot mobiliza pentru a obtine rezultatele dorite, niciunul nu a manifestat ostilitate fata de ceilalti. In cazul acestei intalniri baietii si-au schimbat atitudinea pe care au avut-o in situatiile anterioare. Chiar daca ei au recunoscut ca de obicei “se enerveaza” si “vor sa bata pe cineva” atunci cand se gasesc intr-o situatie dificila in viata de zi cu zi, acum, au realizat ca este mai bine sa “fim mai calmi, mai linistiti”, “sa intelegem ca, daca ne batem nu obtinem nimic”. B.A a fost foarte fericita ca impreuna cu ceilalti copii din grup a reusit sa faca fata obstacolului fara sa-i fie frica si fara sa se simta “impinsa la o parte”. Toti copiii au trait impreuna bucuria faptului ca au reusit, intelegand in acelasi timp ca in momentul in care se confrunta cu o situatie dificila, pot exista si efecte pozitive, printre care, faptul ca acest lucru ofera oportunitati pentru cunoastere si dezvoltare de deprinderi dar si, cresterea sentimentului de incredere in sine. Intalnirea 7 Data:21.03.2008 Exercitiul propus in cadrul acestei intalniri nu s-a putut desfasura in conditiile stabilite, deoarece opt din cei 10 copii care au frecventat grupul de dezvoltare personala, au participat la o preselectie organizata in cadrul liceului din localitate pentru a participa la etapa judeteana a concursului de muzica si dans, din cadrul S.N.A.C (Strategia Nationala de Actiune Comunitara). Participarea la acest concurs implica selectia unui numar de cinci copii din cadrul centrului si a altor cinci voluntari, elevi ai liceului din localitate, pentru a putea forma impreuna un grup vocal. Am insotit educatorul specializat din centru si pe cei 8 copii, la preselectie. Cadrul didactic care urma sa se ocupe de acest grup a selectat cinci din cei opt copii din centru. Printre acestia B.A nu s-a aflat. In urma celor sase intalniri de grup pe care le-am avut pana in acel moment cu copiii din C.F. si ca urmare a rezultatelor obtinute in urma acestora, am realizat faptul ca, participarea lui B.A la acest grup vocal ar reprezenta o incununare a eforturilor depuse. Astfel, am inceput negocierile cu cadrul didactic, in numele lui B.A, iar rolul exercitat de mine in acele
52

Impreuna cu cei cinci copii si cu educatorul specializat am stabilit un program de pregatire pentru urmatoarele 7 zile. de negociator.A. de acceptare.53 momente a fost cel de negociator. 53 . retinuta fata de B. avand contact personal cu copiii din centru pentru a obtine schimbari sau dezvoltari in cadrul personalitatii acestora. In cadrul activitatilor de grup. de munca cu grupul. care la inceputul interventiei mele a manifestat o atitudine ostila.A. exercitat in special in cadrul intalnirii 6. avand in vedere faptul ca desfasurarea concursului era programata pe 28 martie 2008. rolurile pe care le-am exercitat au fost: – – – – – de consilier. de intelegere. rol exercitat in intalnirea 7. Capitolul 7 Evaluarea interventiei 7. dar activitatile desfasurate in timpul interventiei l-au determinat sa-si schimbe atitudinea de respingere in una suportiva. Consider ca si participarea la aceasta activitate culturala a contribuit la atingerea obiectivelor interventiei mele. avand contact personal cu grupul de copii in scopul socializarii. iar una dintre fetele din centru s-a retras din grupul vocal pentru a ceda locul lui B. spunand ca “eu am mai participat la desen si pot sa o las pe A. In grupul vocal a fost selectat si unul dintre baieti.1 Obiectivul evaluarii Obiectivul acestei evaluari este de a masura si de a identifica imbunatatirile survenite in urma interventiei asupra formarii si dezvoltarii abilitatilor de comunicare si exprimare a sentimentelor pentru depasirea dificultatilor de relationare sociala. schimbarii si dezvoltarii. de educator. insa baza au reprezentat-o intalnirile avute pana in acel moment. de mediator. cand au aparut mici conflicte intre copii. pentru ca ea nu a participat la nimic”. Toti cei implicati in acel proces au inteles demersul meu. prin pregatirea copiilor pentru a face fata situatiilor cu care se confrunta.

“La tine nu-mi place” si fiecare completeaza fisele celorlalti fara sa se stie cine a scris. Durata: o ora.Obtinerea de feedback din partea membrilor grupului. 7. ce anume au invatat de pe urma lor.Fiecare dintre membrii grupului au lipita pe spate o fisa pe care scrie: “La tine imi place”.4). cea de-a opta. Scopul activitatii 1: Ofera fiecaruia posibilitatea de a exprima ceea ce simte fata de ceilalti si in acelasi timp creeaza o atmosfera destinsa si relaxanta. unde 1 inseamna “foarte slab”. iar 5 inseamna ‘foarte bine”.Evaluarea activitatilor grupului de dezvoltare personala. aceasta creand oportunitatea de exprimare nu numai a calitatilor (aspect exersat in intalnirea 4) ci si a defectelor celorlalti. ce ar mai fi vrut sa discute si cum evalueaza activitatea de grup.03.Completarea fisei de evaluare a activitatii (anexa nr.2008 Evaluarea interventiei a avut loc in cadrul ultimei intalniri de grup. 7.Feedback din partea liderului. Tehnici: feedback. li s-a parut foarte interesanta activitatea 1. pe o scara de la 1-5. Activitatea 2: . Desfasurarea si evaluarea sedintei: In aceasta etapa de evaluare. Un numar de 10 copii si-au manifestat dorinta de a participa la activitati.4 Evaluarea propriu-zisa a interventiei Data: 29.54 7. care au luat parte la activitatile desfasurate. Discutie finala: .4). Scopul activitatii 2: . Daca in primele intalniri sau iscat mici conflicte in 54 . instrumente. exceptie facand intalnirea a cincea cand unul dintre copii nu a dorit sa participe. Scopul: .3 Metode.2 Lotul evaluarii Acest lot este format din copiii ce locuiesc in Centrul de Plasament de Tip Familial Bratca. tehnici Metode: ancheta sociologica. in legatura cu activitatile desfasurate pe parcursul intalnirilor. Activitatea 1: . Instrumente: chestionarul (anexa nr.Chestionar de Evaluare Finala. membrilor grupului. cuprinde 6 intrebari cu ajutorul carora am incercat sa surprind modul in care copiii au participat la sedintele de grup. – Obtinerea de feedback de la participanti.

al comunicarii verbale si non-verbale. Foarte important a fost faptul sesizat de unul dintre copii referitor la “puterea pe care o au cei ce fac lucrurile impreuna”. au dat cu ursuletul in ea si atunci cand s-au ferit sa o tina de mana. am atins obiectivele stabilite in interventie.foarte slab.55 special intre baieti si B. sa gandesc si sa nu folosesc forta”. Vrea “sa ne jucam si alta data” si “sa se atinga toti de mine”. sa nu te bati si sa nu te certi daca vrei ceva”. sa scoata la suprafata lucrurile frumoase care-l caracterizeaza. chiar daca acest joc presupune anonimat. sa vorbesc calma si pe rand cand suntem mai multi”. mi-a raspuns la intrebarea a doua ca “am invatat sa fiu puternic. Toti copiii au acordat nota 5. al cooperarii. La intrebarea “Ce ati mai fi vrut sa discutam?” . B. La a patra intrebare B. initiativei.A mi-a raspuns ca i-au placut toate jocurile si ca “am fost fericita ca ne-am jucat toti”. Celelalte fete mi-au raspuns la intrebarea a cincea ca le-ar placea sa discutam despre prietenia dintre fete si baieti. Curiozitatea i-a impins pe cativa dintre ei sa doresca sa afle ce a scris fiecare. Probleme deosebite nu au fost sesizate la completarea chestionarului de evaluare finala. “ sa nu-i faci rau”. Una dintre fete mi-a spus ca “am invatat sa-i respect pe ceilalti. Acest lucru mi-a demonstrat ca desi la inceput comportamentul dar si vocabularul acestui baiat parea a fi unul cu probleme. Ultimul punct al chestionarului se referea la acordarea unei note de la 1-5 (1. a asertivitatii. am fost surprinsa sa aflu ca J. prin activitatile desfasurate am reusit sa-l determin sa se exprime. inregistrand progrese la nivelul stimei de sine. A invatat “sa nu ma iau dupa altii care rad de mine”.A a raspuns ca nu i-a placut la inceput cand J. si P. la prima intrebare B. copiii au putut sa-si dezvolte abilitatile de comunicare si de exprimare a sentimentelor pentru depasirea dificultatilor de relationare sociala. ca preferau sa asculte muzica si sa se uite la televizor. dar dupa cateva intalniri au inteles ca-i mai bine “sa nu fim rai cu altii” si “ca-i mai bine sa vorbesti frumos. pentru intreaga activitate de grup. 5-foarte bine). au demonstrat faptul ca au inteles ce important este “sa nu jignesti pe nimeni”. 55 . la activitatea 1 din cea de-a opta intalnire baietii si nu numai. iar in urma desfasurarii acesteia.A. Am rugat copiii sa scrie ceea ce simt legat de tot ce am desfasurat in intalnirile avute. dupa care am discutat deschis fiecare aspect intalnit in chestionar.A mi-a raspuns ca si-ar dori sa afle “Cum sa ajuti copiii orfani?”. Pe baza feedback-ului primit am putut concluziona faptul ca. respectiv unul sarac. doreste sa avem si alte intalniri in care sa discutam despre buna-vointa si despre ce inseamna sa fii faimos. spontaneitatii. fiind foarte multumiti de activitatile de grup desfasurate. Baietii din grup mi-au spus ca la inceput nu au fost incantati sa participe. J. Astfel.

cat si al duratei. Teoriile sociologice pun accentul pe rolul fundamental al familiei. ca factor social. modeland personalitatea individului. reprezinta un factor care are cea mai mare influenta asupra devenirii sale.56 Capitolul 8 Concluzii In centrele de plasament copiii sunt despartiti de familiile lor. Mediul social in care se formeaza si se dezvolta un copil. care isi exercita actiunea cea mai puternica asupra copilului. 56 . sub aspectul intensitatii. acest lucru afectand dezvoltarea lor armonioasa.

Spun acest lucru. rolul relatiilor afective stabile in satisfacerea nevoilor copiilor institutionalizati. o relatie asemanatoare cu cea care se dezvolta intr-o familie. este lipsit complet de prilejurile activitatilor creative si invatarii prin propria experienta. in opinia mea. Ceea ce este foarte important. reusesc sa se integreze in societate. au un nivel de functionare sociala ridicat in comparatie cu cei ce provin din Centrele de Plasament de Tip Traditional si respectiv. Implicatiile rezultatelor unei astfel de cercetari se vor vedea doar in timp. accentul fiind pus pe nivelul de functionare sociala. bazata pe cooperare. este posibil sa fi existat o serie de alti factori care sa influenteze rezultatele si de care eu nu am tinut seama.57 In Centrele de Plasament de Tip Traditional. Prin aceasta lucrare am dorit sa scot in evidentaimportanta. Pornind de la aceasta cercetare consider ca ar fi interesant de studiat modul in care tinerii ce provin din Centrele de Plasament de Tip Familial. in momentul in care parasesc institutia de ocrotire. firesti. personalitatea unui copil sa se dezvolte sanatos este necesar a fi construita o relatie umana mai stransa. nevoile lor au fost satisfacute la un nivel cat mai ridicat. este posibila doar daca. 57 . comparativ cu cei ce provin din Centrele de Plasament de Tip Traditional. copiii si tinerii ce provin din Centrele de Plasament de Tip Familial au un nivel al stimei de sine ridicat in comparatie cu cei ce provin din Centrele de Plasament Traditionale. de adaptare sociala si pe nivelul stimei de sine. referindu-ma la faptul ca integrarea optima in societate a acestei categorii de copii. este felul in care cei responsabili de cresterea si educarea copiilor institutionalizati gasesc impreuna cu acestia solutii la problemele ce apar. intr-o familie. Chiar daca rezultatele obtinute nu au fost pe masura asteptarilor mele. Asigurarea securitatii afective a copiilor din Centrele de Tip Familial nu inseamna si lipsa problemelor generate de perioadele prin care acestia trec. copilul este lipsit complet de stimulii intelectuali si afectivi care provin din impartasirea unor activitati obisnuite. Cele doua ipoteze pe care le-am formulat in partea de cercetare cantitativa si anume: copiii si tinerii din Centrele de Plasament de Tip Familial. Pentru ca. au fost confirmate in urma cercetarii pe care am desfasurat-o.

Oradea 7) Durkheim.. Cluj-Napoca 2) Bocancea. Editura Economica. Stefanescu. Editura Polirom. Bucuresti 58 . Editura Antet. (2005). D. F. Aspecte contemporane in asistenta sociala. (coord. Bucuresti 6) Chipea. (2004).58 Bibliografie: 1) Bonchiş. E. Neamtu. Sinuciderea-studiu sociologic. Iasi 3) Bodnaras. (1999). S.. (2004). Editura Dacia.. R. F.. Editura Polirom. G. Editura Universitatii. Salvati Copiii Romania 4) Buzducea. Euro- Child-Centre. (2005).. Impactul institutionalizarii asupra dezvoltarii personalitatii copilului.)... Elemente de asistenta sociala. (2006).. Iasi 5) Chelcea. E. C. Combaterea saraciei si promovarea incluziunii sociale-studiul de caz in judetul Bihor. Teorii ale dezvoltarii copilului.. Metodologia cercetarii sociologice-metode cantitative si calitative- editia a-II-a.

I. Cluj-Napoca 22)Stanciulescu.222 din 15. Sociologie.272 din 21. K. M. D. Editura Napoca Star. Iasi 16)Muresan. Proiectarea cercetarii sociologice. Proiectarea si analiza bazelor de date sociale-curs Universitatea Babes-Bolyai. Editura Mesagerul. J. L. (2004). Editura Presa Universitara Clujeana.59 8) Fisher.. Practica asistentei sociale. J. (coord.. (2005). Bucuresti 20)Rotariu.. Cursa cu obstacole a dezvoltarii umane. (1996). (2007). 59 . privind protectia si promovarea drepturilor copiluluipublicata in Monitorul Oficial nr. A. Iasi 24)*** Casele de copii de tip familial. pentru aprobarea standardelor minime obligatorii privind serviciile pentru protectia copilului de tip rezidential-publicat in Monitorul Oficial nr.. Iasi 11)Miley. Editura Expert.. (2002).. Iasi 18)Neamtu. Sagebiel. (2007)..2004. Cluj-Napoca 17)Neamtu.). Iasi 12)Mihailescu. K. Asistenta sociala-studii si aplicatii. Victimele violentei: copii si femei.. (coord. Sociologie generala-volumul 1..2004. P.. Editura Polirom.).editia a-II-a.volume 1. Editura Polirom. Asociatia SOS copiii. 2003 25) *** Ordin nr. Editura Polirom. atitudini si comportamente sociale.). Iasi 15)Muntean. Iasi 19)Onica-Chipea. (2003). C.. B. Tratat de asistenta sociala. (2003). (2007). Rothery. M. Stan. Iasi 23)Tutty. Cluj-Napoca 21)Roth. (2005). M. (2007).2004 26) *** Legea nr. Iasi 10)Marginean. (2004). G. I.. L. (coord..2004.21 din 26.03. G. K. (2005)...06. Cluj-Napoca 14)Mitrofan... Editura Polirom. Grinnell.06. Valori. O`Melia. T. Cercetarea calitativa in asistenta sociala. Oxford 9) Ilut. DuBois. Measures for Clinical Practice and Research-fourth edition. P. Editura Polirom. R. Aspecte socio-juridice privind protectia drepturilor copilului.. Practici in asistenta sociala-Romania si Germania. Iasi 13)Mihu. (coord. Teorii sociologice ale educatiei. (1996). Editura Polirom. (2006). University Press. Editura Polirom.).557 din 23.. Ilut. (2003).02. Editura Polirom. I. Editura Polirom. A. E.... Corcoran.. Editura Polirom.. Sociologie generala.

niciodata 2-uneori 3-adesea 4-intotdeauna 1 1) Obtin note bune la matematica 2) Ies sa ma intalnesc cu prietenii 3) Am o relatie buna cu mama mea 60 2 3 4 . Astfel: 1.60 ANEXE Anexa nr.1 Scala de functionare sociala si de adaptare a copiilor si adolescentilor (CASAFS) Urmatorul chestionar contine un numar de 24 de fraze ce descriu diferite situatii de viata. Respondentul este rugat sa incercuiasca pentru fiecare fraza numarul care-l descrie cel mai bine.

61 4) Eu ajut in jurul casei 5) Obtin note bune la stiinte 6) Am prieteni de sex opus 7) Am o relatie buna cu tatal meu 8) Imi tin camera si lucrurile ce-mi apartin in ordine 9) Am note bune la stiintele sociale 10)Ma ducla petreceri sau la dansuri la scoala 11) Ma inteleg bine cu fratii/surorile 12) Imi pastrez hainele curate si ordonate 13) Obtin note bune la limba romana 14) Am cel putin unul sau doi prieteni speciali 15) Ma inteleg bine cu rudeniile 16) Imi pastrez o buna igiena personala 17) Nu ma descurc bine la scoala 18) Imi petrec majoritatea timpului liber singur 19) Ma cert cu parintii mei 20) Ajut la gatit acasa 21)Am in general succese la scoala 1 2 3 4 22) Am dificultati in a-mi face prieteni 23) Am un adult cu care pot sa vorbesc daca am o problema 24) Ajut la strangerea mesei 61 .

Astfe:1.sunt in total dezacord 2-nu sunt de acord 3-sunt de acord 4-sunt intru totul de acord 1 2 3 4 1) In general sunt multumit(a) de mine insumi(insami) Cateodata ma gandesc ca nu sunt bun(buna) de nimic Simt ca am multe calitati Sunt capabil sa fac lucrurile la fel de bine ca si ceilalti Simt ca nu prea am motive sa fiu mandru(a) de mine Cateodata ma simt nefolositor(nefolositoare) 62 2) 3) 4) 5) 6) . Respondentul este rugat sa incercuiasca pentru fiecare propozitie numarul care-l descrie cel mai bine.62 Anexa nr. Rosenberg (S.2 Scala stimei de sine.S) Urmatorul chestionar contine un numar de 10 propozitii ce descriu sentimente specifice fiecarei persoane.

Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 Provenienta CF CF CF CF CF CF CF CF CF CF CF CF CF CF CF CF CF CF CF CT CT CT CT CT CT Nivelul de functionare sociala 86 79 89 96 88 94 90 90 76 83 87 91 94 90 86 96 93 90 92 63 65 70 91 59 65 Nivelul stimei de sine 36 39 30 38 36 36 35 38 36 19 37 40 37 38 37 38 40 38 36 30 27 20 20 19 22 63 .3 Tabelul nr.crt.63 7) 8) 9) Simt ca sunt o persoana la fel de valoroasa ca si ceilalti As dori sa am mai mult respect fata de mine insumi(insami) In general sunt inclinat(a) sa cred despre mine insumi(insami) ca sunt un ratat 10) Am o atitudine pozitiva fata de persoana mea Anexa nr.“Distributia mediilor nivelului de functionare sociala si a mediilor nivelului stimei de sine in functie de provenienta respondentilor.5.

4 Chestionar de evaluare finala Cum vi s-a parut activitatea de grup? Ce ati invatat in urma ei? 64 .64 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 CT CT CT CT CT CT CT CT CT CT CT CT CT 74 67 61 65 60 67 69 76 66 89 81 75 92 22 20 34 30 26 24 24 32 33 20 21 39 40 Anexa nr.

care ar fi acea nota? Multumesc pentru colaborare! 65 .65 Ce v-a placut? Ce nu v-a placut? Ce ati mai fi vrut sa discutam? Daca ar fi sa dati o nota de la 1 la 5 in care 1 inseamana foarte slab si 5 foarte bine.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful