P. 1
FINANTELE INSTITUTIILOR PUBLICE

FINANTELE INSTITUTIILOR PUBLICE

|Views: 12|Likes:
Published by Dragomir Ana-Maria

More info:

Published by: Dragomir Ana-Maria on Jun 05, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/15/2015

pdf

text

original

Finanţele instituţiilor publice

CAPITOLUL 1 CARACTERIZAREA GENERALĂ A INSTITUŢIILOR PUBLICE 1. Scurtă prezentare a instituţiilor publice 1.1. Definirea instituţiilor publice
Instituţiile publice au un rol important în cadrul statului deoarece prin intermediul acestora statul îşi îndeplineşte funcţiile şi rolul. De asemenea, procesele economice în economia de piaţă, precum şi în alte tipuri de economii, sunt influenţate de stat prin intermediul sectorului public. Sfera de cuprindere a instituţiilor publice este vastă, statul acţionând practic în toate domeniile vieţii economice sau sociale. De asemenea, una din caracteristicile cele mai importante ale economiilor secolului XX, care se continuă şi în secolul XXI, este expansiunea sectorului public. Statul, prin intermediul instituţiilor de care dispune sau prin intermediul întreprinderilor a acţionat, în funcţie de politica urmată în diferite perioade, asupra redistribuirii produsului intern brut în economie, a influenţat pozitiv sau negativ desfăşurarea anumitor activităţi. O primă modalitate de definire a instituţiilor publice o prezintă Legea privind finanţele publice nr. 500/2002 potrivit căreia "instituţii publice" reprezintă denumirea generică ce include Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, instituţiile publice autonome, precum şi instituţiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finanţare al lor. Instituţiile publice în sensul Legii 273/2006 privind finanţele publice cuprind „autorităţile unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiile publice şi serviciile publice de interes local, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora”. O altă modalitate de a defini instituţiile publice este aceea legată de caracteristicile bunurilor produse de către acestea şi modul de verificare sau, altfel spus, de modul de distribuire a acestora către beneficiari. Din acest punct de vedere, se poate spune că instituţiile publice produc bunuri publice care se distribuie, de regulă, în mod gratuit, urmărind satisfacerea la un nivel maxim posibil a cerinţelor consumatorilor, sau la preţuri accesibile consumatorilor. Producerea de bunuri publice este, de regulă, obiectul de activitate al unei instituţii publice. De aceea, fiind legate, din punct de vedere financiar, de bugetul public, instituţiile publice sunt organizate după principiul "non profit". Există şi excepţia potrivit căreia o instituţie este publică, în funcţie de caracteristicile prestaţiilor acesteia, adresându-se publicului larg. Delimitarea unor asemenea instituţii nu ţine seama în primul rând de caracteristicile finanţării, de dependenţa lor de bugetul statului, ele putând fi chiar private sau să funcţioneze după principiile finanţelor private. 1.2. Clasificarea instituţiilor publice Instituţiile publice pot fi clasificate după mai multe criterii, astfel: I. După importanţa activităţii, instituţiile publice pot fi grupate în : 1

Lucean Mihalcea

a) Instituţiile administraţiei publice centrale ce cuprind: Parlamentul, Preşedenţia României, Guvernul, ministerele şi celelalte autorităţi centrale de specialitate ale administraţiei publice şi instituţiile din subordinea lor directă. b) Instituţii ale administraţiei publice locale ce cuprind: consiliile comunale, orăşeneşti, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, ca autorităţi deliberative, şi primarii, preşedinţii consiliilor judeţene şi primarul general al municipiului Bucureşti, ca autorităţi executive. II. După statutul juridic, instituţiile publice se clasifică în: a) Instituţii publice cu personalitate juridică, unităţi ai căror conducători au calitate de ordonatori de credite. Aceste instituţii au patrimoniu propriu, cont curent deschis la trezorerie, buget propriu de venituri şi cheltuieli, întreţin relaţii cu terţii, conduc contabilitate proprie. b) Instituţii publice fără personalitate juridică, unităţi ai căror conducători nu au calitate de ordonatori de credite. Sunt instituţii care funcţionează ca entităţi distincte în subordinea sau pe lângă instituţii cu personalitate juridică, nu au cont curent la trezorerie şi nu conduc contabilitate proprie (grădiniţe, şcoli generale, dispensare medicale etc.) III. După nivelul ierarhic, instituţiile publice se grupează în: a) Instituţii publice superioare reprezintă unităţile ai căror conducători au calitate de ordonatori principali de credite (miniştrii şi conducătorii celorlalte organe centrale de stat) care primesc mijloacele băneşti direct de la bugetul de stat şi repartizează credite bugetare aprobate unităţilor ierarhic inferioare. b) Instituţii publice subordonate reprezintă unităţile ai căror conducători au calitatea de ordonatori secundari şi terţiari de credite şi primesc prin repartizare de la instituţiile ierarhic superioare mijloacele bugetare pentru acoperirea nevoilor proprii. IV. După regimul de finanţare, instituţiile publice pot fi : a) Instituţii publice finanţate integral de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondurilor speciale, bugetele locale, după caz . Creditele bugetare ale acestor instituţii publice şi a celor din subordine sunt stabilite de ordonatorul de credite ierarhic superior şi de comun acord cu Ministerul Finanţelor Publice în corpul ordonatorilor principali de credite. La partea de venituri întâlnim "alocaţii de la bugetul X", iar la cheltuieli sumele alocate sunt defalcate după criteriul economic al clasificaţiei bugetare. În cazul în care aceste instituţii încasează venituri, acestea vor fi virate integral la bugetul de la care sunt finanţate. b) Instituţii publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate din bugetul de stat din bugetele fondurilor speciale, sau din bugetele locale. Majoritatea instituţiilor publice se încadrează în această categorie. Subvenţiile primite (care apar la partea de venituri) vin în completarea veniturilor proprii obţinute din activităţile specifice desfăşurate. Ordonatorul de credite superior stabileşte cuantumul subvenţiei, dar nu şi destinaţia acesteia (cheltuieli materiale, cheltuieli de personal, etc.) Conducătorul instituţiei face defalcarea tuturor veniturilor (venituri proprii plus subvenţii) pe categorii de cheltuieli, urmând ca bugetul să fie vizat de ordonatorul superior. c) Instituţii publice finanţate integral din venituri proprii (autofinanţate). Sunt similare instituţiilor publice prezentate anterior, cu diferenţa că acestea nu beneficiază de nici o subvenţie de la ordonatorul superior de credite. Instituţia nu este autonomă câtă vreme este în subordinea unui ordonator de credite superior, iar bugetul propriu trebuie vizat de ordonatorul superior. 2

Finanţele instituţiilor publice

d) Instituţii publice finanţate din credite externe sau fonduri nerambursabile. Fondurile externe rambursabile sau nerambursabile de care beneficiază instituţiile publice din ţara noastră vin, cel mai adesea, în completarea alocaţiilor de la bugetul de stat şi a veniturilor proprii ale instituţiilor respective. V. Un alt criteriu de clasificare a instituţiilor publice este domeniul în care îşi manifestă autoritatea. Distingem, astfel: a) instituţii publice care acţionează în domeniul legislativ: - Parlamentul (Camera Deputaţilor şi Senatul); - consiliile judeţene, consiliile locale. b) instituţii care acţionează în domeniul executiv: - Guvernul; - ministerele; - Banca Naţională a României; - prefecturile; - primăriile. c) instituţii publice care acţionează în domeniul judecătoresc: - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; - Consiliul Superior al Magistraturii; - instanţele judecătoreşti; - tribunalele; - parchetele. 1.3. Categorii de instituţii publice O caracteristică a instituţiilor publice este faptul că ele produc bunurile publice care sunt distribuite în cea mai mare parte gratuit sau la preţuri care se regăsesc sub nivelul costurilor. Prin serviciile oferite de către instituţiile publice se urmăreşte asigurarea unor servicii către contribuabili care ar necesita costuri ridicate dacă ar fi produse de sectorul privat, precum şi asigurarea satisfacerii nevoilor sociale ale contribuabililor. Deoarece sunt axate pe furnizarea unor anumite bunuri publice, instituţiilor publice le este caracteristică specializarea, ele urmărind scopul pentru care funcţionează. Pentru realizarea sarcinilor şi funcţiilor ce-i revin, statul organizează o vastă reţea de instituţii cu scopul de a presta servicii publice în vederea satisfacerii interesului general al populaţiei. Prin intermediul acestor instituţii publice, statul desfăşoară acţiuni în diferite domenii, aşa cum rezultă ele din legile bugetare, astfel: I. Acţiuni privind serviciile publice generale desfăşurate de către autorităţile publice (administraţia prezidenţială, autorităţile legislative, autorităţile executive, autorităţile judecătoreşti, alte autorităţi). II. Acţiuni privind apărarea naţională III. Acţiuni privind ordinea publică şi siguranţa naţională. IV. Acţiuni social-culturale:  Învăţământ;  Sănătate;  Cultură şi religie;  Sport şi tineret;  Asistenţă socială.  V. Acţiuni de dezvoltare publică, locuinţe şi servicii:  Dezvoltare publică;  Locuinţe;  Protecţia mediului şi gospodărirea apelor. 3

după examinarea de către Guvern a execuţiei bugetare pe primul semestru. printre alţii.Lucean Mihalcea        VI. SPP etc. Ordonatorii de credite bugetare Conducătorii instituţiilor publice sunt ordonatori de credite bugetare. 1. la Camera Deputaţilor şi Senat. ai căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite. pentru asigurarea unei execuţii bugetare prudente. după reţinerea a 10% din prevederile aprobate acestora. 4 . Transporturi şi comunicaţii. În funcţie de subordonarea instituţiei. ordonatorii principali de credite sunt secretarii generali sau persoanele desemnate prin aceste legi. SRI. conducătorii Consiliului Legislativ. conducătorii instituţiilor publice autonome şi primarii. ordonator terţiar. conducătorul acesteia poate fi: ordonator principal de credite. Alte acţiuni economice . 1. de exemplu. Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei Electrice. Repartizarea sumelor reţinute în proporţie de 10% se face în semestrul al doilea. VII. 2. secretarilor generali sau altor persoane împuternicite în acest scop. Consiliului Concurenţei. Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate de ordonatorul principal de credite pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice subordonate.4. pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice ierarhic inferioare. ordonator secundar. după caz. care vor fi repartizate integral. conducătorii altor autorităţi publice centrale. În cazurile prevăzute de legi speciale. Conducătorii instituţiilor publice autonome sunt conducătorii Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare. cu excepţia cheltuielilor de personal şi a celor care decurg din obligaţii internaţionale.. Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate. Ordonatorii principali de credite pot delega aceasta calitate înlocuitorilor de drept. conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. în raport cu sarcinile acestora. În categoria celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale se includ. Deci. un ordonator terţiar de credite poate fi în subordinea directă a ordonatorului principal de credite (cazul cel mai frecvent întâlnit) sau în subordinea unui ordonator secundar de credite. Acţiuni economice: Industrie. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor preciza limitele şi condiţiile delegării. Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale etc. ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite. Conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali de credite sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite. după caz. Ordonatorii principali de credite vor repartiza creditele bugetare. Curţii Constituţionale. Diferenţa dintre un ordonator secundar de credite şi unul terţiar este aceea că ordonatorul secundar mai are la rândul său ordonatori de credite în subordine. Astfel de situaţii se întâlnesc. Ordonatorii principali de credite – sunt miniştrii. în raport cu sarcinile acestora. Alte acţiuni: Cercetare ştiinţifică. Agricultură şi silvicultură.

cămine pentru copii infirmi şi cămine-atelier. învăţământ pentru copii cu deficienţe.  organizarea evidenţei programelor.5. cantine de ajutor social. Deoarece sunt axate pe furnizarea unor anumite bunuri publice. biblioteci etc.  angajarea şi utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare. ele urmărind scopul pentru care funcţionează. potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţiile legale. preventorii. de:  angajarea. centre de recoltare şi conservare a sângelui. Ed. liceal. cămine-spital pentru invalizi şi bolnavi cronici. postliceal. cit. universităţi.  organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice şi a programului de lucrări de investiţii publice. leagăne de copii. staţii de salvare etc. policlinici. DuStyle. case de copii. primar şi gimnazial. academii. conform prevederilor legale. 1 2 vezi Moşteanu Tatiana Buget şi Trezorerie Publică. precum şi asigurarea satisfacerii nevoilor sociale ale contribuabililor.  organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a situaţiilor financiare asupra situaţiei patrimoniului aflat în administrare şi execuţiei bugetare. Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate. pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale.  asistenţă socială: cămine de bătrâni şi pensionari.  sănătate: dispensare medicale. Domeniile în care acţionează instituţiile statului producătoare de bunuri publice sunt următoarele:2 a) domeniul social-cultural:  învâţământ: preşcolar. profesional. potrivit legii. creşe. 5 .  organizarea şi ţinerea la zi a evidenţei patrimoniului.  realizarea veniturilor. case de cultură. Finanţarea instituţiilor publice O caracteristică a instituţiilor publice este faptul că ele produc bunurile publice care sunt distribuite în cea mai mare parte gratuit 1 sau la preţuri care se regăsesc sub nivelul costurilor. lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare repartizate şi aprobate. Prin serviciile oferite de către instituţiile publice se urmăreşte asigurarea unor servicii către contribuabili care ar necesita costuri ridicate dacă ar fi produse de sectorul privat. complementar. 1. Bucureşti. Ordonatorii de credite răspund. sanatorii. Op.  sport şi tineret.Finanţele instituţiilor publice Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituţiilor pe care le conduc. 2000. centre de primire a minorilor. instituţii de plasament familial etc. spitale.  integritatea bunurilor încredinţate instituţiei pe care o conduc. instituţiilor publice le este caracteristică specializarea. inclusiv a indicatorilor aferenţi acestora.

jandarmi. prestaţii editoriale. Serviciul Român de Informaţii. Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice. După cum am prezentat anterior. prefecturile. Curtea de Conturi. instituţiile publice pot beneficia de alocaţii bugetare nerambursabile. autorităţile judecătoreşti. asigurărilor sociale de stat sau locale. exploatări ale unor bunuri pe care le au în administrare şi altele. impresariat. unităţi de învăţământ specializate. chirii. primăriile. prin deschiderea creditelor bugetare ca urmare a cererii de deschidere de credite bugetare înaintată de ordonatorul de credite al instituţiei publice la organul ierarhic superior. obţinute în sistem competitiv. în limita sumelor primite de la acestea. exploatarea filmelor. pompieri. Acestea se gestionează potrivit normelor privind finanţele publice şi cu respectarea destinaţiilor stabilite de transmiţător. de la buget şi din venituri proprii sau din sau din credite externe si fonduri nerambursabile. urmând a fi folosite în anul următor cu aceeaşi destinaţie. Soldurile anuale rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii rămân la dispoziţia acestora. dacă legea nu prevede altfel. dacă legea nu prevede altfel. cu respectarea dispoziţiilor legale. Curtea Constituţională Consiliul Concurenţei etc. prestări de servicii. e) domeniul economic: instituţii specilizate în cercetare ştiinţifică. finanţarea instituţiilor publice se realizează de la buget (de stat. în cea mai mare parte a cazurilor. Institutiile publice mai pot folosi pentru desfăşurarea şi lărgirea activităţii lor mijloace materiale şi baneşti primite de la persoane juridice şi fizice. finanţate parţial sau integral din fonduri proprii. bugetele locale sau bugetele fondurilor speciale. valorificări de produse din activităţi proprii sau anexe. proiecte. concursuri artistice. consultaţii şi servicii medicale. studii. Camera Deputaţilor. pe baza listei de investiţii. a documentaţiei 6 . granturi. Bugetele instituţiilor publice finanţate din venituri proprii se prezintă distinct ca anexă la bugetul centralizat al ordonatorului principal de credite. în funcţie de subordonare. De asemenea. fonduri speciale). Finanţarea de la buget se realizează.Lucean Mihalcea b) domeniul apărării naţionale: unităţi militare. alte organe ale administraţiei publice centrale. pe care le cuprind în buget în scopul realizării unor obiective sau programe în condiţiile legii Instituţiile publice finanţate integral de la buget varsă veniturile realizate la bugetul de stat sau la bugetele locale. Senatul. c) domeniul ordinii publice: unităţi de poliţie. Plăţile pentru investiţiile instituţiilor publice se efectuează prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului. organe ale administraţiei de stat pe plan local. d) domeniul autorităţii publice: Preşedenţia. unităţi de cercetare pentru descoperiri de zăcăminte noi. prin transmitere gratuită. lucrări. manifestări culturale. precum şi din fondurile speciale. consiile locale. se contabilizează şi se utilizează de instituţiile publice în cauză. Instituţiile publice pot realiza venituri proprii din taxe. după caz. finanţate din fonduri de la buget şi venituri proprii. se administrează. se încasează. ministerele. de gospodărire a apelor. stabilite în condiţiile legii. Guvernul. se regularizează la sfârşitul anului cu bugetul de stat. după caz. instituţii de protecţie a mediului. potrivit normelor privind finanţele publice. Veniturile proprii ale instituţiilor publice. publicaţii.

se contabilizează şi se utilizează de instituţiile publice în cauză. dupa caz. etc. În cazul instituţiilor publice finantate integral de la bugetul de stat. se încasează. dar nu şi destinaţia acesteia (cheltuieli materiale. Ordonatorul de credite superior stabile şte cuantumul subvenţiei. cu respectarea dispoziţiilor legale. Acestea se gestionează potrivit normelor privind finanţele publice şi cu respectarea destinaţiilor stabilite de transmiţător. În cazul în care aceste instituţii încasează venituri. finanţate din fondurile speciale. se regularizează la sfarşitul anului cu bugetul de stat. bugetele locale sau bugetele fondurilor speciale. prestari de servicii. Plăţile pentru investiţiile instituţiilor publice se efectuează prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului. pe baza listei de investiţii.). etc. Conducătorul instituţiei face defalcarea tuturor veniturilor (venituri proprii plus subvenţii) pe categorii de cheltuieli. creditele bugetare ale acestor instituţii publice ( şi ale celor din subordinea acestora. prin transmitere gratuită. Majoritatea instituţiilor publice se încadrează în categoria instituţiilor publice finanate din venituri proprii şi subvenţii (alocaţii) de la bugetul de stat. local sau fondurile speciale. în limita sumelor primite de la acestea. a documentaţiei 7 . Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice. Acest lucru nu înseamnă că instituţia este autonomă (nu este în subordinea unui ordonator de credite superior) şi nici bugetul propriu nu trebuie vizat de ordonatorul superior. acestea vor fi virate integral la bugetul de la care sunt finantate. cu diferenţa că acestea nu beneficiază de nici o subvenţie de la ordonatorul superior de credite.Finanţele instituţiilor publice tehnice prevăzute de lege. urmând a fi folosite în anul următor cu aceeaşi destinaţie. Instituţiile publice finanţate din credite externe sau fonduri nerambursabile sunt caracterizate prin faptul ca fondurile externe rambursabile sau nerambursabile de care beneficiază instituţiile publice din România vin. Subvenţiile primite (care apar in partea de venituri) vin in completarea veniturilor proprii obtinute din activitatile specifice desfasurate (vanzari de bilete. daca este cazul) sunt stabilite de ordonatorul de credite ierarhic superior ori de comun acord cu Ministerul Finanţelor Publice în cazul ordonatorilor principali de credite (conform prevederilor Legii finantelor publice). în completarea alocaţiilor de la bugetul de stat şi a veniturilor proprii ale instituţiilor respective. se administrează.). Instituţiile publice mai pot folosi pentru desfă şurarea şi lărgirea activităţii lor mijloace materiale şi baneşti primite de la persoane juridice şi fizice. Veniturile proprii ale instituţiilor publice. inchirieri de spatii. finanţate parţial sau integral din fonduri proprii. urmând ca bugetul sa fie vizat de ordonatorul superior. daca legea nu prevede altfel. Instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii sunt similare instituţiilor publice prezentate anterior. cel mai adesea. iar la cheltuieli. a fondurilor aprobate pentru cheltuieli de capital şi cu respectarea dispoziţiilor legale privind investiţiile şi decontarea acestora. dacă legea nu prevede altfel. cheltuieli salariale. potrivit normelor privind finanţele publice. local sau fondurile speciale. La partea de venituri întâlnim „alocaţii de la bugetul X”. Bugetele instituţiilor publice finanţate din venituri proprii se prezintă distinct ca anexă la bugetul centralizat al ordonatorului principal de credite. Soldurile anuale rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii rămân la dispoziţia acestora. sumele alocate sunt defalcate dupa criteriul economic al clasificaţiei bugetare.

8 . a fondurilor aprobate pentru cheltuieli de capital şi cu respectarea dispoziţiilor legale privind investiţiile şi decontarea acestora.Lucean Mihalcea tehnice prevăzute de lege.

executare şi control prin care statul îşi îndeplineşte funcţiile pe care le exercită: de alocare. este posibilă încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor publice. bugetul de stat devine lege şi astfel. bugetul public sau bugetul public naţional constituie un ansamblu complex de bugete autonome şi independente. care împreună formează un 9 . Bugetul public reprezintă instrumentul de programare. Acest buget cuprinde în fapt. În acest context statul se regăseşte în două ipostaze:  agent economic. Bugetul public se supune în mod obligatoriu discuţiei amanunţite a Parlamentului şi aprobării acestuia. reglare a activităţii economice. Dupa aprobarea de către Parlament. care creează şi execută cadrul legislativ necesar derulării mecanismului economic. indiferent dacă acestea sunt publice sau private. Bugetul economiei naţionale serveste ca baza pentru argumentaţia financiar-economică. Bugetul economiei naţionale este un plan/program ce se întocmeşte anual şi cuprinde totalitatea veniturilor şi a cheltuielilor dintr-o economie naţională. obligaţii şi drepturi ca orice agent economic. în toate ţările dezvoltate noţiunea de buget se referă la două structuri diferite:  bugetul economiei naţionale.  bugetul public (bugetul propriu-zis al autorităţii publice). se repartizează şi se cheltuieşte. la dispoziţia statului. pe lângă bugetele autorităţii publice şi totalitatea bugetelor private (ale agenţilor economici). este un buget informativ. stabilizare macroeconomică. în consecinţă nu se supune aprobării legislativului. a fondurilor financiare necesare pentru realizarea obiectivelor de politică economică şi socială. constituite conform legislaţiei economico-financiare. În sens larg.  autoritate publică. redistribuire. prin forţa sa economică. Bugetul statului şi caracteristicile acestuia Activitatea economică a statului se desfăşoară printr-un mecanism economic reprezentat de un sistem de metode de conducere economică. doctrina financiară a completat imaginea despre buget şi a legat existenţa acestuia de mersul şi starea întregii economii naţionale. De regulă. de obiective şi structuri organizaţionale. În condiţiile tot mai complexe ale vieţii economico-sociale de astăzi. orientativ şi nu este executoriu. Bugetul public (de stat) se elaborează pornind de la bugetul economiei naţionale.1. Sistemul bugetar sau bugetul public contribuie la realizarea echilibrului între nevoile colective şi mijloacele cu care se acoperă. având în vedere respectarea echităţii în repartiţia sarcinii fiscale asupra membrilor societăţii. Astfel. prin care are atribuţii. precum şi prin pârghiile social – economice la care poate apela. politică şi socială a guvernului. însă cuprinde numai resursele şi cheltuielile autorităţii publice. care dau expresie procesului de constituire. denumit şi sistemul bugetar. Prin intermediul acestor pârghii economico-sociale se creează cadrul organizatoric prin care se încasează veniturile bugetare.Finanţele instituţiilor publice CAPITOLUL 2 ELABORAREA ŞI FUNDAMENTAREA BUGETULUI DE VENITURI ŞI CHELTUIELI 2.

format din:  bugetul de stat. în care se înscriu veniturile şi cheltuielile colectivităţilor locale. sociale. în funcţie de sistemul de finanţare şi sunt în subordinea instituţiilor publice autonome. salariaţilor asiguraţi şi a membrilor lor de familie.  bugetul trezoreriei statului. municipiu. Bugetul asigurărilor sociale de stat .  bugetul fondurilor externe nerambursabile. aşa cum reglementează şi Legea nr. Bugetele fondurilor speciale .Lucean Mihalcea sistem unitar de bugete. judeţ). pentru care se instituie prelevări obligatorii pe bază de legi speciale. 500/2002 – Legea privind finanţele publice. Bugetele instituţiilor publice autonome – sunt documentele în care sunt înscrise veniturile şi cheltuielile sau. bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale. Bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat. Bugetele locale – sunt documentele. Bugetul trezoreriei statului .  bugetele instituţiilor publice autonome. ca urmare a formării resurselor financiare publice şi efectuării cheltuielilor publice în conformitate cu obiectivele politicilor economice. ale fiecărei perioade. bugetul asigurărilor sociale de stat. numai cheltuielile anuale ale instituţiilor publice centrale care nu sunt subordonate nici unei alte entităţi de drept public. dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice. bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale. după caz – sunt documentele în care sunt înscrise cheltuielile anuale ale instituţiilor publice ce funcţionează doar pe baza resurselor primite sau subvenţiilor.  bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi a căror rambursare. Bugetul de stat – este un document elaborat şi administrat de către Guvern. bugetul asigurărilor sociale de stat.  bugetele fondurilor speciale.este un document ce se întocmeşte distinct de bugetul de stat şi se aprobă de Parlament prin lege separată. după caz.  bugetul asigurărilor sociale de stat. Bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii .  bugetele locale. bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale. după caz. oraş. elaborate autonom.  bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii.sunt documentele în care sunt prevăzute şi aprobate veniturile şi cheltuielile instituţiilor publice aflate în subordinea instituţiilor publice autonome. şi de repartizare a acestora pe destinaţii pentru ocrotirea pensionarilor.este documentul în care sunt înscrise veniturile şi cheltuielile trezoreriei privind activitatea desfăşurată de aceasta în scopul îndeplinirii funcţiilor sale. adoptat de către Parlament prin Legea anuală a bugetului de stat şi reprezintă relaţiile economice în formă bănească care iau naştere în procesul repartizării produsului intern brut. pe o perioadă de un an şi reprezintă instrumentul de planificare financiară a unităţilor administrativ – teritoriale care au personalitate juridică (comună. ori alte 10 . pe baza contribuţiilor şi a altor vărsăminte prelevate de la persoane juridice şi fizice.  bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat. de la bugetul de stat. bugetul asigurărilor sociale de stat. fiind administrat şi gestionat de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.documentele care se întocmesc în vederea finanţării anumitor obiective şi acţiuni necesare în perioada considerată.

Finanţele instituţiilor publice instituţii publice. dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice.este documentul în care sunt prevăzute şi aprobate veniturile şi cheltuielile creditelor externe contractate sau garantate de stat şi a căror rambursare. Ansamblul bugetelor. studii. Bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi a căror rambursare. precum şi perioada de timp pentru care se adoptă bugetul.2. prin eliminarea transferurilor de sume dintre două bugete componente. dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice . prestări de servicii şi altele asemenea. 2. Acest interval delimitează perioada de timp pentru care se elaborează şi se aprobă bugetul. Bugetul fondurilor externe nerambursabile – este documentul în care sunt prevăzute şi aprobate veniturile şi cheltuielile fondurilor externe care nu trebuie rambursate. concursuri artistice.2. a organului legislativ sau a guvernelor. agregate. pentru a forma un întreg. Principiul anualităţii bugetului Acest principiu se referă la faptul că realizarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor trebuie realizată în perioada de timp stabilită de Parlament. ci chiar orientarea regimului de stat. Principiile bugetare Urmare a procesului complex de elaborare şi execuţie a bugetului de stat. componente ale sistemului bugetar. proiecte. organizarea de manifestări culturale şi sportive. prestaţii editoriale. cât şi la cheltuieli şi consolidate. ca urmare a evitării dublei înregistrări a acestora şi evidenţierii corecte a efortului financiar public. 2. ce funcţionează doar pe baza veniturilor proprii ce provin din chirii. Principiile bugetare sunt riguros formulate şi sunt parte a patrimoniului universal de cunoştinţe şi învăţăminte care ţin de ştiinţa finanţelor. poartă denumirea de Buget general consolidat. prin cumularea valorilor înregistrate atât la venituri. 2. precum şi pentru care este autorizată încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor. Principiul universalităţii bugetului 11 .2.1. în conformitate cu prevederile legilor bugetare anuale este necesară utilizarea unor reguli şi principii de întocmire a bugetului mai mult sau mai puţin rigide. Legislaţia bugetară se bazează pe aceste principii şi le include ca norme juridice.2. valorificări de produse din activităţi proprii sau anexe. anul este un interval de 12 luni care poate să coincidă sau nu cu anul calendaristic. Reflectarea lor juridică nu poate fi însă rigidă. Principiile bugetare reprezintă o sinteză a experienţei practicii bugetare. dar şi a cerinţelor şi exigenţelor presupuse de procesul elaborării şi execuţiei bugetului de stat. publicaţii. În sensul acestui principiu. ci adaptată intereselor şi particularităţilor economice caracterizând nu doar statul de referinţă.

Bugetul de stat elaborat şi executat strict în limita acestui principiu se mai numeşte şi buget brut. sub forma unor sume brute sau totale. Principiul specializării bugetare Principiul specializării bugetare se referă la introducerea şi aprobarea în buget de către Parlament a veniturilor pe surse de provenienţă şi alocarea cheltuielilor pe categorii. dar nu se ştie (şi este posibil să nici nu se ştie vreodată) pentru care nevoie anume. 2. fără nici o excepţie. a echilibrului bugetar pe tot parcursul anului bugetar. Creditul bugetar reprezintă suma limită. să se regăsească într-un singur document. Această grupare. Principiul unităţii bugetare Principiul unităţii bugetare presupune ca toate veniturile şi cheltuielile statului. • economic. a cheltuielilor din veniturile ordinare.4. prin extensie. • funcţional. prin care se identifică instituţia de unde provine venitul sau pentru care se face cheltuiala.2. prin care sunt identificate tipurile de venituri (impozit pe profit. Principiul se prezintă astfel sub forma echilibrului bugetar anual şi. poartă denumirea de clasificaţie bugetară. prin care se realizează o clasificare după funcţii. Principiul echilibrului bugetar Principiul echilibrului bugetar prevede acoperirea integrală. tipuri de nevoi şi destinaţii.2. fără omisiuni sau eventuale compensări reciproce.7. nici la încasarea lor care este destinaţia expresă/punctuală ce li se rezervă. care poate fi cheltuită pe fiecare categorie de cheltuieli.2.5. 2. în sumele lor globale. 2. care trebuie să fie simplă. Acest principiu interzice ca un anumit venit bugetar să fie afectat pentru acoperirea unei anumite cheltuieli. taxe vamale etc. Venitul este destinat acoperirii unei nevoi publice.2.2. concisă. 2. în intervalul anului bugetar. 2. pentru a fi înţeleasă de toţi cei care examinează bugetul şi să ofere o imagine clară cu sursele de provenienţă a veniturilor şi destinaţiile precise ale cheltuielilor bugetare. efectuată după criterii acceptate în practica bugetară. adică faptul de a nu cunoaşte nici la restituirea lor.) sau de cheltuieli (curente sau de capital).6. Principiul neafectării veniturilor bugetare Principiul neafectării înseamnă depersonalizarea veniturilor.3. sarcini şi obiective.Lucean Mihalcea Principiul universalităţii stipulează necesitatea înscrierea în buget a tuturor veniturilor şi cheltuielilor. Principiul publicităţii bugetare 12 . Principalele criterii utilizate în clasificaţia bugetară sunt: • administrativ sau departamental. înscrisă în bugetul de stat.

unele au în vedere componenta tendenţională. în timpul elaborării bugetului. a fiecărui cetăţean.2. Metoda nu dă rezultate în cazul în care contextul economic este „frământat” (au avut loc schimbări repetate de viteză sau de sens pe parcursul orizontului statistic) sau în cazul în care conjunctura anului de 13 . operaţiunea este deosebit de complexă. Principiul unităţii monetare Principiul unităţii monetare se referă la faptul că toate operaţiunile bugetare trebuie să fie exprimate în monedă naţională. Elaborarea unui buget presupune utilizarea de tehnici de previziune. Ritmul de evoluţie al acestora este asumat ca realizabil şi în viitor. ci. privind estimarea veniturilor şi cheltuielilor se iau ca bază veniturile şi cheltuielile penultimului an (t-1). 2. după aprobarea legii bugetului prin publicarea acesteia în Monitorul oficial. Metode de dimensionare a componentelor bugetului Dimensionarea veniturilor şi cheltuielilor bugetare este o operaţiune depredicţie. pe performanţele economiei. deoarece nu ţine seama de evoluţia economicsocială a statului sau de factorul politic. cel puţin în aceeaşi măsură. Metoda are avantajul că este simplă.3. iar pe de altă parte. rezultând predicţia pentru anul următor. deoarece generează o tendinţă multianuală. pe capacitatea acesteia de a susţine prin eficienţă dezideratele sociale. Publicitatea se realizează. Metode de dimensionare clasice a componentelor bugetului Practica bugetară a conturat mai multe metode pentru dimensionarea veniturilor şi cheltuielilor bugetare. nu presupune un consum mare de mijloace.Finanţele instituţiilor publice Principiul publicităţii are în vedere informarea populaţiei. dar şi pe cei ai economiei întrucât bugetul statului se bazează nu numai pe dorinţele şi aspiraţiile guvernului şi pe cadrul juridic generat de organul legislativ. iar altele circumscriu şi aspectele corelative cu evoluţia economiei. dar are dezavantajul că este departe de realitate. după ce în prealabil a fost dezbătut şi adoptat de Parlament. în presa scrisă şi audio-vizuală. Pe baza lui se corectează nivelul veniturilor/cheltuielilor în anul curent. rezultată din dinamica pe mai mulţi ani . despre veniturile şi cheltuielile incluse în buget. Metoda majorării (diminuării) se bazează pe extrapolarea unei tendinţe relativ consolidate.5-8-10 ani a veniturilor şi cheltuielilor bugetare. social. precum şi implicaţiile politice în alegerea opţiunilor pentru procurarea resurselor financiare publice şi cheltuirea lor. Metoda are în comun cu precedent metodă. 2. supoziţia păstrării tendinţei. precum şi folosirea indicatorilor analizei macroeconomice. pe de o parte. pentru a evidenţia cât mai optim nivelul economic. Unele se referă strict la elaborarea propunerilor. dar este relativ mai bună. 2.3.8. deoarece are în vedere nu numai indicatorii şi parametrii bugetului. în timpul discutării proiectului în comisiile de specialitate ale Parlamentului şi în timpul dezbaterii acestui proiect în organul legislativ.1. Metoda automată – presupune ca la întocmirea bugetului pe anul următor (t+1).

în sensul repartizării creditelor bugetare pe baza randamentului sau avantajelor nete pe care le pot genera anumite cheltuieli.B. datorită nivelului scăzut de informaţii şi de previziune a viitorului economiei. 2..P.B.1. metode de inspiraţie franceză. numită „planificare. structurate pe două mari categorii: metode de tip american. Metoda evaluării directe presupune efectuarea unor calcule pentru fiecare categorie de venit sau cheltuială şi se bazează pe estimarea veniturilor şi cheltuielilor anului t + 1 (următor celui curent). dar nu asigură o dimensionare riguroasă a indicatorilor bugetari. în favoarea unor metode mai moderne.S.P. suficient de acoperitor al orizonturilor de realizare a obiectivelor propuse de diferite instituţii centrale.3. 14 . Metoda. Metode de dimensionare moderne a componentelor bugetului de tip american Metoda P. programare..2.Lucean Mihalcea predicţie (t + 1) se modifică sensibil faţă de a anilor incluşi în orizontul statistic.S. este o metodă de dimensionare a cheltuielilor publice întâlnită în SUA. Metode de dimensionare moderne a componentelor bugetului Metodele clasice de dimensionare a veniturilor şi cheltuielilor bugetare au un caracter limitat. iar eventualele nesincronizări şi imperfecţiuni pot fi ajustate pe parcursul execuţiei bugetare a anului t + 1 prin procedura rectificării bugetare. Resursele identificate pentru respectivul orizont sunt distribuite între obiective. Metoda este mai complexă. mai precis creşterea gradului de identificare a finalităţilor pentru fiecare domeniu de activitate în parte. mai aproape de realitate. unde decizia aparţine utilizatorului. 2.3. Metoda managementului prin obiective (MBO): Metoda presupune o planificare globală pe un termen optim – 5 ani. s-a realizat o descentralizare a deciziei. pornind de la preliminarea execuţiei bugetare pe anul t (anul curent) şi de la predicţiile privind evoluţia economică şi eventualele modificări legislative ce vor intra în vigoare în anul t + 1. Metoda are drept scop identificarea opţiunilor orizontale privind diferenţierea mărimii creditelor bugetare pe ministere. folosită mai întâi în sistemul militar şi extinsă apoi la nivelul bugetului federal. decidentul este diferit de utilizator.B.S. precum şi de a integra selecţia unei propuneri dintr-o mulţime de variante. prin aplicarea analizei “cost-avantaje. este mult mai precisă şi are în plus avantajul de a propune cheltuieli bugetare în contextul unor obiective plurianuale. Metoda PPBS are în vedere elaborarea unui buget pe baza unor propuneri optime la nivelul instituţiilor centrale beneficiare.2. comparativ cu metoda P. (“Planned Programmed Budgeting System”Planificare Programare Bugetizare): Metoda P.P. astfel încât să asigure o cotă de realizare cât mai ridicată. care presupune definirea unor criterii mai raţionale de gestionare a banului public. iniţiată în practica bugetară a SUA. bugetizare ”. În aceste condiţii multe state au renunţat la metodele tradiţionale sau clasice.

 oferă informaţii cu privire la costul unui anumit capitol de cheltuieli înscris în bugetul funcţional. fapt ce dă o consistenţă mai solidă argumentaţiei privind angajarea cheltuielilor publice. 2. Dezavantajele metodei sunt legate de caracterul relativ complex al procesului de analiză şi de excepţiile pe care le presupune faţă de principiile bugetare ale anualităţii şi neafectării. precum şi alocarea lor în scopul furnizării către populaţie a bunurilor şi serviciilor publice. 2. (“Zero-Based Budgeting” – Baza Bugetară Zero): Metoda este o metodă de programare bugetară care presupune evaluarea variantelor de realizare a unui obiectiv în raport cu costurile presupuse cele mai mici pentru atingerea acestui scop. Metoda prezintă numeroase avantaje:  permite determinarea costului global al operaţiunilor.B. în curs de desfăşurare). dar şi avantaje pe măsură. cât şi a mijloacelor de realizare a lui. atât a obiectivului. Conţinutul şi caracteristicile procesului bugetar Derularea procesului bugetar presupune existenţa unor resurse financiare. Metoda. În fiecare iteraţie şi pentru fiecare proiect este necesară parcurgerea unor etape stricte de analiză.2. decizie.3. are caracter sistemic prin faptul că este utilizată la reformularea.C.B. 2.  prezintă ansamblul resurselor existente şi suplimentare. execuţie şi control. consideră drept etalon.Finanţele instituţiilor publice Metoda Z. origine sau caz de referinţă acea variantă ce asigură costuri minime pentru realizarea unui obiectiv. ale cărui elemente sunt dispersate pe mai multe credite bugetare.1.B. astfel încât ansamblul efortului bugetar să fie mai convenabil (cheltuieli bugetare mai mici fără a renunţa neapărat la proiecte deja iniţiate. Metode de dimensionare moderne a componentelor bugetului de inspiraţie franceză Metoda R. date. Procesul bugetar Procesul bugetar reprezintă ansamblul structurat al acţiunilor şi măsurilor iniţiate şi derulate de instituţiile abilitate ale statului care au competenţe în scopul realizării politicii financiare promovate de autoritatea guvernamentală în domeniul bugetar.2. şi anume: studiu. indiferent se sursa de finanţare. Instrumentul în care îşi regăsesc reflectarea 15 .4. ce vor fi antrenate pentru realizarea obiectivelor propuse. Metoda este izomorfă problemei de optim a agentului economic ce îşi propune să obţină un nivel dat al producţiei cu costuri minime. în condiţii noi. Metoda. (“Rationalisation des Choix Budgetaires” Raţionalizarea Opţiunilor Bugetare): Metoda este bazată pe analiză sistemică şi are în vedere corectarea pe parcurs a cheltuielilor necesare pentru realizarea unui obiectiv multianual (de regulă de termen mediu) în raport cu condiţiile nou apărute.4.

bugetul fondurilor externe nerambursabile destinate administraţiei locale. deoarece prin activităţile sale alocă resurse limitate în raport cu nevoile societăţii pentru bunuri şi servicii publice. a nivelului preţurilor.  procesul bugetar are un caracter de continuitate ciclică. taxelor şi contribuţiilor percepute de la persoanele fizice şi juridice şi destinaţiile alocaţiilor bugetare în vederea furnizării de bunuri şi servicii publice. pe de altă parte. deoarece. bugetele diferitelor instituţii publice cu subordonare locală.  procesul bugetar are un larg impact public.  procesul bugetar are un caracter preponderent politic. deoarece pe parcursul derulării acestuia se manifestă atât atributele statului dedrept. bugetul fondurilor externe nerambursabile destinate administraţiei centrale. bugetul trezoreriei statului. bugetul fondului unic de asigurări sociale de sănătate. care este împărţit pe trei subsectoare publice:  administraţie centrală: bugetul de stat. bugetul asigurărilor pentru şomaj. Pentru ca sistemul de bugete să fie operaţional este necesară elaborarea de către Guvern a unei politici financiare coerente. bugetele fondurilor externe nerambursabile destinate administraţiilor sistemelor de asigurări sociale. deoarece etapele procesului bugetar. bugetele creditelor interne şi externe contractate de administraţia centrală. bugetele fondurilor special.  procesul bugetar are un caracter tehnic în ce priveşte formularea. trebuie respectate cerinţele funcţionării mecanismului economic şi principiul raţionalităţii. cât şi posibiltatea impunerii intereselor economico-sociale ale diferitelor grupuri de interese care deţin majoritatea de decizie politică. cât şi social. bugetele creditelor interne şi externe contractate de administraţia locală. cu implicaţii la nivel macro şi macroeconomic. În funcţie de diferitele particularităţi ale societăţilor actuale – gradul de dezvoltare a democraţiei. precum şi nivelurile impozitelor.  procesul bugetar are un caracter democratic. soldul bugetar influenţând direct sau indirect. execuţia şi controlul. deoarece fundamentarea bugetului se constituie într-o componentă importantă a procesului de macrostabilizare economică. pe de o parte. dincolo de opţiunile politice. în baza principiilor anualităţii şi publicităţii bugetare. bugetele diferitelor instituţii publice cu subordonare centrală. reflectată în cadrul bugetului reprezintă un act specific deciziei politice. a 16 . existenţa unui cadru juridic general valabil. experienţa economico-financiară. atât evoluţia creşterii economice. deoarece opţiunea pentru un tip de politică economic în general. sunt stabilite prin legi specifice care precizează termenele concrete de derulare şi finalizare a fiecărei faze.  administraţia sistemelor de asigurări sociale: bugetul asigurărilor sociale de stat.  administraţie locală: bugetele locale. bugetele diferitelor instituţii publice din subordinea administraţiilor sistemelor de asigurări sociale.Lucean Mihalcea toate resursele publice şi cheltuielile publice îl constituie bugetul general consolidate. procesului bugetar i se pot atribui o serie de caracteristici:  procesul bugetar are un puternic caracter decizional. politică financiară şi monetară în special. care se manifestă atât pe plan economic.

 aprobarea contului general de execuţie a bugetului.  aprobarea bugetului. şi derularea etapelor acestuia în conformitate cu prevederile Legii 500/2002 privind finanţele publice:  elaborarea proiectului de buget.4. prin Ministerul Finanţelor Publice. Proiectele bugetelor se elaborează de către Guvern.1. precum şi de transferuri consolidabile pentru autorităţile administraţiei publice locale. 2.  raportarea execuţiei bugetului. cât şi dinamica ratei dobânzii şi a soldului curent al balanţei de plăţi. a prioritatilor stabilite în formularea propunerilor de buget. ale memorandumurilor de înţelegere sau ale altor acorduri internaţionale cu organisme şi instituţii financiare internaţionale. programele sunt însoţite de estimarea anuala a performantelor fiecărui program. Elaborarea proiectului de buget În această etapă sunt angajate toate instituţiile publice de orice nivel în vederea propunerii de resurse financiare şi de obiective pentru care să se prevadă cheltuieli din buget.  programelor întocmite de către ordonatorii principali de credite în scopul finanţării unor acţiuni sau ansamblu de acţiuni.) sunt formulate. cercetare economică etc. Pe baza unei activităţi prospective a acestuia şi în colaborare cu alte organisme de specialitate (statistică. rezultatele obţinute şi estimate pentru anii următori. semnate si/sau ratificate.  executarea bugetului. pe baza:  prognozelor indicatorilor macroeconomici şi sociali pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget.  propunerilor de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.  posibilităţilor de finanţare a deficitului bugetar. nivelul şi structura veniturilor. Instituţia specializată este Ministerul Finanţelor Publice. prezentate de ordonatorii principali de credite. care trebuie să se afle în concordanţă cu obiectivele programului de guvernare aprobat. a căror alegere este justificată. 17 .  propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite. prognoză.2.4. în principiu.  politicilor şi strategiilor sectoriale. care trebuie sa precizeze: acţiunile.2. precum şi pentru următorii 3 ani. 2. costurile asociate. Etapele procesului bugetar În baza cadrului legislativ. cărora le sunt asociate obiective precise şi indicatori de rezultate şi de eficienta.  politicilor fiscale şi bugetare.Finanţele instituţiilor publice şomajului. măsurate prin indicatori precisi. se poate declanşa procesul bugetar de către executiv.  controlul execuţiei bugetului.  prevederilor memorandumurilor de finanţare. obiectivele urmărite.

însoţite de documentaţii şi fundamentări detaliate. finanţe şi bănci ale Parlamentului asupra principalelor orientări ale politicii sale macroeconomice şi ale finanţelor publice. precum şi alte informaţii relevante în domeniu. În cazul în care schimbarea cadrului macroeconomic impune modificarea limitelor de cheltuieli. Ministerului Finanţelor Publice. până la data de 1 iunie a fiecărui an. definitivate se depun la Ministerul Finanţelor Publice pana la data de 1 august a fiecărui an. toate instituţiile finanţate din buget îşi formulează propunerile privind necesarul de cheltuieli pentru anul al cărui buget este în curs de elaborare. -Ordonatorii principali de credite au obligaţia ca pana la data de 15 iulie a fiecărui an să depună la Ministerul Finanţelor Publice propunerile pentru proiectul de buget şi anexele la acesta. cu consultarea Guvernului. pentru anul bugetar următor. agenţii guvernamentale) şi prezentate apoi. -Autorităţile administraţiei publice locale au aceeaşi obligaţie pentru propunerile de transferuri consolidate şi de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. pe care le depune la Guvern până la data de 30 septembrie a fiecărui an. Acest raport va cuprinde un rezumat al politicilor macroeconomice în contextul cărora au fost elaborate proiectele de buget. Raportul şi proiectele legilor bugetare anuale vor exprima politica fiscal-bugetară a Guvernului. Aceşti indicatori sunt actualizati pe parcursul desfăşurării procesului bugetar. o scrisoare-cadru care va specifica contextul macroeconomic pe baza căruia vor fi întocmite proiectele de buget. precum şi strategia Guvernului în domeniul investiţiilor publice. 18 . .Camera Deputaţilor şi Senatul. astfel redimensionate. -Ministrul finanţelor publice va transmite ordonatorilor principali de credite. acestea vor fi adaptate de către Guvern. Până la data de 15 iunie Ministerul Finanţelor Publice comunică ordonatorilor principali de credite limitele de cheltuieli. Ministerul Finanţelor Publice va înainta Guvernului. în vederea definitivării proiectelor de buget. la propunerea Ministerului Finanţelor Publice. Aceste propuneri sunt cumulate la nivelul instituţiilor central (ministere. precum şi pentru următorii 3 ani. vor fi elaboraţi de organele abilitate pana la data de 31 martie a anului curent. Ministerul Finanţelor Publice examinează proiectele de buget şi poarta discuţii cu ordonatorii principali de credite asupra acestora. pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite şi a bugetului propriu. cu încadrarea în limitele de cheltuieli. obiectivele politicii fiscale şi bugetare pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget şi următorii 3 ani. precum şi limitele de cheltuieli aprobate de Guvern. urmând ca acesta sa le aprobe pana la data de 15 mai şi sa informeze comisiile pentru buget. .Ministerul Finanţelor Publice. întocmeşte proiectele legilor bugetare şi proiectele bugetelor.Lucean Mihalcea Pe de altă parte. împreună cu limitele de cheltuieli stabilite pe ordonatorii principali de credite. îşi aproba bugetele proprii şi le înaintează Guvernului în vederea includerii lor în proiectul bugetului de stat. şi estimările pentru următorii 3 ani.Proiectele de buget şi anexele la acesta. Proiectul legii bugetului de stat este însoţit de un raport privind situaţia macroeconomica pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget şi proiectia acesteia în următorii 3 ani. metodologiile de elaborare a acestora. până la data de 1 mai. Calendarul bugetar: -Elaborarea indicatorilor macroeconomici şi sociali pentru anul bugetar pe ntru care se elaborează proiectul de buget.

2. în situaţia în care acestea sunt mai mici decât cele din anul precedent. menită să asigure analiza atentă a deciziei bugetare şi alegerea celei mai adecvate opţiuni privind constituirea şi utilizarea resurselor bugetare. şi pe ordonatorii principali de credite. după caz. precum şi a legii bugetului în ansamblu. cultură. Dacă legile bugetare nu sunt adoptate cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar. temeinic justificate de către ordonatorii principali de credite. în plus faţă de alte comisii. care. de către primul ministru sau de către ministrul finanţelor. 2. a proiectului de buget însuşit de Guvern.Finanţele instituţiilor publice După însuşirea de către Guvern a proiectelor legilor bugetare şi de buget. după caz. fiecare comisie trebuie să se pronunţe în legătură cu acordul privind respectivul proiect.  dezbaterea în plenul Parlamentului a proiectului de buget. pe părţi. în principal. 2. Acest lucru este important pentru instituirea obligativităţii contribuabililor de a vărsa veniturile pe care guvernul contează în realizarea politicii sale. sănătate. finanţe. 19 .). Execuţia bugetului Bugetul devine operaţional numai după publicarea sa în „Monitorul oficial”. 1/12 din sumele propuse în proiectul de buget. obiectiv.2. articole. este chemată să se pronunţe asupra amendamentelor formulate de acestea. cu excepţia cazurilor deosebite. precum şi creditele de angajament pentru acţiuni multianuale.  promulgarea legii bugetului de către Preşedintele ţării.acesta le supune spre adoptare Parlamentului cel mai târziu până la data de 15 octombrie a fiecărui an. inclusiv a amendamentelor aferente provenite de la comisii.  examinarea proiectului de buget în comisia de buget. dar şi pentru stabilirea dimensiunii efortului (cheltuielilor) care se fac pentru un anumit domeniu.  publicarea în „Monitorul Oficial” a legii privind bugetul. bănci (comisia de specialitate a Parlamentului).4. subcapitole. Aprobarea bugetului Aprobarea bugetului se face conform Constituţiei de către Parlament. pentru anul bugetar. sau.3. Aprobarea bugetului este de fapt actul final dintr-o procedură destul de complexă. următoarele etape:  prezentarea în plenul Parlamentului. apărare etc. titluri.2. Bugetele se aprobă de Parlament pe ansamblu. În cadrul acestei proceduri se întâlnesc. recomandarea acestei comisii privind proiectul de buget şi menţionatele amendamente sunt înaintate plenului Parlamentului pentru dezbatere şi aprobare. precum şi alineate.  examinarea acestui proiect în comisiile permanente ale Parlamentului (educaţie. comisii care pot formula amendamente. limitele lunare de cheltuieli neputând depăşi de regula 1/12 din prevederile bugetelor anului precedent.  aprobarea prin vot a fiecărui articol din legea bugetului. proiect.4. astfel încât bugetul să aibă caracter de lege. capitole. Guvernul îndeplineşte sarcinile prevăzute în bugetul anului precedent.

20 . teatre etc. de gradul II. adică emiterea documentului prin care se va face plata: dipoziţie de plată sau ordin de plată. Pentru impozitele directe. băncile angajate în operaţiunile bugetare. adică determinarea mărimii impozitului ce trebuie plătit de un contribuabil şi înscrierea acesteia ca debit dintr-un rol fiscal deschis pentru fiecare dintre aceştia.dispoziţie de încasare. adică încasarea efectivă a acestuia. conducătorii instituţiilor publice din structura teritorială a ministerelor şi agenţiilor guvernamentale subordonate nemijlocit Guvernului (direcţii. ordin al ministrului. emisă atunci când contribuabilul plăteşte impozitul din proprie iniţiativă. adesea diferite după tipul de venit: impozit direct. .ordin de încasare. ca limită minimă în ceea ce priveşte veniturile şi ca limită maximă în ceea ce priveşte cheltuielile. impozit pe consum. b) operaţiuni efectuate de Trezorerie sau de băncile încasatoare: • perceperea impozitului. adică decizia pe baza căreia se autorizează efectuarea unei plăţi de către instituţia bugetară în beneficiul unui terţ. diferite organism internaţionale angajate în transferuri monetare cu bugetul. prevederile unor legi. • emiterea titlului de percepere. Execuţia cheltuielilor presupune şi ea unele particularităţi. În cadrul acestor operaţiuni se includ operaţiunile de: angajare. în practica bugetară a ţării noastre.). Trezoreria Statului (ca instituţie specializată a Ministerului Finanţelor Publice). adică recepţia bunurilor/serviciilor contractate şi determinarea sumei datorate furnizorilor. execuţia se realizează prin: a) operaţiuni în sarcina ordonatorilor de credite. adică documentul care autorizează încasarea. acesta poate fi: . adică a conducătorilor de instituţii publice sau a celor mandataţi de ei şi care. la baza deciziei stă întotdeauna un document legal de angajare: contract.Lucean Mihalcea Execuţia bugetului înseamnă încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor potrivit legii bugetului. emis pentru a-l anunţa pe contribuabil de obligaţia de plată sau pentru executarea silită a acestuia. unităţile administrativ-teritoriale.a. taxă vamală. ordonanţare. La execuţia bugetului participă Ministerul Finanţelor Publice. Pentru cheltuielile bugetare ordinare (curente şi de capital). toate instituţiile bugetare (în calitate de ordonatori de credite bugetare). lichidare. venit nefiscal. împrumuturi ş. de gradul III. operaţiunea presupune şi urmărirea onorării integrale şi la timp a obligaţiilor fiscale de către fiecare contribuabil în parte. inspectorate judeţene). unităţi militare. miniştrii şi conducătorii agenţiilor guvernamentale subordonate direct Guvernului. execuţia se realizează prin: a) operaţiuni efectuate de aparatul fiscal al Ministerului Finanţelor: • aşezarea impozitului. hotărâre judecătorească. adică identificarea şi dimensionarea materiei impozabile a fiecărui contribuabil. conducătorii instituţiilor publice operaţionale (spitale. Execuţia veniturilor se face prin operaţiuni specifice. sunt: de gradul I. în special pentru transferuri în beneficiul bugetelor locale şi pentru rambursări de împrumuturi. muzee. • lichidarea. şcoli.

din diferite motive (în primul rând din cauza inflaţiei). astfel încât procesul bugetar vizând anul t se încheie în martie-septembrie anul t+2. dar nu mai târziu de 30 noiembrie.4. de asemenea. precum şi a unui proiect de lege privind execuţia bugetului. Toate aceste operaţiuni necesită o perioadă de timp. controlul execuţiei bugetului este efectuat de Curtea de Conturi. O lege de rectificare a bugetului poate fi aprobată de Parlament. • evidenţa plăţilor. după care execuţia bugetului se consideră închisă. cheltuielile şi soldul bugetului. se întocmeşte contul de execuţie bugetară pe baza căruia se determină modul în care au fost realizate veniturile. 2. Încheierea anului bugetar este marcată prin operaţiuni şi documente care să ateste încheierea execuţiei bugetare şi este diferenţiată după sistemul de execuţie: de exerciţiu sau de gestiune. Contul de execuţie bugetară întocmit de Ministerul Finanţelor Publice este numit şi cu apelativul general (cont general de execuţie bugetară) întrucât cumulează prin agregare conturile de execuţie ale tuturor ordonatorilor de credite. Pe lângă aceste documente. contul de execuţie este întocmit până în iunie anul t+1. aşa cum au fost ele aprobate prin legea bugetului sau prin legea/legile de rectificare a acestuia.Finanţele instituţiilor publice b) operaţiuni în sarcina serviciului financiar al instituţiei ordonatoare de credit: • plata. care este un organism subordonat (în ţara noastră) direct Parlamentului. Încheierea execuţiei bugetului La nivelul unităţilor bugetare se întocmesc dări de seamă contabile şi conturi privind execuţia de casă a bugetului aferent şi. Curtea de Conturi este 21 . un raport al Curţii de Conturi privind execuţia bugetului. astfel încât veniturile neutilizate să fie returnate bugetului de stat. 2.2. astfel încât durata procesului bugetar este mult mai mare decât a exerciţiului propriu-zis. Controlul execuţiei bugetului După primirea contului privind execuţia bugetară.2. ca administrator general al execuţiei bugetare. adică achitarea sumei datorate. În Parlament aceste documente sunt în prealabil discutate în comisia de specialitate. controlul Curţii de Conturi se exercită de regulă din iulie anul t+1 până în ianuarie-iunie anul t+2. Acest cont general este prezentat de Ministerul Finanţelor Publice pentru a fi discutat de Guvern. Pentru condiţiile legislative din România. iar acesta îl prezintă Parlamentului spre discuţie şi aprobare.4. Dezbaterea în Parlament şi Guvern a contului general de execuţie bugetară se face pe baza unui raport elaborat de Ministerul Finanţelor. acest proces durează între 30 şi 42 de luni: elaborarea începe în luna mai a anului t-1. Parlamentul ia cunoştinţă. pregătirea dezbaterii parlamentare a contului de execuţie bugetară mai durează încă 1-2 luni.4. alocările prevăzute prin legea iniţială a bugetului au devenit insuficiente. de asemenea. la care se adaugă şi cea de elaborare a proiectului. execuţia se produce pe parcursul anului t. în cazul în care. La nivelul Ministerului Finanţelor Publice. audiază şi dezbate. se închid conturile de alocaţii bugetare.5. care prezintă plenului Parlamentului o recomandare asupra lor.

Lucean Mihalcea instituţia supremă de control al finanţelor publice şi care exercită un control de tip ulterior sau post-factum.  elaboreze proiecte bugetare anuale şi să le transmită spre adoptare Parlamentului. Parlamentul: adoptă legile bugetare anuale si legile de rectificare elaborate de Guvern potrivit cu strategia macroeconomică asumată de acesta. inclusiv. Fiecare din nivelele menţionate are organ propriu de control financiar intern. În timpul dezbaterilor nu pot fi aprobate amendamente la legile bugetare anuale care determină majorarea deficitului bugetar. şi judeţelor în jos) şi sunt circumscrise doar unităţilor în subordine pentru ceilalţi ordonatori de credite. al Guvernului. de la nivelul acestuia. Guvernul . Dacă legile bugetare anuale. care este extern) şi se exercită şi preventiv şi ulterior. Controlul execuţiei bugetului este efectuat şi pe filiera Guvernului. 2. contul de execuţie bugetară. Acesta este un control intern (spre deosebire de cel al Curţii de Conturi. Instituţiile principale implicate în procesul bugetar 2. Executivul trebuie să: elaboreze raportul privind situaţia macroeconomică pentru anul bugetar respectiv şi proiecţia acestuia pe următorii 3 ani. După analiza raportului în comisiile specializate ale forului legislativ. În afara acestuia.6.5. 22 . asupra modului de formare.4. de la Guvern.2. precum şi asupra modului de gestionare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale. de la nivelul ministerelor. Acest control (al Curţii de Conturi. adică de natură financiară.5. 2. al Ministerului Finanţelor Publice şi al celorlalte organisme menţionate) este un control tehnic. documentele pendinte şi legea execuţiei bugetului. se dezbate în plenul Parlamentului. elaborat de instituţia specializată de control al finanţelor publice. Parlamentul declanşează procedura de dezbatere şi aprobare a acestuia. de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public. în jos) şi pentru controlul financiar al Ministerului Finanţelor (adică se exercită la orice nivel al administraţiei de stat. proiectul de lege privind aprobarea contului de execuţie bugetară. Parlamentul execută un control politic asupra oricărei etape a procesului bugetar prin faptul că dezbate şi aprobă bugetul şi legea bugetului.asigură realizarea politicii fiscal-bugetare ce ia în considerare perspectivele economice si priorităţile politice cuprinse în Programul de guvernare acceptat de Parlament.5. 2. Tot Parlamentul aprobă si legile contului general anual de execuţie. inclusiv al Finanţelor. de la nivelul Ministerului Finanţelor Publice şi de la nivelul diferiţilor ordonatori de credit. depuse în termen legal. în termenul limită prevăzut de lege. Competenţele de control sunt cvasigenerale pentru controlul financiar al Guvernului (adică se exercită la orice nivel al administraţiei de stat. nu sunt adoptate până cel târziu la data de 15 decembrie a anului anterior celui bugetar de referinţă. Aprobarea execuţiei bugetului Pe baza raportului privind contul de execuţie bugetară.1. Guvernul poate solicita Parlamentului aplicarea procedurii de urgenţă.2.

memorandumurilor.Finanţele instituţiilor publice exercite conducerea generală a activităţii executive în domeniul finanţelor publice. a reglementărilor în domeniul monetar şi valutar.5.  utilizeze fondul de rezervă bugetară şi a fondului de intervenţie la dispoziţia sa pe bază de hotărâri.  stabilirea conţinutului.  furnizarea către Parlament. în faza de proiect a acordurilor. lichidarea. contabilizarea si raportarea. formei de prezentare si structurii programelor elaborate  de ordonatorii principali de credite bugetare.  analizarea propunerilor de buget în etape de elaborare.  dispunerea măsurilor necesare pentru aplicarea politicii fiscal bugetare.  avizarea. Guvernul şi comisiilor pentru buget.3. protocoalelor sau înţelegerilor încheiate cu partenerii externi precum şi a proiectelor de acte normative care conţin implicaţii financiare. precum si modificările acestora.  colaborarea cu Banca Naţională României la elaborarea balanţei de plăţi externe. instrucţiuni şi precizări prin care se stabilesc practicile şi procedurile pentru încasarea veniturilor.  blocarea sau reducerea utilizării unor credite bugetare constatate ca fiind fără temei legal sau fără justificare în bugetele ordonatorilor de credite bugetare. 2. angajarea. de documente care stau la baza fundamentării proiectelor de legi bugetare anuale. scop în care examinează periodic execuţia bugetară şi stabileşte măsuri pentru menţinerea sau îmbunătăţirea echilibrului bugetar. împreună cu Banca Naţională. legilor bugetare anuale.  aprobarea clasificaţiilor bugetare. măsuri pentru reglementarea situaţiei.  dispunerea de masuri necesare pentru administrarea si urmărirea modului de utilizare a fondurilor publice destinate cofinaţării în bani. iar în cazul constatării de abateri în realizarea veniturilor şi cu privire la cheltuieli faţă de nivelurile autorizate să propună Guvernului. ordonanţarea şi plata cheltuielilor.  prezenţa semestrială.  solicitarea de rapoarte şi informaţii oricăror instituţii care gestionează fonduri publice. Ministerul Finanţelor Publice – acţionează în numele Guvernului ca o componentă instituţionalizată şi specializată având drept atribuţii următoarele:  coordonarea acţiunilor care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar (pregătirea proiectelor. la solicitarea acestuia.  emiterea de norme metodologice. controlul cheltuirii acestora.  monitorizarea execuţiei bugetare. încheierea exerciţiului bugetar anual. precum si ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuţie). ale legilor de rectificare. finanţe şi bănci ale Parlamentului.  supună spre adoptare Parlamentului a proiectelor legilor de rectificare a contului general anual de execuţie. de informări asupra modului de realizare a balanţei de plăţi externe şi  23 . rezultate din contribuţia financiara externă acordată Guvernului României. a balanţei creanţelor şi angajamentelor externe.

care sunt repartizate integral. Repartizează creditele bugetare deschise (aprobate) pentru bugetul propriu si pentru instituţiile ierarhic inferioare.  angajarea si utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare.Lucean Mihalcea a balanţei creanţelor si angajamentelor externe si propunerea de soluţii de acoperirea deficitului sau de utilizare a excedentului din contul curent al balanţei de plăţi externe. 24 .sunt conducătorii instituţiilor şi unităţilor care folosesc mijloace băneşti din bugetele publice. Angajarea. potrivit legii. Ordonatorii de credite bugetare .5. în raport cu sarcinile acestora. Ordonatorii principali de credite bugetare .4. iar plata acestora se efectuează de către contabil. de evitare a dublei impuneri. transferuri în vederea acoperirii cheltuielilor aprobate prin bugetele lor de venituri şi cheltuieli (in condiţiile existentei unor autorizaţii legale în acest sens). inclusiv a indicatorilor aferenţi acestora. ai căror conducători sunt ordonatorii secundari sau terţiari de credite bugetare. potrivit legii. cu excepţia cheltuielilor de personal si a celor care decurg din obligaţii internaţionale. după examinarea de către Guvern a execuţiei bugetare pe primul semestru. Repartizarea sumelor reţinute în proporţie de 10% se face în semestrul al II-lea.  organizarea şi ţinerea la zi a evidenţei patrimoniului. Ordonatorii secundari de credite bugetare . în problemele financiare. conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale.  organizarea si ţinerea la zi a contabilităţii si prezentarea la termen a situaţiilor financiare asupra patrimoniului aflat în administrare si execuţie bugetara.repartizează creditele bugetare după reţinerea a 10% din prevederile acestuia. cu titlul de credite bugetare subvenţii. Angajarea si ordonanţarea cheltuielilor se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv.Sunt ministrii. ai căror conducători sunt ordinatori terţiari de credite în raport cu prevederile din bugetele aprobate în condiţiile stabilite prin dispoziţiile legale.  participarea în numele statului la tratative externe privind acordurile de promovare si protejare a investiţiilor si cheltuielilor.Au obligaţia de a angaja si de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor si destinaţiilor aprobate. 2. Ei pot delega aceasta calitate înlocuitorilor de drept. Prin actul de delegare se precizează limitele si condiţiile delegării. pentru asigurarea unei execuţii bugetare prudente. valutare si de plăţi. pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor respective si cu respectarea dispoziţiilor legale. conducătorii altor autorităţi publice si conducătorii instituţiilor publice autonome. de:  angajarea. lichidarea si ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare repartizate si aprobate. lichidarea si ordonanţarea cheltuielilor din fonduri publice se aprobă de ordonatorul de credite bugetare.  organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice si a programului de lucrări de investiţii publice. secretarilor generali sau altor persoane împuternicite în acest scop.  organizarea evidenţei programelor. de combatere a evaziunii fiscale şi împreună cu Banca Naţională.repartizează creditele bugetare aprobate (primite) pentru bugetul propriu si pentru bugetele instituţiilor publice subordonate.  integritatea bunurilor încredinţate instituţiei pe care o conduc. Ordonatorii de credite bugetare răspund.

Fundamentarea proiectelor de bugete publice Guvernul desemnează Ministerul Finanţelor Publice cu răspunderea elaborării unor norme unitare privind sectorul bugetar.  programele întocmite de ordonatorii principali de credite bugetare în scopul finanţării unor acţiuni sau a ansamblului de acţiuni. pe baza unui cadru juridic existent. structural venituri si cheltuieli. a tuturor participanţilor la relaţiile specifice (bugetare) diferit. respectiv.1.  politici si strategii sectoriale. prezentate ordonatorilor principali de credite bugetare. -întocmirea lucrărilor pregătitoare privind proiecte de bugete publice (ca o succesiune de intervenţii instituţionale.  propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite bugetare. rezultatele obţinute si estimate pentru anii următori măsurate prin indicatori precisi a căror selectare este justificată). Poate fi structurată si vizualizată grafic prin imaginea unei piramide având trei momente distincte în acţiune în care pot fi sesizate mai multe niveluri de implicări (răspunderi si competenţe).elaborarea propriu-zisă a proiectelor de bugete publice. Elaborarea proiectelor de bugete publice Acest demers presupune implicarea. au la bază următoarele:  prognoze ale indicatorilor macroeconomici si sociali pentru anul bugetar de referinţă plus pentru încă trei ani următori acestuia. de la nivelul „partenerilor”. 25 .6. 2. care trebuie să precizeze acţiunile. 2. premergătoare elaborării propriu-zise a proiectelor de bugete publice).  prevederile memorandumurilor de finanţare. cu referire la fundamentarea indicatorilor de venituri si a celor de cheltuieli. indicatori de rezultate si de eficenţă (programele sunt însoţite de estimarea anuală a performanţelor lor. cuprinzând.6.1. Asistăm la un volum important de lucrări cu caracter de proiecţie (planificare) asupra indicatorilor de venituri si a celor de cheltuieli. obiectivele urmărite.6.cărora le isunt asociate obiective precise.  politici fiscale si bugetare. costurile asociate. statului în relaţiile bugetare. ale memorandumurilor de înţelegere sau ale altor acorduri internaţionale cu organisme si instituţii financiare internaţionale. folosind metode si tehnici de lucru bine definite ca acţiune. funcţie de poziţia pe care o au în cadrul acestora. . Momentele elaborării proiectelor de bugete publice Momentele definitorii în elaborarea proiectelor de bugete publice constau în: -fundamentarea proiectelor de bugete publice (în plan metodologic si procedural cu privire la indicatorii finanţelor publice). Proiectele de legi bugetare anuale cât si bugetele propriu-zise.Finanţele instituţiilor publice 2. ale priorităţilor stabilite în formarea propunerilor de buget. la cel al administraţiei publice (centrale si locale).1. pe categorii de indicatori (venituri si respectiv cheltuieli). lucrări care se regăsesc în fluxuri informaţionale cu caracter ascendent.

Reprezentativitatea în calculele de fundamentare vizează:  domeniul de activitate sau ramura de activitate. forma de organizare. Bugetele publice cuprind veniturile si cheltuielile astfel: . si anume: a. Tot sub formă de anexe. convenţională si valorică) a acţiunii sau activităţii generatoare de venituri sau de cheltuieli bugetare. instituţie.programele se aprobă ca anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite bugetare. bunuri ori obiecte. valoarea adăugată. Veniturile bugetare: trebuiesc selectate acele repere (mărimi. Elaborarea de documente proprii ori centralizate (bugete de venituri si cheltuieli. a. acte sau fapte. articole si alineate. loc de consum.) pornind de la elemente reale.  sursa ori materia generatoare de venituri bugetare. Cheltuielile bugetare: fixarea indicatorilor reprezentativi pentru calculele de fundamentare vizează destinaţia la nivel de domeniu.este un reper important in cuantificarea veniturilor si cheltuielilor de in scris in proiectele de bugete publice. randament fiscal. ca provenienţă ori destinaţie de fonduri publice. profit impozabil. titluri. se cuprind si fondurile externe nerambursabile.  forma de organizare (a activităţii ori acţiunii ce presupune consum de fonduri bugetare). capitole. apărare etc.  locul concret.) presupune respectarea unor coordonate de acţiune tehnică. .  posibilităţi de finanţare a deficitului bugetar. capacitate cilindrică (autovehicule cu tracţiune mecanică). ramură. unităţi) care permit o mai bună încadrare a materiei impozabile în principiile impunerii (echitate. Norme si normative de utilizat în determinarea indicatorilor bugetari. etc. . . precum si transferuri consolidabile pentru autorităţile administraţiei publice locale. c.Lucean Mihalcea propuneri de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. drepturi salariale. Situaţia indicatorilor din anul de bază. Are loc o aşezare a indicatorilor de referinţă la nivel macroeconomic si microeconomic. etc. Cadrul juridic cu efecte în determinarea indicatorilor bugetari. încasări (totale sau nete). La nivel macroeconomic si social: domeniul reflectat prin capitolul de cheltuieli (sănătate.numărul de salariaţi (permanenţi si temporari) si fondul salariilor de bază se aprobă distinct prin anexa la bugetul de venituri de cheltuieli a fiecărui ordonator principal de credite bugetare.veniturile sunt grupate pe capitole si subcapitole.cheltuielile prevăzute în capitole si articole au destinaţie precisă si limitată. evidente ca suprafaţă (la terenuri).) conduce pentru  26 . iar cheltuielile pe părţi. sector. cultură. subcapitole.cheltuielile de capital se cuprind pe fiecare capitol bugetar în conformitate cu creditele de angajament si duratele de realizare a investiţiilor. etc. b. la aceiaşi ordonatori. Identificarea si selectarea acelor indicatori ce devin reprezentativi pentru materia impozabilă si pentru consumul de fonduri bugetare . d. asistenţă socială. . comunicări de indicatori etc. valoare (clădiri). Identificarea si individualizarea de indicatori reprezentativi (cu exprimare fizică. Toţi cei aflaţi în relaţii bugetare cu statul (prin instituţiile specializate în administrarea bugetelor publice) vor proceda la calcule de indicatori financiari (cu efecte în determinarea veniturilor si cheltuielilor bugetare) având în vedere cele menţionate (în măsura în care sunt vizaţi expres).

etc. metri pătraţi suprafaţă de întreţinut. La nivel microeconomic si social: cheltuielile au reprezentativi alţi indicatori pentru fundamentare. sunt utilizaţi în compararea calculelor rezultate între două niveluri ierarhice diferite în plan instituţional. indicatori ca: număr salariaţi (potrivit cu o anumită structură pe activităţi si acţiuni). Astfel. număr beneficiari burse (pentru elevi si studenţi).Finanţele instituţiilor publice indicatori la o exprimare globală de genul “număr beneficiari” ai activităţii sau acţiunii de educaţie. trebuie să folosească drept cifre de control privind cheltuielile ce se cer acoperite prin credite bugetare. ori număr de persoane fizice (rezultat dintr-o anumită structură sociodemografică). dimensiuni ale execuţiei din anul de bază.06 an bază) si execuţia preliminată la data de 31. număr de elevi. pe acelea transmise de instituţia ierarhic superioară care să ia în considerare indicatorul reprezentativ din domeniu (ramură.). In preluarea propunerilor de indicatori de la instituţiile subordonate unde se lucrează efectiv cu alţi indicatori în calcule (funcţie de articolele si aliniatele bugetare). prin raportare la indicatorii reprezentativi de la nivel de subcapitol sau capitol (element de referinţă în acest caz este alocaţia bugetară solicitată pe beneficiar de cheltuială). se apreciază nivelul total al cheltuielilor (cu referire la activităţile proprii ale ordonatorilor terţiari de credite bugetare).au sensul unor dimensiuni prin care pot fi estimaţi indicatori bugetari de folosit în fundamentarea acestora. Normele si normativele financiare . La venituri: normele se regăsesc în unităţile tehnice de evaluare prin raportarea lor la baza de calcul (de impunere sau de impozitare).este al doilea reper in proiectarea veniturilor si cheltuielilor bugetare Anul precedent celui pentru care se fac calcule previzionale este considerat de bază în ideea continuităţii de activităţi si acţiuni în forme organizaţionale recunoscute. număr de studenţi.12 an bază. număr paturi de spitalizare. formă organizaţională. Prin raportare si alăturare. etc. În construcţia unui buget de venituri si cheltuieli. 27 . instituţiile subordonate. b. Indicatorii utilizaţi în fundamentarea veniturilor si cheltuielilor bugetare pot fi grupaţi în raport de gradul lor de folosire în calcule ca fiind: operativi (se folosesc in calcule de fundamentare concretizandu-se in inscrierea cifrelor rezultate in bugete de venituri si cheltuieli ale ordonatorilor de credite) si orientativi (ca acţiune ori determinare. când se detaliază capitolele bugetare pe forme organizaţionale De aici si exprimări de indicatori ca: număr de prescolari. adică niveluri de realizare cu caracter integral ori parţial a indicatorilor financiari. acţiunile cu caracter de planificare folosesc pentru compara_ie si raportare. rezultaţi din destinaţia cheltuielii dată de articolul ori alineatul bugetar (potrivit cu clasificaţia economică a cheltuielilor). La acest nivel se fac calcule proprii. sector. număr persoane beneficiare de hrană (în spitale.). Acest indicator capătă forme concrete explicite la nivel de subcapitol de cheltuieli. la ordonatorii superiori de credite bugetare (secundari si principali) la nivel de subcapitole si capitole de cheltuieli se folosesc în determinările proprii indicatori stabiliţi ca reprezentativi la aceste nivele (consideraţi astfel ca fiind operativi). etc. pentru comparabilitate. Se au în vedere pentru calcule si fundamentări. de exemplu) a două mărimi cu privire la indicatorii financiari: execuţia certă (de regulă 30. c. de asistenţă socială. etc. de sănătate. număr de posturi (funcţii). număr kwh (curent electric). În practica bugetară. scoli. la cele două categorii de date sunt prezentate cifrele propuse (ca rezultat al fundamentării). număr gigacalorii (încălzire). de către instituţia ierarhic superioară. prezenţa în documentele finale de fundamentare (bugetele de venituri si cheltuieli. Situaţia indicatorilor din anul de bază . De aici. etc.

si o diminuare a subiectivismului în solicitarea de mijloace bănesti. niveluri ori mărimi. funcţie de care sau de la care se porneste în calcule si fundamentări de indicatori financiari. metodologia folosită în elaborare. în cazul instituţiilor din acelasi domeniu de activitate unde indicatorii reprezentativi necesită o abordare unitară (de exemplu. Lucrările pregătitoare privind elaborarea proiectelor de bugete publice. sunt precedate de orientările stabilite de Guvern cu concursul Ministerului Finanţelor Publice si apoi a ordonatorilor principali de 28 .1. potrivit cu care Ministerul Finanţelor Publice. care presupune un flux informaţional ascendent. cu privire la alocaţia zilnică de hrană sau salariul de bază pe funcţie ori post). cu suprapunere pe sensul de unitare) si indicative (cu regăsire în terminologia de variabile). Apoi Ministerul Finanţelor Publice procedează la conturarea obiectivelor de politică fiscală si bugetară (pentru anul bugetar si următorii 3 ani) pe care le transmite Guvernului până la data de 1 mai – an de bază împreună cu limitele de cheltuieli stabilite pe ordonatorii principali de credite bugetare urmând ca acesta să le aprobe până la data de 15 mai. Propunerile de cheltuieli ale ordonatorilor principali de credite bugetare: vor fi determinate prin implicarea ordonatorilor subordonaţi la nivelul cărora se procedează la calcule si fundamentări de indicatori în corespondenţă cu subdiviziunile clasificaţiei bugetare. încălzire etc). în sensul pozitiv.2. acelasi an. obligatorii (la acelasi gen ori fel de indicatori cu extensie la domeniu. stabileste dimensiuni ale acestora atât pentru anul bugetar de referinţă cât si pentru următorii 3 ani până la data de 31 martie .an de bază. Întocmirea lucrărilor pregătitoare privind proiectele de bugete publice Elaborarea indicatorilor macroeconomici si sociali: apare ca prim moment în acţiune.Lucean Mihalcea La cheltuieli: normele apar mai des folosite regăsindu-se valenţe suplimentare prin expresii de „normative” sau de „metodă normativă” (potrivit cu unele interpretări din literatura de specialitate). curăţenie. ramură. autorizările legale ce stau la baza determinării cheltuielilor) si acte normative care au o influenţă indirectă în comensurarea lor. d. Normele: pot fi considerate limite.6. Mare parte din cheltuieli se găsesc în situaţia de a fi fundamentate prin alegerea de norme dintr-un anumit interval de mărimi care exprimă diferenţele pe locuri de realizare ale consumurilor (întreţinere. cu concursul organelor abilitate. La aceasta se adaugă. Cadrul juridic: prezent în calcule si fundamentări de indicatori bugetari poate fi structurat astfel: acte normative care produc efecte cu caracter direct asupra mărimii acestora (legile specifice pe categorii de venituri bugetare. Ministerul Finanţelor Publice se adresează după acest moment ordonatorilor principali de credite până la data de 11 iunie printr-o scrisoarecadru în care se menţionează contextul macroeconomic pe baza căruia vor fi întocmite proiecte de bugete de venituri si cheltuieli. De aici si semnificaţii ca: unitare si variabile (într-un anume interval). activitate sau acţiune. Avantajul unor astfel de norme constă în simplificarea calculelor si a fundamentării indicatorilor. de aici si necesitatea folosirii unor norme variabile (indicative într-un interval dat). dimensiuni ce sunt actualizate pe parcursul desfăsurării procesului bugetar. Unii dintre indicatori pot fi calculaţi pe baza unor limite unitare (cu reflectare în unităţi valorice. precum si limitele de cheltuieli aprobate de Guvern. convenţionale ori fizice). 2.

organizaţii cooperatiste. Instituţiile publice conduse de ordonatorii terţiari de credite bugetare.). orientări care se concretizează în limite minime (venituri) si maxime (cheltuieli) privind indicatorii bugetari de presupus pentru toţi cei implicaţi în relaţiile bugetare. Nivelurile ori esaloanele de referinţă au următoarea configuraţie: I. instituţiile publice din domeniile de activitate corespunzătoare ramurilor economico-sociale existente si populaţia aflată într-o anumită structură socio-demografică (se află într-o dublă ipostază: de contribuabili si de consumatori de fonduri publice-ordonatori de credite bugetare). răspunderi si competenţe se referă la stat (instituţii specializate în gestiunea bugetară) si „partenerii” lui din relaţiile specifice: agenţii economici (societăţi comerciale. Informaţiile cu efecte în lucrările pregătitoare asupra proiectelor de bugete publice circulă si pe orizontală către instituţiile specializate în gestiunea bugetelor publice de la acest nivel (instituţii de asigurări sociale de stat.se afla la ultimul nivel. Implicarea în elaborarea proiectelor de bugete publice potrivit cu anumite atribuţii. someri.) . Populaţia oferă informaţii instituţiilor finanţelor publice din teritoriu în legătură cu materia impozabilă deţinută. Fluxurile informaţionale generate de întocmirea lucrărilor pregătitoare privind elaborarea proiectelor de bugete publice precum si implicaţiile celor menţionaţi mai sus pot fi asezate pe mai multe niveluri de acţiune distinct care vizualizate iau forma unei piramide.se întocmesc bugete proprii de venituri si cheltuieli de către instituţiile conduse de ordonatorii terţiari de credite bugetare. prescolari. precum si cu drepturile bănesti cuvenite din bugetele publice. Instituţiile si unităţile din subordinea primăriilor îsi fundamentează veniturile si cheltuielile prin balanţe financiare proprii. etc. IV. Ministerele si instituţiile centrale conduse de ordonatori principali de credite bugetare si unităţile administrative – teritoriale de la judeţe si municipiul Bucuresti. Se verifica încadrarea instituţiilor subordonate în limitele de cheltuieli (maxime) si de venituri (minime) transmise în momentul premergător declansării întocmirii lucrărilor 29 . II.Finanţele instituţiilor publice credite pornind de la politica fiscală si bugetară.se afla la următorul nivel de implicare. unităţile si instituţiile de subordonare locală.Agenţii economici transmit către instituţiile finanţelor publice din teritoriu informaţii pe baza cărora pot fi apreciate obligaţiile bugetare din anul de plan ori drepturile bănesti de înscris în bugetele publice. agenţii economici cu dublă calitate (contribuabili si eventual beneficiari de fonduri publice). La nivelul I . elevi.se afla la baza sistemului informational. orase. La nivelul II . sectoare ale municipiului Bucuresti) . instituţii ori compartimente organizatorice din subordinea primăriilor etc. Instituţiile publice conduse de ordonatorii secundari de credite bugetare (faţă de care sunt subordonate cele din nivel I). municipii. unităţile administrativ-teritoriale de bază (comune. În calculele proprii. etc. regii autonome. pensionari. populaţia aflată într-o anumită situaţie socio-demografică (salariaţi. III.lucrările pregătitoare în elaborarea proiectelor de bugete publice se compararea calculele proprii ale instituţiilor ierarhic superioare cu datele transmise asupra indicatorilor bugetari prin bugetele proprii de venituri si cheltuieli de către ordonatorii terţiari de credite bugetare. ordonatorii secundari de credite bugetare folosesc indicatorii reprezentativi la nivelul ramurii în care se găsesc pentru a determina venituri si cheltuieli de înscris în proiectele de bugete publice.). studenţi. instituţiile finanţelor publice din teritoriu. Ministerul Finanţelor Publice .

se consemnează împreună cu indicatorii financiari asupra activităţii proprii a ministerelor si instituţiilor centrale în bugete centralizatoare de venituri si cheltuieli care se referă la domeniul sau ramura social-economică pe care le reprezintă. întocmirea lucrărilor pregătitoare asupra contului general de încheiere a exerciţiului bugetar pe perioada expirată pe baza datelor transmise de Trezoreria Finanţelor Publice. Rezultatele comparării. 2. In profil teritorial. În acest sens.al realizării lucrărilor pregătitoare privind proiectele de bugete publice la ordonatorii principali de credite bugetare se compara calculele proprii cu informaţiile transmise de ordonatorii subordonaţi. Unităţile administrativ-teritoriale îsi proiectează si aprobă într-o primă formă prin consiliile locale bugetele localităţilor. La nivelul IV .6. Ministerul Finanţelor Publice procedează la următoarele: întocmirea lucrărilor pregătitoare finale privind proiectul bugetului de stat comparand calculele proprii asupra indicatorilor financiari de cuprins în acest proiect de buget referitoare la ramuri sau domenii de activitate cu datele transmise de ministere si instituţii centrale prin bugetele lor centralizatoare de venituri si cheltuieli.3.Lucean Mihalcea pregătitoare. reprezentând raportarea execuţiei de casă. capătă contur final proiectele de legi bugetare ale statului (privind bugetul de stat si bugetul asigurărilor sociale de 30 .lucrările pregătitoare privind proiectele de bugete publice intră în faza finală a recunoasterii lor sau întocmirii propriu-zise.1. Guvernul decide asupra documentelor din domeniu pentru anul financiar următor. în concordanţă cu subdiviziunile cadrului general al clasificaţiei bugetare (capitole si subcapitole). Elaborarea propriu-zisă a proiectelor de bugete publice Guvernul are răspunderea juridică a elaborării proiectelor de bugete ale statului însă acţiunea efectivă de realizare a acestora revine în sarcina Ministerului Finanţelor Publice. La nivelul III . avizarea metodologică a bugetelor locale si preluarea din acestea a veniturilor de echilibrare solicitate în vederea întocmirii lucrărilor pregătitoare privind proiectul bugetului de stat. În calculele proprii se mai iau în considerare datele transmise si centralizate de direcţiile generale ale finanţelor publice din teritoriu precum si solicitările de sume bănesti suplimentare rezultate din bugetele judeţelor si municipiului Bucuresti cu privire la veniturile de echilibrare ale acestora. Consemnările informaţionale la nivelul II menţionat se fac prin intermediul proiectelor de bugete de venituri si cheltuieli care cuprind pe lângă indicatorii financiari privind instituţiile subordonate si pe cei care se referă la activitatea proprie a ordonatorilor secundari de credite bugetare. avizarea metodologică a lucrărilor pregătitoare privind proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat transmise de Ministerul Muncii si Protecţiei Sociale. cu respectarea încadrării în limitele de venituri si cheltuieli transmise. se procedează pe filiera bugetelor locale la aprobarea provizorie a acestora prin centralizarea indicatorilor financiari proprii cu cei transmisi de localităţile componente. Folosirea expresiei de aprobare provizorie este determinată de diferenţa dintre veniturile proprii(mai mici) si cheltuielile (mai mari) înscrise în bugetele locale pentru care veniturile de echilibrare se vor obţine în urma adoptării legii bugetului de stat.

Documentele bugetare prezentate dezbaterii din Parlament sunt precedate de două intervenţii: I. Aprobarea prin Parlament . propunerile cu privire la acestia în anul bugetar următor. documentele bugetare sunt structurate în două forme juridice distincte: proiecte de legi (stabilesc cadrul principal de abordare a problematicii avand o constructie proprie actelor normative date publicitatii) si proiecte de bugete (cuprind structura veniturilor si cheltuielilor pe capitole si subcapitole ale clasificaţiei precum si pe ministere si instituţii centrale). II.au un rol consultativ în privinţa documentelor bugetare pe care le primesc de la Guvern potrivit. alineate. respectiv. Mai întâi. în profil teritorial.Finanţele instituţiilor publice stat). se dezbat bugetele centralizate ale judeţelor si municipiului Bucuresti în condiţiile aprobării 31 . situaţia finală a exerciţiului bugetar pe anul expirat (prin contul general de încheiere a acestuia) etc. Aprobarea (adoptarea) bugetelor publice Revine ca răspundere instituţiilor puterii legislative. Din partea Guvernului prin intermediul ministrului finanţelor publice si alta. Consiliilor locale.2. ordonatori principali de credite bugetare) / adoptarea pe ansamblu a bugetelor. Din partea reprezentantului comisiilor de specialitate ale Parlamentului prin care se exprimă poziţia (avizare sau respingere) faţă de documentele bugetare pe rol. Dezbaterile parlamentare . măsuri si responsabilităţi instituţionale cu privire la aceiasi indicatori.poate fi prezentată prin: analiza si avizarea documentelor bugetare de către comisiile de specialitate ale acestuia /prezentarea lor în plenul Parlamentului / dezbaterea acelorasi documente de către Parlament si concomitent aprobarea pe fiecare articol si alineat de lege prin corelare cu subdiviziunile clasificaţiei (părţi. pe fiecare articol de lege în parte si apoi pe ansamblul legii prin care se aprobă bugetul de stat si respectiv bugetul asigurărilor sociale de stat. Comisiile permanente ale Parlamentului . aprobarea fiind pronunţată mai întâi. la care se adaugă contul general de încheiere a exerciţiului bugetar privind anul financiar expirat. articole. ca legi. Se prezintă informaţii asupra documentelor în dezbatere cu privire la politica fiscalbugetară a Guvernului. Această etapă a procesului bugetar se derulează în două faze distincte: aprobarea bugetelor statului si aprobarea bugetelor locale.au loc cu privire la documentele bugetare în cele două variante de lucru. nivelul realizării indicatorilor financiari din anul de bază. 2. din partea comisiilor de specialitate ale Parlamentului. la nivel central. Parlamentului (prin cele două camere). Definitivarea aprobării bugetelor locale în două trepte successive – urmeaza dupa adoptarea bugetului de stat. titluri. subcapitole.6. Documentele bugetare în cele două variante sunt transmise comisiilor de specialitate ale Parlamentului până la data de 15 octombrie a fiecărui an împreună cu un raport asupra situaţiei economiei (macro) pe anul bugetar si următorii 3 ani (rezumat al politicilor macroeconomice care susţin propunerile bugetare precum si strategia Guvernului în domeniul investiţiilor publice). Înainte de a fi transmise Parlamentului. capitole.

Reprezintă forma globală de abordare tehnică. orase. Este faza realizării veniturilor si cheltuielilor bugetare prin implicarea efectivă cu obligaţii si drepturi bănesti a celor prevăzuţi de legislaţia specifică potrivit relaţiilor bugetare existente. 2. în gestiunea lor propriu-zisă. statul cu instituţiile specializate si partenerii lui prezentaţi simplificator cu calităţile de contribuabili si de ordonatori de credite bugetare. cu cele două interpretări. la si de la dispoziţia statului. tehnici si procedee pe care cei implicaţi în relaţiile specifice le folosesc în legătură cu realizarea indicatorilor finanţelor publice prevăzuţi si aprobaţi prin balanţele financiare operative ale statului si unităţilor administrativ-teritoriale. comune) prin dezbaterea celorlalte bugete locale si adoptarea de hotărâri specifice ale consiliilor locale respective. redusă la expresiile generice de venituri. Definitivarea aprobării bugetare. cu localizarea la instituţiile specializate si respectiv la contribuabili si consumatorii de fonduri bugetare. Rezultatul dezbaterilor din Consiliile judeţene si din Consiliul general al municipiului Bucuresti se consemnează juridic prin hotărâri ale acestora care includ si repartizările de sume pentru echlibrarea bugetară la localităţile componente. în scopul susţinerii intereselor de ordin public recunoscute ca atare) si ca balanţe financiare operative Execuţia bugetară poate fi abordată prin:  sistemul bugetar. îl reprezintă execuţia de casă la nivelul Trezoreriei Publice. pornind de la caracteristicile comune ale relaţiilor economice specifice prin care sunt implicaţi în acţiune toţi factorii responsabili si anume.  structura indicatorilor financiari. Un segment important în execuţia veniturilor si cheltuielilor bugetare. Bugetele publice se abordeaza din două puncte de vedere: ca relaţii economice de o anumită factură (execuţia bugetelor publice exprima concretizarea relaţiilor economice generatoare de mijloace bănesti pe fondul repartiţiei venitului naţional. metode. încasarea. mai puţin lămuritoare pentru cei neiniţiaţi în problematica finanţelor publice.  componentele sistemului prin prezentarea fiecărui buget public în parte. de mobilizare si repartizare centralizată.Lucean Mihalcea transferurilor consolidate si a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru nivelul teritorial respectiv.3 Execuţia bugetelor publice Este etapa finală a procesului bugetar şi exprimă ansamblul de măsuri. Prezentarea execuţiei bugetare poate declansa. este continuată pe următoarea treaptă administrativ-teritorială (municipii. fie o punere în temă ori o clarificare teoreticometodologică. La venituri: realizarea se concretizeză în vărsarea-plată. respectiv ansamblul de relaţii cu această semnificaţie. documentele bugetare se transmit ca răspundere executorie instituţiilor din administraţia publică centrală si locală. sectoare ale municipiului Bucuresti. controlul si urmărirea lor de pe poziţia contribuabililor si a instituţiilor 32 . După aprobarea de Parlament si consiliile locale. fie o avalansă de informaţii si interpretări.6. pentru o categorie mai restrânsă cu interes profesional în aceeasi zonă de referinţă. respectiv de cheltuieli. cu două sensuri.  răspunderi si competenţe. în profil teritorial.

pe bugete publice si pe categorii de venituri corespunzătoare subdiviziunilor clasificaţiei (capitole si subcapitole) pe baza unor metode. procedee de lucru stabilite la nivelul unităţilor operative ale Trezoreriei Finanţelor Publice. credite bugetare aprobate. ca balanţe financiare operative. metode si tehnici de finanţare bugetară (deschidere si repartizare de credite bugetare. etc. relevante sunt: asezarea si calculul veniturilor bugetare.Finanţele instituţiilor publice financiar-bancare. modalităţi tehnice distincte în realizarea acesteia. elemente. în cazul altora. ordonatori. Organele fiscale preiau prin impunere-debitare alte venituri (cazul impozitelor si taxelor locale). ordonanţare. care declansează în execuţia bugetelor publice. Încasarea veniturilor bugetare se realizează separat pe categorii de contribuabili (agenţi economici. etc. etape în perfectare unei cheltuieli (angajare. Atât la unii cât si la ceilalţi sunt organizate evidenţe tehnic-operative ţinînd de consemnări ale calculelor asupra obligaţiilor. Vărsarea veniturilor bugetare reprezintă manifestarea iniţiativei la plată a contribuabililor ce este reflectată prin evidenţe tehnic-operative ori contabile si consemnată prin ordine de plată (cu caracter general. pentru contribuabilii persoane fizice. cu consemnări informaţionale separate la cei implicaţi în acţiune. Depersonalizarea veniturilor bugetare . metode si procedee specifice. Compartimentele de venituri bugetare (de impozite directe sau indirecte) urmăresc si controleaza realizarea obligaţiilor bănesti către bugetele publice. funcţie de realizările materiei impozabile. depersonalizarea ca efect al manifestării principiului bugetar al neafectării veniturilor. Asezarea si calculul veniturilor bugetare revine. lichidare. Reprezentativ pentru execuţia cheltuielilor sunt expresii care pornesc de la noţiunea de credite bugetare (aprobare. în care nu se produc 33 .). virare. vărsarea si plata acestora. Încasarea propriu-zisă a veniturilor bugetare se face potrivit cu documentele specifice menţionate mai sus ca urmare a viramentelor din conturile băncilor comerciale (unde îsi au deschise conturi agenţii economici) în conturile sintetice si analitice de venituri pe bugete publice deschise la unităţile operative ale Trezoreriei Finanţelor Publice. instituţii publice si persoane fizice). La această instituţie financiar-bancară se materializează segmentul distinct din realizarea veniturilor bugetare si anume execuţia de casă a acestora prin înregistrări tehnico-operative si contabile potrivit cu evidenţele specifice. încasarea lor propriuzisă. Cea mai mare parte a obligaţiilor bugetare se realizează la iniţiativa plătitorilor care acţionează în nume propriu si în numele unor subiecte de venituri bugetare (salariaţi. Circuitul mijloacelor bănesti pe seama relaţiilor bugetare poate fi vizualizat ca un parcurs cu mai multe momente definitorii. pentru cele mai multe obligaţii bugetare si cu caracter specific pentru contribuţia de asigurărisociale).este singurul moment din circuitul banului public prin balanţele financiar-operative. cheltuieli efective. Suita de momente tehnice mai sus menţionate este încadrată de fundamentarea indicatorilor financiari (care precede elaborarea proiectelor de bugete publice) si rezultatul execuţiei lor bugetare (prin contul general de încheiere a exerciţiului bugetar). plată). pentru impozitul pe salarii). plăţi de casă. La cheltuieli: se derulează separat de venituri presupunând noţiuni. În acest sens. ca responsabilitate lucrativă contribuabililor persoane juridice si organelor fiscale.). alimentare cu mijloace bănesti sau alocare de fonduri. foi de vărsământ (pentru unele plăţi în numerar ale persoanelor juridice) ori chitanţe (care exprimă încasarea de către stat a obligaţiilor bugetare de la persoanele fizice). tehnici.

6.(sunt consemnate prin conturile specifice de cheltuieli).6. La acestea se adaugă indicatorul reprezentativ de utilizat care exprimă cel mai bine sursa de formare a fiecărui venit în parte potrivit cu ipostazele în care se găseste obiectul de impunere. Metodologie.4. Practic fundamentarea indicatorilor de venituri bugetare are la baza raportările statistice ale contribuabililor către instituţiile 34 . la bugetele publice prin contul general de încheiere a exerciţiului bugetar. proceduri si elemente tehnice definitorii în aşezarea si calculul veniturilor bugetare În determinarea previzională a veniturilor bugetare se au în vedere elemente de calcul prezente în metodologia de fundamentare a indicatorilor financiari care susţine elaborarea proiectelor de bugete publice si care se cer a fi riguroase si bazate pe certitudini care ţin de dimensiunile si caracteristicile „materiei” de asezare a obiectului de venit bugetar. Se scot mijloace bănesti din conturile de la trezorerie pentru angajarea de plăţi aprobate în bugetele de venituri si cheltuieli ale ordonatorilor de credite bugetare ce au drept corespondent subdiviziuni de cheltuieli în bugetele publice finanţatoare. La nivelul consumatorilor de fonduri publice (ordonatorii de credite bugetare). În plan local.Lucean Mihalcea consemnări informaţionale prin evidenţe însă.4. etc. marchează trecerea la execuţia părţii de cheltuieli bugetare din acestea. din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale. atât tehnic-operativ cât si contabile (prin documente ca „fisa pentru operaţii bugetare” sau „fisa pentru operaţii diverse”. finanţarea se face prin alimentarea cu mijloace bănesti a conturilor de diponibil ale ordonatorilor de credite bugetare numai în măsura existenţei de mijloace bănesti în acestea ca urmare a încasării de venituri proprii ori a veniturilor de echilibrare provenite din transferurile consolidate din bugetul de stat. În evidenţa instituţiilor publice sunt consemnate plăţile de casă (inclusiv plăţile nete de casă). plata salariilor nete. 2. plata burselor. Execuţia propriu-zisă a părţii de cheltuieli din bugete publice ca balanţe financiare are drept concretizare ca modalitate tehnică de exprimare cheltuielile efective care înseamnă plata furnizorilor de energie electrică si energie termică. se consemnează prin conturi în afara bilanţului prevederile bugetare mai întâi la instituţiile centrale (conduse de ordonatori principali de credite bugetare) prin deschiderea de credite bugetare si apoi la instituţiile subordonate (ordonatorii secundari de credite bugetare si ordonatorii terţiari de credite bugetare) prin repartizare de credite bugetare.4. precum si prin folosirea unor conturi specifice).1.6. Plăţile de casă au corespondent si în evidenţa de la unităţile operative ale Trezoreriei Finanţelor Publice.reprezintă momentul declansator al finanţării cheltuielilor din bugetele publice potrivit cu limitele ce nu pot fi depăsite. Fundamentarea veniturilor bugetare 2. Aprobarea creditelor bugetare .1. Fundamentarea indicatorilor bugetari 2.1. Finalitatea execuţiei financiare la instituţiile publice este exprimată cu ajutorul conturilor de execuţie bugetară. Plăţile de casă .este alt moment al execuţiei cheltuielilor bugetare.

) sau la anumite categorii de venituri(ex. din raţiuni de politică fiscală si socială. în cele mai multe situaţii.Finanţele instituţiilor publice de specialitate si către cele ale finanţelor publice din teritoriu. impozitul pe veniturile din pensii. sunt reflectate anumite noţiuni ori elemente care definesc. Uneori se face distincţie între cele două noţiuni. prelevare. Inechitatea impozitelor indirecte. cu privire la veniturile bugetare sunt: subiectul. Mai întâi. După acest an. vărsământ. De regulă.in practica fiscală din România până în jurul anului 1993. potrivit exprimărilor teoretico-metodologice.  acte normative completatoare (complementare. este cel al taxelor de consumaţie (taxa pe valoare adăugată. pentru care nu sunt prevederi exprese ori lămuritoare în cele două categorii de acte normative enunţate. drepturile si obligaţiile plătitorilor. ceea ce înseamnă asezarea si perceperea veniturilor bugetare atât prin calcule previzionale cât si în execuţie. de Ministerul Finanţelor Publice.impozitul pe venitul din salarii. obiectul. Cazul tipic. potrivit legii cu calitatea de plătitori sau contribuabili. 35 . În mod firesc. implicată în anumite acte sau fapte ori care obţine venituri si potrivit legii are obligaţia să plătească anumite sume de bani către bugetele publice cu titlul de impozit. asezarea si calculul obligaţiilor către bugetele publice este susţinută de acte normative si procedurale ce pot fi grupate în două categorii:  acte normative institutoare ori de bază (sau principale) . etc.este folosit in teoria de specialitate pornind de la notiunile mentionate anterior (subiect. suportatorul obligaţiilor de plată faţă de bugetele publice ar trebui să fie subiectul-plătitor.se referă la normele metodologice ori instrucţiunile de aplicare a celor dintâi elaborate. Reprezentative. Plătitorul .ori sustinatoare) . unde salariatul este subiect de venit bugetar iar. în actele normative cu caracter de cuvânt similar sau de alternanţă în exprimare faţă de subiect-plătitor. suportatorul este o altă persoană decât subiectul plătitor. în ansamblu.este persoana fizică sau juridică deţinătoare a unor bunuri sau obiecte. impozitul pe circulaţia unor produse. s-a generalizat sensul de contribuabil si la persoanele juridice debitoare de venituri bugetare. Astfel din perspectivă juridică. contribuţie.se refera la legi fiscale specifice cu privire la fiecare venit (ex. Contribuabilul . Codul fiscal impozitele si taxelor locale). pe parcursul execuţiei bugetare. Cazul tipic. platitor. contribuabil). accizele. în acest sens.are sensul de subiect cu obligaţie de plată. este la impozitul pe veniturile din salarii. Suportatorul . Codul fiscal . unitatea tehnică de calcul (ori de evaluare). taxă. termenul de plată. principial în prima categorie de acte normative si apoi.) unde suportatorul este consumatorul final si nu producătorul ori comerciantul care apar. plătitorul este una si aceeasi persoană cu subiectul. Subiectul venitului bugetar . cu calitatea de contribuabil apărea numai persoana fizică aflată în situaţia de debitor al statului cu sume de bani ce exprimau un venit bugetar datorat. în plan metodologic. etc. înlesnirile la plată. mai cunoscut în acest sens. în a doua. baza de calcul. angajatorul (persoană fizică sau juridică) apare cu calitatea de plătitor. de regulă. uneori. în care apar repere de calcul cu privire la obiectul impunerii si baza de calcul. aici. În realitate. metodologic ori procedural. La acestea se adauga soluţiile procedurale emise de Ministerul Finanţelor Publice sau alte ministere.

pot fi rezultante ale politicii fiscale de ordin economic (pentru a stimula anumite activităţi ori acţiuni sau pentru a limita anumite consumuri ori cheltuieli. raportat la politica economică si fiscală. . în raporturile cu instituţiile statului care prestează diferite servicii cu privire la: eliberarea de permise sau autorizaţii. litigii în instanţele de judecată. motivate de politica socială. prezent mai sus ca fiind obiectul venitului bugetar reprezintă noţiunea cu cea mai dinamică prezenţă în practica fiscală fiind. Venitul . taxelor. încasări totale. De unde si categorii de impozite. Baza de calcul se suprapune (integral sau parţial) cu obiectul în ipostaza acestuia de venit. Obiectul venitului bugetar . în fond. De aici si o diversitate de situaţii care generează ceea ce se numesc taxele de timbru. Actele si faptele . Reprezentative sunt: venitul. fiscală ori demografică. elemente materiale concrete . în această situaţie. contribuţii ca: impozit pe venit. bunuri si obiecte. succesiuni. acordarea sau renunţarea la cetăţenie. în fapt obiectul de asezare a venitului bugetar. poate reprezenta în anumite situaţii.cu deosebire cea fizică. calculul si perceperea de venituri bugetare. drepturi salariale.apar în diferite situaţii ca generatoare de venituri bugetare chiar de la primele manifestări ale finanţelor publice. Aici s-ar încadra ca expresie fiscală mai veche. reprezintă împreună momentul zero în asezarea. capitaţia ori mai recent contribuţia persoanelor fără copii sau deducerea fiscal pentru persoanele cu copii. etc. vărsăminte. În teoria de specialitate si metodologie se folosesc cu acelasi sens si alte noţiuni ca bază de impunere. care ar explica sensul de parţial. Ea poate fi definită ca element de tehnică fiscal concret efectiv. beneficiu. obiect de asezare pentru venituri bugetare. impozit pe clădiri. Valoarea . De aici denumiri ca: impozit pe terenuri. generatoare de mijloace bănesti de ordin public. etcpreţul. altfel spus.sunt o altă exprimare a obiectului de asezare pentru veniturile bugetare. este reclamată si pe fondul acestei diferenţieri între plătitor si suportator. taxe. persoana. vărsămintelor si prelevărilor către bugetele publice. bază de impozitare (taxa pe valoarea adăugată). Diferenţele. impozit pe profit (impozit pe venit). la impozitele directe si la unele indirecte. ca acţiune fiscală sau. Elementul de tehnică fiscală. Preţul (fix ori negociat) . asupra căruia se aplică unitatea tehnică de evaluare pentru a se obţine mărimile obligaţiilor bănesti datorate către bugetele publice. La acestea se poate adăuga si noţiunea de materie impozabilă (sau de impunere) care vizează. cum este cazul la impozitul pe profit) ori de ordin social (anumite drepturi bănesti ori venituri sunt scoase de sub incidenţa 36 . acte si fapte. Persoana . contribuţiilor. acţiuni de divorţ.Lucean Mihalcea prin comparaţie cu cele directe. profit (net sau brut). valoarea. impozit pe salarii. taxa asupra mijloacelor de transport. net. În acest sens. vărsăminte din profit (beneficiu). îndeosebi. obiect de asezare pentru venituri bugetare. etc. acesta declansează impunerea. Baza de calcul . Obiecte. asezarea si plata impozitelor.poate fi considerată ca element derivat din obiectul venitului întrucât.poate constitui.poate fi regăsit în practica fiscală sub mai multe forme de exprimare: brut. Împreună cu subiectul.este elementul tehnic de la care sau funcţie de care se procedează la calculul. se suprapune integral sau parţial cu acesta. impozit funciar etc. sunt edificatoare din practica fiscală românească prelevarea pentru societate a unei părţi din taxa pe valoarea adăugată.apare posibil ca ipostază de determinare a unor venituri bugetare. bunuri.

termenul de plată se poate găsi în una din următoarele situaţii: ca o zi fixă de plată sau sub forma unui interval de timp. plăţile către bugetele publice trebuie să fie astfel concepute.Finanţele instituţiilor publice impunerii prin raportarea lor la subzistenţă sau la anumite situaţii defavorizante în care se află subiectul. Înlesnirile la plată . De aici. Prima situaţie. pe verticală si pe orizontală (taxa asupra succesiunilor) potrivit cu cerinţe de echitate fiscală sau de ordin social care sunt în atenţia instituţiilor statului într-o anumită perioadă de timp). concretizarea ca plată a obligaţiei bănesti rezultată din corelarea celorlalte elemente tehnice menţionate cu referire la veniturile bugetare existente în bugetele publice si potrivit cu actele normative ce le reglementează. Ele sunt condiţionate funcţie de cele două elemente tehnice menţionate ori de situaţiile în care se găsesc acestea la un moment dat sau într-un anumit loc. Produce efecte asupra încasării veniturilor în bugetele publice. nevoia unei abordări globale si structurale a 37 . proporţionale. Unitatea tehnică de evaluare . ca termene (prin corelarea tuturor categoriilor de venituri bugetare). progresive (în materie de venituri bugetare vizează îndeosebi veniturile obţinute pe diferite căiimpozitul pe venitul din salarii. La această se adaugă frecvenţa si mărimea încasărilor la acestia. încasarea de mijloacebănesti potrivit cu o anumită mărime si ritmicitate determinate de nevoia de fonduri pentru acoperirea cheltuielilor aprobate. care este si cea a scadenţei la plată se regăseste la majoritatea veniturilor bugetare. în cele mai multe cazuri o mărime relativă (cu exprimare prin procente).reprezintă un element tehnic în asezarea si perceperea de venituri bugetare cu determinare de politică financiară.Acestea se concretizează în reduceri si scutiri ale obligaţiilor calculate potrivit reglementărilor legale. o sumă absolută (pe obiect sau pe unitatea de măsură a acestuia) ori. Contribuabilii. Cotele . pe de altă parte. la taxa asupra mijloacelor de transport cu tracţiune mecanică).în materie de cuantificări ale obligaţiilor bugetare sunt prezente sub trei forme: fixe (privesc aceeasi unitate de calcul pentru baza de impunere in intregul ei sau potrivit cu anumite structuri care obliga la diferentieri ca rezultat al politicii fiscale). Ea poate fi o concretizare fizică însoţită de o exprimare valorică (lei pe metru pătrat suprafaţă teren).este elementul tehnic care poziţionează în timp. ziua fixă de plată a sumelor datorate.reprezintă elementul tehnic fixat în actele normative prin care se determină efectiv obligaţiile de plată odată cu calculele ce se fac asupra bazei de impunere. taxa asupra succesiunilor etc. exprimă atitudinea statului într-o anumită perioadă de gestiune bugetară faţă de unele categorii de contribuabili sau faţă de obiectul venitului ori funcţie de ambele elemente tehnice în acelasi timp potrivit cu unele caracteristici ale acestora. Termenul de plată . Bugetele publice reclamă. Ea poate fi simplă sau pe transe (impozitul pe venitul din salarii). Intervalul de timp vizează o perioadă în care se poate face plata si în care ultima zi din cadrul acesteia este si cea a scadenţei la plată. încât să răspundă atât nevoilor de fonduri bugetare. Ca urmare. potrivit cu realizarea obiectului de venit. precum si cu starea lor financiară au anumite posibilităţi de plată. social ori fiscală ce apare prezent în anumite situaţii pornind de la subiect (sau plătitor) ori obiect etc. o mărime convenţională (cilindri. cât si condiţiilor concrete de realizare a mijloacelor bănesti în gestiunea contribuabililor..Este o rezultantă a condiţiilor si situaţiilor concrete în care se găsesc în timp si spaţiu subiectele si obiectele acestora. cum este cazul la impozitul pe salarii si chiar impozitul pe venit). pe de altă parte.

cu caracter complementar. pe baza informaţiilor transmise de persoanele juridice.) sunt prezente în raportările statistice periodice realizate de instituţiile de statistică ori de instituţii ce au responsabilităţi în gestiunea bugetelor publice. prin raportările statistice. Cuantificarea previzională a veniturilor bugetare Pe de o parte. care confirm comportamentul contribuabililor în legătură cu incidenţa pe care acestia o au cu bugetele publice potrivit cu materia de impunere pe care o deţin si reglementările în vigoare cu privire la aceasta. sunt contribuabilii – persoane juridice pentru care este stabilită iniţiativa de plată. la obligaţiile către bugetele locale din mediul rural este necesar să se ia în calcul periodicitatea si sezonalitatea realizării de venituri ca urmare a valorificării produselor specifice. instituţiile din sfera relaţiilor de asigurări sociale si protecţie socială. bunuri. Cu răspunderi. Contribuabilii – persoane juridice au obligaţia să comunice informaţii asupra obiectului de venituri bugetare aflate în diverse ipostaze (venit.Lucean Mihalcea veniturilor din bugetele publice prin corelaţie cu posibilităţile reale de plată din partea contribuabililor. de a beneficia de înlesnirile prevăzute sau obligaţiile cu referire la organizarea si conducerea evidenţei asupra materiei impozabile si a bazei de calcul ori la plata la termen a creanţelor bugetare. Urmarea. în momentele prevăzute de procedura bugetară. structura parcului auto. De asemenea. precum si a celor culese si consemnate în 38 .6.) si prezent în consemnările de date proprii pentru a fi luate în calculul creanţelor bugetare de determinate pe baza legii. apar instituţiile specializate în gestiunea bugetară care întocmesc. structura si nivelul veniturilor si a cheltuielilor la o anumită dată. Instituţii ale Ministerului Finanţelor Publice din teritoriu comunică acestuia. cifra de afaceri.4. clădiri si terenuri aflate în proprietate ori folosinţă.2. preţ. liste de venituri bugetare pe componente ale sistemului specific (bugetar) ce sunt transmise din treaptă în treaptă potrivit cu ierarhia instituţională în care se încadrează. pe de altă parte sunt organele fiscale cu răspunderi de asezare si calcul a venitului bugetar privind ceilalţi contribuabili. este stabilirea unor termene si dimensiuni de plată potrivit cu sezonalitatea valorificării producţiei agricole (centrele de greutate a plăţilor situându-se în a doua parte a anului bugetar).reprezintă un element tehnic prezent în asezarea si perceperea veniturilor bugetare.1. în onorarea plăţilor. acte etc. Din cele două categorii de comunicări se pot culege informaţii asupra structurii si dimensiunii materiei impozabile care să conducă la calcule si fundamentări de indicatori ai finanţelor publice de proiectat în bugete. Alte comunicări de informaţii ce conturează materia de impunere (număr de salariaţi. Unele dintre comunicări asupra obiectului de venit bugetar se produc în baza prevederilor legale. în faza lucrărilor pregătitoare privind proiectele de bugete publice. liste de indicatori pe baza cărora se fac propuneri de fundamentare pentru respectivul proiect de buget public. drepturile de a solicita ori de a contesta conformitatea calculelor potrivit cu realitatea si actele normative. De aici. 2. volumul si structura produselor fabricate etc. Lor li se adaugă celelalte instituţii specializate în gestiunea bugetară care procedează. Drepturile si obligaţiile plătitorilor . salariul mediu lunar. Spre exemplu. pe parcursul execuţiei bugetare la anumite termene si declansează actul de asezare si percepere a obligaţiilor bănesti către bugetele publice. în întocmirea de lucrări pregătitoare în vederea elaborării proiectelor de bugete publice.

răspunderea fundamentării veniturilor proprii revine compartimentelor specializate din primării. ori de proiectarea structurii propriilor trezorerii sau de stabilirea unor indicatori economici si financiari necesari în documentele de comunicare cu băncile comerciale ori cu instituţiile finanţelor publice. Fundamentarea obligaţiilor bugetare. a raportărilor statistice ori fiscale periodice (fise fiscale) pe care le folosesc în calcule si fundamentări de indicatori asupra celorlalte venituri bugetare (decât cele unde iniţiativa la plată revine contribuabililor)ce urmează a se regăsi în lucrările pregătitoare ale proiectelor de bugete publice (privind. pe de altă parte. automat a veniturilor care se regăsesc în bugetele publice. a informaţiilor asupra structurii socio–demografice a populaţiei din teritoriu etc. protecţie socială. Cu acest prilej. acordare de autorizaţii pentru exercitarea meseriilor ori a profesiilor libere etc). Instituţiile publice. legat de întocmirea planurilor de afaceri. terenuri. poate fi si în preocupările agenţilor economici. La bugetele locale. consilii judeţene care. în nume propriu si în numele salariaţilor (pentru impozitul pe venitul din salarii. procedează la calcule si fundamentări ce stau la baza propunerilor de proiecte pentru bugetele locale. apar în evidenţe. pe seama evidenţei organizate si a informaţiilor comunicate (asupra clădirilor. Organele fiscale din teritoriu care au obligaţia asezării. mijloace de transport.4. respectiv de ordonatori de credite bugetare potrivit cu înscrierea de cheltuieli în bugetele publice pe de o parte si consemnarea de indicatoriasemănători (la cheltuieli) în bugetele de venituri si cheltuieli (de la toţi ordonatorii de credite bugetare). îndeosebi. cu 39 . parcului auto etc. Fundamentarea cheltuielilor bugetare Cheltuielile din bugetele publice revin. contribuţia la asigurări de sănătate etc. ca responsabilitate de fundamentare si execuţie.2. 2. instituţiilor specializate în gestiunea balanţelor financiare ale statului ori ale unităţilor administrativ – teritoriale. societăţi comerciale cu capital de stat) apar cu calitatea de consumatori de fonduri publice. pe de o parte si consumatorii de fonduri publice (ordonatori de credite bugetare). procedează la calcule si fundamentări de contribuţii (pe baza structurilor de personal. preiau informaţiile necesare de la acestia cu prilejul diferitelor evenimente (procurări de clădiri.Finanţele instituţiilor publice evidenţele proprii. asistenţă socială etc. sunt selectate alte informaţii care pot constitui elemente de fundamentare pentru unele venituri bugetare. terenurilor.) efectueaza calcule previzionale asupra indicatorilor de venituri bugetare cu prilejul fundamentării proiectelor de bugete de venituri si cheltuieli. La instituţiile publice specializate (în asigurări sociale. a salariului mediu din anul de bază. potrivit cu ramuri sau domenii de activitate ce au corespondent în subdiviziunile clasificaţiei bugetare (la capitole si subcapitole de venituri). calculării si perceperii de impozite si taxe în raporturile cu contribuabilii (îndeosebi persoane fizice). bugetul de stat si bugetele locale). pe de altă parte.) precum si la primării.) de persoanele juridice si fizice din localitate. Instituţiile publice si unele unităţi economice (regii.6.) în acord cu subdiviziunile cadrului general a clasificaţiei veniturilor din bugetul de referinţă (al asigurărilor sociale de stat) pe care le transmite până la nivelul Ministerului Muncii si Protecţiei Sociale pentru a fi cuprinse în lucrările pregătitoare ale proiectului de buget menţionat.

4.6.  populaţia (ca sursă de informare si nevoie de implicare) aflată întro anumită structură socio-demografică.2. cu responsabilităţi de informaţii. în: instituţii specializate si direct angajate în administrarea bugetelor publice (pe plan central si în profil teritorial) si instituţii si unităţi consumatoare de fonduri publice (potrivit cu o structură ierarhică a ordonatorilor de credite bugetare).Lucean Mihalcea calitatea de consumatori finali ai fondurilor publice. La baza calculării indicatorilor de cheltuieli bugetare pentru toţi cei implicaţi în acţiune.  instrucţiuni si precizări la nivelul ordonatorilor principali de credite bugetare (ministri si conducători ai celorlalte instituţii centrale) din care rezultă specificul ramurilor si domeniilor de activitate pe care le reprezintă (la nivel de capitole si subcapitole)  precizări ale ordonatorilor secundari de credite bugetare (cu unele detalii tehnice. La baza piramidei sistemului informaţional si lucrativ care are ca obiectiv proiectarea cheltuielilor în bugetele publice. persoane cu venituri mici. etc).1. potrivit cu normele metodologice elaborate pentru întreg sectorul bugetar. persoane cu handicap. cu drepturi bănesti de solicitat din fondurile publice si pentru care sunt necesare calcule si fundamentări riguroase ale cheltuielilor (pe subdiviziuni ale clasificaţiei economice si ale celei funcţionale) de aprobat. se află fundamentarea proiectelor de bugete publice la intervenţia Ministerului Finanţelor Publice. asistaţi. Metodologie si proceduri privind fundamentarea indicatorilor de cheltuieli în bugetele publice Implicarea în procesul bugetar a celor menţionaţi mai sus. Fundamentarea de cheltuieli bugetare conduce la responsabilităţi ce pot fi structurate ca nivele de implicare în acţiune potrivit cu cele menţionate si anume:  instituţii publice specializate în gestiunea bugetelor publice (potrivit cu o anumită structură si ierarhie). copii fără sprijin familial. prevăzuţi de legea bugetară. se adaugă alte prezenţe procedurale după cum urmează:  instrucţiuni si precizări din partea principalilor responsabili cu gestiunea bugetelor publice în care se insistă pe particularităţile cheltuielilor înscrise în respectivele balanţe financiare. se găsesc mai întâi 40 .  unităţi administrativ teritoriale (cu localizări instituţionale la consilii judeţene si primării). calcule si fundamentări are dimensiuni determinate de poziţia părţilor din relaţiile specifice potrivit cu apartenenţa si încadrarea. categorii de persoane fizice potrivit cu o anumită structură socio–demografică a populaţiei (someri. potrivit cu cerinţe socialmateriale ale acesteia ce sunt considerate de ordin public si care obligă la o anumită comunicare cu instituţiile publice menţionate. 2.  instituţii publice din diverse domenii de activitate (potrivit cu structura ierarhică a ordonatorilor de credite bugetare din aceste domenii).  agenţii economici. inclusiv de calcul pe fiecare categorie de cheltuieli) pentru acele destinaţii ale fondurilor publice de cuprins în proiectele de bugete la nivel de articole si alineate de cheltuieli (potrivit cu încadrarea în clasificaţia economică a acestora). în sensul abordării comune a unor indicatori reprezentativi.

inspectoratele scolare judeţene si Ministerul Educaţiei. ei regăsindu-se ca influenţă si chiar determinare în indicatorii specifici pe locuri de consum economic. consumatorii de fonduri publice (ordonatorii de credite bugetare) care. potrivit ierarhiei lor. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare Responsabilităţile si competenţele în fundamentarea cheltuielilor bugetare sunt structurate în cadrul ordonatorilor de credite bugetare si declansează fluxuri informaţionale ascendente separat pe componente bugetare. Fluxurile informaţionale pe fiecare componentă bugetară în parte. Aceasta nu înseamnă. că se pierde semnificaţia indicatorilor reprezentativi la nivel de ramură. are loc o diversificare pronunţată a ceea ce înseamnă indicatori specifici sau reprezentativi pe cheltuială. plăţi cu ora etc. mai întâi la nivel de alineate apoi. de exemplu) unde. Procedura fundamentării cheltuielilor de înscris în bugetele publice urmează cursul celor prezentate la lucrările pregătitoare privind proiectele de buget. fundamentarea se bazează pe comparaţia cheltuielilor rezultate din calculele proprii (potrivit cu indicatorii reprezentativi la acest nivel) cu cele prezentate prin propunerile de bugete ale instituţiilor subordonate. în cazul activităţilor proprii. în principal. cu responsabilităţi si competenţe. atât la nivel macroeconomic si social (capitole si subcapitole de cheltuieli). de exemplu) vor fi orientativi la instituţiile de bază (conduse de ordonatori terţiari de credite bugetare. în cuantificarea previzională a unei cheltuieli presupune înmulţirea numărului de indicatori specifici prevăzuţi în anul de plan cu cheltuiala medie pe indicator din anul de bază. Procedura bugetară cu privire la elaborarea proiectelor de bugete publice implică. Ca urmare. 41 . Relatia se poate folosi. pentru perioada dată. Relaţia de calcul principală. finanţarea bugetului. Cu acest prilej.Finanţele instituţiilor publice instituţiile publice ai căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite bugetare. însă.2.2. scoli preuniversitare. produc calcule asupra cheltuielilor aferente acestora în strânsă legătură cu subdiviziunile clasificaţiei economice: titluri. se verifică mai ales încadrarea în orientărilelimită transmise de sus în jos cu privire la disponibilitatea statului în a angaja. la nivel de articole si chiar titluri de cheltuieli. cât si la nivel micro (articole si alineate de cheltuieli). Acestora li se solicită întocmirea bugetelor proprii de venituri si cheltuieli prin includerea tuturor destinaţiilor (sau locurilor de consum).4. Indicatorii reprezentativi pe domeniu sau la nivel de subcapitol care au caracter operativ în calculele proprii ale instituţiilor ierarhic-superioare (ordonatorii secundari si principali de credite bugetare respectiv. specificitatea cheltuielii se exprimă la nivel de alineat sau articol bugetar potrivit cu locul de consum economic al fondurilor bugetare (salarii tarifare. la ordonatorii ierarhic superiori de credite bugetare. articole si alineate. În ce priveste activitatea centralizatoare. numai că indicatorii specifici rezultă din destinaţia generală sau concretă a cheltuielii potrivit cu subdiviziunea clasificaţiei bugetare la care se încadrează.6. 2.). indemnizaţii de conducere. se derulează potrivit calendarului stabilit prin cele două acte normative menţionate.

domenii social – economice si instituţii implicate) În materie de fundamentare a cheltuielilor bugetare apar unele abordări particulare în determinarea acestora cele mai multe aflate în zona specificităţii de activităţi ori acţiuni prestate. 2. Limbajul comun de consemnare si comunicare a informaţiilor economico-financiare în activităţile bugetare.  bugetul asigurărilor sociale de stat. mai întâi pe subdiviziunile clasificaţiei economice (titluri. clasificare a informaţiilor din sectorul public este de referinţă pentru prima fază a procesului bugetar respectiv. 42 . si apoi se regăsesc. precum si pe titulari (ministere ori alte instituţii centrale). cu regăsire în destinaţia fondurilor publice prin prisma fiecărui buget public în parte. este cel dat de clasificaţia indicatorilor finanţelor publice (are în componenţă segmente structurale ori grupări de indicatori. cele specializate în gestiunea bugetelor respective iar pe de altă parte. procedee. sunt instituţiile publice din diverse domenii de activitate. Instituţiile implicate în procedurile de fundamentare a cheltuielilor sunt pe de o parte.4. pentru ceea ce înseamnă fundamentarea cheltuielilor la toate nivelurile de implicare ale instituţiilor publice. Diferenţierile în calcule si fundamentări sunt generate de specificul domeniului în care se încadrează instituţia. forme ori entităţi organizatorice cu caracter intermediar) si apoi pe fiecare instituţie (privind activităţile proprii si la nivel de ordonatori terţiari de credite bugetare). sunt bugetele de venituri si cheltuieli ale ordonatorilor de credite bugetare. pentru fundamentare. mai întâi la nivel de capitole si subcapitole (ministere. Potrivit cu cele menţionate mai sus este de înţeles. alineate) si apoi. potrivit cu activităţile de încadrare si însumare.Lucean Mihalcea Fluxurile informaţionale în fundamentarea cheltuielilor. ordonare. Documentele finale. chiar din faza de fundamentare. Documentele întocmite în fundamentarea cheltuielilor capătă forma iniţială a unor note de calcul.  bugetele locale. în cazul instituţiilor consumatoare de fonduri publice si proiectele de bugete publice. pe instituţii si în profil departamental ori de ramură). operaţiuni si calcule comune în cuantificarea previzională a cheltuielilor în raport de subdiviziunile clasificaţiei funcţionale si mai ales a celei economice. articole. destinaţiile concrete sugerate de cheltuielile unei instituţii cu semnificaţia de locuri de consum economic sau cheltuieli efective (exprimate prin articole si alineate). ramuri. inclusiv la nivelul instituţiilor publice. Acest instrument de grupare. pentru instituţiile responsabile cu gestiunea lor ulterioară. instituţii centrale. pe component ale sistemului bugetar cu următoarea configuraţie:  bugetul de stat. Particularităţi în fundamentarea cheltuielilor bugetare (pe categorii de bugete publice. pe ale clasificaţiei funcţionale (capitole si subcapitole). La bugetele publice.6. deosebirile între cheltuieli sunt date de destinaţiile acestora pe capitole si subcapitole. cu exprimare prin articole si alineate bugetare.3. ce definesc clasificaţii separate de venituri si cheltuieli pe bugete publice. existenţa unor metode. particularităţile formei sau entităţii de organizare din domeniu (la nivel de subcapitol). potrivit cu structura destinaţiilor (diverse ori specializate).2. reprezentate de structura ierarhică a ordonatorilor de credite bugetare.

cheltuieli de capital. în sensul specificităţii ori particularizărilor. iar pe de altă parte. • cheltuielile cu medicamentele si materialele sanitare (atât din bugetul de stat cât si din bugetul asigurărilor sociale de sănătate) etc. potrivit cu diferite activităţi si acţiuni de interes general care înseamnă în fond cheltuieli publice de susţinut iar. sănătate. La alineate. cultură. alineate). diverse. • cheltuielile cu pensiile (din bugetul asigurărilor sociale de stat). Astfel. contribuţii pentru constituirea fondului de asigurări sociale de sănătate. Particularităţile în fundamentarea cheltuielilor sunt reflectate de indicatorii specifici (reprezentativi) pe categorii de cheltuieli structurate mai întâi. ca procedeu de lucru si chiar ca relaţii de calcul. după clasificaţia economică (titluri. obiecte de inventar. În ce priveste articolele de cheltuieli cu sensul de comun. Specificitatea este prezentă prin categorii de cheltuieli ce apar într-un buget si nu se găsesc în altul. de specialitate. justiţie. articole. administrativ. reparaţii capitale. ca abordare si determinare separată (în fundamentare): • cheltuielile de apărare (din bugetul de stat). dat de capitole si subcapitole. 43 . • cheltuielile de gospodărire comunală (din bugetele locale). de calcule si de fundamentare ale indicatorilor financiari chiar între instituţiile de acelasi fel. Definitorii. Comune ca exprimare si nu întotdeauna în calcule si fundamentări asupra cheltuielilor bugetare. s-ar încadra. ca diferenţieri de calcule si de fundamentări prin ceea ce înseamnă intervenţii cu caracter procedural de la nivel de ramură sau domeniu (minister sau instituţie centrală. materiale si prestări de servicii cu caracter funcţional. cheltuieli materiale si servicii. contribuţii privind asigurările sociale de stat. apărare etc) si personal auxiliar (tehnic. Diferenelţe asupra fundamentării cheltuielilor de mai sus nu sunt evidente decât numai intuind structurile de personal implicate ce pot conduce la calcule diferite pornind de la structura activităţilor raportat la domeniu în: personal prezent în activitatea de bază (învăţământ. sunt prezente si multe elemente comune. pe fondul cărora pot să apară diferenţieri de abordare. În practica financiar-bugetară. în fundamentarea cheltuielilor bugetare. cu referire la obiectul de acţiune din acelasi domeniu sau sector de activitate fundamentarea cheltuielilor se realizează asemănător. sunt însăsi exprimările comune presupuse de clasificaţia economică (cadrul comun al clasificaţiei cheltuielilor bugetare). Pentru fiecare din categoriile de personal menţionate fundamentarea cheltuielilor aferente necesită abordări de detaliu la articole si alineate. în planul fundamentării indicatorilor financiari respective. după clasificaţia funcţională (capitole si subcapitole) si apoi. aspectul comun în fundamentarea cheltuielilor este mai restrâns (vizând numai o parte din articole): salarii de bază. spor de vechime. deci la ordonatorii principali de credite bugetare) ori de la nivel intermediar (situaţi la ordonatorii secundari de credite bugetare). după domeniul de referinţă. la ordonatorii de credite apar titlurile din clasificaţie economică privind: cheltuielile de personal. economic).Finanţele instituţiilor publice În cazul bugetului de stat si a bugetelor locale. reparaţii curente. destinaţiile sunt pe de o parte. întreţinere si gospodărire. metodologia de lucru în fundamentarea cheltuielilor are în vedere situaţiile de mai sus ele putând fi abordate. Aici. investiţii ale instituţiilor publice. în procedurile de fundamentare privind toate instituţiile publice apar numai o parte dintre ele la titlurile menţionate mai înainte si anume: salarii. din punct de vedere procedural (de calcul ori de fundamentare).

televizor. Cheltuiala medie cu salariile pe post didactic se poate obţine din raportarea cheltuielilor totale cu 44 . Uneori. telefon. sanitar. valoric. unde se reflectă si paricularităţile domeniului sau sectorului de activitate în care se află acestea (instituţiile). influenţate de volumul si structura activităţilor didactice (numărul de ore cu defalcare pe activităţi de predare-curs. manuale. drepturi pentru donatorii de sânge. studenţi. etc. încălzit. rechizite scolare. telefax. impune determinări. seminarii. Specificitatea. manuale. bolnavi. transferuri. medicamente. în instituţiile publice. transferuri consolidate) si de mai multe alineate (sporuri pentru condiţii de muncă. someri. plăţi pentru ore suplimentare. dobânzi. subgrupe. asistaţi. ca element de calcul definitoriu. dobânzi aferente împrumuturilor din fondul de tezaur etc. numărul de indicatori reprezentativi si de aici numărul si structura formaţiilor de studio (ani. structura funcţiilor didactice (diferită în instituţiile de învăţământ superior faţă de cele de învăţământ preuniversitar). grupe. clase etc. în fundamentarea cheltuielilor. postă. radio. burse. cărţi si publicaţii. iluminat si forţă motrică. salubritate. invalizi si însoţitorii lor. de alineate bugetare. materiale pentru curăţenie. semiani. salariile tarifare la personalul didactic se obţin prin înmulţirea numărului de posturi didactice din anul de referinţă bugetară cu cheltuielile medii lunare cu salariile pe un post didactic din anul de bază si cu numărul lunilor de acordare a salariilor. hrană. Acest aliniat de cheltuieli (salarii tarifare) implică diferenţieri în calculele de fundamentare chiar si între instituţiile de învăţământ (raportat la formele de organizare ale acestuia). asistaţi. drepturi pentru donatorii de sânge. transferuri aferente Fondului de dezvoltare socială. la anumite instituţii. someri. medicamente si materiale sanitare. o exprimare aparent comună. etc. invalizi si însoţitorii lor) la mai multe domenii obligă la exprimări parţiale ale subdiviziunii dar si la fundamentări diferite pe categorii de instituţii si activităţi vizate. calcule si fundamentări separate pe cele două componente ale structurii de personal: personal al activităţii de bază (didactic. hrană pentru oameni. lenjerie si accesorii de pat.). apar cu deosebire la prima categorie de personal. protocol. Diferenţierile mai pronunţate în calcule si fundamentări de cheltuieli apar la nivel de articole si mai ales.Lucean Mihalcea fond de premii. hrană pentru animale. chiar si singulare. burse etc). practică) ce rezultă din planurile de învăţământ. transport elevi. cu exprimare convenţională) legat de destinaţia cheltuielii de unde si proceduri particulare în cuantificările previzionale de înscris în proiectele de bugete (publice. număr de ore pe funcţie didactică. bolnavi. telex. până la instituţii de acelasi fel este dată de unele titluri (subvenţii. Numărul de posturi didactice este o rezultantă a altor calcule. împrumuturi acordate. indicatorul specific (fizic. apă. sunt prezente prin exprimările explicite de la unele subdiviziuni ale clasificaţiei ca: rechizite scolare. rambursări de credite. în învăţământ. Diferenţierile în fundamentare. In fundamentarea cheltuielilor bugetare. de venituri si cheltuieli). de o parte din articole (drepturi cu caracter social. canal. studenţi. Cheltuiala bugetară reprezentativă ca pondere la toate instituţiile. cu caracter de generalitate (transport elevi. lucrări de laborator. deci si în bugetele publice cu exprimare în clasificaţia economică la articolul salarii. Deosebirile mai evidente în fundamentarea cheltuielilor. proiecte. plăţi de dobânzi si comisioane de credite). hrană pentru animale.) si personal auxiliar. subvenţii pentru produse si activităţ. Spre exemplu. cu privire la salarii.

spor de vechime. privind specificitatea domeniului reprezentat (îndeosebi. în vederea cuprinderii integrale sau parţial în proiectele de bugete publice (si pentru care este necesar avizul Ministerului Finanţelor Publice). în plan procedural. în plan metodologic pentru fundamentarea cheltuielilor la instituţiile publice. precum si diferenţiei pe capitole si subcapitole de cheltuieli bugetare. Fundamentarea cheltuielilor cuprinse în bugetele publice este concepută. mai ales. etc. de altfel si de folosirea clasificaţiei prin cele două forme de exprimare: funcţională si respectiv economică) pentru toţi cei implicaţi cu responsabilităţi si competenţe în relaţiile bugetare atât în cuantificarea previzională. plăţi pentru ore suplimentare. pensii. O contribuţie importantă. sporuri pentru condiţii de muncă. pe subcapitole. îndemnizaţii de conducere. Fiecare din aliniatele de cheltuieli la salarii comportă calcule si fundamentări diferite potrivit cu structurile de personal existente si plasamentul lor pe locuri de activitate ori funcţii (posturi). pe lângă intervenţia iniţială în fundamentarea proiectelor de bugete publice (potrivit cu elaborarea de norme metodologice în acest sens) se regăseste implicat si pe parcursul întocmirii lucrărilor pregătitoare când analizează propunerile de cheltuieli ale ordonatorilor de credite bugetare. cu privire la reprezentări pe categorii de cheltuieli de la capital. pe articole si pe alineate). ca principali consumatori de fonduri bugetare. cât si în efectuarea de cheltuieli. coordonată si avizată metodologic de Ministerul Finanţelor Publice. asupra modalităţilor de calcul de utilizat. cu ocazia prezentării proiectelor de bugete de venituri si cheltuieli ale acestora. Împreună cu salariile tarifare se mai găsesc în cadrul articolului cheltuieli cu salariile si alte aliniate ca: gradaţii de merit.Finanţele instituţiilor publice salariile tarifare lunare din anul de bază la numărul posturilor didactice din acelasi an. de o manieră care să conducă la o amortizare procedural (susţinută. 45 . pe titluri. Ministerul Finanţelor Publice. o au ordonatorii principali de credite bugetare care întocmesc instrucţiuni complementare.

Lucean Mihalcea

CAPITOLUL 3 SISTEMUL ACHIZITIILOR PUBLICE ÎN ROMÂNIA Noţiuni introductive Sistemul achiziţiilor publice reprezintă o parte a realităţii juridicoeconomico-tehnică a societăţii româneşti. O administraţie eficientă este aceea care reuşeşte să dezvolte competenţe pentru realizarea de proiecte în interesul comunităţii, astfel achiziţiile joacă un rol important în economia României şi a statelor membre, deoarece deţin o pondere importantă în PIB-ul Uniunii Europene. Scopul general al sistemului achiziţiilor publice este dedicat satisfacerii interesului public, respectiv dezvoltarea şi îmbunătăţirea mediului de viaţă al comunităţii. Sistemul achiziţiilor publice desemnează astfel ansamblul de reguli, principii, instituţii şi acţiuni referitoare la modul de cheltuire a banilor publici în interesul comunităţii şi în care cererea lansată de o autoritate contractantă se întâlneşte cu oferta unui operator economic. Între elementele componente ale sistemului intervin relaţii specifice atingerii scopului general. În cadrul sistemului, elementele componente interacţionează între ele condiţionându-se, potenţându-se sau anihilându-se unele pe celelalte. Elementele componente ale sistemului sunt:  autoritatea de reglementare;  autorităţile contractante;  operatorii economici;  supraveghetorii sistemului. Relaţiile care se stabilesc între elementele sistemului sunt de regulă:  de comerţ, unde o parte solicită să cumpere produse, servicii şi lucrări şi cealaltă să le vândă;  de suport, unde o parte solicită sprijin pentru aplicarea regulii jocului şi cealaltă il oferă;  de supraveghere, unde o parte aplică regula jocului şi cealaltă verifică aplicarea corectă a acesteia;  de înfăptuire a dreptăţii, unde partea lezată îşi valorifică un drept pe calea acţiunii în instanţă. Regula jocului este creată de autoritatea de reglementare şi constă în normele aplicabile în procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică. Sistemul achiziţiilor publice desemnează totalitatea regulilor şi acţiunilor referitoare la cheltuirea banilor publici şi în care cererea lansată de organismele de interes public se întâlneşte cu oferta propusă de un operator economic. 1.Autoritatea de reglementare: În cadrul sistemului de achiziţie publică autoritatea de reglementare este reprezentată de Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, denumită în continuare ANRMAP. ANRMAP este o instituţie publică independentă, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului. Rolul fundamental al ANRMAP este elaborarea, promovarea şi implementarea politicii in domeniul achizitiilor publice. 2.Autorităţi contractante: 46

Finanţele instituţiilor publice

În cadrul sistemului, autorităţile puterii publice şi alte persoane juridice de drept privat ce desfăşoară activităţi în domeniul utilităţilor sunt denumite autorităţi contractante şi joacă rolul de cumpărator. Acestea, dispunând de resurse financiare, încearca să satisfacă nevoile comunităţii de produse, servicii ori lucrări publice prin atribuirea de contracte. Este autoritate contractantă: oricare organism al statului - autoritate publică sau instituţie publică care acţionează la nivel central ori la nivel regional sau local. Exemple: ministerele şi instituţiile subordonate, agenţii subordonate guvernului, consilii judeţene şi locale, etc. oricare organism de drept public, altul decât cele de mai sus, cu personalitate juridică, care a fost infiinţat pentru a satisface nevoi de interes general fără caracter comercial sau industrial şi care se află cel puţin în una dintre următoarele situaţii: este finanţat, în majoritate, de către o altă autoritate contractantă; se află în subordinea sau este supusă controlului unei autorităţi contractante; în componenţa consiliului de administratie/organului de conducere sau de supervizare mai mult de jumătate din numarul membrilor acestuia sunt numiţi de către o autoritate contractanta. Exemplu: Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune, Compania Naţională Imprimeria Română S.A., Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian, Regia pentru Administrarea Patrimoniului şi Protocolului de Stat. oricare asociere formată de una sau mai multe autorităţi contractante; Exemplu: Asocierea dintre Cancelaria Primului - Ministru si ANRMAP, formată pentru atribuirea unui contract de furnizare de produse, etc. oricare întreprindere publică ce desfăşoară una sau mai multe activităţi relevante atunci când aceasta atribuie contracte de achiziţie publică sau incheie acorduri-cadru destinate efectuarii respectivelor activităţi. Este o întreprindere publică acea persoana care desfăşoară activităţi economice şi asupra căreia se exercită direct sau indirect, ca urmare:  a unor drepturi de proprietate sau  a participaţiilor financiare, sau  a regulilor specifice prevăzute în actul de înfiinţare,  influenţa dominantă a unei autorităţi contractante. Se prezumă ca asupra unei întreprinderi publice se exercită o influenţă dominantă de către o autoritate contractantă dacă aceasta din urmă se află, direct sau indirect, în cel puţin una din următoarele situaţii:  deţine majoritatea capitalului subscris;  deţine controlul majorităţii voturilor în organul de conducere;  poate numi în componenţa consiliului de administraţie, a organului de conducere sau de supervizare mai mult de jumatate din numarul membrilor acestuia. Oricare subiect de drept, altul decat cele de mai sus, care desfasoara una sau mai multe activităţi relevante în baza unui drept special sau exclusiv, acordat de o autoritate competentă, atunci când acesta atribuie contracte de achiziţie publică sau încheie acorduri-cadru destinate efectuării respectivelor activităţi. Exemple: Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice, Regia Autonomă de Transport Bucureşti, Regia Autonoma Apa-Canal Timişoara, Compania Naţionala de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" S.A, Compania Naţională Administraţia Porturilor, etc. 3. Operatori economici: 47

Lucean Mihalcea

Operatorii economici joacă, în cadrul sistemului achiziţiilor publice, rolul: fie, al vânzatorului, fie, al prestatorului,  fie, al executantului. Operatorii economici sunt interesaţi să intre în relaţii contractuale cu organismele statului pentru a-şi atinge scopul pentru care sau înfiinţat de a desfăşura activitati în conditii de eficienţă economică. Prin operator economic se intelege orice furnizor, prestator sau executant care ofera în mod licit pe piaţă produse, servicii şi/sau execută lucrări. Calitatea de operator economic o poate deţine:  fie, o persoană fizică,  fie, o persoană juridică,  fie, un grup de astfel de persoane de drept public sau de drept privat. Persoana juridică de drept public este acea entitate infiinţată printr-un act administrativ emis de o autoritate a statului. Persoana juridică de drept privat este acea entitate înfiinţată potrivit Legii nr.31/1990, privind societăţile comerciale cu modificările şi completarile ulterioare. 4. Supraveghetorii sistemului: Supravegherea modului de funcţionare a sistemului achiziţiilor publice este asigurată de: Ministerul Finanţelor Publice; Curtea de Conturi; ANRMAP; Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. Ministerul Finanţelor Publice - organ de specialitate al administraţiei publice centrale responsabil pentru îndeplinirea funcţiei de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică. Curtea de Conturi - este autoritatea publică a statului care exercită auditul extern în sectorul public în calitate de instituţie supremă de audit. ANRMAP - Autoritatea de reglementare în domeniul achiziţiilor publice, prin Direcţia generală de control, verifică şi avizează anunţurile de intenţie, de participare si de atribuire, verifica rapoartele de evaluare, emite acordul pentru încheierea contractului de achizitie publica în cazul în care controlul efectuat nu a evidenţiat încălcări sau eludări ale legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice, impune măsuri corective, aplică sancţiunile şi amenzile prevăzute de lege pentru eludarea sau încălcarea prevederilor legislative în domeniul atribuirii contractelor de achiziţie publică. Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, denumit în continuare Consiliu - este un organism independent cu activitate administrativ-jurisdicţională. Consiliul are urmatoarele competenţe:  să soluţioneze contestaţiile formulate în cadrul procedurii de atribuire înainte de încheierea contractului; şi  să se pronunţe asupra legalităţii procedurilor şi operaţiunilor desfăşurate de autoritatea contractantă în atribuirea unui contract de achiziţie publică; şi  să emită opinie asupra litigiului dedus judecăţii dacă instanţa de judecată solicită acest lucru.
 

48

libera circulaţie a capitalurilor. Prin TRANSPARENŢĂ se înţelege aducerea la cunostinţa publicului a tuturor informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii de atribuire. cel mai apropiat fiind de libera circulaţie.  recunoaşterea reciprocă. ci au fost transpuse în practică sub formă de principii.  criterii. 49 .  proporţionalitatea. Prin PROPORŢIONALITATE se înţelege asigurarea corelaţiei între:  necesitatea autorităţii contractante. serviciilor. Acest principiu reflectă de fapt două dintre libertăţile Pieţei Unice – libera circulaţie a mărfurilor şi libera circulaţie a serviciilor.  asumarea răspunderii.Finanţele instituţiilor publice Principii în achiziţii publice Tratatul pentru înfiinţarea Comunităţii Economice Europene. in domeniul achiziţiilor publice cele patru libertăţi s-au reflectat în mai multe principii care stau la baza atribuirii contractelor de achiziţie publică.  specificaţiilor tehnice. Astfel. reprezentanţii Germaniei. Rolul principiilor este acela de a armoniza relaţiile ce intervin într-un proces pentru a putea fi găsite sau construite soluţii care să satisfacă necesităţile apărute. echivalente cu cele solicitate la nivel naţional.  tratamentul egal. trebuie avute în vedere următoarele principii:  nediscriminarea. libera circulaţie a serviciilor.  eficienţa utilizării fondurilor publice. Prin TRATAMENT EGAL se înţelege stabilirea şi aplicarea oricând pe parcursul procedurii de atribuire. a altor documente. Nici o autoritate contractantă nu are voie să acorde tratament preferenţial unui operator economic doar pentru simplul motiv că este situat în aceeaşi localitate/zonă/ regiune/ţară sau că este persoană fizică sau juridică. Italiei.  diplomelor. identice pentru toţi operatorii economici. lucrărilor oferite în mod licit pe piaţa Uniunii Europene. contractant. Belgiei. libera circulaţie a persoanelor. certificatelor. emise de autorităţile competente din alte state. Franţei. respectiv: libera circulaţie a mărfurilor. Pe parcursul întregului proces de achiziţie publică. astfel încât aceştia să beneficieze de şanse egale de a deveni contractanţi. la adoptarea oricărei decizii. indiferent de naţionalitate:  să poată participa la procedura de atribuire. la Roma. Luxemburgului şi Olandei au instituit cele patru libertăţi europene.  transparenţa. Prin RECUNOAŞTERE RECIPROCĂ se înţelege acceptarea:  produselor.  cerinţe. Aceste patru libertăţi nu au rămas la nivel de concept. încheiat la 25 martie 1957. de:  reguli. Prin NEDISCRIMINARE se înţelege asigurarea condiţiilor de manifestare a concurenţei reale pentru ca orice operator economic.  să aibă şansa de a deveni.

 Supravegherea costurilor procesului de achiziţie publică. ca urmare a atribuirii unui contract de achiziţie publică. Atenţie! prin conceptul dezvoltării durabile cel mai scăzut preţ nu reprezintă întotdeauna cea mai bună valoare pentru bani.estimare valoare şi modalităţi de obţinere . oportunităţilor. Prin EFICIENŢA UTILIZĂRII FONDURILOR PUBLICE se înţelege aplicarea procedurilor de atribuire competiţionale şi utilizarea de criterii care să reflecte avantajele de natură economică ale ofertelor în vederea obţinerii raportului optim între calitate şi preţ.identificare necesităţi .Lucean Mihalcea obiectul contractului de achiziţie publică. dacă este cazul. şi efectele concrete preconizate a se obţine în domeniul social sau în cel al protecţiei mediului şi promovării dezvoltării durabile. cerinţele solicitate a fi îndeplinite.  Eliminarea cerinţelor restrictive. Prin ASUMAREA RĂSPUNDERII se înţelege determinarea clară a sarcinilor şi responsabilităţilor persoanelor implicate în procesul de achiziţie publică.  imparţialităţii  independenţei deciziilor adoptate pe parcursul derulării acestui proces. Etapa Întocmirea Programului anual al achiziţiilor publice Operaţiune . Procesul de achiziţie publică Procesul de achiziţie publică reprezintă o succesiune de etape.Se vor lua în considerare.Banii publici sunt epuizabili astfel încât trebuie utilizaţi judicios pentru a susţine dezvoltarea durabilă. Efecte urmărite:  Deschiderea şi dezvoltarea pieţei de achiziţii publice. întotdeauna considerate ca fiind insuficiente în raport cu necesităţile.ierarhizare 1 50 .punerea în corespondenţa cu codul CPV .  Eliminarea elementelor de natură subiectivă care ar putea influenţa deciziile în procesul de achiziţie publică. Pentru aceasta trebuie avute în vedere obiectivele sociale.  Asigurarea “vizibilităţii” regulilor.   3. înţelegând prin aceasta. corectitudine si imparţialitate. după parcurgerea cărora se obţine produsul sau dreptul de utilizare al acestuia.  Eliminarea tratamentului preferenţial acordat operatorilor economici locali. etice şi de protecţie a mediului.  Reducerea fraudei şi corupţiei. urmărindu-se asigurarea:  profesionalismului. atât costurile aferente administraţiei cât şi costurile aferente ofertantului.  Instituirea unui cadru bazat pe încredere.3. procedurilor şi a rezultatelor.  Obţinerea celei mai bune valori pentru fondurile publice.  Limitarea aparitiei erorilor pe parcursul procesului de achiziţie publică. serviciul sau lucrarea.

Finalizare contract Analiza procesului 3.completarea Fişei de date a achiziţiei . 7.dacă este cazul.perioada de aşteptare -dacă este cazul. dacă este cazul .examinare şi evaluare oferte .concluzii . elaborarea şi transmiterea anunţului de intenţie -stabilire specificaţii tehnice sau documentaţia descriptivă .definitivare şi aprobare program . criterii de selectare . derularea rundelor de discuţii .identificare fonduri . solicitare garanţie de participare .stabilire clauze contractuale -stabilire cerinţe minime de calificare.stabilire formulare şi modele .răspuns la solicitările de clarificări .3.dacă este cazul.dacă este cazul. Încheiere dosar de achiziţie publică Derulare contract/acord cadru 8. primire candidatură şi selectare candidaţi .definitivare dosar de achiziţie publică -dacă este cazul.măsuri de îmbunătăţire 2 Elaborarea documentaţiei atribuire/ de selectare de 3 Chemare la competiţie 4.notificare rezultat .punerea la dispoziţie a documentaţiei de atribuire . 9.deschidere .anunţ către Ministerul Finanţelor Publice privind verificarea procedurală .intrare în efectivitate -îndeplinirea obligaţiilor asumate şi recepţii parţiale . ce se intenţionează a fi 51 .definitivarea documentaţie de atribuire . dacă este cazul.1.elaborare calendar .recepţie finală .semnare contract/încheiere acord-cadru -transmitere spre publicare anunţ de atribuire .primire oferte .anulare procedură. eliberare garanţie de bună execuţie .Finanţele instituţiilor publice Etapa Operaţiune . Programul anual al achiziţiilor publice Programul anual al achiziţiilor publice este documentul care conţine: contractele de achiziţie publică şi acordurile cadru.alegere procedură . Derulare procedură de atribuire 5.stabilire ofertă câştigătoare . soluţionare contestaţii .reguli de participare şi de evitare a conflictului de interese .stabilire criteriu de atribuire -dacă este cazul.termen pentru elaborare oferte . Atribuire contract de achiziţie publică sau încheiere acord cadru 6. constituirea garanţiei de bună execuţie .dacă se impune.publicarea anunţului de participare .

serviciilor sau lucrărilor necesare. Modalităţi de obţinere a valorii estimate a.  alegerea procedurilor de atribuire a respectivelor contracte. Programul anual al achiziţiilor publice trebuie să cuprindă informaţii despre :  obiectul contractului/acordului-cadru .  valoarea estimată fără TVA (lei şi euro). se ia în calcul şi valoarea premiilor sau primelor ce se intenţionează a se acorda (dacă este cazul).  anticipările cu privire la fondurile ce urmează a fi alocate prin bugetul anual. precum şi. Programul anual al achiziţiilor publice:  se întocmeşte în fiecare an. Estimarea valorii contractului de furnizare produse 52 .  data estimată pentru începerea procedurii. La elaborarea programului se va ţine cont de:  necesităţile obiective de produse.  data estimată pentru finalizarea procedurii.  responsabilul achiziţiei publice ce urmează a fi făcută . se ia în considerare orice eventuale suplimentări faţă de obiectul iniţial. Identificarea necesităţilor Responsabil pentru identificarea necesităţilor este compartimentul intern de achiziţii publice. inclusiv pentru cele similare. lansarea unui sistem dinamic de achiziţie.  se elaborează într-o primă formă în decursul ultimului trimestru al anului precedent. se ia în considerare eventualele majorări ale preţului contractului. dacă este cazul.  gradul de prioritate a necesităţilor. se ia în considerare modalitatea de dobândire.  contractele de achiziţie publică aflate în derulare. B. ca urmare a acceptării ajustării acestuia. Identificarea necesităţilor obiective se realizează prin cumularea referatelor de necesitate transmise de fiecare compartiment al autorităţii contractante. A.Lucean Mihalcea atribuite sau încheiate pe parcursul unui an bugetar. precum şi alte opţiuni.  cod CPV . de lucrări şi de servicii. La estimarea valorii contractelor trebuie să :       se identifice toate costurile aferente pentru obţinerea produselor. fără TVA exprimat în RON şi Euro.  procedura care urmează să fie aplicată. se însumeaze toate costurile plătibile pentru îndeplinirea contractului respectiv. Estimarea valorii contractului de achiziţie publică Scopul estimării valorii contractului de achiziţie publică este:  determinarea resurselor financiare necesare în vederea identificării potenţialilor finanţatori.

unde: Ve= valoare estimată Vpmax= valoarea celei mai scumpe modalităţi de dobândire 3. unde: Ve=valoare estimată Vr= valoare rată platibilă 4. atunci: Ve = Vr x n. X preţ unitar Vmipf =valoare manoperă. atunci: •dacă durata contractului este stabilită şi este mai mică sau egală cu 12 luni. unde: Ve=valoare estimată Vr=valoare rată plătibilă N=nr.Finanţele instituţiilor publice 1. unde: Ve =valoare estimată Vp=valoare produse= Nr. atunci: Ve = Vp+ Vmipf. de luni </= 12 luni Notă: Nu se aplică la cumpararea prin leasing. buc. unde: Ve=valoarea estimată 53 .În cazul în care s-a stabilit modalitatea de dobândire a produselor. respectiv prin cumpărare în rate. instalare şi punere în funcţiune 2. unde: Ve = valoarea estimată Vpsa= valoarea ajustată a contractelor de furnizare similare atribuite în ultimul an. unde: Ve= valoare estimată a contractului Vr= valoare rată plătibilă n= nr. prin închiriere sau prin leasing. atunci: Ve = Vr x 48 luni. •dacă durata contractului este stabilită şi este mai mare de 12 luni. atunci: Ve = (Vr x N) +Vprez.În cazul în care produsele ce urmează a fi achiziţionate necesită şi operaţiuni sau lucrări de instalare şi punere în funcţiune. cumpărare în rate. Ve = ΣVpsa. cu sau fără opţiune de cumpărare. închiriere sau leasing. atunci: fie. de luni > 12 luni Vprez=valoare reziduală estimată •dacă contractul se încheie pe o durată nedeterminată sau dacă durata acestuia nu poate fi determinată la data estimării. atunci: Ve = Vpmax. cu sau fără opţiune de cumparare.În cazul în care nu este stabilită încă modalitatea de dobândire a produselor. respectiv nu s-a făcut opţiunea între cumpărare. Ve =ΣVpsv. fie.În cazul în care se intenţionează atribuirea unui contract de furnizare care trebuie reînnoit într-o perioadă dată.

În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să atribuie un contract de servicii pentru care nu se poate anticipa preţul total al prestaţiei. Estimarea valorii contractului de servicii 1.000 euro.Lucean Mihalcea Vpsv= valoarea contractelor de furnizare similare care urmează a fi atribuite în următoarele 12 luni. indiferent dacă se atribuie un singur contract cu livrări succesive sau mai multe contracte cu livrarea imediată. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să atribuie un contract de servicii care trebuie reînnoit într-o perioadă dată.000 euro se aplică procedura de licitaţie. dar este posibilă estimarea unui tarif mediu lunar.000 euro din care autoritatea contractantă este sigură de finanţarea a 80. 5. în mod cumulativ.000 euro atunci. următoarele condiţii: valoarea estimată a lotului respectiv este mai mică sau egală cu echivalentul în lei a 40. nu depăşeşte 20% din valoarea totală a produselor care urmează să fie furnizate.000 euro atunci: Se poate aplica procedura prin cerere de oferte numai pentru loturile care îndeplinesc. Exemplu: Dacă necesarul de produse este estimat la 100.Ve = Vtm x 48 luni. atunci: 54 . valoarea estimată se consideră a fi valoarea cumulată a tuturor loturilor. dar defalcate pe loturi a căror cumpărare se realizează prin atribuirea mai multor contracte de furnizare distincte. Dacă: Σ Vl>40. Ve=Vtm x N. valoarea cumulată a loturilor pentru care se aplică procedura cererii de ofertă. unde: Ve=valoarea estimată Vl = valoarea unui lot În cazul achiziţiei pe loturi. începând din momentul primei livrări. unde: Ve = valoarea estimată Vtm = valoarea tarifului lunar mediu N = numar de luni Dacă durata contractului este stabilită şi nu depăşeşte 48 luni fie. atunci: fie. unde: Ve = valoarea estimată Vtm = valoarea tarifului mediu lunar Dacă durata contractului nu poate fi determinată sau depăşeşte 48 luni 2. pentru atribuirea contractului de furnizare a cărui valoare este de până la 80. atunci: Ve = Σ Vl. b. urmând ca în funcţie de suplimentarea fondurilor să fie îndreptăţită să aplice procedura de cerere de oferte pentru o valoare care nu depăşeşte 20.În cazul în care s-a propus să se achiziţioneze produse similare.000 euro.

de luni 5. urbanism. Ve =ΣVssa. atunci: Ve = T + C + D + A. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să achiziţioneze servicii bancare sau alte servicii financiare. 12 luni 3.  valoarea cumulată a loturilor pentru care se aplică procedura cererii de ofertă. ajustată fie. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să achiziţioneze servicii de proiectare. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să achiziţioneze servicii de asigurare. Dacă:Σ Vl>40. 55 . unde: Ve = valoarea estimată Vssv = Σvaloarea contracte de servicii similare care vor fi atribuite în următ. dar defalcate pe loturi a căror achiziţionare face obiectul unor contracte distincte de servicii. Ve = ΣVssv.000 euro atunci:Se poate aplica procedura prin cerere de oferte numai pentru loturile care îndeplinesc. atunci: Ve = Pa x n. în mod cumulativ.Finanţele instituţiilor publice fie. nu depăşeşte 20% din valoarea totală a serviciilor care urmează să fie prestate. atunci: Ve = O + A. unde: Ve = valoarea estimată T = taxe C = comisioane D = dobânzi A = alte remuneraţii aferente 6. unde: Ve = valoarea estimată Pa = prima de asigurare n = nr.În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să achiziţioneze servicii similare. atunci: Ve = ΣVl. următoarele condiţii:  valoarea estimată a lotului respectiv este mai mică sau egală cu echivalentul în lei a 40. unde: Ve = valoare estimată Vl = valoarea unui lot În cazul achiziţiei pe loturi valoarea estimată se consideră a fi valoarea cumulată a tuturor loturilor. inginerie şi alte servicii tehnice. 4. unde: Ve = valoarea estimată Vssa = Σval.contracte de servicii similare atribuite în ultimile 12 luni.000 euro.

d. în mod cumulativ.atunci: Se poate aplica procedura prin cerere de oferte numai pentru loturile care îndeplinesc. atunci: Ve = Vee + Vei +Veu + Ved. unde: Ve = valoarea estimată Vp = valoarea unui premiu 56 . unde: Ve = valoarea estimată Vl = valoarea unui lot Dacă:Σ Vl>250. contracte distincte de lucrări. unde: Ve = valoarea estimată Vee = valoarea estimată a echipamentelor Vei = valoarea estimată a instalaţiilor Veu = valoarea estimată a utilajelor Ved = valoarea estimată a dotărilor aferente 3. utilaje sau alte dotări aferente. În cazul în care lucrare permite execuţia pe obiecte sau loturi. pentru care autoritatea contractantă îşi propune să atribuie. Concursul de soluţii 1. echipamente tehnologice sau orice alte amenajări şi dotări necesare execuţiei lucrărilor.  valoarea cumulată a loturilor pentru care se aplică procedura cererii de ofertă. următoarele condiţii:  valoarea estimată a lotului respectiv este mai mică sau egală cu echivalentul în lei a 40. după caz. atunci: Ve = Σ Vl. Estimarea valorii contractului de lucrări: 1.000 euro. şi furnizarea de echipamente. instalaţii.000 euro. atunci: Ve = ΣVp + Ves. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să achiziţioneze lucrări pentru care urmează să pună la dispoziţia executantului materiale. utilaje. În cazul în care concursul de soluţii este organizat ca o procedură independentă.Lucean Mihalcea unde: Ve = valoarea estimată O = onorarii A = alte remuneraţii aferente c. În cazul în care obiectul contractului de lucrări îl constituie execuţia unui ansamblu de lucrări care presupune. unde: Ve = valoarea estimată Cl = costul lucrării Vf = valoarea facilităţilor 2. nu depăşeşte 20% din valoarea totală a lucrărilor. unuia sau mai multor executanţi. atunci: Ve = Cl +ΣVf.

pe întreaga sa durată. având în vedere: importanţa contractului faţă de atingerea scopului general al autorităţii contractante . Alegerea procedurii de achiziţie În luarea deciziei de selectare a unei anumite proceduri de achiziţie publică. autoritatea contractantă va avea în vedere: 57 . Punerea în corespondenţă cu CPVa produselor. fără TVA. a tuturor contractelor de achiziţie publică care se anticipează că vor fi atribuite prin utilizarea sistemului de achiziţie dinamic respectiv. atunci: Ve = Ve max. se transmite către ANRMAP informaţiile necesare monitorizării procesului de achiziţie publică. se întocmeşte documentaţia de atribuire. anticiparea fluxului de numerar. fără TVA. Ierarhizarea necesităţilor După realizarea operaţiunii de estimare.estimată a contractului de servicii care poate fi încheiat e. atunci: Ve = Ve max. a tuturor contractelor de achiziţie publică care se anticipează că vor fi atribuite în baza acordului-cadru respectiv. se precizează în anunţul de intenţie şi în anunţul sau în invitaţia de participare produsele. unde: Ve = valoarea estimată Ve max = valoarea maximă estimată. durata de realizare a contractului. împreuna cu şeful autorităţii şi departamentul financiar-contabil vor stabili gradul de prioritate a necesităţilor. Corespondenţa produselor. se precizează în anunţul de atribuire produsele. Dacă mai multe produse/servicii/lucrări sunt destinate aceluiaşi obiectiv sau proiect specific. În cazul în care propune încheierea unui acord-cadru. unde: Ve = valaorea estimată Ve max = valoarea maximă estimată.Finanţele instituţiilor publice Ves = val. serviciilor şi lucrărilor Produsele. serviciile sau lucrările pe care urmează să le achiziţioneze. serviciile sau lucrările pentru care a încheiat contractul de achiziţie publică. valoarea acestora trebuie luată în considerare în calculul valorii estimate a contractului. serviciilor şi a lucrărilor cu sistemul de grupare şi codificare CPV se asigură atunci când: se elaborează programul anual al achiziţiilor publice. f. În cazul în se utilizează un sistem de achiziţie dinamic. pe întreaga sa durată. compartimentul specializat. serviciile şi lucrările ce fac obiectul contractelor de achiziţie publică se pun în corespondenţă cu sistemul de grupare şi codificare utilizat în Vocabularul comun al achiziţiilor publice (CPV).

cu avizul compartimentului juridic. urmând ca numai candidaţii selectaţi să aibă dreptul de a depune ofertă. în măsură:  să definească specificaţiile tehnice capabile să îi satisfacă necesităţile şi exigenţele. Procedura de dialog competitiv se desfăşoară în trei etape:  etapa de preselectare a candidaţilor. nivelul de dezvoltare şi concurenţa pe piaţa din domeniul unde va avea loc achiziţia pentru a se putea alege între licitaţie deschisă şi licitaţie restrânsă. costurile implicate de atribuirea contractului respectiv. constrângeri cum ar fi urgenţă. pentru încheierea cărora fiind însă aplicată procedura rezultată din estimarea valorii pentru toate contractele ce au ca obiect produse sau servicii ce se regăsesc sub un unic cod CPV.a.Dialogul competitiv . în două etape:  etapa de selectare a candidaţilor  etapa de evaluare a ofertelor depuse de candidaţii selectaţi Se iniţiază prin transmiterea spre publicare a unui anunţ de participare prin care se solicită operatorilor economici depunerea de candidaturi. Acest lucru nu înseamnă că toate produsele sau serviciile trebuie să fie achiziţionate în cadrul aceluiaşi contract.reprezintă procedura la care orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura şi prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidaţi admişi. compatibilitatea cu produse servicii deja existente în cadrul autorităţii respective. în scopul identificării uneia sau mai multor soluţii apte să răspundă necesităţilor sale. Se iniţiază prin transmiterea spre publicare a unui anunţ de participare prin care se solicită operatorilor economici depunerea de oferte. candidaţii selectaţi să elaboreze oferta finală. Se desfăşoară de regulă. c. şi/sau  să stabilească montajul financiar şi/sau cadrul juridic de implementare a proiectului. într-o singură etapă. Alegerea unei alte proceduri decât cele prevăzute de regulă se face pe baza unei note justificative.reprezintă procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică la care orice operator economic interesat are dreptul de a depune ofertă. acestea pot face obiectul a mai multe contracte separate. 58 . Procedura de licitaţie restrânsă se utilizează atunci când oferta este excedentară. prestator sau executant s. Licitaţia restrânsă .reprezintă procedura la care orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura.Lucean Mihalcea complexitatea contractului de achiziţie publică respectiv. urmând ca. Contractul de complexitate deosebită este considerat a fi acel contract de achiziţie publică pentru care autoritatea contractantă nu este. Proceduri de atribuire Poceduri tradiţionale: Licitaţia deschisă . şi constituie un înscris esenţial al dosarului achiziţiei publice. pe baza soluţiei/soluţiilor identificate. Notă justificativă se aprobă de către conducătorul autorităţii contractante. existente unui singur furnizor. în mod obiectiv. Procedura se desfăşoară de regulă.

cum ar fi cele care implică proiectarea lucrărilor sunt de aşa natură încat caietul de sarcini nu poate fi elaborat cu precizia pe care o impune atribuirea unui contract de achiziţie publică prin aplicarea licitaţiei deschise sau licitaţiei restrânse. îndeosebi serviciile financiare sau serviciile intelectuale. si numai dacă schimbarea  59 . atunci când perioadele de aplicare a licitaţiei deschise.  etapa de evaluare a ofertelor finale depuse. contractul de achiziţie publică poate fi atribuit numai unui anumit operator economic.În situaţii excepţionale. 3. atunci când natura lucrărilor /produselor/serviciilor sau riscurile implicate de executarea/livrarea/prestarea acestora. pentru identificarea soluţiei/soluţiilor apte să răspundă necesităţilor autorităţii contractante şi în baza căreia/cărora candidaţii vor elabora şi depune oferta finală. a licitaţiei restrânse sau a negocierii cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare nu pot fi respectate din motive de extremă urgenţă determinate de evenimente imprevizibile şi care nu se datorează sub nici o formă unei acţiuni sau inacţiuni a autorităţii contractante. Ca o masură strict necesară. În urma aplicării licitaţiei deschise. Se iniţiază prin transmiterea spre publicare a unui anunţ de participare prin care se solicită operatorilor economici depunerea de candidaturi. Atunci când serviciile care urmează să fie achiziţionate. d. experimentării. licitaţiei restrânse sau a dialogului competitiv nu a fost depusă nici o ofertă sau au fost depuse numai oferte inacceptabile ori neconforme. Se aplică atunci când: 1. Negocierea poate fi:  negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare. Produsele ce urmează a fi livrate sunt fabricate exclusiv în scopul cercetării ştiintifice. Negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare: Se aplică atunci când: 1. sş numai dacă acestea nu se realizeaza pentru obţinerea unui profit şi nici nu urmăresc acoperirea costurilor aferente. inclusiv preţul. a unor cantităţi suplimentare de produse destinate înlocuirii parţiale sau extinderii echipamentelor / instalaţiilor livrate anterior. Negocierea . Atunci când lucrările ce urmează a fi executate sunt necesare exclusiv în scopul cercetării ştiintifice. artistice sau pentru motive legate de protecţia unor drepturi de exclusivitate. studiilor sau dezvoltării tehnologice. 3.reprezintă procedura prin care autoritatea contractantă derulează consultări cu candidaţii selectaţi şi negociază clauzele contractuale. temeinic motivate. de regulă. în două etape:  etapa de selectare a candidaţilor  etapa de evaluare a ofertelor depuse de candidaţii selectaţi Se iniţiază prin transmiterea spre publicare a unui anunţ de participare prin care se solicită operatorilor economici depunerea de candidaturi. 4. nu permit o estimare iniţială globală a preţului viitorului contract de achiziţie publică. de la furnizorul iniţial. Este necesară achiziţionarea.Finanţele instituţiilor publice etapa de dialog cu candidaţii admişi în urma preselecţiei. Negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare: procedura se desfăşoară. cu unul sau mai muţti dintre aceştia. 2. şi numai dacă acestea nu se realizează pentru obţinerea unui profit şi nici nu urmăresc acoperirea costurilor aferente. Din motive tehnice. 2. 4.  negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare. experimentării sau dezvoltării tehnologice.

contractul de servicii trebuie să fie atribuit. sau parte a unei alte proceduri care conduce la atribuirea unui contract de servicii.000 euro. şi numai dacă se respectă.reprezintă procedura prin care se achiziţioneaza. nu depăşeşte echivalentul în lei a 15. 7. în special în domeniul amenajării teritoriului. în acest din urmă caz. concurentului castigător sau unuia dintre concurenţii căştigători ai concursului respectiv. fără TVA. dar care. Ca urmare a unui concurs de soluţii. care nu au fost incluse în contractul iniţial. Este necesară achiziţionarea unor lucrări sau servicii suplimentare sau adiţionale. al proiectării urbanistice şi peisagistice. al arhitecturii sau în cel al prelucrării datelor. lucrările sau serviciile suplimentare/adiţionale nu pot fi. următoarele condiţii: atribuirea să fie făcută contractantului iniţial. f.reprezintă procedura simplificată prin care autoritatea contractantă solicită oferte de la mai mulţi operatori economici. deşi separabile de contractul iniţial sunt strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia. autoritatea contractantă având obligaţia de a transmite invitaţie la negocieri tuturor concurenţilor câştigători. datorită caracteristicilor tehnice diferite de cele deja existente. iar achiziţia acestora se realizeaza prin operaţiuni pe piaţa de disponibil. Produsele pot fi achiziţionate în condiţii deosebit de avantajoase de la un operator economic care îşi lichidează definitiv afacerile.  pentru contractul de lucrări: 750. 60 . în mod cumulativ. Se aplică dacă valoarea estimată.000 euro. 5.Lucean Mihalcea furnizorului iniţial ar pune autoritatea contractantă în situaţia de a achiziţiona produse care. datorită unor circumstanţe neprevăzute au devenit necesare pentru îndeplinirea contractului în cauză. g. reglementată prin lege. de la un administrator judiciar care administrează afacerile unui operator economic în stare de faliment sau lichidare. Concursul de soluţii se iniţiază prin publicarea unui anună de participare prin care solicită operatorilor economici interesaţi depunerea de proiecte. din punct de vedere tehnic şi economic. în care concurenţii pot obţine premii şi/sau prime de participare.Cumpararea directă . 8. separate de contractul iniţial fără apariţia unor inconveniente majore pentru autoritatea contractantă sau. prin selectarea acestuia pe baze concurenţiale de către un juriu.Concursul de soluţii . valoarea cumulată a contractelor atribuite pentru lucrări şi servicii suplimentare/adiţionale nu depăşeşte 50% din valoarea contractului iniţial. e. Produsele sunt cotate la bursa de mărfuri.  pentru contractul de servicii: 100.se aplică în cazul în care se achiziţionează produse. determină incompatibilităţi sau dificultăţi tehnice sporite de operare şi întreţinere. printr-un aranjament cu creditorii unui operator economic în stare de faliment sau lichidare ori printr-o altă procedură similară cu cele anterioare.000 euro. 6.Cererea de oferte .000 EUR. cu sau fără acordarea de premii. a contractului de achiziţie publică este mai mică decât echivalentul în lei a următoarelor praguri:  pentru contractul de furnizare: 100. servicii sau lucrări a căror valoare (fără TVA) cumulată pe parcursului unui an. conform regulilor stabilite iniţial. Se poate organiza fie ca: procedură independentă. un plan sau un proiect.

limitat în timp şi deschis pe întreaga sa durată oricărui operator economic care îndeplineşte criteriile de calificare şi selecţie şi care îndeplineşte criteriile de calificare şi selecţie şi care a prezentat o ofertă orientativă conform cu cerinţele caietului de sarcini.  nu are dreptul de a încheia contracte subsecvente decât cu operatorul sau operatorii economici semnatari ai acordului-cadru şi numai pe baza regulilor şi condiţiilor prevăzute în respectivul acord. Acordul-cadru . Licitaţia electronică se aplică utilizând facilităţile tehnice puse la dispoziţie de către SEAP prin completarea formularelor specifice disponibile în sistemul informatic. în întregime electronic.  buget local. ce se realizează după o primă evaluare completă a ofertelor prin care ofertanţii au posibilitatea de a reduce preţurile prezentate şi/sau îmbunătăţi alte elemente ale ofertei. b.  nu are dreptul de a încheia acorduri-cadru pe baza cărora se pot atribui contracte subsecvente de tipuri sau natură diferite unele faţă de altele. Se au în vedere următoarele posibile surse de finanţare:  buget de stat. după caz. prin aplicarea procedurilor de licitaţie deschisă sau licitaţie restrânsă. Autoritatea contractantă are obligaţia de a încheia acordul-cadru. Identificarea de fonduri necesare achiziţiei Identificarea fondurilor reprezintă operatiunea prin care se urmăreşte asigurarea finanţării necesare îndeplinirii contractului. Licitaţia electronică – este procesul repetitiv. al cărei scop este stabilirea elementelor/condiţiilor esenţiale care vor guverna contractele de achiziţie publică ce urmează a fi atribuite într-o perioadă dată. Proceduri speciale: a. c.intermediul SEAP şi pentru achiziţia unor produse de uz curent. cantităţile avute în vedere.  nu are dreptul de a atribui contracte subsecvente în numele şi pentru o altă autoritate contractantă care nu este parte în acordulcadru respectiv decât în cazul în care are calitatea de unitate de achiziţii centralizate. Autoritatea contractantă nu are dreptul:  să încheie acorduri-cadru cu o durată mai mare de 4 ani decât în cazuri excepţionale şi pe care le poate justifica doar prin obiectul specific al contractelor subsecvente ce urmează să fie atribuite în baza acordului-cadru respectiv.înţelegerea scrisă intervenită între una sau mai multe autorităţi contractante şi unul sau mai mulţi operatori economici. Sistemul de achiziţii dinamic – este un proces în întregime electronic.În baza acordului cadru se atribuie contracte subsecvente care constituie temei legal pentru plată. 61 .Finanţele instituţiilor publice Cumpararea directă se realizează pe bază de document justificativ care se consideră a fi baza legală pentru plată.  nu are dreptul de a atribui contracte subsecvente care au ca obiect prestaţii de altă natură decât cele stabilite prin acordul-cadru. Sistemul de achiziţii dinamic se utilizează numai prin: . de regulă. . în mod special în ceea ce priveşte preţul şi.intermediul mijloacelor electronice.

dacă este cazul. . Anunţul de intenţie se transmite spre publicare obligatoriu atunci când se urmăreşte beneficierea de reducere a termenelor şi dacă:  valoarea totală estimată a contractelor sau a acordurilor-cadru. care urmează să fie atribuite.  fonduri nerambursabile. Este necesar pentru: .  în funcţie de fondurile aprobate.monitorizarea internă a procesului de achiziţie. Programul anual al achiziţiilor publice poate fi modificat dacă respectivele necesităţi:  nu au fost cuprinse iniţial în programul anual al achiziţiilor publice. fonduri obţinute de la organisme financiare internaţionale.  perioada de aşteptare.  durata previzionată pentru examinarea şi evaluarea candidaturilor/ ofertelor.  valoarea totala estimată a contractelor sau a acordurilor-cadru.evitarea suprapunerilor şi întârzierilor.  fonduri comunitare  sponsorizari.  cu luarea în considerare a posibilităţilor de atragere a altor fonduri. La stabilirea duratei contractului trebuie avută în vedere frecvenţa alocării fondurilor.Lucean Mihalcea fonduri comunitare.  introducerea acestora în program este condiţionată de asigurarea surselor de finantare.planificarea procesului de achiziţie publică. Definitivarea programului anual al achiziţiilor publice Programul anual al achiziţiilor publice se definitivează:  după aprobarea bugetului propriu.  termenele prevăzute în ordonanţa pentru depunerea candidaturilor / ofertelor.  alte surse atrase.000 euro. Programul anual al achiziţiilor publice se aprobă de către conducătorul autorităţii contractante cu avizul prealabil al compartimentului financiarcontabil. care urmează să fie atribuite. . respectiv încheiate în următoarele 12 luni pentru achiziţionarea de servicii care sunt din aceeaşi 62 . respectiv încheiate în următoarele 12 luni pentru achiziţionarea de produse din aceeasi grupă CPV. La elaborarea calendarului se va ţine seama de:  termenele prevăzute în ordonanţa pentru publicare anunţuri.  orice alte termene ce pot influenţa procedura.  credite bancare. Elaborarea şi transmiterea anuntului de intenţie. este egală sau mai mare decât echivalentul în lei a 750.   Calendarul procedurii de atribuire Calendarul procedurii are caracter orientativ.

 sau numai în SEAP cu condiţia ca. înainte de publicare.  cerinţe privind impactul asupra mediului inconjurător. respectiv încheiate în urmatoarele 12 luni. licitaţia restrânsă. Documentaţia de atribuire se definitivează prin grija compartimentului intern al autoritaţii contractante. Documentaţia de atribuire se structurează astfel:  Caietul de sarcini sau. documentaţia descriptivă  Clauzele contractuale obligatorii  Fişa de date a achiziţiei  Formulare si modele  Alte informaţii cu privire la impozitare.  sau invitaţiei de participare către operatorii economici. Partea a VI-a.Specificaţiile tehnice sunt. protecţia mediului. Caietul de sarcini conţine. să fi fost transmis un anună simplificat de informare prealabilă către Comisia Europeană. Anunţul de intenţie se publică:  în “Jurnalul Oficial al Uniunii Europene”. in mod obligatoriu. specializat în atribuirea contractelor de achiziţie publică. tehnice si financiare. în general. serviciile sau lucrările. caracteristici tehnice cu ajutorul cărora sunt descrise produsele.  valoarea estimată a contractelor sau a acordurilor-cadru de lucrări. 3. după caz.000 euro. cerere de ofertă prin compartimentul intern specializat sau prin specialişti (consultanţi) angajaţi în acest scop. după caz:  caracteristici referitoare la nivelul calitativ. Specificaţiile tehnice definesc.000. specificaţii tehnice. cu respectarea prevederilor legale referitoare la concurenţă şi conflictul de interese.Finanţele instituţiilor publice categorie prevăzute în anexa nr. 2A. Elaborarea documentaţiei de atribuire/ de selectare Documentaţia de atribuire reprezintă acele documente care conţin cerinţele formale. Achiziţii publice. care permit descrierea obiectivă a obiectului contractului de achiziţie publică si pe baza căruia operatorul economic îşi va elabora oferta. acele: cerinţe. tehnic şi de performanţă. este egală sau mai mare decât echivalentul în lei a 5. 63 . Caietul de sarcini reprezintă descrierea obiectivă a produselor.000 euro. protecţia muncii Elaborarea caietului de sarcini sau a documentaţiei descriptive Caietul de sarcini se întocmeşte de către autoritatea contractantă pentru licitaţia deschisă. care urmează să fie atribuite.  siguranţa in exploatare.  în SEAP  în Monitorul Oficial al României.3. prescripţii.2. este egală sau mai mare decât echivalentul în lei a 750. Documentaţia de atribuire trebuie să fie finalizată inainte de transmiterea:  spre publicare a anunţului de participare. serviciilor sau lucrărilor necesare autoritaţii contractante.

in legătură cu lucrările finalizate şi cu materialele sau alte elemente componente ale acestor lucrări.  alte referinţe de natură tehnică elaborate de organisme de standardizare europene. ambalare. Specificaţiile tehnice se definesc:  fie.  posibilitatea de a realiza dialogul sau negocierea in runde succesive. in următoarea ordine. teste si metode de testare. specificaţiile tehnice pot face referire şi la:  prescripţii de proiectare si de calcul a costurilor. În cazul contractelor pentru lucrări.Lucean Mihalcea   dimensiuni. omologări sau reglementări tehnice nationale privind utilizarea produselor sau proiectarea. in cel puţin două exemplare in urma unei proceduri de atribuire sau in baza unui acordcadru. simboluri. la:  standarde naţionale care adoptă standarde europene. terminologie. Stabilirea clauzelor contractuale Contractul de achiziţie publică reprezintă instrumentul juridic prin care organismele publice intră in relaţii comerciale cu operatorii economici pentru a-şi satisface necesitaţile de produse. dacă s-a hotarât astfel. sisteme de asigurare a calităţii şi condiţii pentru certificarea conformităţii cu standarde relevante sau altele asemenea. marcare si instrucţiuni de utilizare produs. procedeelor si metodelor de execuţie  orice alte condiţii cu caracter tehnic pe care autoritatea contractanta este capabilă să le descrie. prin referire.  in cazul dialogului competitiv. primele care vor fi acordate participanţilor la dialog.  la verificarea. de regulă.  omologări tehnice europene. cu scopul de a reduce numărul de soluţii discutate sau propuneri de oferte. tehnologii si metode de producţie.  orice alte informaţii pe baza cărora se va derula dialogul pentru identificarea soluţiilor viabile.  alte standarde. in funcţie şi de diverse acte normative si reglementări generale sau specifice. etichetare.  standarde internaţionale. Documentaţia descriptivă Documentaţia descriptivă ţine loc de caiet de sarcini in cazul aplicării procedurilor de negociere si dialog competitiv. 64 . obiectivelor si constrângerilor autorităţii contractante. Documentaţia descriptivă conţine:  descriere a necesitaţilor. calculul si execuţia lucrărilor. Contractul de achiziţie publică se încheie în formă scrisă. inspecţia si condiţiile de recepţie a tehnicilor. inspecţia si condiţiile de recepţie a lucrărilor sau  la verificarea. servicii sau lucrări.

Calificarea naturii juridice a contractului de achiziţie publică este dată de obiectul preponderent ca valoare. Inainte de stabilirea clauzelor contractuale trebuie să se stabilească tipul contractului.  asigurări. adresa.  durata contractului. 65 .  obligaţiile principale ale părţilor.  contracte de servicii. Părţile pot stabili şi alte cauze de încetare a contractului.a.  intrepretare.  contracte de lucrări.  documentele contractului. Contractele de subcontractare se constituie în anexe la contractul de achiziţie publică. ş. respectiv contractele de achiziţie publică pot fi:  contracte de furnizare. transport.  preţul contractului. fără a aduce atingere clauzelor obligatorii.  denumirea parţilor contractante. Clauze contractuale specifice sunt acele prevederi contractuale specifice fiecărui contract de achiziţie publică care se stabilesc.  recepţie.  Contractul de achiziţie publică conţine:  preambul  clauze contractuale obligatorii  clauze contractuale specifice.  modalitatea de ajustare a preţului. Prin act adiţional la un contract se pot modifica prevederi referitoare la denumirea părţilor. inspecţii. teste.  ambalare.  garanţia de calitate. de regulă.  definiţii aplicabile. Clauzele contractuale obligatorii sunt acele prevederi contractuale pe care orice contract de achiziţie publică trebuie să le conţină referitor la:  obiectul principal al contractului.  garanţia de bună execuţie. Prelungirea duratei contractului de achiziţie publică este posibilă numai in condiţiile ordonanţei şi fără a fi modificate condiţiile stabilite iniţial.  sancţiuni ale neexecutării culpabile a obligaţiilor. Clauzele contractuale specifice pot face referire la:  subcontractori. marcare.Finanţele instituţiilor publice Contractul de achiziţie publică încetează de drept la expirarea perioadei pentru care a fost încheiat.  termene de executare a obligaţiilor părţilor. prin acordul parţilor in funcţie de necesitaţile obiective ale autoritaţii contractante si de conţinutul ofertei declarată castigatoare. timpul de suspendare a executării obligaţiilor fără a fi afectate prevederile referitoare la preţ. Preambulul – reprezintă partea introductivă a contractului şi conţine informaţii despre:  temeiul legal in baza căruia se semnează contractul de achiziţie publică.  alte conditii de executare a contractului.

Criteriile de calificare si selecţie se referă numai la:  situaţia personală a candidatului sau ofertantului.  fraudă  spalare de bani.  capacitatea de exercitare a activităţii profesionale. o şi-a indeplinit obligaţiile de plată a impozitelor.  standarde de protecţie a mediului. afacerile îi sunt administrate de un administrator judiciar o activitaţile sale comerciale nu sunt suspendate sau fac obiectul unui aranjament cu creditorii . respectiv. 66 . dacă este cazul.Lucean Mihalcea Stabilirea cerinţelor minime de calificare Documentaţia de atribuire trebuie să contină aceleaşi cerinţe minime ca in anunţul de participare. operatorul economic trebuie să prezinte documente edificatoare prin care să facă dovada că nu:  se incadrează in situaţia de a fi fost condamnat in ultimii 5 ani printr-o hotarâre judecătorească definitivă pentru:  participare la activitaţi ale unei organizaţii criminale. Criteriile de calificare si selecţie odată stabilite nu mai pot fi schimbate pe parcursul aplicării procedurii. taxelor si contribuţiilor de asigurări sociale către bugetul general consolidat. in general. ce trebuie indeplinite de către operatorul economic care doreşte să devină parte intr-un contract de achiziţie publică. o face obiectul unei proceduri legale pentru declararea sa in una dintre situatiile de mai sus. in ultimii 3 ani. prin hotărârea definitivă pentru o faptă care a adus atingere eticii profesionale sau pentru comiterea unei greşeli in materie profesională. Cerinţe privind capacitatea de exercitare a activităţii profesionale In documentaţia de atribuire se precizează dacă trebuie demonstrată capacitatea de exercitare a activitaţii profesionale. Criteriile.  se află intr-una sau mai multe din situaţiile de mai jos si numai dacă s-a solicitat expres aceasta. că: o nu este in stare de faliment ori lichidare. sunt acele condiţii şi sau cerinţe minime impuse.  corupţie.  situaţia economică şi financiară. Pentru a evita excluderea dintr-o procedură de atribuire a contractului de achiziţie publică.  capacitatea tehnică şi/sau profesională. o nu prezintă informaţii false sau nu prezintă informaţiile solicitate de către autoritatea contractantă. Cerinţe privind situaţia personală a operatorului economic Documentaţia de atribuire trebuie să conţină toate cazurile in care un operator economic este exclus.  standarde de asigurare a calităţii. o nu a fost condamnat.

privind cifra de afaceri in domeniul de activitate aferent obiectului contractului intr-o perioadă anterioară care vizează activitatea din cel mult ultimii 3 ani.  aptitudini..  declaraţii privind cifra de afaceri globală sau. in cazul in care publicarea acestor bilanţuri este prevăzută de legislaţia ţării in care este stabilit ofertantul/candidatul. Cerinţe privind prezentarea de standarde de asigurare a calităţii Dacă se solicită prezentarea unor certificate. atunci această solicitare trebuie să se raporteze la sistemele de asigurare a calităţii bazate 67 . in măsura in care informaţiile respective sunt disponibile.  atestarea ori apartenenţa din punct de vedere profesional. prin care se atestă respectarea anumitor standarde de asigurare a calităţii. dovezi privind asigurarea riscului profesional. Pentru a-şi demonstra situaţia economică si financiară operatorul economic va prezenta documente edificatoare cum ar fi:  declaraţii bancare corespunzatoare sau.  bilanţul contabil sau extrase de bilanţ. Se indică in documentaţia de atribuire cerinţele minime privind capacitatea economică si financiară pe care operatorul economic trebuie să le indeplinească pentru a fi considerat calificat. Capacitatea tehnică şi/sau profesională se apreciază in funcţie de:  experienţă. Se indică in documentaţia de atribuire cerinţele minime privind capacitatea tehnica şi/sau profesională pe care operatorul economic trebuie să le indeplinească pentru a fi considerat calificat. dacă este cazul. dupa caz.  eficienţa şi eficacitatea ofertantului/candidatului.Finanţele instituţiilor publice Pentru a-şi demonstra capacitatea de exercitare a activitaţii profesionale operatorul economic va prezenta documente edificatoare prin care să dovedească:  forma de inregistrare ca persoană fizică sau juridică şi. Cerinţe privind situaţia economică si financiară Situaţia economică si financiară reprezintă un indicator prin a cărui demonstrare operatorul este considerat calificat pentru indeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv.  auditul financiar emis de persoane autorizate. in conformitate cu prevederile din ţara in care ofertantul/candidatul este stabilit. Cerinţe privind capacitatea tehnică şi/sau profesională Capacitatea tehnică şi/sau profesională reprezintă un indicator prin a cărui demonstrare operatorul este considerat calificat pentru indeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv. dacă este cazul.

poate fi:  oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. descărca documentaţia de atribuire  activitatea autoritaţii contractante.  sau in mod exclusiv.  alte elemente considerate semnificative pentru evaluarea ofertelor.  servicii post-vanzare si asistenţă tehnică. fax. Completarea fişei de date a achiziţiei Fişa de date a achiziţiei cuprinde informaţii şi instrucţiuni privind:  autoritatea contractantă. e-mail.  modul de obţinerea de clarificări şi alte informaţii. Sistemul de factori de evaluare cuprinde diverşi factori obiectivi privitori numai la ofertă. in special cu privire la adresa – inclusiv telefon.  faptul că se achiziţionează in numele altei autorităţi (dacă este cazul). telefon. Cerinţe privind prezentarea de standarde de protectie a mediului Dacă se solicită prezentarea unor certificate. prin care se atestă respectarea anumitor standarde de protecţie a mediului. fax.  obiectul contractului de achiziţie publică si durata acestuia.. mijloace de comunicare etc. 68 . Factorii de evaluare a ofertei. la Sistemul Comunitar de Management Ecologicşsi Audit (EMAS). atunci autoritatea trebuie să se raporteze: -fie.  soluţionarea litigiilor.  termen de livrare sau de execuţie.  modul in care se va finaliza procedura.  Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. precum si ponderile relative stabilite pentru fiecare dintre aceştia sau un algoritm de calcul specific. la standarde de gestiune ecologică bazate pe seriile de standarde Europene sau internaţionale in domeniu. Stabilirea criterilor de atribuire a contractului de achiziţie publică Criteriul de atribuire a contractului de achiziţie publică. e-mail – persoane de contact. inclusiv adresa. -fie. preţul cel mai scazut. Criteriul de atribuire a contractului de achiziţie publică se precizează in mod obligatoriu in anunţul de participare şi in cadrul documentaţiei de atribuire. pot fi. tehnic sau funcţional  caracteristici de mediu.  adresa de unde se poate achiziţiona.  costuri de funcţionare.Lucean Mihalcea pe seriile de standarde Europene relevante certificate de organisme conforme cu seriile de standarde Europene privind certificarea. alături de preţ:  caracteristici privind nivelul calitativ. certificate de organisme conforme cu legislaţia comunitară ori cu standardele Europene sau internaţionale privind certificarea.  raportul cost/eficienţa. Criteriul de atribuire odată stabilit nu poate fi schimbat pe toată durata de aplicare a procedurii de atribuire.

Constituirea garanţiei de participare. procedura aplicată şi dacă aceasta are ca etapă finală licitaţia electronică. locul de depunere şi ce alte formalitaţi trebuie indeplinite in legatură cu participarea la procedura de atribuire. informaţii privind modul de elaborare si prezentare a ofertei informatii detaliate si complete privind criteriul de atribuire. termene de valabilitatea ofertei. cantitatea produselor. dacă se solicită. dacă sunt solicitate. data limită de depunere (ora/zi/luna/an). valoarea minimă şi maximă a unui contract subsecvent. intr-un cuantum de max. Modelele au caracter de recomandare şi pot fi adaptate de autoritatea contractantă. cerinţele minime de calificare precum şi documentele care urmează să fie prezentate pentru dovedirea indeplinirii criteriilor de calificare si selecţie. durata acestuia. codul CPV. acordul-cadru. Documentaţia de atribuire trebuie să conţină următoarele formulare:  Fişa de date a achiziţiei  Formularul de ofertă  Formularul de contract  Formularul de scrisoare de garanţie. Perioada de valabilitate a garanţiei pentru participare va fi cel puţin egală cu perioada de valabilitate a ofertei. numar de operatori. Cuantumul garanţiei de participare: garanţia de participare se stabileşte in sumă fixă. 2 % din valoarea estimată contractului de achiziţie publică. Stabilirea formularelor şi modelelor Documentaţia de atribuire conţine şi formularele stabilite de către autoritatea contractantă pe baza modelelor prevăzute in prezentul ghid. Notificarea procedurală Ministerului Finanţelor 69 Publice privind verificarea .Finanţele instituţiilor publice              după caz. informaţii privind modul de elaborare si prezentare a propunerii tehnice şi financiare. sau a unei sume de bani. despre garanţii. Modalitaţi de constituire: autoritatea contractantă poate alege una sau mai multe dintre următoarele modalitaţi de constituire : ► scrisoare de garanţie bancară ► depunerea la casieria autorităţii contractane : a unui ordin de plată sau filă CEC însoţită de un document prin care se specifică destinaţia. acceptarea/ neacceptarea de oferte alternative. după caz Garanţia de participare protejează autoritatea contractantă fată de riscul unui eventual comportament necorespunzator al ofertantului pe intreaga perioadă derulată pană la incheierea contractului de achiziţie publică. existenţa loturilor şi modul de abordare.

 se initiază procesul de atribuire a unui contract de achiziţie publică prîntr-un sistem dinamic de achiziţii.000 euro. Această obligaţie a autorităţii contractante se consideră îndeplinită şi dacă sau indicat instituţiile competente de la care operatorii economici pot obţine informaţii detaliate privind reglementările respective. Chemarea la competiţie Elaborarea şi publicarea anunţului de participare În vederea asigurării transparenţei atribuirii contractelor de achiziţie publică. Partea a VI-a. 3. Achiziţii publice  Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.3. este mai mare sau egală cu 40. Autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita operatorilor economici să indice în cadrul ofertei faptul că la elaborarea acesteia au ţinut cont de obligaţiile referitoare la condiţiile de muncă şi protecţia muncii. autoritatea contractantă. fără TVA.  negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare. în toate situaţiile în care: 70 .000 euro. dacă este cazul. sau  se lansează un sistem dinamic de achiziţie.  de furnizare a căror valoare estimată. Definitivarea documentaţiei de atribuire Se pot preciza în documentaţia de atribuire instituţiile competente de la care operatorii economici pot obţine informaţii privind reglementările referitoare la impozitare precum şi cele referitoare la protecţia mediului.  de servicii a căror valoare estimată. fără TVA. este mai mare sau egală cu 40. este mai mare sau egală cu 250. Anunţul de participare trebuie transmis spre publicare atunci când se iniţiază procedura de:  licitaţie deschisă.  licitaţie restransă.  dialog competitiv.3. Notă: Obligativitatea publicării în JOUE apare începând cu 1 ianuarie 2007.  pentru atribuirea contractului de achiziţie publică sau pentru încheierea acordului-cadru.Lucean Mihalcea Sunt supuse verificării procedurale contractele:  de lucrări a căror valoare estimată. în acest caz publicându-se un anunţ simplificat. fără TVA. ori de câte ori doreşte să atribuie un contract de achiziţie publică sau să încheie un acord-cadru are obligaţia de a publica un anunţ de participare. Anunţul de participare se publică în:  SEAP  Monitorul Oficial al României.  se organizează un concurs de soluţii.000 euro. Acordurile cadru încheiate în vederea atribuirii contractelor cu valori mai mari decât pragurile de mai sus.

Răspunsurile . Documentele scrise pot fi transmise prin oricare din următoarele modalitaţi:  prin poştă. Documentaţia de atribuire/selectare/preselectare poate fi obţinută:  în urma unei solicitări a fiecărui operator economic interesat.  Operatorul economic poate transmite o solicitare de participare:  în scris .000 euro. solicitare.prin poştă.  prin orice combinaţie a celor de mai sus  sau prin telefon. respectiv preselecta candidaţii. 71 . Punerea la dispoziţie a documentaţiei de atribuire / selectare / preselectare. .000 euro – pentru sistemul clasic.000 euro – pentru sistemul de utilităţi. dialog competitiv şi negociere.  prin fax. notificare şi altele asemenea trebuie să se transmită în scris.  prin orice combinaţie a celor de mai sus.însoţite de întrebările aferente – se transmit către toti operatorii economici care au obţinut documentaţia de atribuire.  prin mijloace electronice .  prin fax. În cel mult 3 zile lucrătoare de la primirea unei solicitări de clarificări autoritatea contractantă are obligaţia de a răspunde în mod clar.000. complet şi fără ambiguităţi. Documentaţia de selectare/preselectare reprezintă documentaţia aferentă primei etape în cazul procedurilor de licitaţie restrânsă. valoarea estimată a contractului de furnizare sau servicii este mai mare decât echivalentul în RON a 420. Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita şi de a obţine documentaţia de atribuire/selectare/preselectare. precum şi prezentarea detaliată a modalităţii de acordare a punctajului pe bază căruia se vor selecta. valoarea estimată a contractului de lucrări este mai mare decât echivalentul în RON a 5. Reguli de comunicare şi transmitere a datelor Orice comunicare.cuprinde informaţii complete cu privire la condiţiile de participare. sau  prin accesarea directă şi nerestricţionată a unui fişier electronic. Răspunsul la solicitările de clarificări Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări privind documentaţia de atribuire/selectare/preselectare. Orice document scris trebuie înregistrat în momentul transmiterii şi în momentul primirii. informare.  prin mijloace electronice .Finanţele instituţiilor publice    valoarea estimată a contractului de furnizare sau servicii este mai mare decât echivalentul în RON a 125. care va fi disponibil în SEAP şi pe pagina de internet proprie.

 persoane care deţin părţi sociale. până la gradul al patrulea inclusiv. 72 . are dreptul de a participa la procedura de atribuire: individual. părţi de interes sau acţiuni din capitalul subscris al unuia dintre ofertanţi/candidaţi. în cadrul aceleiaşi proceduri să: – participe în două sau mai multe asocieri. respectiv ofertelor următoarele persoane:  soţ/sotie.Lucean Mihalcea Reguli de participare şi de evitare a conflictului de interese Participarea:  Orice operator economic. Limitarea participării: Autoritatea contractantă are dreptul de a impune ca participarea la procedura de atribuire să fie permisă numai:  unor ateliere protejate  acelor ofertanţi care se angajează să îndeplinească contractul în contextul unor programe de angajare protejată. cu persoane care fac parte din consiliul de administraţie/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanţi/candidaţi. Incompatibilităţi: Nu au dreptul să fie implicaţi în procesul de verificare. –să depună o oferta individuală şi să fie nominalizat ca subcontractant în cadrul unei alte oferte. rudă sau afin. sau subcontractant Asocierea: Mai mulţi operatori economici au dreptul de se asocia cu scopul de a depune candidatura sau oferta comună. respectiv evaluare a candidaturilor. fără a exista obligaţia legalizării Subcontractarea: Ofertantul are dreptul de a include în propunerea tehnică posibilitatea de a subcontracta o parte din contractul respectiv. indiferent de naţionalitate.  persoane aflate îintr-o situaţie care. sau  într-un grup de operatori. în mod obiectiv. Conflictul de interese: Un conflict de interese reprezintă situaţia în care angajatui public are un interes personal care ar putea influenta în mod necorespunzator îndeplinirea sarcinilor şi obligaţiilor sale de serviciu. prin natura sau gravitatea deficienţelor lor. Interdicţii: Operatorul economic nu are dreptul. nu pot exercita o activitate profesională în condiţii normale. –depună o candidatură/oferta individuală şi o altă candidatură/oferta comuna. Participarea operatorilor economici într-un grup de operatori se poate realiza ca: asociat. induce dubii cu privire la asigurarea imparţialităţii pe parcursul procesului de verificare/evaluare a candidaturilor/ ofertelor. Operatorul economic nu poate depune în cadrul aceleiaşi proceduri decât o singură ofertă. în cadrul cărora majoritatea angajaţilor implicaţi sunt persoane cu dizabilităţi care.

 adresa la care se transmit ofertele. Se transmite o invitaţie de participare la etapa de evaluare a ofertelor finale care trebuie să conţină:  referinţe privind anunţul de participare publicat. dacă este cazul Rundele de discuţii se derulează în cazul procedurilor de dialog competitiv şi negociere.  data lansării sesiunilor de discuţii. Dialog competitiv În cazul aplicării procedurii de dialog competitiv.a a acestei proceduri.  data limită stabilită pentru depunerea ofertelor. însoţită de documentaţia de atribuire. Posibilităţi de reducere a termenelor Derularea rundelor de discuţii. data limită pentru depunerea ofertelor finale se stabileşte de comun acord cu candidaţii preselectaţi în cadrul rundelor de dialog. Termenele minime pentru elaborarea ofertelor Licitaţie deschisă Pentru depunerea ofertelor se acordă o perioadă de cel puţin 52 de zile de la data transmiterii spre publicare a anunţului de participare.4.  precizări privind documentele suplimentare ce trebuie depuse în vederea verificării declaraţiilor date sau completării documentelor prezentate în prima etapă. după ce s-a realizat într-o primă etapă selectarea candidaţilor. Acestea se iniţiază prin transmiterea unei invitaţii de participare. dacă este cazul Candidaturile se depun numai în cazul aplicării procedurilor de licitaţie restrânsă.  adresa la care vor avea loc discuţiile. concomitent.Finanţele instituţiilor publice 3.  data deschiderii ofertelor. 73 .  limba/limbile în care se vor derula discuţiile.  limba/limbile în care trebuie elaborate ofertele. Etapa de evaluare a ofertelor se iniţiază prin transmiterea unei invitaţii de participare operatorilor economici selectaţi în prima etapă. Derularea procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică Primirea cadidaturilor şi selectarea/preselectarea candidaţilor.3. dialog competitiv sau negociere. tuturor candidaţilor admişi. Licitaţie restrânsă În cazul licitaţiei restrânse ofertele se depun la etapa a II. Invitaţiile de participare trebuie să conţină:  referinţe privind anunţul de participare publicat.  precizări referitoare la prezentarea unor documente suplimentare. Invitaţia de participare trebuie transmisă cu cel puţin 40 de zile înainte de data limită de depunere a ofertelor. Termene acordate pentru depunerea candidaturilor Pentru depunerea candidaturilor se acordă o perioadă de cel puţin 37 de zile de la data transmiterii spre publicare a anunţului de participare.

dacă este cazul.  înainte de data limită de transmitere a datelor. Solicitările de participare şi/sau ofertele pot fi transmise prin mijloace electronice. declaraţiile şi altele asemenea solicitate în cazul în care acestea nu sunt disponibile în format electronic. a unor planuri/proiecte.  accesul la datele recepţionate este posibil. numai printr-o acţiune simultană a cel puţin două persoane sau sisteme autorizate şi numai după data de vizualizare stabilită.Lucean Mihalcea Negociere În cazul aplicării procedurii de negociere. inclusiv criptarea.  dispozitivele electronice de recepţionare garantează în mod corespunzător integritatea şi confidenţialitatea datelor recepţionate.  dupa data de vizualizare a datelor recepţionate. Primirea ofertelor Pot participa la procedură şi operatorii economici care nu au achiziţionat direct documentaţia de atribuire. în toate etapele procesului. accesul la datele respective rămâne posibil numai pentru persoanele autorizate să vizualizeze datele respective.  operatorii economici trebuie să transmită înainte de data limită de transmitere documentele. sunt disponibile pentru orice operator economic interesat. prin caracteristicile tehnice pe care le deţin şi/sau prin procedurile specifice utilizate.  numai persoane autorizate au dreptul de a stabili sau modifica data de vizualizare a datelor recepţionate.  accesul neautorizat este clar detectabil. Cererea de oferte Invitaţia de participare trebuie trimisă spre SEAP cu cel puţin 10 de zile înainte de data limită de depunere a ofertelor Concursul de soluţii Pentru depunerea ofertelor se acordă o perioadă de cel puţin 52 de zile de la data transmiterii spre publicare a anunţului de participare. numai dacă :  informaţiile referitoare la posibilităţile specifice de transmitere electronică. Numărul de zile dintre data publicării anunţului de participare şi data depunerii proiectelor trebuie să fie stabilit astfel încât operatorii economici să beneficieze de o perioadă rezonabilă pentru elaborarea acestora. certificatele. 74 . oferta finală se depune în ultima sedinţă de negociere stabilită de către autoritatea contractantă. nici o persoană nu are acces la datele transmise. permit îndeplinirea în mod cumulativ a cel puţin următoarelor condiţii:  poate fi determinat cu precizie momentul exact al primirii ofertelor sau solicitărilor de participare precum şi. Operatorul economic are dreptul de a transmite oferta:  numai prin poştă  şi implicit direct la sediul autorităţii sau la altă adresă specificată Oferta poate fi transmisă şi prin mijloace electronice dacă autoritatea contractantă prevede acest lucru. Prin garantarea integrităţii şi confidenţialităţii datelor recepţionate se întelege faptul că dispozitivele electronice.

comisia de evaluare verifică modul de respectare a regulilor formale de depunere şi prezentare a ofertelor şi a documentelor care le însoţesc. de comun acord cu membrii acesteia. Modul de lucru al comisiei de evaluare este stabilit de către preşedintele comisiei. Membrii comisiei de evaluare sunt nominalizaţi. Nici o ofertă nu poate fi respinsă în cadrul sedinţei de deschidere. respectiv candidaţilor sau. dialogului competitiv şi a negocierii prezenta candidaţilor nu este obligatorie. de regulă. inclusiv preţul. după caz. Modul de lucru al comisiei de evaluare La întrunirile comisiei de evaluare au dreptul de a participa numai membrii acesteia. Orice decizie cu privire la calificarea ofertanţilor. 75 . Orice ofertant are dreptul de a fi prezent la sedinţa de deschidere a ofertelor. din cadrul compartimentului intern de achiziţii. va fi luată de către comisia de evaluare în cadrul unor şedinţe ulterioare şedinţei de deschidere a ofertelor. cu privire la evaluarea ofertelor. În prima etapă a licitaţiei restrânse.  cursul de referinţă care va sta la baza comparării preţurilor la evaluarea ofertelor prezentate într-o altă monedă.Finanţele instituţiilor publice Desfăşurarea sedinţei de deschidere Ofertele se deschid la data şi locul indicate în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire.  orice alte detalii şi precizări pe care comisia de evaluare le consideră necesare. cu excepţia ofertelor întârziate şi a celor care nu fac dovada constituirii garanţiei pentru participare. În cadrul sedinţei de deschidere a ofertelor. Comisia de evaluare nu are dreptul de a respinge o ofertă având ca singură motivaţie absenţă de la deschidere a ofertantului care a depus oferta respectivă. dar ai căror reprezentanţi nu au fost prezenţi la deschidere. Comisia de evaluare va întocmi un proces .  elementele principale ale propunerilor financiare.verbal de deschidere către trebuie să includă informaţiile anunţate de către preşedintele comisiei. Plicurile vor fi deschise de către preşedintele comisiei de evaluare care are obligaţia de a anunţa următoarele informaţii:  denumirea (numele) ofertanţilor.  modificările şi retragerile de oferte. Procesul verbal privind şedinţa de deschidere a ofertelor va fi semnat de către membrii comisiei şi de către reprezentanţii ofertanţilor care sunt prezenţi la deschiderea ofertelor.  existenţa garanţiilor de participare.  propuneri de oferte alternative (dacă este cazul). Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite procesul verbal de deschidere şi celorlalţi ofertanţi participanţi la procedură.

Omisiuni sau neconcordanţe Dacă în cadrul propunerii tehnice se constată anumite omisiuni sau neconcordanţe se va considera că aceasta răspunde în mod substanţial cerinţelor prevăzute în caietul de sarcini numai atunci când estimarea valorică a eventualelor omisiuni sau neconcordanţe nu reprezintă mai mult de 3% din valoarea preţului ofertat în cadrul propunerii financiare. Examinarea şi evaluarea ofertelor Comisia de evaluare are obligaţia de a desfăşura activităţile de examinare şi evaluare numai la sediul autorităţii contractante. se remediază de către comisia de evaluare. dar numai cu acceptul acestuia. În cazul în care ofertantul nu acceptă corecţia acestor erori. Erorile aritmetice se corectează după cum urmează: . -capacitatea de exercitare a activităţii profesionale. .situaţia personală.situaţia economică şi financiară. comisia de evaluare va solicita ofertanţilor/candidaţilor respectivi completarea documentelor care lipsesc. Dacă se constată că unul sau mai mulţi ofertanţi/candidaţi au omis să prezinte anumite documente prin care se confirmă îndeplinirea cerinţelor privind: . Se are în vedere calendarul estimativ de aplicare a procedurii şi perioada solicitată pentru valabilitatea ofertelor. Solicitare completare documente lipsă. . atunci oferta se considerată a fi neconformă.Lucean Mihalcea Persoana responsabilă pentru atribuirea contractului este preşedintele comisiei.confirmările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte. respectiv cele care sunt: 76 . Orice decizie a comisiei de evaluare trebuie să întrunească votul a cel puţin 2/3 dintre membrii săi.capacitatea tehnică sau profesională.dacă există o discrepanţă între litere şi cifre. Clarificările privind propunerea tehnică şi calificarea Se stabilesc care sunt: . Corectarea erorilor aritmetice Erorile aritmetice se pot corecta numai cu acceptul ofertantului. iar preţul total va fi corectat corespunzător. Dacă stabilirea ofertei câştigătoare se face pe bază de punctaj. votul membrilor comisiei de evaluare se reflectă prin punctajul individual acordat fiecărei oferte în parte.clarificările .completările formale . trebuie luat în considerare preţul unitar.dacă există o discrepanţă între preţul unitar şi preţul total. . trebuie luată în considerare valoarea exprimată în litere. Se stabileşte perioada de timp acordată pentru transmiterea clarificărilor. Corectarea viciilor de formă Viciile de formă ale documentelor şi ofertelor prezentate de către operatorul economic. iar valoarea exprimată în cifre va fi corectată corespunzător. Respingerea ofertelor Se resping ofertele necorespunzătoare.

Dacă criteriul utilizat a fost "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic". Stabilirea ofertei câştigătoare Comisia de evaluare are obligaţia de a stabili oferta câştigătoare. iar justificările primite nu au fost concludente. 77 . caz în care contractul va fi atribuit ofertantului a cărui nouă propunere financiară are preţul cel mai scăzut. Prin ofertă inacceptabilă se înţelege oferta care:  a fost depusă după data şi ora limită de depunere a ofertelor  a fost depusă la o altă adresă decât cea stabilită în anunţul de participare  nu au fost însoţite de garanţia de participare aşa cum a fost solicitată în documentaţia de atribuire  a fost depusă de un ofertant care nu îndeplineşte cerinţele minime de calificare. Prin oferta admisibilă se înţelege oferta corespunzătoare din punct de vedere al documentaţiei de atribuire. alternativă care nu poate fi luată în considerare din următoarele motive: în anunţul de participare nu este precizată în mod explicit posibilitatea depunerii unor oferte alternative. sau .neconforme.  conţine propuneri referitoare la clauzele contractuale care sunt în mod evident dezavantajoase pentru autoritatea contractantă. Prin ofertă neconformă se înţelege oferta care:  nu satisface cerinţele caietului de sarcini. dintre ofertele admisibile. atunci autoritatea contractantă are dreptul: a) fie. de a solicita ofertanţilor care au oferit cel mai mic preţ o nouă propunere financiară în plic închis. În cazul în care şi preţurile ofertate sunt egale. executat sau prestat. sau . conţine în propunerea financiară un preţ care depăşeşte valoarea fondurilor care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv. a unui punctaj rezultat ca urmare a aplicării algoritmului de calcul stabilit în documentaţia de atribuire.irelevante în raport cu obiectul contractului.inacceptabile. pe baza aplicării criteriului pentru atribuirea contractului de achiziţie publică. prezintă un preţ neobişnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi furnizat.  constituie o alternativă la prevederile caietului de sarcini.  conţine în cadrul propunerii financiare preţuri care nu sunt rezultatul liberei concurenţe şi care nu pot fi justificate. atunci evaluarea ofertelor se realizează prin acordarea. pentru fiecare ofertă în parte.Finanţele instituţiilor publice . respectiva ofertă alternativă nu respectă cerinţele minime prevăzute în caietul de sarcini.

dacă este cazul Decizia de anulare se ia. de a atribui contractul de achiziţie publică unuia dintre ofertanţii care au oferit cel mai mic preţ. pe baza aplicării unor criterii suplimentare cu caracter exclusiv tehnic. motivele concrete pentru care una sau mai multe dintre oferte au fost respinse ca urmare a considerării preţurilor prezentate ca fiind neobiţnuit de scăzute. înainte de data încheierii contractului. Elaborarea raportului privind procedura de atribuire Raportul procedurii de atribuire trebuie să cuprindă:  denumirea şi sediul autorităţii contractante. oricum. înainte de data transmiterii comunicării privind rezultatul aplicării procedurii de atribuire şi. caz în care contractul va fi atribuit ofertantului a cărui nouă propunere financiară are preţul cel mai scăzut. Anularea procedurii de achiziţie publică. denumirea/numele candidaţilor participanţi la procedură.  au fost depuse oferte care.  denumirea/numele ofertanţilor respinşi şi motivele care au stat la baza acestei decizii. nu pot fi comparate datorită modului neuniform de abordare a soluţiilor tehnice şi/sau financiare. în ordine descrescătoare a preţurilor respective. a clasamentului pe baza căruia se stabileşte oferta câştigătoare. pe baza aplicării unor criterii suplimentare cu caracter exclusiv tehnic. a fiecărei oferte în parte şi prin întocmirea. Dacă şi preţurile ofertate sunt egale. denumirea/numele candidaţilor selectaţi şi neselectaţi. neconforme sau necorespunzătoare. Dacă criteriul utilizat a fost "preţul cel mai scăzut". Procedura de atribuire a contractului se anulează atunci când:  nu a fost posibilă asigurarea unui nivel satisfăcător al concurenţei. de a atribui contractul de achiziţie publică unuia dintre ofertanţii care au oferit cel mai mic preţ. 78 . deşi pot fi luate în considerare. de a solicita ofertaţtilor care au oferit cel mai mic preţ o nouă propunere financiară în plic închis. de regulă. atunci autoritatea contractantă are dreptul:  fie.  obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru sau sistemului de achiziţie dinamic.  dacă este cazul. fără TVA.Lucean Mihalcea b) fie.  dacă este cazul.  dacă este cazul.  denumirea/numele ofertantului/ofertanţilor a cărui/caror ofertă a fost declarată câştigătoare şi motivele care au stat la baza acestei decizii. precum şi motivele care au stat la baza selectării sau neselectării respectivilor candidaţi.  fie. atunci evaluarea ofertelor se realizează prin compararea preţurilor.  au fost depuse numai oferte inacceptabile.  denumirea/numele ofertanţilor participanţi la procedură.  abateri grave de la prevederile legislative afectează procedura de atribuire sau este imposibilă încheierea contractului.

Atribuirea contractului de achiziţie publică sau încheierea acordului . Raportul procedurii de atribuire se înaintează spre aprobare conducătorului instituţiei. partea din contract pe care acesta/aceştia au declarat că o subcontractează împreuna cu denumirea/numele subcontractanţilor.3. Soluţionarea contestaţiilor Situaţia premisă pentru naşterea litigiilor este creată de orice act al autorităţii contractante care incalcă dispoziţiile legale în materia achiziţiilor publice.  admiterea într-un sistem de achiziţie dinamic  dacă este cazul.  dacă este cazul. Comunicarea se realizează în scris şi nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la emiterea deciziilor respective. Ofertantul/ofertanţii câştigator/câştigători se informeaza cu privire la acceptarea ofertei/ofertelor prezentate. Perioada de aşteptare poate fi utilizată de persoanele care se simt lezate de un act al autorităţii contractante în legatură cu procedura de achiziţie publică.  pentru fiecare oferta respinsă.Finanţele instituţiilor publice în cazul ofertantului/ofertanţilor câştigători. motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere a candidaturii sale. după cum urmează:  fiecărui candidat respins. Este act al autorităţii contractante:  orice act administrativ. motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere.cadru Notificarea rezultatelor Autoritatea contractantă are obligaţia de a informa candidaţii/ofertanţii despre deciziile referitoare la:  atribuirea contractului de achiziţie publică. Perioada de aşteptare Contractul de achiziţie publică se semnează după o perioadă de aşteptare. care produce sau poate produce efecte juridice.5.  orice alt act. justificarea hotârârii de anulare a procedurii de atribuire. Ofertanţii/candidaţii care au fost respinşi sau a căror ofertă nu a fost declarată câştigătoare se informează asupra motivelor care au stat la baza deciziei respective.  încheierea acordurilor-cadru. anularea procedurii de atribuire şi eventuala iniţiere ulterioară a unei noi proceduri. pentru a-l contesta. refuzul de a-l emite. altele decât cele de mai sus.  lipsa emiterii unui act administrativ sau al oricărui alt act.  3. 79 .

domiciliul sau reşedinţa contestatorului.  denumirea şi sediul autorităţii contractante. denumirea.  a suferit. în măsura în care este posibil.  semnătura părţii sau a reprezentantului persoanei juridice. după caz:  anularea actului. Opţiunile de valorificare a dreptului sau interesului legitim afectat sunt:  calea administrativ-jurisdicţională prin adresare Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor-(Consiliu). Procedura de soluţionare a contestaţiilor se desfasoară cu respectarea principiilor:  legalităţii. Consiliului. de natura sa produca efecte juridice.  denumirea obiectului contractului de achiziţie publică şi procedura de atribuire aplicată. ori pentru persoanele juridice. instanţei de judecată.  mijloacele de probă pe care se sprijină contestaţia. Participanţii în cadrul aceleiaşi proceduri de atribuire se pot asocia la contestaţie printr-o cerere proprie care trebuie să conţină toate elementele prevăzute pentru contestaţie. Competenţa de soluţionare contestaţii este dată de opţiunea părţii vătămate:  fie.  celerităţii. în mod cumulativ. Contestaţia trebuie să conţină următoarele elemente:  numele. sediul lor şi codul unic de înregistrare. sufera sau risca sa sufere un prejudiciu. Termenul de depunere al contestaţiei este de cel mult: 80 .persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori intr-un interes legitim .  obiectul contestaţiei. în condiţiile ordonanţei  sau în justiţie. următoarele condiţii:  are un interes legitim în legătură cu un anumit contract de achiziţie publică pentru a cărui atribuire se aplică prevederile ordonanţei.poate fi orice persoană care indeplineşte.  obligarea autorităţii contractante de a lua orice alte măsuri necesare pentru remedierea actelor ce afectează procedura de atribuire. Contestaţia Contestaţia se formulează în scris de către partea care se consideră vătămată.Lucean Mihalcea Subiectul activ .  motivarea în fapt şi în drept a cererii.  fie.  obligarea autorităţii contractante de a emite un act. Obiectul contestaţiei constă în pretenţia concretă dedusă judecăţii şi poate fi. În cazul persoanelor juridice se vor indica şi persoanele care le reprezintă şi în ce calitate. în condiţiile legii contenciosului-administrativ.  contradictorialităţii  a dreptului la apărare. ca o consecinta a unui act al autoritatii contractante.

 250.6.Finanţele instituţiilor publice 10 zile.  s-a finalizat un concurs de soluţii prin stabilirea concurentului câstigător. ►se întocmeşte pentru fiecare: contract de achizitie publica atribuit. Semnarea contractului sau incheierea acordului-cadru. dacă este cazul.  dialog competitiv  negociere.  250. Achiziţii publice “Jurnalul Oficial al Uniunii Europene”.  s-a atribuit un contract de achiziţie publică printr-un sistem dinamic de achiziţii. Procedura de atribuire a contractului se finalizează prin semnarea contractului de achizitie publică sau inchierea acordului-cadru. în cazul în care valoarea estimată a contractului este mai mare decât:  40. 3.3. respectiv toate documentele necesare pentru derularea procedurii. dacă este cazul devin parte integrantă a contractului în măsura în care nu afectează clauzele obligatorii.  graficul de plăţi.000 euro pentru contractul de furnizare şi contractul de servicii.000 euro pentru contractul de lucrări.  licitaţie restrânsă. Transmiterea spre publicare a anunţului de atribuire Anunţul de atribuire se publică in cel mult 48 de zile după ce:  s-a finalizat procedura de  licitaţie deschisă.  prin atribuirea contractului de achiziţie publică sau încheierea acordului-cadru. 81 . Definitivarea dosarului de achizitie publica Dosarul achizitiei publice cuprinde toate activitatile desfasurate in cadrul unei proceduri de atribuire.  garanţia bancară de bună execuţie. Dosarul de achizitie publica: ►se întocmeste şi se pastreaza de către autoritatea contractanta prin compartimentul intern specializat de achizitii publice.  graficul de îndeplinire a contractului.000 euro pentru contractul de lucrări  5 zile.000 euro pentru contractul de furnizare şi contractul de servicii. Clauzele conţinute în oferta privitoare la:  propunerea tehnică şi propunerea financiară. Anunţul de atribuire se publică in: SEAP Monitorul Oficial al României. Partea a VI-a. în cazul în care valoarea estimată a contractului este egală sau mai mică decât:  40.

ar prejudicia interesul comercial legitim al partilor sau ar afecta libera concurenta . .nota justificativa privind alegerea criteriului de atribuire. .3. . şi/sau. ar impiedica aplicarea legii. . . 3. contract de concesiune atribuit.anunţul de participare şi dovada transmiterii acestuia spre publicare. cu conditia ca nici o informatie sa nu fie dezvaluita daca dezvaluirea ei ar fi contrara legii. -documentaţia de atribuire.raportul procedurii de atribuire.nota justificativa privind accelerarea procedurii de atribuire.anunţul de atribuire si dovada transmiterii acestuia spre publicare. .nota justificativă privind alegerea procedurii de atribuire.contractul de achiziţie publică/acordul-cadru. Data constituirii garanţiei de bună execuţie reprezintă data la care contractul de achiziţie publică intră în vigoare. calitativă şi în perioada convenită a contractului. ar afecta interesul public. ►se păstrază atat timp cat contractul de achizitie publica acordul cadru produce efecte juridice. daca este cazul.Lucean Mihalcea acord-cadru incheiat. dupa caz.organelor abilitate de a ridica documente care pot servi la dovedirea fraudelor.7. . contraventiilor sau infractiunilor . -anunţul de intenţie şi dovada transmiterii acestuia spre publicare. semnate. dacă este cazul Garanţia de bună execuţie a contractului asigură autoritatea contractantă de îndeplinirea cantitativă. 82 . invitaţia de participare.nota justificativa privind alegerea criteriilor de selectie. . în cazul în care procedura aplicată a fost alta decât licitatia deschisă sau licitaţia restransa. Dosarul achizitiei publice trebuie sa cuprinda: -nota privind determinarea valorii estimate. ►are caracter de document public. daca este cazul. Valabilitatea garanţiei de bună execuţie Perioada de valabilitate a garanţiei de bună execuţie a contractului este cel puţin egală cu durata contractului. Cuantumul garanţiei de bună execuţie Cuantumul garanţiei de bună execuţie nu va depăşi 10% din preţul contractului. într-un termen limită convenit de către părţi şi înscris în contract. lansare a unui sistem de achiziţie dinamic. respectiv ordinul de începere a derulării contractului. . Derularea contractului/acordului-cadru Constituirea garanţiei de bună execuţie.oricarei autoritati publice interesate spre consultare. exclusiv TVA. cel putin 5 ani de la data finalizarii acestuia. Garanţia de bună execuţie a contractului se poate constitui în mai multe forme Garanţia de bună execuţie se constituie în perioada premergătoare semnării contractului sau ulterior semnării acestuia. ► daca este solicitat poate fi pus la dispozitia: .

Dacă acordul-cadru este încheiat cu mai mulţi operatori economici iar contractele subsecvente urmează să fie atribuite prin reluarea competiţiei. acordul-cadru trebuie să prevadă:  elementele/condiţiile care rămân neschimbabile pe întreaga durată a respectivului acord. duratele/termenele de livrare.Finanţele instituţiilor publice Modalităţi de constituire a garanţiei de bună execuţie Garanţia de bună execuţie se contituie prin una din următoarele forme: prin scrisoare de garanţie bancară. aceasta constituindu-se în anexă la contract. elementele/condiţiile considerate esenţiale care se referă la:  obligaţiile pe care operatorul/operatorii economici şi le-au asumat prin propunerea tehnică prezentată în cursul procedurii de atribuire. garanţiile acordate. Pe parcursul derulării contractului. Acordul-cadru trebuie să prevadă.  orice alte elemente/clauze pe care autoritatea contractantă le consideră necesare.ale produselor care urmează să fie furnizate. 83 . de prestare sau de execuţie începând din momentul încheierii contractului. descrierea lucrărilor care urmează să fie executate şi nivelul calitativ al acestora. alte angajamente financiare sau comerciale. contractantul nu are dreptul de a înlocui subcontractanţii nominalizaţi în ofertă fără acceptul autorităţii contractante. în special în ceea ce priveşte caracteristicile tehnice – funcţionale şi de performanţă . pentru contractele subsecvente care urmează să fie atribuite. după caz. descrierea serviciilor care urmează să fie prestate şi nivelul calitativ al acestora. dacă a fost solicitată. Derularea acordului . Dacă pe parcursul îndeplinirii contractului se constată faptul că anumite elemente ale propunerii tehnice sunt inferioare sau nu corespund cerinţelor prevăzute în caietul de sarcini şi se solicită rezilierea contractului si angajarea răspunderii contractuale.cadru numai pe baza regulilor şi condiţiilor prevăzute în acord .  condiţii specifice şi formule de ajustare a preţurilor.  preţul/tariful unitar sau preţurile/tarifele unitare. Eventuala înlocuire a acestora nu trebuie sa conducă la modificarea propunerii tehnice sau financiare iniţiale. pe care operatorul/operatorii economici le-au prevăzut în propunerea financiară. orice alte elemente care au fost luate în considerare în procesul de analiză şi evaluare a propunerilor tehnice.  fie la termenul convenit de părţi. depunere la caserie a unei sume de bani pentru garaţiile de execuţie reduse ca valoare prin reţineri succesive din sumele datorate pentru facturi parţiale (doar cu acordul părţilor).cadru În baza acordului cadru se pot încheia contracte subsecvente cu operatorul/operatorii economici semnatari ai respectivului acord . Intrarea în efectivitate a contractului Contractul intră în efectivitate:  fie după constituirea garanţiei de bună execuţie.

să transmită concomitent. o invitaţie de participare la reofertare către toţi operatorii economici semnatari ai acordului-cadru.  informaţii cu privire la elementele/condiţiile care fac obiectul reluării competiţiei şi criteriul de atribuire/factorii de evaluare care urmează să fie aplicaţi pentru stabilirea operatorului economic căruia îi va fi atribuit contractul. în măsura în care au fost prevăzute  Îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contract Părţile trebuie să-şi îndeplinească. potrivit obligaţiilor care îi revin.  termene de livrare/prestare/execuţie. Invitaţia la reofertare trebuie să conţină cel puţin următoarele: informaţii cu privire la cantităţile şi elementele specifice care vor face obiectul contractului ce urmează să fie atribuit. obligaţiile asumate atât din punct de vedere cantitativ. pe toată durata de existenţă a construcţiei. astfel cum s-a prevăzut în documentaţia de atribuire elaborată pentru încheierea acordului-cadru. Executantul răspunde. 84 . Finalizarea contractului Recepţia finală Recepţia finală reprezintă operaţiunea prin care autoritatea contractantă îşi exprimă acceptarea cu privire la produsele/serviciile/lucrările rezultate în urma unui contract de achiziţie publică şi pe baza căruia efectuează plata finală. În cazul în care acordul-cadru este încheiat cu mai mulţi operatori economici iar contractele subsecvente urmează să fie atribuite prin reluarea competiţiei.8. nivel calitativ şi de performanţă  orice altele asemenea. pentru viciile ascunse ale construcţiei. În cazul contractelor de lucrări . pentru viciile structurii de rezistenţă.  informaţii cu privire la modul în care se depune/transmite noua ofertă şi data limită până la care operatorii economici au dreptul de a depune/transmite noua ofertă. 3.  va corespunde reglementărilor tehnice în vigoare şi  nu va fi afectată de vicii care ar diminua sau ar anula valoarea ori posibilitatea de utilizare. la termenul stabilit în contract. ivite într-un interval de timp stabilit prin contract de la recepţia lucrării si după împlinirea acestui termen. conform condiţiilor normale de folosire sau celor specificate în contract.3. cât şi calitativ. Elementele care pot face obiectul reofertării se pot referi la:  preţ.Lucean Mihalcea elementele/condiţiile care vor face obiectul reluării competiţiei pentru atribuirea contractelor subsecvente. ori de câte ori decide achiziţionarea produselor/serviciilor/lucrărilor care fac obiectul acordului respectiv.executantul garantează că la data recepţiei lucrarea executată:  va avea calităţile declarate de către acesta în contract. ca urmare a nerespectării proiectelor şi detaliilor de execuţie aferente execuţiei lucrării. autoritatea contractantă are obligaţia. Verificările şi testările materialelor folosite la execuţia lucrărilor. cu bună credinţă. precum şi condiţiile de trecere a recepţiei provizorii şi a recepţiei finale (calitative) vor fi descrise în anexa/anexele la contract.  caracteristici tehnice.

Achizitorul are obligaţia de a notifica în scris furnizorului identitatea reprezentanţilor săi împuterniciţi pentru efectuarea recepţiei. PRODUSE . contracţiilor şi altor defecte a căror cauză este nerespectarea clauzelor contractuale. SERVICII .Finanţele instituţiilor publice La finalizarea lucrărilor executantul are obligaţia de a notifica în scris achizitorului că sunt îndeplinite condiţiile de recepţie. la o nouă solicitare a executantului. Pe baza situaţiilor de lucrări executate confirmate şi a constatărilor efectuate pe teren achizitorul va aprecia dacă sunt întrunite condiţiile pentru a convoca comisia de recepţie. Certificarea de către achizitor a faptului că produsele au fost livrate parţial sau total se face după instalare şi după recepţie. solicitând acestuia convocarea comisiei de recepţie. În funcţie de constatările făcute achizitorul are dreptul de a aproba sau de a respinge recepţia. Verificările vor fi efectuate în conformitate cu prevederile din contract. Procesele-verbale de recepţie finală pot fi întocmite şi pentru părţi din lucrare. Recepţia finală va fi efectuată conform prevederilor legale. Comisia de recepţie are obligaţia de a constata stadiul îndeplinirii contractului prin corelarea prevederilor acestuia cu documentaţia de execuţie şi cu reglementările în vigoare.Recepţie. testelor şi inspecţiilor. pe documentele emise de furnizor pentru livrare. dacă acestea sunt distincte din punct de vedere fizic şi funcţional.Recepţie şi verificări Achizitorul are dreptul de a verifica modul de prestare a serviciilor pentru a stabili conformitatea lor cu prevederile din propunerea tehnică şi din Caietul de sarcini. în urma dispoziţiei date de achizitor. Achizitorul are obligaţia de a notifica în scris prestatorului identitatea reprezentanţilor săi împuterniciţi pentru acest scop. Perioada de garanţie acordată lucrărilor Perioada de garanţie decurge de la data recepţiei la terminarea lucrărilor. În cazul în care se constată că sunt lipsuri sau deficienţe acestea vor fi notificate executantului. prin semnarea de primire de către reprezentantul autorizat al acestuia. de a executa toate lucrările de modificare. După constatarea remedierii tuturor lipsurilor şi deficienţelor. inspecţii şi teste Achizitorul sau reprezentantul său are dreptul de a inspecta şi/sau de a testa produsele pentru a verifica conformitatea lor cu specificaţiile din anexa/anexele la contract. Plata ultimelor sume datorate executantului pentru lucrările executate nu va fi condiţionată de eliberarea certificatului de recepţie finală. pe ansamblu sau pe părţi din lucrare distincte din punct de vedere fizic şi funcţional. achizitorul va convoca comisia de recepţie. stabilindu-se şi termenele pentru remediere şi finalizare. reconstrucţie şi remediere a viciilor. până la recepţia finală. Inspecţiile şi testele din cadrul recepţiei provizorii şi recepţiei finale (calitative) se vor face la destinaţia finală a produselor. Eliberarea garanţiei de bună execuţie 85 . În perioada de garanţie executantul are obligaţia. după expirarea perioadei de garanţie.

Lucean Mihalcea Restituirea garanţiei de bună execuţie : Se efectuează potrivit clauzelor contractuale şi dacă nu s-au ridicat pretenţii asupra ei. În cazul contractului de furnizare: în cel mult 14 zile de la data întocmirii procesului-verbal de recepţie a produselor care fac obiectul contractului şi/sau de la plata facturii finale. în termen de 14 zile de la data încheierii procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor executate în baza proiectului respectiv. În cazul contractelor de lucrări: 70% din valoarea garanţiei. dacă contractantul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contract. În cazul contractului de servicii: în cel mult 14 zile de la data îndeplinirii de către contractant a obligaţiilor asumate prin contract. în limita prejudiciului creat. iar riscul pentru vicii ascunse este minim. Analiza procesului de achizitii publice Persoana responsabilă pentru realizarea unei achiziţii publice analizează modul în care a fost îndeplinit contractul respectiv. 3. în termen de 14 zile de la data încheierii procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor. Autoritatea contractantă are dreptul de a emite pretenţii asupra garanţiei de bună execuţie.  valoarea garanţiei de bună execuţie aferentă proiectului tehnic şi/sau detaliilor de execuţie. cu obligatia de a notifica pretenţia precizând obligaţiile ce nu au fost respectate. În cazul contractelor de servicii de proiectare :  valoarea garanţiei de bună execuţie aferentă studiilor de prefezabilitate şi/sau fezabilitate. măsura în care au fost satisfăcute nevoile autorităţii contractante. 86 .9. punctele tari şi punctele slabe ale procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică şi propune măsuri de îmbunătăţire a procesului de achiziţie publică pentru viitor. la expirarea perioadei de garanţie a lucrărilor executate. În cazul contractului de furnizare pe baza de leasing: în cel mult 14 zile de la data întocmirii procesului-verbal de recepţie a produselor care fac obiectul contractului şi/sau de la plata facturii finale. în termen de 14 zile de la data predării şi aprobării documentaţiei respective .3. restul de 30% din valoarea garanţiei. pe baza procesului-verbal de recepţie finală.

ci vine cu măsuri. Guvernul. respectãrii legalitãţii şi a dispoziţiilor conducerii. precum şi pentru alte operaţiuni specifice. societăţile comerciale. Controlul financiar preventiv este activitatea prin care se verificã legalitatea şi regularitatea operaţiunilor efectuate pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public. Controlul intern reprezintă ansamblul mãsurilor întreprinse la nivelul unei instituţii publice cu privire la structurile organizatorice. 4 www.ro Controlul financiar preventiv. Auditul este un controlor al sistemului de control. eficace şi eficient şi pentru a raporta conducerii constatãrile fãcute. pentru operaţiunile Fondului naţional de preaderare.instituţiile publice. . eficace şi eficient. soluţii de perfecţionare a acesteia. ministerele. . instituţiile publice autonome.  furnizãrii la timp de informaţii corecte şi complete pentru fundamentarea deciziilor conducerii. a politicilor adoptate.  efectuãrii şi menţinerii de înregistrãri contabile corecte şi complete. 87 . Parlamentul. Din definişiile3 date controlului financiar preventiv. Controlul financiar preventiv propriu se organizează şi se exercită în mod unitar la următoarele entităţi publice 4: . regiile autonome. cuprinzând Administraţia Prezidenţială. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale.  protejãrii activelor şi resurselor. în scopul evaluãrii obiective a mãsurii.mfinanţe.Ministerul Finanţelor Publice. dar nu se rezumă numai la verificarea acţiunii de control. care constã în efectuarea de verificãri. publicată în MO nr.Finanţele instituţiilor publice CAPITOLUL 4 AUDITUL INTERN ŞI CONTROLUL FINANCIAR PREVENTIV Pentru buna funcţionare a activităţii instituţiilor publice s-au instituit reglementări legislative privind controlul financiar intern şi auditul financiar intern. înainte de aprobarea acestora. slãbiciunile identificate şi mãsurile propuse de corectare a deficienşelor ºi de ameliorare a performanşelor sistemului de control intern. controlului intern şi auditului financiar intern se desprinde concluzia că în activitatea unei instituţii publice trebuie să acţioneze prima dată personalul care se ocupă cu controlul şi apoi cel care se ocupă cu auditul. Auditul intern este activitatea organizatã independent în structura unei instituţii publice şi în directa subordonare a conducãtorului acesteia. metodele. inspecţii şi analize ale sistemului propriu de control intern. precum şi orice alte persoane juridice care gestionează fonduri publice cu orice titlu şi/sau care administrează 3 Vezi OG nr. alte autorităţi publice. instituite în scopul:  realizãrii atribuţiilor la un nivel calitativ corespunzãtor şi îndeplinirii cu regularitate. în mod economic. în care acesta asigurã îndeplinirea obiectivelor instituţiei publice şi utilizarea resurselor în mod economic. procedurile şi sistemele de control şi de evaluare. datoria publică. indiferent de modul de finanţare a acestora. organizaţiile neguvernamentale. pentru operaţiunile privind bugetul trezoreriei statului.companiile naţionale. 430/1999 cu modificările şi completările ulterioare. idei. precum şi instituţiile publice de subordonare centrală sau locală.119/1999 privind auditul intern şi controlul financiar preventiv.

5 vezi Lucian Ţâţu. de multe ori printr-o poziţie abuzivă. risipei. Ed. precum şi a unor sisteme şi proceduri de informare publicã adecvatã prin rapoarte periodice. actualizare şi difuzare a datelor şi informaţiilor financiare şi de conducere. să obţină avantaje materiale sau de altă natură 5. să nu următrească ca prin folosirea banului public. Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE (OPCP). 4) dezvoltarea şi întreţinerea unor sisteme de colectare. prelucrare.raportul dintre rezultatele obţinute şi costul resurselor.gradul de îndeplinire a obiectivelor declarate ale unei activitãţi şi relaţia dintre impactul dorit şi impactul efectiv al activitãţii respective . Personalul instituţiilor publice trebuie să acţioneze conform cu legea. precum: unităţi de management al proiectelor (UMP).caracteristica unei operaţiuni de a respecta sub toate aspectele ansamblul principiilor şi regulilor Regularitatea procedurale şi metodologice care sunt aplicabile categoriei de operaţiuni din care face parte Eficacitatea . Pentru aceasta trebuie ca personalul instutiţiei publice să fie pregătit profesional pentru posturile ocupate. rambursabile şi nerambursabile. . Introducere în gestiunea financiară a instituţiilor publice. De asemenea.agenţiile de gestionare a fondurilor publice provenite din finanţări externe. să desfăşoare activitatea cu maxim de seriozitate şi profesionalism pentru a se evita greşelile care por să ducă la efecte nedorite. stoparea risipei. eficacitate. 3) respectarea legii. 88 . utilizate în vederea obţinerii lor Economicitate a Eficienţa 2) protejarea fondurilor publice împotriva pierderilor datorate erorii. să respecte regulile şi reglementările care sunt specifice acestui domeniu. cinste. fãrã a compromite realizarea în bune condiţii a obiectivelor declarate ale acesteia .1. a reglementãrilor şi deciziilor conducerii. 2002. Agenţia SAPARD şi alte agenţii de implementare a fondurilor comunitare. . ASE. deci sunt “banii naţiunii” gestionarea lor trebuie să se realizeze în condiţii optime. a atribuţiilor instituţiilor publice. stabilite în concordanţã cu propria lor misiune. stocare. în condiţii de regularitate.mãsura în care se asigurã minimizarea costului resurselor alocate unei activitãţi. Deoarece banii publici sunt obţinuţi în cea mai mare parte pe seama prelevărilor de la populaţie. eliminându-se pe cât posibil realizarea de pierderi. personalul din instituţiile publice trebuie să aibă un dezvoltat spirit de dreptate. unităţi de coordonare a proiectelor (UCP). economicitate şi eficienţã.Lucean Mihalcea patrimoniul public referitor la gestionarea fondurilor publice şi administrarea patrimoniului public în cauză. la un nivel corespunzãtor de calitate. abuzului sau fraudei. 4. Controlul intern al instituţiilor publice Controlul intern în cadrul unei instituţii publice are urmãtoarele obiective generale: 1) realizarea.

Cerinţele controlului intern pot fi generale şi specifice.supravegherea continuã de cãtre personalul de conducere a tuturor activitãţilor şi îndeplinirea de cãtre personalul de conducere a obligaţiei de a acţiona corectiv.înregistrarea de îndatã şi în mod corect a tuturor operaţiunilor şi evenimentelor semnificative .Finanţele instituţiilor publice Pentru atingerea acestui obiectiv este necesar ca organele de conducere să poată să asigure în interiorul instituţiei.separarea atribuţiilor privind efectuarea de operaţiuni între persoane. pentru a satisface cerinţele generale şi specifice de control intern.asigurarea aprobãrii şi efectuãrii operaţiunilor exclusiv de cãtre persoane special împuternicite în acest sens . procedurilor şi criteriilor de evaluare. astfel încât acestea sã fie disponibile cu promptitudine pentru a fi examinate de cãtre cei în drept . precum şi înregistrarea şi pãstrarea în mod adecvat a documentelor. încredinţate unor persoane diferite . .reflectarea în documente scrise a organizãrii controlului intern. a tuturor operaţiunilor instituţiei şi a tuturor evenimentelor semnificative. într-o mãsurã adecvatã. Conducãtorul instituţiei publice trebuie sã asigure elaborarea. reglementãrilor metodologice. cuprinzãtoare. aprobarea. acesta având obligaţia sã rãspundã în orice moment solicitãrilor conducerii şi sã sprijine efectiv controlul intern .asigurarea integritãţii şi competenţei personalului de Cerinţe conducere şi de execuţie. a cunoaşterii şi înţelegerii de cãtre generale ale acesta a importanţei şi rolului controlului intern controlului .asigurarea unei atitudini cooperante a personalului de conducere şi de execuţie. astfel încât atribuţiile de aprobare. astfel intern încât acestea sã fie adecvate. precum şi în relaţiile cu terţi a unui sistem de cooperare în privinţa asigurării unui acces rapid la diverse date referitoare la activitatea desfăşurată. să informatizeze activitatea instituţiei publice prin crearea unui sistem informatic care pe baza datelor introduse în el să poată să furnizeze un volum cât mai mare de date şi posibilităţi cât mai ridicate de combinare a lor.asigurarea îndeplinirii obiectivelor enunţate mai sus prin evaluarea sistematicã şi menţinerea la un nivel considerat acceptabil a riscurilor asociate structurilor. prompt şi responsabil ori de câte ori se constatã încãlcãri ale legalitãţii şi regularitãţii în efectuarea unor operaţiuni sau în realizarea unor activitãţi în mod neeconomic. ineficace sau ineficient Cerinţe specifice ale controlului intern . aplicarea şi perfecţionarea structurilor organizatorice. rezonabile şi integrate misiunii instituţiei şi obiectivelor de ansamblu ale acesteia . programelor. control şi înregistrare sã fie.stabilirea obiectivelor specifice ale controlului intern. proiectelor sau operaţiunilor .asigurarea unei conduceri competente la toate nivelurile 89 .

 efectuarea de încasãri în numerar. inclusiv prin virãri de credite. în principal:  angajamente legale şi bugetare. Conducãtorii instituţiilor publice au obligaţia sã stabileascã proiectele de operaţiuni supuse controlului financiar.  concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului sau al unitãţilor administrativ-teritoriale. documentele justificative pe baza cărora se face controlul.accesarea resurselor şi documentelor numai de cãtre persoane îndreptãţite şi responsabile în legãturã cu utilizarea şi pãstrarea lor 4. regularitate şi încadrare în limitele angajamentelor bugetare aprobate. Controlul financiar preventiv propriu se exercitã de cãtre contabilul-şef prin vizã de control financiar preventiv propriu. care poartã viza de control financiar preventiv propriu. contabilul-şef poate împuternici. prin controlori delegaţi ai Ministerului Finanţelor. cu respectarea dispoziţiilor legale.Lucean Mihalcea . precum şi prin aplicarea sigiliului personal. precizând limitele împuternicirii.  efectuarea de plãţi din fonduri publice.  vânzarea.2..  numărul sigiliului (cel de identificare a titularului acestuia).  modificarea repartizãrii pe trimestre şi pe subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare a creditelor aprobate. Se supun aprobãrii ordonatorului de credite numai proiectele de operaţiuni care respectã întru totul cerinţele de legalitate.  controlul financiar preventiv delegat. Sigiliul va cuprinde următoarele informaţii:  denumirea entităţii publice. stabilite prin ordin al ministrului finanţelor. Controlul financiar preventiv al instituţiilor publice Fac obiectul controlului financiar preventiv proiectele de operaţiuni care vizeazã. Viza de control financiar preventiv propriu se exercitã prin semnãtura persoanelor în drept. documentele justificative şi circuitul acestora. şi alte persoane din subordinea sa sã exercite controlul financiar preventiv propriu. obiectivele şi conţinutul controlului financiar propriu. cu aprobarea ordonatorului de credite. Instituţiile publice au obligaţia de a organiza controlul financiar preventiv propriu şi evidenţa angajamentelor în cadrul compartimentului contabil.  menţiunea .Vizat pentru control financiar preventiv propriu’’. Pentru fiecare din operaţiunile prezentate mai sus trebuie să se stabilească baza legală a efectuării acestora.  alte tipuri de operaţiuni. gajarea.  deschiderea şi repartizarea de credite bugetare. concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului sau al unitãţilor administrativ-teritoriale. În funcţie de volumul şi de complexitatea activitãţii. 90 . Controlul financiar preventiv se organizeazã şi se exercitã în urmãtoarele forme:  controlul financiar preventiv propriu. Viza de control financiar preventiv propriu se exercită prin semnatura persoanei împuternicite în acest sens sau a înlocuitorului desemnat. competente în acest sens şi prin aplicarea de cãtre acestea a sigiliului personal.

91 . În realizarea atribuţiilor sale şeful compartimentului de audit intern sau. 4. luna. existenţa semnăturilor persoanelor autorizate din compartimentele de specialitate. completarea documentelor în strictă concordanţă cu rubricile acestora. urmărind: cuprinderea în . existenţa documentelor justificative. proiectele de operaţiuni se prezintã însoţite de documentele justificative corespunzãtoare. Auditorul intern trebuie sã îşi îndeplineascã atribuţiile în mod obiectiv.  dacă sunt îndeplinite condiţiile de formă se va trece la realizarea controlului de fond. sub forma unui compartiment specializat.  în cazul nerespectării condiţiilor de formă. Auditul financiar intern Auditul intern se organizeazã în mod independent. persoana care exercitã atribuţiile de audit intern se subordoneazã şi raporteazã direct conducãtorului instituţiei publice. inclusiv asupra activitãţii instituţiilor subordonate şi asupra utilizãrii de cãtre terţi. în structura fiecãrei instituţii publice. În vederea acordãrii vizei de control financiar preventiv propriu. însoţite de documentele justificative. constituit din una sau mai multe persoane. persoana împuternicită cu controlul va prelua documentele şi va face o verificare formală.. Răspunderea pentru realitatea.  în urma acestui control se poate acorda viza sau se poate respinge documentul ca fiind nefondat. proiectele de operaţiuni vor fi înregistrate în Registrul proiectelor de operaţiuni prevăzute să fie prezentate la viaz de control financiar preventiv propriu. documentele sunt restituite compartimentelor de specialitate. a fondurilor publice gestionate de aceştia din urmã în baza unei finanţãri realizate de cãtre instituţia publicã în cauzã sau de cãtre o instituţie subordonatã acesteia. cu profesionalism şi integritate. independent. indiferent de natura juridicã a acestora. astfel încât personalul de specialitate angajat în acesta sã nu fie implicat în vreun fel în îndeplinirea activitãţilor pe care le auditeazã.Finanţele instituţiilor publice  elementele de identificare a datei acordării vizei (an. Controlul financiar delegat apare ca urmare a numirii de către Ministerul Finanţelor a unor controlori financiari delegaţi care vor verifica anumite tipuri de operaţiuni (specifice fiecărei instituţii publice) sau a operaţiunilor care depăşesc anumite limite valorice. dupã caz. certificate în privinţa realitãţii şi legalitãţii prin semnãtura conducãtorilor compartimentelor de specialitate care iniţiazã operaţiunea respectivã. cu viza “Refuz”.3.Cadrul general al proiectelor de operaţiuni supuse controlului financiar preventiv propriu’’ a operaţiunii prezentată la viză. regularitatea şi legalitatea operaţiunilor ale cãror documente justificative revinde conducătorilor compartimentelor care au acordat viza. Auditul intern se exercitã asupra tuturor activitãţilor desfãşurate de instituţia publicã sau care sunt în responsabilitatea acesteia. Procedura de control financiar preventiv presupune următoarele etape: proiectele de operaţiuni emise de compartimentele de specialitate vor fi depuse la departamentul de control. zi).

realitãţii şi exactitãţii evidenţelor contabile şi ale actelor financiare şi de gestiune.  evaluarea economicitãţii. identificarea erorilor.  supravegherea regularitãţii sistemelor de fundamentare a deciziei. 92 . 430/1999. îndeosebi ale acelora în legãturã cu care se semnaleazã deficienţe sau care pot fi afectate de mãsurile recomandate în raportul de audit intern. concluziile şi recomandãrile auditorilor interni. unor programe/proiecte sau unor operaţiuni şi propunerea de mãsuri pentru corectarea acestora şi pentru diminuarea riscurilor. 6 Vezi OG nr. precum şi prin consultare cu instituţiile publice ierarhic superioare. programare. modul de desfãşurare a auditului. De asemenea.  identificarea slãbiciunilor sistemelor de conducere şi de control. Compartimentul de audit intern trebuie sã exercite urmãtoarele atribuţii6:  certificarea trimestrialã şi anualã. gestiunii defectuoase şi fraudelor şi. aprobat de cãtre conducãtorul instituţiei publice şi care prevede în mod explicit scopul. pe aceste baze. risipei. programe/proiecte sau operaţiuni. o datã cu raportul de audit intern trebuie prezentate obligatoriu. Planul de audit se stabileşte pe baza evaluãrii riscului asociat diferitelor structuri. însoţitã de raport de audit. constatãrile fãcute. a bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetarã ale instituţiei publice. şi punctele de vedere ale persoanelor implicate în activitãţile auditate. iar personalul de conducere şi personalul de execuţie implicat în activitatea auditatã au obligaţia sã ofere documentele solicitate şi tot sprijinul necesar desfãşurãrii în bune condiţii a auditului intern. activitãţi. Activitatea auditorilor interni se realizează pe bazã de ordin de serviciu scris.Lucean Mihalcea Operaţiunile care fac obiectul auditului intern sunt examinate. Constatãrile auditului intern sunt cuprinse în raportul de audit intern care trebuie sã reflecte ordinul de serviciu primit. urmãrire şi control al îndeplinirii deciziilor. publicată în MO nr. aprobat de conducătorul instituţiei publice. concluzii şi recomandãri. propunerea de mãsuri şi soluţii pentru recuperarea pagubelor şi sancţionarea celor vinovaţi. umane şi materiale pentru îndeplinirea obiectivelor şi obţinerea rezultatelor stabilite.119/1999 privind auditul intern şi controlul financiar preventiv. obiectivele şi durata auditului.  examinarea legalitãţii. împreunã cu întreaga documentaţie care susţine respectivele constatãri. dupã caz. certificarea se face înaintea aprobãrii de cãtre conducãtorul instituţiei publice în cauzã a bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetarã. organizare. de regulã. precum şi a riscurilor asociate unor astfel de sisteme. eficacitãţii şi eficienţei cu care sistemele de conducere şi de execuţie existente în cadrul instituţiei publice ori la nivelul unui program/proiect finanţat din fonduri publice utilizeazã resurse financiare. din momentul iniţierii pânã în momentul finalizãrii executãrii lor efective. Auditorii interni au acces la toate datele şi informaţiile pe care le considerã relevante pentru scopul şi obiectivele precizate în ordinul de serviciu. La baza desfăşurării activităţii de audit intern stă planul anual de audit intern. prin verificarea legalitãţii. pe tot parcursul acestora. coordonare. dupã caz. regularitãţii şi conformitãţii operaţiunilor. planificare.

Finanţele instituţiilor publice Ori de câte ori efectuarea auditului potrivit ordinului de serviciu presupune utilizarea unor cunoştinţe de specialitate din alte domenii decât cele cerute prin fiţa postului auditorilor interni. ţeful compartimentului de audit intern poate recurge. cu aprobarea conducătorului instituţiei publice cãruia îi raporteazã. 93 . la contractarea externã de servicii de expertizã/consultanţã.

Lucean Mihalcea

Teste de autoevaluare
1. După statutul juridic, instituţiile publice se clasifică în: a) instituţiile administraţiei publice centrale; b) instituţii ale administraţiei publice locale; c) instituţii publice fără personalitate juridică. 2. După importanţa activităţii, instituţiile publice pot fi grupate în: a) instituţiile administraţiei publice centrale; b) instituţii publice cu personalitate juridică; c) instituţii publice fără personalitate juridică. 3. Ordonatorii principali de credite sunt: a) miniştrii, conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale; b) conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice locale; c) managerii spitalelor, şcolilor, liceelor. 4. Bugetul de stat este un document: a) ce se întocmeşte distinct de bugetul de stat şi se aprobă de Parlament prin lege separată, fiind administrat şi gestionat de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, pe baza contribuţiilor şi a altor vărsăminte prelevate de la persoane juridice şi fizice; b) în care sunt înscrise veniturile şi cheltuielile trezoreriei privind activitatea desfăşurată de aceasta în scopul îndeplinirii funcţiilor sale; c) elaborat şi administrat de către Guvern, adoptat de către Parlament prin Legea anuală a bugetului de stat şi reprezintă relaţiile economice în formă bănească care iau naştere în procesul repartizării produsului intern brut. 5. Principiul anualităţii bugetului se referă la: a) faptul că realizarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor trebuie realizată în perioada de timp stabilită de Parlament, precum şi la perioada de timp pentru care se adoptă bugetul; b) necesitatea înscrierea în buget a tuturor veniturilor şi cheltuielilor, fără nici o excepţie, sub forma unor sume brute sau totale, fără omisiuni sau eventuale compensări reciproce; c) faptul ca toate veniturile şi cheltuielile statului, în sumele lor globale, să se regăsească într-un singur document. 6. Principiul publicităţii bugetare se referă la: a) introducerea şi aprobarea în buget de către Parlament a veniturilor pe surse de provenienţă şi alocarea cheltuielilor pe categorii, tipuri de nevoi şi destinaţii; b) informarea populaţiei, a fiecărui cetăţean, despre veniturile şi cheltuielile incluse în buget, după ce în prealabil a fost dezbătut şi adoptat de Parlament; c) faptul ca toate veniturile şi cheltuielile statului, în sumele lor globale, să se regăsească într-un singur document. 7. Metodele de dimensionare clasice a componentelor bugetului sunt: a) metodele de tip american; b) metoda automată şi metoda evaluării directe; c) metoda managementului prin obiective şi metoda Z.B.B. 8. În cadrul subsitemului public administraţie locală, bugetul general consolidat are în componenţa sa următoarele elemente: 94

Finanţele instituţiilor publice

a) bugetul de stat, bugetul trezoreriei statului, bugetele diferitelor instituţii publice cu subordonare centrală, bugetele fondurilor speciale; b) bugetele locale, bugetele diferitelor instituţii publice cu subordonare locală, bugetele creditelor interne şi externe contractate de administraţia locală; c) bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetul fondului unic de asigurări sociale de sănătate, bugetele diferitelor instituţii publice din subordinea administraţiilor sistemelor de asigurări sociale. 9. Execuţia bugetului, etapă în procesul bugetar reprezintă: a) momentul în care sunt angajate toate instituţiile publice de orice nivel în vederea propunerii de resurse financiare şi de obiective pentru care să se prevadă cheltuieli din buget; b) actul final dintr-o procedură destul de complexă, menită să asigure analiza atentă a deciziei bugetare şi alegerea celei mai adecvate opţiuni privind constituirea şi utilizarea resurselor bugetare; c) încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor potrivit legii bugetului, ca limită minimă în ceea ce priveşte veniturile şi ca limită maximă în ceea ce priveşte cheltuielile. 10. Controlul execuţiei bugetului este efectuat de: a) Parlament; b) Curtea de Conturi; c) Ministerul Finanțelor Publice. 11. Sistemul de achiziții publice reprezintă: a) ansamblul de reguli, principii, instituții și acțiuni referitoare la modul de economisire a banilor publici în interesul comunită ții și în care cererea lansată de o autoritate contractantă se întâlne ște cu oferta unui operator economic; b) ansamblul de reguli, principii, instituții și acțiuni referitoare la modul de cheltuire a banilor publici în interesul comunită ții și în care cererea lansată de o autoritate contractantă se întâlne ște cu oferta unui operator economic; c) ansamblul de reguli, principii, instituții și acțiuni referitoare la modul de economisire a banilor publici în interesul comunită ții și în care oferta lansată de o autoritate contractantă se întâlne ște cu cererea unui operator economic. 12. Este autoritate contractantă în cadrul sistemului de achizi ții publice: a) oricare organism - autoritate publică sau privată - care ac ționează la nivel central ori la nivel regional sau local; b) oricare organism al statului - autoritate publică sau institu ție publică care acționează la nivel central ori la nivel regional sau local; c) oricare organism al statului – regie autonomă - care ac ționează la nivel central ori la nivel regional sau local. 13. Supraveghetorii sistemului de achiziții publice sunt: a) Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor și Garda Financiară; b) Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor și Ministerul Finanțelor Publice; c) Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor și ordonatorii principali de credite. 14. Scopul estimării valorii contractului de achiziţie publică este: a) determinarea resurselor materiale necesare în vederea identificării potenţialilor sponsori; 95

Lucean Mihalcea

b) alegerea procedurilor de atribuire a respectivelor contracte de achiziție publică; c) să identifice felul de valuta în care se va încheia contractul de achiziție publică. 15. În cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice dialogul competitiv reprezintă: a) procedura la care orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura, urmând ca numai candidaţii selectaţi să aibă dreptul de a depune ofertă; b) procedura la care orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura şi prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidaţi admişi, în scopul identificării uneia sau mai multor soluţii apte să răspundă necesităţilor sale, urmând ca, pe baza soluţiei/soluţiilor identificate, candidaţii selectaţi să elaboreze oferta finală; c) procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică la care orice operator economic interesat are dreptul de a depune ofertă. 16. În cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice concursul de solutii reprezintă: a) procedura la care orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura, urmând ca numai candidaţii selectaţi să aibă dreptul de a depune ofertă; b) procedura prin care se achiziţioneaza, în special în domeniul amenajării teritoriului, al proiectării urbanistice şi peisagistice, al arhitecturii sau în cel al prelucrării datelor, un plan sau un proiect, prin selectarea acestuia pe baze concurenţiale de către un juriu, cu sau fără acordarea de premii; c) procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică la care orice operator economic interesat are dreptul de a depune ofertă. 17. În cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice acordul-cadru reprezintă: a) procedura la care orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura, urmând ca numai candidaţii selectaţi să aibă dreptul de a depune ofertă; b) înţelegerea scrisă intervenită între una sau mai multe autorităţi contractante şi unul sau mai mulţi operatori economici, al cărei scop este stabilirea elementelor/condiţiilor esenţiale care vor guverna contractele de achiziţie publică ce urmează a fi atribuite într-o perioadă dată, în mod special în ceea ce priveşte preţul şi, după caz, cantităţile avute în vedere; c) procedura prin care se achiziţioneaza, în special în domeniul amenajării teritoriului, al proiectării urbanistice şi peisagistice, al arhitecturii sau în cel al prelucrării datelor, un plan sau un proiect, prin selectarea acestuia pe baze concurenţiale de către un juriu, cu sau fără acordarea de premii. 18. În cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice cumpărarea directă se aplică în cazul în care se achiziţionează produse, servicii sau lucrări a căror valoare (fără TVA) cumulată pe parcursului unui an, nu depăşeşte echivalentul în lei a: a) 10.000 euro; b) 15.000 euro; c) 25.000 euro. 96

care constã în efectuarea de verificãri. procedurile şi sistemele de control şi de evaluare. respectãrii legalitãţii şi a dispoziţiilor conducerii. în care acesta asigurã îndeplinirea obiectivelor instituţiei publice şi utilizarea resurselor în mod economic. privind cifra de afaceri in domeniul de activitate aferent obiectului contractului intr-o perioadă anterioară care vizează activitatea din cel mult ultimii 3 ani. instituite în scopul realizãrii atribuţiilor la un nivel calitativ corespunzãtor şi îndeplinirii cu regularitate. metodele. 97 . a politicilor adoptate. slãbiciunile identificate şi mãsurile propuse de corectare a deficienţelor şi de ameliorare a performanţelor sistemului de control intern. 20. afacerile îi sunt administrate de un administrator judiciar.Finanţele instituţiilor publice 19. b) activitatea prin care se verificã legalitatea şi regularitatea operaţiunilor efectuate pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public. eficace şi eficient. in măsura in care informaţiile respective sunt disponibile. În cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii Cerinţele privind situaţia personală a operatorului economic definesc. după caz: a) că societatea sau ofertantul nu este in stare de faliment ori lichidare. b) că atestarea ori apartenenţa din punct de vedere profesional. eficace şi eficient şi pentru a raporta conducerii constatãrile fãcute. este in conformitate cu prevederile din ţara in care ofertantul/candidatul este stabilit. Controlul financiar preventiv reprezintă: a) activitatea organizatã independent în structura unei instituţii publice şi în directa subordonare a conducãtorului acesteia. înainte de aprobarea acestora. inspecţii şi analize ale sistemului propriu de control intern. în scopul evaluãrii obiective a mãsurii. c) ansamblul mãsurilor întreprinse la nivelul unei instituţii publice cu privire la structurile organizatorice. dacă este cazul. c) că declaraţiile privind cifra de afaceri globală sau. în mod economic.

2002. 2008. Roman C. Economică. 2003. I. Economică. 10. Ed. ASE. Ordonanță nr. Moşteanu. 3. 12. (coordonator) . 9. Bucureşti... Universitară. 119 / 1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv. 2007.Finanţe publice: note de curs şi aplicaţii pentru seminar. Bucureşti. (coordonator) . 7. 8.. 98 . Bucureşti. Legea anuală a bugetului de stat. Ed.A. Bucureşti. D. Ed. Moşteanu.Gestiunea financiară a instituţiilor publice. 2002. T. ... Stroe. 2006.. 5. Bucureşti.Introducere în gestiunea financiară a instituţiilor publice. Bucureşti. Armeanu.. Ţâţu L. Ed. 2. 14. . (coordonator) . 2004. T. Universitară. ASE. Impozite şi taxe. Legea nr. Legea nr. Ed. T. 13. Tribuna Economică. R. – Finanţe. 2006. 500/2002 privind finanţele publice.Finanţe publice: note de curs şi seminar. 6. Legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat. Ed. 571/2003 privind Codul fiscal. Ed. 11.. Tribuna Economică.. Văcărel.Lucean Mihalcea Bibliografie 1.Finanţe publice.Gestiunea financiară a entităţilor publice locale. 4. Ed. (coordonator) . Ed.Buget şi trezorerie publică. Bucureşti. Didactică şi Pedagogică R. Roman C. Moşteanu.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->