CONTRACTE SPECIALE SUBIECTE EXAMEN I. Contractul de vânzare cumpărare 1. Contractul de vânzare cumpărare.

Noţiune şi caractere juridice Potrivit art. 1650 din N.C.C. (Noul Cod civil) „Vânzarea este contractul prin care vânzătorul transmite sau, după caz, se obligă să transmită cumpărătorului proprietatea unui bun în schimbul unui preţ pe care cumpărătorul se obligă să îl plătească.” Aliniatul 2 al aceluiaşi articol arată că „Poate fi, de asemenea, transmis prin vânzare un dezmembrământ al dreptului de proprietate sau orice alt drept”. Caractere juridice: A. Vânzarea este un contract consensual, N.C.C. stabilind prin art. 1178 principiul libertăţii formei, în sensul că încheierea contractului se realizează prin simplul acord de voinţă al părţilor, capabile de a contracta, dacă legea nu impune o anumită formalitate, text coroborat art. 1.674 - „Transmiterea proprietăţii” Cu excepţia cazurilor prevăzute de lege ori dacă din voinţa părţilor nu rezultă contrariul, proprietatea se strămută de drept cumpărătorului din momentul încheierii contractului, chiar dacă bunul nu a fost predat ori preţul nu a fost plătit încă. Excepţia o constituie vânzarea de bunuri imobile care potrivit art. 1676 C. civ. arată că transferul proprietăţii se produce potrivit dispoziţiilor aplicabile în materia cărţii funciare. B. Vânzarea este un contract bilateral (sinalagmatic), pentru că dă naştere la obligaţii reciproce între părţile contractante, vânzătorul are obligaţia să predea lucrul vândut, iar cumpărătorul să plătească preţul; prestaţia uneia dintre părţi fiind cauza obligaţiei asumate de cealaltă parte. C. Vânzarea este un contract cu titlu oneros, pentru că fiecare parte urmăreşte un interes patrimonial, respectiv primirea unui echivalent în schimbul prestaţiei la care se obligă; „îndeplinirea obligaţiei vânzătorului este echivalentul celeilalte obligaţii şi viceversa” D. Vânzarea este un contract comutativ, întrucât existenţa şi întinderea obligaţiilor reciproce sunt cunoscute din momentul încheierii contractului şi nu depind de un eveniment viitor şi nesigur de a se produce (alea). Spre deosebire de contractele aleatorii (de exemplu, contractul de asigurare, renta viageră etc.), în contractele comutative nu există şanse de câştig şi pierdere pentru părţile contractante, prestaţiile acestora fiind considerate echivalente E. Vânzarea este un contract translativ de proprietate. În măsura în care vânzarea-cumpărarea strămută dreptul de proprietate (nu un alt drept) şi după încheierea valabilă a contractului se produce şi trans ferul dreptului de proprietate de la vânzător la cumpărător cu excepţia situaţiei descrise de art. 877 - „Drepturile tabulare” unde „Drepturile reale imobiliare înscrise în cartea funciară sunt drepturi tabulare. Ele se dobândesc, se modifică şi se sting numai cu respectarea regulilor de carte funciară.” 2. Contractul de vânzare cumpărare. Incapacităţi de a cumpăra Potrivit art. 1652 din N.C.C. „Principiul capacităţii - Pot cumpăra sau vinde toţi cei cărora nu le este interzis prin lege.” De la acest principiu, art. 1653 N.C.C. stabileşte că sunt incapabili de a dobândi prin cumpărare drepturi litigioase următoarele categorii de persoane: „judecătorii, procurorii, grefierii, executorii, avocaţii, notarii publici, consilierii juridici şi practicienii în insolvenţă” care nu pot cumpăra, direct sau prin persoane interpuse, drepturi litigioase care sunt de competenţa instanţei judecătoreşti în a cărei circumscripţie îşi desfăşoară activitatea sub sancţiunea nulităţii absolute. Legea permite totuşi acestor persoane să dobândească drepturi litigioase în situaţia în care privesc: drepturile succesorale ori a cotelor-părţi din dreptul de proprietate de la comoştenitori sau coproprietari, după caz; cumpărarea unui drept litigios în vederea îndestulării unei creanţe care s-a născut înainte ca dreptul să fi devenit litigios; cumpărarea care s-a făcut pentru apărarea drepturilor celui ce stăpâneşte bunul în legătură cu care există dreptul litigios. Alin. 3 al aceluiaşi articol defineşte şi noţiunea de „drept litigios” ca fiind dreptul cu privire la existenţa sau întinderea căreia există un proces început şi neterminat. Mai sunt incapabili a cumpăra (art. 1654 N.C.C.): a) mandatarii, pentru bunurile pe care sunt însărcinaţi să le vândă; b) părinţii, tutorele, curatorul, administratorul provizoriu, pentru bunurile persoanelor pe care le reprezintă; c) funcţionarii publici, judecătorii-sindici, practicienii în insolvenţă, executorii, precum şi alte asemenea persoane, care ar putea influenţa condiţiile vânzării făcute prin intermediul lor sau care are ca obiect bunurile pe care le administrează ori a căror administrare o supraveghează.

1

Dacă nerealizarea parţială a bunului sau.658 N. 1657 N. care arată că „bunul este considerat realizat la data la care devine apt de a fi folosit potrivit destinaţiei în vederea căreia a fost încheiat contractul”. la stabilirea cuantumului său nu se ţine seama de greutatea ambalajului. Remuneraţia expertului se plăteşte în cote egale de către părţi. 2 . Atunci când persoanele astfel desemnate nu determină preţul în termenul stabilit de părţi sau. un expert pentru determinarea preţului. (art. Atunci când cumpărătorul şi-a asumat riscul nerealizării bunului sau genului limitat. încât este evident că părţile nu au dorit să consimtă la o vânzare. prin încheiere definitivă. III. a genului limitat a fost determinată de culpa vânzătorului. Cu toate acestea. De asemenea. Modalităţi de determinare a preţului A. dacă nerealizarea este determinată de culpa vânzătorului. fiind obligaţia principală a acestuia. Când contractul are ca obiect bunuri pe care vânzătorul le vinde în mod obişnuit.C. 4. B. Dacă această zi a fost nelucrătoare. cumpărătorul dobândeşte proprietatea la momentul individualizării de către vânzător a bunurilor vândute. la cererea părţii interesate. acesta este ţinut să plătească daune-interese. Modalităţi de stabilire a preţului în lipsa determinării exprese de către părţi Preţul vânzării este suficient determinat dacă poate fi stabilit potrivit împrejurărilor. Condiţii: Serios şi determinat sau cel puţin determinabil. în camera de consiliu. de urgenţă. 1. după caz. reglementează „vânzarea unui bun viitor”. Deşi textul de lege nu -l defineşte ca atare se poate ajunge la această concluzie prin interpretarea logică a art. Condiţii ale preţului I. dar nu mai târziu de data plăţii şi care nu necesită un nou acord de voinţă al părţilor. preşedintele judecătoriei de la locul încheierii contractului va desemna. 5 N. În cazul vânzării unor bunuri dintr-un gen limitat care nu există la data încheierii contractului. sunt aplicabile dispoziţiile corespunzătoare în materie de carte funciară. dacă vânzarea nu este interzisă ori limitată prin lege sau prin convenţie ori testament”. V. IV. Preţul fictiv şi preţul derizoriu Vânzarea este anulabilă atunci când preţul este stabilit fără intenţia de a fi plătit. Dacă preţul nu a fost determinat în termen de un an de la încheierea contractului.C.C. 1658 alin. Astfel dacă obiectul vânzării îl constituie un bun viitor. se prezumă că părţile au avut în vedere preţul practicat în mod obişnuit de vânzător. fie de a pretinde reducerea corespunzătoare a preţului. În lipsă de stipulaţie contrară. cumpărătorul are alegerea fie de a cere desfiinţarea vânzării. afară de cazul în care părţile au convenit un alt mod de determinare a preţului.) Art. Determinarea preţului de către un terţ Preţul poate fi determinat şi de către una sau mai multe persoane desemnate potrivit acordului părţilor.C. vânzarea este anulabilă când preţul este într-atât de disproporţionat faţă de valoarea bunului. dacă prin lege nu se prevede altfel. se ţine seama de ultima zi lucrătoare. Preţul constă întotdeauna într-o sumă de bani şi constituie contravaloarea pecuniară a bunului dobândit de cumpărător. Va fi considerat un bun viitor acela care nu exista în materialitatea sa la momentul încheierii vânzării sau daca era în stadiu de realizare nu era apt a fi folosit potrivit destinaţiei în vederea căreia a fost încheiat contractul. În privinţa construcţiilor. Vânzarea făcută pe un preţ care nu a fost determinat în contract este valabilă dacă părţile au convenit asupra unei modalităţi prin care preţul poate fi determinat ulterior. C. contractul nu produce niciun efect. Contractul de vânzare cumpărare. vânzarea unor bunuri al căror preţ este stabilit pe pieţe organizate este presupusă a se fi încheiat pentru preţul mediu aplicat în ziua încheierii contractului pe piaţa cea mai apropiată de locul încheierii contractului. din acest motiv. Preţul determinabil. în termen de 6 luni de la încheierea contractului. Când bunul se realizează numai parţial. el rămâne obligat la plata preţului iar în această situaţie contractul de vânzare cumpărare capătă cu caracter de excepţie natură aleatorie. după caz. vânzarea este nulă. Aceeaşi soluţie se aplică şi în cazul prevăzut mai sus atunci când genul limitat s-a realizat numai parţial şi. genul limitat nu se realizează. după caz.3. II. Bunurile ce pot fi vândute. cumpărătorul dobândeşte proprietatea în momentul în care bunul s-a realizat.C. Vânzarea de bunuri viitoare Se stabileşte cu valoare de principiu că „orice bun poate fi vândut în mod liber. el este ţinut să plătească daune-interese. în lipsă.C. Contractul de vânzare cumpărare. Atunci când bunul sau. Determinarea preţului în funcţie de greutatea lucrului vândut Când preţul se determină în funcţie de greutatea lucrului vândut. vânzătorul nu poate individualiza întreaga cantitate de bunuri prevăzută în contract.

titularul promisiunii are fie posibilitatea de a se adresa instanţei de judecată care va pronunţa o hotărâre ce va ţine loc de contract (excepţie făcând promisiunea de donaţie) fie va putea pretinde daune interese (art. legea urmând a se aplica numai în situaţia în care părţile nu convin altfel. împreună cu tot ceea ce este necesar. Art. Contractul de vânzare cumpărare. cheltuielile aferente operaţiunilor de plată a preţului sunt în sarcina cumpărătorului. reglementează aceste aspecte după cum urmează: Cheltuielile vânzării În lipsă de stipulaţie contrară. 1669 N. Contractul de vânzare cumpărare.C.C. (1670 N. după împrejurări.C. de asemenea. Dreptul de opţiune se radiază din oficiu dacă până la expirarea termenului de opţiune nu s -a înscris o declaraţie de exercitare a opţiunii. 1.” (Oferta este irevocabilă de îndată ce autorul ei se obligă să o menţină un anumit termen. vânzătorul trebuie să se ocupe de expediere pe cheltuiala cumpărătorului. De principiu. sumele plătite în temeiul unei promisiuni de vânzare reprezintă un avans din preţul convenit. Vânzătorul este liberat când predă bunul transportatorului ori expeditorului. determinându-i natura şi clauzele esenţiale realizării acestuia”. Dreptul la acţiune se prescrie în termen de 6 luni de la data la care contractul trebuia încheiat. Cheltuielile predării În lipsa uzanţelor sau a unei stipulaţii contrare. Predarea se face prin punerea bunului vândut la dispoziţia cumpărătorului. 1279 alin. Cheltuielile de transport sunt în sarcina cumpărătorului. creditorul său înstrăinează bunul ori constituie un drept real asupra acestuia. mai înainte ca promisiunea să fi fost executată. reglementează pactul de opţiune ca fiind situaţia în care „…părţile convin ca una dintre ele să rămână legată de propria declaraţie de voinţă. aceea a expirării termenului de opţiune nu se poate dispune de bunul care constituie obiectul pactului. Contractul de vânzare cumpărare. al practicilor statornicite între acestea. dacă toate celelalte condiţii de validitate sunt îndeplinite. 906.C. 1191 N. Cheltuielile vânzării şi ale predării Art. Declaraţia de revocare a unei oferte irevocabile nu produce niciun efect. însoţită de dovada comunicării sale către cealaltă parte. În cazul promisiunii unilaterale de cumpărare a unui bun individual determinat.) 6. precum şi la tot ce este destinat folosinţei sale perpetue.C. cealaltă parte poate cere pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract. pentru exercitarea liberă şi neîngrădită a posesiei.) 7.C. irevocabilă atunci când poate fi considerată astfel în temeiul acordului părţilor.4. Atunci când pactul are ca obiect drepturi tabulare. dacă nu s -a convenit altfel. Oferta este. dacă. Promisiunea de vânzare şi promisiunea de cumpărare Deşi N. În lipsă de stipulaţie contrară. rezultă că promisiunea de a contracta este ”acea convenţie cu caracter bilateral sau unilateral.) În cazul pactului de opţiune privind un contract de vânzare asupra unui bun individual determinat. dacă bunul trebuie transportat dintr -un loc în altul.C. 1668 N. iar cealaltă să o poată accepta sau refuza. Pactul de opţiune privind contractul de vânzare Art.C. şi presupune obligaţia de a preda bunul se întinde şi la accesoriile sale.C. nu conţine o definiţie expresă a promisiunii de a contracta. cântărirea şi cheltuielile de predare a bunului sunt în sarcina vânzătorului. cheltuielile pentru încheierea contractului de vânzare sunt în sarcina cumpărătorului.C. (art. al conţinutului ofertei ori al uzanţelor.C. Predarea bunului Noţiune. obligaţia promitentului se consideră stinsă. 3.C. după caz. 5. 1278 din N. În absenţa unei clauze contrare. nejustificat. iar cele de preluare şi transport de la locul executării sunt în sarcina cumpărătorului. Obligaţiile principale ale vânzătorului. Vânzătorul este. Contractul de vânzare cumpărare. De remarcat că. dreptul de opţiune se notează în cartea funciară.C. 1014 din N.C. În cazul 3 . care reglementează promisiunea de vânzare şi promisiunea de cumpărare stabileşte că atunci când una dintre părţile care au încheiate promisiune bilaterală de vânzare refuză. de asemenea. să încheie contractul promis.C.).C. acea declaraţie se consideră o ofertă irevocabilă şi produce efectele prevăzute la art. prevederile legale mai sus menţionate sunt norme dispozitiv -supletive deoarece prin utilizarea sintagmei „în lipsă de stipulaţie contrară” sau „în lipsa uzanţelor” legiuitorul a lăsat la latitudinea părţilor modificarea acestor obligaţii. între data încheierii pactului şi data exercitării opţiunii sau.C. 1666 şi 1667 din N. al negocierilor.C. din economia art.686 N. 1327. Întinderea obligaţiei de predare este reglementată de art. prin care părţile se obligă să încheie în viitor un contract.C.C. obligat să predea titlurile şi documentele privitoare la proprietatea sau folosinţa bunului. Măsurarea. în situaţia în care promitentul nu îşi execută obligaţia de a înc heia contractul convenit. 1279 şi 1327 din N.

d) pierderile suferite şi câştigurile nerealizate de către cumpărător din cauza evicţiunii. Evicţiunea este pierdere in total sau in parte a dreptului de proprietate asupra unui lucru de către persoana care a dobândit acest drept ca urmare a recunoașterii. vânzătorul este ţinut să ramburseze cumpărătorului sau să facă să i se ramburseze de către acela care evinge toate cheltuielile pentru lucrările efectuate în legătură cu bunul vândut. Vânzătorul este ţinut să înapoieze preţul în întregime chiar dacă. valoarea bunului vândut a scăzut sau dacă bunul a suferit deteriorări însemnate. Orice stipulaţie contrară este considerată nescrisă. chiar dacă acestea s -au ivit ulterior vânzării. dar. Vânzătorul este de drept obligat să îl garanteze pe cumpărător împotriva evicţiunii care l-ar împiedica total sau parţial în stăpânirea netulburată a bunului vândut. în acest din urmă caz. Stipulaţia prin care obligaţia de garanţie a vânzătorului este restrânsă sau înlăturată nu îl exonerează pe acesta de obligaţia de a restitui preţul. Limitele clauzei de nerăspundere pentru evicţiune. garanţia este datorată împotriva evicţiunii ce provine din fapte imputabile vânzătorului. Odată cu rezoluţiunea. dacă ar fi cunoscut evicţiunea. fie că lucrările sunt autonome. precum şi în procesul de chemare în garanţie a vânzătorului. Contractul de vânzare cumpărare. Condiţiile garanţiei contra evicţiunii. 8. Locul predării.efecte Noţiune. Predarea bunului mobil se poate face fie prin remiterea materială. fără a deosebi după cum dobândirea este cu titlu oneros ori cu titlu gratuit. Părţile pot conveni să extindă sau să restrângă obligaţia de garanţie. Modificarea sau înlăturarea convenţională a garanţiei. cu excepţia cazului în care cumpărătorul şi -a asumat riscul producerii evicţiunii. fie prin remiterea titlului reprezentativ ori a unui alt document sau lucru care îi permite cumpărătorului preluarea în orice moment. el nu ar mai fi încheiat contractul. Acestea pot chiar conveni să îl exonereze pe vânzător de orice garanţie contra evicţiunii. dacă nu rezultă altfel din convenţia părţilor ori. liber de orice bunuri ale vânzătorului. fără a deosebi după cum dobândirea este cu titlu oneros ori cu titlu gratuit. Predarea imobilului se face prin punerea acestuia la dispoziţia cumpărătorului. Bunul trebuie să fie predat în starea în care se afla în momentul încheierii contractului. el răspunde totuşi de evicţiunea cauzată ulterior vânzării prin faptul său personal ori de cea provenită din cauze pe care. Dacă în urma verificării se constată existenţa unor vicii aparente. dreptului invocat către alta persoana asupra aceluiași lucru pe cale judiciară. c) cheltuielile încheierii şi executării contractului de către cumpărător. cumpărătorul trebuie să îl informeze pe vânzător despre acestea fără întârziere iar în lipsa informării. Starea bunului vândut. Garanţia pentru evicţiune . Garanţia pentru evicţiune – condiţii. dreptului invocat către alta persoana asupra aceluiași lucru pe cale judiciară. De asemenea. Chiar dacă s-a convenit că vânzătorul nu va datora nicio garanţie. în lipsa acesteia. 4 . Vânzătorul este obligat să garanteze contra evicţiunii pe cumpărător dar şi faţă de orice dobânditor subsecvent al bunului. se consideră că vânzătorul şi-a executat obligaţia. numai dacă sunt necesare sau utile. b) cheltuielile de judecată efectuate de cumpărător în procesul cu cel ce l -a evins. 7. Contractul de vânzare cumpărare.bunurilor de gen. Cumpărătorul are obligaţia ca imediat după preluare să verifice starea bunului potrivit uzanţelor. Întinderea daunelor-interese se va stabili în funcţie de: a) valoarea fructelor pe care cumpărătorul a fost obligat să le restituie celui care l-a evins. Predarea bunului imobil. la data evicţiunii. cunoscându-le în momentul vânzării. Garanţia este datorată împotriva evicţiunii ce rezultă din pretenţiile unui terţ numai dacă acestea sunt întemeiate pe un drept născut anterior datei vânzării şi care nu a fost adus la cunoştinţa cumpărătorului până la acea dată. le-a ascuns cumpărătorului. fie că sunt adăugate. În principiu cumpărătorul evins poate cere rezoluţiunea contractului de vânzare cu daune interese fie o reducere proporţională de preţ în cazul evicţiunii parţiale. Predarea trebuie să se facă la locul unde bunul se afla în momentul încheierii contractului. Vânzătorul este obligat să garanteze contra evicţiunii pe cumpărător dar şi faţă de orice dobânditor subsecvent al bunului. afară numai dacă lotul era anume prevăzut în convenţie. modificare şi limite Noţiune. Cumpărătorul poate cere rezoluţiunea vânzării dacă a fost evins de întregul bun sau de o parte a acestuia îndeajuns de însemnată încât. vânzătorul nu este liberat de obligaţia de predare chiar dacă lotul din care făceau parte bunurile respective a pierit în totalitate. fie prin forţă majoră. De asemenea. fie din neglijenţa cumpărătorului. Evicţiunea este pierdere in total sau in parte a dreptului de proprietate asupra unui lucru de către persoana care a dobândit acest drept ca urmare a recunoașterii. cumpărătorul poate cere restituirea preţului şi repararea prejudiciului suferit. din uzanţe.

Cumpărătorul nu poate suspenda plata preţului dacă a cunoscut pericolul evicţiunii în momentul încheierii contractului sau dacă în contract s-a prevăzut că plata se va face chiar în caz de tulburare. fie apelând la o persoană de specialitate. însă lipsit de vicii. poate dispune o altă măsură decât cea solicitată de cumpărător. Viciile pot fi aparente atunci când se pot constata de către cumpărător după o examinare sumară a bunului şi se pot descoperi fără a fi nevoie de cunoştinţe de specialitate şi ascunse atunci când nu se pot descoperi la o cercetare cât mai atentă şi mai serioasa. cumpărătorul trebuie să plătească preţul la locul în care bunul se afla în momentul încheierii contractului şi de îndată ce proprietatea este transmisă. Contractul de vânzare cumpărare. Dobânzi asupra preţului. la locul destinaţiei. Condiţii: Vânzătorul garantează cumpărătorul contra oricăror vicii ascunse care fac bunul vândut impropriu întrebuinţării la care este destinat sau care îi micşorează în asemenea măsură întrebuinţarea sau valoarea încât. În vânzările silite nu se datorează garanţie contra viciilor ascunse. 5 . după caz. d) rezoluţiunea vânzării. Garanţia pentru viciile bunului vândut – efectele garanţiei pentru vicii Viciile reprezintă deficiente ale unui bun. 9. b) să plătească preţul vânzării. Obligaţiile cumpărătorului Cumpărătorul are următoarele obligaţii principale: a) să preia bunul vândut. Viciile pot fi aparente atunci când se pot constata de către cumpărător după o examinare sumară a bunului şi se pot descoperi fără a fi nevoie de cunoştinţe de specialitate şi ascunse atunci când nu se pot descoperi la o cercetare cât mai atentă şi mai serioasa. Cumpărătorul care află de existenţa unei cauze de evicţiune este îndreptăţit să suspende plata preţului până la încetarea tulburării sau până când vânzătorul oferă o garanţie corespunzătoare. În lipsa unei stipulaţii contrare. însă îi procură alte foloase. Locul şi data plăţii preţului. care ii afectează utilitatea. Contractul de vânzare cumpărare. care ii afectează utilitatea. În cazul în care nu s-a convenit altfel. dacă bunul nu produce fructe. Contractul de vânzare cumpărare. precum şi de alte împrejurări. Garanţia este datorată dacă viciul sau cauza lui exista la data predării bunului. plata preţului se face la locul care rezultă din uzanţe sau. c) reducerea corespunzătoare a preţului. La cererea vânzătorului. în lipsa acestora. Clauza care înlătură sau limitează răspunderea pentru vicii este nulă în privinţa viciilor pe care vânzătorul le a cunoscut ori trebuia să le cunoască la data încheierii contractului. în lipsa unei stipulaţii contrare. 10. ţinând seama de gravitatea viciilor şi de scopul pentru care contractul a fost încheiat. Suspendarea plăţii preţului. Dacă la data încheierii contractului bunurile se află în tranzit. b) înlocuirea bunului vândut cu un bun de acelaşi fel. 8. instanţa. ori din ziua predării. pe care orice cumpărător este obligat sa o facă fie personal. cumpărătorul poate obţine. Vânzătorul nu datorează garanţie contra viciilor pe care cumpărătorul le cunoştea la încheierea cont ractului. fie apelând la o persoană de specialitate. În temeiul obligaţiei vânzătorului de garanţie contra viciilor. ridicarea lucrărilor voluptuare. după caz: a) înlăturarea viciilor de către vânzător sau pe cheltuiala acestuia. făcând-o să scadă. dacă bunul produce fructe civile sau naturale. cumpărătorul nu ar fi cumpărat sau ar fi dat un preţ mai mic. cumpărătorul este ţinut să plătească dobânzi asupra preţului din ziua dobândirii proprietăţii.condiţii Viciile reprezintă deficiente ale unui bun. făcând-o să scadă.Dacă vânzătorul a cunoscut cauza evicţiunii la data încheierii contractului. dacă le-ar fi cunoscut. el este dator să ramburseze cumpărătorului şi cheltuielile făcute pentru efectuarea şi. pe care orice cumpărător este obligat sa o facă fie personal. Garanţia pentru viciile bunului vândut .

Atât timp cit donația naște o creanţă in favoarea donatarului. pe care a cunoscut-o şi nu a comunicat-o donatarului la încheierea contractului. Ea poate fi si sinalagmatica. atât dreptul donatarului. În scop de informare a persoanelor care justifică existenţa unui interes legitim.deoarece donatarul nu are nici o obligație fata de donator. fie pentru cazul când donatarul ar predeceda donatorului. cât şi descendenţii săi ar predeceda donatorului. Darul manual se încheie valabil prin acord ul de voinţe al părţilor. Contractul de donație este acel contract unilateral. nimic nu împiedica părţile sa supună donația unei condiții pur cauzale. Astfel. Odată încheiat contractul. 2. sub sancţiunea nulităţii absolute (art. cele deghizate şi darurile manuale. 3. Garanţia contra evicţiunii În executarea donaţiei.C. necesara însăşi pentru validitatea ei. Încheierea contractului. fie pentru cazul când atât donatarul. Întoarcerea convenţională. Nu sunt supuse acestei condiții de formă donaţiile indirecte. Răspunderea donatorului. Dispoziţiile în materie de carte funciară rămân aplicabile. 4. unei alte persoane (numita donatar). donatorul nu va putea reveni asupra deciziei sale. Pentru validitatea donației nu este obligatoriu sa aibă loc predarea bunului donat.000 lei pot face obiectul unui dar manual. Noțiunea şi caracterele juridice ale contractului Definiţie. gratuit si solemn. ţinut în format electronic. chiar dacă donatorul moare fără să fi dispus de acel bun. donatorul răspunde pentru evicţiune ca şi vânzătorul. însoţit de tradiţiunea bunului. 1011 N. Contractul de donaţie. un contract translativ de proprietate. c) conferă donatorului dreptul de a denunţa unilateral contractul. ilegale sau imorale. dispunătorul răspunde numai pentru dol şi culpă gravă. donaţia se încheie prin înscris autentic. Contractul de donaţie. Dar. notarul care autentifică un contract de donaţie are obligaţia să înscrie de îndată acest contract în registrul naţional notarial. Contractul de donaţie. deoarece este supusa unei forme speciale. b) Donația este un contract solemn. sub sancţiunea nulităţii absolute a donaţiei. Contractul de donaţie.). d) Donația este. b) impune donatarului plata datoriilor pe care donatorul le-ar contracta în viitor. Contractul poate să prevadă întoarcerea bunurilor dăruite. în limita valorii acestora. in principiu. in principiu. chiar sub semnătură privată. un contract irevocabil. În cazul în care donaţia are ca obiect bunuri supuse unor formalităţi de publicitate. c) Donația este. Forma donaţiei De principiu. nulitatea operează numai în privinţa acestei părţi. cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. Principiul potrivit căruia proprietatea se transfera prin simplul acord de voinţă al parților este valabil si in cazul donației. efectul translativ de proprietate este subsecvent încheierii contractului de donație. prin care o persoana (numita donator) transmite irevocabil dreptul sau de proprietate asupra unui bun determinabil. dacă valoarea maximă a acestora nu este determinată în contractul de donaţie. Bunurile mobile corporale cu o valoare de până la 25. cât şi dreptul de întoarcere sunt supuse acestor formalităţi. care îl accepta. Bunurile mobile care constituie obiectul donaţiei trebuie enumerate şi evaluate într-un înscris (ştat estimativ). Revocarea donației nu va putea avea loc decât in cazurile prevăzute de lege. 6 . Donaţia 1. când este impusa o sarcina donatarului. d) permite donatorului să dispună în viitor de bunul donat. În cazul donaţiei cu sarcini.C. este lovită de nulitate absolută donaţia care: a) este afectată de o condiţie a cărei realizare depinde exclusiv de voinţa donatorului. atât timp cit legea interzice donațiile imposibile. Caracterele juridice: a) Donația este un contract unilateral . Donatorul nu răspunde pentru evicţiune decât dacă a promis expres garanţia sau dacă evicţiunea decurge din fapta sa ori dintr-o împrejurare care afectează dreptul transmis. Uneori. acesta va putea pretinde de la donator sau moștenitorii acestuia sa-i predea bunul. Dacă dreptul de a dispune vizează doar o parte din bunurile donate. Principiul irevocabilităţii şi întoarcerea convenţională Donaţia nu este valabilă atunci când cuprinde clauze ce permit donatorului să o revoce prin voinţa sa. potrivit legii.II.

” Caracterele juridice: Locațiunea este un contract sinalagmatic (bilateral) intricat da naștere la obligații reciproce intre parți. Locațiunea este un contract consensual. cruzimi sau injurii grave faţă de donator. Cauzele de revocare Donaţia poate fi revocată pentru ingratitudine şi pentru neexecutarea fără justificare a sarcinilor la care s -a obligat donatarul. în limita valorii actuale a bunului donat. Contractul de locaţiune 1. „Locaţiunea este contractul prin care o parte. Donatorul nu răspunde pentru viciile ascunse ale bunului donat. Contractul de donaţie. Spre deosebire de contractul de vânzare-cumpărare. în schimbul unui preţ. în limita valorii acestora. 7 . III. Locatorul se obliga sa asigure folosința vremelnica a lucrului închiriat. a unei persoane apropiate lui sau. Noţiune şi caractere juridice Potrivit art. Dacă donatarul moare după introducerea acţiunii. dacă a cunoscut viciile ascunse şi nu le-a adus la cunoştinţa donatarului la încheierea contractului. in timp. numite locatar. daca lucrul s-a predat (comodatul fiind un contract real) si daca sunt îndeplinite si celelalte condiții de validitate. Contractul de locaţiune. iar prețul este calculat după durata folosinței si timpul se are in vedere chiar daca prețul s-a fixat in mod global. donatorul este ţinut să repare prejudiciul cauzat donatarului prin aceste vicii. locațiunea nu transmite dreptul de proprietate. nu l-a înştiinţat. Locațiunea este un contract cu executare succesiva. dar poate fi valabil ca un împrumut de folosința. cu excepţia cazului în care donatorul a decedat în termenul prevăzut la alin.C. Locațiunea este un contract comutativ. Contractul de locaţiune. In opoziție cu împrumutul de folosința (comodat). Revocarea pentru ingratitudine. ţinându-se însă seama de starea în care se afla bunul la momentul donaţiei. Cererea de revocare Dreptul la acţiunea prin care se solicită revocarea pentru ingratitudine se prescrie în termen de un an din ziua în care donatorul a ştiut că donatarul a săvârşit fapta de ingratitudine. Acţiunea pornită de donator poate fi continuată de moştenitorii acestuia. prin definiție (esențialmente) cu titlu oneros. Daca folosința unui lucru se transmite cu titlu gratuit. Cererea de revocare nu poate fi introdusă de moştenitorii donatorului. denumit chirie. (1) fără să îl fi iertat pe donatar. b) dacă donatarul se face vinovat de fapte penale. Astfel fiind. care se încheie prin acordul . Acţiunea în revocare pentru ingratitudine poate fi exercitată numai împotriva donatarului. contractul este nul ca locațiune. bunurile ce pot face obiectul locaţiunii preţul locaţiunii Locaţiunea bunurilor imobile şi aceea a bunurilor mobile se numeşte închiriere. iar locaţiunea bunurilor agricole poartă denumirea de arendare. aceasta poate fi continuată împotriva moştenitorilor. De asemenea. Felurile locaţiunii. care este un contract esențialmente gratuit. 5. Locatorul asigura folosința lucrului pana la încetarea locațiunii.fie si tacit al parților (solo consensu). închirierii locuinţelor şi arendării. dacă acesta a decedat fără să fi cunoscut cauza de revocare. Elementul "timp"' este de esența locațiunii. moştenitorii pot introduce acţiunea în revocare în termen de un an de la data morţii donatorului. Donaţia se revocă pentru ingratitudine în următoarele cazuri: a) dacă donatarul a atentat la viaţa donatorului. riscul pieirii fortuite. ci numai dreptul de folosința temporară a lucrului închiriat. numită locator. 1777 N. se obligă să asigure celeilalte părţi. iar locatarul se obliga sa plătească locatorului prețul locațiunii. 2. Totuşi. donatorul răspunde pentru viciile ascunse ca şi vânzătorul. dacă sunt compatibile cu regulile particulare prevăzute pentru aceste contracte. c) dacă donatarul refuză în mod nejustificat să asigure alimente donatorului ajuns în nevoie.Garanţia contra viciilor ascunse. este suportat de locator. in care existenta si întinderea obligațiilor nu depinde de hazard si deci nu exista șanse de casting si pierdere pentru parți.C. ştiind că alţii intenţionează să atenteze. în mod corespunzător. in care ambele parți contractante urmăresc un interes propriu patrimonial. Revocarea pentru ingratitudine şi pentru neîndeplinirea sarcinilor nu operează de drept. În cazul donaţiei cu sarcini. folosinţa unui bun pentru o anumită perioadă. Dispoziţiile sunt aplicabile. Locațiunea este un contract cu titlu oneros. fără vreo formalitate. locațiunea este dimpotrivă.

pot face obiectul locaţiunii. a contractului de locaţiune. Obligaţiile privind folosirea bunului. în tot sau în parte. c) să folosească bunul cu prudenţă şi diligenţă. c) să asigure locatarului liniştita şi utila folosinţă a bunului pe tot timpul locaţiunii. în mod corespunzător. Schimbarea formei ori destinaţiei bunului. conform destinaţiei stabilite prin contract. Locatorul este obligat să predea bunul împreună cu toate accesoriile sale în stare corespunzătoare utilizării acestuia. unei alte persoane. dacă această facultate nu i-a fost interzisă în mod expres. destinaţia sa anterioară ori cea potrivit căreia locatarul îl foloseşte. Interdicţia de a ceda locaţiunea nu o include pe aceea de a încheia o sublocaţiune. precum şi cele încheiate în formă autentică constituie titluri executorii pentru plata chiriei la termenele şi în modalităţile stabilite în contract sau. Interdicţia de a încheia o sublocaţiune priveşte atât sublocaţiunea totală. Locatorul este obligat să efectueze toate reparaţiile care sunt necesare pentru a menţine bunul în stare corespunzătoare de întrebuinţare pe toată durata locaţiunii. Locatarul este obligat să folosească bunul luat în locaţiune cu prudenţă şi diligenţă. Locatorul este obligat să întreprindă tot ceea ce este necesar pentru a asigura în mod constant locatarului folosinţa liniştită şi utilă a bunului. dacă bunul este mobil. cât şi pe cea parţială. chiar dacă nu le-a cunoscut la încheierea contractului şi fără a ţine seama dacă ele existau dinainte ori au survenit în cursul locaţiunii. 5. dacă dintr-o prevedere legală sau din natura lor nu rezultă contrariul. Caracterul executoriu. Sublocaţiunea şi cesiunea contractului de locaţiune Locatarul poate să încheie o sublocaţiune. Interdicţia de a ceda locaţiunea priveşte atât cesiunea totală. Locatorul îşi păstrează dreptul prevăzut anterior atunci când creanţa având ca obiect chiria datorată în temeiul sublocaţiunii a fost 8 . Acţiuni împotriva sublocatarului. 3. Locatorul poate fi obligat la despăgubiri pentru prejudiciile pe care viciile aparente le cauzează vieţii. prin lege. sublocaţiunea ori cesiunea nu este permisă decât cu acordul scris al locatorului. rezilierea contractului. Cu toate acestea. acesta din urmă poate cere daune -interese şi. Obligaţiile locatarului Locatarul are următoarele obligaţii principale: a) să ia în primire bunul dat în locaţiune. Plata anticipată a chiriei către locatarul principal nu poate fi opusă locatorului. b) să menţină bunul în stare corespunzătoare de folosinţă pe toată durata locaţiunii. Asigurarea folosinţei. Folosirea abuzivă Dacă locatarul modifică bunul ori îi schimbă destinaţia sau dacă îl întrebuinţează astfel încât îl prejudiciază pe locator. potrivit celei prezumate după anumite împrejurări. după caz.Locaţiunea spaţiilor destinate exercitării activităţii unui profesionist este supusă prevederilor aplicabile la închirierea locuinţei privind durata nedeterminata cu aplicarea dreptului de preferinţă la încheierea unui nou contract şi folosinţa spaţiilor comune. a căror necesitate rezultă din folosinţa obişnuită a bunului. ori chiar să cedeze locaţiunea. b) să plătească chiria în cuantumul şi la termenul stabilite prin contract. chiar fără vreo stipulaţie expresă: a) să predea locatarului bunul dat în locaţiune. 4. fiind dator să se abţină de la orice fapt care ar împiedica. locatorul îl poate urmări pe sublocatar până la concurenţa chiriei pe care acesta din urmă o datorează locatarului principal. Contractul de locaţiune. Predarea bunului. Dispoziţiile privitoare la stabilirea preţului vânzării sunt aplicabile. totală sau parţială. Garanţia contra viciilor. sănătăţii sau integrităţii corporale a locatarului. În caz de neplată a chiriei cuvenite în temeiul locaţiunii. Contractul de locaţiune. din orice cauză. Efectele sublocaţiunii. Bunurile ce pot face obiectul locaţiunii. Locatorul garantează contra tuturor viciilor lucrului care împiedică sau micşorează folosirea lui. Chiria poate consta într-o sumă de bani sau în orice alte bunuri sau prestaţii. Obligaţiile principale ale locatorului Locatorul este ţinut. Sarcina reparaţiilor. d) să restituie bunul la încetarea. (2) Sunt în sarcina locatarului reparaţiile locative. Preţul locaţiunii. Contractul de locaţiune. Toate bunurile. Interdicţia sublocaţiunii şi a cesiunii. cum ar fi natura bunului. şi chiriei. atât mobile cât şi imobile. diminua sau stânjeni o asemenea folosinţă. potrivit destinaţiei stabilite prin contract sau. Interdicţia de a încheia o sublocaţiune o include şi pe aceea de a ceda locaţiunea. cât şi pe cea parţială. în lipsă. Contractele de locaţiune încheiate prin înscris sub semnătură privată care au fost înregistrate la organele fiscale. în lipsa acestora. Locatorul nu răspunde pentru viciile care erau aparente la data încheierii contractului şi pe care locatarul nu le-a reclamat.

Felurile mandatului Noţiune. se obligă să încheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte părţi. unei anumite forme trebuie să respecte acea formă. Mandatul cu reprezentare. Dacă bunul este distrus în întregime sau nu mai poate fi folosit potr ivit destinaţiei stabilite. Noţiune. dacă îi este imposibil să îl înştiinţeze în prealabil pe mandant şi se poate prezuma că acesta ar fi aprobat abaterea dacă ar fi cunoscut împrejurările ce o justifică. fără a se depăşi un an de la data desfiinţării titlului locatorului. Acceptarea mandatului poate rezulta şi din executarea sa de către mandatar. Mandatarul nu poate să depăşească limitele stabilite prin mandat. în cazul locaţiunii cu durată determinată. Contractul de locaţiune. Mandatul dintre două persoane fizice se prezumă a fi cu titlu gratuit. Dacă locaţiunea a fost făcută fără determinarea duratei. Moartea locatorului sau a locatarului. autentică ori sub semnătură privată. În acest caz. mandatul se consideră acceptat dacă priveşte actele a căror încheiere intră în exercitarea profesiei mandatarului ori pentru care acesta şi -a oferit serviciile fie în mod public. 9 . Cazul special de acceptare tacită. numită mandant. Mandatul este contractul prin care o parte. În absenţa unui refuz neîntârziat. Cu toate acestea. cu daune -interese. Rezilierea locaţiunii. Imposibilitatea folosirii bunului. Notificarea făcută cu nerespectarea termenului de preaviz stabilit de lege sau. 3. locaţiunea va continua să producă efecte şi după desfiinţarea titlului locatorului pe durata stipulată de părţi. Contractul de mandat. Efectele cesiunii locaţiunii. oricare dintre părţi poate denunţa contractul prin notificare. După cum mandatarul este sau nu remunerat mandatul cu titlu gratuit sau cu titlu oneros Mandatul este cu titlu gratuit sau cu titlu oneros. Dispoziţiile privind cesiunea contractului se aplică în mod corespunzător. 6. mandatul dat pentru acte de exercitare a unei activităţi profesionale se prezumă a fi cu titlu oneros. Locatorul poate. sub sancţiunea aplicabilă actului însuşi. potrivit legii. numită mandatar. dacă este cazul. de uzanţe nu produce efecte decât de la împlinirea acelui termen. să ceară fie rezilierea locaţiunii. să se îndrepte direct împotriva sublocatarului pentru a -l constrânge la executarea celorlalte obligaţii asumate prin contractul de sublocaţiune. cesionarul dobândeşte drepturile şi este ţinut de obligaţiile locatarului izvorâte din contractul de locaţiune. Contractul de mandat poate fi încheiat în formă scrisă. Mandatul dat pentru încheierea unui act juridic supus. în lipsă. Dacă imposibilitatea folosirii bunului este numai parţială. Cauze legale de încetare a contractului Încetarea contractului Denunţarea contractului. dacă prin lege nu se prevede altfel. Obligaţiile mandatarului Executarea mandatului. uzanţelor ori. Cu toate acestea. fără justificare. locaţiunea încetează de drept. după împrejurări. 2. Cu toate acestea.cedată. Dreptul la acţiunea pentru stabilirea cuantumului remuneraţiei se prescrie odată cu dreptul la acţiunea pentru plata acesteia. fie direct mandantului. Locaţiunea nu încetează prin moartea locatorului sau a locatarului. fie reducerea proporţională a chiriei. Desfiinţarea titlului locatorului. sau verbală. După cum efectele se produc faţă de mandant mandatul este cu sau fără reprezentare. cealaltă parte are dreptul de a rezilia locaţiunea. Contractul de mandat. Forma şi întinderea mandatului Forma mandatului. în lipsă. una dintre părţile contractului de locaţiune nu îşi execută obligaţiile născute din acest contract. moştenitorii locatarului pot denunţa contractul în termen de 60 de zile de la data la care au luat cunoştinţă de moartea locatarului şi existenţa locaţiunii. IV. Felurile mandatului. mandatar ul este obligat să îl înştiinţeze de îndată pe mandant cu privire la schimbările aduse executării mandatului. după valoarea serviciilor prestate. Dacă mandatul este cu titlu oneros. însă numai dacă locatarul a fost de bună-credinţă la încheierea locaţiunii. Prin cesiunea contractului de locaţiune de către locatar. Contractul de mandat 1. potrivit legii. Prevederea nu se aplică atunci când forma este necesară doar pentru opozabil itatea actului faţă de terţi. Atunci când. el se poate abate de la instrucţiunile primite. Desfiinţarea dreptului care permitea locatorului să asigure folosinţa bunului închiriat determină încetarea de drept a contractului de locaţiune. Cu toate acestea. locatarul poate. iar remuneraţia mandatarului nu este determinată prin contract. de asemenea. aceasta se va stabili potrivit legii.

mandatul nu a putut fi executat. dacă acest prejudiciu nu provine din culpa mandatarului. El este. În caz de refuz. incapacitatea sau falimentul mandantului ori a mandatarului. mandantul poate solicita instanţei de judecată să pronunţe o hotărâre care să ţină loc de act de transmitere a bunurilor dobândite. mandantul este obligat să plătească mandatarului remuneraţia. atunci când are ca obiect încheierea unor acte succesive în cadrul unei activităţi cu caracter de continuitate. Dispoziţiile prezentei secţiuni se completează. Dacă însă mandatul este cu titlu gratuit. 6. obligat să repare prejudiciile suferite de mandatar din cauza revocării nejustificate ori intempestive. Mandantul va restitui mandatarului cheltuielile rezonabile avansate de acesta din urmă pentru executarea mandatului. Mandatul fără reprezentare este contractul în temeiul căruia o parte.Diligenţa mandatarului. În perioada în care bunurile primite cu ocazia executării mandatului de la mandant ori în numele lui se află în deţinerea mandatarului. mandatarul care şi-a îndeplinit mandatul nu răspunde faţă de mandant cu privire la executarea obligaţiilor asumate de persoanele cu care a contractat. c) moartea. numită mandant. 5. numită mandatar. Mandantul este obligat să repare prejudiciul suferit de către mandatar în executarea mandatului. chiar dacă terţii aveau cunoştinţă despre mandat. mandatul încetează prin oricare dintre următoarele moduri: a) revocarea sa de către mandant. cu respectarea dreptului de revocare sau renunţare al părţilor ori al moştenitorilor acestora. Împuternicirea dată unui nou mandatar pentru aceeaşi afacere revocă mandatul iniţial. calculate de la data efectuării cheltuielilor. chiar şi în cazul în care. Cu toate acestea. Dacă mandatul este cu titlu oneros. Răspunderea pentru obligaţiile terţilor. Încetarea mandatului Modurile de încetare: Pe lângă cauzele generale de încetare a contractelor. Contractul de mandat. mandatarul este ţinut să execute mandatul cu diligenţa unui bun proprietar. Mandatarul este obligat să îl înştiinţeze pe mandant despre împrejurările care au apărut ulterior încheierii mandatului şi care pot determina revocarea sau modificarea acestuia. Despăgubirea mandatarului. 10 . poate exercita drepturile de creanţă născute din executarea mandatului. de asemenea. Atunci când părţile au declarat mandatul irevocabil. cu excepţia bunurilor dobândite de terţi prin efectul posesiei de bună credinţă. Dacă bunurile dobândite de mandatar sunt imobile. Terţii nu au niciun raport juridic cu mandantul. Obligaţia de a da socoteală. mandantul. fără culpa mandatarului. indiferent de forma în care contractul de mandat a fost încheiat şi chiar dacă a fost declarat irevocabil. împreună cu dobânzile legale aferente. mandatarul este obligat să îl îndeplinească cu diligenţa pe care o manifestă în propriile afaceri. Remuneraţia mandatarului. Cu toate acestea. chiar dacă ceea ce a pr imit nu ar fi fost datorat mandantului. Bunurile dobândite de mandatar. Condiţiile revocării: Mandantul poate oricând revoca mandatul. Mandatul fără reprezentare Noţiune. dacă şi -a executat propriile sale obligaţii faţă de mandatar. Efectele revocării: Mandantul care revocă mandatul rămâne ţinut să îşi execute obligaţiile faţă de mandatar. 4. Dacă mandatul este cu titlu oneros. mandantul este obligat să pună la dispoziţia mandatarului mijloacele necesare executării mandatului. Efectele faţă de terţi. Mandantul poate revendica bunurile mobile dobândite pe seama sa de către mandatarul care a acţionat în nume propriu. expres sau tacit. acesta este obligat să le transmită mandantului. Contractul de mandat. mandatul nu încetează dacă această activitate este în curs de desfăşurare. În lipsa unei convenţii contrare. încheie acte juridice în nume propriu. şi îşi asumă faţă de terţi obligaţiile care rezultă din aceste acte. în mod corespunzător. cu regulile aplicabile mandatului cu reprezentare. substituindu-se mandatarului. În lipsa unei convenţii contrare. b) renunţarea mandatarului. acesta este obligat să le conserve. dar pe seama celeilalte părţi. Obligaţiile mandantului Sumele necesare executării mandatului. Contractul de mandat. cu excepţia cazului în care insolvabilitatea lor i-a fost sau ar fi trebuit să îi fi fost cunoscută la data încheierii contractului cu acele persoane. Orice mandatar este ţinut să dea socoteală despre gestiunea sa şi să remită mandantului tot ceea ce a primit în temeiul împuternicirii sale. revocarea se consideră a fi nejustificată dacă nu este determinată de culpa mandatarului sau de un caz fortuit ori de forţă majoră.

Contractul de rentă viageră. Remiterea bunului este o condiţie pentru încheierea valabilă a contractului de depozit. Caractere juridice: Caracter real deoarece potrivit art. constând în sume de bani sau alte bunuri fungibile. VI. De principiu. precum profesia depozitarului. iar nu la valoarea pe care acesta a avut-o la data la care a fost încheiat contractul.C „Remiterea bunului este o condiţie pentru încheierea valabilă a contractului de depozit. Dacă prin contract nu s-a prevăzut durata întreţinerii ori s-a prevăzut numai caracterul viager al acesteia. 11 . Caracter netranslativ de proprietate deoarece prin efectul său contractul de depozit nu duce la transferul proprietăţii sau a unui al dezmembrământ al dreptului de proprietate ci doar unei obligaţii de creanţă referitoare la detenţia precară exercitată de către depozitar asupra bunului (obligaţie de a face). Noţiune şi caractere juridice Depozitul este contractul prin care depozitarul primeşte de la deponent un bun mobil. 2103 N.V. contractul de depozit este gratuit dar potrivit art. în schimbul unui capital de orice natură. sub sancţiunea nulităţii absolute. sau cu titlu gratuit şi este supusă. contractul nu este supus formei prevăzute pentru donaţie. Obligaţiile depozitarului. 2. Prin contractul de rentă viageră o parte. dacă din convenţia părţilor sau din uzanţe ori din alte împrejurări. Depozitarul este obligat să restituie fructele bunului. VII. se obligă să efectueze în folosul unei anumite persoane.C. Restituirea bunului Restituirea bunului. regulilor proprii ale actului juridic de constituire. Forma contractului. al căror cuantum se determină prin raportare la valoarea de înlocuire a bunului. În caz de neexecutare culpabilă a obligaţiei de restituire. Deteriorarea ce nu a fost pricinuită de fapta depozitarului rămâne în sarcina deponentului. a schimbat unilateral locul păstrării bunului.C. Contractul de depozit 1. sub rezerva dispoziţiilor capitolului de faţă. Caracter unilateral daca este gratuit deoarece în această situaţie se nasc obligaţii numai în sarcina depozitarului. Atunci când renta viageră este stipulată în favoarea unui terţ. Modurile de constituire. Contractul de întreţinere. cu excepţia cazului când depozitarul deţine deja bunul cu alt titlu. Noţiune şi forma contractului Noţiune. nu rezultă că trebuie să fie plătită o remuneraţie” situaţie în care poate avea şi caracter oneros. Noţiune. Renta viageră se constituie pe durata vieţii credirentierului dacă părţile nu au stipulat constituirea acesteia pe durata vieţii debirentierului sau a unei terţe persoane determinate. Prin contractul de întreţinere o parte se obligă să efectueze în folosul celeilalte părţi sau al unui anumit terţ prestaţiile necesare întreţinerii şi îngrijirii pentru o anumită durată. fără fără să fie nevoit. dacă bunul nu poate fi recuperat în natură de către deponent. dar poate avea şi caracter bilateral în cazul depozitului remunerat deoarece în această situaţie în sarcina deponentului ia naştere obligaţia de plată a remuneraţiei. numită credirentier. Restituirea fructelor şi plata dobânzilor. chiar dacă acesta o primeşte cu titlu gratuit. atunci întreţinerea se datorează pentru toată durata vieţii creditorului întreţinerii. Contractul de întreţinere se încheie în formă autentică. fie să suporte diferenţa dintre cheltuielile prilejuite de restituire şi acelea care s-ar fi făcut în lipsa acestei schimbări. Dacă nu s-a convenit altfel. 2106 N. cu obligaţia de a-l păstra pentru o perioadă de timp şi de a-l restitui în natură. Moduri de constituire Noţiune.C. „depozitul este cu titlu gratuit. Bunul se restituie în starea în care acesta se află la momentul restituirii. Contractul de depozit. dacă le-a perceput. cu excepţia cazului când depozitarul deţine deja bunul cu alt titlu. Renta viageră poate fi constituită cu titlu oneros.” Caracter gratuit sau oneros. Depozitarul nu datorează dobândă pentru fondurile băneşti depozitate decât din ziua în care a fost pus în întârziere să le restituie. numită debirentier. atunci când depozitarul. prestaţii periodice. iar cheltuielile ocazionate de restituire sunt în sarcina deponentului. Contractul de depozit. Totuşi. restituirea bunului primit trebuie să se facă la locul unde acesta trebuia păstrat. depozitarul are obligaţia de a plăti despăgubiri. deponentul poate cere depozitarului fie să aducă bunul în acel loc în vederea restituirii.

.................................................... Principiul irevocabilităţii şi întoarcerea convenţională ..................... 3 7............ 5 9............ Prin tranzacţie se pot naşte............................ Obligaţiile principale ale vânzătorului.. Contractul de locaţiune.............................. modifica sau stinge raporturi juridice diferite de cele ce fac obiectul litigiului dintre părţi.................. 7 2............................................................ Cauze legale de încetare a contractului Încetarea contractului .... 7 1. Plata remuneraţiei Dacă nu s-a convenit altfel....... 4 8...... Contractul de vânzare cumpărare.......................... Cuprins I... 9 12 ........... 8 4........................... Pactul de opţiune privind contractul de vânzare .... Contractul de locaţiune..... 1 3........ 5 10. Cheltuielile vânzării şi ale predării ... 5 II................................................................. cu excepţia cazului în care depozitarul a primit bunul cunoscând sau trebuind să cunoască natura sa periculoasă.................3... Contractul de vânzare cumpărare.......... 3 5............ Contractul de donaţie.. Interpretând dispoziţiile art..... Bunurile ce pot fi vândute............ 8 5.............Sinalagmatic deoarece părţile tranzacţiei tind la stingerea litigiului prin concesii reciproce............... Caractere juridice ....................................................... Contractul de vânzare cumpărare........... Garanţia pentru viciile bunului vândut . Obligaţiile principale ale locatorului ........ Contractul de vânzare cumpărare. Contractul de donaţie........ Contractul de vânzare cumpărare................ „Condiţiile de formă ... Tranzacţia 1...... 6 5...... Contractul de locaţiune ............... 4 8. Răspunderea donatorului........ 2 4.....................................C........... plata remuneraţiei către depozitar se face la data restituirii bunului.................... Nu se poate tranzacţiona asupra capacităţii sau stării civile a persoanelor şi nici cu privire la drepturi de care părţile nu pot să dispună potrivit legii....... Garanţia pentru viciile bunului vândut – efectele garanţiei pentru vicii ......... caractere juridice şi domeniu de aplicare Tranzacţia este contractul prin care părţile previn sau sting un litigiu............................... Noţiune şi caractere juridice ................................................... Contractul de donaţie..... prin concesii sau renunţări reciproce la drepturi ori prin transferul unor drepturi de la una la cealaltă............ Contractul de vânzare cumpărare.... Felurile locaţiunii........... ....... Contractul de locaţiune.. 3 6. 6 2......Caracter consensual............................................................... Contractul de donaţie........................................ Garanţia contra evicţiunii ............. depozitarul nu are dreptul decât la partea din remuneraţie convenită. Noțiunea şi caracterele juridice ale contractului ...................................................Produce de regula efecte declarative – adică părţile îşi recunosc cu caracter ex tunc existenţa anumitor drepturi Domeniul de aplicare............................ 2272 N.......... Obligaţiile deponentului Cheltuielile şi despăgubirile................. 2 4... Contractul de locaţiune........ Garanţia pentru evicţiune ............ Contractul de vânzare cumpărare....... Contractul de vânzare cumpărare................. .......................efecte .....................Pentru a putea fi dovedită..... să îl despăgubească pe depozitar pentru toate pierderile suferite ca urmare a depozitării bunului..... 7 III....... Contractul de depozit........... 6 1............... Contractul de vânzare cumpărare.............................. Vânzarea de bunuri viitoare ......... Contractul de donaţie.............C. Noţiune.. inclusiv în faza executării silite................... Tranzacţia........ Contractul de vânzare cumpărare ..... Donaţia .... modificare şi limite .......................Comutativ deoarece părţile tranzacţiei îşi cunosc întinderea obligaţiilor de la încheierea contractului ................................... Încheierea contractului..................... Condiţii ale preţului ........ VIII..................................... tranzacţia trebuie să fie încheiată în scris” se ajunge la concluzia că........ Garanţia pentru evicţiune – condiţii................................ Contractul de vânzare cumpărare........... Contractul de vânzare cumpărare. 6 3.. Contractul de vânzare cumpărare.. Deponentul este obligat să ramburseze depozitarului cheltuielile pe care acesta le-a făcut pentru păstrarea bunului...................... dacă restituirea are loc înainte de termen........................ Contractul de vânzare cumpărare................... corespunzătoare timpului cât a păstrat bunul............................ Se poate însă tranzacţiona asupra acţiunii civile derivând din săvârşirea unei infracţiuni....... Forma donaţiei ............ Promisiunea de vânzare şi promisiunea de cumpărare ............................. Deponentul trebuie......... 3 7........... 1 1................... Obligaţiile cumpărătorului .... În lipsă de stipulaţie contrară.............. Noţiune şi caractere juridice ................. dacă legiuitorul sub aspectul formei a impus numai o cerinţă ad probationem tranzacţia are caracter consensual........................ Incapacităţi de a cumpăra ..... Contractul de locaţiune............ Obligaţiile locatarului . Cauzele de revocare .........condiţii .. Sublocaţiunea şi cesiunea contractului de locaţiune .................................... 7 3....... 6 4...... Predarea bunului ........ 1 2... 8 6............. Contractul de locaţiune...... de asemenea......................................................................... bunurile ce pot face obiectul locaţiunii preţul locaţiunii .................................

. Obligaţiile depozitarului................................................................... Mandatul cu reprezentare................................................................... Felurile mandatului ................. 9 1........................................ Contractul de întreţinere................................................. Contractul de depozit.. Obligaţiile mandatarului....... Contractul de depozit....... Obligaţiile deponentului ................................................ 12 VIII.... Tranzacţia.......................................... Contractul de depozit........................... Contractul de mandat......... Noţiune................................................................ 11 VI... 12 13 ................ Încetarea mandatului ................................................ 10 5....... Noţiune şi forma contractului ............................................................... Contractul de mandat...... Noţiune................. Noţiune şi caractere juridice .......................................... 10 6.... 10 V.. Contractul de mandat ...... Contractul de mandat..............................................................IV................. 11 2................ 9 4........................................................... Contractul de depozit......... 11 VII................................................................... 12 1............... Obligaţiile mandantului ......................................................................................... Contractul de mandat................................................................... Restituirea bunului ...... 11 1... Forma şi întinderea mandatului ................................ 9 3......... 11 3..................................................................................... Noţiune........... Contractul de rentă viageră................................................................................. caractere juridice şi domeniu de aplicare ............................................................. Tranzacţia ...................................................... Mandatul fără reprezentare .................. Moduri de constituire ...................... Contractul de mandat................ 9 2..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful