Sexualitatea umana Nu exista reguli pentru raspunsul sexual uman.

Putem raspunde la acelasi sex sau la sexul opus. Putem avea un raspuns sexual cand suntem singuri sau cand suntem alaturi de cineva. Raspundem la fiinte si la obiecte. Sexualitatea umana presup une toate simturile- miros, atingere, sunet, vedere si gust. Sexualitatea presup une imaginatie, fantezie si imaginatie. Baietii invata despre sex in discutiile de vestiar, reviste si filme si din ince rcari. Fetele castiga cunostintele din conversatii cu alte fete si femei, povest i de dragoste si filme si experienta. In general vorbind, pentru barbati actul s exual este adesea o combinatie de placere, eliberarea tensiunii sexuale si place re. Pentru femei, sexualitatea este asociata cu intimitatea, afectiunea si place rea. Ganditi-va doar la termenii pe care femeile si barbatii le folosesc atunci cand se refera la sex. Termenii pe care ii folosesc barbatii tind sa fei agresi vi, chiar ostili, in timp ce termenii folositi de femei sunt blanzi, iubitori si chiar spirituali. Femeile fac dragoste in timp ce barbatii fac sex. Aceste atitudini si valori afecteaza modul in care fiecare gen se raporteaza la actul sexual. Mai mult, aceste valori afecteazaz felul in care femeile si barbat ii se vad pe ei insisi si felul in care se percep intre ei. In general, barbatii isi stabilesc identitatea prin performanta. Din copilarie, si pana la varsta ad ulta, se intrec intre ei cu cat de departe pot scuipa, cat de repede pot alerga, cat de departe pot suta o minge de fotbal, media scolara, marimea penisului, sa larul, durata actului sexual, cate femei pot cuceri; performanta conteaza. Feme ile se masoara de obicei in privinta atractivitatii lor, prin puterea pe care o au barbatii pe care ele ii atrag, prin felul in care acesti barbati le trateaza. Daca barbatii le trateaza cu atentie, atunci au o imagine buna despre ele , iar daca barbatii le trateaza prost, se percep ca fiind rele. Barbatii si femeile aduc aceste atitudini in pat, jucand rolurile de performer s i seducator. In timp ce face dragoste, barbatul este preocupat daca va avea perf ormanta sau nu, daca va fi suficient de bun sau va esua. Mai mult decat sa se co ncentreze asupra persoanei iubite, el este preocupat daca ea va fi multumita de performanta lui. Ea, pe de alta parte, este preocupata cu gandul daca el o va co nsidera suficient de atractiva. Ore are fundul prea mare si sanii prea mici? Dansul Sexului A face dragoste este similar cu a dansa. Pentru a fi frumos si satisfacator, dan sul cere cooperare, comunicare si consideratie. Nici unul dintre parteneri nu tr ebuie trebuie sa actioneze pe cont propriu, fara a-l anunta pe partener; partene rii trebuie sa comunice. Nici un cuplu nu se asteapta sa danseze bine impreuna, oricat de bin ear dansa unul dintre ei, fara a exersa impreuna. Nu conteaza cat de usor poate fi dansul cu un alt partener, partenerul din prezent este cel car e conteaza, daca cei doi doresc sa ajunga buni parteneri de dans. Aceasta este valabil si pentru a face dragoste. De multe ori credem ca a face dr agoste bine ar trebui sa vina natural, fara educatie. Consideram cumva ca oameni i ar trebui sa stie sa faca dragoste si nu ar trebui sa vorbeasca despre asta sa u sa exerseze pentru a-si imbunanatati stilul pentru a fi satisfacator. Cu sigu ranta, daca partenerul de dans te-ar calca in continuu pe picioare si nu ar fi d ispus sa vorbeasca despre asta, nu ar dura mult pana cand unul dintre ei ar ince ta sa danseze si ar gasi un alt partener. Cu toate astea, majoritatea cuplurilo r nu vorbesc despre cum fac dragoste si nu sunt dispusi sa-si exploreze sexualit atea unul cu celalalt. Chiar si cei mai experimentati practica strategii proast e de a face dragoste. Oamenii devin defensivi cand partenerul lor vrea sa discu te despre viata lor sexuala, ca si cum ar urma sa fie criticati.

plin de afectiune. . A nima reflecta partea feminina a psihicului masculin. Da ca complexul isi forteaza drumul catre constiinta. Anima si animus ii pot ajuta pe barbati si pe femei sa se inteleaga reciproc. A face dragoste ar tr ebuie sa fie amuzant. Persona este necesara pentru supravietuire deoarece ne ajuta sa ne controlam sen timentele. intim si satisfacator. Jung considera cu fermitate ca barbatii tr ebuie sa-si exprime aspectele feminine ale personalitatii lor. nu intre pic ioare! O viata sexuala satisfacatoare incepe cu atitudini sanatoase despre sex. cum sunt hormonii sexuali. Formula sa a adevarului absolut (ratio nal sau logic) poate reprima toate emotiile si tinde sa fie rece in relatii(mint ea). este in acelasi timp sursa a tot ce este mai bun in om .de exemplu. aceasta poate duce la alienarea oamenilor de ei insisi si de sentimen tele lor adevarate. dar si sentimentele. in loc sa taiem buruienile Constiinta are patru functii psihologice: senzitivitatea. Toti oamenii au calitati ale ambelor sexe. pentru ca reprezinta emotii puternice.exerseaza.sentimente si emotii. eu nu gresesc . da r pot cauza si neintelegeri. Exista un numa r nelimitat de arhetipuri. fara a tine co nt de calitatile reale ale celuilalt. gandurile si comportamentul.Comunicarea dintre partenerii de dans si dintre iubiti este esentiala pentru a avea experiente satisfacatoare.logica si rationament. nu doar caracteristici fiziolo gice. Retineti: cea mai mare parte a actului sexual are loc intre urechi. Partenerii trebuie sa comunice frecvent verbal s i non-verbal. Sa ne descurcam cu radacinile. spontaneit ate si porniri creatoare. Cu suficient ex ercitiu. intuitia si emotivitatea. Experientele releva nte pentru arhetipul Dumnezeu sunt atrase de acesta si formeaza un complex. dansul dragostei poate ajunge sa para fara efort.ia totul asa cum vine si doreste sa ajute. poate parea un aventurier(sufletul).vorbste despre ce iti place si nu iti place . daca oamenii se proiecteaza pe sine. Umbra este probabil cel mai pericu los arhetip. Daca oamenii se identifica complet cu pe rsona lor. atitudinile si valorile. Jung postuleaza ca in interiorul nostru exista potentialul unui arhetip Dumnezeu. Intuitia . Primul a fost arhetipul Dumnezeu. gandirea. Reguli pentru o viata sexuala satisfacatoare sunt: . recunoaste repede nedre ptatea.adopta o atitudine sanatoasa . pentru a invata sa anticipeze miscarile celuilalt. aceste trasaturi raman neconstientizate si subdezvoltate s i ca rezultat inconstientul in sine va fi slab si imatur. poate ajunge crucificat in procesul vietii( inima) Toate cele patru functii ar trebui sa interactioneze. Persona poate masca un alt arhetip important: anima(la barbati) si animus(la fem ei). si devine o problema funct ionarea in exces a uneia.experimenteazaa . atunci aceasta poate face per soana sa se poarte ca un dumnezeu. toti ceilalti gres esc . jucaus.impartaseste-ti gandurile si sentimentele cu partenerul . Senzitivitatea se refera la factorii externi si tinde sa fie irationala(corpul). a afirmat el. Arhetipul Umbra reflecta instinctual animal pe care oamenii le-au mostenit in ev olutia lor de la formele inferioare de viata. animus reflecta partea masculina a psihicului feminin .respecta-ti partenerul . Daca nu fac acest lucru. Gandirea pune principiile la baza vietii. Emotivitatea.fii cinstit .toate lucrurile sunt posibile.distreaza-te si relaxeaza-te . Cu toate acestea.

sau identitate. corpul sub til a ramas intreg. neincrederea. pline de sens si coordonate. Poate fi furioasa. in centrul caruia este sufletul sau identitatea spirituala. tristete sau durere. Sistemele de aparare functineaza in patru nivele . la ideea vaga de ego. Acestea sunt mereu prezente. bucuroasa sau speriata. Acestea sunt raspunsuri autentice pentru ca sunt libere de contaminarea cu e motii reprimate din experientele copilariei. Persoana pune suflet in tot ceea ce face. in functie de situat ie. Daca inima se opr este sa bata sau accelereaza bataile. acuzarea. Mecanismele de aparare ale ego-ului sunt la cele mai indepartate nivele de la se ntimental de sine de baza. Demontarea mecanismelor de aparare trebuie sa ia in considerare toate aceste niv ele. aceasta se intampla pentru ca traim o star e de anxietate in centrul fiintei noastre. Impulsurile centrale ajung in lumea reala. chiar daca sistemele de aparare de la alte nivele l e fac inconstiente Mecanismele de aparare de la nivel emotional includ sentimentele de furie. panica sau teroare. si contin mecanismele de aparare tip ice precum negarea. constienta poate degenera cu usurinta intr-un alt fel de rationalizare concomi tent cu alta forma de negare si proiectie. proiectiile. Mecanismele de aparare la nivel muscular. de la cunoscut la necunoscut. Dar d aca sunt oferite umbrei cai de exprimare neingradita. a cuza. Considerand ca este posibila eliminarea tuturor pozitiilor defensive in cadrul p ersonalitatii. sunt adecvate. anxie tate. Arhetipul self-ului devine centrul pe rsonalitatii. aceasta constienta rar afecteaza si tensiunile m usculare sau elibereaza sentimentele reprimate. Self-ul motiveaza persoana spre intregire. miscarile sale reflecta sentimentele sale si sunt sub contr olul ego-ului.sa munceasca. unde se gasesc tensiunile musculare cr onice. proiecta sau rationaliza. de la organul biologic. Atunci cand ego-ul si umbra lucreaza impreuna.sau inima. trista. Poate exista chiar o fantoma a partii lipsa. decat defensi ve. din care izvorasc sentimentele de a iubi si a fi iubit. ofera suport si justifica mecanismele de aparare ale ego-ului si in acela si timp protejeaza persoana impotriva exprimarii sentimentelor suprimate din niv elul anterior. Mecanismele de aparare centrale. invinuirea. dar sunt mai mult nivele expresive. prin care aspectele utile si creative ale inconstietul devin con stiente si canalizate spre activitati productive. pe care nu indrazneste sa le exprime. in jurul caruia se grupeaza intreg sistemul. desi o parte a corpului a fost indepartata fizic. sa se joace sau sa f aca sex. individual poate deveni au to-distructiv sau distructiv cu ceilalti. In timp ce putem face constienta o persoana de tendintele sale de a nega. In cazul amputarii. Exista un efect in dublu sens: afectiunile mentale/ emotionale/ fi zice si toate modificarile din corpul subtil afecteaza aspectele fizice si menta le din corpul nostru. Cand o persoana a construit mecanisme de aparare solide(care curand devin pattern-uri de raspunsuri inconstiente sau comportament automat) aceasta nu va permite cu usurinta sa-i fie atinsa inima si nu va raspunde lumii cu inima. El conduce procesul d e individuatie. disperare. fortele umbrei sunt canalizate ca tre un comportament util.. Aceasta se poat . Si cum nivelul muscular este liber de tensiuni cronice. Sistemele de aparare minte-corp Pe parcursul vietii o persoana va dezvolta mai multe sisteme de aparare pentrtu a se proteja impotriva unei amenintari realiste sau imaginare. ii place sa faca orice alege sa faca. cum ar functiona aceasta persoana deschisa ? Cele patru nivele exista inca. iar persoana se simte plina de viata si vigoare. Daca aceste nivele nu sunt clare . rationaliza rile( scuzele) si intelectualizarile.

Fiecare celula din corpul nostru raspunde la fiecare gand pe care il gandim si l a fiecare cuvand pe care il rostim( Louise L. restabilind echilibrul si accelerend revenirea starii de bine. starea de sanatate fizica. ca si orice altceva in viata. 1984). si fiecare durere sau sen zatie.e intampla pentru ca: a) corpul subtil pastreaza si retine memoria corpului fizic. este imediat suprim ata cu substante chimice. fara a putea lua o decizie.amorteala. este o oglinda a gandurilor noastre si cred intelor noastrre. Terapeutul poate observa urmatoarele semne: . mentala pot fi afe ctate. in timp ce ego-ul se simte complet redundant. ca si o lupta intre id-ul Freudian si super-ego. Fie ne negam corpul. este ca si cum ai conduce o masina si ai asculta zgomo tul motorului si in loc sa verifici ce nu merge bine.s tand la rascruce de drumuri.constienta intuitiva a campului energetic scazut Lucrand cu campurile energetice si ajutand la restabilirea echilibrului natural al campului energetic. nu mai suntem stapanii inimii noatra sau a stomacului nostru. pentru a e vita anxietatea. mi-e rau la stomac u sunt parti ale inconstientului colectiv si ale tendintelor arhetipale pe care le-am dezvoltat ca rezultat a evolutiei noastre? Am creat de asemenea. b) amputarea cauzeaza o disfunctie in campul electromagnetic a campului. Hay. iti pui dopuri in urechi s i continui sa mergi cu masina. c) o serie de nervi pot fi afectati si stimulate prin disfunctia corpului subtil . luptand in tre cum ne simtim si ce gandim. sa iti urmezi inima sau capul?. emotionala. V izulizarea Pornind de la cunoscut: n . a obiceiurilor emotionale si fizice.paloare .tonus muscular slab . daca ne-am face timp sa-l ascultam. In mod inconstient ne pastram stresul si anxietatitle in corpul nostru pentru a evita sa luam cunostinta de existenta lor. pierderea senzatiei . Daca in acelasi timp are loc o modificare si imbunatatire a atitudinii metale a persoanei. C orpul. ne-am disociat de corpul nostru si am pierdut orice relatie cu el. blocam fluxul de energie din corpul nostrum. cate o data ne simtim inauntrul nostru ca un camp de lupta. Aplicatii practice Pe masura ce am disociat si despartit mintea noatra de corpul nostru.lipsa raspunsul la reflexe . campul energetic devine epuizat iar ener gia vitala a persoanei este foarte scazuta. Sun tem mult mai preocupati de aparenta exterioara a corpului decat de functionarea sa interna. fie minte. care este modul corpului nostru de a comunica cu noi. Suntem fie corp. dar facand acest lucru. Corpul ne vorbeste mereu. Ma intreb daca afirmatii precum durere de inima . creand blocaje energetice si boli. neindemanare . urmeaza-ti inima . Cred ca noi suntem cei care cream fiecare asa numita "boala" in corpul nostru. atunci se va inregistra o schimb are benefica in campul energetic. In timpul bolii si stresului prelungit. nu ne ascultam corpul. o dihotomie intre gandurile noastre logice si sentimentele noastre.raceala. fie suntem preocupati constant de marimea si forma lui.

Rugati-l pe client sa fie fiecare animal in parte si creati un dialog intre ele. Aminteste-ti ultima saptamana. cauzand blocaje si distress. o forma . orice sentiment Ai sosit aici iai intalnit pe ceilalti participanti Completeaza in minte propozitia: Emotional ma simt " Si acum exploreaza felul in care emotionalul se reflecta in fizic si invers. ea vorbeste cu noi. sa identifice animalele. ale amintirilor si experientelor noastre d e viata. dialogul cu aceste organe poate fi parte din sinele nostru p rimar sau locul din corp unde pastram acele parti primare ale sinelui. sa se exprime. ce isi spun unul altuia? Ce spun despre client? Ce ar dori clientul sa le spuna lor? Amintiti-va ca la un nivel analitic. sa identifice or ganul. il tine in viata.disconfort priveste in interiru l gatului umerilor bratelor palmelor Misca-te in jos spre piept si spate identifica orice zo na de tensiune completeaza in minte urmatoarea propozitie: fizic ma simt " Spre necunoscut: "Aseaza-te confortabil si inchide ochii. Imagineaza-ti ca poti sa-ti intorci privirea inspre interior ca privesti in interi orul capului tau. o voce. Asadar ascultati-va inima . create un dialog intre client si or gan. situatii in care t e-ai aflat cu cine ai fost ieri seara? Erai singur? Cum te-ai simtit? Te-ai trezit dimineata. trebui sa gestionati lumea interioara a cli entului. . ne incarcam inima. asadar ea are nevoie sa se descarce. apoi animalel merg pe o carare in fata lui. cee se intampla mai departe . Creati un dialog intre organ si ego-ul clientului (amintiti-va ca organul este o subpersonalitate). este de asemenea util sa permitem clientulu i sa duca povestea la bun sfarsit de unul singur si chiar daca finalul nu este f avorabil el tot reflecta unde se afla clientul. dar nu primeste recuno stinta pe care o merita. lasand inima sa vorbeasca mintii noastre ne indreptam spre ego-ul constient integrat. Rugati pe client sa devina el insusi organul. ascultati-o dintr-un loc sacru Negand mostenirea sufletului nostrum. dati-i o voc e. creand un echilibru intre ele. sau perso na jungiana. un sunet. dar la nivelul umanist evitati orice interpretare si permiteti clientul ui sa dea sensul pe care il doreste. hraneste corpul. Dand o voce fiecarui organ. sa-i dea o culoare. Pentru a fi mai creativ si pentru a evita cat mai mult posibil orice interferent a cu factorii critici ai mintii constiente.Intrebati clientul daca este un alt organ cu care ar dori sa stea de vorba. Potrivit lui Voice. din stomacul lor. blocam curgerea de energie din jur ul corpului."Aseaza-te confortabil si inchide ochii. Pentru ca mintea afecteaza corpul fizic. sa-si indeplineasca destinul sacru de a ne ghida prin viata noatra emotionala. Exista referinte in literatura care sugereaza ca fiecare parte a corpului nostru reflecta un sentiment sau are un sens anume. Neascultand inima si nelasand-o sa vorbeasca. Intreaba-ti clientul locul unde simte tensiunea in acel moment. te-ai pregatit sa vii la curs orice gand. idedntifica orice zona cu tensiune . un zgomot. Inima hraneste mintea. oamenii pe care i-ai intalnit. sugerez urmatoarele: Rugati-l pe client sa-si imagineze un animal iesind din mintea lor. recomand evitarea impunerii interp retarilor altor persoane si permiteti clientului sa dea propriul sens corpului s au. putem avea si organe pe care nu ni le recunoastem care reprezinta a cele parti ale sinelui pe care le ignoram. iar corp ul fizic afecteaza mintea. fel ul in care cele doua se leaga.

Indigo Sky. Managing Partner. ind razneala. Iar deciza o iei chiar tu. reusitele care ne f ac sa ne mandrim in meseria noastra.viziunea si curajul deciziei de a actiona in consecinta . Credem. ce tipuri de proiecte sunt in top in profesia ta? Si capacitatea de a te prezenta cu succes la o serie de teste sa u interviuri este acum mai putin exersata. cu argumente rationale sau absurde. imaginatia. 24 de ore din 24: gandirea. ce companii noi au aparut. ceilalti. Cu felul tau de a gandi. El arata ca doua sunt resursele transformarii. multa energie negativa. In al doilea rand. mai agreabili. si eventuale persoane care sa ofere referinte despre noi.Lasa-ti inima sa vorbeasca mintii tale. Devenim mai relaxa ti. Si sc himbarile sunt din ce in ce mai rapide. o decizie. ambele la fel de importante: proi ectul personal . nu te ma i blocheaza. In viata reala. De ce? Pentru ca ajungi sa intelegi un lu cru extrem de simplu: 'problema' e la tine si cu tine. Viata si cariera noastra nu sunt niste entitati fixe. Astfel poti decide in timp util care sunt cele mai bune sch imbari in perspectiva. justificat sau nu. spune Ioan Samihaian. Si tocmai pentru ca este asa ea poate fi folosita. cunostintele tehnice. Perceptie pr in care ne limitam singuri posibilitatea de control asupra schimbarii si ne igno ram resursele pentru propria dezvoltare. Ea arata ca este be nefic sa faci acest inventar in mod periodic pentru a-ti verifica starea de "san atate profesionala". . Dupa. sfatuieste Codruta Ilie. Ce slujb e similare exista. reteaua de profesionisti din care fac em parte. cu siguranta. in lumea afacerilor. sa accepti un lucru mai complicat: schimbarea trebuie sa inceapa cu tine. Ne revedem p erformantele profesionale din ultimele trei locuri de munca. "Mai intai trebuie sa ne transformam in cercetatori si analisti pentru a aduna s i filtra informatii de calitate cu care sa ne inlesnim urmatoarea alegere in car iera. "Desig ur.telul . Inainte de tra nsformare. dar asta nu te va ajuta prea mult. Este multa tensiune. ci si una si alta reprezinta niste constructii. Singurul lucru care face difer enta este constientizarea si actiunea. fiecare dintre noi are probleme. dar asta nu te va lumina in propriii o chi si nici in cei ai altora. valorile si principiile personale. cu atitudinile si comportam entele care il ilustreaza. ele dispar. increderea. mai putin stresati. incurajeaza Ioan Samihaian. "Iar instrumentele pentru a activa aceste resurse sunt intotdeauna la purtator . Ramai sau pleci. Vei face in continuare compromisu ri sau vei schimba. Apoi ne pregatim bagajul de proaspat candidat pe piata muncii: activam exp erienta. poti sa disperi sau sa-ti plangi de mila. libertatea de optiune si responsabilitatea personala pentru consecinte le alegerilor tale. anxietate in situatia de bloc aj. te poti afla in situatia in care informatiile despre realitatile pietei sunt invechite sau neclare. conditiile. Poti sa accepti nenumarate compromisuri. cu speranta sincera sau re sentiment. din ce in ce mai greu de controlat. ca daca s-ar schimba lucrurile di n afara noastra. D e ce n-ai schimba perspectiva privind situatia ca pe o oportunitate pentru schim bare? Ce te impiedica sa-ti masori puterile cu o noua provocare? O buna intrebar e ar fi: 'Cum as putea eu sa vad lucrurile altfel?' Si din raspunsul dat va rezu lta. Le comparam cu tendintele actuale ale profe siei si gasim punctele comune ce ne vor servi in discutia cu un potential angaja tor". Ce ramane de facut? "In primul rand sa accepti un lucru banal: ca schimbarea est e ceva firesc. lucrurile se schimba cu sau fara noi. La toti si la fiecare la fel. Verifica-ti periodic starea de "sanatate profesionala" Cand decizi sa te reorientezi spre o alta companie. nu la altii". Ea devine transformare si se afla sub controlul tau. Si atunci cand co nstruiesti deliberat si din vointa proprie schimbarea nu te mai sperie. Vei accepta pe mai departe disconfortul situatiei de blocaj sau vei folosi energia ei pentru a te angaja in construirea unei realitati noi? Orice demers de schimbare incepe cu o decizie. noua ne-ar fi mult mai bine. Nimeni altcineva nu poate alege in locul tau".

cercetatorii au descoperit ca rezilienta si atitudinea pl ina de speranta incep. Cineva cu experienta puternica in zona bunurilor de larg consum pr ofeseaza cu succes in industria IT si telecomunicatii. Sustinut de o echipa 'completa' . victorii sau infrangeri. Vei avea nevoie pe drumul tau de resurse emotionale.training specializat. Cu cat mai bogate sunt aceste resurse. Radacinile Optimismului de Anne Bilodeau Un baiat o invita pe o fata la dans.Cariere in ringul luptelor libere "Nu sunt putini cei care au decis sa isi continue profesia in companii si indust rii diferite.un coach. o parte asc unsa dar importanta a acelor oameni norocosi. Unele activitati de lunga durata se impun de la sine . se pot schimba si emotiile si eventual comportamentul lor. totusi. e bine sa caute antrenori pregatiti si aasali de antrenament>> unde pot accelera urcusul spre ti tlul ravnit". participarea activa in grupuri de interes no i. O carier a puternica se numara in ani de antrenament. sau pur si simplu va invita al ta fata sperand la un rezultat mai bun? Daca e programat pentru optimism. ati trecut prin perioada de antrenamen t si ati obtinut deja cateva victorii. desi nici unul dintre studii nu a putut determina care este exact gena responsabila. O buna prietena si-a ince put cariera in business dar este acum un lector universitar apreciat intr-o univ ersitate bucuresteana. Trup si suflet Intr-o anumita masura. Trebuie sa ai permanent in minte ca. Psihologia cognitiv a este construita pe idea ca daca schimbam felul in care oamenii gandesc. Parca nu mai exista reguli de lupta stricte in ringul car ierelor. Ce va face el? Va decide c a este un esec social si va incepe sa sa retraga. Profesionistii se separa de amatori prin rapiditatea deciziilor cu care pun in aplicare strategia de invingator. mentale si financiare in egala masura. Totusi. este c um a ajuns sa fie programat pentru succes. Pentru cei care tintesc catre aceasta sch imbare radicala. Nu se opresc la detalii ci isi constru iesc o viziune de ansamblu in care locurile de munca. jocul de tenis sau mersul pe bicicleta.si trebuie sa inceapa. incercari. admiratori. organizatiile. Cercetatorii spun ca raspunsul este un amestec de psihologie. . spun psihologii. Gandirea optimista este doar o activi tate. da-ti frau liber curiozitatii si incepe cu pasi mici dar increzato ri. suporteri. echipele sa u proiectele sunt niste variabile controlate. precum inotul. Daca va numarati printre 'free-styler-i'. Ceea ce nu este clar. spune managerul de la Indigo Sky. fie de domeniu de activitate. cultiva-ti ingredientul de baza: vointa si increderea in forte le pe care le-ai exersat. in codul lor genetic. documentarea neincetata. st rangeri sau economisiri de fonduri. Incercand sa descopere de ce unii adulti raman pe pozitie. finantatori/spon sori.in copilarie. Cateva studi i au aratat ca optimismul se mosteneste in familie. obiceiurile de gandire pe care le invata copii au o influenta mai mare d ecat mostenirea genetica. in timp ce altii aluneca in depresie. Daca intuitia iti ofera de ceva timp semne ca este vremea sa planuiesti o schimb are radicala. "lupta pent ru victorie trebuie privita ca un proces si nu ca un eveniment de gala. optimismul pare sa fie o trasatura innascuta. Majoritatea celor care au reusit povestesc despre un m oment in care s-au aruncat in lupta constienti de puterile lor dar facand de fap t acea saritura in necunoscut fara de care azi nu s-ar defini ca persoane comple te si invingatori". fie de profesie. c u atat mai bune vor fi deciziile luate de tine si mai usor parcursul catre noul orizont. stiinte si simt co mun. asa cum spune Codruta Ilie. iar ea spune nu. baiatu l va merge probabil la dans cu o alta fata.

si ca le vor afecta o mare parte din viata lor. . Mai mu lt. Acesti cecrcetatori cred ca optimistii si pesimistii a u stiluri explicative diferite.cu alte cuvinte. si cel mai fericit copil va deveni un adult pesimist cand este coplesit de dificultati. au mai putine probleme emotionale si sunt mai s anatosi. sunt permanente. Ceea ce nu este mereu spus. Un exemplu este acela al copilului prins intr-un copac. dee asemenea . s timuleaza stima de sine si optimismul. Nu e nimic magic in a invata stilul de gandire optimist la o varsta mica.Desi este mai comun pentru cercetatori sa studieze depresia. spun cercetatorii. de preferinta cu oarecare dificultate. strigand dupa ajutor. sperand sa ajute copii sa ajunga adulti mai rezilienti . Iar mai tarziu. Provocarea creste optimismul Nu este o surpriza sa auzim despre copii ca sunt mai optimisti daca au fost incu rajati sa fie asa si laudati daca au o atitudine pozitiva. astfel comunicand asteptarea nu de te dau eu jos . Pesimistii tind sa creada ca problemele sunt din vina lor. Copii care au part icipat la acest antrenament vor avea partener de dans. ca nu sunt permanente si ca o mica parte din viata lor va fi afectata de o rice eveniment. este ca copii au nev oie sa-si dezvolte abiliatile de rezolvare de probleme si mecanismele dee coping . vor avea o atitudine poz itiva. Se pare. cecle doua grupuri isi explica problemele in mod diferit. ci poti sa o faci tu s ingur . Incurajeaza cu rabdare copilul sa coboare singur . testele au aratat efectele indelungate ale training-ului. Beneficiile sunt foarte mari. ce i mai multi parinti vor sa se urce in copac sa-l ajute pe copil sa coboare. Sa-i invatam pe copii sa fie optimisti Un grup ce cercetatori este atat de convins ca optimismul se poate invata incat au inceput sa-I invete elemente de baza ale optimismului pe copii scolari cu ris c de probleme emotionale. Optimistii tind sa gandeasca ca problemele sunt afara lor. pentru ca optimistii par sa a iba rezultate mai bune la munca. o parte din ei s-au concentrate pe optimism. anumite dificultati. dar nu s-au confruntat cu un sir prea lung de probleme prea dificile. ca acei copii care invata sa aiba grija de eei fizic. un parinte ajunge sa c omunice Ai reusit! Stiam eu ca poti. in loc sa comunice esti in siguranta . Daca nu invata sa gestioneze stresul si provocarile. Pari ntii care isi retin aceste intentii si il lasa pe copil sa se descurce singur. au observat oamenii de stiinta. Cei mai optimisti copii pot rezolva.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful