Dicţionarul explicativ al limbii române defineşte stresul ca fiind: „nume dat oricărui factor (sau ansamblu de factori) de mediu

care provoacă organismului uman o reacţie anormală; efect nefavorabil produs asupra organismului uman de factorul de mediu”. In prezent , ritmul vietii isi pune amprenta asupra fiecaruia, cauzand forme diverse de stres care, fara anumite masuri prevenitve , pot degenera in caderi mentale sau fizice.In trecut medicina considera stresul o „ creatie ’’ a pacientului : se considera ca este fie rezultatul autosugestiei, fie este psihosomatic (cauzat de frica si anxietate). In zilele noastre , doctorii au constientizat ca stresul este o problema medicala importanta – desi in multe din cauzuri ei pot oferi doar tratament medicamentos. Din pacate , medicamentele care combat stresul pot crea dependenta ; din acest motiv este mult mai bine daca oamenii reusesc sa identifice cauzele ce provoaca stresul din viata lor si sa ia masuri preventive inainte ca acesta sa devina o problema. Stres reprezintă sindromul de adaptare pe care individul îl realizează în urma agresiunilor mediului; ansamblu care cuprinde încordare, tensiune, constrângere, forță, solicitare, tensiune. În Anglia, în secolul al XVII-lea, stres însemna "stare de depresie în raport cu oprimarea sau duritatea, cu privatiunile, oboseala si, într-un sens mai general, adversitatea vietii". Mai târziu, în secolul al XIX-lea, apare notiunea conform careia conditiile de viata agresive (stres) pot antrena suferinte fizice sau mentale (strain). În anul 1872, Darwin publica "teoria evolutiei". În opinia sa, frica, o caracteristica permanenta a omului si a animalului, are rolul de a mobiliza organismul pentru a face fata pericolului. El numeste nu numai emotia, ci si actul emotional ce are loc în fata unei situatii de urgenta: "fuga sau lupta". O alta figura marcanta a acestui secol este William James care în anul 1884 pune întrebarea "Ce este emotia ?", iar în 1890 îsi publica "tratatul de psihologie" si anunta ca procesul psihic este secundar procesului fizic. William James acorda o mare importanta autoevaluarii perceptive, reluata în psihologia cognitiva. În anul 1914, Walter Bradford Cannon, unul dintre cei mai mari fiziologi din America de Nord, profesor la Harvard, în lucrarile sale fundamentale privind emotia, foloseste termenul de stres mai întâi în sens fiziologic. În anul 1928, el da acestui termen si un sens psihologic, atunci cînd mentioneaza rolul factorului emotional în evolutia bolilor. Imediat dupa aceasta, Cannon subliniaza legatura directa dintre reactia organica si reactia comportamentala de fuga sau de lupta în fata unui pericol neasteptat, completând astfel teoria lui Darwin. Paul-Marie Reilly, fiziolog francez, descrie în anul 1934 un sindrom general de reactie la orice agresiune, în raport cu activitatea sistemului nervos autonom, si anume sindromul de iritare. Pornind de la conceptul de stres, menționăm că termenul aparține lui Hans Hugo Bruno Selye care consideră că stresul se leagă de sindromul de adaptare reacția la stress pe care individul îl realizează în urma agresiunilor mediului. Hans Selye definește stresul ca ansamblu de reacții al organismului uman față de acțiunea externă a unor agenți cauzali (fizici, chimici, biologici și psihici) constând în modificări morfo-funcționale, cel mai adesea endocrine. În cazul în care agentul stresor are o acțiune de durată vorbim de sindromul general de adaptare care presupune o evoluție stadială. Stresul reprezinta un aspect normal si necesar al vietii, aspect de care omul nu poate scapa. Stresul poate genera un disconfort temporar si de asemenea poate induce consecinte pe termen lung. În timp ce prea mult stres poate altera starea de sanatate a unui individ cât si bunastarea acestuia, totusi, un anumit volum de stres este necesar pentru supravietuire. Stresul se poate concretiza în diminuarea normalitatii functiilor sau chiar în aparitia bolilor, dar poate ajuta persoana aflata într-o stare de pericol si contribuie în accentuarea achizitiilor Stresul ce apare brusc si cu o mare intensitate este cel mai adesea provocat de frica. Este o provocare directa a instinctului de supravietuire si declanseaza reactii chimice si fizice.De multe ori cand suntem stresati ne simtim coplesiti de o senzatie puternica numita panica.Aceasta este rezultatul unei secretii crescute de adrenalina.Adrenalina este eliberata direct in sange si are un efect imediat asupra organismului pregatindu-l fie sa lupte fie sa o ia la fuga. Tipuri de stres : Stresul a fost clasificat în numeroase feluri, în funcţie de criteriul ce a stat la baza clasificării. O modalitate de clasificare este în următoarele tipuri de stres: bazal, cumulativ şi traumatic. Stresul bazal este determinat de experienţele zilnice, la care se adaugă lipsa de activitate, specifică multor sarcini, caracterul monoton, rutinier al acestora, precum şi respectarea rigorilor regulamentelor. Principalele manifestări ale acestui tip de stres constau în: scăderea capacităţii de concentrare, creşterea iritabilităţii, oboseala, apariţia sentimentelor de tensiune, furie, frustrare etc. Stresul cumulativ este rezultatul surmenajului frecvent, de durata şi intens, la care este supus individul în timpul rezolvării sarcinilor.Unii specialişti afirma ca cel mai mare stres este cauzat de evenimentele critice a le postului, evenimente care sunt părţi inerente ale multor posturi şi nu pot fi eliminate prin reproiectarea organizaţională sau un

3) Stadiul de epuizare. şi acidul uric.îşi va schimba radical atitudinile. starea de sănătate şi induce o adaptare pozitivă la mediu.Derevenco în „Stresul în sănătate şi boală” considera că este un termen ce desemnează un potenţial nociv pentru organism. Derevenco dă şi el o definiţie eustresului considerând că acesta „desemnează nivelul unei stimulări neuroendocrine moderate. b. apare când agenţii nocivi au acţiune prelungită. Distres . aglomeraţia urbană. Manifestările întâlnite la acest tip de stres sunt de natură somatică (greaţă. cu afectare sistemică (generală) bruscă. depresie.). în general. Factorii stresului: Stresori fizici. al persoanei. rezultând scăderea performanţei. abuz de substanţe etc. vremea. hipotermie. de stomac etc. insomnie. numeroase studii au demonstrat faptul ca socurile afective puternice sau supunerea pe termen lung la situatii stresante pot provoca alterarea sau destructurarea mecanismelor de aparare a organismului impotriva bolilor si prin urmare cresterea riscului de a contacta diferite afectiuni. reclamele luminoase. putem vorbi deja de spre sindromul general de adaptare care presupune o evolutie stadiala – si Seyle descrie 3 stadii ale evolutiei sindromului general de adaptare : 1) Reacţia de alarmă reprezintă primul răspuns al organismului. ce determină trăiri psihice plăcute. accelerarea vorbirii etc. Reacţiile celor afectaţi de acest tip de stres pot apărea imediat sau la câteva zile (în cazul stresului traumatic acut). din mijloacele de transport în comun sau manelele din piaţă. astenie. După Iamandescu. scăderea semnificativă a performanţelor intelectuale. În categoria stresorilor senzoriali se mai încadrează: zgomotul produs de aspirator. Iată câteva exemple: accidente rutiere. presiunea sistolică a sângelui. insatisfacţii. fie către sine.are consecinţe favorabile pentru organism. vărsături. orientându-se fie către munca sa. probleme în luarea deciziilor şi de memorie. care acţionează brusc şi violent. Cuprinde ansamb lul reacţiilor sistemice provocate de o expunere prelungită la stimuli faţă de care organismul a elaborat mijloace de apărare. Acest prim stadiu cuprinde două faze: faza de şoc (caracterizată prin hipotensiune. depresie. palpitaţii. Stresul traumatic este provocat de un singur agent stresor.epuizată . depresie nervoasă etc. în care persoana afectată . boli organice. farurile maşinilor. navale sau accidente de muncă. Există studii care au arătat că muncitorii care lucrează în mediu zgomotos au o durată medie de viaţă mai mică decât cei care lucrează în locuri liniştite. care menţine echilibrul şi tonusul fizic şi psihic. muzica de la etajul superior. O altă clasificare după rolul pozitiv sau negativ al stresului împarte stresul în: a. este desemnat prin termenul de „distres”. caracterizat prin oboseală intensă.management mai bun. transpiraţii. stare de confuzie. Eustresul este stresul stimulant indispensabil pentru viaţa şi pentru menţinerea funcţiilor mentale şi fizice. dereglări psihosomatice şi fizice. cu valori ce variază în limite largi de la individ la individ. coşmaruri.). neputinţă. aerisirea deficitară a încăperilor. În literatura de specialitate acoperă. în care sunt activate mecanismele de autoreglare. retrăiri repetate ale momen telor dramatice etc. involuţia aparatului timico-limfatic etc. iar adaptarea organismului cedează.) şi emoţională (anxietate. mâhnire. resentimente. Literatura de specialitate descrie două forme principale de manifestare a stresului cumulativ: „burn -out“. „flame-out“. 2) Stadiul de rezistenţă. intervenţii chirurgicale alte tratamente sau proceduri diagnostice invazive. Agenţii stresori sunt stimuli plăcuţi. poziţia defectuoasă a corpului etc. poluarea atmosferică. urmata apoi de o fază de contra -şoc.). rata pulsului. suprastimulări prelungite care depăşesc resursele fiziologice şi psihologice personale. Distresul poate fi echivalent cu strain-ul. cognitivă (dificultăţi de concentrare. Alţi autori apreciază că stresul ce depăşeşte o intensitate critică. Ulterior . necesare desfăşurării activităţii umane” . sfera noţiunii de stres. în care apar fenomenele de apărare (hiperactivitate cortico-suprarenală. . ori la câteva luni sau chiar ani de zile de la confruntarea cu situaţia dramatică (în cazul stresului cronic). aviatice. inclusiv cancerul. sentimente de tristeţe profundă şi vinovăţie. Aceste evenimente s-a constatat că ridică gradul de anxietate. Chiar anticiparea evenimentelor critice ale postului poate cauza stres. iritabilitate. sentimente accentuate de vinovăţie. Eustres .). efortul fizic excesiv la locul de muncă sau la sportivii profesionişti. foarte asemănător reacţiei de alarmă. Stresori senzoriali. optime. neglijând total celelalte laturi ale vieţii. tremurături. eustresul este generat de stări psihice cu tonalitate afectivă puternic exprimată şi mai ales cu durata prelungită. de spate. Este provocat de supraîncărcari. dureri de cap. ameţeală. mobilizarea generală a forţelor de apărare ale organismului.Adaptarea nu se mai realizeaza din cauza scaderii reactiilor de tip vegetativ si evidentiaza consecintele negative ale actiunii indelungate a acestor mecanisme neurovegetative. Stadiile stresului In cazul in care agentul stresor are o actiune de durata . orice stimuli sonori sau luminoşi de intensitate excesivă care cresc fondul stresor al vieţii.

atacurile teroriste. Specialiştii apreciază. nervozitate. Cercetările şi observaţiile lui Thomas Holmes au dus la conturarea ipotezei că răsunetul evenimentelor stresante este influenţat de magnitudinea sau forţa stresorilor şi de numărul acestora. în funcţie de forţa sau mag nitudinea lor. Relaţiile interpersonale par să fie cea mai importantă sursă de stres. . plictiseală. pierderea unor obiecte personale. Cu toate că evenimentele majore şi întâmplările traumatizante contribuie evident la nivelul ridicat de stres.Stresori informaţionali. scăderea stimei de sine. hărţuirea sexuală. la apariţia stresului excesiv nu contribuie doar evenimentele majore negative. Printre cele mai familiare exemple de stresori relaţionali se numără: certurile şi neînţelegerile din cuplul marital. Aceştia se caracterizează prin faptul că pun în pericol integritatea fizică a persoanelor afectate şi sunt însoţite de reacţii puternice de panică şi disperare. ascensorul aglomerat. relaţiile de suspiciune şi ostilitate cu rudeniile. Este interesant că. stresul se datorează efectului cumulat al mărunţişurilor de fiecare zi care acţionează ca o veritabilă „picătură chinezească”. agresivitate. uscăciunea gurii. duşmăniile cu vecinii. merită menţionată în mod special ca o sursă semnificativă de frustrare. discriminarea rasială sau religioasă. Evenimentele stresante cu impact extrem. Printre „picăturile” de stres. dilatarea pupilei. potrivit observaţiilor lui Holmes. Factorii stresori de natură informaţională sunt tipici pentru societatea în care trăim. că ruperea unei relaţii romantice intime şi decesul unui membru al familiei sunt două dintre cele mai frecvente cauze ale stresului psihologic şi social al adulţilor. aproape sufocantă. pe neobservate şi care în cele din urmă fac ca „paharul” stresului să se reverse. Stresori minori. În acelaşi context al dinamicii mileniului trei. Stresori relaţionali. neplăcute ci şi cele pozitive cum ar fi. lipsa interacţiunilor cu ceilalţi. tensiunile şi conflictele dintre părinţi şi copii. de exemplu. bunăstarea familiei şi calitatea vieţii în general. accidentele aviatice sau feroviare. sunt stresorii de natură decizională. depresie. Studiile făcute de psihologi au pus în evidenţă că frecvenţa crescută a iritanţilor psihici banali nu compromite numai starea de dispoziţie ci duce la creşterea nivelului de stres psihic şi chiar la apariţia unor probleme de sănătate Efectele stresului Cox clasifică principalele categorii de efecte ale stresului astfel: . agresiunile fizice sau sexuale.subiective. Prin stresori minori se înţeleg mărunţişurile care ne deranjează zi de zi. omul zilelor noastre este bombardat aproape fără întrerupere cu ştiri şi informaţii din cele mai diverse domenii. televiziunea. relaţiile concurenţiale cu colegii de muncă. Cu alte cuvinte. etc. inundaţiile şi alte catastrofe naturale. radioul. transpiraţia abundentă. Prin mijlocirea unor canale mai clasice cum sunt presa scrisă. o altă categorie importantă şi strâns legată de explozia informaţională. pot fi o sursă importantă de stres. iritabilitate. aglomeraţia din mijloacele de transport în comun. Susceptibilitatea la stres creşte într -o măsură însemnată atunci când mai multe astfel de întâmplări se succed într-o perioadă scurtă de timp. sau al unor canale relativ noi. cum ar fi de exemplu cutremurele. Stresorii decizionali pun la încercare resursele de adaptare ale politicienilor. Mulţi specialişti consideră că la majoritatea oamenilor. cum ar fi internetul şi telefonia mobilă. frustrare. Efectul acestor stresori minori este comparat cu picăturile de apă care umple un pahar. tensiunile şi tulburările interetnice. căsătoria. guvernanţilor. violenţele sociale. Publicitatea agresivă. impactul stresorilor depinde de cât de intens sau de puter nic este stresorul şi de cât de multe evenimente stresante au acţionat asupra persoanei într-o perioadă de timp. criza permanentă de timp şi întârzierile. Cumularea stresorilor minori poate avea efecte semnificative. vremea nefavorabilă şi o mulţime de alte lucruri. de exemplu. nu trebuie scăpată din vedere contribuţia stresorilor aparent minori. . apatie. abuzul fizic sau psihic. câştigarea unor premii importante etc. nebăgate în seamă se numără de exemplu: creşterea necontenită a preţurilor. fac parte dintr-o categorie aparte numită stresori traumatici. calculatorul care se blochează frecvent. oboseală.(2) Pe de altă parte însă nu trebuie să uităm că în multe cazuri izolarea socială. Stresori majori. fermoarul care nu se închide perfect. psihoindividuale: anxietate. Factorii stresori pot fi clasificaţi de asemenea. sentimente de inferioritate. naşterea unui copil. oamenilor de afaceri dar şi ale oamenilor simpli care astăzi se confruntă cu o serie de hotărâri cu consecinţe importante pentru cariera profesională. micile iritări şi frustrări pe care le întâmpinăm pe parcursul activităţii noastre cotidiene şi în relaţiile noastre cu ceilalţi. creşterea ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale. Cu referire la stresul informaţional se mai folosesc şi termeni ca „poluare informaţională” sau tehnostres.fiziologice: creşterea glicemiei. Stresori traumatici. Multitudinea şi mai ales condiţiile extreme în care oamenii trebuie să ia hotărâri importante. poate fi şi ea un factor stresor cu urmări profunde. Stresori decizionali.

vor putea fi folosite în mod benefic.Colici renoureterale.Obezitate -Imunologice:VSH crescut.dilatarea pupilelor .coagularea sangvina mai rapida.Tulburări de conducere.cresterea tensiunii arteriale . Tahicardie.Hipersecreţie de acid clorhidric.Flush.oripilatia (erectia parului epidermic) Cresterea frecventei batailor inimii si a presiunii sangvine datorata stresului prelungit poate duce la ingrosarea arterelor. blocaje mentale. ca rezultat al sesizarii retelei simpatice a sistemului nervos vegetativ si care pregateste organismul pentru situatiile potential periculoase. Tulburări de ritm cardiac. acesta produce efecte favorabile asupra corpului. bulimie.Metabolice.Hiperperistaltism.psihoorganizaţionale: absenteism. catre creier si musculature scheletica .IgA secretor scăzut . aşa cum este de pildă urcatul unui deal. poate provoca o iritatie a mucoasei stomacului. pana la confruntarea cu un agresor periculos.prurit. abuz de alcool sau tutun.Cutanate. insatisfacţii în muncă. scăderea productivităţii. Crize de tetanie cu simptome musculare. crize de astm. Oncogeneză Există persoane care posedă sau au învăţat să -şi însuşească abilitatea de a-şi stăpânii reacţiile la stres şi chiar să se folosească de acestea în sens pozitiv.diminuarea motilitatii tactului intestinal – sangele e redirectionat .accelerarea ritmului respirator – splina elibereaza mai multe hematii pentru a ajuta transportul de oxygen .in acelasi timp . pilorospasm. .O crestere a secretiei de acid gastric. ce antreneaza o serie de modificari somatice si neurovegetative. ca stimulente biologice.Uro-genitale. scăderea capacităţii de concentrare a atenţiei. cauzand ulcerul duodenal sau gastric.intensificarea transpiratiei si diminuarea secretiilor salivare si mucoase .cresterea concentratiei de zahar (glucoza) in sange – eliberat de catre ficat. permitand acestora sa persiste sip e termen lung sa provoace oboseala muscular si mental.organismul uman reactioneaza in mod similar pentru toti indivizii indiferent de factorii de stres care actioneaza asupra noastra – de la stresul cotidian la locul de munca . toxicomanie. maduva osoasa produce mai multe leucocite. In situatiile stresante schema de raspuns a organismului consta intr-o activitate fiziologica . Hiperventilaţie-nevroză respiratorie. realizata prin contractarea vaselor sanguine de suprafata . Pentru combaterea lui. Constricţie-paloare cutanată Dilataţie-eritem cutanat. erupţie. Tulburări vasomotorii. Cancerul de san s-ar parea ca apare mai des la femeile care se confrunta cu un grad ridicat de stres in viata de zi cu zi. Desigur că şi în astfel de cazuri vor apare reacţii biologice specifice acestui fenomen. reducerea implicării. Stresul poate reduce raspunsul imunitar la infectii. Primul pas spre vindecare este admiterea faptului ca stresul este o problema reala. deasemenea stimuleaza conversia grasimilor si proteinelor in zahar . sistemul nervos şi cel endocrin Combaterea strsului : Cateva conditii simple de pus in aplicare ne permit sa ne acomodam mai bine.Tulburări de dinamică sexuală. . trebuie sa invatam mai intai sa-l recunoastem. aparat cardio-circulator. pentru a participa la reactia de aparare a organismului . Foarte multi medici cred ca encefalomielita mialgica se datoreaza incapacitatii corpului de a face fata normal infectiilor virale. Cardiovasculare. duodenospasm. Este posibil ca stresul intens sa afecteze sistemul imunitar atat de mult incat sa permita cresterea si multiplicarea celulelor canceroase Stresul psihic are în toate cazurile repercursiuni asupra organelor şi aparatelor interne (în primul rând asupra celor cu rol reglator:sistem neuro-endocrino-vegetativ. mai ales daca procesele digestive sunt incetinite . Crize anginoase sau lipotimii. râs nervos. . Din punct de vedere fiziologic . pentru a creste cantitatea de energie .cognitive: incapacitatea de a lua decizii pertinente.Unele studii ale cercetatoriilor americani au asociat stresul cu diferite forme de cancer. In literatura de specialitate sunt enumerate următoarele tulburări fizopatologice declanşate de stimulii psihici observate clinic sau cu mijloace de laborator: -Respiratorii : blocaj nazal cu strănutri în salve şi rinoree. de la stomac la intestine . scăderea încrederii şi loialităţii în/faţă de organizaţie. însă acestea fiind de intensitate mică. in cazul ranilor. favorizand astfel aparitia anginei si a infarctului.Limfocite scăzute numeric. deoarece stimulează moderat şi pe o perioadă scurtă. Hipertensiune arterială. În ceea ce priveşte stresul blând (formele de stres care nu trec în stadiul de rezistenţă). un duş mai rece sau masajul anticelulitic..sistem imunitar).comportamentale: pr edispoziţii la accidente. Spasme coronariene. hipersensibilitate la critică. Stresul este considerat adesea ca fiind o „entitate“ exterioara care se impu ne impotriva vointei noastre.Foarte multe boli de piele sunt legate de stress.– infarct miocardic -Digestive: Cardiospasm. izbucniri emoţionale. prin angajarea acestuia in eliberarea de energie. Hiperglicemie (diabet). plâns zgomotos.Dsiskinezi biliare hipertone. alinierea în relaţiile cu ceilalţi membri ai organizaţiei.Fagocitoză scăzută. In acest scop metabolismul se accelereaza provocand : .

bogata in vitamine. la grăsimi (lipidele stimulează producţia de hormoni steroidici) şi la glucidele cu absorbţie rapidă (aceşti carbohidraţi cresc glicemia. Autocontrolul şi evitarea ieşirilor nervoase. Sportul este una dintre cele mai eficiente arme impotriva stresului. lectura. fara "nopti albe". in organism este eliberata endorfina. singurii in masura sa ne poata facilita modul de a intelege evenimentele sau situatiile stresante din viata noastra. care trebuie să cuprindă restricţii. * sa ne rezervam in fiecare zi un moment de liniste. ceea ce ne va permite sa interpretam evenimentele intr-un fel pozitiv. De asemenea este necesar să se asigure cantităţi sporite de vegetale proaspete (legume. incurajandu-ne. atrage atentia H. vizionarea unui spectacol. inducand in acelasi timp o stare generala de bine. în stres. locuinta. * sa nu uitam ca amenajarea locului de munca prin personalizarea lui cu fotografii de familie sau alte obiecte care ne fac reala placere este extrem de importanta. Metode recomandate de specialisti pentru combaterea stresului: * sa discutam problemele pe care le avem cu altii si sa le cerem ajutorul. somn. poate juca un rol deosebit.” proverb chinezesc Este evident pentru noi toti ca nu avem puterea de a contola evenimentele din viata noastra fie ele placute sau mai putin dorite. ceea ce înseamnă că persona stresată. substanta care atenueaza durerile. fructe). decât să ne lăsăm copleşiţi de o situaţie stresantă. De asemenea. * sa ne armonizam aspiratiile cu posibilitatile pe care le avem. * sa oferim si sa primim afectiune. cu conţinut ridicat de vitamina C şi care conţin şi alte principii active utile creşterii rezistenţei fizice şi psihice a organismului. “Nu ceea ce ti se intampla este important. Cu alte cuvinte. atunci nu ne ramane decat sa invatam sa le facem fata. * sa cultivam practicile personale care mentin sanatatea: alimentatie echilibrata. miscare. modificandu-ne atitudinea in fata situatiilor neprevazute. Stresul decurge din responsabilitatile care ne coplesesc. va face sa va simtiti mai energici.In realitate. De asemenea. timp liber. ci modul in care reactionezi!”. inteligenţa şi creativitatea fiecăruia. cat si modului in care traim o situatie neprevazuta. . etc. evitarea exceselor de orice fel. îndeosebi cu privire la sare (sodiul are tendinţa de a fi reţinut în corp împreună cu apa). sa cultivam trairile si sentimentele pozitive fata de noi insine si fata de ceilalti. * sa realizam un echilibru intre munca. aşa cum este. termenul “stres” se aplica atat unei agresiuni exterioare impuse. prietenii. „ A trăi o zi de relaxare netulburată înseamnă a trăi o zi de nemurire. stresul este cauzat de felul nostru de a interpreta evenimentele stresante mai mult decat evenimentele insele. tot ceea ce pot face fiind sa-si insuseasca strategii adaptative care sa-i faca mai rezistenti la agresiunile psihice. "reîncărcându -şi bateriile" prin activităţi şi preocupări plăcute şi nesolicitante din punct de vedere psihic sau senzorial. Sa suferi din cauza stresului nu este un semn de slabiciune. Este cu mult mai chibzuit să ne concentrăm şi să ne canalizăm energiile pe căutarea şi găsirea unor soluţii. plimbarea în natură. Abordarea unei alimentaţii corecte în caz de stres este cu mult mai importantă decât se crede. Selye. În faţa stresului. dar anumite metode permit stabilizarea lui la un nivel acceptabil. Ei trebuie sa descopere modalitatile de a-si intra in ritm prin echilibrarea perfecta a balantei stresului. Oamenii au rareori posibilitatea de a influenta evenimentele stresante externe. Prin efectuarea de exercitii fizice. E in puterea noastra insa sa reactionam intr-un mod care sa ne ajute sa le depasim. * sa avem o gandire pozitiva. sunt necesar a fi antrenate. * sa ne planificam timpul in mod eficient. care oricum are tendinţe ascendente). b) putem schimba modul in care percepem lucrurile. somn de 7-8 ore pe noapte. Cel mai indicat ar fi sa solicitam ajutorul unui psiholog sau al unui psihoterapeut. la care se adauga presiunile si lipsa de sustinere a colegilor si a familiei. Se poate vorbi chiar de o dietă specifică stresului. Nu exista solutii miraculoase pentru a scapa definitiv de stres. trebuie să îşi găsească timp pentru a se desprinde din când în când de problemele presante cotidiene. oferindu-ne tehnici de rezolvare a problemelor si o evaluare pozitiva a progreselor pe care le facem. ajutând organismul şi rezistenţa lui. Exista doua tehnici principale pentru a ne modifica felul in care reactionam la stres: a) putem sa schimbam circumstantele si evenimentele exterioare: slujba. intarindu-va sistemul imunitar. miscarea fizica va reda energia. se impun "ruperi de ritm".

modele. Editura Dacia. 2. R. Ghid pentru per sonalul din domeniul ordinii și siguranței publice (vol.. Sibiu. Editura Academiei Române. Editura Universităţii „Lucian Blaga”. Editura Lumen. (2002). Cum să te aperi de stres?. Definire. I. Iamandescu. I. Holdevici. R. Stress. 28. Editura Presa Universitară Clujeană. Z. Appraisal and Coping. Autosugestie şi relaxare. 12. C. P. 13. Bucureşti. Folkman. Editura Meridiane. Manual de tehnici şi metode în psihologia muncii şi organizaţională . Iamandescu. 16. a patra – revizuită). Cracsner. (2005). I. & Băban. Elemente de psihologie militară. A. (2006). 17. (2004). 15. 5. (1998). Bucureşti: Editura Asociaţiei Psihiatrilor Liberi din România. 21. manifestare.Bucureşti: Ed. SPSS. Băban. Holdevici. (2006). Z. București: Editura Academiei de Înalte Studii Militare. Stresul psihic şi bolile interne. 8. Bogathy.S. Ed. 4. Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă. Editura Infomedica.R. Editura Teora. Iaşi. II). (2003). & Giurgea. (2008). I. Editura Polirom. Bucureşti. 23. Holdevici. (1997). Zlate. Academiei de Înalte Studii 27. Managementul stresului profesional. I-II). (2003). Lejeron. (2005). Tratat de psihologie organizaţional-managerială (Vol. R. Anghel.-B.. Editura Ştiinţelor Medicale. aplicaţii. (2001). J. Sănătate şi succes prin optimizarea stresului. (2007). (2003). Stresul psihic: din perspectivă psihologică şi psihosomatică . Stres şi apărare psihică. Militare. 11. Stresul în sănătate şi boală. Stresul şi relaxarea. Andreescu. 14. M. Ceres.-B. Managementul stresului profesional. editura All 20. Stres şi personalitate. New York: Springer Publishing Co. (2005). Editura Presa Universitară Clujeană. 6. Editura Polirom. A. Stresul. I. I. editura Infomedica 19. 25. Manual de diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale. Ioan Bradu Diamandescu(1997) Psihologia Medicala. A.. (2007). Trei. prevenire. Miclea. Ameliorarea performanţelor individuale prin tehnici de psihoterapie. Capotescu. Derevenco.. Iaşi. Cluj-Napoca. Bucureşti: Editura Polirom. Stora. Ed. I. Stresul. American Psychiatric Association. Manual de psihologia muncii şi organizaţională.Bibliografie 1. Bucureşti: Editura Orizonturi. 3. Cocoară. Tomşa. Psihoterapia cognitiv-comportamentală: Managementul stresului pentru un stil de viaţă optim. Bucureşti. Bucureşti. C. (1984). M. M. Bogathy. Baba. Iaşi. Editura Crisserv. 7. (Ed. 9.ro. Teorii. Ghid pentru personalul din domeniul or dinii şi siguranţei publice (vol. . Bucureşti: Editura Ministerului Administraţiei şi Internelor.protectiamucii. Albu. Stresul ocupaţional. (1995). (1992). adaptare şi patologie. Introducere în analiza datelor . P.-B. A. (1999). (2007). III). Bucureşti. 18.E. Editura Polirom. Vol II. I. 10. (2007). Bucureşti. Stresul. http://www. S. Percek. 26. De la teorie la practică. (1992). Cluj-Napoca. 22. Publicații. 24. Mediaş. București: Editura Ministerului Internelor și Reformei Administrative. Iaşi. Mocan. Editura All. Zlate. Cluj-Napoca.I. (1993). Tratat de psihologie organizaţional – managerială. Ioan Bradu Diamandescu (1993) Stresul Psihic si Bolile Interne. (1993). (2002). A. M. Lazarus.

SCOALA TEHNICA POSTLICEALA HENRI COANDA BRASOV STRESUL Elev : Polosan Anamaria .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful