VASILE PALADE

REDUCTOR DE TURAŢIE CU O TREAPTĂ
ÎNDRUMAR DE PROIECTARE

Galaţi 2008

1

CUPRINS

1. ALEGEREA MOTORULUI ELECTRIC 1.1. Determinarea puterii motorului electric 1.2. Calculul cinematic al transmisiei 2. DIMENSIONAREA ANGRENAJULUI 2.1. Materiale pentru roţi dinţate 2.2. Valori necesare calculului angrenajului 2.3. Proiectarea angrenajelor cilindrice cu dinţi drepţi şi înclinaţi 3. VERIFICAREA LA ÎNCĂLZIRE A REDUCTOARELOR 3.1. Randamentul total al reductorului 3.2. Dimensionarea carcaselor 3.3.Verificarea reductorului la încălzire 4. CALCULUL ARBORILOR 4.1. Alegerea materialului 4.2. Dimensionarea arborilor 4.3. Forma constructivă a arborilor 4.4. Alegerea penelor 4.5. Verificarea la oboseală a arborilor 5. ALEGEREA RULMENŢILOR 5.1. Alegerea tipului de rulment 5.2. Stabilirea încărcării rulmenţilor 5.3. Calculul sarcinii dinamice echivalente 5.4. Capacitatea dinamică necesară 6. ALEGEREA CUPLAJULUI 6.1. Alegerea cuplajului 6.2. Verificarea cuplajului ANEXE BIBLIOGRAFIE

3 3 6 7 7 8 11 17 17 17 18 21 21 22 26 28 29 32 32 32 36 36 37 37 38 39 42

2

TEMĂ DE PROIECTARE
Să se proiecteze o transmisie mecanică necesară acţionării unui concasor compusă din : 1. motor electric trifazat cu rotorul în scurtcircuit; 2. reductor de turaţie cu o treaptă de roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi; 3. cuplaj elastic cu bolţuri.

Date de proiectare: P2 [Kw] – puterea necesară la maşina de lucru; n [rot/min] – turaţia motorului electric;

ia – raportul de transmitere al reductorului;
Lh [ore] – durata de funcţionare Transmisia funcţionează în două schimburi.

3

1. ALEGEREA MOTORULUI ELECTRIC
Pentru alegerea motorului electric trebuie cunoscute condiţiile de exploatare (graficul de lucrări, temperatura şi umiditatea mediului înconjurător etc.), puterea necesară şi turaţia arborelui motorului. 1. 1 Determinarea puterii motorului electric Deoarece motoarele utilajelor propuse a fi acţionate lucrează în regim de lungă durată, cu sarcină constantă, determinarea puterii se face pentru această situaţie. Puterea motorului electric Pe se determină cu relaţia:

Pe =

P2

η

[kW]

(1.1)

unde: P2 - puterea la arborele de ieşire din reductor, în kW; η - randamentul total al mecanismului de acţionare, determinat cu relaţia:

η = η a ⋅ η l2 ⋅ η u

(1.2)

unde: ηa - randamentul angrenajului; ηa = 0,96...0,98 - pentru un angrenaj cu roţi dinţate cilindrice; ηl = o,99...0,995 - randamentul unei perechi de lagăre cu rulmenţi; ηu = o,99 - randamentul ungerii; 1. 2 Alegerea motorului electric Pentru alegerea seriei motorului electric trebuie să se cunoască puterea necesară acţionării Pe şi turaţia la arborele motorului electric, n. In funcţie de turaţia n (dată prin temă), ce reprezintă turaţia de sincronism a motorului electric, se selectează tabelul corespunzător (1.1; 1.2; sau 1.3) procedându-se în continuare astfel: 2p = 8; n = 750 rot/min Tipul motorului ASI 100L – 28 - 8 ASI 100L – 28 - 8 ASI 112M – 28 - 8 ASI 132S – 38 - 8 ASI 132M – 38 - 8 ASI 160M – 42 - 8 ASI 160M – 42 - 8 ASI 160L – 42 - 8 ASI 180L – 48 - 8 ASI 200L – 55 - 8 ASI 225S – 60 - 8 ASI 225M – 60 - 8 ASI 250M – 65 - 8 Puterea P [kW] 0,75 1,1 1,5 2,2 3 4 5,5 7,5 11 15 18,5 22 30 Turaţia ne [rot/min] 705 705 705 710 710 720 708 708 720 720 730 730 730 Tabelul 1.1

2 3 4 5.4 ASI 160L – 42 .4 ASI 160M – 42 .4 ASI 200L – 55 .6 ASI 100L – 28 .5 22 30 Turaţia ne [rot/min] 940 940 930 945 955 960 960 960 960 960 970 970 975 Tabelul 1.6 ASI 112M – 28 .4 ASI 112M – 28 .1 1.6 ASI 180L – 48 . caracterizat prin seria sa. 2p = 6.5 7.6 ASI 132M – 38 .4 ASI 132M – 38 .75 1.se alege tipul motorului.5 11 15 18.1 1.6 ASI 132M – 38 . n =1500 rot/min Tipul motorului ASI 80 – 19 – 4 ASI 90S – 24 . n = 1000 rot/min Tipul motorului ASI 90S – 24 . care are puterea nominală P [kW] şi turaţia nominală ne [rot/min].4 ASI 132S – 38 .6 ASI 160M – 42 .2 Puterea P [kW] 0.6 ASI 160L – 42 .5 7.6 ASI 132S – 38 .75 1.2 3 4 5.5 2.5 11 15 18.6 ASI 90L – 24 .6 ASI 225M – 60 .4 ASI 180L – 48 .4 .6 2p = 4.4 ASI 100L – 28 .6 ASI 200L – 55 .4 ASI 180M – 48 .se parcurge coloana a doua din tabelul respectiv şi se alege o putere P astfel încât să fie satisfăcută condiţia P ≥ Pe .4 ASI 90L – 24 . .5 22 30 Turaţia ne [rot/min] 1350 1390 1425 1420 1420 1425 1440 1435 1440 1440 1460 1480 1460 .5 2.3 Puterea P [kW] 0.6 ASI 200L – 55 .4 ASI 100L – 28 .4 Tabelul 1.

.5 In figura 1. . respectiv principalele dimensiuni de gabarit şi montaj pentru motoarele electrice asincrone trifazate cu rotorul în scurtcircuit în construcţie cu tălpi.1 Tabelul 1.Puterea motorului electric P din tabel rămâne ca o dată specifică a motorului electric şi nu intervine în calculele ulterioare.Puterea necesară la arborele motorului electric Pe reprezintă puterea de calcul la dimensionarea transmisiei. Fig.4 se prezintă schiţa. 1.4 Gabarit 8o 19 9oS 24 9oL 24 1ooL 28 112M28 132S 38 132M38 16oM42 16oL 42 18oM48 18oL 48 2ooL 55 225S 55 225S 6o 225M55 225M6o 25oM6o A 125 14o 14o 16o 19o 216 216 254 254 279 279 318 356 356 358 356 4o6 AA 4o 5o 5o 52 55 68 52 7o 7o 7o 7o 75 1oo 1oo 1oo 1oo 95 AB 165 19o 19o 212 245 278 278 324 324 349 349 393 44o 44o 44o 44o 49o B 1oo 1oo 125 14o 14o 14o 178 21o 254 241 279 3o5 286 286 311 311 349 BB 14o 132 151 13o 18o 192 23o 26o 304 3oo 358 36o 43o 43o 43o 43o 485 D 19 24 24 28 28 38 38 42 42 48 48 55 55 6o 55 6o 6o E 4o 5o 5o 6o 6o 8o 8o 11o 11o 11o 11o 11o 11o 14o 11o 14o 14o H 8o 9o 9o 1oo 112 132 132 16o 16o 18o 18o 2oo 225 225 225 225 25o HD 3o5 3o5 372 372 4o3 4o3 457 56o 56o 56o 56o 59o K 9 8 8 1o 1o 1o 1o 14 14 14 14 18 19 19 19 19 24 L 263 3o3 328 37o 388 452 49o 6o8 64o 642 68o 76o 835 865 835 865 895 Observaţii: . .Turaţia ce intervine în calculele ulterioare este turaţia nominală a motorului electric ne .1 şi tabelul 1.

n2 = n1 ia .3) 1. M t2 = ⋅10 6 [ Nmm] . simbolul ASI 132S-38-6 înseamnă: A .construcţie închisă (capsulată).puterea la arborele condus. respectiv condus. 132S .medie. în kW. urmat de un grup de cifre şi o literă majusculă. scurt. în kW. ceea ce înseamnă că înălţimea axului maşinii este de 132 mm de la planul tălpilor de fixare. care indică viteza de sincronism. De exemplu. n2 . 3. 6 . 1.numărul de poli ai motorului. S .motor asincron trifazat. 1. . M .3 Determinarea momentelor de torsiune ale arborilor 30 P1 30 P2 M t1 = ⋅10 6 [ Nmm]. în rot/min.6 . 3. iar motorul este executat în lungimea scurtă (există trei lungimi pentru fiecare gabarit: S .turaţiile la arborele conducător.2 Stabilirea puterilor debitate pe arbori Puterea debitată pe arborele 1: P 1 = P e.4) (1.diametrul capătului de arbore (mm).gabaritul 132.puterea la arborele conducător.scurtă. π ⋅ n1 π ⋅ n2 (1.Motoarele electrice sincrone trifazate cu rotorul în scurtcircuit se simbolizează prin grupul de litere ASI. I . 38 . n1 . (1. respectiv 1000 rot/min în cazul dat.rotor în scurtcircuit.3.5) în care: P1 . L . 3 Calculul cinematic al transmisiei 1.1 Stabilirea turaţiilor la arbori n1 = ne .lungă). P2 .

40Cr10 / OLC45. 41MoCr11 / 40Cr10.. Opţiunea asupra unuia sau altuia dintre acestea are implicaţii asupra gabaritului transmisiei.40) HRC în miez.300)MPa. OLC 60) şi oţeluri aliate (35CrMnSi13.3500) MPa. durata de funcţionare şi condiţiile de mediu).12) m/s: oţeluri aliate de cementare (21MoMnCr12. la care uzura trebuie să fie cât mai mică. mărimea vitezelor periferice... deci trebuie să fie executată dintr-un material cu caracteristici mecanice superioare. Aceste materiale se supun tratamentelor termice în scopul ameliorării caracteristicilor de rezistenţă şi a îmbunătăţirii comportării flancurilor dinţilor la diverse forme de uzură.. Oţelurile sunt utilizate.. 13Cr08. 15MoMnCr12.Roţile care angrenează să nu fie executate din acelaşi material (la materiale identice tendinţa de gripare este maximă). alegerea materialului pentru roţile dinţate trebuie sa aibă în vedere următoarele criterii: . In funcţie de modul de solicitare se recomandă următoarele: .pentru angrenaje mediu solicitate şi viteze periferice v ∈ (4….1 Materiale pentru roţi dinţate Pentru construcţia roţilor dinţate se poate utiliza o mare varietate de materiale. tehnologiei de execuţie. Aceste materiale se prelucrează uşor.Roata conducătoare funcţionează în condiţii mai grele decât roata condusă.tehnologia de execuţie agreată. 40Cr10. .5 mm şi călite la (58. OLC60 / OLC45. In alegerea oţelurilor se pot face următoarele recomandări: . se comportă bine la uzură şi sunt antimagnetice.restricţiile impuse prin gabarit.. durabilitate şi preţ de fabricaţie.. în general. 40Cr10. OLC 45.7 2.62) HRC pe suprafaţă şi (30. diferenţa între roţi fiind de HB ≈ (200. unele aliaje neferoase şi materialele plastice.. 33MoCr11 / OLC45 etc. preţului de cost etc. OLC 45. astfel micşorându-se pericolul gripării. . Materialele plastice se utilizează acolo unde condiţiile de exploatare a roţilor dinţate permit acest lucru. Roţile dinţate executate din fonte rezistă bine la uzură dar nu se recomandă în cazul solicitărilor de încovoiere. .. Din această grupă se folosesc oţelurile carbon de calitate şi oţelurile aliate. pentru angrenajele de lucru. In general.DIMENSIONAREA ANGRENAJULUI 2.8) m/s: oţeluri carbon de calitate (OLC 35. OLC60 / OLC35. Fontele se utilizează pentru angrenajele de dimensiuni mari care funcţionează cu viteze periferice relativ scăzute. OLC15 / OLC10. 18MoCr10).. 41MoCr11) îmbunătăţite. . Pentru viteze v∈ (8. Principalele materiale folosite în construcţia roţilor dinţate sunt: oţelurile.Pentru reductoarele obişnuite se recomandă utilizarea oţelurilor cu durităţi mici şi mijlocii HB ≈ (2500. dar nu pot fi folosite decât într-un domeniu restrâns de temperatură şi umiditate. fontele.pentru angrenaje puternic solicitate şi viteze periferice v∈ (3.1. Ele prezintă avantajul reducerii zgomotului. Câteva combinaţii de materiale întâlnite la reductoare de uz general sunt: OLC45 / OLC35..12) m/s: oţeluri carbon de calitate şi aliate (OLC 35. . 21TiMnCr12. . .condiţiile de exploatare (mărimea şi natura încărcării. OLC35 / OL70..felul angrenajului şi destinaţia acestuia.. cementate în adâncime min. Pentru roţile dinţate puţin solicitate se utilizează materiale neferoase de tipul alamei şi bronzului.

057 HB + 300 650 ± 200 cementare + călire 24 HRC 25..coeficientul de siguranţă minim admisibil pentru solicitarea de contact.1 HB + 250 Laminate 0. OL50. Pentru o .. OLC 45. Pentru v < 6 m/s: oţeluri carbon de calitate (OLC 35. OT50).. 35 Mn16.pentru angrenaje slab solicitate şi viteze periferice v∈ (6. textolit. OL70)..15 HB + 250 Turnate 0.25) HRC. OLC 60) şi oţeluri aliate (40Cr10..05 HB + 250 2.057 HB + 385 Turnate 0. 2. (2.tensiunea limită de bază la solicitarea de contact (tabelul 4.1) în care: σ H lim . 31CrMnSi10. 2.pentru angrenaje foarte slab solicitate.8 41MoCr11) îmbunătăţite la 30..1) mm şi călite la (50.5 HRC 700 950 Oţeluri carbon de îmbunătăţire I 1750 1850 2100 Laminate 0.. . Fgn700).1 Tratament termic sau termochimi c Materialul Grupa Fonte nodulare sau perlitice Simbol Fgn 600-2 Fmp 700-2 40Cr10 41MoCr11 30MoCrNi2 0 Oţeluri aliate de îmbunătăţire 40Cr10 41MoCr11 40Cr10 41MoCr11 Oţeluri carbon şi aliate de cementare OLC10 OLC15 21MoMnCr 12 OLC35 OLC45 OLC60 I+ Nitrurare Călire 4800-5400 sau (50-55) HRC 4800-5650 sau (50-57) HRC 5400-6450 sau (55-63) HRC 20HRC + 60 20 HRC 600 ± 100 Duritatea flancurilor HB [MPa] 1500 -3000 Relaţii de calcul σ H lim [MPa] 0.60) HRC pe suprafaţă. S HP .15 HB + 300 Turnate 0..1). . 27MnSi12.15 HB + 175 σ 0 lim [MPa] 0.. OL60. 1.. OLC 15) cementate pe o adâncime de (0.1 Tabelul 2. Caracteristicile de rezistenţă ale oţelurilor şi fontelor folosite la construcţia roţilor dinţate sunt prezentate în tabelul 2. indiferent de viteză: oţeluri carbon obişnuite netratate (OL42...55 HRC. oţeluri turnate (OT45.15 HB + 250 Laminate 0. fontă turnată (Fgn600.35 HRC şi călite superficial la 50.6. Valori necesare calculului angrenajului 2.12) m/s: oţeluri carbon de cementare (OLC 10.05 HB + 320 Turnate 0. Tensiuni admisibile a) Tensiunea admisibilă la solicitarea de contact: σ HP = σ Hlim ⋅ S HP Z N Z L Z R Z v ZW Z X . 35CrMnSi13) îmbunătăţite la (20.067 HB + 230 - I 2500-2900 2500-2900 3100-3500 Laminate 0.

Pentru calcule preliminare Yδ = 1. 2.2.factorul de duritate al flancurilor: ZW = 1 la angrenaje cu roţi fără diferenţă mare de duritate. b) Tensiunea admisibilă la solicitarea de încovoiere se determină cu relaţia: Y N Yδ Y R Y X .factorul de durabilitate la încovoiere (fig. Pentru danturile rectificate ZR =1 iar pentru cele frezate ZR =0.9 funcţionare normală S HP =1.factorul de durabilitate (fig. YN .95 pentru roţi frezate.2). Oţeluri de îmbunătăţire.16 mm. Fig. YR ≈ 0.1). Lh . în rot/min).factorul de sprijin. fonte perlitice (se admit ciupituri pe flancuri) ZL . ZR .2. ZV . YX .factorul de viteză.1 1. S FP . Oţeluri de îmbunătăţire.tensiunea limită la solicitarea de încovoiere (tabelul 2. N ( N = 60 Lh n1 cicli. în funcţie de material şi numărul de cicli de funcţionare. în funcţie de modulul normal al roţii.2 . în funcţie de material şi durata de funcţionare ( N = 60 Lh n1 cicli). ZN .factorul de dimensiune. Pentru calcule preliminare YX =1.9. n1 .coeficientul de siguranţă minim admisibil pentru solicitarea de încovoiere.factorul de ungere. oţeluri nitrurate. σ FP = σ 0 lim (2. în ore.25. Pentru o funcţionare normală SF P = 1.durata de funcţionare.factorul de dimensiune.1). ZW = HB − 1300 17000 .1.factorul rugozităţii racordării dintelui: YR ≈1 pentru roţi rectificate cu Ra ≤ 0. In general ZX = 1.4.2) unde: σ 0 lim SF P .factorul de rugozitate.la pinion durificat şi rectificat şi roată îmbunătăţită şi frezată ZX . Yδ .15. Pentru calcule preliminare ZL=1. fonte cu grafit nodular. Pentru calcule preliminare ZV =1. ZW . YR . Fig. fonte cenuşii 2. oţeluri călite superficial.turaţia arborelui conducător.

La angrenajele precise. în clasele 1.25..7.2. prese. K Fα . La angrenajele precise.factorul de utilizare.uniformă (generatoare.3 1.97+ 0.5 1. K V au aceleaşi semnificaţii şi se determină la fel ca în cazul solicitării de contact. KV . cu încărcare normală sau mare se adoptă : K Fα = K Hα = 1 . ştanţe.2 KV Treapta de precizie 6 7 8 Roţi cilindrice dinţi drepţi 1.5 dinţi drepţi HB1(2) < 3500 0.10 2. Tabelul 2.4) unde: K A . instalaţii de foraj) KA =1..cu şocuri medii (transmisia principală a maşinilor unelte. ascensoare uşoare. mecanismul de rotaţie a macaralelor. mecanisme de avans la maşini-unelte. laminoare. b) Pentru solicitarea de încovoiere: K F = K A K V K Fα K Fβ .6 dinţi înclinaţi 1.3) KA .0007n1 Angrenaje melcate cilindrice 1.96+ 0.5 la angrenaje nerodate (cilindrice sau conice).3 K Hα .50. ascensoare grele.1.factorul repartiţiei frontale a sarcinii la solicitarea de încovoiere.factorul repartiţiei frontale a sarcinii la solicitarea de contact.factorul repartiţiei sarcinii pe lăţimea danturii la solicitarea de contact.00011n1 HB1(2) > 3500 0.00032n1 HB1(2) > 3500 0.00014n1 Roţi conice dinţi înclinaţi HB1(2) < 3500 0. când caracteristica de funcţionare a maşinii antrenate este: .. Pentru calcule preliminarii alegerea lui se face din tabelul 2.2 1.3.1 1. se adoptă K Hα =1. . Factorul de corecţie al încărcării a) Pentru solicitarea de contact: K H = K A K V K Hα K Hβ . concasoare. ventilatoare.factorul repartiţiei sarcinii pe lăţimea danturii la solicitarea de încovoiere. . K Fβ . (2. maşini siderurgice. Pentru calcule preliminarii se adoptă K Fβ = K Hβ . Pentru reductoare de uz general treapta de precizie recomandată este 7 sau 8. amestecătoare pentru materiale uniforme) KA = 1.cu şocuri puternice (foarfeci. In cazul antrenării reductorului cu motor electric. agitatoare şi amestecătoare pentru materiale neuniforme) KA =1.7..2 în funcţie de treapta de precizie adoptată pentru prelucrarea roţilor. Pentru calcule preliminarii se adoptă K Hβ ≈ 1.2. transportoare.96+ 0. K Hβ . în clasele 1..4 1.98+0. .4 1.4 la angrenaje rodate şi K Hβ =1.. unde: (2.factorul dinamic.

8 0. (u + 1 ) (2..7.. 10)o la reductoarele mari (treptele înalte).4 Ψd Treapta de precizie 7-8 1. 2..3 9-10 0.1.7.9 0.. β = (25...0.4. β Se recomandă: β = (6. β = (20.0.3.5 0. .3 Proiectarea angrenajelor cilindrice cu dinţi drepţi sau înclinaţi (STAS 12268-81) 2.3.1.0. Pe cât posibil z1 şi z2 trebuie să nu aibă divizori comuni.1..9 0..0.6 0.0...momentul de torsiune la roata condusă (rel.0..0. Distanţa minimă necesară între axe Aceasta se determină din limitarea presiunii de contact cu relaţia: a min = (u +1 ) 3 2 M t 2 K H( Z H Z E Z ε Z β ) 2 u2ψ a σ 2 HP (2.0.0.1.4..3. 1.6.0...2 0.0.1 Calculul de predimensionare 2.1.0.4 0. iar u să aibă o valoare apropiată de ia şi să fie îndeplinită condiţia: − 3% ≤ u − ia ⋅100 ≤ +3% ia (2...0.4..6 0..3 Tabelul 2. c) La danturile îmbunătăţite (HB ≤ 3500): z1 = 25.5 din cap..0..5 0..7) unde: M t 2 . e) Se alege astfel z1 încât z 2 să fie număr întreg.0. Alegerea coeficientului de lăţime al danturii Acest coeficient se poate calcula cu relaţia: Ψa = 2 Ψd ..17(21) dinţi..1.6) unde Ψ d se alege din tabelul 2..1.4 0. Alegerea numărului de dinţi la pinion Recomandări: a) La danturile cementate-călite: z1 = 12..30)o la angrenaje cu dinţi în V deschis.3.2.1.3.3.5.3..6....3.........5.35 dinţi......3 0.2 0. 2.2 In consolă Intre reazeme simetric asimetric In consolă 2.3 Duritatea flancurilor Amplasarea pinionului 5-6 Una sau ambele danturi cu HB ≤ 3500 MPa Ambele danturi cu HB > 3500 MPa durificate superficial Intre reazeme simetric asimetric 1.0.1). 35)o la angrenaje cu dinţi în V închis..5.11 2. Alegerea unghiului de înclinare al dinţilor.23(25) dinţi.5.4 0.. β=(10..20)o la reductoare uzuale (mai puţin treptele finale)..3..8. d) Numărul de dinţi ai roţii conduse z2 = u z1 (unde u = ia ).7.4 1.6 0.. numărul total de dinţi pe o treaptă să fie mai mic de 120. b) La danturile durificate inductiv sau nitrurate: z1 = 15...0.5) f) In general.5.

8) în care: α t .18.105 1.4 ZE E 2 [MPa] E1 [MPa] 2. Se poate determina cu relaţia: ZH = 2 cos β b sin α t cos α t (2.105 (1.. Se adoptă aSTAS dacă: a STAS − a min ≤ 0.12) (2.0 159.05 a STAS (2.26.0 180. In acest caz amin se măreşte la prima valoare aSTAS şi se obţine aSTAS = a w .105 2.105 1.13) Valorile standardizate pentru distanţele dintre axe la angrenajele cilindrice şi melcate se prezintă în tabelul 2..10) ZE = 1 π⎜ 2 ⎛ 1 − v1 ⎜ ⎝ E1 + 2 ⎞ 1 − v2 ⎟ E2 ⎟ ⎠ (2.4 155.105 1.13..factorul de înclinare al dinţilor: Z β = cos β După stabilirea lui amin apar două situaţii: a) Se cere o distanţă dintre axe aSTAS.105 Z ε .5.73.factorul de material care se poate determina cu relaţia: (2.06. Zβ . Pentru calcule preliminare: Z ε =1.73.02.03.02.105 oţel turnat 2.8 165.unghiul profilului în plan frontal: α t = arc tg tg α n cos β unde : α n = 20 0 (2.162 188. Tabelul 2.4 Pinion Material Roată condusă Material oţel laminat oţel turnat fontă nodulară bronz cu zinc turnat bronz cu zinc fontă cenuşie oţel turnat fontă nodulară fontă cenuşie [MPa]1/2 189.9 181.105 1.105 1.12 ZH – factorul zonei de contact.105 Oţel laminat 2.11) Pentru câteva combinaţii de materiale factorul Z E se dă în tabelul 2.4. conform STAS 6055-82. .02.105 2.5 161.unghiul de înclinare al dintelui pe cilindrul de bază: sin β b = sin β cos α n Z E ..8 188.4.factorul gradului de acoperire.18).9) β b .1.06.

factorul înclinării dintelui: Yβ = 1 − ε β ⋅ β0 120 0 (2.3. 2. 4.14) unde: YSa . mn min . respectiv 360 mm.3. Se admite şi folosirea valorilor 320 mm.1. mn Se calculează modulul normal minim.factorul de concentrare al tensiunii la piciorul dintelui. Valorile şirului I sunt preferenţiale. 2.4. In tabel nu au fost trecute valori mai mari de 560 mm. valoarea 225 mm face excepţie de la şirul II. din figura 2. Yβ .15) . în locul valorilor 315 mm şi 355 mm. In acest caz amin se rotunjeşte la următoarea valoare întreagă în milimetri şi se obţine a w . astfel: - din limitarea tensiunii de încovoiere: 2 (u + 1 ) K F YFa Y Sa Y β Y ε ′ min = M t 2 mn ⋅ σ FP a wψ a u (2. b) Nu se cere aSTAS. 3.13 Tabelul 2.5 I 40 50 II 40 45 50 56 I 63 80 II 63 71 80 90 I 100 125 II 100 112 125 140 I 160 200 II 160 180 200 225 I 250 315 II 250 280 315 355 I 400 500 II 400 450 500 560 Observaţii: 1.5. din figura 2. Modulul normal . Fig.coeficient de formă al danturii (funcţie de numărul de dinţi echivalenţi z 2 v = z 2 / cos 3 β şi deplasare).3 YFa . 2.

3. Yε . 0.25 + 0. 22. 0.5.14. 4.08.1.45. 0. 0. 1.factorul gradului de acoperire. 8. 5. 0.6 Mecanică fină Modulul.4. valoare cuprinsă în tabelul 2.5.11. 100. 2.5. 0.18. 0. 5. 55. 0.6. 10. . mn ′′min ). 11.14 Fig. 0. 14. 0.25.5. 80. 0.06. 18.5. 4. 1. 0. 2. 32. 0.16) - din limitarea tensiunii de contact: ′′min = mn 2a w cos β z1 (1 + u ) ′ min .125. 0. 1.25.35.0. 1. 3.8.75.0.9 pentru dinţi înclinaţi cu 0o < β ≤10o şi Yβ = 0.25.3. 2.2. 2.09. mm (după STAS 822 – 82) Mecanică generală şi grea 0. 50. 36. 0.5. Modulul mn min astfel stabilit se standardizează conform Se alege max ( mn STAS 822-82 la o valoare superioară celei calculate.05.07.0.12. 1. iar pentru calcule precise se determină cu relaţia: Y ε = 0.7. 0.6.75 εα ⋅ cos 2 β (2.55. 0. Tabelul 2.22 . Pentru calcule preliminare Yε =1. 0. 0.375. 25.28.9.Yβ = 0. 0. 7. 0.8 pentru dinţi înclinaţi cu β > 10o. 9. 0.75. 60. 1. 90. 12. 16. 1. 28. 2. 6.055.4 Pentru calcule preliminare: Yβ = 1 pentru dinţi drepţi. 40.15. 20. 45. obţinându-se mn . 0. 70.

ha =1.3.2..1. se recalculează unghiul de înclinare al danturii cu relaţia: m ⋅ z (u + 1 ) cos β * = nSTAS ⋅ 1 (2.2. la roţile cilindrice cu dinţi înclinaţi.7). Pentru angrenajele cilindrice cu dantură dreaptă β* = 0.5. Tabelul 2. Calculul elementelor caracteristice angrenajelor cilindrice 2.17) 2 aw Dacă valoarea obţinută este mai mare decât 1 se va modifica z1 astfel încât cos β * < 1 .25.3. 2.1 Elementele geometrice ale danturii (tabelul 2.15 Observaţii: 1. * Profilul de referinţă conform STAS : α n =20o. β* Pentru a se putea obţine o distanţă între axe standardizată şi un modul normal standardizat.6. 2. c * =0.7 Relaţia de calcul Elementul geometric Numerele de dinţi Modulul normal standardizat Modulul frontal Înălţimea capului dintelui Înălţimea piciorului dintelui Înălţimea dintelui Diametrul de divizare Diametrul cercului de picior Simbol Dantură nedeplasată Dantură deplasată z1( 2) mn mt ha hf h mn / cos β * * ha ⋅ mn * (ha + c * ) ⋅ mn ha + h f mt z1( 2) d1( 2) − 2h f d1( 2) + 2ha d1( 2) (dw1 + dw2) /2 * d1( 2) − 2mn (ha + d1( 2) d f 1( 2) d a1( 2) d w1( 2) a + c * − x1( 2) ) d f 1( 2) + 2h d1( 2) + 2mn x1( 2) (d1+d2)/2 + mn(x1+x2) Diametrul cercului de vârf Diametrul de rostogolire Distanţa dintre axe Unghiul profilului în plan frontal Diametrul cercului de bază Unghiul de presiune la capul dintelui Lăţimea roţii conduse Lăţimea roţii conducătoare αt d b1( 2) tgα t = tgα n / cos β * d1( 2) cos α t α a1( 2) b2 b1 arccos(d b1( 2) / d a1( 2) ) aψ a b2 + (0.1) ⋅ mn .. Recalcularea unghiului de înclinare.3. Se recomandă folosirea valorilor boldate (şirul R10).

2. Fr1 = Fr2 (2.18 şi 2.0.3.1 ...2 Gradul de acoperire.. ηa = 1− (2.23) .12 0.forţa tangenţială: Ft1 = 2 M t1 d1 (2.0..08 0.forţa radială: Fr1 = F t1 * ⋅ tg α n cos β Se va considera: Ft1 = Ft2 .3.2.8 Materialele danturilor Oţeluri durificate superficial Prelucrarea flancurilor Rectificare Şeveruire Frezare Frezare µa 0.10 0. Ungerea se realizează în baia de ulei.22) . Forţe în angrenare .16 2. cu relaţia: ε = ε α + ε β ≥ 1..4.09.7.forţa axială: Fa1 = Ft1 ⋅ tgβ * (2. unde: (2.09.coeficient de frecare (tabelul 2. f = 5 pentru angrenaje bine rodate. η a Randamentul unei trepte cu roţi dinţate cilindrice se determină cu relaţia: πµ a ε α ⎛ 1 1 ⎞ ⋅⎜ + ⎟ ⎟ f cos β * ⎜ ⎝ z1 z 2 ⎠ unde: f = 2 pentru angrenaje aflate în rodaj.18) 2π iar pentru un angrenaj cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi..2 .21) µ a . Tabelul 2..8 atât pentru angrenajele cilindrice cât şi pentru cele conice). π mn * (2.06.3.19) εβ = b2 sin β .2.3.24) . ε Gradul de acoperire pentru un angrenaj cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi drepţi se determină cu relaţia: 1 εα = [z1tgα a1 + z 2 tgα a 2 − ( z1 + z 2 ) tgα t ] ≥ 1.0.14 Oţeluri îmbunătăţite sau normalizate 2.20) Toţi termenii din relaţiile 2. Fa1 = Fa2 . (2.04.0.2.. Randamentul angrenării.20 au fost determinaţi în tabelul 2.

. d 2 . .50 d.Grosimea peretelui capacului : δ1 = 0. care nu sunt lângă lagăre: d2 ≈ 0.7).Grosimea nervurilor corpului: c = 0.1) 3.5 δ (∆ = 10. . .Grosimea nervurilor capacului: c1 = 0.Distanţa între roata cea mare şi fundul băii de ulei: ∆1 ≥ 5δ.2.Diametrul şuruburilor de fixare a capacului de corpul reductorului.Diametrul şuruburilor de fixare a capacului de corpul reductorului..Grosimea tălpii (în varianta cu bosaje pentru şuruburile de fundaţie): t = 1. 12. Observaţie. 24. d 3 se adoptă din următorul şir de valori standardizate (se alege valoarea imediat superioară celei calculate): 4.2 Dimensionarea carcaselor 3. .5 δ.pentru reductoare cu angrenaje cilindrice şi conice: δ = 0.Diametrul şuruburilor capacelor lagărelor: d 3 ≅ 0. . 48.randamentul ungerii.randamentul unei perechi de lagăre cu rulmenţi.8 δ.995 .Diametrul şuruburilor de fixare a reductorului pe fundaţie: d ≈1. 10.Distanţa de la rulment la marginea interioară a carcasei reductorului: l 1 = (5. .. . unde: η a − randamentul treptei de roţi dinţate (vezi cap. VERIFICAREA LA ÎNCĂLZIRE A REDUCTOARELOR 3.Lungimea părţii de arbore pe care se fixează cuplajul: l 3 = (1.8 δ1.Distanţa de la elementul rotitor (roata de curea) până la capacul lagărului: l 2 = (15..Grosimea flanşei corpului: h = 1.99 .Lăţimea flanşei corpului şi a capacului: K = 3 d2 . unde: a = a w − distanţa între axe.025 a + 5 mm .5 δ.Grosimea flanşei capacului: h1 = 1. 2..Distanţa minimă între roţile dinţate şi suprafaţa interioară a reductorului: ∆ ≥ 1.1 Elemente constructive Observaţie: Valorile recomandate prin relaţiile de mai jos sunt orientative. 30.2.75 d. d1 . adoptându-se valori întregi imediat superioare celor calculate. .99.Grosimea peretelui corpului .1. 42..17 3. care se află lângă lagăre: d1 ≈ 0..0.. ηu = 0. .15 mm). ηl = 0. 8.1 Randamentul total al reductorului Randamentul unui reductor cu k trepte de reducere se determină cu relaţia: ηt = η a ⋅ ηl2 ⋅ η u . la reductoarele cilindrice cu o treaptă. .5) dI . . . .21). . . ..5 δ1. (3.10) mm.5 δ..2. rel. 36.. Valorile obţinute pentru d .20) mm. 6.8 δ. 16.75d 2 . 20. . în mm (tabel 2.

8)d max .mm.3) La calculul suprafeţei reductorului S.. . L = a + R + r ..5). în cazul carcaselor închise când nu are loc recircularea uleiului. Când reductorul se află montat pe un postament de beton şi nu se realizează schimbul de căldură prin suprafaţa bazei.randamentul total al reductorului (rel. 71. 80. d II ..3. din acest motiv a fost adăugată şi suprafaţa bazei. r = a1 + ∆ + δ 1 .1).puterea la arborele de ieşire din reductor. 35. în m2: Sc=1.1 cu relaţia (1.tensiunea admisibilă la răsucire într-un ciclu pulsator.2. pentru arbori din oţel . 3.1): d a2 d + ∆ + δ 1 . 50. 20. se va elimina din calcule produsul (L l ). 60. 25.temperatura mediului ambiant (t0=18oC).25) [N/mm2] . 3. 40. 75. P2 . determinate în cap. + ∆ 1 + t . 28.25) mm. 19. Sc . 56.4. Predimensionarea arborilor se face ţinând seama de solicitarea lor la răsucire: dI ≥ 3 πτ at ( 0) 16M t1 . . S = L ⋅ l + 2 H ( L + l ) + ( R 2 + r 2 ) + 2ar + a ( R − r ) + l ⋅ ⎢ ( R + r ) + 2 2 cos θ⎥ ⎣ ⎦ R= (3. dII şi dIII se adoptă din următoarea gamă standardizată: 18. λ S cηt (3. 3. Această suprafaţă se majorează cu 20 % pentru a ţine seama de nervurile de rigidizare şi de flanşe. 24.0. 55. 85.suprafaţa de calcul a reductorului. ηt . 30. τ at (0) = (20.3 Verificarea reductorului la încălzire Temperatura uleiului din baie. 45. se calculează din ecuaţia echilibrului termic: t = t0 + P2 (1 − η t ) ≤ ta . Valorile obţinute pentru dI. 65. 22. în watt. 70. în N.3.18 ..Lăţimea rulmentului: l 5 = (0. tgθ = 2 a π a ⎤ ⎡π . obţinându-se astfel Sc.2) unde: Mt1 şi Mt2 sunt momentele de torsiune pe cei doi arbori. 42. 100 (extras din STAS 8724/2-84) 3. 48. d II ≥ 3 16M t 2 πτ at ( 0) [mm] (3. 90. .. s-a considerat că el se află suspendat pe un suport metalic. 38.Lăţimea capacului lagărului: l 4 = (15. 95. unde d max este valoarea cea mai mare dintre d I .4) unde: t0 . 32. unde S reprezintă suprafaţa carcasei calculată cu rel.2 Calculul suprafeţei reductorului Pentru a stabili temperatura uleiului din baie este necesar să se determine suprafaţa de schimb de căldură cu mediul exterior. a) pentru reductor cu o treaptă de roţi dinţate cilindrice (fig.2 S. 2 2 R-r d a2 l = b1 + 2∆ + 2δ .. H = .

. 3.19 λ ..coeficientul de transmitere a căldurii între carcasă şi aer... Fig. λ = (8. C)] dacă există o bună circulaţie a aerului în zona de montare a 2o reductorului.oC)] dacă există o circulaţie slabă a aerului în zona de montare a reductorului. .12) [W/(m2.1 λ = (12.18) [W/(m .

b) montarea reductorului într-un loc bine ventilat.20 mm) sau nervurarea carcasei.70)0 C pentru angrenaje cilindrice şi conice. Dacă rezultă o temperatură mai mare decât cea recomandată. .. c) sistem de răcire forţată prin folosirea unui ventilator montat pe arborele de intrare....20 t a − temperatura admisibilă ( t a = (60. este necesar să se adopte una din soluţiile următoare: a) mărirea suprafeţei carcasei prin adoptarea unor distanţe mai mari de la roţi la interiorul carcasei (∆ = 15.

.21 4.. Pentru arbori cu solicitări importante sau când se impun restricţii deosebite de gabarit şi greutate se recomandă oţelurile aliate de îmbunătăţire. precum şi funcţie de natura acestor solicitări. Pentru solicitări medii cu cerinţe de durabilitate pentru fusuri se recomandă oţelurile carbon de calitate cu tratament de îmbunătăţire. utilizate în calculele de dimensionare.2 σr Materialul [MPa] Rezistenţa admisibilă la oboseală [MPa] răsucire τ at(0) Oţel carbon obişnuit şi de calitate Oţel aliat 500 600 700 800 1000 60 78 96 64 75 σaî (0) 75 95 110 130 150 încovoiere σaî (-1) 45 55 65 75 90 . Principalele caracteristici mecanice ale oţelurilor uzuale utilizate la execuţia arborilor se dau în tabelul 41. 18MoCrNi13 (STAS 791-80). OLC 15 (STAS 880-80).0.58. 41MoCr11 sau 41CrNi12 (STAS 791-80). mărcile: 33MoCr11. Tabelul 4. OLC45. sau oţelurile aliate de cementare. arborii se vor executa din oţeluri carbon de cementare.1 Rezistenţa la oboseală [MPa] Marca oţelului OL50 OL60 OLC15 OLC45 OLC60 40Cr10 41MoCr11 41CrNi12 18MnCr10 18MoCrNi13 500/280 " 880-80 " " 791-80 " " " STAS (σr) [MPa] 500 600 380 620 720 1000 950 1000 850 850 [MPa] 270 300 230 360 400 800 750 850 650 650 240 280 170 270 300 500 480 450 340 340 Tracţiune Duritatea [HB] 160 185 120 197 220 235 270 217 207 217 Rm σc τ c [MPa] σ-1t 175 200 120 200 260 410 350 380 290 290 140 160 85 160 200 300 300 270 190 190 (0. OLC60 (STAS 880-80). CALCULUL ARBORILOR 4 1 Alegerea materialului Alegerea materialului se va face în funcţie de felul solicitării arborilor. mărcile: OL50 sau OL60 (STAS 500/2-80). mărcile: OLC10. mărcile: 18MnCr10. mărcile: OLC35. In cazul în care se impun condiţii de duritate ridicată fusurilor.65) σc Tabelul 4. iar în tabelul 42 sunt prezentate tensiunile admisibile pentru aceleaşi categorii de materiale. Pentru solicitări uşoare şi medii se recomandă oţelurile carbon obişnuite.

ţinându-se seama de felul şi natura concentratorului. considerând numai solicitarea la răsucire (v. ţinându-se seama de solicitările reale.3. ce depinde de tipul reductorului de turaţie şi de felul angrenajelor. B. precum şi forţele din angrenaj care solicită arborii. Din aceeaşi figură rezultă încărcarea arborilor în plan vertical (V) şi în plan orizontal (H). au fost notate cu 2 şi 4.3). Distanţele dintre reazeme şi punctele de aplicaţie a forţelor l 1 . Reductoare cu o treaptă de roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi. Se consideră că angrenarea se petrece în plan orizontal. respectiv ' şi l '2 se jumătăţii lăţimii pinionului. 2. iar zonele în care se montează organele ce transmit momentul de torsiune şi puterea. 3. Atât pentru calculele de dimensionare cât şi pentru cele de verificare (în funcţie de metoda adoptată ) este necesară cunoaşterea încărcării arborilor. Stabilirea formei geometrice a arborelui pornind de la un diametru preliminar calculat şi verificarea arborelui astfel dimensionat în secţiunile cu solicitări maxime. aceste puncte corespunzând jumătăţii lăţimii cuplajului.sens de rotaţie pinion stânga – dreapta. a . 4. Valoarea adoptată pentru τat(0)=(20…25)MPa. b . Determinarea diametrelor arborelui în punctele importante.4.2 cap. axele arborilor fiind paralele în acest plan.sens de rotaţie pinion dreapta – stânga. Reazemele arborelui I. 4. care corespund jumătăţii lăţimii rulmenţilor. cu 1 şi 3. 1 Stabilirea schemelor de încărcare. stabilirea formei geometrice a arborelui prin corelarea dimensiunilor obţinute şi verificarea la oboseală în secţiunile cu concentratori puternic solicitate. reprezintă diametrul capătului de arbore pentru arborele de intrare sau de ieşire. pentru varianta “B”.1 se prezintă arborii I şi II cu organele de maşini ce transmit puterea mecanică. de la care se porneşte la stabilirea celorlalte dimensiuni. înclinare dinte dreapta Fig. înclinare dinte dreapta. ţinându-se seama de solicitările reale şi natura acestor solicitări (tipul ciclului de solicitare). de natura acestor solicitări şi de concentratorii de tensiuni ce pot produce ruperea prin oboseală a arborelui. Diametrul astfel obţinut. rel. ţine seama de solicitarea suplimentară la încovoiere a arborelui.22 4 2 Dimensionarea arborilor Dimensionarea arborilor se poate efectua pe baza următoarelor variante: A. Determinarea preliminară a diametrului arborelui se face pe baza unui calcul simplificat.1 In fig. pe baza recomandărilor de la § 4.

2. va fi l '2 . Fig.7). indicându-se şi variaţia momentului de torsiune transmis (este necesară trasarea variaţiei momentului de torsiune transmis deoarece pot exista tronsoane care nu sunt solicitate la torsiune). l 2 . Este de observat. l 5 .3. ∆ sunt dimensiuni stabilite la § 3.1) l 3 .lăţimea cuplajului (preliminar se adoptă l 3 =30…40 mm). cu observaţia că Fa1 = Fa2 = 0.1 din cap. b1 .3.lăţimea roţii dinţate conducătoare (v. unele acţionează în plan vertical (V).23 stabilesc cu relaţiile: (v. că forţele care încarcă arborii nu sunt în acelaşi plan. fig.1). din schemele prezentate anterior. datorită condiţiei de aliniere a reazemelor distanţa de la reazemele 5 şi 7 la punctul de aplicaţie al forţelor 6.4. 2 2 l b l '2 = 5 + l 1 + ∆ + 1 . ' l1 = (4. tabelul 2. l3 l +l2 +l4 + 5 . În acest caz pentru calculul reacţiunilor şi pentru predimensionarea la rezistenţă a arborelui. separat în cele două plane. l 3 . se va reprezenta încărcarea fiecărui arbore cu forţe. altele în plan orizontal (H). Observaţie: La angrenajele cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi drepţi schema de încărcare este asemănătoare. Pentru arborele II. 2 2 unde l 1 . l 4 .2 .

24 Pentru exemplificare în figura 4. a) Arborele I . (4. (4.4) RV 5 = RV 7 = .5) ( ΣM )5 = 0 R H 7 ⋅ 2 ⋅ l '2 − F r 2 ⋅ l '2 + F a 2 ⋅ RH 7 = F r 2 ⋅ l 2 − F a2 ⋅ 2 ⋅ l '2 ' F r2 ⋅ l 2 ' dw2 =0 2 dw 2 2 − − F a 2⋅ dw2= 0 ( ΣM )7 = 0 2 dw2 ' F r 2 ⋅ l 2 + F a2 2 RH5= 2 ⋅ l '2 ' RH5 ⋅ 2 ⋅ l2 (4. a arborilor prezentaţi în figura 4. determinarea solicitărilor arborilor cuprinde etapele: 1. Se vor determina analitic componentele RV şi RH ale reacţiunilor corespunzătoare reazemelor şi se va reprezenta sensul lor real.2) 2 .1 Practic.în plan vertical: F RV 2 = RV 4 = t1 .3) Corectitudinea calculelor se verifică scriind ecuaţia de echilibru a forţelor pe orizontală: R2 H + R4 H + Fr1 = 0 b)Arborele II .2 se prezentă schemele de încărcare în cele două plane.in plan vertical: (4.în plan orizontal: ( ΣM )4 = 0 R H 2 ⋅ 2 ⋅ l '2 + F r1 ⋅ l '2 − F a1 ⋅ dw1 = 0 2 dw1 ' F a1 ⋅ F r1 ⋅ l 2 2 RH 2= 2 ⋅ l '2 + + F a1⋅ dw1= 0 ( ΣM )2 = 0 2 dw1 ' F r1 ⋅ l 2 + F a1 2 RH 4= − 2 ⋅ l '2 ' F r1 ⋅ l 2 ' RH 4 ⋅ 2 ⋅ l2 (4. Determinarea reacţiunilor în cele două plane.6) .in plan orizontal: Ft 2 2 Ft 2 = Ft1 .

10) unde α este coeficient ce ţine seama de faptul că solicitarea de încovoiere se desfăşoară după un ciclu alternant simetric (R = -1).în plan orizontal: M iH 5 = M iH 7 = 0 M iH 6 = RH 5 ⋅ l '2 (4. Determinarea analitică şi grafică a momentelor încovoietoare. 2. pe baza recomandărilor din § 6.în plan vertical: M iV 5 = M iV 7 = 0. Calculul momentelor încovoietoare echivalente Mej. Calculul se va efectua în conformitate cu noţiunile studiate la disciplina "Rezistenţa materialelor" numai la arborele II. din cele două plane (se va lua max(M iH 6 . . Determinarea diametrelor în punctele importante presupune: 1. 4. corespunzătoare încărcării din cele două plane. Se determină momentul încovoietor rezultant.8) 3. iar cea de torsiune după un ciclu pulsator (R=0). Calculul momentului încovoietor rezultant Mij .7) d w2 2 . Se vor calcula momentele încovoietoare în punctele caracteristice ale grinzii. se recomandă sa se ia în considerare natura ciclurilor de solicitare ale momentului încovoietor şi de răsucire.1. Pentru a nu rezulta diametre inutil de mari şi.dacă pe porţiunea respectivă Mij ≠ 0 şi Mtj ≠ 0 . utilizându-se relaţiile: . " ' M iH 6 = RH 5 ⋅ l 2 − Fa 2 ⋅ (4. mai întâi procedându-se la determinarea diametrelor în punctele caracteristice şi apoi pe baza lor urmând a se stabili forma constructivă a arborelui. Calcularea diametrelor. Momentul echivalent se determină cu relaţia: M e6 = M i 6 + ( α M t 2 ) 2 2 (4. Diametrele se calculează pentru fiecare punct caracteristic al arborelui. M iV 6 = RV 5 ⋅ l '2 .25 2.9) 4. Materialul arborelui se va alege conform recomandărilor de la § 4. α= σ ai ( −1) . M iH 6 ) în valoare absolută): 2 2 M i 6 = M iV 6 + M iH 6 (4. 2. relaţia 4. caracteristicile mecanice corespunzătoare se vor adopta conform tabelelor 4.9.2.3. prin însumarea geometrică a ' componentelor MiV şi MiH corespunzătoare.2. σ ai ( 0) (4. Stabilirea materialului şi alegerea corespunzătoare a rezistenţelor admisibile .2. 2 Determinarea diametrelor în punctele importante Acest paragraf este valabil pentru situaţia în care se adoptă metodologia prezentată la varianta “A” în § 4.1 şi 4. implicit o risipă de material. Momentul echivalent se determină cu considerarea momentului încovoietor şi a celui de răsucire în fiecare punct.11) în care: σ ai ( −1) şi σ ai (0) sunt caracteristice materialului arborelui şi se extrag din tabelul 4. şi se va trasa linia de variaţie a lor de-a lungul arborelui (diagramele MiV şi MiH).

momentul de torsiune în punctul respectiv.12) unde: Mej .2).13) în care: Mtj . § 3. 5 mm (poate rezulta diferit de valoarea recomandată ca urmare a reprezentării la scară a Fig.2.. 3.2. d2 = d12 + (3. ţinând seama de organele de maşină care se aplică pe arbore... în N. Arborele I Valorile diametrelor pentru figura 4.4) mm d34 = d3 + (5. . 4.3 se vor adopta constructiv ţinând cont de următoarele recomandări: d1= d I (calculat cu relaţia 3. τ at ( 0) . 3 Forma constructivă a arborilor Forma constructivă a arborelui rezultă din secţiunile de bază ale căror diametre au fost determinate anterior şi din modificările care se aduc.3.tensiunea admisibilă la încovoiere pentru un ciclu alternant simetric. În cele ce urmează se vor prezenta câteva modele de arbori şi unele recomandări privind stabilirea formei.5) mm .26 dj≥3 32 M ej πσ ai ( −1) [mm] . 1 Reductor cu roţi cilindrice cu dinţi înclinaţi.. de montajul.3 pieselor montate pe arbore.7) mm d4 = d2 (deoarece se utilizează aceeaşi serie de rulmenţi) c = min.2. 4... Restul dimensiunilor se adoptă constructiv pornind de la acest diametru.1).dacă pe porţiunea respectivă Mij=0 şi Mtj≠ 0 dj≥3 16 M tj πτ at ( 0) [mm] . în N.. (4. în desenul de ansamblu al reductorului).. .mm.4. în MPa.1). dată în tabelul 6. (4.mm. Diametrele calculate cu relaţiile de mai sus se rotunjesc la valori imediat superioare. dată în tabelul 4. pentru varianta B. în MPa.5) mm (multiplu de 5) d3 = d2 + (2. de preferinţă din şirul de valori cuprinse în STAS 8724/2-84 (v. Modelele de arbori prezentate sunt pentru reductorul cu o treaptă de roţi dinţate (desen de ansamblu Anexa 1.momentul încovoietor echivalent în punctul respectiv. fixarea axială şi solidarizarea lor. respectiv fig.tensiunea admisibilă la torsiune pentru ciclu pulsator. σai (-1) . astfel: d12 = d1 + (3.

. d4 se aleg utilizând indicaţiile de mai sus.se adoptă conform Fig. tabelul 2. privind dimensiunile capetelor de arbori cilindrici.4.. iar diametrele se vor adopta constructiv conform recomandărilor: d8= d II (calculat cu relaţia 3. In această situaţie porţiunea umărului de sprijin (de dimensiuni d34 şi c.3 (la fel ca l 1 ).13) se păstrează.4.27 Pentru a se stabili forma constructivă a arborelui este necesar să se verifice varianta de montaj a pinionului pe arbore.se alege conform STAS 8724/2-81. Deşi materialul arborelui se modifică (fiind identic cu cel al roţii dinţate) diametrele stabilite cu relaţiile (3.7) mm l 8 ..5 . pentru varianta B. v. Astfel dacă are loc inegalitatea: d f1 – d3 ≥ 20 mm. se va adopta soluţia constructivă arbore .. (unde df1 este diametrul de picior al roţii dinţate z1 ce urmează a fi montată pe arbore. d2.7) mm d5 =d7 (deoarece se utilizează aceeaşi serie de rulmenţi) c = (4.. iar d3 este diametrul tronsonului de arbore pe care se montează pinionul).12) şi (4.2).3) se va elimina şi nu este necesar canalul de pană. Arborele II Forma arborelui se recomandă a fi cea din figura 4.3. pentru arbore se va adopta soluţia constructivă din figura 4. d12..4 Observaţie: Toate valorile adoptate trebuie să fie numere întregi.2)..4) mm d56 = d6 + (5. astfel: d23 = d34 = d2 + (3…5) mm l 1 .. pinionul montându-se pe arbore cu pană..4.. fig. d78 = d8 + (3. figura 4. iar d23 = d34 se vor adopta cu condiţia să rezulte mai mici ca df1. Fig. din tabelul 4.3 60-75 105 d1 mm 20 22 24 25 28 30 32 35 38 40 42 45 48 50 56 l 1 mm 36 42 58 82 . Tabelul 4.5) mm (multiplu de 5) d6 = d7 + (2.3 în funcţie de d1.pinion. Pentru figura 4.4 (arborele I şi roata dinţată z1 vor face corp comun). (4.5 tabelului 4.5) mm d7 = d78 + (3. valorile diametrelor d1.7. Dacă d f1 – d3 < 20 mm.4.

9 5.8 4.0 5.4 4. se calculează cu relaţia: F6 = unde: Mt2 .14) π .4 5. Transmiterea încărcării se realizează prin zonele de contact dintre feţele laterale ale penei şi suprafeţele respective ale canalelor din arbore şi butuc.3 3.3 3. 2 M t2 d 6 ( 1+ µ 4 [N ] .0 5.3 3.28 4.0 butuc t2 2.1.0 5. In figura 4. acestea având avantajul unei mai bune centrări a elementului rotitor.6 se prezintă o asamblare cu pană paralelă. µ = 0.4.5 6.6 Tabelul 4.momentul de torsiune la arborele pe care se află pana (v.15 .0 9.diametrul arborelui pe tronsonul respectiv al asamblării [mm]. Fig.4 4.5 cap. 4 Alegerea penelor Pentru montarea roţilor de curea.coeficient de frecare dintre pană şi butucul roţii.mm].5 9.4 d 6 [mm] peste până la Dimensiunile penei [mm] b h Dimensiunile canalului [mm] Adâncimea arbore t1 17 22 30 38 44 50 58 65 75 85 22 30 38 44 50 58 65 75 85 95 6 8 10 12 14 16 18 20 22 25 6 7 8 8 9 10 11 12 14 14 3. 1 Calculul lungimii penelor Forţa care acţionează în asamblarea cu pană paralelă.rel.0 7.4 se aleg dimensiunile penei (b x h) şi ale canalului de pană (t1 şi t2). d6 . mărcile OL50 sau OL60. conform STAS 1005-71. dj.3 4. 4.1) [N. din tabelul 4.8 3. In funcţie de diametrul tronsonului de arbore pe care se montează roata sau cuplajul.5 4. ) (4.0 7. a roţilor dinţate sau a cuplajului pe arbori se vor utiliza pene paralele. Observaţie: In cadrul proiectului se va alege pana necesară asamblării roţii dinţate conduse cu arborele 2 (în punctul 6 căruia îi corespunde diametrul d 6 ). Penele paralele se execută din oţel carbon.

presiunea admisibilă de contact.înălţimea penei.5 (extras din STAS 1005-71).5 b [mm] h [mm] (4.tensiunea admisibilă la forfecare. l 2 ) Valorile lst se adoptă din tabelul 4. c = cσ ⋅ cτ 2 cσ + cτ2 ≥ ca = 1.2) (4.100) [N/mm2]. l1 ≥ h pa unde: h . impunându-se condiţia: l st ≥ max(l1 . pa = (65.7 din cap.4..9)lbutuc unde lbutuc = b2 ( b2 reprezintă lăţimea roţii dinţate conduse – v..18) 4. Având lungimea penei calculată aceasta se va standardiza (STAS 1005-71). ) şi constă în determinarea coeficientului de siguranţă efectiv c şi compararea lui cu un coeficient de siguranţă admis c a . σc ..8.17) lst [mm] 6 8 10 12 14 16 18 20 22 25 6 7 8 8 9 10 11 12 14 14 16 20 25 - 18 22 28 28 - 20 25 32 32 - 22 28 36 36 36 - 25 32 40 40 40 - 28 36 45 45 45 45 - 32 40 50 50 50 50 50 - 36 45 56 56 56 56 56 56 - 40 50 63 63 63 63 63 63 63 - 45 56 70 70 70 70 70 70 70 70 50 63 80 80 80 80 80 80 80 80 56 70 90 90 90 90 90 90 90 90 63 80 100 100 100 100 100 100 100 100 70 90 110 110 110 110 110 110 110 110 Lungimea penei (lst) se va corela cu lăţimea butucului roţii dinţate.2. pentru sarcini pulsatorii.limita de curgere a materialului penei. Tabelul 4. raze de racordare la salturi de diametre etc. τ af = (0.19) .0. pa .. b) condiţia de rezistenţă la tensiunea de forfecare: Fj [mm] l2 ≥ bτ af unde: (4. din tabelul 4.3) σc .1.4.. tab. în mm..5.4..2.29 Lungimea penelor paralele se calculează din : a) limitarea presiunii de contact: 2 F6 [mm] .0..lăţimea penei [mm] din tab. din tabelul 4.. 5 Verificarea la oboseală a arborilor Verificarea la oboseală se face în secţiunile cu o concentrare importantă a tensiunilor ( canale de pană.2.5 (4.16) b . astfel încât: l st = (0.15) (4.

factor dimensional (fig.coeficient de siguranţă la oboseală.oţel aliat cu concentrări foarte mari.4.oţel aliat fără concentrări şi oţel carbon cu concentrări moderate. (4. 5.7 Fig.30 în care: cσ . 2. fără concentratori de tensiune. Pentru canal de pană executat cu freză disc sau freză deget se alege din figura 4. concentrator de tensiune fiind canalul de pană executat cu freză deget . Observaţie: In cadrul proiectului se va face verificarea la oboseală la arborele 2în punctul 6 (căruia îi corespunde diametrul d 6 ).4.20) Fig. pentru solicitarea la torsiune.8 1 . 4. 3.4.oţel carbon. 1 Calculul coeficientului de siguranţă cσ Coeficientul de siguranţă cσ se calculează cu relaţia: 1 cσ = βσ σ v σ m ⋅ + γ ⋅ ε σ σ −1 σ c unde: βσ .oţel aliat cu concentrări moderate.coeficient efectiv de concentrare a tensiunilor. 4.coeficient de calitate al suprafeţei (fig.7.9).9 . Se ţine seama că solicitarea de încovoiere se produce după un ciclu alternant simetric iar solicitarea de torsiune după un ciclu pulsator. γ . εσ .4. pentru solicitarea la încovoiere.coeficient de siguranţă la oboseală. cτ . Fig.8).4.

. în N/mm2. Dacă coeficientul global c < ca =(1. în secţiunea considerată. 2 Calculul coeficientului de siguranţă cτ Coeficientul de siguranţă cτ se calculează cu relaţia: 1 cτ = βτ τ v τ m ⋅ + γ ⋅ ε τ τ −1 τ c unde: .7 pentru canal de pană. (4.aleşi în §4.mm (rel.4. In cazul verificării în zona unui canal de pană . 4.diametrul arborelui în zona canalului de pană.amplitudinea ciclului de solicitare la încovoiere în secţiunea respectivă. este necesar să se majoreze diametrele în secţiunile verificate .momentul încovoietor rezultant în secţiunea în care se face verificarea la σv= oboseală .19). .31 σv .. în N.5.. în mm.8. Wp.4. σ −1 . .momentul de torsiune la Fig.4. în N/mm2.4. în N/mm2 : M i6 [ N / mm 2 ] .mm. t1. σm .5). . dată în tabelul 4.10 arborele pentru care se face verificarea.γ din figura 4. Wz – modulul de rezistenţă axial al secţiunii verificate. tabelul 4.24) 2 2W p în care: M t 2 . 3 Calculul coeficientului de siguranţă global Coeficientul de siguranţă global se va calcula cu relaţia (4. din tabelul 4. (4.23) W p= b ⋅ t1 ⋅ (d 6 − t1 ) 2 π d3 6 16 − 2d 6 [mm3] (4.9).τ-1 şi τc.2.21) Wz în care: M i 6 .25) unde termenii au aceeaşi semnificaţie ca în relaţia (4.tensiunea medie la solicitarea de încovoiere a secţiunii respective (σm= 0 ciclul de solicitare fiind alternant simetric). 4. b.1.rezistenţa la oboseală a materialului arborelui.1 Amplitudinea ciclului la solicitarea pulsatorie: τ M τ v = τ m = max = t 2 (4.momentul de rezistenţă polar în secţiunea în care se face verificarea.βτ din figura 4.ετ din figura 4. Wz se calculează cu relaţia: Wz= 3 b ⋅ t1 ⋅ (d 6 − t1 ) 2 π d6 32 − 2d 6 [mm3] .în N.10.22) în care: d6 . (4. 5. 5.22).

5.2) . 5. . Rulmenţii radiali-axiali cu bile sau cu role conice se pot monta pe arbore în două moduri şi anume: în “X” (fig. Recomandabil este ca rulmenţii ce sprijină un arbore să fie aleşi identici. 5. rulmenţi cu role.1 Alegerea tipului de rulment In construcţia reductoarelor sunt foarte răspândite lagărele cu rulmenţi. la turaţii mai mici. trebuie să realizeze fixarea radială şi axială în ambele sensuri a arborelui.la încărcări mici se vor utiliza rulmenţi cu bile.la turaţii mari se utilizează rulmenţi cu bile. temperatura de lucru. respectiv 4. la încărcări mari.2. Forţele radiale din rulmenţi se calculează cu relaţia: . respectiv vertical V. calculate cu relaţiile 4.6. indiferent unde este utilizat. 5.1 Schema din figura 5.Arborele 2 2 2 Fr 5(7 ) = RH 5( 7 ) + RV 657 ) unde RH şi RV reprezintă reacţiunile din lagăre în plan orizontal H. Recomandări: . se vor utiliza rulmenţi radial-axiali. 4. Fig.1) (5.când în lagăre există atât încărcare radială cât şi axială. rulmenţi cu role. . ALEGEREA RULMENŢILOR 5. turaţie. alegerea lor se face după standarde şi cataloagele fabricilor producătoare pe baza diametrului fusului arborelui pe care se montează. a sarcinilor pe lagăr şi a duratei de exploatare alese iniţial.2). Pentru a adopta un anume tip de rulment se va ţine seama de: mărimea şi sensul solicitării.2 Stabilirea încărcării rulmenţilor Montajul cu rulmenţi.1 – la care fixarea axială se realizează la ambele capete – se recomandă . fără a introduce forţe suplimentare în rulmenţi.Arborele 1 2 2 Fr 2( 4) = RH 2 ( 4 ) + RV 2 ( 4 ) (5.3. .32 5. Din acest motiv se va lua în considerare rulmentul cel mai încărcat şi calculele se vor efectua pentru acesta. se vor utiliza rulmenţi radiali cu bile. în acest caz schimbându-se direcţia forţei Fa. Alegerea rulmenţilor identici are în vedere posibilitatea inversării sensului de rotaţie al arborelui. Rulmenţii pot fi solicitaţi numai de forţe radiale sau de forţe radiale şi axiale.5 şi 4.când în lagăre există numai încărcare radială sau pe lângă aceasta şi o încărcare axială mică. Rulmenţii fiind tipizaţi.1) sau în “O” (fig. condiţii de montaj şi exploatare etc.

4 1. Fig.48 1.07 0. B.5 0. . Ea este echilibrată prin montarea pereche a rulmenţilor radial-axiali.56 1 . cu deformaţii termice neglijabile.42 1.3 a) seriile 72 B şi 73 B. In funcţie de diametrul fusului d şi de tipul de rulment ales.pentru Fa / Fr ≤ 1. Obs.27 0. capacitatea statică Co. X = 1 şi Y = 0.57 b) seriile 70 C şi 72 C .13 0.2 se recomandă pentru arborii scurţi şi rigizi.36 0. RULMENŢI RADIALI . D.2 se va adopta o serie de rulmenţi (cu capacitatea dinamică C mijlocie) şi corespunzător ei se vor nota: capacitatea dinamică de încărcare C.14 .53 1.AXIALI CU BILE PE UN RÂND Fig. La rulmenţii radiali-axiali pe lângă forţele radiale ia naştere şi o forţă axială interioară (chiar dacă asupra rulmentului nu se exercită o forţă axială exterioară).pentru Fa / Fr ≤ e . Montajul se caracterizează printr-o distanţă mai mare între punctele de aplicaţie a reacţiunilor decât distanţa dintre centrele corpurilor de rostogolire ale rulmenţilor. X = 1 şi Y = 0.25 0.35 şi Y = 0.025 0.4 . α . Acest montaj se recomandă în cazul unor restricţii de gabarit axial. deformaţiile de încovoiere – în anumite limite – fiind admise. 5.pentru Fa / Fr > 1. La acest montaj distanţa dintre punctele de aplicaţie a reacţiunilor este mai mică decât distanţa dintre centrele corpurilor de rostogolire ale rulmenţilor.14 .44 1. 5.: In cadrul acestui proiect se vor utiliza rulmenţi radiali-axiali cu bile pe un rând.pentru Fa / Fr > e.42 0.04 0. e =1.05 0.16 0.2 Schema din figura 5. X = 0.1 Fa / C 0 e Y 0. Valorile pentru Y şi e se aleg din tabelul de mai jos: Tabelul 5.33 pentru arborii scurţi. din tabelul 5. Această forţă axială se datorează apăsării oblice a corpurilor de rulare asupra inelelor şi ea tinde să îndepărteze corpurile de rulare de căile de rulare. permiţând dilatarea arborelui.14. X = 0. .

34 Tabelul 5.2 Dimensiuni [mm] d D 32 35 35 42 35 40 40 47 42 47 47 52 47 52 52 62 55 62 62 72 62 72 72 80 68 80 80 90 75 85 85 100 80 90 90 110 90 100 100 120 95 110 110 130 100 120 120 140 B 9 11 11 13 10 12 12 14 12 14 14 15 12 15 15 17 13 16 16 19 14 17 17 21 15 18 18 23 16 19 19 25 16 20 20 27 18 21 21 29 18 22 22 31 18 23 23 33 Capacitatea de încărcare [N] αo C 15 15 40 40 15 15 40 40 15 15 40 40 15 15 40 40 15 15 40 40 15 15 40 40 15 15 40 40 15 15 40 40 15 15 40 40 15 15 40 40 15 15 40 40 15 15 40 40 Dinamică Statică C0 3000 4700 4350 6650 3850 6600 6100 8000 5600 8400 7700 9650 6850 10300 9400 14600 9450 14800 13500 20500 12600 20100 18400 24200 14600 25100 23000 30500 17700 28700 26200 40000 20100 31500 28600 48000 26300 39500 36000 56500 28100 49000 44500 66000 31500 58000 52500 75500 Seria 15 17 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 5800 9050 8350 12500 7150 12000 11000 14800 9700 14500 13300 17300 10700 16200 14800 24400 13900 22500 20500 31000 17500 29700 27100 36500 18800 35500 32000 45000 22300 39500 36000 58500 23700 41500 37500 68000 31000 51000 46500 79000 32000 61500 56000 90000 33500 70500 63500 102000 7002C 7202C 7202B 7302B 7003C 7203C 7203B 7303B 7004C 7204C 7204B 7304B 7005C 7205C 7205B 7305B 7006C 7206C 7206B 7306B 7007C 7207C 7207B 7307B 7008C 7208C 7208B 7308B 7009C 7209C 7209B 7309B 7010C 7210C 7210B 7310B 7011C 7211C 7211B 7311B 7012C 7212C 7212B 7312B 7013C 7213C 7213B 7313B .

1continuare) Capacitatea de încărcare [N] Seria Dinamică Statică C0 C 70 110 125 125 150 115 130 130 160 125 140 140 170 130 150 150 180 20 24 24 35 20 25 25 37 22 26 26 39 22 28 28 41 15 15 40 40 15 15 40 40 15 15 40 40 15 15 40 40 42500 76500 69000 114000 43500 79000 71500 125000 53500 89000 80500 135000 54500 99500 90000 146000 39500 63500 58000 86000 41500 68500 62000 97500 50500 76000 69500 109000 53500 88500 80500 122000 7014C 7214C 7214B 7314B 7015C 7215C 7215B 7315B 7016C 7216C 7216B 7316B 7017C 7217C 7217B 7317B Dimensiuni [mm] d D B αo 75 80 85 Forţele axiale interne.sensul rezultantei :II Fa i 2 + Fa < Fa i 4 ⇒ Fa 2 = Fa i 4 − Fa .sensul rezultantei: I Fa i 5 > Fa i 7 + Fa ⇒ Fa 7 = Fa i 5 − Fa . . Fa 5 = Fa i 5 Fa 7 = Fa i 7 (5. provenite din descompunerea forţei normale la căile de rulare (fig.5.3).sensul forţei Fa de la stânga la dreapta (fig. calculate cu relaţiile (5. Se consideră un arbore pe care sunt montaţi doi rulmenţi radiali-axiali cu bile pe un rând (fig. Fa 2 = Fa i 2 Fa 4 = Fa i 4 (5. Montaj în “X” Arborele 1 .2).5) .1b) . 5.1a).2 în funcţie de seria rulmentului ales.7. adoptând α=15o.6) (5.sensul rezultantei :I Fa i 2 + Fa > Fa i 4 ⇒ Fa 4 = Fa i 2 + Fa . calculate cu relaţia (5. se vor determina în calculul preliminar cu relaţia (5.1) în direcţia axei rulmentului.5. F a i j = 1. . precum şi cele axiale interne.1) şi (5.7) .4) (5.sensul forţei Fa de la dreapta la stânga (fig.din tabelul 5.3).sensul rezultantei : II Fa i 7 + Fa < Fa i 5 ⇒ Fa 5 = Fa i 7 + Fa . (5.1) şi asupra căruia acţionează o forţa axială exterioară Fa şi forţele radiale.35 Tabelul 5. Se face sumă de forţe în plan orizontal şi se vede sensul rezultantei (I sau II).3) α . Arborele 2 .21 Frj tgα unde: j =2 respectiv 4 la arborele 1 şi j=5 respectiv 7 la arborele 2.

8) unde: V .se pot folosi câte doi rulmenţi pentru sprijinirea unui fus. se alege o altă serie de rulment care să aibă o capacitate dinamică C mai mare decât a rulmentului ales iniţial. calculată cu rel.11) (5. 1.pentru acelaşi diametru de fus d.turaţia arborelui de intrare. 5. Sarcina dinamică se va calcula separat pentru arborele 1 (în punctele 2 şi 4) şi arborele 2 (în punctele 5 şi 7). .4.9) C2( 4) = P2( 4) p L (5.3.3 Calculul sarcinii dinamice echivalente Sarcina dinamică echivalentă ce solicită rulmentul se calculează cu relaţia: unde j = 2. trebuie să fie inferioară capacităţii dinamice C corespunzătoare seriei de rulment aleasă (v. Lh .5. calculată cu relaţia 2.coeficient axial al rulmentului. Xj . .. . care se calculează cu relaţia: 60 n1 Lh L= [milioane de rotatii ] 10 6 n1 . Pentru alegerea coeficienţilor X şi Y se va ţine cont de indicaţiile din tabelul 5.36 unde Fa este forţa axială exterioară ce încarcă arborele.2 pentru inelul exterior rotitor).12) Capacitatea dinamică C j cea mai mare. §5. L= p (5. în ore. Yj .4 Capacitatea dinamică necesară Se calculează cu relaţia: C j = Pj Arborele 1 p L unde j = 2.9) unde L este durabilitatea nominală a rulmentului.4. p = 3 la rulmenţi cu bile.10) L (5.7 P j = X j V Frj + Y j Faj (5.23 ( Fa = Fa1 = Fa 2 ). 5.3). în rot /min (vezi rel. Dacă C j > C poate fi adoptată una din soluţiile: .1.5.2): Cj ≤ C In acest caz rulmenţii au fost bine aleşi.coeficient radial al rulmentului.durata de funcţionare. Arborele 2 C5( 7 ) = P5( 7 ) unde: 60 n2 Lh [milioane de rotatii ] 10 6 în care n2 este turaţia la arborele de ieşire. 1. dată prin temă.coeficient cinematic (V = 1 pentru inelul interior rotitor şi V = 1.7 (5.se poate mări diametrul fusului.

cu fixare frontală.6. inversări de sens frecvente şi rapide Funcţionare foarte neuniformă. c) Cf . suprasarcini mari. executându-se în două variante (tip N şi tip B) şi 22 de mărimi.cu alezaj cilindric. Tabelul 6. suprasarcini extrem de mari. Alegerea cuplajului Cuplarea reductorului cu alte ansamble se realizează cel mai adesea printr-un cuplaj elastic cu bolţuri datorită avantajelor conferite de acesta.55 1. datorită şocurilor care apar la pornire. suprasarcini relativ importante de scurtă durată Funcţionare neuniformă.37 6. amortizează şocurile şi vibraţiile torsionale.65 1.1 următoarele variante: a) P . în STAS 5982-79. Acest cuplaj permite deplasări axiale până la 5 mm. dar capetele de arbore pe care se montează cuplajul au diametrele mai mici decât diametrele nominale d corespunzătoare mărimii respective de cuplaj. fără fixare frontală. cu fixare frontală. precum şi a unei funcţionări neuniforme.65 4. 6. Cuplajul elastic cu bolţuri este standardizat.2) se face luându-se în considerare un moment nominal M n : M n = cs M t 2 . şocuri foarte mari şi repetate.85 2. inversări de sens foarte frecvente Funcţionare extrem de neuniformă. şocuri mari şi frecvente.pregăurit: se utilizează în cazul în care mărimea de cuplaj aleasă este corespunzătoare din punct de vedere al momentului nominal necesar.1.1) cs 1.1. b) C . şocuri moderate şi relativ frecvente.1). Cel mai utilizat este cuplajul tip N (fig.15 2. ALEGEREA CUPLAJULUI 6. fără şocuri şi suprasarcini Funcţionare uniformă. şocuri mici şi rare. schimbă frecvenţa oscilaţiilor proprii ale arborilor evitând rezonanţa. suprasarcini uşoare şi de scurtă durată Funcţionare neuniformă.1 Regimul de lucru al maşinii antrenate Funcţionare foarte uniformă.cu alezaj conic. suprasarcini foarte mari. inversări de sens foarte frecvente şi rapide (6. radiale până la 1 mm şi unghiulare până la 1o. Semicuplele se execută în Fig.cu alezaj cilindric. şocuri extrem de mari şi foarte dese. alegerea din standard a cuplajului (tabelul 8.50 . d) Ki . Dacă momentul de torsiune pe care trebuie să-l transmită cuplajul este M t . unde c s este coeficientul de serviciu şi se alege din tabelul 6.

5 d 4 Tabelul 6.diametrul pe care sunt amplasate bolţurile (fig. se adoptă în funcţie de capătul lui filetat cu relaţia: δ = 1. 24 25. 19. 28. 20.85 10-15 10-24 12-31 15-41 15-54 32-59 32-70 4 4 6 10 8 12 16 6.6. în limitele alezajelor semicuplajelor din cadrul mărimii respective de cuplaj.presiune de contact.38..la încovoiere. în secţiunea de încastrare în semicupla 1: ⎛l −l2 ⎞ 32 F1 ⋅ ⎜ 3 + s⎟ ⎝ 2 ⎠ ≤ σ = (90.75.45. C .40 42. Verificarea cuplajului Forţa cu care se încarcă un bolţ se calculează cu relaţia: 2 Mn F1 = .numărul de bolţuri pe cuplaj.. D1 ⋅ n (6..70 71.5) [ MPa] . presiune ce apare între manşoanele de cauciuc şi bolţ: 4 F1 p= ⋅ ≤ p as = (3.C d4 D1 D2 l3 D 32 37 42 52 63 78 94 M6 M6 M6 M6 M8 M8 M8 88 98 112 127 158 180 212 62 71 85 100 118 140 172 40 48 62 76 84 105 130 n s 2 2 2 3 3 3 4 buc 1 2 3 4 5 6 7 16. D1. δ ⋅ (l 3 − l 2 ) π .2 Mărime Mn [Nm] 20 45 112 236 500 900 1500 Diametrul nominal d Semicupla P semicupla C. 48. 65.35.50 55. Bolţurile se verifică la: .2.110) σi = ai 3 π ⋅δ (6. 18.2. (6. conform tabelului 6. nespecificat în standard. aceasta se poate majora până la: δ = 2 d4 . . 56 60.38 Cuplajul de o anumită mărime se utilizează la cuplarea arborilor ale căror capete au diametre egale sau diametre diferite.4) Dacă cu dimensiunea adoptată pentru diametrul bolţului δ nu se verifică vreuna din relaţiile de mai sus. Diametrul bolţului δ..1).2) unde: n .63. K f i l2 14 19 24 34 33 48 64 Dimensiuni constructive [mm] P. 22.3) [ MPa] . 80. 30 32.

39 Anexa 1 .

40 Anexa 2 .

41 Anexa 3 .

Editura ALMA Galaţi. M. M. 1996 11. Transmisii pin angrenaje. Ed. Ed. I. Ripianu. 1977.. Ed.. Ed.a.a. vol. Bucureşti. ş. Bucureşti. Tehnică. . V.I. Bucureşti.. .a. ş. I.Organe de maşini.ş. 1976. N. Bucureşti. Tehnică.d. Bucureşti. 1998 5. Editura “Orizonturi universitare” Timişoara. Palade. Reductoare (colecţie de STAS). Rădulescu. Ed. Fălticeanu. 1981 3... A.42 BIBLIOGRAFIE 1.a. C. ş. vol. Crăciun. Bucureşti. Editura de Vest. 8. Editura Felix. Constantin. vol. Gafiţeanu. Ed. Proiectare. V. M... 1981 6. – Reductoare cu roţi dinţate. Elemente de proiectare. Bazele proiectării transmisiilor mecanice. Tehnică. 1997.* * * . Osii. Nicoară. Tehnică. Elemente de inginerie mecanică. Transmisii mecanice. ş. Gh. ş. Hapenciuc. Indrumar de proiectare în construcţia de maşini. 1981 4. III.I. 1984. Organe de maşini. I. Chişiu.. Proiectare şi tehnologie. 9.a. I. 1986. ş. Angrenaje. ş.a. Timişoara.a. 2. Crudu. Gafiţeanu.a... ş.. Gheorghiu. A. N. Gheorghiu. Atlas reductoare cu roţi dinţate. 1997.. Tehnică. Bucureşti. Didactică şi Pedagogică. vol. I.. Didactică şi Pedagogică. Îndrumar de proiectare în construcţia de maşini. vol. ş. Bucureşti. Ed. Tehnică.a.. 12. Ed. 13. arbori drepţi şi arbori cotiţi. 1985 7.II. Editura “Evrica” Brăila. 2003 10. Organe de maşini. Drăghici.a. Rulmenţi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful