Curs 12.

Contractele de intermediere in turism
12.1. Contractul intre hotelier si intermediarii din turism 12.2. Contractul de hotelarie 12.3. Contractul de reprezentare 12.4. Contractul cu transportatorul aerian BIBLIOGRAFIE: MOT – Capitolele 11, 12 EGT – Capitolul 10, pp.324 - 347 12.1. Contractul intre hotelier si intermediarii din turism Cel mai frecvent si mai pragmatic criteriu de clasificare a contractelor intre operatorii si intermediarii din turism este preluarea sau nu de catre intermediar a riscului vanzarii produsului turistic contractat cu prestatorul, catre consumatorul final. Conform acestui criteriu, contractele sunt:  Contracte de comision (intermediere);  Contractul cu garantie sau charter. Aceste doua categorii se suprapun in mare parte si in functie de clasificarea lor, dupa cum agentia de turism actioneaza in numele si pe seama hotelierului sau turistului sau in nume si pe cont propriu. Ultima varianta este mai larga ca sfera de cuprindere, incluzand, alaturi de situatiile de garantare a contingentului de camere, si pe cele in care agentia de turism presteaza serviciile in baza materiala proprie. In continuare prezentam principalele capitole ale contractului dintre hotelier si agentia de turism. Desi acestea sunt in mare parte aceleasi pentru ambele grupe de contracte, vom evidentia, atunci cand este cazul, prevederi specifice celor doua situatii.  Obiectul contractului Obiectul contractului trebuie sa mentioneze serviciile oferite spre comercializare agentiei de turism de catre prestator. Tot aici este bine sa fie precizate, in cazul in care acestea nu constituie subiecte ale unor capitole separate, natura relatiei intre parti in legatura cu comercializarea produsului, piata si modul de comercializare a produsului de catre agentia de turism contractata.  Durata contractului Derularea contractelor in turism incepe, de obicei, la data semnarii lor de catre reprezentantii abilitati ai partilor. Durata contractului de turism poate fi precizata sau nu. Ultima situatie se intalneste in cazul unor contracte pentru actiuni izolate, sau pentru care aceasta rezulta din precizarea obiectului contractului, a prestatiilor si a datelor la care vor fi asigurate. Atunci cand este precizata, durata contractului poate fi exprimata:  Aproximativ (de ex. contract pentru sezonul de vara 2006)  Exact (contractul este valabil pana la data de …). Durata contractului se stabileste in functie de intervalele de timp la care apar sau pot aparea schimbari ale produsului comercializat, ale tarifelor acestuia sau ale altor conditii legate de angajamentele contractuale.  Contingentul de spatii de cazare Contingentul poate fi exprimat in:  Numar de locuri (sau paturi), de obicei in contractele charter sau pentru hotelurile care din constructie au numai sau preponderent camere cu doua paturi;

1

 Numar de camere si, eventual, pe tipuri de capacitate, pentru unitatile de cazare cu o structura diversa sau atunci cand agentia de turism doreste sa promoveze si sa ofere o astfel de structura clientelei sale;  Numar de camere si numar de locuri, indicandu-se astfel echivalenta intre cele doua marimi. Contingentele mari de locuri, cuprinzand cateodata intreaga capacitate de cazare a hotelului, sunt caracteristicile pentru contractele charter, mai ales in statiunile de vacanta cu un turism de masa.  Perioada de contingent Perioada de utilizare a contingentului este impartita in subperioade sau sezoane, dupa diferite criterii, cel mai utilizat fiind cel al variatiei cererii si corespunzand unei variatii a tarifelor. Marimea contingentului poate fi aceeasi pentru intreaga perioada de utilizare sau diferita pe sezoane, sau date de sosire.  Graficul de sosiri Graficul de sosiri cuprinde in ordine cronologica datele de sosire a turistilor, in cazul comercializarii pe “serii”. Aceasta este specifica inceputului turismului de masa, a turismului ca fenomen social. Seria este o durata predeterminata exprimata in zile a sejurului propus spre vanzare la agentia de turism. Ea este de obicei conceputa astfel incat ziua de incepere a unei serii sa coincida cu ziua terminarii celei precedente.  Preturi/tarife Caracteristica preturilor din turism este diferentierea acestora, respectiv practicarea unor preturi diferite pentru acelasi produs, functie de criterii care sunt in mare masura exterioare prestatiei propriu-zise sau costurilor. Astfel, acelasi produs va fi comercializat la preturi diferite, in functie de:  Sezoanele turistice: extrasezon, sezon intermediar, varf de sezon;  Cel care comanda si achita serviciile: un intermediar, consumatorul final, o societate pentru salariatii sau invitatii sai;  Criteriile socio-profesionale legate de consumatorul final; turist-om de afaceri; copil-adultstudent-pensionar;  Volumul consumului: sejur lung-sejur scurt, grup individual;  Momentul inscrierii si al platii. Uzual, in contracte, tarifele sunt diferentiate:  Pe sezoane, de obicei 2 sau 3 la numar;  Pentru turisti individuali si pentru grupuri, cu precizarea numarului minim de persoane care constituie un grup. Contractele de comision se incheie la tarife brute cu mentionarea comisionului exprimat de obicei ca procent din tariful brut. In contractele charter sau cu garantie, tarifele contractuale servesc in principal si sunt exprimate pentru a sta la baza calculului garantiei, ele fiind mai greu de reconstituit din preturile de vanzare ale intermediarului.  Garantia contractuala • Este o clauza specifica contractelor charter sau cu garantie. • Garantia este o suma pe care agentia de turism se obliga sa o plateasca hotelierului in schimbul punerii la dispozitie de catre acesta, in mod ferm, a unui contingent de locuri, predeterminat ca marime si in timp si indiferent daca utilizarea efectiva a acestuia este doar partiala. • Formula de calcul utilizata este; Garantia contractuala=Nr. Zile×nr. Locuri×tarif/loc×coeficient (de garantare)

2

Numarul de zile coincide cu perioada de punere la dispozitie a contingentului, iar numarul de locuri este calculat in functie de marimea contingentului contractual. Numarul de zile este defalcat pe perioade de sezonalitate care corespund unor tarife diferite.  Clauze de acces la contingent Principalul reper temporal in clauzele de acces la contingent este cel pana la care intermediarul dispune de contingentul contractual si deci pana la care poate fie sa transmita rezervarile-vanzarile, fie sa decomande spatiile nevalorificate fara penalizari. Termenul fixat fata de ziua sosirii clientilor. Zilele de sosire pot fi prestabilite prin contract, constituind asa-numitele grafice de sosire corelate, de obicei, cu datele de operare ale mijloacelor de transport sau fixate in functie de preferintele de plecare in vacanta ale turistilor pentru anumite zile sau date.  Clauza de plata • Clauza de plata stabileste cine, cand, cum si in baza caror documente plateste serviciile ce fac obiectul contractului. • Pentru contractele charter, in care dependenta prestatorului de realizarea contractului este practic totala, acesta nu va putea accepta decat plata in avans, chiar prin mai multe rate sau transe. • Atat in cazul contractelor charter, cat si a celor cu contingente mari, partile convin asupra unui avans achitat prestatorului inaintea inceperii sezonului si care trebuie considerat ca un efort comun pentru buna pregatire a sezonului.  Raspunderea contractuala • Raspunderea contractuala in contractele de turism intre prestatori si intermediari mentioneaza situatiile in care aceasta este antrenata si masurile reparatorii pe care partile si le datoreaza. • Principalele obligatii ale intermediarului de vanzare sunt cele legate de utilizarea contingentului, plata serviciilor, publicitatea produsului contractat. • In cazul contractelor de intermediere, raspunderea prestatorului trebuie evidentiata in mod deosebit, paralel cu prevederi care sa limiteze raspunderea agentiei de turism pentru calitatea serviciilor asigurate de prestator. 12.2. Contractul de hotelarie In contractul de hotelarie, desi s-au facut eforturi pentru generalizarea uzantelor, nu exista reglementari si prevederi unitare. Principalele clauze ale acestui contract sunt:  Libertatea de a primi • Practica a consacrat principiul libertatii hotelierului de a primi sau de a refuza clientului care se prezinta la receptie sau care solicita o rezervare. • Opusul libertatii de primire este libertatea de intrerupere a contractului. • Hotelierul este liber sa accepte sau sa refuze animalele care insotesc turistii. In cazul acceptarii acestora, el poate cere un supliment de pret.  Obligatiile partilor privind utilizarea si prestarea serviciului de cazare • Hotelierul trebuie sa asigure instalatiile si dotarile, functionarea corecta si accesul la acestea, serviciile de baza si suplimentare corespunzatoare pretului cerut si categoria hotelului. El trebuie sa respecte regulile care protejeaza domiciliul, camera ocupata de client fiind considerata un domiciliu temporar. • Clientul este dator sa restituie camera in aceeasi stare si cu acelasi inventar ca la primire si este raspunzator pentru lipsurile si stricaciunile care rezulta dintr-o utilizare anormala.  Durata contractului • Atunci cand nu este precizata la efectuarea rezervarii sau la inregistrarea la receptie, durata se intelege ca fiind nedeterminata. Pentru o rezervare, care indica un interval aproximativ pentru data plecarii, se ia in considerare prima zi a acestui interval. 3

Contractul se poate prelungi zilnic sau poate inceta prin anuntarea receptiei pana la pranz, cel mai tarziu, sau pana la ora indicata de receptie pentru terminarea zilei hoteliere.  Caracterul obligatoriu al rezervarii • Persoana care a facut o rezervare, verbal sau in scris, cat si hotelierul care a confirmat-o sunt obligati sa o respecte.  Termene de anulare Termenele uzuale de anulare a rezervarii de catre client, fara a datora penalizari hotelierului, sunt urmatoarele, calculate in zile fata de data anuntata a sosirii:  In orase: 3 zile;  In statiuni: o 30 zile in varf de sezon; o 15 zile in extrasezon.  Plati anticipate Acoperirea riscului de neprezentare a clientului, asumat de hotelier la confirmarea unei rezervari, poate fi acoperit partial sau integral, prin solicitarea unei plati anticipate. Aceasta poate avea doua forme, hotelierul avand datoria sa precizeze fara echivoc acceptiunea pe care intelege sa o dea platii anticipate:  Un avans destinat a fi utilizat in contul serviciilor comandate sau pentru acoperirea taxei de neprezentare retinute de hotelier, eventuala diferenta neutilizata restituindu-se clientului.  O garantie, suma forfetara care se restituie la terminarea sejurului sau se retine integral in cazul neprezentarii la data rezervata sau anularii sub termenul limita prevazut.  Daune-interese • Hotelierul sufera un prejudiciu atunci cand clientul nu se prezinta, anuleaza sub termenele convenite sau comunicate de hotel, decaleaza sau scurteaza sejurul rezervat, ceea ce justifica in practica calcularea si retinerea de catre hotelier a taxei de neprezentare sau a garantiei. • Hotelierul care nu pastreaza camera confirmata sau acorda o prestatie neconforma cu rezervarea facuta, cauzeaza un prejudiciu clientului sau.  Dreptul de gaj asupra bagajelor clientului • Acest drept este presupus de majoritatea legislatiilor, ca garantare a creantelor hotelierului, nascute in urma unei prestatii neachitate. El se extinde asupra tuturor efectelor aduse de client in hotel, chiar daca acestea apartin unui tert care le-a incredintat clientului. Realizarea gajului se face prin vanzare publica in conditiile de evaluare, organizare si termen prevazut de legile nationale.  Raspunderea hotelierului Raspunderea civila a hotelierilor si a proprietarilor de restaurante, in executarea activitatii lor este de doua feluri:  Raspundere delictuala sau cvasidelictuala;  Raspundere contractuala. 12.3. Contractul de reprezentare In afara contractelor de comision, distributia produsului turistic se realizeaza si prin contractul de reprezentare. Reprezentarea se poate realiza prin:  Agent de reprezentare;  Societate de reprezentare;  Salariat al societatii prestatoare in baza unui contract de munca. Reprezentantul de hotel actioneaza de obicei in numele si pe seama hotelului si numai in aceasta calitate poate incheia contracte cu publicul sau agentiile de turism. 4

Indiferent de particularitatile fiecarui contract, cateva clauze se regasesc in majoritatea contractelor de reprezentare in hotelarie.  Clauza de reprezentare • O problema esentiala a contractelor de reprezenatre este conflictul de interese intre societatile servite de acelasi reprezentant, conflict in care reprezentantul poate fi atras de o societate impotriva celeilalte.  Durata contractului • Orice clauza privind durata contractului cuprinde si o referire la termenul dinaintea terminarii contractului, partile comunicand fie prelungirea acestuia, fie intreruperea lui. Anuntarea intreruperii contractului de reprezentare este un moment critic pentru comercializarea produsului pe termen lung.  Remunerarea reprezentantului • Reprezentantul este remunerat cu o suma fixa anuala, platibila la semnarea contractului pentru urmatorul an, si ulterior, la aceeasi data, pentru anii urmatori. Unele contracte pot stabili, pe langa remuneratia fixa, si o parte variabila, in functie de anumite rezultate usor comensurabile, cum ar fi volumul comenzilor preluate si transmise hotelierului. Suma fixa reprezentand remunerarea poate fi grevata de penalizari in cazul nerealizarii sarcinilor contractuale.  Sarcinile reprezentantului Sarcinile generale acoperite de remuneratia fixa a reprezentantului se refera la:  Programul de vizite si contracte;  Modul de preluare, transmitere, evidenta si confirmare a comenzilor obtinute din zona de actiune;  Studii de piata cu precizarea continutului acestora si a periodicitatii lor. Serviciile, care sunt asigurate de reprezentant in baza unor acte aditionale la contract cu plata separata sunt:  Contractarea si urmarirea derularii unei campanii de publicitate cu societati specializate;  Actiuni de informare privind solvabilitatea unor societati de turism;  Recuperarea unor debite de la clientii hotelului;  Cumpararea de echipamente hoteliere si pentru restaurante si expedierea lor;  Recrutarea de personal hotelier sau artistic pentru actiuni organizate de hotelier.  Sarcini ale hotelierului • Plata reprezentantului la nivelul si termenele stabilite; • Plata altor servicii auxiliare solicitate, conform actelor aditionale; • Asigurarea reprezentantului, gratuit cu materiale publicitare; • Onorarea tuturor rezervarilor primite prin reprezentant, conform modului de lucru stabilit; • Preluarea spre solutionare a tuturor reclamatiilor privind serviciile acordate clientilor trimisi de reprezentant, reclamatii primite de catre acesta; • Plata comisioanelor de catre agentiile de turism care au trimis clienti direct sau prin reprezentant; • Plata sumelor datorate, in baza contractelor incheiate prin reprezentant, catre diversi furnizori. 12.4. Contractul cu transportatorul aerian În cadrul contractului cu transportatorul aerian, acesta din urmă se angajează să asigure beneficiarului transportul, iar beneficiarul se angajează să utilizeze mijlocul de transport convenit şi să plătească preţul transportului conform tarifelor oficiale. Principalele tipuri de contracte care se incheie in transportul aerian: 1. Acorduri interguvernamentale, care precizeaza in principal modul de operare:  Operare bilaterala, denumita contract pool; 5

 Operare unilaterala, caz in care se incheie unul din urmatoarele contracte comerciale: jointventure, bloked-space, dirijare trafic. 2. Contracte de colaborare intre companii care nu opereaza pe aceeasi ruta:  SPA (Special Prorate Agreement)  Interline;  GSA (General Sales Agency Agreement) 3. Contractele pentru companii membre IATA Aspectele specifice inscrise in contractul cu transportatorul aerian sunt:  Numarul de pasageri;  Tipul de mijloc de transport;  Perioada de utilizare;  Valoarea contractului;  Obligatiile reciproce;  Conditiile de modificare a contractului;  Responsabilitatea partilor pentru neexecutarea sau executarea defectuoasa a contractului. Contractul charter este unul din contractele importante incheiate cu transportatorul aerian. In el sunt inscrise explicit drepturile si obligatiile tour-operatorului, legea care guverneaza contractul, modificarile contractului, conditiile de plata, clauzele de notificare si cele de supunere spre aprobare consiliilor de administratie ale celor doua parti.

6