You are on page 1of 5

Hanu Ancutei a aparut in anul 1928 cuprinde un sir de 9 povestiri: Povestire 1.Iapa lui Voda 2.Haralambie 3.Balaurul 4.

Fantana dintre plopi 5.Cealalta Ancuta 6.Judet al sarmanilor 7.Negustor lipscan 8.Orb sarac 9.Istorisirea Zahariei Fantanarul Caracter Umoristic Justitiar Fantastic Erotic Erotic Justitiar Memorialistic Istoric Erotic Narator Comisul Ionita Calugarul Gherman Mos Leonte Zodierul Capitanul Neculai Isaac Ienache Coropcarul Constantin Motoc Jupan Damian Orbul Constandin Zaharia Fantanarul Lita Salomia

tehnica narativa: povestire in rama cele noua povestiri sunt individualizate prin titlu sunt introduce si legate intre ele printr-o a zecea povestire care formeaza rama celorlalte aceasta, cu caracter memorabil, apartine unui povestitor a carui identitate ramane necunoscuta liantul narativ este reprezentat de cadrul pitoresc al hanului: “ cu porti ferecate, cu ziduri groase, ca de cetate” atmosfera este de ospetie si de belsug personajele sunt vechi tovarasi sau necunoscuti, deosebiti ca varste, mentalitati, meserii ( ciobani, haiduci, hoti, calugari), dar au in comun placerea de a povesti „ Cine le spune mai frumos, acela are lauda mai mare” fiecare povestire presupune un cadru si un ceremonial naratorii sunt de diferite tipuri: o personaj – implicat in evenimente: comisul Ionita o martor – Calugarul Gherman in „Haralambie” o colportor – care relateaza intamplari auzite din batrani- orbul Constandin in „Orb sarac” o confident – caruia i s-a relatat povestirea pe care o povesteste la randul lui: Lita Salomia in „Istorisirea Zahariei Fantanarul” fiecare narator in parte provoaca retragerea in trecut, in arhaic, adica retragerea din timpul povestitului in timpul evenimentului asadar, exista doi timpi narativi: o nararii – profan o povestirii – sacru

-

e legata de povestea de dragoste dintre Aglaita. al perceperii povestirii Istorisirea Zahariei Fantanarul Subiectul expozitiunea: este extinsa si fixeaza locul si timpul actiunii. spre multumirea boierului deznodamantul este fericit. „ o pozna care s-ar fi petrecut candva”.- - naratorul alege timpul propice al povestirii si provoaca un scenariu al spuneriiinstituie un dialog fictiv intre povestitor si ascultator naratiunea ca istorie are in vedere continutul narativ: evenimentele. actiunea. mitic. Fantanarul devine ocrotitorul iubirii celor doi si printr-o strategema ii aduce in fata Domnului. fecior de mazal. asa cum il evidentiaza Lita Salomia ea scoate in relief statura lui morala. face ca cei doi sa devina finii lui Voda - - Personajele sunt folosite pentru a dramatiza povestirea prezentata ca o sceneta eroii nu sunt memorabili. personajele naratiunea ca discurs consta in relatarea evenimentelor si implica instantele comunicarii narative: o narator o ascultator o cititior o mod de a face cunoscute evenimentele. si Ilies Ursachi.iubirea – si a jucat rolul de cavaler protector . nefiind invididualizati sau caracterizati adevaratul erou al povestirii este Zaharia Fantanarul. fata boierului. care astepta sosirea la o vanatoare domneasca a lui Voda-Calimah intriga: introdusa prin vocea Litei Salomia. legendar timpul din naratiunea ca discurs este unidimensional. dragoste cu care tatal fetei nu este de acord desfasurarea actiunii este redusa ca dimensiuni. intrucat a aparat o valoare. care ii va binecuvanta si le va deveni nas. consemneaza doar refuzul manios al boierului de a accepta o asemenea legatura punctul culminant o coincide cu hotararea marturisita de Aglaita lui Zaharia de a se arunca in fantana o din acel moment. legata de saparea unei fantani de catre Zaharia Fantanarul in Poiana lui Vladica Sas pentru Dimachi Marza. personajele timpul din naratiunea ca istorie este pluridimensional.

cu o strategie narativa care scoate in evidenta povestirea. cei doi naratori. Zaharia si Lita. tace. taciturn. „Asa este” - Ultima povestire a ciclului – antipovestire 1. lasand ca povestirea sa se construiasca singura 2. Lita. aparand valori ca demnitatea. rezuma in doar cateva fraze povestirea In locul lui. naratorul propriu-zis. curajul etc) Tehnica narativa este ultima povestire din ciclu e introdusa direct dupa cea anterioara de Lita Salomia aceasta. antipovestirea presupune deci existenta unei relatari virtuale facute la persoana I de catre Zaharia. capabil de a gasi solutia salvatoare. care devine martor al povestirii spuse de Lita.narator-confident 3. nemultumita de succesul povestirii anterioare spuse de orbul Constandin. faptele narate Caracteristici se face in general la persoana I – caracter pronuntat subiectiv presupune o stransa legatura intre narator si ascultator interesul se concentreaza asupra situatiei. desi auzise povestirea relatata anterior. cu un continut redus fata de cel al nuvelei. anuntat chiar din titlu.- se remarca astfel contrastul dintre imaginea cu care eroul e introdus in povestire (un batran barbos. si nu asupra personajului naratorul se implica in faptele relatate . povestea este spusa de Lita Salomia si numai din cand in cand confirmata de Zaharia prin formule de genul: „Asa-i”. o infloresteinventeaza noi amanunte. de catre Lita 4. ca orice narator autentic.specie a genului epic in proza. taciturn. de care se mira Zaharia insusi 5. isi schimba rolurile – Zaharia e narator-personaj. cand de fapt relatarea se face la persoana a III-a. cu capul buhos. si apoi sa vezi” „Vino-ti badica in simtire si spune toate” Zaharia. iar Lita. care-si reduce la tacere propria relatare. devenind martor al relatarii Litei Demonstratie ca e povestire Povestirea. posac. caruia ii place bautura) si profilul sau moral relevat pe parcursul povestirii (sensibil la suferinta. carora le propune un nou povestitor: pe Zaharia „Numai sa spuie ce i s-a intamplat. provoaca curiozitatea celor din jur. ambiguizarea personajului Zaharia – narator.

prezinta lumea epica asa cum a receptat-o ea povestirea presupune o legatura intre narator si cititor. de cucerire sau de verificare prodomina naratiunea in defavoarea descrierii sau analizei. punandu-se accent pe actul nararii. personajele nu sunt individualizate si caracterizate presupune un scenariu (de exemplu: nelinistea Litei.- constructia epica este mai putin riguroasa desfasurarea actiunii este destinsa relatia narator-receptor este cea care determina organizarea discursului si ii confera oralitate respecta un ceremonial al spunerii. dar inventeaza situatii noi. sfat. prin formulele de captare a atentiei. naratorul-confident. care-l indeamna pe fantanar sa povesteasca) si o atmosfera de petrecere. relateaza faptele. desi nu se face integral la persoana I Lita Salomia. istoric – „S-ar fi petrecut candva pe vremea lui Vladica Sas” . mancarea. pe intamplari si mai putin pe personaje de aceea. receptor. bautura) continutul substantei narative nu e dat de calitatea intrigii. al adresarii presupune o atmosfera proprie povestirii evoca un timp vag. mitic In povestirea „Istorisirea Zahariei Fantanarul” este o povestire subiectiva. ci de situatia epica evoca un timp trecut. care e scurta si doar un pretext. intimitate (focul de la han. istoric.

povestitorul nu analizeaza. intamplarilor si nu asupra personajelor 3. constructie epica nu neaparat riguroasa 2. ci si verosimila 7.Comparatie povestire-nuvela Nuvela 1. . predomina naratiunea. naratiunea – principalul mod de expunere. arta de a construi (N. accentul este pus asupra personajului Povestire 1. trebuie sa para credibila – naratorcreditabil 7. constructie epica riguroasa 2. prezenta unui cadru si a unui ceremonial 3. accent pus asupra evenimentelor. nu descrie. alterneaza cu descrierea si dialogul 5. iar descrierea si analiza sunt dozate cu mare economie. tinde spre obiectivitate. nu intra in detalii psihologice 5. deci conteaza fluenta narativa 4. trebuie sa fie nu doar credibila. importanta acordata naratorului si actiunii nararii. prezinta impersonal. este prin excelenta subiectiva 6. arta de a povesti. chiar si atunci cand se face la persoana I sau de un narator-martor 6.Manolescu) este legata de importanta compozitiei si de dispunerea partilor 4.