You are on page 1of 21

Colegiul Agricol “Traian Savulescu “ Tg-Mures

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA COMPETENTELOR PROFESIONALE Nivel 3

Calificare Profesionala : Tehnician ecolog in protectia calitatii mediului

Indrumator : Ing.Vizi Zsuzsanna 2013

Candidat : Franc Oana Maria

1

GESTIONAREA SI VALORIFICAREA DESEURILOR

2

Introducere……………………………………. Cap. 3 ..II Gestionarea deseurilor………………… II. Cap. I.2 Dezvoltarea gestionarii deseurilor in Europa………………. Cap.2 Elemente importante in procesul de gestiune a deseurilor…………………………… Cap.1 Regimul juridic al gestionarii si eliminarii deseurilor……………… II. I Generalitati…………………………… I.Cuprins Argument……………………………………….. IV Anexe…………………….1 Clasificarea deseurilor……………………. III Legislatie…………………….

INTRODUCERE Gestionarea deseurilor a constituit o preocupare permanenta a omului nou.  Acolo unde interpretarile traditionale pot conduce la aglomerare. preocuparea pentru reutilizarea a tot ceea ce parea nefolositor la un moment dat. probleme de mediu inconjurator sau sociale. beneficiind de asemenea de mediul inconjurator local sau care sa aduca beneficii calitatii vietii. mai mult decat rezolva. extindere. Pe masura ce omul a constientizat faptul ca resursele naturale au totusi caracter limitat.  Cantitatea si calitatea deseurilor municipale depind de standardul de viata si de modul de consum al populatiei.  A devenit un ghid important pentru multe comunitati care au descoperit ca modurile de interpretare traditionale de planificare si dezvoltare creeaza. s-a 4 . poluare si consumul excesiv de resurse.atat cele periculoase. iar deseurile industriale . Din punct de vedere economic.cat si cele nepericuloase – depind de tipul de tehnologie folosita in prelucrarea materiilor prime din procesele de fabricatie. deosebit de valoroasa. dezvoltarea durabila ofera solutii reale si de durata care ne consolideaza viitorul.CAPITOLUL I ARGUMENT  Am ales aceasta tema deoarece producerea de deseuri este rezultatul activitatii economice. reciclarea deseurilor a reprezentat o resursa ieftina.  Dezvoltarea durabila este o strategie prin care comunitatile cauta cai de dezvoltare economica.

Pe masura dezvoltarii industriale a societatii moderne. chiar daca in unele domenii exista nemultumiri si chiar impotriviri. Organizarea colectarii si valorificarii deseurilor acapatat o importanta majora pentru toate statele puternic industrializate. Iata de ce. mase plastice. care sa-si protejeze valorile naturale cu care a fost inzestrata. a devenit imperios necesara. Romania poate si trebuie sa devina o tara curata. etc. s-a reliefat cu tot mai multa acuitate. sticla.Toate schimbarile propuse vor fi foarte rapide si. si anume. echilibrul ecologic al planetei a fost pus intr-un real pericol. caracterul poluator al deseurilor. Gestionarea controlata a bunurilor devenite inutilizabile. Procesele tehnologice s-au adaptat rapid la oferta de materii prime secundare rezultate din prelucrarea industriala a deseurilor. Anumite categorii de deseuri au constituit resurse de materii prime. secolul XX a fost un secol care a marcat in mod deosebit. in beneficial tuturor locuitorilor sai.transformat intr-un obiectiv major. progresul si civilizatia vor inlatura obstacolele si vor favoriza orice efort ce se va face pentru protectia sanatatii populatiei si a mediului inconjurator. cartoane. reutilizarea si a altor categorii dedeseuri (hartii. CAPITOLUL II Generalitati 5 . Stiinta si tehnica au permis. Reciclarea deseurilor a devenit o activitate industriala deosebit de utila pentru multe alte sectoare economice. dezvoltarea reciclarii deseurilor nu a putut tine pasul cu diversificarea productiei de bunuri. lupta omenirii pentru mentinerea si refacerea ecologica a planetei. din cele mai vechi timpuri (cu precadere deseurile feroase). treptat. De cativa ani buni. un alt aspect. Prin eforturile conjugate ale tuturor cetatenilor.). fapt ce a condus la elaborarea de reglementari comune menite sa inlature pericolul iminent al poluarii ireversibile a planetei.

sticla. piesele de mobilier. deseurile pot fi definite atat subiectiv cat si obiectiv. masinile de spalat si alte echipamente voluminoase.).in particular. metale grele.Toate aceste echipamente contin substante periculoase care pot polua apa. Nu doar amenzile ridicate ar trebui sa ne opreasca sa facem acest lucru ci si gandul ca prin aceste actiuni contribuim la distrugerea mediului si ne punem in pericol sanatatea. telefoane mobile etc. pamantul rezultat din excavari. Spre exemplu tubul catodic al unui televizor polueaza 50 metri patrati de sol timp de 30 de ani. faianta sparta. frigiderele si congelatoarele contin gaze cu efect de sera care contribuie la modificarile climatice si la distrugerea stratului de ozon. plastic. Deseuri de echipamente elctrice si electronice de mari dimensiuni: In aceasta categorie intra echipamente iesite din uz cum ar fi: frigiderele. Din 10 PET-uri reciclate se poate 6 . metal. aparatele electrocasnice de mari dimensiuni. a mediului . Subiectiv sunt definite ca obiecte portabile abandonate de proprietar si obiectiv in legatura cu depozitarea sistematica a gunoiului asa cum este ceruta de protectia sanatatii publice si. etc. Conform Actului German privind Deseurile din 27 august 1993.computerele. Deseuri voluminoase: Din aceasta categorie fac parte: plapumile si pilotele. sau intentioneaza sau este obligat sa-l arunce”. Un televizor poate functiona trei ore. plastic Sortarea si reciclarea acestor materiale pot economisi energie. aparatura folosita in bucatarie. iar un bec de 100 W poate functiona 20 de ore cu energia economisita prin reciclarea unei singure cutii de aluminu. Spre exemplu. acestea ajung la tomberon. Din aceasta cauza. mochetele. molozul. chiuvetele inlocuite. plastic.) si de aceea trebuie tratate ecologic in cadrul sistemului organizat. sticla. Uneori. aerul si solul. aparatura audio si video. Deseuri din ambalaje: aluminiu. Deseuri de echipamente electrice si electronice si surse de iluminat: Deseurile de echipamente electrice si electronice contin componente si materiale care pot fi reutilizate pentru echipamente noi sau care pot fi reciclate (metale. schiurile si bicicletele. Deseuri de echipamente electrice si electronice de mici dimensiuni si surse de iluminat: In aceasta categorie intra echipamente iesite din uz cum ar fi: televizoarele.. etc. Deseurile voluminoase contin mai multe tipuri de materiale: lemn. saltele.congelatoarele. contin substante periculoase pentru mediu si pentru sanatate (gaze cu efect de sera.II. dalele – sunt toate exemple de deseuri din constructii si demolari. reciclarea lor este dificila si costisitoare. textile. pe camp sau in padure.Aceste deseuri trebuie colectate separat. Deseuri din constructii si demolari: Geamurile vechi. din el se pot obtine doua kilograme de plumb. tabla sparta. deoarece contin substante periculoase. materii prime si apa. “becuri economice” si surse de iluminat cu descarcare in gaz). De asemenea.1 Clasificarea deseurilor: “DESEU va insemna orice substanta sau obiect pe care posesorul il arunca. Daca este reciclat. si surse de iluminat (tuburi fluorescente de tip neon.

Deoarece contin sunbstante periculoase.000 de litri mai mic decat este necesar pentru a produce o tona de hartie. Aceste metale pot provoca alergii. plumb. substantele nocive din ulei ajung in sol sicontamineaza panza freatica. masinile uzate trebuie colectate si distruse intr-un mediu controlat. cancer. desi aceasta este de cele mai multe ori subevaluata. hartie de ambalat. boli de inima. Ardereauleiului uzat in soba produce particule cancerigene. Baterii si anvelope Bateriile auto contin plumb si acizi. sterilitate. metalele grele si acizii din baterii. Hartie si carton: O tona de hartie reciclata salveaza 17 copaci. bateriile portabile sunt cele mai daunatoare. plasticul este dat la o parte. pierderi de memorie. cum ar fi medicamentele. Baterii portabile: Dintre toate lucrurile pe care le aruncam la gunoi.acizii sunt tratai si neutralizati. Ele contin metale grele (mercur. Fiecare tona de plastic reciclat inseamna o economie de 1.hartie igienica. spalat si transformat in granule. nichel.confectiona un pullover. Bateriile autocolectate sunt dezmembrate.ea reprezinta 60-80 % din costul total de gestiune a deseurilor. polueaza pamantul si panza freatica.8 tone de petrol. cum ar fi uleiul de motor. Deseuri periculoase: Pentru unele categorii de deseuri periculoase din gospodarii exista facilitate de colectare selective (de exemplu pentru uleiul de motor. bateriile auto si bateriile telefoanelor mobile). iar plumbul este refolosit. Ulei de motor Un litru de ulei de motor uzat poate contamina un million de litri de apa. Dupa ploaie. substante daunatoare sanatatii. Reciclarea unei tone de hartie reduce emisiile de carbon cu 95% si inseamna un consum de apa cu 3.2 Elemente importante in procesul de gestiune a deseurilor Colectarea si transportul deseurilor si a materialelor reciclabile reprezinta o componenta importanta in procesul de gestionare a deseurilor. Mercurul continut intr-o baterie de ceas poate polua 500 de litri de apa sau 1mp de sol pe o perioada de 50 ani. Din hartia reciclata se face carton. Aruncate in natura. pesticidele. Anvelopele uzate sunttransformate in granule. litiu) care se scurg in sol si ajung in panza freatica. II.de aceea orice imbunatatire adusa acestei componente poate reduce mult acest cost. folosite la acoperirea suprafetelor de joaca sau a terenurilor desport sau la producerea de noi cauciucuri. Vopsirea gardurilor din lemn cu uleiuzat este daunatoare. trebuie radiate si distruse. vopselele nu sunt deocamdata colectate separate. Restul.Pentru realizarea eficienta si organizarea optima a colectarii si transportuluideseurilor si materialelor reciclabile se vor avea in vedere anumite caracteristici de referinta: Marimea zonei de colectare 7 . pentru ca nu respecta prevederile privind mediul sau siguranta rutiera. Masini uzate: Masinile care nu mai pot fi conduse. hartie de ziar. cadmiu.

Stuctura economica a zonei Nivelul de trai al populatiei Conditiile urbanistice Cerintele clientilor Alegerea sistemului adecvat de colectare Depozitarea deseurilor: Un depozit este definit ca fiind orice amplasament pentru eliminarea finala a deseurilor prin depozitare pe sol sau in subteran. Totusi colectarea. transportul. II. iar cele mai multe programe de reciclare sunt subventionate economic. In functie de tipurile de deseuri care sunt acceptate.3.Gestionarea deseurilor 8 . Problemele fundamentale in reciclarea materialelor sunt legate de: -Identificarea materialelor reciclabile -Identificarea oportunitatilor de reutilizare si reciclare -Identificarea pieselor de desfacere pentru mat erialele valorificabile. depozitele de deseuri se clasifica dupa cum urmeaza: -Depozite pentru deseuri periculoase (clasa a) -Depozite pentru deseuri nepericuloase (clasab) -Depozite pentru deseuri inerte (clasa c) Reciclarea deseurilor: Avantajele reciclarii sunt conservarea resurselor naturale si reducerea spatiului de depozitare. valorificarea si prelucrarea finala a materialelor necesita energie suplimentara.

are loc operaţia de compostare. d a r i n f e r i o a r ă d e a p r o a p e d o u ă o r i c e l e i p r o d u s e d e u n a m e r i c a n o r i u n canadian. în Franţa. Ponderea acestora este foarte variabilă de la o ţară laalta.i n c i n e r a r e a a c e s t o r d e ş e u r i v i z e a z ă 4 0 % d i n p o p u l a ţ i a u r b a n ă . tradiţie. cantitate comparabilă cu cea produsă de către ceilalţi vest-europeni. Din punct de vedere al provenienţelor. deşeurile legate de folosirea automobilelor (epave. un francez arunca zilnic 1 kg de gunoi.în uzine. Principala cale o constituie în acest sens reciclarea. hârtie. în 1990. în funcţie de nivelul de dezvoltare. deşeuri agroalimentare şi deşeuri nucleare Deşeurile menajere: Această categorie de deşeuri cuprinde în special gunoaiele menajerepropriu-zise. de la o epocă la alta.precum magneziu. Astfel. acestea pot fi: deşeuri menajere.II.) Din punct de vedere tehnic. De exemplu. a hârtiei şi a cartonului. grămezile de deşeuri.Una dintre numeroasele probleme ale vieţii moderne o constituie cea a stocării.c o m p o s t a j u l c o n s t ă î n l ă s a r e a d e ş e u r i l o r m a i m u l t e l u n i î n a e r l i b e r . deşeuri industriale. în Marea Britanie. cupru. la fel ca astăzi compostajul. care dă naştere la a ş a numitele „humusuri” ori elemente chimice în cantitate slabă. diferă de la o ţară la alta. -incinerarea : vizează partea combustibilă a deşeurilor menajere. Apoi. Cantităţile de deşeuri casnice produse. a materialelor putrescibile etc. Se constată în ultimele decenii creşterea ponderii.precum şi efectul negativ al prezenţei crescânde în deşeuri a sticlei. faţă de 8% care foloseşte compostajul şi 45 %. economic şi juridic privin din existenţa deşeurilor şi cerinţa eliminării (diminuării) acestora . Î n a l t e s t a t e dezvoltate. pneuri. compostajul nu priveşte decât 2-3% din gunoi. depozitarea. compostajul necesită o triere prealabilă. care adeseori lasă mult de dorit. a suferit concurenţa îngrăşămintelor chimice (mai concentrate şi astfel mai uşor manipulabile). bidoane) etc. s ă fermenteze. incinerarea. pentru care sunt folosite curent trei metode: compostajul . incinerarea este folosită de45% din populaţie. Elveţia) . Tratamentul deşeurilor menajere . etc. Această metodă.3.Fiecare procedeu de tratare are avantajele şi dezavantajele sale: -compostajul: Priveşte mai ales partea fermentabilă (cca 50% din total)a gunoaielor (deşeuri alimentare.1 Regimul juridic al gestionării şi eliminării deşeurilor Societatea de consum a adus.Con 9 . În Italia. etc. descărcarea „controlată”. incinerarea variază de la cca 10 % ( America de Nord) până la peste70% (Japonia. în cadrul deşeurilor menajere. neutralizării ori eliminării deşeurilor. metalului ori materialelor plastice. pe lângă binefacerile sale. printre care cele de ordin tehnic. Împrăştierea gunoiului pe câmp („mocirlele verzi”) este cunoscută încă din antichitate. zinc. puţin apreciate de către agricultori. şi multiple probleme dificile. Pentru a înlătura acest ultim inconvenient.

c i f r ă considerată scăzută. p o n d e r i r e d u s e c u n o a ş t e r e c u p e r a r e a h â r t i e i ( 3 . locul de depozitare trebuie să fie tanş. s t i c l e i . recuperarea sticlei este făcută în proporţie de peste 50 % în Suedia. -din punctul de vedere al tratamentului general al gunoaielor se u r m ă r e ş t e o ameliorare calitativă ori cel puţin cantitativă a operaţiei de tratare. Referitor la deşeurile de fier. sunt în general interzise prin lege. riscă să scumpească cu 20-50% preţul incinerării. trebuie prevăzută reamenajarea sitului după exploatare. -depozitarea: R ă m â n e p r o c e d e u l c e l m a i f r e c v e n t î n ţ ă r i l e d e z v o l t a t e .şi. „Biogazul” care rezultă din fer m e n t a r e a i n t e r n ă a g u n o a i e l o r depozitate trebuie captat si împrăştiat (existând riscul de mirosuri şi de ezplozie). D i n păcate.Danemarca sau Germania şi numai 25% în sticle întregi. h â r t i i l o r v e c h i . Sunt prezente trei mari posibilităţi: din punctul de vedere al materialului reciclabil se realizează o e c o n o m i e financiară (Acest material uzat are o „valoare”). gradul de recuperare este la nivel european de cca 253 0 % . Această tehnică evită mirosurile şi risipirea. Dep ozitările brute. dar nu rezolvă toate problemele delicate. încondiţiile unei temperaturi maxime de 900 C. m e t a l e l o r . deşeurile menajere sunt un combustibil destul de sărac – de cca cinci orimai puţin caloric decât cărbunele . o r i a a a l t o r a s e m e n e a materiale are deja o lungă istorie. Astfel.5 % ) o r i a sticlelor din PVC (1-3%). Din diverse motive. În interiorul cuptorului sunt necesare o bună aerare şi un amestec al deşeurilor. printr-o colectare selectivăse evită dispersia în natură a deşeurilor menajere care nu se amestecă cu 10 . deosebit de severă. Ca atare acestea sunt supuse unui control şi unor reguli speciale de realizat. în timp ce în ţări ca Germania ori Olanda recuperarea atinge chiar 40 %. foarte eterogen. Aşa de exemplu. „Depozitarea controlată”c o n s t ă î n a n i v e l a l a i n t e r v a l e s c u r t e d e t i m p ( l a o z i s a u d o u ă ) ş i a s e p a r a straturile de gunoaie de cele de nisip ori pământ. în afară de aceasta. -r e c i c l a r e a ş i c o l e c t a r e a s e l e c t i v ă a u n o r d e ş e u r i m e n a j e r e . În privinţa textilelor. care reclamă spaţii întinse. -în sfârşit. cu retopirea acestora. incinerarea este o soluţie„ c o m p a c t ă ” u t i l i z a t ă c u p r e c ă d e r e î n c a z u l m a r i l o r a g l o m e r a ţ i i u r b a n e . Reciclarea t e x t i l e l o r . alături de necesitatea captării şi neutralizării acidului clorhidric (degajat în special prin combustia PVC). se discută asupra justificărilor selective. Î n s f â r ş i t . p l a s t i c u l u i . din punctul de vedere al protecţiei mediului.t r a r uzinelor de compostaj. mai ales moda cerinţelor pieţei. În sfârşit. O recentă reglementare europeană din 1989. Recuperarea deşeurilor se face în fucnţie de natura acestora şi de condiţiile socio-economice concrete din fiecare ţară. pentru că fierul vechi este uşor recuperabil în uzinele de t r a t a r e . o economisire de materii prime(pădurile pentru hârtie) ori de energie. Italia) nu depăşeşte 8-10%. Dificultatea constă în epurarea fumului. apele de ploaie care se infiltrează şi poluează trebuie să fie r e c u p e r a t e şi tratate în scopul de a se evita orice c o n t a m i n a r e a a p e l o r subterane. în altele (Franţa.

astfel încât. cetăţenii au fost obligaţi.La începutul secolului XVII. în Imperiul Roman. iar molimele se p r o p a g a u c u repeziciune. Acest lucru a rămas aproape neschimbat până în a doua jumătate a Evului Mediu. salubrizarea oraşului era realizată în mod organizat.. În anul 1473. colectat într-o manieră organizată.3. Au fost create. Şi gunoiul menajer era. În secolul XV. pneuri)ori deşeuri periculoae (uleiuri uzate. în ciuda acestor iniţiative lăudabile. Străzile pavate. C o l e c t a r e a desemnează strângerea.De-a lungul secolelor. gestiunea implică colectarea. în metropola Paris. Străzile erau acoperite de gunoaie şi noroi. consiliile orăşeneşti s-au străduit să schimbe câte ceva. o întreprindere de salubrizare permanentă. transportul. deşeuritoxice precum vopselurile ori solvenţii dispesaţi în micic cantităţi). epidemiile au început să se răspândească cu rapiditate.v a l o r i f i c a r e a ş i e l i m i n a r e a d e ş e u r i l o r . Dispozitivele de curăţa re existente în acea vreme au dispărut. în oraşe. medicamente. de către un îndrumător al administraţiei orăşeneşti. activităţile de salubrizare. Materialele organice din gunoi îşi găseau o utilizare în agricultură. să îşi cureţe singuri partea lor de oraş. a fost creată o Administraţie stradală. au apărut alte noi progrese. se pare că în anumite locuri au început să fie câştigate bătălii în războiul contra mizeriei. II. multe oraşe au început pavarea străzilor. sortarea şi/sau regruparea (depozitarea temporară) a deşeurilor în vederea transportului lor. E l i m i n a r e a e s t e d e f i n i t ă . în consecinţă. chiar dacă o curăţare generala se producea la intervale de câtiva ani. în calitate de reprezentant al municipalităţii. s-a ajuns la distrugătoare epidemie de ciumă. Abia în secolul XIII. Gestionarea deşeurilor În înţelesul actului normativ.administraţia o r ă ş e n e a s c ă d i n A m s t e r d a m a î m p ă r ţ i t î n t o t o r a ş u l r e c i p i e n t e pentru colectarea deşeurilor. decât în oraşe din alte state. În perioada migraţiei popoarelor sau pierdut majoritatea cunoştinţelor despre necesitatea menţinerii curăţeniei în spaţiul vital uman. continua să lase de dorit. În primă instanţă. în Olanda se făcea mai mult pentru m e n ţ i n e r e a c u r ă ţ e n i e i oraşelor. în anul 1407. Cu toate acestea. Deoarece mizeria luase o amploare c o n s i d e r a b i l ă . în Leiden a fost creată o întreprindere specială pentru ridicarea gunoiului. Totuşi. murdare erau spălate regulat. baterii cu mercur. care erau golite de către întreprinderi. În secolul XIV. împăratul Carol al VI-lea a înfiinţat în cele din urmă în Paris. sistemul în întregul lui a dispărut.2 DEZVOLTAREA GESTIONARII DEŞEURILOR ÎN EUROPA Din istoria activitatilor de evacuarea a deşeurilor in Europa Încă de la începuturile erei noastre. şi servicii private de colectare a gunoiului. care trebuia să conducă. Se constată faptul că. însă igiena nu s-a îmbunătăţit prea mult. succesul scontat nu a fost obţinut. prin ordonanţe. De exemplu. epave de automobile. igiena din oraşele în curs de expansiune. i n c l u s i v s u p r a v e g h e r e a z o n e l o r d e depozitare d u p ă î n c h i d e r e a a c e s t o r a . Multe oraşe au început să se ocupe consecvent de curăţarea străzilor şi de ridicarea guno 11 .altedeşeuri : deşeuri stânjentoare (aparate menajere. în secolul XVI.

Remarcabilă este prezentarea primei .Din 1875 Public Health Act a i m p u s p r i n l e g e salubrizarea oraşelor. Politica actuală de gestionare a deseurilor în Europa Gestionarea deşeurilor şi protecţia mediului Actuala politica comunitară a mediului din statele membre UE îşi găseştepunctulde rezistenţă în . până la primul război mondial.i u l u i . În ceea ce priveşte ridicarea gunoiului. Evitarea producerii de deseuri/valorificarea deşeurilor Obligaţia de a evita formarea deşeurilor este formulată în L e g e a 426/2001. Reintroducerea în circuit şi reutiliza 12 . directiva anterioară . în anul 1831.75/442/UE . la elaborarea prealabilă deinstrucţiuni de către guvern şi transmiterea lor către administraţia oraşului. salubrizarea oraşelor a căpătat o ormă organizată. Acest obiectiv poate fi atins prin încurajarea tehnologiilor curate şi a produselor revalorificabile şi reutilizabile. Asigurarea posibilităţilor de vindere a deşeurilor valorificabile trebuie luată în considerare. un regres semnificativ. Descoperirea a fost prilejuită de izbucnirea unei epidemii de holeră.Secolul XX a stat sub semnul unei dezvoltări consecvente a activităţii de salubrizare a oraşelor. î n 1750. O contribuţie incontestabilă a englezilor este considerată aceea că au descoperit legătura dintre igienă şi rata mortalităţii. O dată cu acestă directivă.cadru despre deşeuri 91/156/UE.a fost modificată. în toate ţările. Maşinile de măturat străzile şi-au făcut apariţia o dată cu progresul realizat în construcţia autovehiculelor. orice încercare d e introducere a maşinilor speciale a fost sortită eşecului. N u t r e b u i e s ă n e o c u p ă m n u m a i d e o v a l o r i f i c a r e responsabilă şi o înlăturare a deşeurilor. acoperind costurile aferente prin mijloace de finanţare publice. În anii 30 a i s e c o l u l u i X X s .De-abia în secolul XIX. În secolul XVIII. re s p e c t i v actualizată. în procesul de înlăturare a deşeurilor. Confor m normelor de bază. Experienţele obţinute prin aplicarea directivei 75/442/UE de către s t a t e l e m e m b r e a u c o n s t i t u i t f u n d a m e n t u l p e n t r u s c h i m b a r e a c o n ţ i n u t u l u i . în 1871.auto-stropitoare. Munca unei Comisii speciale înfiinţate de către Parlament a condus. privind aprobarea si modificare Ordonantei de Guvern 78/2000 privindr e g i m u l d e s e u r i l o r . când a fost c o n s t a t a t faptul că mortalitatea. trebuie să fie luat ca premisă un nivel înalt de protecţie a mediului.Directiva . decât în cazul unor aşezări mai aerisite. ca o altă cerinţă a politicii deşeurilor. asemănătoare cu cea pe care o cunoaştem astăzi. dezvoltare legată de o accelerare a mecanizării muncii.a i n s t i t u i t î n E u r o p a o t e h n i c ă d e s a l u b r i z a r e a o r a ş e l o r . ci trebuie să luăm şi măsurile necesare pentru a limita formarea deşeurilor. neregulile igienice evidente au fost eliminate în cea mai mare parte. în Franţa. în Germania. Însă războiul de30 de ani a adus cu sine. era mai accentuată la o densitate mare a locuitorilor. în multe locuri din Europa.

Conflictul era anticipat acolo unde în întreprinderile publice exista o gândire orientată către acţiune. din 13 . în spatele lipsei concurenţei. reprezentanţii administraţiei aveau responsabilitati pri v i n d aprobarea unor plafoane corespunzătore pentru taxe. c a r e a l t f e l a r f i f o s t î n l ă t u r a t e c a d e ş e u r i . Antreprenori particulari se străduiau cu succes. Dezvoltarea si organizarea tehnicii de gestionare deşeurilor Principii de organizare şi responsabilitati in industrie privind gestionarea deşeurilor În deceniile trecute. Acest lucru pre s u p u n e a c ă întreprinderea publică trebuia să îşi păstreze capacitatea de îndepărtare a hârtiei în cazul unei situaţii defavorabile a pieţei. şi avantajul taxelor unitare. o p a r t e a î n t r e p r i n d e r i l e p u b l i c e a u a v u t i d e e a d e î ş i p u n e l a l u c r u capacităţile de colectare (pe care oricum trebuiau să le m e n ţ i n ă ) . în timp ce comerciantul de lucruri vechi colecta. astfel de cazuri s-au descoperit rar sau au fost dezminţite. Acestea încă lucr e a z ă c u monopolul constrângerii impuse producătorului de reziduuri de a fi în legătură şi de a face apel la aceste întreprinderi. independent de locul producătorului de deşeuri într-o comunitate. de a nu putea acoperi la timp costurile posibile generate de managementul deşeurilor. o s a r c i n ă a a u t o r i t a t i i p u b l i c e . Î n practică.c o n f o r m t r a d i ţ i e i . Numarul p u n c t e l o r d e î n d e p ă r t a r e a d e ş e u r i l o r a c r e s c u t .r e a deşeurilor ca materii prime este un domeniu care trebuie stimulat. î n t r u c â t . în puncte le stradale. d e e x e m p l u î n d o m e n i u l d e ş e u r i l o r i n d u s t r i a l e . ş i p e n t r u colectarea lucrurilor vechi. Tensiuni erau antici pate şi prin aceea că întreprinderea publică avea obligaţia de îndepărtare. Acest lucru nu are însă numai dezavantaje. a u î n c e p u t s ă activeze şi antreprenori de transporturi şi comercianţi de lucruri vechi. A ş a a u l u a t n a ş t e r e punctele de colectare stradale pentru hârtie sau pentru materiale textile. ci. Au fost deschise căi pentru o muncă mai eficientă. Avantajos era pentru acei comercianţi de lucruri vechi care descopereau posibilităţi de utilizare pentru u n e l e l u c r u r i . Prin urmare. numai în funcţie de oferta pieţei. M o n o p o l u l i n s t i t u i t a s t f e l a pricinuit temerea că. chiar dacă cu anumite restricţii. fapt pentrucare trebuie elaborate prescriptii speciale. Ca organ de control. p e n t r u u n a n u m i t segment al pieţei. s-ar putea naşte abuzuri. mai ales în comunităţile mai mici. deşeurile puteau fi folosite şi ca materii prime. întreprinderile locale au fost obligate să lupte şi împotriva acestor probleme. în multe ţări din Europa.Motivul taxelor mari era constituit de grija administraţiei. îndepărtarea deşeurilor era. departamentele de salubrizare a oraşului au fost transformate în întreprinderi de sine stătătoare. S-a ajuns foarte aproape de situaţia înc a r e .c a r e a r p u t e a f i f o l o s i t e d e c ă t r e a d m i n i s t r a ţ i i l a a c o p e r i r e a a l t o r c o s t u r i .P a r a l e l . Se putea imagina faptul că taxe exagerat de mari ar putea conduce la excedente. D e e x e m p l u . să preia. hârtie de exemplu. de exemplu. Administrarea bugetului pentru activitatea de management a deseurilor nu a fost întotdeauna usoară şi a împiedicat adeseori decizii rapide de trecere la acţiune. i n G e r m a n i a .

modificându-şi forma de funcţionare. î n c a z u l o b s e r v ă r i i f o r m e l o r d e organizare a managementului deşeurilor din Europa. P e n t r u colectarea şi valorificarea acestor aşa-numite materiale valorificabile din gunoiul menajer. Î n c a z u l acesteia se poate presupune existenţa. In acest fel. î n managementul deşeurilor. de multe ori.U n a l t a s p e c t e c o n o m i c i m p o r t a n t . r e s p e c t i v organizarea colectării şi îndepărtării deşeurilor menajere. un nou monopol. î n m a j o r i t a t e a cazurilor. î n t r e p r i n d e r i l e p u b l i c e re acţionează. să intre în concurenţă cu întreprinderile private. Pe drept cuvânt. întreprinderea locală e s t e c o n s i d e r a t ă c a f i i n d s p e c i a l i z a t ă . (Punctul Verde) şi printr-un adaos la preţul produsului pentru salubrizare. pe termen lung. Pentru îndeplinirea celor mai importante sarcini ale managementului deşeurilor . în domeniile managementului deşeurilor şi al reciclării. constrângerea impusă producătorilor de deşeuri.M e c a n i s m e l e p i e ţ e i p o t f i a p l i c a t e l a o s c a r ă f o a r t e r e s t r â n s ă . p r i n s p e c i f i c u l s e r v i c i u l u i . este faptul că vorbim despre o prestare d e s e r v i c i i . pe lângă interesul economic. populaţia din Europa aşteaptă un nivel ridicat de salubrizare. Acestea trebuie în continuare să fie asigurate în cadrul unui management al deşeurilor cu costuri reduse. pot fi uşor t r e c u t e c u vederea. c â n d b u n u l d e comercializat este generat complet independent de piaţă şi de nevoie. s ă creeze. o privatizarem a s c a t ă . rezul t a t n u m a i d i n responsabilitatea politică. concurenţa este cea care animă afacerea şi are grijă c a p r e ţ u r i l e s ă r ă m â n ă l a u n n i v e l a c c e p t a b i l . salubrizarea deşeurilor. II. de a fi în legătură şi de a apela numai la aceste întreprinderi.4 Legislatie 14 . Această îngrădire a fost redusă drastic. antreprenorii de salubrizare privaţi îşi câştigă o n o u ă c o n c u r e n ţ ă . în domeniul deşeurilor a avut loc forţat. A c e s t s e c t o r e s t e a s t f e l p r e d e s t i n a t . E x i s t ă î n s ă . astfel încât să fie capabile. în Germania de exemplu. ş i a s p e c t e c a r e .mâna autoritaţii publice. a luat naştere. Î n g e n e r a l . în ultimii ani. Acesta era necesar şi prin aceea că. Astfel. a c e s t l u c r u î n s e a m n ă c ă l a o r a a c t u a l ă . Sistemul D u a l e r a c a p a b i l s ă s u s ţ i n ă c o s t u r i n e a c o p e r i t e . a unui sentime nt puternic al responsabilităţii faţă de zonele de locuit vizate. î n m u l t e l o c u r i .pentru aceste materiale valorificabile nu exista o piaţă care să le poată prelua. p r i n î n c a s ă r i l e d e l a G r ü n e r Punkt. Î n m o m e n t u l d e f a ţ ă . de această dată privat: Sistemul Dual. o igienă avansată şi o necesară protecţie a m e d i u l u i înconjurător şi a resurselor. locuri de muncă. printr-o modalitate elegantă: Directivă a UE privind ambalajele (94/62/UE) care transforma aproximativ o jumătate din cantitatea de gunoi menajer în material valorificabil şi înjumătăţea astfel domeniul de activitate a majorităţii întreprinderilor public e . Sa p ă s t r a t î n s ă . î n condiţiile unei competiţii acerbe şi a unei presiuni asupra preţurilor.

78/2000 privind regimul deşeurilor. 15 . transport. (1) şi ale anexelor nr. (1) numai pentru deşeurile generate în cadrul activităţilor proprii. raportarea statistică anuală în acest domeniu. (2) Metodologia şi sistemul de raportare care stau la baza cercetărilor statistice vor fi actualizate periodic de autoritatea publică centrală de protecţie a mediului. 2.(2) Evidenţa gestiunii deşeurilor colectate.include şi deşeurile periculoase. menţionaţi la alin. transportate. stabilite în baza prevederilor art. (1). Art. 1 alin. Art. la solicitarea autorităţilor publice teritoriale pentru protecţia mediului sau a altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şilocale care au atribuţii şi răspunderi în domeniul regimului deşeurilor.lista cuprinzând deşeurile(2) Lista cuprinzând deşeurile. conform prevederilor legale.(2) Datele centralizate anual privind evidenţa gestiunii deşeurilor se transmit autorităţilor publice teritoriale pentru protecţia mediului.(1) Pentru evidenţa la nivel naţional a gestiunii deşeurilor autoritatea publică centrală deprotecţie a mediului organizează.(1) Agenţii economici care generează deşeuri au obligaţia să ţină o evidenţă a gestiunii acestora.78/2000. Art. . 426/2001. depozitate temporar. 4. 1. Art. inclusiv deşeurile periculoase. . ID şi IE laOrdonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 181alin.856 din 16 august 2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile. pentru fiecare tip de deşeu. depozitare temporară.(3) Datele centralizate anual. în baza prevederilor anexelor nr.HOTĂRÂRE nr. la cererea acestora. Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. . se păstrează de către autorităţile publice teritoriale de protecţie a mediului într-un registru de evidenţă o perioadă de minimum 3 ani. aprobată cumodificări şi completări prinLegea nr. 3. . 426/2001. valorificate şi eliminatese raportează de către agenţii economici autorizaţi.(1) Pentru evidenţa gestiunii deşeurilor se stabileşte. aprobată cu modificări şicompletări prinLegea nr. în conformitate cu cerinţele legale învigoare. IC. împreună cu autorităţile publice teritoriale de protecţie a mediului şicu alte instituţii aflate în coordonare. referitoare la gestionarea deşeurilor. IA şi IBla Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.(1) Agenţii economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare. valorificare şi eliminare a deşeurilor sunt obligaţi să ţină evidenţa gestiunii deşeurilor conform art.

atunci se examinează pentru identificarecodurile cu terminaţia 99 . în concentraţie totală ł 25%. 16 . 16. 5. 16. h) una sau mai multe substanţe iritante clasificate ca R36. se examinează cap.Art.(1) Deşeurile clasificate ca periculoase . i) o substanţă cunoscută ca fiind cancerigenă din categoria 1 sau 2.Deşeurile rezultate din colectarea ambalajelor. 13. format din 6 cifre. în concentraţie totală ł 10%. excluzându-se codurile terminate cu 99.78/2000. respectivdin 4 cifre.e) dacă deşeul nu este identificat nici în cap. conform coduluicorespunzător. inclusiv amestecurile de ambalaje dinmateriale diferite. şi nu la codul 20 01. 7. b) una sau mai multe substanţe clasificate ca foarte toxice. IE la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. Art. 01-12 sau 17-20.b) se identifică subcapitolul în care se încadrează deşeul.78/2000. 6. în concentraţie ł 0. în concentraţie totală ł 3%. j) o substanţă cunoscută ca fiind cancerigenă din categoria 3. . 01-12 sau 17-20. 426/2001. .Pentru încadrarea unui deşeu în mod individual. se examinează pentru identificareadeşeului cap.f) dacă deşeul nu este identificat nici în cap. aprobată cu modificări şi completări prinLegea nr. c) una sau mai multe substanţe clasificate ca toxice. în concentraţie totală ł 5%. IE laOrdonanţa deurgenţă a Guvernului nr. în concentraţie totală ł 1%.alte deşuri. după următoarea procedură:a) se identifică activitatea generatoare de deşeuri din cap. se încadrează la codul 15 01. d) una sau mai multe substanţe clasificate ca dăunătoare.c) se identifică. g) una sau mai multe substanţe iritante clasificate ca R41.1%. R37 şi R38. 14 şi 15. .prezintă una sau mai multe dintre proprietăţile periculoase din anexa nr. 8. agenţii economici au obligaţia codificăriiacestora cu 6 cifre. deşeul în mod individual. aprobată cu modificărişi completări prin Legea nr. Art. H10 şi H11 din anexa nr.1%. în concentraţie ł 1%. sunt periculoase dacă au una sau mai multe dintre următoarele caracteristici: a) temperatură de inflamabilitate ˛ 55Ľ C. Art. f) una sau mai multe substanţe corosive clasificate ca R34.(2) Deşeurile care au proprietăţile prevăzute la H3 H8. 13. (2) Titlurile şi subtitlurile categoriilor de deşeuri sunt definite printr-un cod format din două. 426/2001. în cadrul subcapitolului. corespunzătoare activităţii din care provine deşeul.(1) Tipurile de deşeuri sunt definite în mod individual printr-un cod complet format din 6 cifre.d) dacă deşeul nu este identificat la cap. în concentraţie totală ł20%. 14 şi 15. . în concentraţie totală ł 0. e) una sau mai multe substanţe corosive clasificate ca R35.

aprobată cu modificări şi completări prinLegea nr. aprobată şi modificată prinLegeanr. în măsura în care sunt clasificate ca substanţe periculoase.1% n) o substanţă mutagenă din categoria 3. m) o substanţă mutagenă din categoria 1 sau 2. 9 se fac de către personalul împuternicit din cadrul autorităţii publice centrale de protecţie a mediului şi din cadrul autorităţilor publice teritoriale de protecţie a mediului.200/2000privind clasificarea. (2) se fac următoarele precizări: a) se utilizează pentru proprietatea periculoasă H10 denumirea toxic pentru reproducere. cuprului. mercurului. 10. staniului. 11. taliului şi telurului.5%. d) netransmiterea evidenţei gestiunii deşeurilor autorităţilor publice centrale şi autorităţilor publice teritoriale de protecţie a mediului.k) o substanţă toxică pentru reproducere din categoria 1 sau 2. în concentraţie ł 0. . c) neutilizarea codurilor deşeurilor prevăzute în anexa nr. seleniului. 9 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. înconcentraţie ł 5%. nichelului. clasificată ca R46.pentru a se evidenţia mai clar această proprietate periculoasă.490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. cadmiului.plumbului. clasificată ca R60 şi R61. (3) Pentru proprietăţile periculoase prevăzute la alin. clasificată ca R40. 2 pentru evidenţa gestiuniideşeurilor.definită înOrdonanţa de urgenţă a Guvernului nr. . etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase.Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 30 milioane lei vechi la 75milioane lei vechi următoarele fapte: a) absenţa evidenţei gestiunii deşeurilor b) înscrierea de date incorecte în evidenţa gestiunii deşeurilor.200/2000 privind clasificarea. clasificată ca R62 şi R63. cromului (VI). stibiului.180/2002. . precum şi acestea în formă metalică. în concentraţie ł 1%. Anexe Cantitati de deseuri generate pe principalele categorii. Art. c) metal greu înseamnă orice compus al arsenului. b) substanţele sunt clasificate ca periculoase în conformitate cu prevederileHotărâriiGuvernului nr. 451/2001. Art. in anul 2007: 17 . 9. înconcentraţie ł 0.Contravenţiilor prevăzute la art. etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase.2/2001privind regimul juridic al contravenţiilor. l) o substanţă toxică pentru reproducere din categoria 3. Art.

in 2007 Compozitia deseurilor menajere si asimilaile colectate. pe regiuni de dezvoltare.Cantitatile de deseuri municipale colectate. in anul 2007 Cantitati de deseuri municpale colectate. pe principalele categorii. in anul 2007 18 .

Cantitati de deseuri municipale colectate. in anul 2007 19 . valorificate si eliminate . pe categorii dedeseuri.

20 .

21 .