You are on page 1of 25

CUPRINS

1. Introducere. 2. Caracteristica generală a întreprinderii. 2.1. Locul amplasări, istoria dezvoltării.

2.2. Structura întreprinderii, regimul de lucru, statele de persona 2.3. Capacitatea întreprinderii, volumul producției. 2.4. Indicatorii tehnico-econimoci principali. 2.5. Descrierea schemei fluxului tehnologic. 2.6. Descrierea secților de aprovizionare și auxiliare. 2.7. Atelierul mecanic. Graficul de reparație preventivă. 3. Îndeplinirea sarcinilor de produceri la locul de muncă. 3.1. Caracteristica generală a secției. 3.2. Organizarea locului de muncă. 3.3. Descrierea sarcinilor de muncă. 3.4. Descrierea utilajului tehnologic. 3.5. Protecțiea muncii la locul de muncă.

1.INTRODUCERE
Brânzeturile opărite, cunoscute la noi în ţară sub denumirea decaşcaval, se fabrică după o tehnologie specială, care constă din opărireaîn ap ă la temp eratira de 72 -80 0 C a caşu lui matu rat ob ţinut d in lap te deoaie, d e v acă sau în amestec. Dup ă sărare, caşcav alul se matu rează în anumite condiţii care îi asigură proprietăţile organoleptice caracteristice.În ţara noastră caşcavalul are o foarte veche tradiţie. Documenteleistorice menţionează că încă din anul 1374 se producea caşcaval. Diferite sortimente de caşcaval se fabrică înspecial în ţările balcanice, în ţările din Orientul Apropiat, extinzându-se treptat şi în alte ţări care nu produceau aceste brânzeturi.În categoria brânzeturilor cu pastă opărită intră sortmentele la cares e a p l i c ă o p e r a ţ i a d e opărire a caşului, ceea ce face ca p r i n c i p a l a proteină– cazeina – să capete însuşiri plastice (de a se întinde în fire) înanumite condiţii de temperatură şi pH. Însuşirile plastice ale cazeinei suntc ă p ă t a t e a t u n c i c â n d f o s f o c a z e i n a t u l d e c a l c i u a e l i m i n a t o p a r t e d i n calciul combinat.După unii cercetători, formarea pastei la brânzeturile opărite este posibilă datorită transformărilor preliminare suferite de cazeină subi n f l u e n ţ a a c i d u l u i l a c t i c p r o d u s d e b a c t e r i i l e l a c t i c e ş i s u b i n f l u e n ţ a cheagu lui.Cazein atul d e calciu d i n lap te este transfo rmat sub influ en ţa ch eagu lui în p cazein at tricalcic (co agul). Paracazein atul d icalcic, sub influenţa acidului lactic, se transformă în paracazeinat

când este încălzit la 54 0C. care are proprietatea de a fi frământat pentru a se obţine fire (straturi) mai alesdu pă o părirea caşu lu i. •sortimente de caşcaval cu pasta moale: caşcavalul Ruskii. datorită paracazeinatului mo n o calcic. se î mb un ătăţeşte g răsimea. materia primă fiind iniţial laptele de oaie. caşcavalul Dalia. înfuncţie de consistenţa pastei.monocalcic. •caşcaval afumat: caşcaval Brădet. caşcaval Hochland. can titatea d e acid lactic f o r m a t ă l a m a t u r a r e a l a p t e l u i ş i m a t u r a r e a c a ş u l u i e s t e p r e a m a r e . paracazeinatul monocalcic se transformă în paracazeinat care va afectanegativ structura caşcavalului inclusiv reţinerea grăsimii. Dacă. dar astăzi se fabrică şi din lapte de vacă. se clasifică astfel: •sortiment de caşcaval cu pastă semitare: caşcavalul Drochia. Paracazein atul mo n o calcic devine solubil în soluţie de NaCl 5%.În ţara noastră se fabrică mai multe sortimente de caşcaval care. .

Gradinilor 7 este o intreprindere tinara care nu dispune de o istorie bogata si indetailata .1LOCUL AMPLASARII.CARACTERISTICA GENERALA A INTREPRINDERII 2. Fabrica este automatizata complet toate utilajele sunt noi de ultima generatie si are o supraveghere incontinua .ISTORIA DEZVOLTARII Fabrica Cascaval De Drochia isi ia inceputul istorie in orasul Drochia acum 4 ani pe str.2.fabrica este sponsorizata de o companie turceasca ce mai are in Republica Moldova si alte uzine de acest tip . .

care poate fi:imbogatirea cunostintelor teoretice.imbogatirea aptitudinilor. Metode de pregatire profesioanala sunt numeroase. Ridicarea nivelului pregatirii profesionale.cheltuielile pe care le implica metodele de instruire in comparatie cu rezultatele scontate. Cele mai dese cazuri sunt cele la care structura trebuie să conţină cont simultan de mai multe căi de specializare.STATELE DE PERSONAL Eficienta serviciilor si productiei din cadrul unei organizatii este determinata si de calitatea personalului. Alegerea acestora se face in functie de mai multe criterii:proportiile colectivului care trebuie instruit.2.aptitudinile personalului.Descrierea principalelor forme de calificare folosite frecvent in practica sunt urmatoare: Structura organizatorică a unei întreprinderi prezintă trei caracteristici principale: ► Specializarea indică gradul de divizare şi omogenitate a muncii în compartimenetele firmei. are ca scop principal realizarea unor rezultate mai bune de catre personalul intreprinderii. .influentarea atitudinilor sau schimbarea comportamentului.REGIMUL DE LUCRU.experienta colectivului.In mod deosebit alegerea metodei este determinata de scopu urmarit.2STRUCTURA INTRPRINDERII. Aceasta calitate a personalului este data de nivelul de calificare a acestuia. Aceasta pune problema găsirii modului de definire a activităţii din cadrul unei întreprinderi.

► Formalizarea marchează gradul de precizie în definirea funcţiilor şi legăturilor. dă cadrul de funcţionare a organizaţiei şi stabileşte legăturile cu exteriorul ( ROF).► Coordonarea se referă la modul de asigurare a cooperării între compartimente şi indivizi . . formaţii de muncă. Relaţiile verticale superior-subordonat sunt completate cu mecanisme ce favorizează relaţiile orizontale: comisii. Coordonarea se bazează pe mecanisme de circulaţie a informaţiei. care contribuie la eficacitatea supleţei legăturilor ierarhice şi orizontale. Aceasta reprezintă un instrument.

Intreprinderea dispune de un asortiment mediu de produse lactate cu ar fi: 1.Urda 3.Cascavalul de masa 4.Cascavalul mozzarella 5. capacitatea de productie a fabricii de brinzeturi este medie iarna de la 7 la 9 tone lapte pe zi iar vara de la 9 la 14 tone de lapte pe zi .Brinza alba 2.3CAPACITATEA INTREPRINDERII.2.VOLUMUL SI SORTIMENTUL PRODUCTIEI Cascaval de Drochia este o intrprindere cu o experienta de circa 4 ani.Untul .

4INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI PRINCIPALI Scopul elaborării proiectului planului anual al secţiei de bază a SRL „Fabrica de brinzeturi din Drochia” este întocmirea planului activităţii acestei secţii pentru perioada de plan. însă. Acest plan ajută la planificarea exactă pe etape a activităţii secţiei. ş. agentul economic va căuta să găsească calea optimă spre maximizarea acestuia. şi.Planificînd activitatea de bază a întreprinderii. la finele perioadei pentru care se întocmeşte planul.Etapa iniţială în elaborarea planului (de orice tip) se reduce la stabilirea ţelului ceurmează a fi atins pe parcurs. pentru a fi obţinut. Nu întîmplător funcţia de planificare a managementului după gradul său de importanţă ocupă locul prioritar în comparaţie cu restul funcţiilor. deoarece profitul este motivaţia materială care impulsionează agenţii economici să fie cointeresaţi în continuitatea activităţii lor de producere. am parcurs etapele cărora trebuie deatribuit atenţie specială şi care în ansamblu vizează t oate laturile activităţii economice asecţiei de bază. acest scop este obţinerea profitului. În ajutor.a. şi anume a veniturilor şi cheltuielilor ce urmează a fisuportate în peroada planificată de către întreprindere. acesta din următrebuie planificat.desigur. evident că vine activitatea de planificare. luîndu-se în consideraţie circumstanţele de pe piaţă. . Şi. dar odată cuobţinerea profitului.materialelor. modificarea preţurilor de achiziţie a materiilor prime. Planificarea profitului presupune în primul rînd planificarea componentelor sale de bază.Este bine cunoscut faptul că obiectivul de bază al oricărei unităţi economice esteobţinerea profitului.2.

Receptia lapteluiLaptele se receptioneaza din punct de vedere calitativ de catre laboratorul uzinalundesunt efectuate analize fizico-chimice prin care se determina aciditatea. Cand viteza lapteluiscade sub 3 l/s. materie prima. In vederea determinarii incarcaturii microbienelaboratorul de microbiologie preleveazaprobe de lapte pentru controlul gradului decontaminare (proba reductazei.Receptia cantitativaconsta in trecerea laptelui din cisterna in statia de receptie automatizata. NTG. antibiotice.Dupa ce laptele a fost receptionat dinpunct de vedere cantitativ acesta este supus urmatoarelor operatiuni:FiltrareaStatia de receptie este dotata cu 2 filtre de matase ce lucreaza in paralel in care seacumuleazaimpuritatile grosiere din lapte. Pentruverificarea incarcaturii de celule somatice.5DESCRIEREA SCHEMEI FLUXULUI TEHNOLOGIC Procesul tehnologic de fabricatie a cascavalului se desfasoara in doua etapedistincte:Fabricarea casuluisifabricarea mecanizata a cascavalului   Fabricarea casului pentru cascaval Laptele. c a r e p a s t r e a z a c o n s t a n t a t e m p e r a t u r a de 10+2oC pe toata perioada transportului. bacterii coliforme.operatorul comuta . Statia de receptie are o capacitate de10000 l/h.Escherichia coli). dotata cu un sistem automatizat de masurare volumetrica. este transportat catre fabrica de la fermele propriis i c e n t r e l e d e c o l e c t a r e i n c i s t e r n e i z o t e r m e . metale grele sipesticide probede lapte sunt trimise pentru analiza la un laborator autorizat. unitateade grasime si gradul deimpurificare. este rezultatul unei incarcari a filtrului.2.

care in prealabil se dizolva inputin lapte pasteurizat. invase sterile.iar cel incarcat este schimbat.filtrarea pe filtrul liber. Ambii agenti se introducin mantaua vanei. 5 ± 2 atm.Daca temperatura laptelui este mai mare. se face incalzirea laptelui cu abur de 1.Cheagul necesar coagularii se dizolva insaramura (preparata cu apa fiarta si racita sisare) se adauga tot sub agitare continua. panalatemperatura de 33±1°C. Filtrul cuincarcaturaestespalatsidezinfectatprinclorinare. iar daca este mai mica. iar cantitatea de enzima coagulanta se adaugaa s t f e l i n c a t i n c h e g a r e a s a d u r e z e 3 0 ± 4 0 m i n u t e . .Insamantare lapteSe adauga in lapte culturi selectionate pentru cascaval (Lactococcus lactis. apoi se adauga in vana sub agitare continua.Lactobacilluscasei si Streptococcus thermophilus). se face racirea in vanapolivalenta cu apa curenta. dupa aceea laptele este trimis in vana de prelucrare (vanapolivalenta).impuritatilerezultatefiinddepozitateine u o r p u b e l e d e g u n o i m e n a e j r 4RacireaSe face tot in schimbatorul de caldura cu placi al unitatii de pasteurizare. Coagularea Are loc la temperatura de 32±1°C.

In conditiile economice actuale când semanifesta o supraproductie de bunuri pe piata. Functia de achizitie. activitatea de aprovizionare include cumpararea resurselor materiale (materii prime. Rolul strategic al achizitorului . datorita impactului saufinanciar asupra cifrei de afaceri a întreprinderii este în curs de a-si câstiga titlurile de noblete. în vederea realizarii obiectivelor salefundamentale.este dat de exemplul câstigului de 1% realizat înachizitii care este adesea echivalent în termeni de marja de 10% din vânzari. materiale. în plus dacafunctia de achizitii se pozitioneaza ca garant al calitatii produselor achizitionate. ea constituemai mult un centru de profit în cadrul lantului logistic. O ancheta recenta CEGOS arata ca 68% din cifra de afaceria unei întreprinderi este consacrata achizitiilor.6DESCRIEREA SECTIILOR DE APROVIZIONARE SI AUXILIARE Logistica amonte se refera în principal la activitatea de aprovizionare care regrupeazaansamblul operatiunilor care au ca scop punerea la dispozitia întreprinderii a produselor si /sau serviciilor pe care trebuie sa le procure din exterior. Se observa ca reducerea cu 1% a cheltuielilor de aprovizionare are acelasi efect asupra profitului firmei ca si o crestere a vânzarilor cu 10%. ce .2. apa. servicii) si gestionarea stocurilor. avuta în vedere astazi foarte mult. combustibili.In numeroase întreprinderi directorii de achizitii fac parte din ramura ierarhica cea mai elevatasi participa la Comitetul Director. în esenta. Este deci legitim sa vorbim de ahizitii ca de ofunctie strategica a întreprinderii. energie. piese de schimb.

Elementele de analiza Situatie Importanta aprovizionarii analizata determinate de scaderea cheltuelilor de aprovizionare 100 100 Importanta vinzrilor determinata de creseterea vinzarilor 110 vinzari Cheltueli cu marfurile determinate de vinzari Cheltuelile cu aprovizionare Alte cheltueli Beneficiul obtinut 90 89 99 50 40 10 49 40 11 55 44 11 Pe parcursul ultimilor doua decenii de tranzitie s-a trecut progresiv de la economie de productie la una de piata (în economia de productie pretul de vânzare al unui produs este datsuma costurilor întreprinderii la care se adauga o marja de beneficiu. In econo mia d e p iata of erta este ad esea superioara cererii si nu este suficient sa produci pentru a vinde. pretul de revenire cel mai scazutd ev en ind un o biectiv fund amen tal de atin s).oferta. Aceasta p resupun e o organizare interna de . în economia de piata pretul de vânzare este dictat de legea cerere . nici chiar sa stii sa vinzi pentru a reusi:succesul întreprinderii depinde de capacitatea sa de a-si adapta oferta lacerere si prin stapânirea conditiilor sale interne de exploatare. crestereavânzarilor unei firme cu 10% este un obiectiv greu de atins. pe când reducerea cheltuielilor deaprovizi onare cu 1% est e un obi ecti v mai usor de realizat. De aici rez ulta i mportanta strategica a activitatii de aprovizionare în cadrul firmei si implicatiile sale asupra performanteigenerale a firmei.determina o concurenta puternica.

este o functie de executie îndreptata spre i n t e r i o r u l întreprinderii.Cascada de perscriptii si constrângeri care apar în achizitii este data de ansamblulformat din personae cu functii diferite.cumparatorul trebuie sa fie plasat într-o organizatie ce permite: • integrarea într-un lant al carui obiectiv final este satisfacerea clientului final.este o functie de acumulare de resurse materiale în întreprindere sieste îndreptata spre exterior. Intr-o întreprindere toateaceste constrângeri si prescriptii provin de la un mare numa r de actori. • marketingul achizitiilor este o functie de gestiune a resurselor materiale aleîntreprinderii pe termen lung. relatia cu furnizorii este pe termen scurt. achizitia a devenit un proces complex cucaracter colectiv.compartimente deschise. raportate la un moment dat pentru achizitionarea unui bun . • optimizarea functiilor întreprinderii.In activitatea de aprovizionare logistica trebuie sa tina cont . iar coordonareaacestora rev in e natu ral cu mp arato ru lu i. Pen tru a d etine acest ro l d e sef de p ro iect. Constatam adesea în cursul evolutiei întreprinderii ca frâna majora a dezvoltarii o constituieadesea cordonarea necorespunzatoare a achizitilor în întreprinderi. Astfel.Toate acestea nu se pot obtine decât plecând de la o mare rationalitate a achizitiilor. • achizitiile .este ceea ce anglosaxonii numesc "centru de cumparare". chiar daca organizatiile traditionale cautao biectiv op timizarea activitatii f iecarei fun ctii a întrep rind erii în locul op ti mizarii interactiunilor acestor functii între ele. relatia cu furnizorii este pe termen mediu.Foarte general putem spune ca functia de achizitii este formata din trei subfunctii: • aprovizionarea .

• obtinerea unor livrari prompte din partea furnizorului. în cantitatiile necesare (cerute). av ând cel mai scazut g rad d e imobilizare financiara. Obiective derivate ale activitatii de aprovizionare: • f o r marea unor sto cu ri min i me necesare. Obiectivele generale ale activitatii de aprovizionare sunt: • obtinerea de bunuri si servicii în cantitatea si la calitatea ceruta. .transport si stocare un cost munim. • beneficierea de un service superior din partea furnizorului. precumsi cautarea si dezvo 323f57d ltarea altora noi. în conditiile stricte a corelatiei momentelor calandaristice de aducere cu cele lacare se manifesta consumul lor. materii prime. având în vedere si particularitatile pe care întreprinderea analizata le are sau mediul în care îsi desfasoaraactivitatea. la cel mai mic cost.. materiale sa se realizeze lamomentul optim. • protectia si conservarea rationala a resurselor pe timpul depozitarii. • asigurarea unui grad ridicat de certitudine în aprovizionare pe un orizont ridicatde timp. asigurarea de la furnizori care practica preturi de vânzareavantajoase.de importanta aspectelor pentru ca derularea fluxurilor de materiale. prezinta grad ridicat de certitudine în livrari. Obiectivul de baza al activitatii de aprovizionare consta în asigurarea (acoperirea)completa si complexa a cererilor de consum ale firmei cu resurse materiale de calitate. ritmicsi la timp. care antreneaza pentru achizitie. • obtinerea de bunuri si servicii la cel mai scazut cost. rezu ltân d particularitati d e care trebuie sa se tin a sea ma la fundamentarea strategiei generale a firmei. • dezvoltarea si mentinerea unor raporturi favorabile cu furnizorii firmei.Se observa în comparatie cu alte obiective ale firmei ca acestea sunt necuantificabilesau g reu cu antificabile. • mentinerea unor stocuri efective în limitele minime si maxime admise pentrusatisfacerea cererii.

pe cât posibil cât mai putini bani în stocuri.000 lei / zi). pentru o calitate data a produsului). iar pe de alta parte. si obiective cu privire la produse si servicii . costul de stocare sa fie inferior fata de valoarea produselor stocate . tinând cont de nivelul de calitate cerut. 2. trebuie avute în vedere trei criterii: • costul de cumparare dat de raportul calitate / pret (de exemplu. obiective privind costul . care trebuie sa fie Maximizate. In ceea ce priveste aprovizionarea la cel mai scazut cost.de exemplu sa fie de maxim 15% din valoarea produselor stocate). sase asigure disponibilitatea lor în scopul satisfacerii nevoilor celor care le utilizeaza (compartimentul de productie sau de vânzare). III.000. astfel. Procesul de cumparart Cen trul d e cu mp arare este un ul din tre con ceptele care n e aju ta sa în telege mcomportamentul organizatiilor cumparatoare. costul decumparare sa nu creasca mai mult de 10%. valoarea produselor stocate safie limitata la 5.Asadar. aceasta presupune: a cumparacât mai ieftin posibil. .adica în cele mai mici cantitati posibile. a imobiliza. a realiza stocajul cu cele maimici costuri .care trebuie sa fie minimizate .Obiectivele activitatii de aprovizionarea sunt duble: pe de o parte trebuie sa se aducaîn întreprindere si sa stocheze resursele materiale la cel mai mic cost. • imobilizarea capitalurilor în stoc (de exemplu. Celalalt factor este procesul de cumparare. Distingem. cu privire la costuri. • costul stocarii (de exemplu.

.GRAFICUL DE REPARATIE PREVENTIVA Uzina data nu dispune de atelier mechanic toate utilajele care ese din functiune se transporta la o companie care se ocupa cu reparatia utilajelor de acest tip .7ATELIERUL MECANIC.2.

.INDEPLINIREA SARCINILOR DE PRODUCERE LA LOCUL DE MUNCA 3. sectia de preluucrare a urdei . Capatarea acestor produse se face astfel laptele prin tevi se transporta la separator unde se separa smintina de lapte apoi prin tevi se intoarce in cazanul de inchegare a laptelui si la o temperature anumita timp de 40 minute se incheaga si se face casul dulce .casul dulce se imparte in 2 parti o parte din el se sareaza si se face brinza alba iar cealalta parte i se adauga conservantii necesari si se face cascavalul de masa si mozzarella. sectia de prelucrare a brinzei albe si untului. din smintina separate se face untul iar din zerul ramas de la inchegarea laptelui se fierbe si se face urda.1CARACTERISTICA GENERALA A SECTIEI Fabrica dispune de 3 sectii :sectria de prelucrare a cascavalului de masa si mozzarella .3.

ele sunt: § Locuri de muncă cu procese manuale § Locuri de muncă cu procese manual-mecanizate § Locuri de muncă cu procese automate După numărul muncitorilor ele sunt: locuri de muncă individuale şi colective. . După tipul de organizare a producţiei.2ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA Organizarea locului de muncă stă la baza organizării atelierelor. întrucât de aceasta depinde în cea mai mare măsură consumul de timp de muncă pe fiecare operaţie sau produs. După poziţia lor în spaţiu locurile de muncă pot fi fixe şi mobile. După natura activităţii locurile de muncă se pot clasifica în: locuri de muncă unde se desfăşoară activităţi de bază şi locuri de muncă din activitatea de servire. Prin loc de muncă se înţelege suprafaţa sau spaţiul în care muncitorul sau o echipă de muncitori acţionează cu ajutorul uneltelor de muncă asupra obiectelor muncii în vederea extragerii sau transformării lor potrivit scopului urmărit. mărimea acestuia având un rol determinant asupra elementelor necesare organizării în timp şi spaţiu a proceselor de producţie. locurile de muncă se clasifică în: § Locuri de muncă pentru producţia de unicate şi de serie mică § Locuri de muncă pentru producţia de serie mijlocie § Locuri de muncă pentru producţia de serie mare şi de masă După gradul de mecanizare şi de automatizare a producţiei.3. secţiilor şi întreprinderii.

raspunzând de aplicarea tuturor masurilor de protectie individuala la locurile de munca.3DESCRIEREA SARCINILOR DE MUNCA Conducatorul locului de munca raspunde de respectarea si aplicarea legislatiei si a normelor de securitate a muncii având urmatoarele sarcini si obligatii: . privitor la circulatia si stationarea persoanelor în cadrul unitatii. . pentru echipamentele de munca noi. precum si de conditiile concrete în care se desfasoara activitatea respectiva. se vor elabora instructiuni proprii.sa asigure o buna functionare a dispozitivelor de protectie.sa efectueze instruirea la locul de munca si pe cea periodica potrivit normelor si masurilor de protectie specifice locurilor de munca respective. în timpul pauzelor regulamentare se vor respecta prevederile regulamentului de ordine interioara. . sa nu admita la lucru nici o persoana care nu a fost instruita sau care nu si-a însusit cunostintele necesare de securitate a muncii. în dreptul fiecarei echipament de munca.sa asigure însusirea de catre angajati a cunostintelor si formarea deprinderilor practice profesionale.sa anunte conducerea unitatii în legatura cu orice accident de munca.sa întocmeasca instructiuni proprii de securitate a muncii specifice locurilor de munca. . . iar la locurile de munca se vor afisa tablite avertizoare si afise sugestive. instructiuni de folosire a acestuia si de securitate a muncii. . a echipamentului individual de protectie.în toate locurile de munca sa afiseze.sa interzica angajatilor parasirea sau schimbarea locului de munca fara aprobarea sa.3. în functie de caracteristicile echipamentelor existente. . .

se frineaza toba si se pregateste pentru demontare. Talerele sunt cilindrice concentric si au pe una din parti o arcuire spre interiorul cilindrului . Se evacuiaza sedimentul si se spala ilementel tobei se reasambleaza si se remonteaza in carcasa pentru reducera timpilor in care nu se efectuiaa separarea centrufuga la un separator se pot folosi doua tobe . se decupeaza motorul electric. .4DESCRIEREA UTILAJULUI TEHNOLOGIC Separatorul centrifug cu talere cilindirce este format din talere cilindrice concentric impreuna cu sistemul lor de montare carcasa tobei si cu sistemul care asigura crearea presiunii pentru evacuarea lichidului limpezit .3. In aceasta situatie timpul neutilizat este cel de oprire atobei inlocuirea ei cu oba de rezerva si repornirea pina la readucerea la turnatia de regim .Separatorul functioneaza continuu o perioada de citeva ore pina cind se aduna in interiorul tobei o cantitate mai mare de sediment care incepe sa impiedice limpezirea in acest moment se opreste alimentarea .

Caile de acces dintre sectii.5PROTECTIA MUNCII LA LOCUL DE MUNCA La lucrul sint admise persoanele care au trecut instructajul cu tehnica securitatii sint cunoscuti cu constructia si regulele de exploatare a masinii. dispozitive adecvate si in buna stare de functionare. cind se aud zgomote si vibratii. Inainte de inceperea lucrului trebuie de efectuat controlul exterior al masini. . marcaje si indicatoare de circulatie standardizate . dotate cu utilaje. . instalatii. locul de munca trebuie mentinut in curatenie si oridine .3. . Locul de munca trebuie sa fie iluminat in corespundere cu cerinte tehnica securitatii a sanitariei de producer. De turnat ulei in motor redactor. Masina trebuie sa aiba legatura cu pamintul. Nu trebuie de lasat fara supraveghere compresorul . Conectam masina. balustrade.Activitatea pentru producerea conservelor de legume si fructe se va face in spatii si incaperi destinate special in acest scop. Dupe terminarea lucrului deconectam masina de la panoul de comanda.Este interzisa orice modificare a procesului tehnologic.Inainte de inceperea lucrului. hale si platforme tehnologice vor fi intretinute in stare buna si vor fi prevazute cu podete. . Trebue sa ne convingem daca toate ingradituri sint in regula. a instructiunilor proprii de lucru si protectie a muncii fara aprobarea conducerii unitatii. conducatorul locului de munca va verifica daca au fost luate toate masurile de securitate necesare pentru prevenirea accidentelor si imbolnavirilor. In timpul lucrului. Trebuede cuprins in lipsa obectelor straine in apropierea partilor mascatoare. . Deconectam compresorul la oprirea temporeaza a lucrului.

Echipamentele tehnice. revizuirea. in cazul tuturor activitatilor la care exista un risc pentru sanatatea si securitatea salariatilor. 3). CS'98 s. . pot fi cumparate si folosite numai daca sunt conforme cu Normele metodologice referitoarte la certificarea calitatii din punctul de vedere al securitatii muncii echipamentelor tehnice si au in mod distinct marcajul de securitate (CS'97. . . dispozitive. sa-i informeze asupra pericolelor si sa ia masurile corespunzatoare. a boilerelor si aparatelor de contracurent. curatirea si conservarea cazanelor se va face conform Normelor specifice de protectie a muncii pentru productia energiei termice ANEXA 1. exploatarea recipientilor. IFRON.m. produse in tara sau importate.Deservirea si exploatarea instalatiilor de ridicat si a autostivuitoarelor. exploatarea cazanelor. .La locurile de munca se vor respecta in mod riguros instructiunile proprii de protectie a muncii. (masini.La instalatiile cu gaze lichefiate si a buteliilor cu gaze lichefiate se vor respecta intocmai prevederile Normelor specifice de securitate a muncii pentru distributia si utilizarea gazelor naturale (ANEXA 1) si prevederile prescriptiilor tehnice ISCIR. ascensoare etc.Centralele termice pentru incalzirea apei. aplicat de fabricantul autorizat (fig. aparatura.a.Este interzisa parasirea locului de munca fara aprobarea conducatorului locului de munca. si prevederile prescriptiilor tehnice ISCIR. unelte sau alte mijloace asemanatoare folosite de salariati in procesul muncii). revizia curenta si conservarea recipientilor.Agentul economic este obligat. . ..d. instalatii. armatura cazanelor. se face in conformitate cu prevederile Normelor . utilaje. instalarea si punerea in functiune a cazanelor.

exploatate. . cu banda din material plastic sau cu o banda din material textil vor fi montate. .Exploatarea parcului auto propriu se face in conformitate cu Normele specifice de securitate a muncii pentru transporturi rutiere. intretinute si reparate conform prevederilor din Normele specifice de securitate a muncii pentru activitatile de exploatare si intretinere a transportoarelor cu banda. .Transportoarele fixe si transportoarele mobile cu banda din cauciuc.P.specifice de securitate a muncii pentru transportul intern (ANEXA 1) si a prescriptiilor tehnice ISCIR. .Echipamentele electrice utilizate vor avea gradul de protectie I.

Riscani 2013 .MINISTERUL AGRICULTURII SI INDUSTRIEI ALIMENTARE DIN REPUBLICA MOLDOVA COLEGIUL AGROINDUSTRIAL DIN RISCANI DARE DE SEAMA PE PRACTICA TEHNOLOGICA A elaborate : Caprita Andrei Grupa MAIA-41 A controlat : Curus G.