You are on page 1of 11

Introducere in studiul doctrinelor economice Studiul teoriei si doctr ec precum si a dezbaterilor si interact dintre acestea poate fi motivat din

cel putin 2 p.d.v. :1)in primul rand cunoasterea drumului parcurs de stiinta ec repr o neces obieciva; cunoasterea doctr ec nu este un lux;2)cunoasterea doctr ec este un act de cultura,ec este o stiinta soc ce a insot evol umanit;doctr ec interfereaza cu istoria,filosof,sociolog,matem,psiho Ideea ec=produsul prim de reflectare in mintea omului a realit ec;este primul sau rasp si prima cautare de sol la binomul nevoi nelim-resurse lim.Gandirea ec=proc de reflectare activ si rational a realit ec inconj(o suma a ideilor).Teoria ec=un rezultat sup al proc de gandire;este un elaborat stiintific care isi propune dezval cauzelor,consec si a legilor ce guverneaza ansamblul fen ec-soc. Doctrina ec nu se multum doar cu prezentarea abstracta si stiintifica relativ neutra a realit ec,dimpotriva vine cu partea activa,face aprecieri,emite judecati de val pt a sugera proiecte de reforma;pe scurt teoria spune ce este,ce ar tr sa fie si experimenteaza in practica pol ec.Cunoasterea doctr ec nu este doar o intreprindere pur iluminista.Pt o analiza completa este nev sa se resp anumite criterii reprez:1)criteriul epocii(al timpului);2)crit interesului;3)crit rel natinternat;4)crit progr gen;5)crit finalitatii practice;6)indep relativa a teoriei fata de realitatea ec;7)crit echidist;8)crit audientei la public Mercantilismul 1)Aparitie.Reprezentare.Spiritul mercantilist S-a manifestat intre anii 1450-1750,A.Smith fiind cel care a folos pt prima data termenul.Este prima doctrina ec moderna,manifestata pe terenul ec si apeleaza la mijl ec pt atingerea scopului propus.Acest scop,clar def,era imbog nat.Pe parcusul celor 3 sec,mercant a evol atat sub rap ideilor, a problematicii abordate,si al retetelor de prevedere ec preconiz.S-a manifestat diferit in fc de timp si de perim geogr caruia i s-a circumscris.A cupr toata Eur,cu deosebire cea de Apus,fara a ocoli Rusia sau Rom.Dintre tarile Eur,3 au avut un rol princ,si in ordinea Sp,Fr,Ang s-a constituit in 3 mom de evol cu trecere de la mercantilismul “bullionist”spaniol la mercant industrial-fr pana la cel comercial-eng.Concretetea sist si prob fiecarei tari a dat specificitate si diversitate contradict adesea;acest fapt nu a impiedicat manifesarea unui fond comun de idei,care se explica si isi are originea in contextul socio-ec si pol relativ asem tarilor aflate in pragul unei ere noi(epoca Renasterii si afirmarii statelor moderne,a reformei si renasterii,a marilor desc geogr),o epoca in care noile cerinte ale stat modern impun o noua matrice de val, opusa inchistarii medievale.In ac epoca se incearca emanciparea de sub tutela Bis si laicizarea vietii soc ec.Preocup ec trece pe 1 plan in locul celor morale si filosof,principii care au operat in trecut precum moderatia castig,indif de bogatie,justitia comutativa devin depasite. Un spirit nou de avent si castig de multe ori cu orice pret ia locul moralitatii austere.In context se impune ideea stat suveran,put,un stat opozant al Bis.Restrictiile medievale cu privire la comert si dob devin depasite.Ec monetara ia treptat locul ec nat.Statul(ca si ec) isi gaseste suport in indiv cetatean care se rupe de fam spre a se manifesta individualist intr-un mediu abstract al conc. Dorinta de castig a indiv incepe sa se incadreze in optica fireasca,indiv se poate imbog fara a suporta furia conationalilor.Bogatia apare ca o binecuvantare iar munca un mijloc pt atingerea acestui scop,si nu un blestem.Imbog pare mai facila prin comert si prin imprum cu

merc sunt populationisti.Nu inseamna intoarcerea la origini.Cat de mare tr sa fie pop a fost pt merc o intr obsesiva.A stabili ce este nat si bun este o misiune ce revine doar spiritelor inalte. .liberalism si dreptul de propr si purtand numele de fiziocratie.Arg invocate in sprijinul acestei sustineri sunt de nat ec.una care vede in agricultura singura ramura productiva.Asa se explica de ce zorii capitalismului au ap mai intati pe terit capit banesc si al celui comerc si tot asa se explica faptul ca pionerii epocii noi au fost negustorii si camatarii.cultivate.Oblig de a munci li se pare merc rat.In cautarea unui optim s-au folos de arg precum nev ec.nr loc de munca neces de a elim somajul etc.lui i se dat si prima incercare moderna de det a pret pam.Conceptiei mondo-ec statice incadrabile in regulile unui joc cu suma nula.este o ordine soc.Pam ca fact de prod a fost teoretizat de W.Ordinea nat este la fizocrat ordinea providentiala.Toti ceilalti tr sa accepte val alese si sa se conformeze.pt ca au vazut in somaj atat o pierdere potentiala de prod.Unui stat put.atotputernicia statului cu inabusirea liberei initiative.Reactiile la unele consec la merc nu s-au lasat asteptate.cat si o sursa a decadentei.Mirabeau.si cu den lui de inceput Mercantilismul. Cunoasterea insa.ii opun un minimum de stat.cultivand val precum ordine nat.tr ca pop sa munceasca.Ea exista si este evidenta prin ea insusi.Ca doctrina si pol ec fiziocr s-a manif ca o reactie la mercant in sensul ca:Imoralismului merc ii opune o filosof umanista si liberala.calea lor era spre munca.Pettey.fiecare tara poate castiga.cunostiintele.dimpotriva inseamna civilitate.exacerbarea rolului comertului si sacrif agrigult etc nu puteau ramane fara contrareactii.aceasta vine de pe teren francez.2 instr sunt de fapt ajutor:balanta psihologica(principiul hedonistic sau al eficacitatii) si interesul individual.Du Pont du Nemour.Pt ca toate aceste lucruri sa se int. Quesnay(Tabloul ec).indiv tr sa faca .Multe din lucrarile merc fac o adev apologie a muncii.ca o noua filosof ec-soc. In intreaga lor conceptie pornesc de la si se sprijina pe filosf ordinii nat:Nu este una creata si impusa prin vointa oamenilor.deoarece ceea ce este nat si spontan nu are nevoie sa fie si contractual.Astfel o pop numeroasa era privita ca o sursa a put nat.ii opun o viziune dinamica:prin particip la comertul internat.nu este apanajul oricui.dorinta de a profita imprima soc o miscare care devine o tendinta perpetua catre starea cea mai buna posibila.soc si pol.Nu este aidoma celei animale.Arg ec cel mai invocat este acela ca o pop numeroasa face abundenta oferta de forta de munca.ne atentioneaza fiziocr.perceptia intuitiva etc sunt aici de mare aj. 2)Doctrina mercantilista Conditiile:In marea lor parte. atunci “lumea merge de la sine”.Cunoasterea este o op simpla.A te supune ordinii nat este socotit un lucru la indemana.Daca se urmaresc aceste 2 lucruri.De aici si o legislatie specifica(legea impotriva saracilor si statutul artizanilor) prin care munca era instituita ca oblig de la o varsta f frageda(5 ani la baieti).banii.Protectionismul este inloc cu liberschimbismul.Sub rap strict ec i-a interesat rap pop/nr locuri de munca sau pop/mijl de subzistenta.si pe aceasta cale reduce costurile salariale.imoralismul ec ridicat la rangul de principiu.Ideii imbog prin bani sau comert ii opun o filosof noua.Ordinea ec gandita exclusiv prin vointa suv.omniprez.Repr ei cei mai de seama sunt Fr.Oamenilor nu le ramane decat sa o cunoasca si sa i se conformeze.Acesta este spiritul capitalist in formare. Fiziocratia 1)Reprezentare si fond de idei.Laisse-faire-ul fiziocratiolor nu ins fatalism si nici pasivitatea.Instinctul.Turgot.

Ricardo.clasicii cred in legile nat.prod.de aceea ii si numim clasici.ea tr sa-i invete pe oameni care e calea cea mai rapida si mai ef de a aj la bogatie • Metoda folos de ei este cea a abstractiei stiintifice.Sunt printre primii ec care au jalonat cond neces pt realiz echil ec.interesul gen.Intre clasici un rol specific il are Karl Marx.Guvernului ii reveneau sarcini precum apararea ordinii nat si in princ a propr private.au spus pt stiinta ec esentialul.vazand-o ca pe un instr esent prin care se poate realiz rel dintre cerere si oferta.crestere ec.in virtutile auto-reglatoare ale ec si deci sunt partizani ai liberalismului.numai prin realiz interesului personal.statului ii reveneau sarcini minime.J.Despre liberal putea fi vorba doar in ale ec.fiziocratii raman imp prin urm:Au realiz pt 1 data semnif conceptelor de capital fix si circulant in acceptiunea lor moderna.modelul lor de reprod este cel care a infl c.de aici specificul unor masuri care poarta amprenta minusului asupra ment. Clasicii In principal clasicii sunt A.Supunerea fata de el intra in legea firii pt ca asa dicta ordinea nat.Smith.obs in ac timp ca starea de fapt a ec e una de dezechil.al reglementarii si protectiei min.colectiv si probl macroec nu le scapa.prin ea autorii clasici au vizat eternitatea • Universul ideatic preferat este microanaliza.egoist.Au obs care sunt cauzele dezechil si prin Fr.ele sunt cons insa chestiuni derivate.Bastiat.Suveranul era autoritar.Au pledat pt libertatea comertului.B.repartitie.lucr publice.educatia.promovarea indiv ca norma de judecata si principiul comportamental.Malthus.in toate aceste dom.Mill.de aici.libera initiativa si conc ca princ instrum al progres • Stiinta ec este dupa ei o vocatie pragmatica.numai urm o conduita responsabila individual.Fondul comun de idei al clasicismului ins: • O conceptie fund despre organiz ec cu sport in ordinea nat.Quesnat reusesc sa prezinte proc de prod ca pe unul de reprod(prod-repartitieschimb-consum) cu prezentarea fluxurilor ec in dublu circuit:fizic si monetar. dar nu tiran.ca rezultanta.Statul fiziocrat este cel manifest in timpul despotismului luminat.S.m mult econometria si contab moderna.mai apt decat statul in a prod bogatie este sub princ de analiza.Quesnay lanseaza primul prog de mas neces pt a iesi dintr-o astfel de stare.echil.bani.D.T.Ca un mare minus al doctrinelor este conceperea industriei si comert ca activit sterile.Say.pret.Ca si in cazul mercantilistilor.prin tabloul ec al lui Fr.despotul este repr lui D-zeu pe pam si garantul ordinii nat. Filosofia ec a scolii clasice:liberalismul .rational.se asig interesul gen si nu invers • Aria preocuparii clasicilor s-a circumscris unor probl de fond ale ec precum:val.consum.aceasta pt ca in credinta lor.rezumativ vb.Democratia si liberalismul pol le refuza.intreprinzatorul ideal.ideea statului min.pt 1 data in istoria doctr ec.totul.J.schimburi internat etc. Pt teorie si pol ec. Prin Turgot fiziocr isi aduc contrib de pionerat in teoria val bazate pe munca.Singura ramura productiva in care se creaza venit net este agric.unul redus la dimens min dar in acelasi timp autoritar.fara e pleca de pe un teren gol.

asa cum deriva el din lucr clasicilor.un indiv despuiat de tot ceea ce l-ar putea face slab in lupta concurentei.il conduce pe indiv la schimb.in forma ei indiv si spontana.Armonia soc nu este insa prestab.dimpotriva.urmarea fiind cresterea productivit si a bogatiei.care ramane dupa el sg sansa de a aj la echil si armonie soc. Aceasta pt ca fiecare.sa cumpere.pe calea schimbului.care are logica lui.el det fiecare indiv sa-si urm interesul propriu.fie spre nev de protectie. Acesta este modul smithian de organiz a muncii.indiv este stapan pe pers si munca sa.si in aceste imprej insa.un homooeconomicus rationalis.ordinea soc este una stratificata.la Smith ea se stab in mod spontan si perm daca indiv sunt lasati sa act conform cu nat lor umana.dar daca la fiziocrati aceasta parea a fi creatie divina.• • • • • • • Postulatele fund ale liberal ec.lucrul acesta nu pare a fi pt el o probl.in baza ei si in princ a drepturilor de propr.uneori mai mult decat rat.traieste convingerea ca statul nu va interveni pt a distruge aceste admirabil ex al pietei libere.Din alta perspectiva.fiecare are de castigat.el ramane un optimist.al laissez-faire-ului este la Smith aproape abs.entitatea abstracta rupta de mediu familial in care s-a form si aruncat in cel concurential in care maxim profit ramane axa filosof sale Propr priv este baza sist institut.una care deriva din 2 imprej si anume:Fiecare are nevoie de prod muncii altuia.nu tr decat ca indiv sa fie lasat liber pe piata cu cond resp cadrului legal de act.sub ghidajul “mainii inv”.nu in intereseaza uniformizarea.cu extreme in bogati si saraci.ea este un rezultat.va cauta sa-si consume energia si talent in dom in care se pricepe cel mai bine.nu este nevoie de despotul luminat pt a face ordine.cond ca acest joc de greutati si contragreutati sa ajunga la echil este una sg:urmarirea interesului pers.de ret ca Smith era suf de lucid pt a-si da seama ca libera conc dorita de el se desf in put si slab si ca atare conduce fie spre tendinta de monopol.din persp aceasta sub activit ec este indiv.logic si rece.instinctiv.Pct de plecare pt Smith este tot “ordinea nat”.se explica orig lumii civiliz Statul cu tot ceea ce este legat de el joaca un rol min.Pe un alt plan.urmarirea acestui interes este calea cea mai buna si mai sigura care duce la armonie si echil soc Calculul peerm intre bine si rau.sa vanda ce/cat vrea.soc si pol.dimpotriva la armonie.Pt el armonia realiz prin exercitiul liber al interesului pers nu ins si egalit intre indiv. in int si ext Egoismul este o virtute.prezenta lui este reclamata de asig cadrului juridic legislativ in care viata ec sa se deruleze liber Piata este instr princ prin care toate prind viata si alaturi de propr priv cea de-a 2-a comp princ a sist institut Adam Smith Conceptia lui despre liberalism se desprinde din lucr sale fund Avutia Nat si Teoria sentimentelor morale.ec si soc si aceasta este calea imbog nat.nat umana este insa o unitate a contrariilor.pt ca prin munca cat mai putina.ea regl rap dintre indiv ca princ centru de decizie.Principiul libertatii.sa aj in pos a cat mai multor bunuri si serv.Participand la schimb.pe scurt ins: Motorul dezv ec este libertatea si nu reglementarea.in felul acesta se adanceste div muncii.adopta o poz liberala si invita la 2 .liber sa produca.Instinctul schimb deriva din diviz muncii pe care o intareste.stiind ca are de castigat prin schimb.el vizeaza viata ec.mana inv ghideaza pasiunea si nev spre starea cea mai buna in cadrul asig de libertate nat.o suma de + s -.intre castig si pierdere Indiv ca principiu de judecata si norma de comp.Urmarirea egoista a interes indiv nu duce la anarhie si dezintegrare soc.instinctul.

au un caracter fatal.La Malthus.ci spune ca nu e un drept nat ci o instit soc care poate fi modif pe calea legii.B.democr si justitia soc.-In cazul lui Ricardo.toti ec clasici au imbratisat teoria obiectiva a val bazate pe munca.S.Potrivit acesteia.ce se int cu regulile acestui joc atragator?.Say.cei care iub bogatia aband rpd calea virtutii.p acesta d.astfel Malthus:dezechil perm dintre nev unei pop cu tendinta nat de crestere geom.Acest fapt deriva din imprej ca din mom ce un bun capata statutul de prod .Tot conform acestei teorii.Bastiat.solutia nu poate fi decat “laissez-faire-ul” care e sg ce poate impaca cererea cu ofert de oameni.mai ales redistribuitive.b)nu se simte descumpanit in fata mizeriilor si inegalit soc.Ricardo.refuza orice interventie statala si socotesc ca libertatea de intreprindere interna sau externa si apararea propr private sunt cele care conduc lumea la progres.dar si subst val(nu putem vb de val in afara muncii si in plus marimea val este data de cantit de munca incorporata in fiecare marfa)..puterea pub nu poate face aici nimic.acesta jucand la clasici un rol pasiv de simplu vehicul prin care marf ajung de la prod la consum. Optimisti:J.2)cheama mana inv pt a face compens neces si a stab armonia si consensul.Realiz sinteza cea mai slefuita a doctrinei liberale dar in acelasi timp deschide punti spre alte scoli prin largi concesii facute ideilor socialiste in materie de ec pol.Mill-clasic de tranzitie.d)exista un homo oeconomicus?un grup soc poate act ca un homo oec?.c)mecanica interesului pers este atat de simpla?react de comp ale ag ec pot fi prinse in aceasta schema?daca mediul de analiza(conc perf) dispare.c)Mill pune in discutie fundamentul ec de piata:propr priv.el este si un liberal de tranzitie.nu e vorba de propr priv in sine pe care o recun.sol:1)Cons ca satisf morale sunt sup celor nat.R.dar si a inegalit de avere si poz.poprul fiind cauza propriei mizerii pt ca se inmult prea rpd.in loc sa caute aj la mana inv.vizand fiscalit.pesimismul isi gaseste originea in legea rand descrescande.se mai adauga punerea in discutie a dreptului la mostenire.b)in ce proportie derularea vietii ec se supune exerc liberatii interesului indiv si cat de consonant este acest lucru cu satisfacerea lucrului gen.pesim este exprim de faimoasa sa lege a pop.repartitia. Reformatori:J.ne vdm indreptatiti sa punem urm intreb:a)cat de credibila este ideea ca mana inv aranjeaza si distribuie bogatia pt a aj la consens si armonie soc.cu exceptia lui Say.el face apel la stat.pt ca:a)se declara un partizan al reformelor radicale.In cazul lui Say.avantaj sunt cei saraci pt ca din nefericire.Reformatori.T.Optimisti.f)la ce niv de civiliz av morale primeaza celor mat?.v.g)daca libertatea este o sursa a progr.Acesta este motivul pt care istoria doctr il socoteste un reformator.e)ordinea soc isi gaseste un pct serios de sprijin in respectul celor saraci fata de poz materialiceste avantaj a celor bog?.munca este atat izvorul.ce tr facut pt a impaca aceste tendinte? Evolutia credo-ului liberal.pretul nu e altceva decat expresia fidela in bani a val.sinteza filos sale literale isi gaseste expresia in legea debuseelor:in oferta cererea este implicita Pesimisti:D.Malthus.Pesimisti.Cu toate acestea.F.caruia ii atribuie imp fc.zice el.potrivit filosof cu stomacul omului bogat.d.-Ambii se angaj in apararea val pure ale liberal. Valori teoretice fund la scoala clasica Valoare si pret.care in opinia sa ar fi un atentat la egalit sanselor(a pct de plecare).Modul aceste de a privi lucrurile a avut cel putin 2 consec: a)asupra schimbului.semnificativ fiind citatul cu stomacul omului bogat Relativ la acest discurs care a adus lumii civ rez poz si avand in vedere ca evol faptelor nu se muleaza 100% pe registrul teoriei din care se inspira.cei 2 raman liberali si gasesc sol perfecte.

Dupa Smith av abs pt o tara provine din dif de costuri ce se inreg urmarind maxima oricarui cap de fam prudent care este de a nu incerca sa prod in casa lucruri care l-ar costa mai mult producandu-le decat cumparandu-le.Smith.Smith nu spune nimic daca cele 2 surplusuri ale oras.d)judecatile sunt facute in maniera micro.ceea ce face bine unui indiv sau fam nu poate face rau tarii sau interesului gen.daca surplusul manufacturii nu apare din cauza put de cump reduse a satului.p.ci o suma de venituri.a.de aici si concluzia ca repartitia se realiz dupa regulile unui joc cu suma nula:daca unul primeste o parte > din prod soc total.in sensul ca loc satelor cump de la oras o cantit mare de bunuri manufact in schimbul unei cantit mici de munca proprie.acest aspect a fost teoretizat cu precadere de Marx.In alti termeni.Comun celor 3 le sunt urm ipoteze:a)prod se schimba intre ele in prop det de cantit de munca incorp.Rap cerere-of nu are in acest caz vre-o leg imp cu stabilirea preturilor sau cu desfacerea marf.intrucat tot dinainte se cun si se planif atat cererea soc tot(suma salariala tot)cat si oferta totala globala(cantit de munca in soc) .In acest context si pe total orice munca este recomp si orice prod isi gaseste destinatia pt care a fost conceput.socotit dupa el av la modul abs pt ambele.In plan soc privind lucrurile.ele sunt subordonate cresterii ec.dar probl isi va gasi rezolvarea prin teoria subiectiva a val la neoclasici.potrivit clasic la int de timp egale.munci egale creaza val egalel.crizele sunt excluse iar progr asig.c)liberul schimb internat nu e altceva decat o prel pe plan extern a discursului liberal.desfac marf este asig aprioric.Confruntarea cererii cu oferta se prod doar in termeni fizici.e)imobilitatea internat a fact de prod A.el are deja o val data de munca inc in el si automat un pret ca expresie a acestei val. Analiza lui Smith trimite la 1 concl si 2 intreb:Concluzia:dezv unei tari depinde de exterior.dupa el val nu este o data. acesta o aduce A.clasicii nu si-au dat seama.O nota aparte d.Smith afirma ca fiecare tara tr sa-si orienteze capitalul si munca spre dom de activ care in mod nat sau artificial comporta costul costul de prod la modul absolut. Si satelor sunt egale.automat unui altuia ii revine mai putin.ca atare nu exista motive pt intreruperi.avand ca scop ca fiecare participant la piata sa-si gaseasca prod de care are nev sau sa-si vanda surplusul.Plecand de la premisa dupa care costul abs al unui bun este egal cu cantit de munca neces pt a-l prod.decat daca ar fi incercat sa le face ei insisi.Mill.d.finit si se afla in depoz fabr.iar practica confirma spusele sale Teoria clasica a schimburilor internat 3 mari autori au adus contrib:Smith.utiliz intrun mod din care putem trage un oarecare folos.La nivel micro.in aparenta acesta pare a fi un dezavantaj. La nivel macro se pleaca de la ip ca daca val unui bun oarecare este 1 data det de munca inmagazinata pe care de consecinta si val toata pe soc(PIB)este la randul ei o data.Smith-teoria avantaj absolute In analiza sa pleaca de la ex dintre oras si sat.e mai bine sa le cump de la ea cu o parte din prod activit noastre.ca atare si salariul din prima ora de munca este=cu sal din a 2-a ora de munca s.consec care deriva dintro astfel de imprej este ca repartitia are un caract conflictual.daca o tara ne poate furniz bunuri mai ieftine decat leam putea produce noi.el este insa mai mult compensat de faptul ca .Ricardo.Ca pe munc nu`l costa sub rap sacrificiului la fel si in aceeasi mas fiecare ora de munca.b)schimburile internat nu au un scop in sine.inf strainatatii.v.in deplina consonanta cu dat lor. b)in ce priveste repartitia probl poate fi abordata la nivel micro sau macro.d.m.ceea ce se supune repartitiei la scara soc este un intreg.

oamenii le atribuie o val pt ca au mai multa sau mai putina nev de ele.teoria subiectiva a val se reduce la urm 3 prop princ:a)costul de prod det oferta disponibila.nu regl si val relativa a marf schimbate intre 2 sau mai multe tari. ci av relativ.e posibil spune el ca o tara sa aiba sup abs la toate prod fata de o alta tara.teoria obiectiva a val munca.dupa cum se obs.Intrebari:1)specializarea pe dom cele mai profitabile este compatibila cu imobilitatea internat a facut de prod?(NU).c)utilit marg det val.deschide persp unui gen nou de analiza.ci doar partial.iti procuri bun si serv de care ai nev pe calea c. Nevoia sau placerea sunt o dimens data.Marshall.Pt neocl.conc.Procedand astfel si aparand aceste val.comparativ.O noua abordare a val.numai ca de data aceasta crit de judecata nu va mai viza dif abs de costuri.m avantaj.ci exogena(apare adica numai in rel dintre bunuri si nev oamenilor).Aceasta pt ca.Ruptura de clasici nu este totala pe terenul teoriei val.primatul interesului indiv.de vreme ce neoclasicismul in cele 3 variante repr si o tura cu val clasice tradit.creatorul unei sinteze intre cele 2 teorii(sub si ob).pe baza aprecierii subiective a indiv.Preocupat de .munca nu dispare.Prop de mai sus nu este insa adev.2)daca o tara nu are sup in nici un dom.profitand de av diviz internat a muncii.Regula care reglementeaza val rel a marf intr-o tara.Tara avantajata va fabrica toate bunurile iar cea dezavant le va importa pe toate?asa ar tr sa se int dupa Smith.in masura in care val fund pe care sprijina si pe care le cultiva raman aceleasi:propr priv.Cu toate acestea fiecare tara are de castifat. putin costisitoare.dar Ricardo obs ca si in asemenea sist va exista specializare si schimburi internat.pt ca la facerea lor s-a chelt mai multa sau mai putina munca.ordinea nat.si anume:o tara are un av abs la costuri fata de o alta.ea nu ofera masura val.neoclasicii raman de traditie liberala.Utilitatea nu mai este intrinseca.ca la clasici.fiecare tara isi consacra in mod nat capitalul si munca acelor genuri de activit care sunt la modul relativ c.La modul sintetic vorbind.libertatea de interprindere.lucru dovedit si de A.ei au introd not de utilitatea totala si marginala.este exclusa schimbului internat? D.Tura primeste baza de sprijinteoria val.ea ramane prezenta in inlantuirea de circumstante care conduc la val. Prefixul neo plasat in fata scolii clasice induce ideea ca neoclasicismul ins o reinnoire in fc de noile cond a vechii scoli clasice.Ricardo ne spune ca schimbul dintre tari nu este de echivalent.pt a afla ce se int cu utilitatea bunului cand el se adreseaza nevoii printr-un nr>de unit. Neoclasici Geometria interna a paradigmei neoclasice.Aceasta prop este doar partial adevarata.b)oferta disponibila det utilit marg.prin raportatea teoriei valorii munca si in proprii lor termeni.Concluzia:intr-un sist de perfecta liberatate a comertului.si nu in prod.dimpotriva.m.ci pe piata.eficacitatea etc.ale carei dimens se stab nu in productie.lucrurile nu au val pt ca ele costa.Copilul preferat al clasicilor.este abandonat.Ricardo-teoria costurilor comparative A obs ca teoria lui Smith este valab deoarece pt un caz practic.Termenii de schimb interni repr pragul de limita intre care efectiv tr sa se faca schimbul in av reciproc.dar ramane cauza val in mod indirect prin cantit de utilit prod.Rezulta din cele mai sus ca divortul fata de teoria val nu este total.

Asa stand lucrurile.e)In afara acestor note dif.economistii se imp in 2 categ:a)matematicieni.preocuparea pt dezv este inloc cu cea pt echil.in acest caz pt a se aj la echil se act asupra pretului.Tot de acum.Walras cuteaza din start o analiza in perim macro.neoclasicii constr un nou mediu si impun o noua metoda.pe care piata libera ii ajuta sa nu intre in conflict.Clasele soc. La clasici repartitia deriva din teoria val.ci doar un nume generic:produc sau consum.lipsesc din peisajul noii paradigme.sa-si plaseze concl la niv macro.b)nevoile umane ca si utilit bunurilor sunt perfect ierarhizate.Walras pe int scurte.total neutru.este vorba de principiul marjei sau al ultimei unit si extins la toate dimens judecatii ec.ei fiind fondatorii teoriei echil in versiune neocl.la neoclasici cei care sunt remunerati sunt fact insisi.Preocupati de aceasta probl(gasirea cond de echil).peisaj in care pers princ nu au nume si pren.mediul este unul abstract.b)”literatii”care vor incerca sa dovedeasca contrariul.Cresterea avutiei ramane farul lor calauzitor.continue si derivate.fixat predilect la niv microec.este sinonim cu a ne intreba care dintre cele 2 lame ale foarfecelui taie lama de hartie”.Neoclasicii socotesc ca aceasta proble este rezolvata.aflate pe poz adesea divergente si cu exprim intens intr-un mediu pe care clasicii l-au vazut nu lipsit de nelinisti.Vine din urma si completeaza teoria prin optimul ec W.Walras pt echil gen.el a lasat scris urm prop:”a ne intrebat care dintre cele 2 el-costul(munca) si utilitatea sunt mai imp pt det marimii val.In cautarea echil.analiza lui Walras nu poate fi socotita una statica.ca preturile infl cantit vandute sau cumpar. Echil gen la Walras .In princ pe clasici i-a int modul in care se combina fact de prod pt a se obt crestere ec.Paretto.prin extensie si generaliz.pt ca apoi.ideologic vorbind.Astfel costul de prod este privit ca o utilit sacrificata sub forma costului de oportunitate.Impactul pe care noua viziune l-a avut asupra categ adiacente a fost deosebit de mare.subiect.se stab pe piata.b)Intervalul de timp luat in cons:Marshall este inclinat la judecati pe intervale lungi.care vor incerca sa dem ca nu exista stiinta ec fara apel la matem.d)continuitate in evol fenom ecpe aceasta ip se sprij folos fc matem.Marshall pt echil partial.In acest mediu abstract.folosirea matem este socotita deopotriva o victorie si un indiciu al calit stiintei ec.peisaj.d)ratiuni de analiza i-au facut sa imparta variab in dep si indep.Intr-un climat esentialmente static.cei 2 se int.ci relativa.In al 2-lea rand ruptura de clasici vizeaza obiectul analizei.De aici genul de intrebari specifice lor:a)Ce se int cu costul daca productia se mareste cu o unit?b)ce infl are asupra bogatiei cresterea cu 1 unit a nr de muncitori.cum ar fi:a)toate val de schimb pot fi aduse la un numitor comun.lucru demonstrabil daca avem in vedere doar faptul ca echil Marshallian e doar o secv a celui Walrasian.astfel la Marshall preturile sunt var dep.a capital tehic etc?c)cat tr adaug la un fact pt a compensa scaderea prod det de diminuarea cu 1 unit a altor fact? Pt a realiza asemenea judecati neocl au plecat de la un nr mare de principii ideologice.al conc pure si perf.Preturile nu mai au o baza stabila.ca atare pt a aj la echil se ajusteaza cantit.dupa cum cantit ofertate sau cerute infl preturile. In plus ambii op cu acelasi instrumentar-de tip marginalist.neoclasicii op cu o noua metoda.c)rationalitate perfecta.la Walras cantit sunt variab dep de pret.alocarea resurselor rare date pt a atinge optimul ec devine centrul gandirii neoclasice. Incepand de acum.princ particip la proc repartitiei.c)Ip de lucru:ambii si-au dat seama ca variab ec sunt interdep.cu toate acestea. Teoria echil la neoclasici Trimiterile la aceasta tema le facem la Marshall si Walras.Marshall si Walras se deoseb prin:a)aria careia au circumscris analiza:Marshall opereaza pe piata unui sg prod.

Probl probl i s-a parut a fi in gasirea acelui sist de preturi care confera echil pe toate pietele.Walras nu mai este ce pare a fi.ataca fondul probl si vrea mai multa justitie in repartitia venit.Ca modelul lui Walras a sug o pol de stanga este atestat si de faptul ca mult ec din fostele tari com l-au citat consistent.dimpotriva se declara un adept al ec soc si al misc cooperative.Criticile vizeaza cu deoseb mediul de analiza si instrumentarul folos.urm strigre va avea grija sa lanseze un sist de preturi in scadere si invers.in op lor.aici paraseste formele elegante si abstracte pe care a constr cu migala.coboara pe terenul politicii faptice si dpdv acesta se manifesta ca un reformator.Walras a fost cel putin un reformist.este socotit a fi pretul de echil.-cum se fixeaza cantit fact antrenati in prod.cat si preturile acestora.Cum rasp prod acestei logici a tatonarii?prin incheierea de contracte provizorii.doctrina careia in principiu i-a ramas fidel.rasp Walras.cert este insa ca daca nu s-a manifestat ca un socialist s-a manifestat ca un etatist si a sug o pol socialista.celalalt productia.aici el obs ca principiul liberei conc tr sa excluda monopolurile.de asemenea se pronunta pt implicarea activa a statului in ec.in lucr “Studii de ec aplicata” el lasa clar sa se int ca soc imag de el are alura unui socialism specific.aceasta pt ca numai astfel cantit contractata va gasi pe deplin desfacere.Pretul la care se aj prin iteratii succesive pana in mom in care cererea acopera oferta.Acest rasp gen se inscrie la 2 rubrici:unul priveste schimbul.Confruntat cu o asemn intreb cutezanta.de la cele exagerat laudative pana la cele care nu-i recunosc lui Walras nici un merit.el a formulat si un rasp gen:prin tatonari.Walras nu se multum insa cu atat.in care convietuiesc o ec de piata si un stat put.contab nat.Intreb fund pe care si le-a pus Walras au fost urm:echil pe piata fact de prod atrage automat echil pe piata prod finite?sunt aceste echil compatibile?care sunt cond lor de existenta? sunt sau nu stabile asemenea echil?.Plusurile pot fi:a)al stiintei ca atare.In baza celor afirmate.apara si motiveaza particip salariatiilor la capitalul intrepr si form chiar un jurnal al cooperativelor.aici un lansator de preturi(comissaire-priseur)face o prima strigare:daca dupa aceasta apare un excedent de oferta.Walras concluzioneaza ca se aj la echil at cand oferta=cererea pt toate bunurile finite si toti fact de prod.Aprecierile la adresa ei s-au inscris pe toata gama.modelele input/output etc.Exista suf ..fara un rol al statului bine def etc.provizorii sub rap pretului.E greu de stab daca a fost sau nu de stanga.a ansamblului.oricare ar fi niv pret.mai mult.Nu e vina lui Walras ca modelul lui de conc pura si perf a fost asimilat unui model de conc perf organiz.pt el eficacitatea ec nu are val daca nu este in ac timp si eficacitate soc.lucru rezultat din ultimele sale lucr. In plan doctrinar.Walras este un reformator in mas in care probl justitiei soc nu l-au lasat rece.Este stiut ca Walras si-a dezv teoria in credinta ideilor doctrinei liberale.econometria.numai la niv unor astfel de org centralizate se puteau afla toate inf cu privire la preturi si cu aj carora se putea tatona in stil walrasian.fara aliante intre parteneri. In urma analizei acestui sist de ec.c)modelul lui Walras a inspirat teoria jocurilor.Walras a constr un model form din 5 sist de ec spre a afla concret:-cum se fixeaza cantit din toate prod vandute si cum se det preturile acestora.Walras concepe piata nat ca pe o bursa uriasa.teoria echil gen a fost si a ramas obiect de polemica.plasata dincolo de timp.e vorba de soc conc perf.Cat priveste schimbul.numai cand preturile strigate pe piata se dov a fi de echil.contemporanii vor fi abilitati sa spuna ca la niv faptelor.numai atunci contractele devin ferme.ca atare propune nationaliz pam si a cailor ferate. Aprecieri si critici:original incitanta si durabila ca motiv de reflexie si cautare.-care sunt consumurile specifice. Pt stiinta ec.fara constrangeri.acel comisseur-prisseur nu se putea identifica decat cu un comitet nat de planificare sau un comitet nat pt preturi.b)a sugerat ca nu poate fi inteleasca si nici nu tr gandita decat prin prisma sist.minusuri care nu pun in discutie totusi cutezanta si forta analizei.modelul lui Walras a ins:a)a constientizat lumea stiintifica de ec ca echil repr o probl modala a stiintei ec. Cu asemenea ob gen stab.b)al doctrinei ec.

Liberal clasic si neoclasic a fost cons depasit chiar inainte de a se manifesta.doctrina sc ist ger prefigureaza sist ec numit ec mixta.istoric si soc. d)pt sc ist ger instit accede indiv.d)socialismul Scoala istorica ger si instit american :gandirea ec ger a avut inca de la inc ei o anumita specificitate.liberal prinde contur sub forma ec sociale de piata.Schmoller.Interesul princ a vizat nu indiv ci rel dintre instit sociale vazute in interdep lor.a carui princ repr este G.motive in baza carora avem voie sa credem ca autorul teoriei echil nu si-a dorit o astfel de interpretar. Reactii doctrinale la liberalismul clasic si neoclasic Liberalismul promovat de scoala clasica si neocl a fost filosof dominanta a sec19.princ repr sunt Thorsten Veblensi John Commans.Indif de varianta in care s-a manifestat.b)refuza marginalismul ca metoda de intelegere a comport uman. f)repr sc ist ger fac apel la interventia statului numita si socialismul de catedra.este insarcinat cu justitia soc.indiv este animat si de alte sent decat cel al castigului.viziunea clasica a interesului pers ca unic scop al ec este cons limitata. d)cons statul ca pe un factor cu infl poz si ca pe o cond indispensabila a progr uman.reglarea ec.apartenenta la grup sau statutul social.ei preiau aproape in intregime corpul de idei al sc ger: a)cons ca abordarea ist este fund in ec pol. b)noua scoala istorica.ea insa nu a fost impartasita de toate tarile.in vederea analizarii.insa national tr vaz in dublul sau sens:un sens nobil.Roscher in lucr “Teoria crizelor”dem ca nu toate piedicile pot fi depasite gratie virtutilor liberal.scoala istorica a cun 2 faze:a)vechea scoala istorica.c)interventionalismul reformator.ce s-a transf intr-o misc rasista ce a incuraj chiar si razb pt realiz “marelui spatiu ger”.curat si benefic.c)promoveaza metoda empirica si inductiva pt cun soc.institutiile si ec nat.ce vede nat ca o entitate si o analiz ca atare in proriul perim si in contextul istoric sau –nat exacerbat.scoala istorica ger are urm particul:a)isi manifesta adversitatea fata de abstractionismul si logica pura a scolii clasice si neocl.statul repr printr-un put sector public.precum onoarea.g)toti repr sc ist ger au fost nationalisti.Abia dupa cel deal 2-lea razb mond.Roscher. Sc ist ger a avut o mare infl asupra institutionalistilor americani.doar in aceasta viziunea agregata asupra complexului ec-soc national poate evita erorile ultra-liberalismului .Reactiile la liberalism vin din urm directii:a)scoala istorica ger si institutionalismul american.aceasta tr vazuta in timp si spatiu in evol sa istorica. b)se pronunta pt o metoda empirica bazata pe analiza datelor statistice si pt plasarea lor in mediul concret.redistribuirea venit si plata salariilor indirecte.ele sunt strans legate de activit soc.In ac timp suntem nevoiti sa obs ca demersul sau a inspirat si inspira in cont acele cautari care incearca o comb intre socialism si capital in formula cunoscuta azi a ec soc de piata.In evol sa. e)ei vad omul ca pe un ins social si ca atare cele 3 niv ale studiului sunt indiv.expansionist. c)acorda o imp deoseb cadrului juridic si accepta un interventionism rezonant.activit ec nu repr decat un aspect al organismului soc in dezv.e)W.b)nationalismul ec.pol si rel.a carui princ repr este W.iar acolo unde a fost acceptata nu s-a bucurat intotdeauna doar de aprecieri.prototipul clasic al indiv homo oec este inloc cu un indiv moral ce traieste intr-un spatiu socio-istoric bine def.

dpdv al dotarii cu fact de prod si al stadiului dezv.nu se poate pune probl unei aceeasi pol ec.Ei constata ca doctr liberschimbiste erau doar in av tarilor put precum Anglia si Fr.Ger.Nationalismul ec:promotorii acestui cur sunt Fr.List in Ger si H.Ca atare.Carry in SUA.C.Sinteza acestei realitati o repr lucr lui F.Ei constata put dif dintre state.Rusia si Sua se aflau abia la inc unui drum pe care tarile dezv il terminasera.List”Sist nat de ec pol”(1840) .Pct de plecare al acestei doctrine este critica liberalismului si a pol infl de aceasta doctr.