You are on page 1of 17

Arta neolitica in Romania de Vladimir Dumitrescu

Arta neolotica in Romania este o carte scrisa de Vladimir Dumitrescu si este structurata astfel:Introducere paginile 510;Ceramica paginile 11-50;Sculptura paginile 51-84;Incheiere paginile 85-88;Note paginile 89-96;Bibliografie sumara paginile 89-96; Lista ilustratiilor paginile 97-99;Ilustratii.
Daca in alte regiuni ale lumii vechi,primele manifestari artistice se situeaza in epoca paleolitica,pe teritoriul Romaniei inceputurile artei stravechi isi fac simtita prezenta intr-o epoca mai tarzie.Desi am putea inclina sa credem ca inca din epoca paleolitica ar trebui sa existe un moment cand mesterul paleolitic terminand de pictat una sau alta dintre exceptionalele scene animaliere ale vestitelor fresce de pe peretii pesterilor franco-cantabrice si privindu-si opera la lumina tortelor,isi va fi dat seama ca ceea ce realizase,nu numai ca indeplinea scopul urmarit,dar il sidepasea,producandu-i o traire estetica.Desigur,au trebuit sa treaca sute si poate mii de ani pana cand ivirea acestui moment,care de altfel s-a putut sterge din memoria secolelor urmatoare,pentru a aparea din nou iara si iara;dar nu se poate presupune ca nici unul dintre acesti artisti n-au depasit atmosfera magica din care au realizat aceste opere si pe care au transmis-o semenilor lor prin aceste realizari si n-au avut la inceput vag si apoi tot mai intens si mai constient o emotie artistica,intrezarind ca dincolo de semnificatia magica a operei

denumite epoca neolitica sau a pietrei slefuite.venita dinspre nord-vest si vest.cultivarea primitiva a plantelor.arta straveche din Romania isi incepe primul capitol intr-o epoca mult mai tarzie.in lipsa unor manifestari care sa situeze.e.Asezari aproape stabile.Tot dinspre sud si aproape pe aceeasi cale ca si cultura Cris a patruns in mileniul V i.se iveste in sudul Munteniei cultura Dudesti urmata de cultura Boian care da nastere la randul ei in Oltenia culturii Vadastra.ocupand si valea Muresului pana spre Alba Iulia.cand viata omului nu mai depindea de nesfarsitele peregrinari pentru cautarea vanatului si culegerea hranei.Toate acestea prijeluiesc si pe teritoriul Romaniei aparitia acestor manifestari pe care suntem indreptatiti sa le situam in domeniul artei.Oricum ar fi.cronologic si artistic.ale carei zori sunt cautate de specialisti in mileniul al 6-lea i.la nivelul acestor opere paleolitice.slefuirea uneltelor de piatra si inventarea olariei.Putin mai tarziu in vestul tarii se infiltreaza cultura Tisa urmata de cultura Hamangia indentificata numai in Dobrogea si caracteristica in special pentru neoliticul mijlociu. Cea mai veche cultura neolitica deplin formata pe teritoriul Romaniei este cultura Cris-Starcevo adusa de purtatorii ei dinspre sud si sud-est-si poate chiar din indepartata Asie Anterioara.toate acestea constituie caracteristicile majore ale noilor vremuri.e.Pe fondul culturilor vechi si sub noi influente meridionale.La sfarsitul neoliticului si in special in perioada de tranzitie spre epoca bronzului se infiltreaza noi elemente straine si totodata se transforma .strabate ceea ce numim noi astazi frumosul.in timp ce pe valea Dunarii au inaintat pana spre Olt.n.n.cultura Vinca-Turdas ale carei triburi s-au stabilit indeosebi in zona de sud-vest a tarii.domesticirea si cresterea multor specii de animale.Ea a fost urmata ceva mai tarziu de cultura ceramicii liniare.

Ceramica culturii Cris-Starcevo.fara ajutorul rotii olarului.Datorita prospetimii si armoniei coloritului.valoarea ei artistica este incontestabila.Triburile care au creat aceasta cultura au introdus cea mai veche ceramica pictata in tara noastra si din regiunile vecine si in acelasi timp din toata Europa Continentala.radical culturile locale.Cernavoda in Dobrogea si in campia Dunarii din Muntenia.care in expansiunea sa.Decorul pictat al ceramicii de la Cris-Starcevo(ca si aproape intreaga ornamentica a ceramicii neolitice de pe teritoriul Romaniei)este de esenta geometrica-abstracta.din neoliticul vechi nu se face remarcata printr-o ornamentare bogata.asa incat in linii generale se formeaza trei mari complexe culturale:Horodistea-Foltesti in Moldova si partial in nord-estul Munteniei.in vremea dacilor.Totusi nu putem ignora maiestria cu care a fost uneori realizata aceasta ornamentare.Deosebirea aceasta reflecta tocmai schimbarea intervenita in modul de viata.Arta neoliticului prezinta un caracter geometric accentuat.desi foloseste putine culori si o gama restransa de motive.in primul rand cea pictata si in al doilea rand cea imprimata sau lucrata in relief. CERAMICA:Toata olaria neolitica de la pe teritoriul Romaniei si al Europei Continentale a fost lucrata cu mana. A doua mare cultura a neoliticului romanesc.care va fi cunoscuta la Dunare abia peste cateva milenii.fara inconjurator.de asta elemente naturaliste care sa urmareasca transpunerea naturalista in arta decorativa a unor aspecte din mediul .Cotofeni in Oltenia si in toata zona intracarpatica unde de altfel se petrec si alte infiltrari straine-cultura Bodrogkeresztur dinspre vest si Decea Muresului.

La tehnica inciziei se adauga acum tehnica exciziei sau a saparii in peretele de lut inca moale al vasului si tot acum se trece la primele realizari cu adevarat artistice in domeniul ornamentarii pictate a ceramicii. Ceramica culturii Hamangia si cea a culturii Boian.Repetoriul motivelor este acelasi.Odata cu trecerea in neoliticul mijlociu asistam la unele dintre cele mai deosebite realizari ale olariei preistorice din Romania si din intreaga Europa.Cultura Boian se caracterizeaza in primul rand printr-o ceramica cu ornamentare excizata si incrustata cu substanta alba.lipsit de elemente naturaliste.a atras atentia tuturor cercetatorilor artei stravechi prin exceptionalele sale realizari in domeniul sculpturii in lut.spre raul Ialomita.identificata pana acum numai in Dobrogea.este cultura ceramicii liniare.Identificata pe ambele laturi ale Dunarii incepand de la Olt in jos.Cultura Hamangia.geometric-abstract.raspandirea culturii Boian a fost constatata partial si in Dobrogea si ceva mai intens in zonele sud-estica si centrala ale Transilvaniei.Aceasta cultura originara din Cehoslovacia(de unde s-a raspandit spre apus pana in Belgia si Olanda iar spre rasarit pana la Bug)si-a primit numele chiar de la decorul sau caracteristic:o ornamentare realizata cu ajutorul unei linii incizate.descriind astfel benzi ce acopera deseori intreaga suprafata a vaselor.campuri de tabla de sah.spirale si meandre.data venind dinspre vest.a cuprins anumite regiuni din Transilvania.de cele mai multe ori paralele. Cultura Petresti(din cadrul ceramicii pictate central-transilvanene).Siruri de coltisori triunghiulari cu varful in sus sau in jos("dinti de lup").ale carei .patratele in scara piezise.care-impreuna cu unele dintre acelea ale ale neoliticului tarziu-constituie opere de arta decorativa de mare valoare.aproape toata Moldova si de aici a patruns in Muntenia pana la nord de Bucuresti.

realizeaza pentru prima oara in neoliticul romanesc o ceramica pictata de tinuta artistica.Ornamentarea este exacizata si incrustata cu alb a celor doua prime faze.si suportul relativ cilindric.superioara.Din cele mai vechi etape si pana la apusul ei culturii Gumelnita ii sunt caracteristice vase decorate cu impresiuni succesive.etape de dezvoltare din complexul mai vechi Turdas si din acela inca putin studiat Lumea Noua sunt in curs de precizare.oarecum in forma de .Ornamente incizate.Ultimele realizari din neoliticul mijlociu ce se cuvin a fi amintite in domeniul ceramicii sunt acelea ale culturii Precucuteni din Moldova.dezvoltata pe fondul local liniar pe care s-au grefat influente Boian si altele rasaritene(cultura Bugului meridional)sau din alte directii.realizare eleganta prin zveltetea siluetei si foarte proportionata.gol in interior.dar si cu grafit sunt caracteristice diverselor ei faze de dezvoltare.dau acestei ceramici un aspect compozit.iar la sud de Dunare acopera atat zona de la nord de Muntii Balcani cat si sudul Bulgariei ajungand chiar si pana la Marea Egee ofera o ceramica foarte variat decorata.se disting strachina puternic carenata uneori decorata pe ambele fete.imprimate.Dintre forme.ca si benzile foarte inguste cu punctecrestaturi in interior.reliefate.Este caracterizata printr-o tehnica desavarsita a prepararii si arderii in cuptor a vaselor si a prepararii culorilor printr-o siguranta remarcabila in trasarea a motivelor pictate de esenta liniar-geometrica.desigur direct legata de tehnica decorului culturii Boian.pictate cu alb si rosu. Cultura Gumelnita-care cuprinde pe langa intreaga arie meridionala a Romaniei dar patrunde si inspre nord-est in sudul Moldovei si chiar dincolo de Prut.cu partea inferioara usor largita.uneori combinate cu pliseurile fine.care va constitui si una dintre formele specifice culturii Cucuteni in special in faza ei mai veche.

S.peste cea mai mare parte a Moldovei si a R.Aceste motive le intalnim si in ceramica de la Frumusica.Conturul motivului este trasat prin linii incizate care inchid intre ele diferite spirale.paranteze unghiulare.Daca in acest fel motivul apare deci rezervat(crutat din invelisul vasului). Cultura Cucuteni se diferentiaza de celelalte culturi prin ceramica pictata cucuteniana ca despre un tot organic unitar.realizandu-se asa zisele motive pozitive.cultura Cucuteni s-a nascut in chip direct si organic din ultima etapa a culturii Precucuteni.In schimb ornamentarea-desi nu poate pretinde sa se situeze pe acelasi plan din punct de vedere al valorii artistice cu aceea a etapelor urmatoare-aduce contributii originale si valoroase de arta decorativa.de multe ori motivele decorului sunt pictate in adevaratul sens al cuvantului.dispuse in siruri orizontale paralele si acoperind cea mai mare parte.sub impulsul puternic si hotarator al culturilor Petresti din Transilvania si Gumelnita din Muntenia.Din punct de vedere al formelor cea mai veche etapa a ceramicii pictate cucuteniene de la inceputul primei faze nu poate revendica produse exceptionale.in timp ce decorul in benzi realizeaza motive mult mai valoroase.Vasele astfel decorate sunt printre cele mai reusite produse ceramice ale culturii Gumelnita.culoarea rosie-bruna a acestora fiind de fapt aceea a invelisului insusi a vasului.cel mai adesea in forma de S culcat.in timp ce unele portiuni inconjuratoare sunt acoperite cu alb mat.daca nu intreaga suprafata a vasului.Acestea sunt in special grupele de linii.S Moldovenesti pentru a ajunge pana la Nipru-desi nu se apropie de coasta nordica a Marii Negre-si patrunzand spre sud pana in nord-estul Munteniei.a caror valoare decorativa este de altfel limitata.O gasim raspandita pe o zona uriasa ce se intinde din sud-estul Transilvaniei.Vorbind despre .

avand probabil si influenta contrastelor obtinute inca din epoca precucuteniana prin adaugarea culorii rosii crude alaturi de sau chiar in interiorul ornamentelor incizate dar hotaratoare au fost influentele culturii ceramice pictate Petresti din Transilvania centrala.motive si modalitatile de realizare trebuie amintit procedeul care consta in inlocuirea liniei albe continui prin siruri liniare de puncte albe.Desi ornamentarea policroma constituiela randul ei un tot organic in urma unei analize detaliate ar semnala nenumarate variante si particularitati.chiar in etapele de deplina dezvoltare ale acestei faze (A) a culturii Cucuteni se intalnesc si alte categorii ceramice:in primul rand rosu o ceramica ardere cu ornamente aceiasi adancite(sau adanc incizate).Ornamentarea policroma a fazei Cucuteni (A) s-a nascut din aceea bicolora a etapei precedente.Alaturi de ceramica pictata. Si in analizarea valorii artistic-decorative a ceramicii etapei urmatoare a culturii Cucuteni(caracterizata prin ceramica policroma)lasam la o parte elementele secundare.care schimba aspectul decorului.Se .Nu lipsesc nici exemplare nedecorate pe portiunea dinspre baza insa ele sunt mai putine.de la buza pana la linia bazei fiind decorata.de traditie precucuteniana si o ceramica vopsita cu dupa avand origine.iar atunci cand forma vasului o permitede exemplu la strachini-decorul este asternut si pe suprafata interioara.In prima faza se constata o horror vacui-o groaza de gol-de cele mai multe ori intreaga suprafata a vasului.

fiind intalnita aproape exclusiv la cupele mici.legate tocmai de structura vasului.prima este mult mai rar folosita.in fiecare dintre aceste registre ornamentarea desfasurandu-se independent fara a se tine seama de registrele contigue (chiar atunci cand motivele folosite sunt aceleasi).daca albul este destul de unitar si pastos-desi are uneori nuante galbui-rosul variaza de la rosu-aprins la brungalbui iar negrul-ciocolatiu este de multe ori un brun inchis.In realitate gama variata nuante.desigur pentru ca suprafata ce urma sa fie decorata putea fi mai usor considerata ca un tot unitar. Motivul principal al decorului policrom este spirala in forma de S culcat.acoperind intreaga suprafata a vasului si in cuprinsul caruia motivele decorative nu sunt adaptate in mod special partilor componente ale vasului .la decorarea interiorului strachinilor si a farfuriilor vaselor cu picior inaltprecum si la suporturile sau picioarele inalte.Dintre cele doua conceptii aplicate in decorarea ceramicii.fie ca un invelis sectionat orizontal in doua sau mai multe registre.atat pentru ca ea intra in textura ornamentarii celor mai multe vase mijlocii si mari cat si pentru ca tocmai ea a dat nastere la o serie de variante-inclusiv unghiulare- .Realizarea ornamentarii policrome a fost gandita de mesterul cucutenian in doua moduri: fie ca si un invelis unitar.rosul si negrulciocolatiu.afirma ca in olaria cucuteniana insa exista s-au o folosit pentru de ornamentarea policroma trei culori:albul.

Asemenea spirale in forma de S nu se intalnesc niciodata izolate.trecand astfel de la acela minor de marginire sau de trasare si de subliniere a motivelor.Ornamentarea pictata a acestor faze si medie apoi si aceea tarzie finala este mai ales totusi tectonica.sau dimpotriva aceasta culoare se foloseste pentru acoperirea masiva a spatiilor pe care se picteaza sau din care rezerva motivele.in anumite grupe stilistice socotite mai vechi in cadrul acestei faze mijlocii.banda meandrica si chiar meandrul in linie groasa capata un rol mai important.rolul negrului in ornamentare devine tot mai insemnat.ne duce la concluzia ca mesterii cucutenieni nu si-au imbogatit paleta.ci si o linie deosebit de eleganta.fiind pictate cate doua in lungul registrului respectiv..ramanand la folosirea acelorasi trei culori.Continuitatea directa dintre faza veche(A) si faza mijlocie (A-B) (B)-este sigura.care da motivului nu numai o amploare sporita.In ultimele doua faze ale dezvoltarii ceramicii pictate.carora ar fi zadarnic sa le cautam un alt punct de plecare.Realizarea spiralei in forma de S culcat este uneori perfectionata prin rasucirea mai accentuata a celor doua bucle.Perfecta continuitate a acestei evolutii poate fi usor observata la cateva dintre vasele cu .Motivul de baza este si acum spirala-in special banda spiralica cu multiple variante-alaturi de care.Urmarirea evolutiei ceramicii pictate in fazele urmatoare(A-B si B)pana la disparitia ei.pana la unul de importanta majora:motivele sunt acum pictate cu negru.

Cu rare exceptii mestesugul ceramicii se va inalta din nou pe treptele artei abis in epoca mijlocie a bronzului.in timp ce sculpturile daltuite in piatra sunt numai cateva.descoperite in asezarea de la Traian.Cele mai numeroase si mai caracteristice sculpturi sunt cele descoperite in asezarile .Ultima faza a ceramicii pictate cucuteniene(faza B)este dominata de pictura neagra pe fondul crem-albicios sau pe fondul roscat.in timp ce acelea de lut si de piatra sunt si umane si animale.al caror invelis cremgalbui a fost sectionat in doua registre verticale prin doua grupe de linii paralele diametral opuse.dar nu lipsesc nici pictura rosie sau aceea alba.Sculpturile constituind un important capitol al artei comunei primitive in general si al artei neoliticului in special sunt deosebit de sugestive.o serie destul de importanta o constituie piesele taiate in os. Nobila arta a ceramicii sufera o eclipsa de cateva secole.piesele de os sunt exclusiv reprezentari umane.benzi spiralice pictate.Caracteristice acestei faze sunt si cupele bitroconice de dimensiuni modeste.in timp ce buza este in general subliniata de o banda neagra orizontala.Majoritatea sculpturilor neolitice din Romania au fost modelate in lut. SCULPTURA:In cuprinsul tuturor culturilor neolitice au fost descoperite si elemente legate direct de suprastructura spirituala a comunitatilor epocii.caci ele ridica macar partial valul care ascunde diferitele aspecte ale gandirii magico-religioase a oamenilor neolitici si ale constiintei lor sociale.

schematizarea uneori exagerata pana la absurd constituie specificul reprezentarilor sculpturale.aceasta fiind o caracteristica a gandirii triburilor respective.ca si exemplarele mai putin numeroase de os si piatra.de multe ori obositoare.descoperite in diferitele asezari neolitice.sunt sculpturi de dimensiuni foarte modeste.a acelorasi forme si a acelorasi atitudini.Hamangia si Precucuteni-din neoliticul vechi si mijlociu si in asezarile culturilor Gumelnita si Cucuteni din neoliticul tarziu.Miile de statuete umane si animale de lut.fiind putine acelea care au depasit 25 de cm.hieratismul inerent acestui domeniu a contribuit la repetarea.culturilor Vinca-Turdas.care consta dintr-o puternica tendinta spre schematizare.mai ales in curprinsul culturii Cucuteni sunt adevarate miniaturi de 3-4 cm inaltime.in timp ce unele exemplare.Intocmai ca geometrismul accentuat al ornamentarii ceramicii . Rarele sculpturi in lut apartinand culturii Cris-Starcevo sunt prea putin caracteristice pentru a merita mai mult decat mentionarea lor si constatarea ca asemenea opere apar inca .Toata creatia sculpturala a neoliticului se inscrie pe linia stilizarii.In destul de multe cazuri ele nu ajung la 10 cm inaltime.Insa dimensiunile mai intotdeauna reduse ale acestor sculpturi neolitice din Romania si din regiunile vecine nu putem spune ca au jucat vreun rol in determinarea caracteristicii lor generale.niciodata in incercarile lor mesterii acestei epoci netrecand in domeniul fantasticului sau al monstrosului.Fiind piese de cult.a realului.

constituie o inovatie care se va transmite multora din culturile urmatoare.Tipul cel mai frecvent de statuete este acela al caror corp poate fi comparat cu un cilindru usor latit la baza ca si la partea superioara pentru conturarea capului.de la inceputul neoliticului.capetele fiind relativ triunghiulare si avand coarne puternice.In schimb modelarea in relief a unor capete de cornute.totusi si aici tendinta spre schematism si-a spus cuvantul.sunt acelea de la Turdas(pe Mures.Nici sculpturile culturii ceramicei liniare nu pot revendica mai mult decat amintirea existentei lor.cateodata corect redate si avand functia mai mult simbolica de tortite.iar ochii(si mai rar gura)prin incizii reliefate.In schimb se cuvine sa semnalam redarea-desigur mai rara-in relief pe peretele vaselor a unor scene cu adevarat naturaliste:fie silueta unui cerb cu coarnele si picioarele modelate pe acelasi plan.in timp ce bratele sunt modelate .in sud-vestul Olteniei).sprancenele si nasul fiind indicate mai ales prin usoare creste reliefate.pana acum descoperindu-se in Romania numai fragmente modeste.in Transilvania centrala)si de la Rastu (pe Dunare.Asezarile culturii Vinca-Turdas de pe teritoriul Romaniei in care au fost descoperite cele mai numeroase si mai caracteristice reprezentari sculpturale in lut ars.fie alteori chiar redarea figurii umane.fara cunoasterea si respectarea perspectivei.Figura capata adesea o infatisarea oarecum triunghiulara cu latura de sus arcuita.Cateodata sanii sunt redati prin doua mici proeminente.

Printre cele modelate schematic se intalnesc totusi exemplare valoaroase prin intelegerea plasticitatii corpului omenesc sau prin unele dintre de detaliile de executie:altele.descatusate constrangerea schematismului constituie realizari remarcabile.ci de repetarea conventionala si hieratica a unui tipp devenit canon pentru mesterii modelatori.este seria de statuete descoperite din asezarea de la Rastu(Oltenia).Dintre cele doua tipuri principale-statuete modelate in picioare si statuete modelate sezand pe un scaunel care face corp comun cu ele-primele nu depasesc 16 cm inaltime.iar partile rotunde ale corpului printro simpla umflatura.e nu au picioarele separate.ca doua cioturi laterale.corpul lor fiind in general ca un cilindru putin turtit pe care s-au modelat in relief sanii mici si rotunzi.Deosebit de importanta pentru cunoasterea aspectelor sculpturii etapei mijlocii a culturii Vinca.pe malul Dunarii.ele fiind si mult mai masive.in randul celorlate aflandu-se si exemplare ce initial treceau mult peste 20 de cm.Arcuirea solturilor nu este niciodata subliniata.asa incat intreaga plasticitate specifica corpului omenesc este anulata.Nu este vorba totusi de stangacia modelatorilor. Intre cele aproape 100 de piese(cele mai multe insa fragmentare) gasim si piese de un schematism rigid dar altele trandand si o lipsa de mestesug.pantecele este foarte bombat- . Incepand cu cultura Vinca-Turdas cunoastem si in Romania vase antropomorfe si zoomorfe.Statuetele primei gru.

fie.Se impart in doua tipuri principale-statuete in picioare si statuete asezate-isi impart zecile de exemplare cunoscute pana acum dar tehnica modelarii este aceeasi.Variaza ca inaltime intre 6-7 cm si cel mult 20 si respecta de cele mai multe ori cu strictete cateva canoane.ci un gat disproportionat de .Cu unele putine exceptii.in timp ce soldurile sunt uneori arcuite firesc.Grupa statuetelor asezate se remarca printr-o masivitate neobisnuita-desi silueta corpului este exact redata. Un capitol mult mai amplu si in unele privinte aproape senzational il constituie in schimb sculptura in lut a culturii Hamangia.indicand intentionat apropierea maternitatii.la unele exemplare pantecele este excrsiv de bombat.crestetul si destul de des intreaga parte din spate a capului sunt arcuite.dar alteori modelate ca doi colti laterali.atat statuetele asezate cat si cele in picioare nu au propriu-zis cap.Bratele sunt fie intinse lateral si indoite in jos de la cot.redand intr-o anumita masura volumul real al craniului.in contrast cu soldurile.dar alteori ca niste gropite lunguiete.in schimb nasul este intotdeauna extrem de masiv.Cu unele exceptii figura este oarecum rombica.intocmai ca si gura.Fruntea este extrem de tesita.rareori puse pe pantece.Aproape totalitatea lor sunt de altfel statuete feminine nude.continuand arcadele puternice ale sprancenelor.caracteristica destul de frecvent intalnita in sculptura neolitica-coapsele sunt bine reliefate.sub care ochii sunt reprezentati ca migdale puternic bombate.

Numai rareori statuetele culturii decorate in tehnica specifica acestei culturi.sub sani fie pe pantecele puterni bombat in timp ce soldurile dezvoltate pornesc chiar imediat de sub umar.dar faptul ca barbatul isi petrece bratul stang .de la cativa cm la 2530 cm inaltime. Sculptura in lut a culturilor Boian si Vadastra este reprezentata printr-o serie de statuete umane si cateva figurine de animale.executata in tehnica exciziei si folosind aceleasi motive geometrice intalnite in ceramica acestei culturi.acestea din urma destul de comune si rudimentar modelate.fiind mai mult colturoase decat arcuite.dar Hamangia fara sunt brate.statuetele umane de la Vadastra se remarca prin ornamentarea lor extrem de bogata. Cultura Gumelnita ofera pe langa statuete modelate in lut.Dimensiunile lor sunt variate.figurine taiate in os si sculptate in piatra(si marmura)desi fireste cele mai multe sunt acelea din prima categorie.dar cateodata bratele si sanii sunt in asa fel contopiti incat statueta pare a avea doi sani uriasi.Desi fragmentare.Sanii sunt plasati chiar sub gat.lung modelat ca o prisma triunghiulara.O aparitie cu totul neobisnuita pana acum este o statueta-grup de la Gumelnita-femeie si barbatmodelata cu trupurile cilindrice si cu capetele strict schematizate.picioarele sunt destul de lungi la statuetele reprezentate ''in picioare'' dar scurte si butucanoase ca niste cioturi ascutite la cele asezate.Atunci cand au fost modelate mainile ele sunt fie aduse pe piept.

Multe dintre vasele antropomorfe fiind modelate fara cap.cel maoi pretios este asa-numita ''zeita de la Vidra'' modelata fara cap.iar aceasta il cuprinde cu bratul drept.un adevarat vas-statueta de mari dimensiuni.ci tocmai pentru completarea imaginii lor lor antropomorfe.Si in privinta sculpturilor de piatra si de os ale culturii Gumelnita trebuie subliniata schematizarea lor excesiva.In Romania s-au gasit .Dintre vasele antropomorfe.In sculptura neolitica din Romania si din regiunile vecine.mai degraba boi decat oi si capre.Avand in general cativa centimetri.era firesc sa se presupuna ca-pentru acoperirea lor s-au putut realiza capace in forma de cap omenesc sau cu reprezentarea capului.Sculpturile zoomorfe in lut si ele numeroase in asezarile culturii Gumelnita nu sunt decat rareori modelate cu pricepere.denota inafara de ineditul realizarii un sentiment aproape neasteptat la o sculptura neolitica.pe dupa gatul femeii.in care singurele grupe descoperite pana acum sunt mama cu copilul inbrate si statuetele cu doua capete de la Rastu si Vinca.Si intr-adevar in unele asezari s-au descoperit capace care fara a avea chiar forma unii cap omenesc au toate elementele ce ne indreptatesc sa le socotim modelate nu numai pentru acoperirea acestui gen de vase.grupul de la Gumelnita este unic din toate punctele de vedere.Si in privinta sculpturilor de piatra si de os ale culturii Gumelnita trebuie subliniata schematizarea excesiva.majoritatea acelora al caror cap s-a pastrat reprezinta animale cornute.

pentru decorarea acestuia.Dintre culturii acestea si doua alta apartin culturii culturii triburilor Cucuteni.cu decor pictat descoperit la Calomfiresti-Teleorman.cu protoma taurina schematizata si coada. Un loc de seama in capitolul sculpturii neolitice din Romania il constituie patru piese taiate in piatra-una in calcar si celelalte in diorit. .pana acum numai doua statuete de marmura.desi numeroase vorbim despre un vas cu corpul semisferic. Intr-o istorie a arhitecturii.pe patru picioruse.fie prin unele acrotere fixate pe ''frontonul' de deasupra usii.urmarindu-se evolutia lor de la tipul de bordei pana la marile locuinte de suprafata ale neoliticului tarziu.una Salcuta inmormantarilor cu ocru de la sfarsitul neoliticului.Dintre vasele zoomorfe ale culturii Gumelnita.Locuintele neolitice erau de multe ori impodobite fie prin pictarea in culori a unor motive geometrice pe peretii interiori.una fragmentara la Pietrele si cealalta la Gumelnita.cu stalpi de lemn si probabil si cu stalpi de lut in orice caz cu unele capiteluri de lut.ar trebui descrise in chip temeinic si locuintele neolitice.