You are on page 1of 11

3.

Specificul sistemului de influenţe politice din Republica Moldova SFERA PRESIUNILOR ŞI INFLUENŢELOR POLITICE DIN REPUBLICA MOLDOVA Specificul sistemului de influenţe politice din Republica Moldova: aspecte juridice, axiologice şi tehnologico-informaţionale . Pentru o caracteristică mai exactă a sistemului de presiuni sociopolitice din Republica Moldova este necesară o analiză a legislaţiei şi a cadrului juridic de activitate a grupurilor de presiuni. Se impun şi o incursiune istorică, informaţională în problema privind cristalizarea sistemului socioaxiologic, o analiză a situaţiei etnonaţionale, a mentalităţii specifice societăţii postsovietice moldoveneşti. Sistemul de presiuni politice din Republica Moldova include o serie de relaţii şi coraporturi dintre numeroşi factori de influenţă, mai mult sau mai puţin explicit percepuţi de către opinia publică şi de către specialişti sau instituţionalizaţi şi definiţi juridic (fie ca ONG-uri, partide politice, corporaţii economice, instituţii ale statului sau personalităţi influente). Acest sistem autohton complex şi divers ca număr şi profunzime, interese, actori, tendinţe, metode şi tehnici, aspecte şi nuanţe etc. poate fi, în primul rînd, caracterizat prin locul şi rolul important şi foarte special pe care îl ocupă în macrosistemul politic autohton şi, mai nou, începe să conteze în plan geopolitic internaţional. Din punct de vedere juridic, organizaţiile de presiune politică pot lua diferite forme. Cele mai numeroase şi cele mai greu de identificat şi de studiat sînt grupurile fără o formă juridică bine definită, care influenţează deciziile politice din umbră şi în orice moment pot produce surprize de proporţii oricărui analist al fenomenului în cauză. Se pare că această formă de organizare contribuie mult la sporirea eficienţei acţiunilor sporadice de presiune ale grupurilor însă nu este determinatorie pentru reuşita generală acestora. Principiile generale privind relaţiile dintre diverşi actori sociali pe scena politică sînt stipulate în Constituţia Republicii Moldova. De exemplu, în art. 1 “Statul Republica Moldova” este evidenţiat pluralismul politic ca valoare supremă în stat, în art. 5 “Democraţia şi pluralismul politic” – pluralismul politic democratic incompatibil cu totalitarismul şi dictatura, art. 32 “Libertatea opiniei şi a exprimării” consfinţeşte libertatea gîndirii, opiniei şi exprimării în public a cetăţeanului, art. 34 “Dreptul la informare” – dreptul de acces la orice informaţie de interes public, art. 39 “Dreptul la administrare” - dreptul fiecăruia de a participa, inclusiv direct, la administrarea publică. În articolul 40 “Libertatea întrunirilor” se precizează tipurile de întruniri cetăţeneşti paşnice, care pot fi organizate de cetăţeni, art. 41 “Libertatea partidelor şi a altor organizaţii social-politice”, art. 42 “Dreptul de a întemeia şi de a se afilia la sindicate” şi art. 45 “Dreptul la grevă”, ce se referă direct la problema presiunilor politice, consfinţesc dreptul cetăţeanului de a-şi apăra interesele sale. În baza art. 52 “Dreptul la petiţionare” şi a altor articole, pentru orice asociaţie obştească cu un oarecare nivel de organizare devin accesibile metodele de presiune prin delegaţii sau contacte directe în parlament, în ministere şi departamente. Una dintre cele mai răspîndite forme juridice de activitate a grupurilor de interese este ONG-ul , reglementată, în primul rînd, de Constituţie şi de o serie de legi, printre care şi “Legea cu privire la asociaţiile obşteşti” . În majoritatea cazurilor ONG-urile active constituie grupuri de interese cu un potenţial şi posibilităţi largi de a influenţa deciziile politice. Potrivit Ministerului Justiţiei din Republica Moldova, numărul ONG-urilor înregistrate constituia către anul 1996 – peste 600, în anul 2001 – aproximativ 2000 , iar către 1 ianuarie 2005 – peste 2500. Conform legii amintite, “asociaţia obştească este o formaţiune benevolă, de sine stătătoare, autogestionară, constituită prin libera manifestare a voinţei cetăţenilor asociaţi pe baza comunităţii de interese profesionale sau de altă natură, în vederea realizării în comun a drepturilor civice, economice, sociale şi culturale, care nu au drept scop obţinerea profitului.” (Art. 1, alin. 1). Conceptul de “asociaţie obştească” include mişcările obşteşti, organizaţiile de femei, de veterani, de invalizi, de tineret şi copii, societăţi ştiinţifice, tehnice, ecologiste, cultural-educative, sportive, alte societăţi benevole, uniuni de creaţie, comunităţi naţional-culturale, fundaţii şi instituţii obşteşti (Art. 1, alin. 2). Legea cu privire la asociaţiile obşteşti clasifică scopurile acestor organizaţii ca: 1) fiind în “beneficiul public” şi 2) fiind în “beneficiul mutual” al membrilor asociaţi (Art. 2, alin. 4). Ca modalitate de organizare se disting patru forme de asociaţii obşteşti: a) mişcarea obştească; b) organizaţia obştească; c) instituţia obştească şi d) fundaţia obştească (Art. 5, alin. 1).

ţintă a atacurilor şi obiect al presiunilor din partea forţelor politice interne şi internaţionale secrete şi criminale . organizaţii social-politice. intrate în vigoare la 1 ianuarie 1998. propus de fostul preşedinte al Republicii Moldova Petru Lucinschi în 2000. organizaţii religioase. îl constituie raportul dintre capitalul economico-financiar şi puterea politică. în primul rînd. Cele mai active grupuri de interese. Interesele lor ţin de domeniul economic. fără a se oficializa ca grupuri de interese. care. deşi dispun de un anumit potenţial. Mai mult decît atît. din Republica Moldova. a surselor de finanţare a instituţiilor de lobby şi a fluxurilor financiare din această sferă. repartizarea acestora pe teritoriul ţării etc. O anumită importanţă pentru dezvoltarea sectorului societăţii civile din ţara noastră şi a instituţiilor specifice acesteia o are Legea cu privire la Filantropie şi Sponsorizare . în prezent mulţi analişti ai fenomenului politic din Republica Moldova au ajuns să constate existenţa unor poli de interese rivale. Aşadar. unde se stipulează aspectele legate de partea financiară şi de strîngerea de fonduri. fiind echivalente juridic cu partidele politice a căror activitate este reglementată prin Legea cu privire la partidele politice şi alte organizaţii social-politice. deşi prin acest proiect s-a încercat o reglementare mai realistă a domeniului presiunilor politice. nedeclarat. devine o scenă greu accesibilă unor jocuri de interese. Atitudinea Federaţiei Ruse faţă de Republica Moldova ca “străinătate apropiată”.lingvistică pentru ruşii şi rusofonii din Republica Moldova. care asigură legalitatea contactelor cu factorii de decizii politice. Chiar justiţia autohtonă reprezintă un domeniu de presiune politică puternică prin diferite proiecte de reforme judiciare generate de organisme internaţionale şi europene . cu echipele manageriale şi finanţatoare ale unor structuri economico-bancare. Cele mai multe grupuri influente de presiune activează clandestin. polii. ce menţin relaţii de tip clientelar cu puterea şi dispută puterea politică în planul influenţei asupra ei. datorită cărora pot să-şi sporească potenţialul economic sau să-şi păstreze poziţia. aspectele istorico-naţionale ale constituirii sistemului sociopolitic autohton. grupările de interese şi presiuni neoficializate. rămîne cert potenţialul enorm al Rusiei de influenţă asupra situaţiei din Republica Moldova. ea reuşind să organizeze minoritatea rusofonă în plan civic şi politic. instituţii ale puterii de stat. asociaţii patronale. toate pot acţiona ca factori de influenţă în cadrul sistemului politic din Republica Moldova. psihologice. ONG-urile au şi anumite scutiri de impozite şi facilităţi financiare şi economice prevăzute de Codul Fiscal. în mare măsură. Acestea sînt ghidate juridic de alte legi specifice. Aceste “centre de interese” se identifică. Mobilul forţei acestora. de politicile publice. “axa” în jurul căreia se constituie reprezintă resursele financiare de care dispun. mijloacele eficiente prin care îşi realizează scopurile. poate. economice. asociaţiile cooperatiste sau asociaţiile de locatari sau săteşti. 41. În acest sens cea mai numeroasă categorie de factori de influenţă o alcătuiesc centrele. sistemul judiciar din Republica Moldova ca instrument destul de eficient de control asupra puterii de stat şi de luptă “subterană” cu concurenţii şi rivalii politici. o stăvilire a corupţiei politico-economice în ţara noastră . de către organele decizionale. presupune legături politice. sindicate. alin. Un aspect important al activităţii grupurilor de presiune inclusiv. 5 al Constituţiei Republicii Moldova. însă doar unele dintre acestea dispun de un statut juridic. fără de un statut legal determinat. Grupurile de presiune din domeniul financiar şi economic sînt cele mai influente. acest lucru fiind interzis expres prin art. Astfel. asociaţii cu scopuri comerciale şi de obţinere de profituri materiale. persoane influente. asupra domeniului presiunilor politice din Republica Moldova influenţează. ceea ce ar fi permis. creînd ca pîrghii eficiente . În acest sens este relevant proiectul de lege cu privire la activitatea de lobby. exercită presiuni discrete asupra factorilor de decizie. nu sînt interesate prea mult de domeniile sociale. În afară de tendinţele prezentate mai sus. Relaţia strînsă dintre Republica Moldova şi Rusia. sînt înregistrate ca “organizaţii social-politice” cu dreptul de a concura în lupta pentru obţinerea puterii politice. ca pe o sursă de avantaje materiale. privilegiile şi dominaţia faţă de concurenţi în sfera economico-financiară. care în decursul existenţei sale a suferit numeroase modificări vizînd numărul de membri necesari pentru înregistrarea formaţiunii. deşi în plan politic se comportă precum grupurile de presiune. cum sînt cercurile de afaceri. de superioritate socială şi răzbunare politică cu concurenţa. care îşi asumă responsabilitatea în calitate de “patrie externă” cultural. care a fost respins în lectura a doua de către Parlament în anul 2001. chiar în mod hotărîtor. la titlurile I şi II. Totodată.Totuşi această lege nu vizează şi activitatea unor astfel de grupuri de presiune ce pot lua forma unor partide politice. totuşi ele. Grupuri cetăţeneşti. Acest aspect determină un anumit specific important al sistemului autohton de presiuni politice.

De subliniat că relaţiile Republicii Moldova cu România. Deci. socială şi economică.organe mass-media. pe scena politică din Republica Moldova se manifestă două categorii de factori de presiune. De multe ori asemenea grupări recurg la diverse modalităţi de camuflare şi secretizare. Prezintă interes modul de a manipula şi de a dezinforma opinia publică prin organele massmedia ale puterii republicii autoproclamate. În contextul dat este ilustrativ cazul “imposibilităţii organizării evacuării” armamentului rusesc (după acordul de la Istambul semnat în anul 1999 de Federaţia Rusă). Totuşi în octombrie 1998 autorităţile bulgare s-au implicat în problema reformei teritorial-administrative judeţene. Societatea moldovenească după 15 ani de independenţă mai reprezintă încă un hibrid dintre încercările de implementare a relaţiilor. Astfel. putem concluziona că pe scena moldovenească a politicilor de presiune chiar şi regimul separatist totalitar şi terorist de la Tiraspol poate fi considerat un original factor intern de influenţă. metoda autorităţilor separatiste de utilizare a pensionarilor sau a tinerilor. interinfluenţare. concurenţă. care nu pot avea influenţă în altă parte fără a se remarca în propriile lor sisteme sociale sau în cel al presiunilor politice internaţionale. forţe sociale şi politice sau financiar-economice. fără de excepţie. a persoanelor specializate în organizarea unei imagini de “revoltă populară”. presiunile politice din interior provin doar din direcţia grupului oligarhic ce deţine puterea (politică. procedeelor şi metodelor economiei de piaţă şi “experimentele” sociale şi ideologice efectuate de maşina propagandistică de planificare a PCUS cu populaţia română din Basarabia. în interesul persoanelor de la putere. pentru sistemul de presiuni politice din Republica Moldova. o problemă gravă. Ucraina. priorităţilor valorice fireşti şi naturale.numite blocînd calea ferată. care este o parte a puterii politice de la Moscova. Celelalte “patrii naţionale externe” au un rol mai puţin însemnat în influenţarea deciziilor politice interne din Republica Moldova. aspect ce poate constitui un dezavantaj. care induce teroare în rîndurile populaţiei locale prin procedee totalitare şi represive specifice organelor de securitate. precum şi a normalităţii în viaţa publică. Uniunea patriotică a tineretului din Transnistria etc. Israel nu ar fi fost atît de apropiate dacă nu ar fi existat acest aspect etnonaţional. ca şi menţinerea trupelor militare pe teritoriul transnistrean încălcîndu-se toate acordurile politico-diplomatice semnate. este unul condamnabil din perspectiva normelor juridice şi morale mondiale şi se încadrează în categoria imixtiunilor brutale ilegale în afacerile interne ale unui stat independent. de mentalitatea oamenilor în ceea ce priveşte priorităţile axiologice. iar a doua din grupări interne. De remarcat specificul factorilor externi de interese. arena confruntărilor de interese politice este profund marcată de discrepanţa dintre mentalităţile caracteristice cosmopolitismului deznaţionalizator de tip sovietic şi necesitatea regăsirii identităţilor pierdute. rămînînd în umbra unor alte grupuri de presiune. astfel ei apărînd pe alte scene politice ca nişte forţe deja bine cunoscute şi analizabile ca potenţial de presiune. Între aceste două categorii de factori de presiune pot exista diferite tipuri de relaţii: de subordonare. În acest context este nouă. partide ce promovează deziderate de apropiere de Rusia. . Totodată. precum organizaţia de femei “Tiraspolcianka”. a unor grupuri obşteşti. Turcia. fără implicarea directă a acestora din urmă. complementaritate etc. propunînd să se facă o excepţie în cazul actualului raion Taraclia (cu o populaţie de 70% bulgari şi cu doar 17 primării) şi să nu-l comaseze cu alte teritorii. aşezîndu-se pe traverse în faţa locomotivei ori cazul pichetărilor agresive ale şcolilor româneşti din Transnistria în vara anului 2004. asociaţii. pentru a fi păstrată actuala proporţie etnică a populaţiei. fundaţii în sprijinul culturii şi limbii ruse. Nu putem face abstracţie de specificul sistemului autohton de presiuni politice şi nici de moştenirea pe care a lăsat-o puterea sovietică. Bulgaria. economică.). discursul sociopolitic şi comportamentul social. Această propunere a fost acceptată de către Parlamentul de la Chişinău pentru “a nu admite izbucnirea unui nou conflict etnic”. susţinută semideschis de toate regimurile. dar şi un avantaj. dirijîndu-le subtil. reprezentînd fidel un factor extern – Federaţia Rusă. interacţiune. Analiza sistemului de presiuni politice din Republica Moldova nu poate fi completă fără o recere în revistă a specificului influenţelor politice din teritoriul separatist transnistrean. În acest context cazul Transnistriei ca teritoriu şi formaţiune parastatală nelegitimă separatistă. iar din punctul de vedere al democratizării şi eficientizării domeniului influenţelor politice din Republica Moldova este o pată neagră. informaţională etc. În condiţiile lipsei totale de iniţiativă civică. în acest sistem nedemocratic totalitar. conlucrare. activistele organizaţiei de femei sus. de pînă acum din Rusia. Rusia. În orice caz presiunile Federaţiei Ruse asupra Moldovei sînt incontestabile şi au o istorie bogată şi diversă. Prima categorie este constituită din factori externi de interese.

îngrijoraţi de “amplificarea acţiunilor teroriste împotriva antreprenorilor”. în comisii. domeniile economic şi militar. acesta fiind un procedeu de influenţare a deciziilor politice mai mult mediată. Confederaţiei patronatului. de acceptarea dezideratelor grupului de către factorii de decizie (prin prisma orientării lor politice şi de grup). Factorii externi de presiune. în audienţe. care pot consolida forţa de presiune a grupurilor. putem afirma că şirul metodelor şi tehnicilor de presiune utilizate de grupurile de interese din Republica Moldova se poate reduce la cîteva metode generale: • Tehnicile lobby (contacte directe ale reprezentanţilor grupurilor de presiune cu autorităţile publice prin petiţii. expertize. acţiunile de blocare a circulaţiei (toate cu intenţia de a atrage atenţia publică asupra lor). Nu trebuie trecute cu vederea şi unele acţiuni de influenţă a organizaţiilor oamenilor de afaceri. marşurile de protest şi mitingurile organizate de AVRCOVRAR împreună cu Asociaţia Istoricilor. se încadrează perfect în această categorie de metode de presiune utilizate . prin influenţarea opiniilor publice creîndu-se un climat propice realizării năzuinţelor grupului. tehnicile şi procedeele de influenţare a deciziilor politice pot asigura succesul doar în cazul în care sînt combinate adecvat cu resursele politice. Cu toate acestea există multe cazuri de intentare a unor dosare în diferite instanţe împotriva jurnaliştilor ca metodă inversată directă de presiune contra surselor tradiţionale de influenţă . sînt interesaţi mai mult de politici globale. demonstraţiile. care participă periodic la Comisia Tripartită: Guvern. chiar dacă urmăresc uneori scopuri ce ţin de politici interne. seminare. spre deosebire de cei interni. manifestaţii comemorative. Metodele folosite în acţiunea de presiune diferă de la un grup la altul în funcţie de importanţa acestora. pondere socială şi acces la organele şi instituţiile decizionale . Grupurilor de “elită” le sînt caracteristice participările la elaborarea şi dezbaterea strategiilor şi hotărîrilor în comisiile parlamentare şi guvernamentale de specialitate (cazurile FGSM. de asemenea. Mişcările publice de masă. Patronat sau al Asociaţiei Femeilor din Moldova). precum şi de grevele de protest organizate de sindicate. aducîndu-se critici la adresa autorităţilor şi făcîndu-se îndemnuri la solidarizarea în jurul obiectivelor grupului. grevele. mai ales. În condiţiile unei libertăţi a presei pentru astfel de grupuri de interese sînt specifice şi alte acţiuni. • Propagarea publică directă a dezideratelor grupului (în stradă sau prin mijloace mass-media. lansate pentru un public-ţintă. pentru grupurile de interes cu posibilităţi mai modeste de acces la procesul decizional sau grupurilor influente care îşi amplifică astfel impactul politic. Grupurile interne de presiune sînt mai mult interesate de politicile publice privind domeniile interne şi foarte rar de cele ce ţin de politica externă (doar în măsura în care sînt nişte extensii ale forţelor de interese de pe arena internaţională). mai ales. congrese şi şedinţe deschise cu participarea unor importanţi factori de decizie şi invitaţi de marcă din străinătate – este o metodă larg utilizată. prin acţiuni de binefacere. uneori şi deschise (în cazul unor decizii de interes macrosocial). pichetările. care pot trece uşor în contacte personale dintre conducerea sau membrii grupului şi oficialităţi (cazul modalităţilor de influenţă din “arsenalul” Asociaţiei Femeilor ai cărei lideri au legături personale cu familiile celor mai înalţi demnitari). de factori de influenţă cu un oarecare prestigiu. de decizii în domeniul relaţiilor internaţionale. posibilităţile de acces la factorii de decizie. precum deciziile publice privind sfera minorităţilor naţionale. Acestor grupuri le sînt specifice şi contactele clientelare. amintim de procesele judiciare. cu uşile închise. la telefon. financiare şi de altă natură. Metodele. agenţii special înfiinţate pe lîngă organele decizionale de stat sau prin invitaţii la acţiuni festive organizate de grup). obiectivele şi locul în sistemul social de valori. • Mişcările publice (greve. dezbateri. marşurile. direcţii. mese rotunde. • Organizarea unor conferinţe. mese rotunde. proteste şi mitinguri). Sindicate. Concluzionînd. culturale sau distractive). Drept exemplu pot fi mişcările studenţeşti.evitînd acuzaţiile de imixtiune în afacerile interne. precum publicitatea în mass-media. care. pe culoare. îndreptate spre organele de anchetă ale procuraturii şi poliţiei. Pentru a completa inventarul metodelor şi tehnicilor de presiune. Organizaţiilor de afaceri le este caracteristică o astfel de metodă de influenţă ca organizarea de consultări. . sînt caracteristice.

Deşi. mai important. ONG-urile sînt apolitice. direcţiile de presiune şi stilul specific grupului. Conform uni sondaj al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale. perseverenţa. Interpunerea. al relaţiilor interetnice etc. care participă la campaniile electorale şi coalizează cu marile forţe politice. cît şi caracterul acţiunilor concrete. României sau Bulgariei influenţează direct activitatea grupurilor autohtone de presiune din orice domeniu de activitate: social. realizat în vara anului 2002. Potrivit criteriului originii grupurilor de presiune. • Contextul geopolitic. condiţii ce le determină. Sfera politică este importantă pentru orice grup de presiune. atît scopurile. Partidul Ecologist “Alianţa Verde”. lingvistică naţională ale românilor. precizează valorile şi obiectivele strategice. Grupurile de presiune din Republica Moldova îşi acumulează propriile tradiţii. a sprijinului logistic şi organizaţional. potrivit legii. metodicitatea. vom stabili grupurile cele mai influente. poate. determinîndu-l să-şi consolideze poziţia în cursa pentru asigurarea unei desfăşurări favorabile a evenimentelor în concurenţă cu alte grupuri de presiune şi în parteneriat (în cazul ideal) sau în opoziţie cu factorii de decizie. O preocupare majoră a grupurilor de presiune. În aceste condiţii activează grupurile de presiune din Republica Moldova. AVRCOVRAR. Factorii ce determină alegerea unei metode sau tehnici concrete pentru a fi utilizate în scopul atingerii unui anumit obiectiv sînt multipli. la baza cărora ar sta diferite criterii: 1. comportamentul concret al grupurilor pe arena sociopolitică a Republicii Moldova: • Mentalitatea caracteristică societăţilor posttotalitare şi postsovietice. Probabil. In Republica Moldova sînt posibile mai multe tipologizări ale grupurilor de influenţă . trebuie să devină îmbunătăţirea imaginii lor publice. precum Asociaţia Femeilor. care poate dezvălui aspecte privind intensitatea activităţii de influenţare. 71% din numărul populaţiei consideră că deciziile politice în Republica Moldova reflectă doar interesele de grup opuse interesului tuturor cetăţenilor . culturală. economic. însă există 3 factori importanţi care determină. Pornind de la acest context. spiritul de echitate şi de echipă. înfăptuiesc procese de agregare a intereselor persoanelor pe care le reprezintă. . Clasificarea grupurilor de presiune din Republica Moldova Particularitatea cea mai evidentă a sistemului social-politic din Republica Moldova este caracterul vulnerabil şi receptiv la orice “adiere” în plan geopolitic în regiunea Europei de Sud-Est. de articulare a dezideratelor. uneori chiar confruntarea dintre interesele geostrategice ruse şi interesele de perpetuare existenţială. • Provenienţa surselor financiare şi. de fortificare a căilor de acces la procesul de adoptare a deciziilor politice. aceasta ar putea fi calea de maturizare a grupurilor de presiune şi. • Contribuţii la campaniile electorale. Este un factor ce se află în corelaţie strînsă cu ceilalţi factori. Turciei. ce presupun o susţinere din partea grupurilor de interese ale anumitor forţe sau personalităţi politice antrenate direct în cursa pentru putere.• Procese şi litigii judiciare intentate de factorii de interese oficialităţilor sau reprezentanţilor altor grupuri ce le-au încălcat drepturile. precum şi arsenalul de metode de influenţare a deciziilor politice. cît şi fizice. ele nu pot rămîne indiferente faţă de lupta pentru puterea politică . devotamentul faţă de valorile de grup ale membrilor lui sînt calităţi ideale pentru orice grup de presiune de succes. inclusiv cele autohtone. ceea ce este foarte îngrijorător. Eficienţa. interesele strategice de dominare în zonă ale Ucrainei. Uniunea Tineretului. concurenţa. Particularităţile activităţii acestor grupuri depind de natura procedeelor şi metodelor de presiune. în mare măsură. se evidenţiază: a) grupuri din afara sistemului politic din Republica Moldova şi b) grupuri din interiorul acestuia. în mare măsură. dispersînd şi irosind prin aceste acţiuni efortul şi resursele proprii atît materiale. Multe din grupurile influente au adoptat forma juridică de “mişcări sociopolitice”. implicit. Reprezintă un factor general-determinant al configurării vieţii politice şi sociale. Este un factor ce limitează diversitatea accepţiilor. a fanteziei şi a ingeniozităţii în materie de influenţare politică. de maturizare a politicienilor şi electoratului din Republica Moldova. tendinţele dominante pentru sistemul sociopolitic al Republicii Moldova. Această formă juridică le dă dreptul de a se manifesta şi politic fără restricţii legale.

Mai active în promovarea intereselor culturale şi lingvistice ruse în Republica Moldova au fost organizaţiile: “Centrul culturii ruse”. B. mai ales. 5. . distingem: A. fragmentar. într-o măsură considerabilă. iar. manipulării relativ reuşite. traficul de influenţă prin intermediul unui suspus influent. Colaborînd în cadrul numeroaselor congrese naţionale şi internaţionale. Însă interesul acestui tip tehnica “dreptului telefonic”. pe cel găgăuz. b) grupuri ilegale sau neînregistrate şi c) grupuri neînregistrabile în virtutea caracterului lor spontan sau sporadic de apariţie şi activitate. care au avut loc la Chişinău. 4. b) grupuri din societatea politică. a “generat” separatismul transnistrean. b) state interesate de strategiile şi deciziile politice din Republica Moldova. Domeniul relaţiilor interetnice pare a fi unul de maximă importanţă şi interes pentru cetăţenii din Republica Moldova. După tipul metodelor şi tehnicilor de presiune utilizate. grupurile pot fi împărţite în: a) grupuri care recurg cel mai des la acţiuni de stradă. potrivit unor teorii expuse mai sus. al populaţiei rurale. mai nou. utilizează legăturile de rudenie sau cunoştinţele. precum şi O mare însemnătate pentru domeniul influenţelor politice din Republica Moldova au organizaţiile de tineret şi studenţeşti.Influenţele din exterior pot proveni de la: a) organizaţii internaţionale la care Republica Moldova este parte. A. pe cel bulgar. organizaţiile în cauză au menirea să direcţioneze viaţa comuniunilor de tineri pe făgaşul firesc de comunicare şi interacţiune cu autorităţile de stat. Grupuri etnonaţionale de presiune sau delimitate în baza acestui principiu. 3. a ideilor şi a opiniilor proruseşti se datorează. potrivit căruia există: a) grupuri recunoscute oficial. “Fondul scrisului şi culturii slave”. “Asociaţia lucrătorilor din instituţiile ştiinţifice şi de învăţămînt ruseşti” se pronunţă pentru continuarea predării în şcolile de cultură generală a limbii şi literaturii ruse. Organizaţiile din primele două categorii menţionate capătă un caracter general sistemic. care. pentru configuraţia politicilor şi strategiilor de stat din foarte multe domenii publice. Principiul domeniilor de activitate pare a fi unul dintre cele mai relevante pentru întregul spectru de factori şi grupuri autohtone interne de presiune. Se impune o delimitare a grupurilor de presiune din acest domeniu după criteriul priorităţii etnonaţionale şi lingvistice pe care o adoptă: a) organizaţii de orientare rusofonă. reprezentînd instituţii ale statului sau partide politice. b) organizaţii de orientare cultural-lingvistică românească şi c) grupuri cu orientare etnoculturală alta decît a celor două. Pirogov” a lucrătorilor medicali rusolingvi pentru folosirea limbii ruse în paralel cu limba română la întocmirea actelor medicale. care au un caracter regional. O nouă “eră” în domeniul relaţiilor interetnice din Republica Moldova a început în 1988. Ca dovadă. care au drept scop satisfacerea acestora. b) grupuri care utilizează prioritar metoda contactelor directe şi activează. iar asociaţia “N. c) grupuri care recurg prioritar la campanii publicitare în mass-media. în Republica Moldova niciodată nu s-a pus problema adoptării unor limbi de stat altele decît cea română (moldovenească) sau / şi cea rusă. C. 2. c) organizaţii supranaţionale. iniţiază scandaluri sau campanii de demascare. se disting: a) grupuri cu interese publice general. Potrivit acestui principiu. Grupurile interne de presiune pot fi împărţite în: a) grupuri care au provenit din societatea civilă.sociale. în problema identităţii (problema moldovenismului). în comparaţie cu organizaţiile din cea de a treia categorie. Criteriul formei juridice stă la baza delimitării grupurilor de presiune din Republica Moldova. ce urmăresc obiective benefice pentru întreaga societate şi b) grupuri de interese private ale membrilor. Numărul acestor organizaţii înregistrate la Ministerul Justiţiei a trecut peste cifra de 150. I. reprezentînd deziderate ale cetăţenilor. a) Eficienţa grupurilor de presiune de orientare rusofonă şi. Grupuri de presiune în domenii sociale şi ale unor categorii de cetăţeni. o dată cu emanciparea naţională a românilor. în general. Potrivit criteriului orientării interesului. cu ajutorul extern mediatic. Grupuri de presiune din sfera capitalului sau vizînd domeniul economic. în cabinete. care nu rareori sînt secrete sau se află în semiumbră.

Casa Limbii Române. raportate la o populaţie de aproximativ 60 mii de persoane. acceptate şi promovate de forţele politice de la putere. promovînd interese specifice. Astfel. Aceste organizaţii colaborează. Comunitatea ucraineană etc. Criteriul naţional. Societatea culturală ”Limba noastră cea română”. Societatea culturală “Dunărea şi marea” şi Asociaţia bucovinenilor. înfiinţarea Centrului academic internaţional “Mihai Eminescu” din sectorul Botanica. care elaborează politici sociale vizînd problemele minorităţilor naţionale şi este supusă frecvent presiunilor. precum şi de gradul de corespundere valorilor macrosociale şi politice ale sistemului. însă aproape toate realizările sînt concentrate în municipiul Chişinău. iar acţiunile întreprinse au un caracter sporadic şi nu au un impact profund asupra mentalităţii sociale şi a factorilor de decizie . în condiţiile Republicii Moldova.1996). ucrainenii. Printre acţiunile de succes pot fi menţionate: crearea de noi biblioteci publice. Grupurile de presiune din domeniul social de activitate cuprind grupuri sociale. însă distincte ca interese. care influenţează politicile publice de stat. Aceste grupuri de presiune sînt formaţiuni. private duce nemijlocit la realizarea interesului social-general la nivel naţional . Casa Cărţii “Petru Movilă”. al cărui conducător este poetul Arcadie Suceveanu. Uniunea ucrainenilor. precum: Uniunea scriitorilor. cum ar fi Asociaţia “Pro Basarabia şi Bucovina”. precum şi la consolidarea diasporei româneşti din tot spaţiul ex-sovietic.06. Societatea culturală “Romii Moldovei”. mai mult sau mai puţin numeroase. B) Grupurile de presiune în domenii sociale şi ale unor categorii de cetăţeni întrunesc organizaţii cu impact considerabil asupra politicilor sociale de stat. la elaborarea unor strategii privind problemele românilor din sudul Basarabiei şi din nordul Bucovinei. în mare măsură. librării. la conducerea căreia se află academicianul Mihai Cimpoi. o serie de organizaţii se disting prin promovarea intereselor etnonaţionale româneşti în acest teritoriu. uneori utilizînd chiar forma diferitelor ONG-uri şi organizaţii sociopolitice. precum cel de orientare geostrategică. de construire a sinagogilor. contribuie la conştientizarea de către populaţie a originilor româneşti. de iniţiere a procedurilor legale de emigrare în Israel. Foarte multe decizii politice se adoptă în funcţie de factorul etnolingvistic. numeroase confruntări politice la orice nivel social-ierarhic “zguduie” periodic viaţa politică autohtonă şi determină reorientarea direcţiilor strategice de dezvoltare a statului şi a societăţii în numeroase domenii de activitate. Însă pot proceda ca factori de presiune politică şi diferite segmente ale puterii de stat. Asociaţia pentru literatură şi cultură română “Astra” în numele lui Onisifor Ghibu. b) Grupuri de presiune româneşti. O altă categorie de grupuri de presiune din domeniul vieţii etnonaţionale. “Constantin Stere”. “Casa naţionalităţilor” (înfiinţată la 01. care desfăşoară o intensă activitate de înfiinţare a şcolilor cu predarea în limba ebraică. în pofida conjuncturii politice. Alte organizaţii etnice mai importante sînt Comunitatea armeană. Cea mai numeroasă minoritate naţională. cu sediul la Tiraspol. asociaţiile culturale “Ginta latină”. de la Direcţia Cultură a municipiului Chişinău. acestea fiind mai puţin numeroase şi influente: minoritatea evreiască este reprezentată de cîteva organizaţii. cu factori de decizie din Ministerul Culturii. de gradul de colaborare cu instituţiile de stat şi de accesul la puterea politică. majoritatea cărora îşi bazează capitalul şi forţa persuasivă pe numărul mare de membri şi de simpatizanţi. specifice. dintre care poate fi menţionată Societatea de cultură evreiască. au format peste 10 grupuri etnice de presiune: Societatea culturală ucraineană. grupuri de presiune ce ameninţau în luna octombrie 1998 cu “nesupunere civilă a tuturor bulgarilor” şi blocarea căilor rutiere şi a căilor ferate în cazul neinstituirii unei unităţi administrative judeţene suplimentare în baza actualului raion Taraclia (aproximativ de 7 ori mai mic decît celelalte 9 unităţi administrative judeţene). dialogul dintre puterea locală cu cea centrală (legislativă şi executivă) preluat de unele . De exemplu. Grupuri de presiune. Realizarea acestor interese particulare. Problema relaţiilor interetnice rămîne a fi una de maximă importanţă pentru scena politică din Republica Moldova şi implicit pentru domeniul presiunilor şi influenţelor politice. poate fi. o constituie organizaţiile culturale.Centru de consolidare a intereselor culturale ale minorităţilor naţionale în Republica Moldova este organul public din subordinea Ministerului Culturii. Succesul efectului persuasiv al grupurilor şi organizaţiilor sociale asupra factorilor de decizie depinde. “Alexandru Cosmescu”. Minoritatea bulgară este reprezentată de Societatea bulgară “Renaşterea” şi de Comunitatea bulgară din Republica Moldova. Societatea pentru ocrotirea monumentelor de istorie şi cultură etc. hotărîte să le promoveze sau să le apere. unul universal pentru analiza activităţii grupurilor de presiune din orice domeniu social. c) Alte grupuri de presiune de orientare etnonaţională reprezentă minorităţile naţionale.

precum Liga naţională a asociaţiilor de primari. (USIS. organizate de Asociaţia Femeilor din Republica Moldova. îndeplinea funcţia de preşedinte al Asociaţiei relaţiilor cu ţările lumii “Dacia”.A. după numirea lui Ion Ciubuc în postul de prim-ministru. cu participarea ambasadorilor şi a soţiilor acestora. USAID). Fundaţia Soros. elementul determinant al configuraţiei fenomenului de presiune politică. Antonina Lucinschi. obscure sau episodice. activitatea de presiune politică a cărora s-a intensificat o dată cu coalizarea mai multor ONG-uri de mediu. programe guvernamentale străine ale guvernelor Federaţiei Ruse. Soţia fostului preşedinte al republicii. activitatea generatoare de presiune politică a diferiţilor factori de interes. precum că presa autohtonă nu este nici pe departe independentă. parteneriatul cu puterile locale . Primul dintre aceste grupuri este Liga Democrat-Creştină a femeilor. din perspectiva polarităţii vieţii sociale şi politice din spaţiul basarabean – unul de interferenţă a zonelor geopolitice. precum şi alte surse mai puţin cunoscute.. Acest grup se caracterizează printr-o poziţie civică de emancipare etnonaţională şi lingvistică a românilor basarabeni. care. care îşi promovează cauzele şi interesele lor. de fapt. Printre grupurile ecologiste mai influente erau: “Mişcarea ecologistă din Moldova”. României. fundaţiile ecologiste “Azuro–Eco” şi “Mold–Eco”. UNESCO. Tot în ceea ce priveşte domeniul asociativ al femeilor din ţară. Trebuie menţionate şi Centrul Independent de Jurnalism. ajuns la guvernare. De remarcat specificul metodelor utilizate de Asociaţia Femeilor. Asociaţia Presei Independente etc.. Asociaţia Presei Electronice (APEL) (cu activităţi şi acţiuni sporadice şi inconstante în planul persuasiunii şi presiunii asupra deciziilor politice). deşi cu numeroase ocazii. dar şi politicile şi strategiile ecologice de stat de diferit nivel. după alegerile din 1998. În Republica Moldova există şi organizaţii ecologiste influente. poate fi analizată prin prisma rezultatelor eforturilor lor sau a deciziilor politice. o latură specifică a sistemului autohton de presiuni politice. . este aproape imposibil de a le monitoriza şi de a le analiza adecvat. care începe să se distingă tot mai mult de problemele sociale ridicate de ONG-uri. nouă ONG-uri de mediu. au ameninţat că vor bloca călea ferată. Ucrainei. Turciei. exercitată direct sau mediat. În acest context devine tot mai importantă problema libertăţii presei şi a accesului la informaţii. Cerînd date veridice despre acest “transport radioactiv”. dat fiind caracterul obscur al izvoarelor acestor surse.U. Federaţia puterilor locale şi regionale din Moldova. a cercurilor academice de specialitate împotriva tranzitării unor containere cu deşeuri nucleare de la centrala atomoelectrică din Kozlodui prin Republica Moldova spre Rusia. În orice caz categoria grupurilor de presiune cu obiective sociale şi de apărare a drepturilor omului reprezintă poate organizaţiile . cum ar fi alegerile de orice nivel. reprezintă. DFID (Marea Britanie). cu opţiuni geostrategice şi politice diferite. Olandei etc. care încearcă să domine acest segment al scenei presiunilor politice . Eva Ciubuc.organizaţii. totodată. unindu-se într-un Comitet ad-hoc. Partidul Independenţilor etc. menţionăm şi tîrgurile cu vînzare. Un caz aparte în contextul sferei presiunilor politice din Republica Moldova reprezintă organizaţiile de femei. echitabilă şi neangajată politic . care a organizat concursuri muzicale pentru copii. servicii ale guvernului S. de asemenea. Dacă pornim de la ideea privind caracterul influenţat al deciziilor. Sursele finanţatoare reprezintă. însă. aprofundînd. “Asociaţia Femeilor din Republica Moldova” în frunte cu Ludmila Scalnaia. în fruntea căreia s-a aflat mult timp prozatoarea Lidia Istrati. Fundaţia Eurasia. Suediei. din care fac parte soţiile multor demnitari de stat. dar şi din cea a tacticilor de influenţă utilizate. PNUD). fostă vicepreşedinte al Congresului Intelectualităţii. Există două organizaţii ale femeilor cu prestanţă notabilă la nivel naţional. O categorie aparte de organizaţii reprezintă instituţiile finanţatoare. Funcţia de vicepreşedinte al Asociaţiei a fost exercitată. era preşedinte al Fundaţiei “Filantropia”. transformat în Partidul Forţelor Democratice. ONG-urile ecologice “Biosfera” şi “Biotica”. sînt exprimate opinii. a susţinut din punct de vedere material copii talentaţi. Dintre ONG-urile locale mai importante amintim Comitetul pentru libertatea presei. servicii ale ONU (UNICEF. Acestea sînt doar unele dintre organizaţiile care şi-au făcut publice opiniile privind problema deşeurilor radioactive. finanţînd anumite grupuri loiale sau special constituite. de soţia acestuia. Să amintim doar cîteva dintre centrele finanţatoare ale ONG-urilor din Republica Moldova: Banca Mondială. Uniunea Jurnaliştilor din Moldova. Direcţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare DDC. iar vice-preşedinte al acestei fundaţii era Ludmila Scalnaia. caracterul activităţii acestora necesitînd o analiză mai profundă. “Academia naţională de ecologie”. mai ales. care au un specific anume din perspectiva domeniilor în care se implică.

În această numeroasă categorie de grupuri de influenţă mai trebuie incluse şi grupurile profesionale neformale. În sfera presiunilor economice. ca reacţie la disproporţiile economico-sociale existente. Reprezentanţii de vîrf ai FGSM participă periodic la lucrările Comisiei Tripartite: Guvern. potrivit înaltului oficial. însă. FGSM fiind preocupată mai mult de colectarea semnăturilor pentru revizuirea Constituţiei şi de “redobîndirea dreptului la iniţiativă legislativă”. “Federaţia patronatului din construcţii”. Inspectoratului municipal de poliţie. relaţie care nu are o evoluţie foarte cordială. Problematica grupurilor de presiune din domeniul agriculturii. amploarea acţiunilor sindicale active a scăzut simţitor. Banca Mondială. inexistenţa unor surse financiare minime pentru eficientizarea acţiunilor. care la nivel local reprezintă o forţă. Grupurile din domeniul agriculturii devin din ce în ce mai active şi influente pe scena autohtonă a evenimentelor sociale. Patronat. formula tripartită amintită nu de fiecare dată constituie un adevărat parteneriat dintre factorii decizionali şi de presiune. de multe ori ilegală. categorie socioeconomică căreia i se atrage tot mai multă atenţie din partea statului. în virtutea economiei preponderent agrare din Republica Moldova capătă o însemnătate deosebită. care permit a întreţine o structură complexă de funcţionari. trebuie să devină “experţi la toate stadiile de elaborare a politicii economice” . Sindicate. cel al Olandei. la un “real parteneriat”. cu participarea celor mai importanţi politicieni . patronatul întrunea peste 30 de organizaţii. cu părere de rău. ce nu poate fi neneglijată. tot mai frecvent îşi fac apariţia factori provenind din categoria business-ului mic (peste 50 de organizaţii asociative). Sindicate. Cele mai cunoscute organizaţii patronale din Republica Moldova sînt: “Uniunea industriaşilor şi antreprenorilor”. Cu toate acestea sînt numeroase cazurile de asociere a sindicatelor şi patronatelor pentru o cauză comună. cît şi patronatul caută căi suplimentare pentru a-şi atinge scopurile . deosebim trei categorii distincte: a) organizaţiile profesionale. În acest context a fost elaborat şi Planul Naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului. Asociaţia oamenilor de afaceri “Business-Chişinău”. de asemenea şi multe personalităţi care participă activ la viaţa sociopolitică. mai ales pe timp de noapte . guvernul SUA prin USAID pentru elaborarea tehnologiilor eficiente de cultivare). fapt pentru care atît sindicatele. fără a lua în considerare neînţelegerile mărunte. se organizează conferinţe şi seminare ale instituţiilor internaţionale şi locale din domeniu. După anul 2002. Aceasta are loc din cauza finanţării şi încurajării externe de către unele organizaţii care susţin reforma în agricultură. Astfel. iar guvernarea de stat nu poate să facă abstracţie de acest fapt. Totuşi dispersarea în peste 25 de sindicate independente de ramură slăbeşte mişcarea sindicală. sindicatele. care periodic deleagă reprezentanţi pentru presiuni asupra Primăriei. “Uniunea antreprenorilor şi arendaşilor”. Clubul oamenilor de afaceri “Timpul”. cînd poliţia patrulează rutele din cauza numeroaselor atacuri criminale asupra şoferilor. la o întrevedere din octombrie 2004 dintre ministrul Economiei Marian Lupu şi reprezentanţii business-ului mic s-a pus problema trecerii dialogului dintre autorităţi şi aceşti oameni de afaceri de la forma neoficială. În acest sens sînt numeroase speculaţiile privind angajarea politică a liderilor de sindicat în detrimentul membrilor simpli . reprezentînd pătura socială a ţăranilor. şi de guverne străine (de exemplu. cum ar fi: Agenţia de Restructurare în Agricultură. categoria şoferilor de maxi-taxi din Chişinău. Cu toate acestea FGSM dispune de resurse materiale impresionante: imobile şi bunuri. În afară de FGSM mai prezintă interes în acest sens confederaţia sindicală “Solidaritate”. o dată cu reducerea şi lichidarea datoriilor salariale. Categoria grupurilor de presiune profesionale. Drept exemple elocvente în acest sens pot servi guvernarea . a sindicatelor se caracterizează prinr-o activitate sporadică. la încheierea contractului colectiv de muncă. c) organizaţiile corporative cu interes economic predominant. organizaţiile patronale şi sindicale exercită un impact considerabil asupra factorilor guvernamentali de decizie.cele mai deschise controlului financiar şi colaborării cu autorităţile de stat. fapt destul de semnificativ din perspectiva legăturilor prioritare ale acestei organizaţii sindicale quasistatale cu factorii de decizie. Asociaţia producătorilor de mărfuri din Moldova. din cauza unor carenţe istorice (care îşi au începutul în perioada cînd sindicatele erau o structură coercitivă a statului totalitar): potenţialul scăzut de organizare şi solidarizare a membrilor. Asociaţia femeilor-manageri etc. b) organizaţiile patronale. iar oamenii de afaceri vizaţi. fără a dispune de posibilităţi reale de presiune. La negocierile Comisiei Tripartite: Guvern. de exemplu. deşi sînt cunoscute cazuri de colaborare. deciziile de stat foarte des reflectînd şi interesele acesteia. C) Grupuri de presiune vizînd domeniul economic. care susţine financiar şi logistic unele gospodării private. Dintre toate grupurile economice din Republica Moldova. Patronat. Reprezentînd pături economice şi sociale importante.

interese economice şi de profit. Totodată. Din perspectiva organizării lor. care constituie în prezent majoritatea din totalul locuitorilor de la sate. Rusiei. ONGuri olandeze ICCO şi NOVIB). a mentalităţii funcţionarilor publici. care asociază majoritatea producătorilor autohtoni de marcă. “Camera de Comerţ şi Industrie” – organizaţie intermediară între agenţi economici. domeniile energetic. În virtutea caracterului specific al activităţilor de presiune politică inevitabil muşamalizat şi direcţionat de opinia publică. interesate mai des de reforme macro-economice. care a organizat un seminar direcţionat pe decizii concrete cu înalţi funcţionari de stat din domeniul economiei . creşterea exporturilor . supranaţional şi suprapolitic. stat. sau cazurile numeroase. obţin posibilitatea şi accesul efectiv la procesele decizionale politice. organizaţii nonguvernamentale. cel mai mult supus presiunilor din exterior. care are ca obiectiv consolidarea capitalurilor autohtone. ONG-ul CAMIB. distorsionat şi tendenţios prezentat în sursele mass-media. în raport cu interesele şi priorităţile de stat. de atragerea investiţiilor. încep să admită necesitatea “implicării cetăţeanului în procesul decizional”. asociaţii de locatari. care manifestă interes faţă de anumite decizii .). de fapt. Aceste categorii de factori de influenţă reprezintă grupuri bine organizate şi dotate. este. BM. În prima categorie pot fi incluse următoarele organizaţii: “MoldCoop” – grup de influenţă. Olandei. sînt numeroase cazurile reciproc avantajoase (şi pentru Republica Moldova). distingem: organizaţii quasi-statale şi organizaţii-trust. în condiţiile existenţei unor instituţii de stat executive şi legislative corupte. transnaţionale.mamă (EAN Moldova ca parte a EAN International. “crearea comitetelor consultative cetăţeneşti”. “Direcţia de Vinuri şi Produse Pomivinicole” din cadrul Ministerului Agriculturii etc. TACIS etc. mai ales. care are ca scop imediat profitul economic. Ucrainei.). După anul 2000. Tot aici includem organizaţiile exportatorilor de produse alimentare şi de băuturi alcoolice. precum: reţeaua “AGROinform” (finanţată prin programul TACIS. în anul 1998. precum şi altora mult mai puţin amintite de mass-media. “Agenţia naţională pentru atragerea investiţiilor”. AGREX. În cea de-a doua categorie intră organizaţiile de import al produselor energetice. întrunind întreprinderi de producţie şi desfacere. analiza corectă a intensităţii şi direcţiilor precise ale presiunilor exercitate devine anevoioasă. dar nu mai puţin importante. organizaţii mondiale financiare şi economice. de apărarea investitorilor şi businessmanilor străini. cînd ONG-urile locale de experţi intermediază dialogul dintre interesele economice externe şi autorităţi în cadrul unor proiecte cu finanţare externă. iar factorii care presează pot fi foarte diferiţi: de la guvernele unor state donatoare cointeresate (guvernele SUA. după cel al politicilor externe. care. de exemplu. înţelegînd prin aceasta “antrenarea în procesul decizional a întregii comunităţi (grupuri de interes ale sectorului privat. Sistemul de presiuni din domeniul economic şi de afaceri ar fi incomplet dacă nu am aminti de presiunile externe importante exercitate de factori de influenţă interesaţi de această sferă. “Asociaţia băncilor comerciale” – organism asociativ al băncilor comerciale private. care pare a fi un grup ce agregă şi articulează eficient năzuinţele şi interesele ţăranilor împroprietăriţi. Japoniei etc. reţeaua de centre “Contact”. a intereselor corporative pe piaţa de capital în raport cu Banca Naţională. “Moldpetrolbusiness”. promovînd decizii şi programe de stat profitabile pentru anumiţi agenţi economici sau persoane interesate de deciziile acestor structuri de stat. sînt capabile să corupă şi să acceadă la cei mai înalţi funcţionari de stat şi avînd legături directe cu regimul separatist de la Tiraspol. cînd organizaţii economice internaţionale influente înfiinţează filiale locale cu destinaţie precisă: de a veghea cum se respectă interesele şi valorile prioritare pentru organizaţia. de domeniile cele mai profitabile (de exemplu. Acest domeniu. alimentar etc. Organizaţiile corporative de presiune reprezintă categoria cea mai influentă a grupurilor economice de presiune al căror potenţial principal constă în concentraţia de bunuri şi resurse materiale şi financiare şi care.Partidului Democrat Agrar din Moldova (PDAM) în perioada 1994-1998 şi participarea la guvernare. “Asociaţia importatorilor de produse petroliere”. avînd ca scop de bază consolidarea poziţiei financiare. a Cartelului ţărănesc “Sfântul Gheorghe”. Spectrul larg al grupurilor de presiune din Republica Moldova prezentat mai sus totuşi nu reflectă o imagine absolut adecvată a raporturilor concurenţiale de forţă de pe această scenă. Ele sînt interesate. ACSA etc. organizaţii profesionale. prin programe ale acestora (FMI. României. pînă la societăţi comerciale şi SRL-uri străine. au un caracter transfrontalier. foarte frecvent secret-criminal. cu un mare impact asupra conştientizării priorităţilor în domeniu de către opinia publică rurală şi implicit asupra strategiilor guvernamentale în agricultură. în componenţa CDM.). dar. cum sînt: “Consiliul naţional al energiei”. În aceste condiţii este extrem de importantă evoluţia mentalităţii sociumului autohton. în sfera grupurilor de influenţă din agricultură apar numeroase Centre de consultanţă. se comportă ca nişte grupuri autentice de presiune. cu sarcina de a supraveghea respectarea standardelor de codificare a produselor) . mai ales. . cazul Asociaţiei Economiştilor din Moldova în cadrul unui proiect finanţat de BM şi Fundaţia “Soros”. poate.

poli.partide politice . . al interacţiunii intense dintre diferite tendinţe.. mai ales. punctul iniţial de pornire trebuie să fie chiar decizia politică concretă. ca şi procesele sociale transformate în urma efectului aplicării acesteia.. supusă presiunilor.” . factori de interese şi presiuni politice atît interne. externe. Sfera presiunilor politice din Republica Moldova nu este o excepţie. cît. Totuşi criteriul de bază pentru orice cercetare a influenţelor politice. de aceea conchidem că configuraţia dinamică concretă a politicului moldovenesc reprezintă rezultatul luptei.