Proiectarea şi dezvoltarea curriculară – tendințe

Conf. univ. dr. Cătălin Glava Universitatea Babeş-Bolyai

Paradigme de abordare curriculară modernă • De la paradigma industrială la paradigma postindustrială (organică) • De la paradigma modernităţii la paradigma postmodernităţii • De la paradigma behaviouristă la paradigma cognitivistă /constructivistă • De la paradigma centrării pe conţinuturi la paradigma centrării pe competenţe .

de natură transversală • Centrarea pe elev • Asigurarea calităţii .Tendinţe în restructurarea curriculum-ului .cei trei piloni - • Centrarea pe competenţe –Definirea unui set de competenţe generice.

Modelul competenţei (model de referinţă) .

. pentru rezolvarea cu succes a unei anumite categorii de situaţii de muncă sau de învăţare. abilităţi şi alte achiziţii constând în valori şi atitudini.Centrarea pe competenţe (1) • Competenţa . combina şi utiliza adecvat cunoştinţe. precum şi pentru dezvoltarea profesională ori personală în condiţii de eficacitate şi eficienţă.capacitatea dovedită de a selecta.

ca parte a învăţării pe tot parcursul vieţii”. incluziune şi angajare. abilităţi şi atitudini de care toată lumea are nevoie pentru dezvoltarea şi împlinirea personală. . Acestea ar trebui să fie dezvoltate până la terminarea/finalizarea educaţiei sau formării obligatorii şi ar trebui să constituie fundaţia procesului viitor de învăţare.Centrarea pe competenţe (2) • Competenţe cheie: – „pachet transferabil şi multifuncţional de cunoştinţe.

combina şi utiliza adecvat cunoştinţe şi abilităţi în vederea realizării cu succes a unei sarcini de învăţare sau profesionale. . potrivit unor criterii calitative date.Centrarea pe competenţe (3) • Competenţa: – Dimensiunea obiectiv-socială • cunoştinţe şi abilităţi valide în raport cu criteriile de calitate ale competenţei. – Dimensiunea subiectiv-psihologică • capacitatea persoanei de a selecţiona.

• o nouă calitate a mediului de învăţare. activ-participative. acest mediu. • valorificarea metodelor clasice într-o nouă perspectivă şi accentuarea metodelor non-tradiţionale. potrivit unor practici avansate. • schimbări ale rolurilor cadrelor didactice precum şi ale elevilor. • redefinirea managementului organizaţiei şcolare. . colaborarea cadrelor didactice în relaţie cu disciplinele şcolare şi elementele crosscuriculare. • revizuirea sistemului de evaluare educaţională.Asimilarea principiului competenţei impune: • reorganizări ale curriculumului. corelaţii şi ponderi. susţine dezvoltarea individuală şi învăţarea personalizată. tipuri de discipline. favorizează învăţarea activă şi experimentală.

3. . – principiul respectării dreptului la opinie al elevului ca beneficiar direct al sistemului de învăţământ (art. 21.p).3. în acord cu particularităţile de vârstă şi individuale (art. 1/ 2011): – principiul centrării educaţiei pe beneficiarii acesteia (art. – principiul dreptului la educaţie diferenţiată. – principiul asigurării egalităţii de şanse (art. j). – principiul relevanţei – în baza căruia educaţia răspunde nevoilor de dezvoltare personală şi socialeconomice (art. pe baza pluralismului educaţional. 3. u).3). 3.Centrarea pe elev (1) • În LEN (nr. c).

pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial. pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii (art. în formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală.Centrarea pe elev (2) • În LEN: • Idealul educaţional: – dezvoltarea liberă.3). . integrală şi armonioasă a individualităţii umane. pentru participarea cetăţenească activă în societate.1.

.Centrarea pe elev (3) • Implicaţii pentru predare . – responsabilă (elevul are posibilitatea de a-şi formula obiective şi stabili priorităţi educaţionale.învăţare: – activă (elevul este direct implicat în rezolvarea de sarcini şi probleme reale). devenind astfel responsabil pentru propria învăţare). – contextuală (noile achiziţii se construiesc pornind de la baza preexistentă de cunoştinţe a elevului). – socială (promovează cooperarea şi colaborarea între elevi).

69 . pentru învăţământul preuniversitar. • ARACIP. pentru învăţământul superior. • ARACIS.Asigurarea calității • Prin calitatea curriculumului şcolar se înţelege ansamblul de caracteristici prin care curriculumul şcolar satisface aşteptările beneficiarilor şi standardele de calitate. • Standarde de referinţă(calitate) pentru curriculumul şi performanţele şcolare pag.

• intervalul de timp alocat pentru iniţierea şi dezvoltarea modulului.Tendinţe în restructurarea curriculum-ului • Organizarea modulară a programelor şcolare – Modul: bloc curricular relativ autonom care poate fi studiat relativ independent în cadrul unei discipline sau program de formare – Componentele unui modul curricular sunt: • obiectivele sau rezultatele aşteptate. – – – – Modul iniţial Module succesive: M1 – Mn Modul integrat Modul deschis . • sistemul de evaluare (criterii şi proceduri). • corpul modulului – reprezentat de activităţile de organizare şi reglare a activităţii de învăţare.

• Modulul/e integrat/e – promovează competenţele transversale prin intermediul curriculumului şi învăţării integrate. sinteză fiind rezervat pentru activităţi specifice. Acestea valorifică 25% din timpul alocat activităţii didactice de planul-cadru pentru disciplina respectivă. poate fi valorificat după finalizarea unuia sau a mai multor module. Diagnoza se poate realiza şi în alte contexte decât cele clasice (în clasă). centrarea pe activităţi integrate de tipul proiectelor. de determinare a stării iniţiale de pregătire a elevilor în vederea parcurgerii conţinuturilor disciplinei (în contextul în care aceasta a fost parcursă şi în anii anteriori de studiu). consolidare. de regulă. Acest modul îndeplineşte astfel funcţii diagnostice şi prognostice. fenomene sau procese din domenii diferite precum şi corelarea rezultatelor învăţării cu situaţiile în care se poate afla elevul în diferite contexte: şcolare. Modulul deschis este introdus pentru a nu fărâmiţa timpul de instruire aflat la dispoziţia cadrului didactic şi.şi transdisciplinare. şi de dezvoltare a competenţelor transversale. Temele crosscurriculare sunt unităţi de studiu care permit explorarea unor probleme relevante pentru viaţa de zi cu zi. a IX-a şi la bacalaureat şi asigură corelaţii interdisciplinare şi transcurriculare. Modulul integrat are funcţii de promovare a corelaţiilor pluri-. . familiale. inter. De asemenea. profesionale etc. un organizator cognitiv pentru noua disciplină de studiu cu impact şi asupra motivaţiei elevilor prezentând rezultatele învăţării ce urmează a fi dezvoltate în noul an de studiu. Se află în relaţie cu examinările prevăzute la clasele a VI-a. relaţionări între concepte. stimulare. • Modulul deschis – are funcţii de remediere. oferă o viziune de ansamblu asupra domeniului.• Modulul iniţial – are caracter preparatoriu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful