P. 1
2013=Rev-Atitudini-Par Elpidie-Voi Cei Mici Il Veti Vedea Pe Antihrist pg42+Par Iustin Parvu-Sa nu risipim turma

2013=Rev-Atitudini-Par Elpidie-Voi Cei Mici Il Veti Vedea Pe Antihrist pg42+Par Iustin Parvu-Sa nu risipim turma

|Views: 238|Likes:
Published by robydown
Cuprins extras :
-Din nevointele Ieroschimonahului Antim Gaina=pg6 ;
-Depre marele isihast Antim Gaina=pg12 ;
-CONTROLUL TOTAL SI INCHISOAREA INVIZIBILA-Par Iustin Parvu interviu 3 aprilie2013 = pg16 ;
-Intre rezistenta politicoasa si curajul marturisirii jerfelnice -Danion Vasile= pg23 ;
-Planuri pentru intrunirea unui sinod panortodox? "INSA ACEST SINOD NU VA FI CEL DE-AL OPTULEA,FIIND O ADUNATURA DE NECREDINCIOSI" =pg38 ;
-'"VOI CEI MICI, IL VE-TI VEDEA PE ANTIHRIST"-PROFETIA PARINTELUI ELPIDIE misionar in Africa -= pg42 ;
-Nu exista teologie post-patristica-Pr Prof Dr Mihai Valica =pg47 ;
-Experimente si programe de control al mintii.. =56 pg ;
-Rolul iezuitilor in biserica catolica =62 pg ;
-Mihai Viteazu, Aparator al Crestinatatii=68 pg ;
-4 aprilie1944,Cruntul "AjutorNegru" American=76 pg ;
-Marturii inedite despre Valeriu Gafencu ;
-Muzeul Taranului Roman,un spatiu al marturisirii despre "Mafia Homosexuala" si Poluarea simbolica=84pg ;
-Homosexualitatea arunca Romania cu 2000 de ani inapoi=89 pg;
-Riscurile RAPELURILOR VACCINALE- ADEVARUL DESPRE MAFIA VACIINARII=92 pg ;
-Televiziunea-Arma a RAZBOILUI PSIHOLOGIC DUS IMPOTRIVA ROMANIEI =97 pg .

Cuprins extras :
-Din nevointele Ieroschimonahului Antim Gaina=pg6 ;
-Depre marele isihast Antim Gaina=pg12 ;
-CONTROLUL TOTAL SI INCHISOAREA INVIZIBILA-Par Iustin Parvu interviu 3 aprilie2013 = pg16 ;
-Intre rezistenta politicoasa si curajul marturisirii jerfelnice -Danion Vasile= pg23 ;
-Planuri pentru intrunirea unui sinod panortodox? "INSA ACEST SINOD NU VA FI CEL DE-AL OPTULEA,FIIND O ADUNATURA DE NECREDINCIOSI" =pg38 ;
-'"VOI CEI MICI, IL VE-TI VEDEA PE ANTIHRIST"-PROFETIA PARINTELUI ELPIDIE misionar in Africa -= pg42 ;
-Nu exista teologie post-patristica-Pr Prof Dr Mihai Valica =pg47 ;
-Experimente si programe de control al mintii.. =56 pg ;
-Rolul iezuitilor in biserica catolica =62 pg ;
-Mihai Viteazu, Aparator al Crestinatatii=68 pg ;
-4 aprilie1944,Cruntul "AjutorNegru" American=76 pg ;
-Marturii inedite despre Valeriu Gafencu ;
-Muzeul Taranului Roman,un spatiu al marturisirii despre "Mafia Homosexuala" si Poluarea simbolica=84pg ;
-Homosexualitatea arunca Romania cu 2000 de ani inapoi=89 pg;
-Riscurile RAPELURILOR VACCINALE- ADEVARUL DESPRE MAFIA VACIINARII=92 pg ;
-Televiziunea-Arma a RAZBOILUI PSIHOLOGIC DUS IMPOTRIVA ROMANIEI =97 pg .

More info:

Published by: robydown on Jun 06, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/15/2015

pdf

text

original

-tl'tltiffimu

IruilRAG05TE f,sA NEUNlfVt 5[ ARMONIE, CA 5A pUTEMtESlDE ELECTRONICE* SUBJUGULEREI
Porintele JustinPdrvu

cuvArur or irucunnJARE tr
s u s TrN E A RC E E L OR CE AU PRorEsrAT itupornlvR
ACTELOR ELECTRONICE Iubi;i ai acestui neam, fi ortodocl Ortodoxia noastri romAneasci, alituri de celelalte popoare ortodoxe, mai apropiate sau mai indepirtate, este in acelasicuget ortodox de a apira fiinga ;i libertateaumani in fagacelui mai aprigatacindreprarasupravierii noastrecrestine, prin implementarea fortati a cipurilor electronicein actele noastre de identitate. Este un atentat asupra libertigii umane, diruiti de Dumnezeu in actul creagiei. Nicio o forgi din lume nu are dreptul si. atentezesau si anihileze aceasti libertate a omului, care este de origine divini. Vrem si fim tratati ca fri ar lui Dumnezeu, liberi, dupl chipul gi aseminarealui Dumnezeu,iar nu cainfractorisaucanistemasini,dupi chipul si asemlnareaomului modern, a omului satanizat. Biserica Ortodoxi estemami a neamului rominesc.Acest popor s-a format si mentinut la sinul Bisericii crestine. De-a lungul veacurilor Biserica Ortodoxi a fost sprijinul cel mai de seami gi farul ciliuzitor in toate nevoile si suferinteleacestuipopor. Clt timp acestpopor a fost insuflegitde oamenii Bisericii,Dumnezeu a revi.rsatbinecuvintareaSa asupranoastri si ne-a ajutat si iesim din toate strimtoririle.

F TJ

3
=

z
I

o TJ

;l I il lr
'l

J

;I

2(}

Iati insa ci acum se ,rbate asupra noastri poate cei mai mare atac la fiinga spirituali a neamului nosrru. Avem datoria si constientizim pericolul de insraurare a unci dictaturi mondiale, prin urmirirea cetitenilor gi implanrarea microcipurilor, incepind de Ia actele de identitate plni la corpr,rl Llmarl. Acesta este ;i scopuL obisnuirea cu cipul gi implemcntarea in corpul uman, in cele din urmi., ceea ce va

noastri ducela rransfbrmarea in nistc roboti si sclavicare nu vor rnai putea {i stiplni pe gindurile gi vointa lor. Acum este momentul si acrionim, in frunte cu preolii ;i nronahii,si si susrinem drepturile acestuipopor obidit. Noi, ca monahi, nu putem sta nepasitori in fagasu-

sflnifater

ferintei poporului nostru, in fraqilornostri. farr suferinqei Prcotii gi nronahii sunt primii caretrebuie si dea dovadi dejertfi 9i poporul trebuie si simti grija si dragostea noastri, sI simti ci suntem aliruri gi il sustinemcu pre-

dupi cum tul vietii noastre, ne invagi MXntuitorul nostru Iisus Hristos: ,,Aceasta
v-am iubit Eu. altr-rl, cste L)oruu1c:r Mea: si v:r iubiti unul p-,e precr.rm nimeni llLl are,ca sufletul h-risa si-l Mai marc dragosrcdecir accastrr

: ',\
t I\"t ";t, i i t : I j : t t,':,,t t u.t,t... !t, ' ;\\ . ; . i l i , . r - ir- r i r ; : l ; I i r . i , : . i ,r
!t'",i:i-; :i,r r: iJl;,ri

punir penrru prietenii sii"(Ioan 15:12,73), Nu avem dreprul si ce. di,m. Dac:i dirrn un sir-rgurpas inapoi, inseamni ci arn predat armeIe in figa vri.jrnasilorno;tri vizr-rrisi nevizuti, carc vor iesi victoriogi. in feta vrrrjm:r;ilor nevizuti mai faci o crlrce ;i pier, pentru ci. se tem de Dumnezeu, d:rr accsti:lvizttti sunt mai eprigi si llu au respect pentru niciun lucru sflnt.

l ; ; : q :i . '

Aceasta este o rnisiune import:rnti si o chemare mai inaltl a poporului romin de a protesta fagi de aceste misuri dictatoriale si
fr';i :)li I,t :,,:.:i:',,ir]:,.:
::: itl,:i

cle a dezrobi near-nulromi.nesc din aceasti ghearl care vrea si ne rnanipuleze si sa ne cor-rduciprecum pe vite. Am ajuns la cuvintele Psalmistr,rlui David, clin Vechiul Testamentl ,,Cu cel cuvios, cuvios vei Ii; si cu omul nevinovat, nevinovat vei fr. $i cu cel ales,ales vei Te vei indaritnici"(Ps.77 fi; gi cr-rcel ir-rdarirtnic 28,29), Fagi de

'ii

:t,t

t!r: :t ;lllrtt:1,.,:l

X rl i i i 1 . r3 f i ' ; l lnl , li t t l ' ; ' "I ' r I t "

&TtTil,rfi)tnlF()3

acestemisuri indiritnice nu putem fi altfel decit asa cum spune Psalmistul. Anii trecuti, odati cu aparigiapasaporrului biometric, s-au strins un milion de semnituri cares-au inminat autorititilor 'Statului, dar ei s-au indiritnicit 9i nu au luat aminte la glasul celor 1 milion de oameni. Niciodati pXni acum in istoria Rominiei nu s-au mai strnns 1.000.000 de semnituri oentru ceva.Am cervr re-

ferendum impotriva oriclrui act electronic,dar nu am fost ascultagi. Cine vrea sI isi puni cip nu are decdt;noi vrem doar si. ni seofere alternativa de a putea pistra actelesimple pe care le-am folosit gi pAnl acum si de a nu fi obligagisi folosim carduri electronicede sinitate pentru a merge la o farmaciesau la un docror. De aceease cere tuturor 6ilor acestuineam, indiferent ca estegirlnist, democratsausocialist- si rispundi impotriva acestormisuri de control total al popula;iei, de instaurare a unui stat poligienesc. Si ne unim in dragoste si armonie, ca si putem iegi de sub jugul erei electronice. Din rafuni politice,eu;i atAgi algifri ai acestuineam,am ficut ani;i zeci de ani de pu;cirie, datoriti unui sistem dictatorial cemunist."Am purcat nu{nqtg in loc de nume, ca acllm -s,i ajqng si tri.iesc in libertate 9i si 6u identificat tot cu un numir?

Avgrr datoriu sir constientiziim p e r i c o l r r l i l c i n s t a t r r a r ea t u r c i dictaturi rnoudiale, prin urrna.rirea cetirtenilor si implirntarea nricrocipurilor, incepilnd de la actele de identitate pirrri la corpul ulniln. r\cesta estc ;i scgp!!: obisnuirea crr cigrrl si inrplcnrcntirreir in corpul umiln, in ccledin urm:i, cccilcc vil duce la transfbrmareit nozrstri in niste roboti si sclavi cAre nu vor mai puteir fi stipani pe grinclurile si vointir lor.

4O"eTfTtlX r )Iir*I

Noi avem nume prin Botez, un nume dar de piringii nogtri. Daci imi anulezi numele, inseamnl cI mi-ai anulat si pirintii si toat5.lecu Dumnezeu gi cu strimogii acestuineam.Dar poate ci girura 14ea aceasta se gi doregte:si fim Iii ai unei Europe unire, sau ai unui sr.?r mondialist, care nu are nici Dumnezeu si nici mili, care mai mult ne furi declt ne ajutl Noi purem si triim in liniste si pace cu rori vecinii nogtri f5:risi ne anulim identitalga,;i firi si. ne vindem toate bunurile gi valorile acesruineam. Pentru cei care consideri. cI nu este

I

t

duhovniceasci atitudinea noastr5.de ; . I a iesi in fata oamenilor si protesrim, [; tin si le amintesc faptul ci poporul grec a iesit cu sutele de mii cu preogi gi monahi in fruntea poporului, apirAndu-si dreptul cre;tin de a renunga la acesteacte electronice.De asemenea Biserica-Ils4 a hotirlt ci acesrel misuri electronice si biomerricesunt , jbt+AJ" si nu sunt agre^re de citre
Noi avent nume prin llotez, un nurne dat cle parintii nostri. Daca imi anulezi numelc, insearnrrii cir nri-ai anulat si parintii si toati legiittrra mea cu I)umnezeu gi cu strimosii ircestui lleirilr. Dtr poate c:i aceastir sc si clorestc: sa fim fii ai unei Iiuropc r r n i t e , s i r ua i r r r r u is t i r t rnondialist, c?lrenrr ilrc n i c i I ) r r n r r r c z e us i r r i c i rnili, carrenriri rnnlt ne fura clcciit ne niutii.

conceptia Bisericii. \hj

d" pertea cui ne situim? Sau suntem mai I

catolici decdtpapa,cum se spune? Auern de invitar din eroismul gre.-., cesc. Ei au acestspirit de a reactio^rra, penrru ci pistorii lor nu serem ca ai nostri; prg"g{i! isi susgincredinciosiiin pofida condu- ' $Lle1.4lhli c_erri careincearci.si le calcein picioare drepturile cregtinesti.Noi r ' trebuie si reactionim fagi de orice abuz asupra cetitenilor nosrri ortodocsi.Ortodoxia nu inseamni numai: Doamne,slava;i iar sla. ua... Dar fapta unde ei Cum poti ru si spui ci igi iubesti aproapele ca pe tine insuti, cind nu il sprijini atunci cAnd este asuprit 9i pri, goniti Noi nu iesim ca si cucerim ceva,precum au ficur cruciadele, noi iesim si susginemdlepturilq acesfui popor cresrin. Si ni se respectedreptul la libertate si la numele cre$rin. Menireaprerlflgi esresi. isi puni cuvinrul, sufetul si viata lui pentru aproapele, pentru uceniciisii, PreoEii cu crucea, in frunte, aceasta este caracteristica poporului nostru, dupi cum o spuneinsugiimnul national. Daci preofii vor invinge frica,vor invinge ;i iadul. Dar daci nu vor invinge fricarvor pierde raiul, inci de aici de pe pimint. Acesta este doar inceputul vremurilor de prigoani* C.e1om face mai incolo, daci noi nu avemcurajul si ne sustinemcredinciosiiacum,cind inci mai avem- chipurile - o liberraresi un drepr de exprimarei Suntem aicica o datorie a consriinteinoasrrefagl, de copiii nostri, fati de generatiade miine, fa;i, de srri.mosii nostri, care ne-au predat o

os

Romlnie

9i aceasta este Rominia in care vrem si triiasca si 6ii liberi

5U#rAR
D r NN E V O T N T E T LE ER O S C H T M O N A HA U LT UT TM N GATNA DE LA MANASTIREA SECU O894 - 19741 12 CRAMPE DIEG A N D D E S P RM EA R E L I E S I H A SA TN T I M GAINA p EC A L E N D A R U L D EL A M - R E A SECU,,SA A-9 | EZAM NUMELE l N l M l lN O A S T R E c" l eP a r i n t e iC e o n s t a n t iC r ra t a n 6 dela M a n i s t i r eV aaratec
1 6 CONTROLU TL OTAL S Ii N C H I S O A R E AVIZIBILA IN

nostrl,

Iati, ne-am adunat cu totii la acestmitlng, cu mici, cu mari, si astepri.mun rispuns din partea onoratului Parlament, alessi asezatconducitor al unui popor majoritar ortodox, intemeiat pe jerdele marilor voievozi crestini $tefan cel Mare, Mihai Viteazul, Constantin Brlncoveanu - gi pe milioane de jertfe ale inainta;ilor nostri care au Iuptat pentru o Romi.nie liberi si cre;rini. Agteptim un ri-spunsia cele 1 milion de semnituri adunate impotriva actelor electronice. 23

T U R M Al!n t e r v i u cuPirintele Justin P6rvu, , , s AN U R l S l P l M d e M o n a h iF aotini ,aprilie 3 2013

poLtncoAsA gtcURAJUL irurne RezrsrENTA
MARTURlSlR JlE l RTFELNIC Fr E agmen dti n P r e d i c a Teologulu Di a n i o n Vasile l aD u m i n i cl a ertirii

3 2 E N C T C L TP CA AS T O R A L Ai N A L T p R E A S F T N T t T U L U I A MITROPOLI TE R A F I M S D EP I R E U LADUMINICA ORTODOXIEI 3 8 P L A N U RP I ENTR| U N T N U T I R CU RN U IS I N O D PANORTODOX? ACEST SINOD N UV A F I C E L DE-AL OPTULEA, ,,INSA FIIND O ADUNATUR D AEN E C R E D I N C I O S I " 42 , , v o t ,c E t M l c t ,i L V E T I V E D E P A EA N T | H R t S T " PROFETT PA ARTNTEL U E LT prDrE M , TSTONA iN RA F R T C A ,
47

Domnul nostru Iisus Hristos sa vi binecuvinteze pe togicarev-ati adunatsi Iupta;i impotriva acestormisuri abuzive si anticrestine, iar guvernantilor no;rri sa le deaintelepciune ;i purere de intelegere,spre a sluji cu credinti. i n t e r e s e l o rn e a m u I u i n o s r r u c r e s f i n rominesc,iar nu altor interesestriine.

C U MS ED E P A R T E A Z TA EOLOGIA pA DC EC RR t N T l ,,POST-PATR|STT AE " AA S F T N T T L O D E V O T N TA A PERSOANET" ,,LTBERTAT E A TEOLOGIE POST-PATRISTICA" ,,NUEXISTA dePr. P r o fD . r .M i h a i V a l i c a

pATRrsncA INTRE FrLosoFrE 5rrEoLocrE

EXPERTMEN ER O G R A M SE ECRET DE E 9T tP C O N T R OA LL M I N T I I M I CI S T O R IA CL I D E O L O G I C EI ONTROLULUITOTAL S A UI S T O R I M A ODERNA ATEISMULUI 62 R O L U L t E Z U t T t L OtR N B t S E R t CG AR E C O - C A T O L | C A de lercnlonah Eftinrie Mitra
68

MrHAr V T T E A Z UA Lp , A R A T OA RL C R E g T T N A T A T | I d e D r ,M a r i n Alexanclr C ur i s t i a rP r, rofeso dre i s t o r i e 4 A P R I L I1 E9 4 4 C , RUNTUL,,AJUT O N ER GRU"AMERICAN deMonah T e o d oS r tinescu M A R T U RIIN I E D I TD EE S P R V E A L E R IG UA F E N C U D I NR E L A T A R I L E U IO C T A V I A A NN A S T A S E C U MUZEUL RT O M A NU , Ns p A T t U ALMARTURtStRtI TARANULU DESPRE,,MAF H T O AM O S E X U A LS At"P O L U A R ES At M B O L I C A deCiprian Voicila s,o c i o i o l g a M u z e u i l S r a n u lR u io m a n HOMOSEXUALITAT AE RA UNCA ROMANIA C UD O U AM I I D EA N I I N A P Od I e E n r i l iC a orbu

76

81

84
r e d n c t o r / \ t u t t l , n t ; ! r : , , t i r rX ' ; r r l lavoutsi tehnoredactare /'ir.iri::rl.ir ir . - , if r I r i ; \ " ; ; i . i corecturi / I ;ir,rir",; 'o:,tt'",y tl / tiptrr a d r e s ' i / i ' i : i ; J r r t i , l' ' , . i i t r l ) r : i\ i ; - r ; t : . r j r r ' : r , ;\ , , r i telefon / ::r:. iilii'i-i: *r.l:r.:,

89

e-mail / ,*ttr.sliui"|t,, ,"r,rul t,vtn l v e b / r r r , ; ' : . : i l : r ri r i : i . . r , r i r a b o n a m e n t e / i . t , t t , , r- . 1r l , i :r:.iil l. rr rr -rrr-:ri

92 RISCURIL RE A P E L U R I LV OA RC C T N AA LD EEVARUL D E S P RM EAFTA VACCINAR dIe I D r .M i h a i l e s cG ua b r i e l
97

t t t r t. : t N rt.t * : , t * t r t " r l ; ; { r . J rl n r r t , l ; \ t t l l l t l 1 i [ i

- ,A ,PAINEA " OA5TRA TELEVIZ!UNE N C E AD ET O A T A Z I U A ? A R MA A RAZBO'ULU PIS I H O L O G D IC U Si M P O T R I V A (r.) R o M A N I E(Il X )d e L t .C o l . t ' , 1 "P Mo . pescu

6{)

fiv?&ffiffisTnffiHA sEf;u{rss4 * x974}

IERfiSCHIMONA. MIN TEVOINTHIE F*UtUIAIUTSM GAII{A DE LA

F ul E F E

P A R V UD : ESPRE PARINTEL JE USTIN cEL CEr-A FOST MODELtr POVATUT-

TArNrc in vrnln morunnRlA ToR
L-:rm cunoscut pe Parintele Antim Ia mlinisrirea Secu, unde eram vietuitor ca monah si preor, dupi perioada de derentie. Pentru mine Pirinrele Anrim a fost modelul de desivlrgire monahali, cel mai in-rbunat:itit dintre monahii pe care i-am cunoscut, iar povi.tuirea si rugiciunea lui tainici le simt si acum. Pirintele Antim a fost t-rpersonalitate deose-

o o

biri pentn-r tot monahismul nostru, rnai alespentru cel din Moldova, pentru c5.a dus o viata foarte cumpitati, de infrAnare desivAr;iti gi de o singuritare aparte, de izolare, dar in acelasi timp ;i de comunic;rre. A v c e n r a i n r u l t u c e n i c i n r i r e n i , p c n t r u c a , s p u n e ae l , i , l / r r g , i r l i Era iubiror cie ticere si considera ci vorba rnai mult ucide nu dsclltLi. declt folose;te. Dar in acelasitir-np era un sufletjertfiror, iubiror de lume, de oarneni,poate rnai mult decit putenl noi intelege; el ii iubea rug:int{u-scpentru ei. in acellgi timp era ftrarte ascuns, era omul ticerii. Nevointele sale erar-r tainicc si se silea pe cAt ii era cu pr-rtingi si gi le ascundl, Lua canr zilnic borgul de la cazanul ob;rii 9i nu lipsea cu sufertasul lui rrici in Siptimina Patimilor ca sa nu-l acLrze, sa nu-l invinuiasci carevir cir postesteErr pe atunci disputa intre stilul vcchi si srilul nou. Era o ispiti in acerr cor-nuna Pluton rrecusepe srilul vechi, pcrio:rdi ci. aproape roat5. schismatic.Au fost rrimi;i muigi preo;i rnisionari si ii carehizeze pe plecaserl. As:r se face ci acei o;rmeni si si revini la Biserica de r-rnde

ATITUDINIOT

a fost trimis 9i Pirintele Antim de ascultaresi slujeascila Pluton. Slujeadoar duminica gi in sirbltori. Pe acolosemai perindaserisi pirinteleValeriu,pirintele Tit de la minlstirea Secu,dar nu au reusitsi.
' t | n v

readuci.sarul pe nou. Pirintele Antim s-a dus numai o siptimini

.

I

i

.

si n-

a mai rimas unul pe vechi.$i n-a vorbit o dati, un cuv6"nt n-a spus.Era mititel de staturi gi robust gi pe togi ii fascina, prin triirea 9i puterea rugiciunii lui. Era un mare rugitor daci a adusun sat intreg la adevirata credingi numai cu rugiciunea. Noaptea, la orice ori te-ai fi dus sS.vezi ce face, erala ruglciune. Ne duceam uneori pe ascuns la geamul lui, cu perdeluta spart5 roati ;i-l vedeamftcAnd metanii pe un ..r ? cartongros. ln mijlocul camereise ftcuse o adAncimede la nevointele si metaniile lui. CAnd il prindea somnul iegeaafari, se invArteain jurul chiliei de doua, trei ori, veneainapoi ;i iarfui incepea seriade metanii.Si daci oboseaincepeasi repareceasuri;aceasta era indeletnicirealui. il auzeaide afari cum ciocineala ceasurile lui. in chilia lui nu intra nimeni decit pini la u;1. ii aduceauoamenii zahir, dulciuri, portocale,limAi, dar nu primea nimic. $i apape careo consumaintr-o siptimdni, n-o lua de la pugul ministirii de unde consumatoati lumea.Se duceape un deal,mai suscu un km. unde era un izvor pentru animalegi igi aducea api pentru toatl siptimXna. Eram cu chilia aproapede el gi vedeac5. venealume pe la mine si-mi spunear culumea maipogi uedea derostul canumaiailini;te;inu-gi ,,Vzisan-aide-aface calugaresc". Dar nu l-am ascultat.Venea citeodati la mine si cereaun lucru de nimic,ci arenevoie rasasaudulama. de un peticsi-;i cXrpeasci
Pirintele Antirn s-a dus numai o saptimini si n-a

mai rimas unul pe vechi. $i n-a vorbit o dati, un cuvint n-a spus. Era mititel de staturi si robust si pe toti ii fascina, prin triirea si puterea rugiciunii

inapoi: ,,Parinte, amfacutcumva, lui. llra un mare rugitor $i ii dideam. Dupi vreo doui zlle venea le-am aranjat eu", inapoi celuase.Nu seindatora cu nimic. dac'i a adus un sat intrcg la qi aducea M-a impresionatfoartetare faptul ciaveapegeampusi o mirturisire de-alui din dnerete.Ei bine, aceeagi mirturisire era si la cei74 de ani ai lui. Toati lumea venea gi citea spovedanialui. Dorea ca ceilalgisi vadi ci este un om picitos 9i si nu creadi cevabun despre el. Eu mam spoveditde vreo dou5, trei ori la el, dar nu spuneanimic din tainelelui. Nu primea imbriciminte sausi-i dai pentru patul lui o pernl mai buni saupi.turi. Le lua, le puneapejos gi apoi le scotea afari.. Odati, cXnds-aimbolnivit si era slibit, il luasefrigul in chilie si l-am gl.sit cizur pe spare.Cine stie cit a stat el acolo,probabil doui ore.
irdcvirata crcdintA nurnai cu rugaciunea,

L-am pus cu greu pe patul lui. Avea ca pat o scAnduri, goali, veche, parci.ar 6 fost geluiti de el, si i-am adus o piturici mai buni, dar pini am iesit eu afard, adat-ojos. ii did""o cimagi si se schimbe lui de cinepi groasi.,bituri si alta-desirbi, 9i nu o lua. Avea ci.masa tsri. Eu niciodati nu l-am vi.zut cum spali.. Avea mili de si.raci.Cind veneala masi ;i se intAlneacu tiganii care asteptaupe ling5.portita lui, le didea mi.ncarea lui. Era omul linigrii si al picii. Daci era noapteade Criciun saude inviere veneala masade obgte,lua p cite o firimituri de ici-colea, mergeaapoi i la chilie si,plitea la chilie aceasti mincare ; a lui cu cite trei zile de post negru. i Urca la paraclisul Sf, Nicolae weo 15-20, de sciri si plecade acasi cu multi. vremei inainte ca si urce scirile. De multe ori, il I ajungeamdin urmi cind il vedeamcum r se propteste, dar nu mi l5,sasi-l ajutl ,,Lasi cl mi ridic eu singur".Se ridica si . se aseza pe un scaungi sufa at6.tde greu, ca omul obosit de atdteanevointe mari,[, Se asezaintr-o stranl si era arent la c,, , se citeste gi la ce se greseste. Si daci se gresea,atrigea discret atenfia pirin;ilor si nu suporta si se greseasci textul in timpul slujbei. Nu prea voia si. spovedeasci cilugiri sau maici. La Agapia Vecheera un duhovnic foarte bun, pe nume Iftimie si acolo se' spovedea. Pirinrele Anrim aveanecazcu staretul care nu-l lisa sI meargi la du. hovnicul lui la Agapia Veche, deoarece
fi.)acilcrs !lo;1$-![c:,1 E{*L]fir.aerisrru siaucficIravic.r*rr vt:nea ttl

oamenii veneau la ministire mai mult

rnasa q.{e otr}st*,truar:;rfecl {lriruiturii c{* ici..cE*le;rr n}{:1"- pentru Pirintele Antim. Si sraretulse su, gca niuri [;l clliiie .',IX1[,irea n;+ r:I-uilici nce:asflri rnu.nen.r,i-' ;,r pirape el cSnu sti permanentla Secu. trrui *^w clltc {n's:i aife a$r:: 6t*s{ ru{:*;y{.1. CAnd se ducealaTfugpenrru vreo nevo.

ie, mergeape jos cam 18-20 km. Slujea numai in sirbitorile mari, Liturghia. Clnd slujeaera o bucurre foar, te mare pentru mine,era o linigtein altar!... Nu mai vorbeanimeni si nu se mai miscanimeni in plus. in sobor era proros intotdeauna, cAndlipseastaretul si roti sti.teausmirni. Chiar arhiereu, daci ar fr fost cu ei, nu s-ar fi comportat asa.Pirintele Antim impunea respecr si o conduiti duhovniceasci.Citea foarte usor gi lin incAt simteai ci estiin rai si nu pe pimint. Am apucatodati si aduc in fata chiliei lui un metru cub de lemne ti,

Oe

iate,dar a rimas neatins.Cind veneaiarna,ca sI seaprovizioneze cu cevade incilzft, se duceape ;antier gi dupi ce oamenii se retrigeau seara, lua saciicarerimAneau de la cimenr gi ii biga pe dupi sobi. $i 'iarna, cind era promoroaci pe perefi ca in celula de la Aiud, rupea sacii,ii biga in sobi, scotearotitele afari, reseaputini pililaie in casi. si se topea gheatade pe pereti 9i dupi o orijumitate iarisi ingheta. $i promoroacaastaera permanenti la el in chilie. CUtO1ll, CA E VREMEA PLECARil" ,,tERTAT|-MA Intr-una din nopgi,pe clnd veneade la biserrci, s-a impiedicat gi a clzut gi nu s-a mai putut ridica.L-am gisit pe jos in portita pe carenu am putut-o deschideplni nu l-am ridicat de acolo si l-am adus in chilie. EraTiierea Capului Sf. Ioan Botezitorul, hramul ministirii. M-a rugat si vin cu preotul dupl slujbi;i si il impirtlgesc. L-am intins pe pat si nu semai puteamisca,abia suflacAndam ie;it din chilie.Eu, cAtam ajunsde la biserici plni la chilia lui, ca si-l aducpe preot, ql deja se gi imbricase,nu gtiu cum a reugit,gi in cAteva minute ne-a inti.mpinatin picioare, cu lumXnarea in mi.ni, cu ci.ma;aalbi, pXnijos si a pnmrt )f. ImPartasanre. Si l-a impirtisit preotul de rind, iar inainte de moarte a zis ,,lertati-macu tofii, ca e uremeo plecarii", Am r5.mas cu aceastiamintire,ci a murit pe bragele mele. Consider ci Pirintele Antim estecinstit ca un sflnt in impirigia ceacereascisi estede folos si ii ceremrugiciunile si si. ne implrtisim de binecuvXntarea lui. S"fintele salemoa;te de la ministireaSecustau mirturie a slintenieilui. Si avemharul rugiciunilor salelAmin. pARTNTELUt irusrmruAnrtE JUsrrN pE psAtnREA DARUITA DEPARINTELE ANTIM,CUcATEvAzItE INAINTE D ED U C E R ES AA L A D O M N U L 23 august1973, ora 23 Andm Giini, ca semn CuviogiaSa plrintele Ieroschimonahul ,,Prea de recunostinti si indemn spretot lucrul bun, in momentele tragice si de adlnci dureresufleteasci, pe patul siu de suferingimi-a diruit printre alte ci.rti nepretuitesi aceasti. comoari duhovniceasci pentru pomenireasa,cXtvom fi in via;i. Dupi. aceasti clari prevrziune, in zisa de 29 august, Tiierea Cint iutt[ tt c.ittce ,, l;t "{-'arg ir,-'rr Ir 1t \', c4:i tlt:Vr}!{,r1 }x},rr{cit t}(] " "y-t} fii"w mr 114 Inl{*;,r imu r.';u ".or f i l r r D ' . tt !t r : ; i l i r r t t u l i i t ' i l l r l l l , l , i r n r . g i r i ; i "i i ; r n i l : ; t r i l i * i r t " ' r r t l I r n I r , ' $ s 'N t t t u t l l : tw : t,,tnt"'.
!i!rltr'. ( t.t r, Iiiti.rl l1('il1!'ir
' or ? -

i

r.

I

r

r

r .

m tr l i r ; r 1 . r" " .

10(}

srirulLLiCep al Sf. Ioan Botezitorr-rl, Hrlmul

Sf. M-rei Secu, dupa

tcrminarcr Sfinrei Liturehii, m-am reintors in chilia s:r ;i-i privcsc ochii ciar cleschisi, rcspiratia tot mai rara, pun mAn:rrne:rpe fruntea-i
I

rece trans;-rirar:r. I-ar-n ptrs lumariarea ir-rmi.inile de p-re piepru-i uscat, ()chii lui prrivincl la rline :ru fosr acoperiri de perdear-ra grea a p',leoapelor; eu il caut si nu-l gisesc... Pirirrtele Antim s-a sril1s, dar s-e aprins in lurnea (Jelui neparruns'. I E R O M O N AJH USTIN

PARINTELE I o A N I c H I E B A L A N : c A T E v A D A T EB I o G R A F I c E DESPRE PARINTELE ANTIMGAINA Pirinrele Antim Giini a fbsr ur.rcilugir cu rdinci tririre duhovniceasci si urrtrl din cei mai alcsi uccnici ai marelui cluhovnic Vichende Miliu. S-a nir.sctir in:rnul 1894, cor-ntrna Prisecani - Ia;i si a inrbratisat clin tinercte vi:r;a cilug:ireascir,imprreuni cu tatil si cu bunicul siu. in enul 1920 a primit schin'ran'ronaha,liin Ministirca Lln :lu s-e invrcdnicir de rreapra prcotiei. ir-rtrc anii L92L-1928 a fbsr prcor si dr-rl-iovr-ric in nrarrlstirea de meta. rrie. A ; . o i , t i n r p . { s t r e i r r r i , r l i r s t1 ' r , ' s 1 i r r s l r t r l P l u r o r rP i P i fi g . [.;rrolr Iar irrrre enii l914- 1956 t fost duhovnic h Minasrirea Agapi:r, Itetrirgln.lu-se din nou l;r metrrnic,in ar.rul7974 s-: slvirsit cu pace in rr.linci srncrcnie;i lcprrrtl:rrc de sine. F A P T E9 r C U V T N T E DE iNVATATURA I-a Nl:inastirea Agapi:r a fbst,.le asernenea, prcot 1.r:itrrrns de frica lui Durrrnezeu gi trn duhovnic nrtrlt c:ilrtat, Mercu se socofca nevrednic .le t:rina preorici si se cutremrrra .'lc Dumnezciasca Lirurgi-rie.Clnd slqerr la bisericir,p('rreccrr numai in posr si rug:iciuni si nu stitea de vorb:'r cu nimcni. Secu, iar dupi

C . r . l t r h , . ' r r r j i[,' i r i r r r c l c A l r i r r t p r i t r t e r t lrrsl.ovsl1,1ie r r u m . r ip c c c i .are Llorcrllrctr adevrrratsi se r-nintuiasc:i.Er:r fo,rrre arcllt lagfu-rduri si ccrca 6ilor sii dtrhovnicesri sir iubcasci rnai ales ficerca, asculrarea si rtrgircirrnea lui lisr-rs. l)cnrrtr acelrsr.r Lrcenicri s:ii eralr putini la nu. nrirr, r{ar cu asczare:r ce,r.lin rrf:rrir si cu ltrcrrrreacea dinliurlrru er:1u rnai sporiti ca ccilalri.

Se nrrri spulrerr.lesgrL'c dinsul cir daca ii ccrea cineva cuvint de fblos se gi.r-r.lc:r n-rult si cu qrcu rispundea. Uneori ami.na rispr-rnsul pentru a .lotrl zi si intarca cuvinttrl siu cur tcxte clin Sfinrr Scriprurir si dc la Shnrii PiL'ir-rti.

I

.\rl,inrlLrr)rcir(liil.rr lrcirr,rriJu]r,,rnicr.lrrrmirrrrrirrl.ir.mr.n.,St.\linisrireSihi.,rrra

p 4l-,1,1

tiT*T{Jfiizu$o11

Spun plringii ci bltrlnul nu primea pe nimeni in chilie, afari de gi de ucenic.Nici el nu voia si intre in chilia altuia, ci bltea la s-taqeg u;i gi a;tepta afari. Iar cuvXntulsiu era intotdeauna intelept, scurt 9i foarte blind. Acest smerit pirinte nu privea niciodati pe om in fati, nici nu osindea pe cineva,nici nu ingiduia cuiva si vorbeasci de riu pe aproapele.Numai cind igi mustra ucenicii,ii privea o clipi in fad.,apoi ii libera. Spun ucenicii lui ci. bitrAnul uu intra in chilie cind eratulburat sau cnnd aveacinevasupirare asupralui. Cici sufetul siu nu aveaodihni ;i nu se putea ruga. Ci, mai intAi inconjura chilia de cAtevaori, apoi i9i cereaieftare de la cel pe careil supirase.Iar dupi ce intra in chilie, se pedepsea pe sine cu post si rugiciune trei zile pAni ce isi Iinigteaconstiinta. Mai spun ucenicii lui ci pirintele Antim era foarte nevoitor.MAnca lagrai legume, o dati pe zi, cu multi infrinare. Iar vin, 6rdnzi. si lapte numai de clteva ori pe an. Purta haine vechi gi siricicioase, nu ficea foc in chilie gi nu aveanicio avere,decAtun cojocgi trei cirgir Psaltireagi Patericul. Ceaslovul,

Consider ca Pirintele r\ntim este cinstit ca un ^; stanf rn ! rnl)itf:tf la ccd cereasci qi este de lolos riir ii cerem r:ugiciunile si sa ne irnpirt'isim dc binecuvf,ntarea lui. Sfintcle sale moirEteclela nriinfrstirea Secrrstau mflrtrrrie ;r sfinharul teniei lui. Sn averr"l srr r l c l \ r u i r r , rrrg;icirrrrilo

12()

CRAMPEI DEGANDDESPRE MARELE ISIHAST ANTIM GAINA DE LA M-REA AsEZAM NUMELE sECU,,SA.I PECALENDARUL It{IMII NOASTRE'
de Parintele Constantin Catanade la ManastireaVoratec

I

Pelerinul carepoposestein Moldova gi va ajunge negresit la Sfinta Mi. nistire Secudin jud. Neamt, situati intre S{rntele Ministiri: Neamt si

E \J

o
ul

Sihistria, ca in multe alte locuri sfin. te gi binecuvi.ntate de Dumnezeu, va descoperi si aici, nu numai ni;te zidwi inci.rcatede isrorie sau un loc rerras,unde omul cuminte gi smerit isi va gisi linigtea,ci va descoperi si urmele unor cilugari imbunltltiti cares-auevidentiatprin chemiri tai nice in cea mai inalta ticere Dentru Dumnezeusi penrru sufletullor. Printre mirgiritarele de m:rrepret, cu indelungati osteneali de rice re si smerenie;ide implinire a Cuvlntului Evangheliei, intr-un mod pilduitor estesi pirintele Antim Giini, al cirui chip inci nu estecon culorilor.Si eu, asacum l-am cunoscutp€ turat cu penelulin lun-rina vremeacind eram la SeminarulTeologicdin Sf. Ministire Neaml si imi petreceanvacanta de vari.la Sf. Ministire Secupentru o mai buni formare duhovniceasci, cu participareactivi la slinteleslujbe si ascultiri, dupi puterearnca,il a;ez pe vredniculisihastin lumina aminteci, desia plecatin lumeacea de vrednicl pomeniresi aducere fira de hotar,vi;rtasa duhovniceasci ;i de mare sfinteniegi astizi in aripeazipemulgimonahi si-n mod deosebit pe ceidin Sf. Ministrn Secu;i pe cei carel-au cunoscutgi gi-auimbuniti;it viata duhovni ceasci, doar privindu-1. Da, stiu ci este o mare indrizneali pentru mine, ca nemonah,si

{}13

vorbescdespie mareleisihast - pirintele Antim. Dar, vteau si spun si eu citeva vorbe adevirate desprepirintele, nu pentru a mi afisain celeale scrisului,ci pentru iubirea si respectuladlnc, de Ia caream invigat,in foarte scurt timp, firl se-mi calea vorbeasci,ci tilcereagismereniadescoperi, al iubirii jertfelnice si ci prin ticere gi smerenie seimpline;te in bine destinul omului pe pimAnt, acelade a trii 9i a se uni cu Dumnezeu. Pirintele Antim, pentru viaga sa sfAnti, a fost binecuvAntat de Dumnezeu si fie in vecinirarea noastri si si ne insoteascimereupe drumul vie;ii noastre duhovnicesti.Acest chip al asceticii ortodoxe, prin modul siu pilduitor, ne ajuri si ne eliberim de slibiciunile ;i patimile 6rii noastre, precum gi de celemulte ispite ale diavolului ci firl de Dumnezeu nu putem si si ingelegem, face nrmic, dar pentru asta trebuie si fim buni slujitori gi buni strijeri la frontierele sufetului nostru cu postul si rugiciunea, asa cum a fost pirintele Antim, un lrun strijer al sufletului lui. Felul cum ;i-a dus viata marele ascet,nu este si daci ar 6, ar 6 nebunia penlucru nebunesc tru Hristos, careestemlntuitoare gi prin ea s-a celor viitoare. implrtigit din cunoasterea este: vredniBiografia marelui nevoitor, aceasta ciapentru celecurate9i sfintecarei-au impodobit sufletul, viata in cea mai adinci siricie gi lupta de a nu supira pe altul. Nu unde s-a niscut, cit sunt pentru atrlit gi ce ziduri a inilgat - acestea importanr duhul lumii, iar pentru duhul crestin,

in;i era tot o jertfi curati. pentru impodobirea viegii lui. cununii neveEtejitea sfi,ngeniei Nedormirea pe pat, gedereain genunchi, pri veghereaadinci, chilia aproape neincilziti gi pufina mincare, pe care de multe ori, o didea pe pirintele unui sirac, sunt motive de a-l ageza

care ridici firea umani la nivelul iubirii depline, Antim pe calendarulinimii noastre, cu dreapri

cinsrire ;i ciutare a numelui siu cu ruglciunea. Acest nimb <ielumini prin care ni se prezinti. vine spre pirintele Antim, in cadrul vieguiriisale, noi cu duhul si.usi ne inva;i de a asculta,pentru pufini vreme, ticerea noptii, sa ne lini;tim si si. avem auzul atentionat doar la bitiile inimii ;i atunci vom simgigi liniste gi dragostein inima noastri pentru Dumnezeu. Penrru vrednicul de pomenire pirinte Antim,

dar al curitiei totaesteviataceaplini de dar,firi viclegug;iadAnca inaripareacu dumnezeiescul le, trupesti si sufetegti,era,,Rugiciunealui lisus" de carediavoliise rugineazi. smerenie, Cilltorul, mai mult sau mai putin pelerin,care carei-a fost hrani gi cilduri gi bucurie gi nidejde merge pe drumul ce duce la Sf. Ministire Secu, 9i iubire. acest La infigigare,plrintele pirea plin de tristegegi sI ;tie ci, si parintele Andm, a strS.bi.tut drum care serpuiegteusor prin mijlocul pidurii, dar l-a str6'bitut pe jos, rcfazind mersul cu maginasau ciruta. isi lua aceastinevointi, cum imi spuneauplrintii din ministire pentru a-;i plstra linigtea si a se ruga, in ceamai adinci. tiMergereasapejos era de fapt, triirea insincere. guritigii salecu Dumnezeu si acestfel de nevosupirare. Dar, nu era a;at.Pirintele mereu era in frica si agonia lui pentru Dumnezeu, mereu se afla pe drumul cel duhovnicescsi-n cilutareaceluilalt ,,timp" cu rugiciunea,,Doamne Iisuse"pe carea inteles-o in ridlcina ei adinci, in smerenie, in smereniacare sustine toate virtutile. Pirintele a umblat si trupeste gi duhovnice;te,in

14()ATrT4..'0{ru[

aceastihaini. a smereniei,,,harnalui Dumnezeu'i cum o numesteSf. IsaacSirul. Cind treceam pe llngi pirintele Antim si ii spuneam,,blagoslovigi'l a;teptam si-mi rispundi cu o privire binevoitoare, dar ticut, inclina usor capul gi igi ciuta de celeale inimii lui. L-am consideratun pirinte distant, uneori chiar rece

avut darul vorbirii frumoasecu Dumnezeu 9i in duhul pirindlor filocalici,cu nopti nedormite,se aseazipe drumul umilingei de negriiti bucuri de a fi aproape de Dumnezeu cu pravilL zilnicit gi prezengila toate slujbeledin sfinta ministire. El, pentru Bisericanoastri, esteo valoaremoral spirituali, un mare cuceritor al adevirului, pen,

a;a il judecam in inima mea, dar ;i nereceptiv, pentru putin timp. Apoi am al1atde la piringii ministirii ci pirintele Antim, in realitate, insi ascundea o mare sensibilitate sufleteasci si ci era un adinc simtitor a tot ceeace se intAmpla in jurul siu gi ci niciodatl nu s-a manifestatcu riutate fagi de nimeni, stiind bine, ci bunitatea si iubirea constituie pilonii veritabilei noastre existentepentru apropierea de Dumnezeu. Cel cu zeI evanghelic, care a reusit si-9i implineascl vocatia, tlcut si smerit nu s-a remarcat ca o personalitateenciclopedici pe plan istoric, politic, educationalsi cultural. Smerenia,insingvrarea,fuga de viatl si neadormireai-au lirgit orizontul spiritual si l-au esezatin pomenirea noastri.,in neuirareanoastri. Pirintele Antim a

tru dreapta credingi ortodoxi, dus viata in rodnicia ticerii.

chiar daci si

Pirintele Antim s-apregitit inviatapimAn pentru ceade,,dincolo'i nu imbracac in haineI truite gi-n camilafci cllcati si pusl Lasteif, d cum spunesi marelenostru duhovnic,pirinre Justin PArvu.ingeresculsiu chip era acoperit
iarni si vari de aceeasi haini, inciltat cu acei

bocancigrei, cu aceleagi metanii pe care-gi ra nevointa in rugiciun e, in fr.ecare zr. Ieroschimonahul Partenie Atofani, duhovniculr meu, care ficea parte tot din obgteaSf. Minisi tiri Secu,imi spunea:,,Pirintele Antim, pentru vietuirealui sflnti estefoarte cinstit de citre noi, cici prin sporita lui privegherede toati. noaptea{ ci.nd nimeni nu stie cAndse scoah,nici cXndse'

&TtT\J#tMro15

culci.,ne agati.gipe noi cu osteneala si rugiciunea lui ca si ne ridicim in suscu lupta duhovniceascl, cici 9i asasuntemputini si ne risipim cu grija in ascultirile noastre,ci. doar vezi;i frigia ta, ci. nu stim deloc,rrebuiesi imbinlm munca cu rugi.ciunea,dar pirintele esteprimul la Biserici gi ultimul pleaci din Biserici'. Un alt pirinte cll:uglr,Ghimnazie si acesta rugitor, care ascundeasub haina smerenieiforta nebinuiti pentru mi,ntuireasufletului,spuneasi ell ,,FrateConstantin, ce ne-am fi ficut noi llri Pirintele Antim, daci nu se intorcea din Sf. Munte Athos ?"Dar, vezi ce inseamnl ascultareafati. de duhovnic:l-a ascultatpe pirintele Vichentie Miliu si s-aintors repededin Athos si si-a regisit linistea deplini aici,la Minlstirea Secu si cu viatalui, pune si in inima noastri, multi bucurie numai cAt il vedem'i in tot ac"st timp, nu a intrat in contact cu personalitigi teologicesau cu ierarhii Bisericii,a intrat in contactcu Dumnezeu si cu sfinqiiLui, a intrar in contact cu ingerii, a intrat in lumea,,dincolo de noi" cu tecerea;i rugiciunea. $tia el bine, pirintele,culrura, fie ea gi enciclopedici,nu asiguri driei niruitoare. Sfinqii Piringi ne indeamni. si asacum pirintele a ticut, dar gi-a alcituir icoana chipului siu pentru netrecltoareaimpiririe. Ochii sii trupesti erau sinitosi dar, isi punea friu pleoapelorsale,ca si le inchidi cAnd trebuie,;i-;i ocroteaochii pentru celedinafari, hsAnd ca ochiul interior si 6e cuprins de lumina Cuimpiritesti gi-n alte zlle crs. rinduiall tipiconali speciall,pirintele ficealoc in inima lui ca si incapi, si necazurileoamenilot ale unor crestini care afaseri. in el, sigurantaunei rugiciuni de mijlole implinea cererea, dar fdrl a primi cevasi acel pugin de era si fie, era dus la obsteaministirii. in chilia sa, Ceaslovul,Psaltirea,Patericul gi Sf.

Scripturi au fost celepatru cirti ce i-auincllzit inima, speranta plini de virtugi. Dar niciodati n-a vorbit celor din jurul siu, piringilor din obgtea ministirii, despre rugiciunea ficuti in ticere, desprebirbitia sa duhovniceasci,despre dragostea sa cea nefigarnici, despre nidejdea cea nebiruitl ;i invietoare,desprepricepereasa luminati,, lucidi si responsabili,despreintelege rea saingereascl9i cuprinzitoare, ciL-a lisat pe Dumnezeu si. vorbeasci fieciruia, dupl cit vor putea si. inteleagi. Puginelevorbe spuseacum, nu sunt ;i nu vor cuprinde nicicum ostenealacu viatl de sflnt a acestuimare cuvios,pentru ci el si-a inchis bine usa si ferestrelechiliei sale pentru noi si le-a lisat deschise doar pentru Dumne2eu, pentru Sf. Fecioari Maria, pentru sfingi;i in celedin urml pentru ob;tea Sfintei Minstiri Secu,pestecare duhul siu plutegte aieveasi lumineazi si ajuti intreagaobste,prin sfintelesalemoaste. Testamentul siu citre obstea ministirii a fost unul nescris:,,Sinu pierdeginiciodati slujba Bisericii!" ;i cu aceste cuvinte a intrat in vesniciela 29 august,clnd Sf. Ministire i;i prlznuiegte de Asa a plecat la Dumnezeu, pi.rintele Antim, cu si pirintele Ioanichie Bilan in Patericul rominesccI:,,Nu l-au ispitir cu nimic celedinafarir nici florile, nici clntirile, nici vorbele,nici hainele, nici mincarea,nici odihna, nici laudeleoamenilor. Pentru ci inima lui era riniti de dragostea pentru Hristos'i agezim inaintea ochilor nostri duhovnicesti,icoanainci nezugriviti a Pirintelui Antim. Si-l cinstim dupi cuviingi,cu pomenire sfinti gi si-i agezim numele pe calendarul inimii noastre, cu nidejde ci, pe celelaltele va Ortodox sa-igisim numele, pe lingi ceilaltis6ngi cuvio;i de cinstiresi pomenire. ww

citusi de putin mantuireasi astadin pricina m6.n- Eecare datl hramul. ti.cemnoi gi si vorbeasci" faptelevieguiriinoastre, bucuria de tainl, striini celor multi, cum spune

v6.ntuluilui Dumnezeu. insi, la marile praznice Asadar, si

cire ciltreDumnezeu si din iubire duhovniceasci, rAndui Dumnezeu cXnd,pe CalendarulCregtin

16€)lr,TtTLrm[tu1

TOTAL CONTROLUL SI INCHISOAREA INVIZIBILA
t

TURMA! CUMSANU FIERISIPITE ,,SANU RISIPIM

pAsronn orLE cAruo suNT aArunst ptRoNtrl
ttt

DEPROPRIA LOR TnIcAsI LASITATE"?
lnterviu cu Parintele JustinPdrvu, realizatde MonahiaFotini,3 aprilie 2013

3
I

Pqrinte, ;ti;i foartebinecaafost
miting impotriva actelor cu Iq care am participat ;i noi. M

E trl F

spuncaatmosfera de acolo afost derugaciune payic ;i un protest
cqre s-a cerut alternativa simpla cardurilede sanatqteelectronice. pacate majoritatea reprezenta mass-mediei au prezentat noastra, inc ;ia in defovoarea

z
I

saridiculizeze noastra prezenla
intervievandmai mult batrAni cerytori c6re se aciuaserape

maniJestan;i si banalizand evenr tul. Credegi caa auutvreunefect pozitiuqcest miting? Bineintelesci cei careau fost prezenti acolo gi-au flcut datoria
de societatea in care triiesc, fagi, de neamul din care se trag, fatl generagiade miine. Acesti oameni au riscat atAt imaginea si pozi

lor sociali., cit poate gi piinea de la guri. Acestiasunt modele si re pentru generatiade miine ;i sunt dovadaexistenteiuneirezi de lupti impotriva abuzurilor acestuisistemceseimpune din ce in mai dictatorial. Acest sistemde control total la un moment dat se
intoarce impotriva noastri, a ceti.tenilor ;i abia atunci vor i cei care au ridiculizat gi nu au inteles jertfa acesror oameni.

Dar mai presusde acestea, pentru mine acestmiting a fost mai m
ca un examen pentru socletatea ortodoxi romAneasci.. [.Jn exa

cu rezultate foarte slabepentru cinul preotescin general,pentru ei trebuiau si 6e primii, in fruntea poporului si in numi.r c6.t

(l17

mare ca sI 6e exemplu de jer{i pentru credinciosi.Dar ei au fost de fapt ultimii. De aceeasunt ;i foarte dezami,grt, pentru ci daci prebtii nu au rispuns la apelul acesta, la strigitul disperat al rurmei pentru ajutor,inseamni ci noi nu mai avempreotie.Nu mai are cine propovidui cuvAntuladevirului in faga credincio;ilor.Care adevir il propovlduiesc eii Degeabavorbesti cuvinte frumoase pentru Evanghelie daci nu vezi ci Hristos estein aproapele, in acesria mai mici ai tii. Deci pentru ce mai stim noi in altar gi apirem in fata biegilor oameni?Ei vor si audi ceva de la noi, sI spunemcevaturmei acesteia, si. invete ceva de la noi. Nu mai are insi de la cine,cum spune psalmistul: ,,roti netrebnici ne-am ficut". Sunt foarte deprimat cind vid un preot ci imi trece pragul acesteichilii si nici nu pot si il mai privesc,ci e gepos in convingerea lui 9i se faceci nu ;tie despre ce este vorba. Nu esteo atitudine cre;tini. Nu gtiu ce spun ei credinciosilor din fata altarului. Ce adtudine au ei fagi de pericolele ce ne inconjoarii Post gi rugi.ciune - e usor de zts, cind si a;a biata mami nu mai are ce pune copiilor ei pe masi. Nu prezinti realitateavietii in caretriim, se tem sI spuni un adevir. Se pierd oamenii cu grimada, cu natiunile, nu numai cigiva,nu doar ca indivizi. Si ei stau linigtigi. E o siruagie foarte grea,pentru ci am ajunsla cuvinrul Scripturii:,,bate-voi pistorul si sevor risipi oilel Si nu risipim turma! Cum si nu Ii risipite oile cind pistorii sunt biuti gi pironigi de propria lor frici si lasitatei
[-]uprr crrrn";prrn si Siiutil l ; t i r i r aif, l r l ; t i h i : r c o b r s e r ' i c ai r n p n f t i t i r d r c i t t ' u n : t r"ilncriii, C u r n r . t r r uf i e . r j ucrare:r ul'ublrnl li rrr:.liora
r ] r : l ! o i r c ! l c l ; t z i i l l I t t t t : , . ' ,t l i

-[i
,.tif

6teFctt

p r l l l i i $ au r t t r a t i c i r r . i u n g c n r , ;tcij;1:iiil crre in *llafeit:

Ast(r caunii nu in;cle dccstor cipuri;i cbittr r r c c s t u is i s t r n r , { - i 1 r u {l r u g pcricolul ;i ,latorita Po(tte Jrtl,tului netrcuzti pc noicaJacem dczbinare in Biserica pcntruoproblema cqre nu este {:r;i t: itit cd1,';r d ecrit iric ril l'*:;r ttstt cle semnltcotit,it in m,intuiretrrotstrit. ;i cttltitdti Dupi cum spun gi Sfingii Piringi, mai bine o biserici impirgiti decit una riti:citi:. Cum si nu fie o problemi majori lucrareamasoneriei azi in lume, ci pinl la urmi aici ajungem,aceastaeste in spatele acestuisistem?Cipul nu estealtcevadecit lucrareamasonerieigi cel mai bun mijloc de a subjugaBisericasi 6inta umani, de a o depdrta, usor, usor, pe nesimgitede Creatorul s5.u. Daci noi ne facem c5.nu existi acestriu luciferic,masoneria, inseamni ci nu avemrispuns la niciuna din problemele si necazurile oamenilorde azi. inseamni ci.
slrirttwlarieisi crl nra'itrrun r u u ! i ' r ,u : i *r i lli-t'"trir"lltgu ricir si {il!}t !t t{tr!irlrrt, ctcir r-r *ierX:llirf li, r"rrr{}fr ti!icr, l:}€ rrt:sl ltrt itr r{e Creitttil'rrtr sii.tr.

TSOATITUDINI

ne facem cI nu vedem nimic riu. Cipul estepropagandamasonerieisi acceptAndu-l dim curs si putere acesteiorganizatii dubioasecare vrea si il instalezepe antihrist ca lider mondial. Daci oamenii nu constientizeazi cir sunt societiEi secrete care conduc din umbri, nu vor ingelegenimic. Riul gi firidelegea nu se mai lucreazl la lumini,

numir mult mai mare (pentru ci, si nu ui au fost 1 milion de semnatari impotriva lor biometrice), dar foarte mulgi dintre ace nu au avut un ban si pliteasci drumul pini Bucuregti,sau poate au avut serviciu sau nu 9tiut. $i cine a vrut si fie la datorie a riscat.in i prejuriri grele cregtinul rebuie si aibi o

selacrerzl. in ascuns.Nu mai sunt inchisori gi prigoani, ca pe vremea comunismului, au altl metodi, de a ne obisnui si a indrigi tehnica gi cipul, caredeocamdati par folositoere,ce ei si ne subjugegi si ne controlezepermanent ca intr-o inchisoareinvizibili, dar cu mult mai puternici. ca Cumsanu sedescurajeze creyinul simplu cdnduede Iordubovnicelti? Oamenii nu au de ce si. se descurajeze, pentru c5. cei care au fost acolo sunt bine documentagigi stiu mai bine decAtplstorii lor ce si faci. $i la protest au fost majoritatea intelectuali cu o pozigiein societate,medici, profesori, ingineri, si nu doar analfabetiagacum a vrut si. prezinte mass-media.Mi doare sufetul pentru cei care din ne;tiingi cad in capcanele gi mrejele acestui sistem antihristic. Sunt sigur ci. oameni ar fi fost mai mulgi dornici si vini la acestmiting, in

re a lucrurilor, o catehizaredin partea care nu a existat. $i poate ci mulgi nu au gtiut. Ceparere avegi despre ierarbiiortodoc;i care, infrunte par Patriarbul ecumenic, au ticip at la intronizarea dAnd chiqrsarutarea lor catolicq? paciiIa liturgbia cum nu sepoate muvitregL Este o situagie te primejdioasi pentru noi, cregriniiortodocsi tolici de altfel carenlggd c4 are cevain

nu mai aresuslinere duhovniceasca din partea pastori- nu doar penffu ortodocgi,ci si pentru lu cu evreii gi budigtii si musulmanii, care au invitagi la intronizerea Papei. Cum si mai aj la adevirara credingi a Sfingilor Piringi cind

informati si stiu ce pericole ne pXndesc, acegtia tu prin dialog ecumenic,si indrepti un

insugi, cagefal ortqdqctifor,te pupi cu
gi cu evreii, pe care ii consideri fragi cu tine credin;if Doar pentru ci suntem creaturi ale Dumnezeu???Ei vor_s-i:ti-uelezetoate rgligii intr-una gi nu mai cAntiresc diferengele maj ci doar micile aseminiri, pentru aqa-ztsa falsi. Nici catolicii nu cred ci sunt impicati

ATITUDINIOlg

deplin cu qtuagia aceasta de vinqarg a-crcginismulsi, inc6.rsi te aligzi ;i cu musulmanul. Egt".o demo_-nizare a lumii. Iar ierarhii nostri ortodocsi nu fac altceva degit si joacg un q.93!qg carc di bine ;i pe qaresqntobligagi si il dea cXt mai bine,la ordinele sd.pinilor l"mii. De altfelin-adincril lor nici ei nu au o convingere solidi despreacest ecumenis-m, si seopuni acestuicurent, si-seopuni dar nu qg-cu1*ggl masoneliei care le impune acestecumenism ;i nivelare a credingelor. Sunt nigtg.pi;11gicare insi au pierdut hAt"ledeyer.ului, care doar mimeazd.adevirul. Dar nu il mai degin.S*esiruti cu ql,e.!1gii, dar duc pe umerii lor rig4+g&.fg4 ciderii unui neam, a unei biserici in- apostazie.li intreb si eu pe acegtiierarhi daci ii indreptigegte vreun canon si fie ereticii [ar acestpapi, Dumnezeu si il ierte, areun rol malefic nemaiintllnit Pentru cfeglinef3le,pentru omenitate,pentru neamurilecre;tine. Da, ali uazutcati acert parintegrecEIp.idie,care misiune in Africa,a proJegit Jace inainte cu tr.ei luni capapasai;i deademisia, caacest papavaj inlocuit cuqlt papacare uauenig!.ylgl dinproJe;ii mincino/inainte mergatori ai antibrktului. Da, il apreci ez foarte mult pe acestpi.rinte. Si am rimas impresionat de dragostealui pencru lumea aceea uitati, din Africa si cum copiii aceia negri,neajutorati,roiau in jurul lui ca in jurul lui Hrisros. Daca a; fi fost cu 20 de ani mai tinilr, in Africa m-ag fi dus gi eu, acolo unde civilizagia aceasta dezvoltatilipsesteAcesrpirinre Elpidie este un far cllluzitor pentru crestini.tatea de azr. Cum vede;i acgq;ta mediatizare intensa a papei/ imaginea de aureola pe care i'o creeaza mass-media? Acest papa este spaland picioarele flmat adesea bolnauilor, deginu;ilor demilostenie cucare seajyaza. ;i ake Japte E usor 9i plicut si&ei pemilostivul jn fa;a presei ca toari lumea si re laude.Nu asta e milostenie.Milostenia estesi nu ;tie srAnga ce face dreapta;i de alrfel ar trebui si. scea in mijlocul necijigilor rot timpul, 4q doar cind vin presa fi televizianea, Asta e o falsifrcare, bombonele pentru copii. !,1 dicteazi"gi progremeazi. dinainte cigi siraEi sI vinl si ce oameni bolnavi ca s5. dea mai bine in ochii lumii. Asta e un fel de praf in ochi penrru crestini,nicio realitatede altfel. Credegi cava cuceri lumeq cuastfel deatitudine?
N[i dorrre sufletul petrtru cei care din nestiinta cad in capcanele si mrejele acestui sistem antihristic. Sunt sigur ci oarnenr ar fi fost rnai nrulti dornici s a v i n i i I n n c c s tn r i r i l r g . i r r numir rnult mai nrarc (pentru ci, sa nu uitam, iru {ilst 1 rrrilion de scmrralari impotr:iva actelor hinmetrice), dirr foarte multi di ntre 'aceqtianu au ar.ut un ban si plirteasci drunrul prini la Bucuresti, sau poirte au avtrt serviciu sirtr nrr au stiut. Si cine a vrlrt sir fie la datorie ir riscat.
. i.^ | .

20@ftrcr4",[]irut

Nu sub nicio formi. Nu va face decit o zarvi. mare in lumea crest incit o si fie huiduit gi de ai lui. Cum vedegi u-rgentarea sinodului panortodox, care afost anuntat pentru iunie?

pu e!ryo{gt O si faci er, dar va-6-ces-a intAmplas d,q J".!g1.14t?:l
\gnta. Tot agava 6 ;i acum, rlor fi acelea;i disp-ilradogimatke si, vi Domnului, vom mai avea ni care cred eu ci -i-eraqhi prrpdoxia. $i doi, trei.daci sunt, suficient. Avem datoria insi si rugim pentru ca Dumnezeu,si plzeasci pe ierarhii ortorloc$i in dreapta credin;i, pentru ci a
salvare nu mai avem decAt in mi

l i Dumnezeu. Daci. ne vom vom indupleca milostivirea Sa.
cea rnal mare masura,

;5ejg!:*gcgpyl, de aceea;! iese iveali si isi frnalizezeplanurilg. . Dar am credinga ci: D-umnezeu .tinere, qi lumina-sufletele acestea
Dar arn credinta ci Dumnezeu va lumina sufletele acestea tinere, si va aduce cite o luminare in intunericul acestui veac. N1ila lui I)urnnezeu gi harul de sus, acesteaau condus lliserica purtati pe aripile Duhului Sfirrt. Preolii de azi c'are tac, se vor convinge ei ingiEi de acesti pericole si se vor indrepta. aduce cite o lumdLnarein intunericul acestui veac. Mila lui Du

de sus,acestea au condus Bisericaptrrtatlpc,aripile zeu 9i,ha-rul hului SfXnt. Pfggi1.dg3ei cine tec,se vor convinge ei ing$ide. pericolesi sevor indrepta. Cum catalogali de Ia monastirea VerateLcarea WfuLttgj,cJt_:L4rcts zat maicile pentru Na;ionale deasigu,r-g1i faptul cagu inaintatCqsei cardului electronic Iar iy urma multelor desandtate? ameninl\r.i, maicile cedat sa ili ceara iertare lor,semndnd pentrugestul chiqr ;i aufost obligate document sedeziceau lor. deatitudineq Drincare Acest episod seamini cu qn episod de la pqcirie, din vi pugciria;ilor din lagfuele comuniste. Asa sunt si g.neleministi a.cum- lagilre comuniste. Este ceeace am triit gi eu in lagirul de Baia Sprie.La o perioadi regulatl de vreo 2- 3 ani,securitatea niste sondajeprintre deginutii politici. $i ne chema anchetatorul birou, ademenindu-necu vorbe dulci: ,,Uiteai at&liaani depugcdrie incamqi qi,., nu epilcil sd. ili irose;titinerelea aici in inchisoare? Nu impresioneazi.faptulci ai rimas un om de nimic in societatesi v ta este ratetl.?,,:'Dar noi nu ne lisam imoresionati de aceastl nitate falsi, care era un siretlic. $i igi continua centareat,,Iati,, vrei si ai o bucurie a libertitii si si iti Dutem usura situatia asta uitenoi intindemo mdnadeajutor;i daca pogiia oleqcd dehdrtie,trecii

()21

biroulcelalah cdili parerau pentru ceaiJacut", ii semneaza lui de partid. Si $i ajungesi la mine anchetatorulsi isi spuneci.ntarea la,urmi mi intreabi:,,Ce impresieai?" ,,Domnule,nu am absolut nicio impresie'lii rispund.,,Doar ci mai am inci 9 ani de pu;clrie si cred ci oi termina'. Si el insista:,,Dqr cbiaragaigiaru.nci vi.rtct si tineretea pte nimic?",,Nicio problema, i-am raspuns, erram arunclt-o inca de copil de 78 ani cdnd qm intrat in minerstire, somor pentru Hristos". Nu le convenea:,,MIi,banditule,cind m-oi ridica de pe scaun gi gi-oiarlta eu pentru ce mai ai de trlit..." $i te lua gi te zgit\gliaoleaci, important era si nu ne lovim la cap. Ei bine, aceste ancheteademenitoare.se intAmplau din doi in doi ani. Dar noi aveamdeja o experienrL de temnigi gi nu dobindeau nicio informagiede la noi. Securisrul iegea cu un dosargol golut afari. !*ebuia si defaimi pe cineva,si dai micar un nume,nu scipai doar cu o desolidarizare,lepidare de convingerile tale si si acceptireeducarea de citre Partidul comunisr.Sigur,la un degi.nut mai cu renume,veneau cite trei securigtideodati, nu doar unul. Veneaucu planuri, proiecte si te convingi de realizirile Partidului. domnule, Lacul Brcaz,uite ce realizarel..!'gi imi arlta poze,,,Da, ,,Uite, domnule, Lacul Bicaz, dar stii dumneata ce era sub acest lac? Trei o casi de copii, un spital si locuinteleoamenilor. bi1911ci, _patlu9coh, Unde sunt toate acestea acum?intreabi-mi pe mine ci eu sunt de acolo'l si vi spun si ci-ne RlmAneau 9i ei uimigi la ce le spuneam.,,Pot eraudirectorii la aceste scoli,dar nu vreausi vI incarc memoria'.-. lucru s-a petrecut ;i cu maicilenoastrede la Vlratec. Ele, Cam acelasi sirmanele, de frica si nu le ia rangul, scolia (de parci ar fi mare slavi), au semnat, a{emenire ci vor fi reabilitate acolo, ci Ie pare riu ;r au promis ci data viitoare vor fi ascultitoare.$i-or fi primit ele scofiile inapoi {g: slau dezbracatd: gfayalut_Igrjtos, pentru ci nu au suferit qg.[gv4g trecitoare.De aceea, pugini batjocuri pentru lumea aceasta trebuie si fie cu mare atentiein ceministire intri..Lay-ejg-r_e., sunt flori frumoase, icoanepictate caremai de caresi vesmintepreotestiimpodobite frum os, 4?t r gtrt",: lqgad,uhovni gg+i-Ea-, tqp gl{,94i3 g19t. in ep " astfelde ministiri gisesti de fapt ggg,lgelgggeugglrunstat politienesc. Bineinteles ci nu esteasapestetot. Acest spirit politienescestein frrealor, a staretilor,pentru ci atunci cAnds-a inchegatdinastia asta a staretilor prin ministiri s-a stabilit
In ,rttlel rtr rrriirristiri giisegti c{r: {i*pt ull gili[En'l
\ { j ( ' { i li 5 t " t } i l \ [ i t t p o l i r i tncsc. ilinci*:o'le s ci llrr rstrE irsir pestc t{.}t. "\c*sr spirit polit i*nesc csre irr lirea lor, ir sfnrctilor, lrerrtru cli rtttnrci cinrt s-lt i*lcllcglet cliniestia lrsta in t l r , r 'I r ' i l i r r r i n : r s ri r - i " t . rr ' - ' r dtt i " ,r ^tirlrilit t{}t !}\' ,rt.'-'.; ts.rritr({c dq":r srtanrqlat ci{f rr lllerti,il.

C}X'I trrt!{
|{/tHPqT

t(.auT& Tanr
}<AI 'IASE AI}r|OYHE TF{ rrAII{ Hr.t tt#fiGr

Oriol THt{r l{lfPlAI{H =7 t\aAP-rlOY 1-T{} ft& f,tr(} T()Y J\FEf-r€ ] tr,|J-' [Yl:L #(At fi('rrtrA flFst ?H tloY^l*

22€D*.1ij,Jiiil

tot pe acest criteriu de devotament Partid. Sinaxele staretilor nu erau altce

decit ni;te sedinte de parrid. Se cu burtile pe scaunesi cu bastoanele i fagi, asteptausi se termine ;edinta si meargi.la o a doua edigiede petreceri. ce stiau ei despreproblemele Bisericii
ale societi.tii? Habar nu aveau c-e turi aveau aceste sedinte si care era

cina acestorgedinge, agade nepurinci si slabi erau. Dar nici nu puneau buni inteligenli gi cuviosi la cond
nu cumva sa se lmpotrlveasca

A;a e ;i acum.C3qesesupunemai u;o_r.la o-rdin;i caredi tributul mai usor... daci era vorba sI il intrebi pe unul din acesti
Sirraxelc staretilor nu crilu rrltccr-adccat niste sedinte de partid. Sc asezirucu b u r t i l e p e s c n u n cs i c u h;rsfoancle in fatir irffcptilu s , l r t ' t c r r r r i n c\ c ( l i r ) t i r \i sii nleirrgti lt o :r doua e d i t i c c l ep e t r c c e r i . . . ,c e sti*u ericlesprcproblcrncle I l i s c r i c i i s i r r l es o c i c t . i t i i i I I r r b r r rn u : l v e i l uc c suhstr:rturi llverrN-! rrccste s c d i r r t es i c a r e c r a r i t l a c i nrl ilccsfor seclirlterasa rtc ri ( ' p l lt i n c i o s i s i sl ah i c r r r u , Suntemprintre primii europeni carc introducem acest card,nutnit i in sistemul de sanatate? Ce mai putemfacesa tl stopan? in ce constS.inteligenta si genialitatea acestui sistemi Ci vor ;ti asa-zl t sraretor.

stareti daci se desokdai,ea,; de partid si de crimele pe care le mitea, se ficea ci nu srie nimic. Qum si se dezici el de.p.arrid careii didea un salariu foartemare penrru aceavreme,ca al directorilori Era g11np.p{; i pozitia asta a lor de stareg.Vai de mine, si dai afari un staret! Era ceamai mare crimi si rugine s5. renunti la demnitatea asta de lux in societatea romAneasci!Dar comportamentul multora
din acesti stareti era mai nedisciplinat si bidiran ca al unei tirinci. Q

multe informagii desprenoii Esr inteligent penrru ei, dar noi ri nem intirziaqi.Tor Marx, Engels, Lenin au rimas. A.cqn nu vine si te mai intrebe ca la anchete,acum iti dai de buni voie acordul si fi
anchetat permanent, Nu trebuie cedata lupta aceasrasi avem datoria de a continua, fiecare dupi purerile sale, unii prin conferinge, algii

prin demersurilegislative, unii prin cuvinr, fiecare sI igi faci datori in fagaluiDumnezeu ;i aga,cu inimile smerite,vom primi si ajutorul si harul din Lumina Sa.

flrurne REZTSTENTA PoltncoAsA sr
CURAJUL MARTURISIRII JERTFELNICE
Fragmentdin Predica Teologului Danion Vasile
la Duminica lertarii I

.,,Midica Averchie Taugev, unul dintre ierarhii cu viat5. sfinti din pimXntul american al secolului XX, spunea ci qna din cele mai mari ispite aIe vremurilor noastreva frlegati de faptul ci vom fi teor,e-gig in Biseric5,cu trupurile, dar practic vom arita prin viata noastri
._L.

ci triim departe de Biserici. $i lucrul acesta se vede chiar si.in greutarea cu carenoi ii iertlm pe cei carene-augrqit. in aceasti. Duminici aiertiriine estecel mal usor si-i ierrim pe cei care nu neau gresitgi ne spunemcu inimile pline de bucurie:,,iarti.-mi,iarti-mi' cao paroli repetati mecanicsi iertim pe cei carenu ne-augregitdeloc saupe cei care ne-au gresit foarteputin. [p re,alirate existi cel putin o persoani, daci nu mai multe, fie ci e in haine monahale,fie ci e in lume,Iie ci e mirean,preotsau chiar episcopori patriarh,pe caredin anumitemotive nu putem si o iertim. Si citi vreme,nuiertim-pecei carene-au gresit, nu putem porni pe caleapostului. A faceo mie de meqani-i estemult mai usor dec1t a-iert4 la acestinceput de post pe ceicarene-au clevetit,pe cei carene-au barflt, pe cei carene-au fi.cut rau inrr-un fel sau altul. Dar daci vrem si mergempe calea postului luminati de Duhul SfAnt, trebuie si. facem aceasti extraordinar de grozavi jertfi si sI iertim pe cei carene-augresit.Abia atunci Hristos neva lumina, abiaatuncine va acoperiDuhul Sfhnt.(...) Trebuie si ingelegem ci 4{gylrata rezistenga la provocirile din ziua de astizi este o rezistengi prin viatl liuntri,ci. Maica Domnului,
I P r e c l r c is rustjntrri Ia ninisrirea Palrin-Petru Vodi, lZ martie, 2013

Maica rugiciunii si a curitiei si.pe cilluzeas- si ne luptim cq€-adglilg; dar daci vom i ci pa;ii pe caleapostului, si o avem pe Maica Domnului aproapede inimile noastre,nu doar de ochii nostri prin sfintele icoane,ci gi de inimile noastre si s-o,,rugim cu z{robire de inimi sime schimbe,si ne invefe si facemascultare, si si mergem pe caleadespitimirii, abia atunci
putea avea rczisten;i, adevilratd., indiferent

problemelecu care se confrunti societatea. A cum plqintele Paisie Aghioritul, clnd s-a filmul lui Nikos Kazantzakis: Ukima ispitaa

aietil din Sf. Munte 9i a participat la miti ne invege si postim, si ne invete si ne spovedim, Iisus, impreuni. cu crestinii greci,rrebuie si in;elege prin aceastaci pirintele a venit si rcziste

Era un pirinte pastieat nat de Duhul SfXnt.
giltor,plin de harisme de tot felul. (...) VEDENIE DESPRE MURDARIA CARE A PATRUNS PANAiru STITTeIEALTARE

Ca si ingelegem W d"_g:l^y.i."q!9,qi!q4ge
h-ovniceascidin vremurile noastre, am si citesc tot din aceasti carteza pirintelui Ste o rclataredespregvedenie pe ca;te a avuko Ry;!.:tic in sec.al VII:l.e.A $i daci nor zicem tlzi;,Nai, ce vremuri de desfrXu,vai ce bine e inainte',vom vedea.I j#e din sec.al VIJ-lea, tp4tia- era foarte, foarte gravi,.,,Laincepurul al VII-lea dupi Hristos, mai exact in ianqa 61,4,in pustiul Palestineise nevoia un pust evlavios care aveasi doisprezece ucenici. intr dimineagi, dupi Dumnezeiassa Licurghie, i adunat pe tofi in jurul siu ;i le-a spus
rele: <Fiii mei, noaptea trecuti am avut o

nie infricogitoare. Mi afam la sfintul j al bisericii Invierii Domnului din Ierusalim. jurul Sf* Mese erau mulgi arhierei, muld cisitoriti si neci.sitoriti, mulgi diaconi, toti gititi pentru DumnezeiascaLiturghie. Biserr si ne invege sAggj!1dg,..4$, si sclpim de aceasti si ne pierdem minim cu fariseul din Evanghelie mXntuirea.Jg{.gqim"t_ot.qimpql ce a ficurpreotul cutare, ciluglrul ctrtare,mireanul ctrtare, politicianul, presedintele, patriarhul, papa gi tot a;a la nesfXrsitsi nu avem timp si ne judecim pe noj. totugi viaga4uhovniceascinu presupuneorbire. Daci noi ne vom vedeade fgldur"la despitimiri!- un cuvXqt la care fac alergie mulgi cregtini in pentru ci. vrem si fim cregdni fi_li ziua de astAzi, mare eraplini de monahi si crestini.Deodati principali a bisericii un guvoi murdar, plin toate necuritiile si rezrduurlle, care a inu toati pardoseala, murdirindu-i pe tofi ;i pe re. $i dupl ce aceastl murdirie riu mirosi a acoperit suprafata intregii biserici, a apoi prin usile impiritegti si intre si in Sf Al si si. se reversein partea de jos a Sf. Mese. nahii ri cre$tiniidin biserici,dar gi liturghisi
2 Rugiciunea in lume, Ed. Bizantini, Bucuregti, 2007.

patimi a judeclr|i carene blnuie si astfelne ase- mult zgomot a inceput si pitrundi pe in

:{)2s

arhierei,preoti ;i diaconi s-au murdS.ritnu numai la picioare,ci si pe vesmintelelor de slujbi, muidiria ajungind pini la genunchii lor. Eu, insi, a continuat pustnicul acelaevlavios9i sfint, plin de frici sr de groazi, ca si nu ma murdiresc de acea necuritie m-am ridicat pe scaunul cel prea inalt care se afi in spateleSf. Mese gi de acolo am inceput si strig si si protestez cv mlnie citre arhierei, preo;i, diaconi gi monahi deoarece ii vedeamstind nemigcagi gi nepisitori. Unii chiar glumeau, iar algii rAdeaude tot ceea ce se inti.mpla in jurul lor. RAdeaude halul in careajunseseri.$i le-am spus cu indignare:Nr uedeli ceseintimyia in jurul vostru? Nu vedegi casa umplutbiserica si crestiniino;tri s-au de duboare murdarit? Nu uedelihalul in care sunteli? I'Ju vedegi ca sunte deplans, plinidemurdarie li vrcclnici find? Face;i ceu(l pentrucurcttiree bisericii. Spala;i pe credincio;i ;i curalifi'va acest lucru? ;i pe voi in;iua. De cenuJ'aceli lar De cesunteliottitdeindiJ'eren;i, I reci? Jnrasimlire unii dintrevoi cbiarrdd! in ciuda afirmagiilor mele, din nefericiretoti au rimas nepisitori gi deodati vid lAngi mine doi tineri strllucitori. Erau ingerii Domnului. Mi intorc spre ei si ii inrreb cu indr5.zneal5.: Carui aceasto situalie? Cine;i ,lece,rprovoiapt sedatoreaza cat-oi mi-au spuscI toataaceasta necu$i acestia ralie rau mirositoare sedatoreqzd tntii pu.rtdriinecuviincioase a celor mai mul;i dintre clericide toate rdnd vietii imorale o crestinilor tt'cplslg ;i in al doilert necurolie care nircni.$i au adiugat Toataaceasta a umplut de murdariesfdntobiserica,Sf.Altar pe vaf de indatacuclefici, pe monabisi pe credincio;i rotito,dorprinfoc;i sabie. Si, o minune, a doua zi a inceput riz5oi mare cu pergii care au ocupat Ierusalimul pe 22 ranuarie;i apoi toate locurile s6nte.Au ucis mii de cregtiniintre careau fost si multi pustnici ;i ascegi intre ei gi acestbinecuvAntatavacarea vivedeniepistrati de clgiva zvt aceainfricositoare din acel dinre ucenicii lui, careau reugit si scape cumplir. Mii de cadavrepe drumuri, sinm5,cel gelecurgeaca riurile. Mii de prizonieri au fost Atunci au luat persii cinstita luati de cuceritori,

cruce,pe 22 ianuarie 614. Pentru lipsa rugiciunii gi a luptelor duhovnicegtiale clerului de orice treapti gi pentru stareaclldicici a monahilor si a pustnicilor,precum si pentru viagagi mai rea a cregtinilor de atunci, a ingiduit Dumnezeu si se intAmple cele consemnatede istoria acelei epoci",zice pirintele $tefan. Oare daci ar fi tri-

it acel binecuv6,ntat pustnic in zilele noastre,ce imagine intunecati ar 6 primit in vedenie?Cu adevirat vedeniape carea avut-o pustnicul este infricositoare si daci ne gXndim la ce se intAmpli in bisericiin ziua de astlzi, ne dlm seamaci. lucrurile merg din ri.u in mai riu. Daci aceasta s-aintimplat in sec.alYll-lea,oare cevedeniear aveain zilele noastre?

26(DeTiTl"J["iii,5r

NOULPAPA- iruNIruTE MERGATOR AL ANTIHRISTUTUI? Spuneauunij dintre cei careau trecut prin temnigelecomuniste ciprigg_1nir careva veni dupi ciderea comunismului, va fi mai grea decit de dinainte.Si unii am auzitaceste cuvinte,unii le-am crezut, algii nu Ie-am crezut pentru c5. ne-

ppilul qat4nisJilor care conduc acum Vat Si stiti ci. Vaticanul nu estepapa.Vaticanul o intreagi. organizaEieascunsi in spatele careadministreazicu mir;ivie planuri satani Vaticanul are si oameni care il i.rb"sc p" nezeuprecum noi, ortodocsii, dar are 9i oa care au devenit cardinali c-u*-u1r ,ri_+gll-l_Q.gi si ajute si ajungi la putere un singur om care
ne conduci. De aceea,unul dinrre acestia va

grofetul mincinos cere va 6 conducitorul ror religiilor. Cind vegivedeaci il alungi pe prpil, ci va plecaacestpapi, va incepgp inlocuirii lui cu un alt papi care va fi o litate foarte puternice, #f**g&e, foarte inte gent, cu o cunoasterevasti atit de puternici, clt va domina toti politicienii careil vor ascul si vor aduce su! cond,gcgfgil5;rmul;i arhierei Bisericii noastre". CAnd pirintele Elpidie a flcut aceasti despre inlocuirea papei, nimeni nu l-ar fi zvt, n-ar fi dat doi bani pe acestpreot nebun care spuneaclar ci Vaticanul e o orgalri zagresatanisti si in clipa in care papa Benedi
si-a anuntat demisia unii au inceput si inge ciprofetra plrintelui Elpidie s-a 4deverit.

Benedict a fost dat la o parte c_a si vini: acest am gAndit ce purea 6 mai rlu declt atlt? Comunismul, fiara rogie,pirea cel mai terorist sistem politic. Ce putea fi mai riu decXtatlt? $i totugi, incet, incet vedem ci mergem spre implinirea acestor cuvinre profetice. Vedem ci lucrurile merg din riu in mai rlu atat in biserici cAt gi in afara ei, $i pentru ti ne este mult mai ugor si vedem ce se intAmpli.in afaraBisericii am si fac acum referire la op_rofegle a^gnui pirinte Elpidie din Rodss, legati.de schimbareaPapei.Cu trei luni inainte de demisia papei Ratzinger Benedict, un pi.rinte cu viagi sfinti care face multi misiune in Africa, a f5"cuto profetie pe care unii o cunoasteti, altii nu, a9aci am sl-mi permit si o spun acum,tocmai pentru cI ne ajuti si ingelegemclt de grave sunt lucrurile in ziua de astizi:,,Toate vor incepe de la un papi gi mie teami ci va fi urmitorul care u-a--fr. cu adevirat papi care este inainte mergitor al an.tjLtistufui $i spun lucrul acestanu pentru ci am cetcetel
crne srre ce texte toarre rare, cl Dentru ca Drr
I I

a.

cuvi.ntul pirintelui Elpidie, cuvAnt care nu era dupi intelepciunealumii acesteia. Pentru cI de 700 de ani, daci. nu mai mult, al;i papi n-au nuntat la scaunulpapal.Situagia pe careo vedem acum pe scaunul Romei ne arati foarte, foarte clar ci. biserica catolici nu numai c5.a incetat si fie biserici, cj;e transformi intr-ogngglti a sonerieisi a organizagiilorsataniste carevor jagareaintregii lumi gi insciunarea antihrlqgdqi ca qi conducitor mondial. Ll ary_l 2)I2_acest nou papi, ali.turi de evreii din Buenos Aires, a, sirbitorit hanukrg3 apri la acestpraznic evreiesc, aritind zXnd lumXnS.ri esteapogJaj_de c5, la credinta cregtini si dugman
3 Sirbiroare evreiasci

si al lui Hristos. Asa al Sf, Piringi, al Evangheliei cum din picate la fel de du;mani sunt gi ierarhii o-rtod.-og;i careav ficut acestlucru in diferttegLri ortodoxe sau in diferite giri in careau venit si-i bucurepe evreiprin aceastiapostazie. SI PROPAGANDEI NU HOMOSEXUALITATII CARE SEFACE! Daci vorbim despre ryclckile.din ziua de astizi estebine si pomenim ;i fapul ci existi un demerspornit de Mitropolia Moldoveiprin carese cereca in noua Constitutie sl se facl referirela credingacregtini a poporului romXn, la familie cisitoridin tati si mami, p€1ltrq cL acceptarea in diferite gfui aIelumii esteo ilor homosexuale urgie inaintea lui Dumnezeu, Vrem sau nu, trecI se implines.cplo&jiile_ ff!y-1buie si observS.m din urmi..in-care LS4-L9 t? -q:.t-VzlV""liryvyemurile homosexualitatea Romei anticepigAne revine la cisitorii homosexuale putere9i de asta antzimde in alte giri gi de adop;ii homosexuale. au pi.nglrit homosexualii Muzeul J!P_"_-a-gg" ranului RomAn prin proiecgiaacelui lilm care promoveazi destribilarea. Daci la prima proiectie s-au adunat crestinii gi, cu binecuvintarea unui pirinte staret din Sf. Munte Athos care le-a zisr,,Oprigi {ilmul prin orice mijloace']au

n-i cu patriarhul, daci. cred in Hristos gi daci il iubescpe Hristos, sl iasi si si spuni: Nu! Noi vrem sI apirim &:rfl!." crestini, noi vrem si apirim tradi;ia Bisericii ;i spunem clar: nu homosexualiti;ii ;i propagandei care se face si la Muzeul Tiranului RomA'ngi la Liceul Cogbuc voci cudin Bucuresti;i in alte plrti. Dar aceste

mireni au avut curajoaseau lipsit ti dsat cXgiva reugitsi-l opreasci,in celedin urmi homosexu- rajul unei atitudini. filmul in aLti parte Vi intreb insi, de-a lungul secolelorprigoanelor alii au continuat proiectA'nd cu ce binecuvAntiri au murit mucenicii mireni saucilugirii Unii dintre ei du primit binecuvdn-

gi apoi revenind la Muzeul Jiranului Romln ca qi-l transfqrme intr-o baricadi a desfrAului.Ce

are in comun-tiranul romin cu homosexualita- tirile duhovnicilor, chiar ale ierarhilor, dar cei tea, cu acestpicat impotriva firiii Nu are nimic. mai mul;i s;au dus binecuvintati de Hrisros ;i a fost glasul Bise- au primit mucenicia,ba chiar multi dintre muintrebarea este ins5.:, riciii Cjge trebuia si ia atitudine in fagaacestei cenicii care au fost omorlgi de turci in Grecia, atunci cXnd voiau si ia binecuvdntarede la dupropagandehomosexualeiUldeaufost_,p_5-eg,tg caren-av avut curajul unui cuvlnt, r4gdg3,*-.&S-,, hovnicii lor, duhovnicii spuneaur,,Nu! line gura ISrqrhii au lipsit gi p-tinti'cerealor si-au .igfef-bi!1" aritat atitudinea, si-au afittatpozigia. Au tiS4.l" inchisl, taci, nu egti pregltit nu egti vrednic,esti picitos, taci,rabdl! Nu e problemata!"Si ei, fi-

de duhovnicii lor, s-au dus, au cXnd neascultare vrslggdg n34ggisire. D aci in p rivinga cipurilor saua altor probleme puteau spune ci subiectele mirrurisit pe Hrisros gi au primit cununa sfinsunt delicate,sunt greu de inteles,sunt discuta- teniei. $i existi diferite relatiri desprecum s-au lucrurile bile,in-cazulpropagandeihomosexuale gi ar fi trebuit ca tofi ierurhli, impreuerau_cla,re mirat duhovnicii 1or.Unul dintre ei era la Muntele Athos gi a zis: ,,Pini nu voi vedeamoagtele

mucenicului, careerau bine mirositoare gi izvorau mir, nu voi crede ci,l-a incununat Hristos!"

de inchisoare. Ori contra homosexualilor-dil zlua de asti.ziestenevoiede sfind caresi

s-a pociit duhovnicul. $i-a Nu!, chiar daci miine vor ajungela inchisoare $i, vizind moagtele, lor or si rimini singure,chiar viduve spovedaniei,sepus.qs-e s-rrtiile dat seamaci el, La-scaunul stavilS intre mucenic si cununa muceniciei,dar copiii orfani. E nevoiein primul rind de si vini in lume si s5,spuni,:-,,Nu, pAni 4i Hristos l-a luminat pg mucenicsi lucrurile aces- c,are Hristos a invigat altceva.Rezistenga politi tea se inti.moli si in zisa de astizi. civilizati., rezistengaferi jertfi esteapostaaig. Si ne fie foarteclar.Suntem mici, picltggi, dar trebuie si-L iubim pe Hristos. Fragilor, inrrim in Postul Sf. Pa;ti si-L vedempe Hri pe crucecarea murit pentru noi. Noi nu vorbi despre cruce, noi nu iubim cruceai Ce iubi Noi nu putem rezista decXt prin cruqe,ftap poar prin cruce. Clti vreme purtim c Hristos e cu noi ;i nu in mXni sau la git, cl
foarte usor si o purtim a9a.Trebuie si o orin viata noastrl.

,..Ne-am rugat, ne-am rugat dar trebuie si vi ;i momentul in care si spunem:,,Doamne, acum vreau si 6u al Tiu prin ruglciunile prin nevointa mea,prin tot, vreau si fiu al Inima mea si fi.e a ta.l,lrmineazl-mi Tul sunt slaUi Nu vi gindigi ci. daci. suntefi mai

ce problemi avegivoi cu adopgiile de copii POLTTTCOASA familiile de homosexuali sau ce probleme avei REZTSTENTA SnUMARTURTSTREA? firi preTriim o vreme d9 cr!3i -du,lqqyluS"grql cedent- Nu mai avem povituitori. Unul spune nu gtim ce si facem.Exis,,hiis",unul spune,,cei', ti mai ales pentru .T-[g!l gsggl_ unei atitudini fanatice,extremiste,pentru ci nu avem dreapta 5ocoteali gi duhovnicii, cei mai multi dintre ei cu cipurile sau cu alte frlmAntiri din lume! este aga! Hris"fqs este batjocorit, Hristos est! ristignit a doua oari si ni se cere si plecim pul.,,Capul plecat, sabia nu-l taie".Dar noi buie si tinem capul drept, fra;ilor! $"rda-ca ileie sabia,sl-I mulgumim lui Hristos. Noi trebuie

J* ;i ne indeamni si ginem gura inchtsa.,,Nu si ne bucurim daci vom ajunge acolo, numai e problema voasrri. ce se inti.mpli cu homose- ca diavolul nu faceasta.Ne calci in picioare,ne xualii, nu e problema voastri.ce se intimplS cu cipurile! Voi, spoved rti-vi, impirri;igi-vi, facetivi canonul!" DacL era asa,credingacregtini nu Imperiul Roman; daci era asa,nu mai aubt_ru_i" zeamde Hristos in sec.XXI. Este nevoie de jertfi. Mulgi dintre duhovnicii din ziua de astizi ne indeamni la o rezistengi politicoasi: facegiprotestecitre guvern,scrieti articole,orice in afari de jertfi, Suntem indemnagi si ne manifestim rezistenta,frindu-ne frici batjocoreste, 5redg-frifni in fel gi chip, astfel
nlcl mucenlcla nu o Drlmlm
L '

sl nlcl nu

pini, la caplt. ft1m4i_m4re;nucepjglg"in ziua de astizi este si-L iubegd pe Hristos pi.ni sfir gitul viecii, avind cUr+jd.lgf.qurlski i astlzi si asti.zi,nu doar o zi, nu doar o dati. Pentru ci au fost unii carein prigoani L-au mi.rturisit pe Hristos ;i apoi s-au lepidat, chiar in inchisorile comuniste. Unii dintre cei mai dirji s-au lepi dat. $i daci miine ii veti vedeape cei care astizi

@29

v imb rteazi nevoia r ezistentei,lepidindu -se, si nu vi smintiti! Poatemiine mi leoid de Hris*r*#

careau spusclar ci nu vor si primeascicard de sS.ni.rate 9i in loc ca starefa ministirii si aprecieze acestcuraj al lor, aceasti jertfa, pentru ci esreo formi de muceniciesi nu primegti cardul

ci tos, Doamne fereste!Voi trebuie si ingelegeti nu noi, nu vocile vi cheaml si marrurisi;i.Nu

gi le-a interzis si un teolog, nu un cirturar, nu un preot!!!_f!.t-r-gq de sinitate, sggregale.aprigonit yi cheami.la mirqgli{re! Nu se mai poate altfel, mai poarte sco6e,ca gi cum ar fi picituit. Pogisi fii maici la Viratec, sI ai patima licomiei, nicio fragilor!A trecut vremeacuvintelor.Fste riabqi total. in clipa in care biserica tace,ierarhii tac, preotii tac, le e frici si vorbeasci, atunci veniti voi, cilugirii, venigivoi, mirenii! Un pirinte cu viagi sfinti din Grecia,din insula Corfu, a spusfoarte clarr,Voi, mirenii, trebuie si stagiin spatelenostru. Noi, cu piepturile noastre, trebuie si iegim in fagi si-L- qirturig-i.gpg Hristos si noi sl murim. Voi avegifamilie, copii, nu putefi si {iti in prima linie. Nu putem inversa rolurile'. Ei bine, dagi-vi seamacd.tde mare e darul pe carevreasi ni-l faci Hrisros. Nu doar si ne opreasci de la brinzi.,lapte, oui 40 de zilet, Hristos vreasi ne schimblm cu adevirat,vreasi mergempe urmele sfrngilor. iMPOTRIVA ACTELOR PROTESTATARI BtoMETRTCE DE PRESA EATJOCORTTT g r D Eo A M E N T Ar BrSERrCrl impotriva actelorbiome- problemi. Pogisi ai patima clevetirii,nicio proA fost mitingul acesta trice si s-a vizut ci din toatl lara de douizeci gi cevade milioane de oameni,au venit o mie de romAni. $i nu numai ci au venit suportAnd batjocura dugmanilor Bisericii, dar au venit suportend;i batjocuracelor din biseriqi, preofi, ba chiar ierarhi gijurnalisti de tot felul careau spus: miting, clluglrul si stea nu e bine si se fac5. ,,Vai, aci min-istirea Petru Voda n-ar fi la locul lui!" D_ celor un milion de semr-rituri pornit strAngerea in ziua de astizi Rocontra acrelorbiometrice, minia ar Ii fost mult mai ingenuncheatidecAtla momentul actual. Qaci s.a-oprit cardul de siblemi,.Pogisi ai alteparimi gi mai mari, te ciiesti si nicio problemi. Imla scaunul spovedaniei portanti e imaginea,estetic,si se vadi binedin dealul Patriarhiei, de la guvern 9i din alte pirgi. Dar daci ai curaiul unei atitudinijerdelnice, e;ti
\*,+-.4'.!=.:'J'

prigoniq4,E de mirare ci au fost 50. Trebuia si lre 5000 de maici,toati Moldova,toatemaicile gi si vedem nu vrer"4tu$i t*oticilugirii si semnezer oare ce se intimpla? Oare erau toate maicile din Moldova oprite si poarre scofie;i togi cilugirii in fel gi chipi $tigi ce s-a intlmplat la pedepsigi cu pirintele Antim cind a fost oprir de S_ihS.stria

nitate care trebuia bigar de la 1 ianuarie 201'3, la slujbl p"entrucurajul de a-i opri pe catolici si manifestari de rezistengi, pingireasci sf. altar prin slujba lor? Ei bine, in daci nu existauaceste cardul de si.ni.tateera introdus. Nu pot si nu fac referire la cevacare s-a intlmplat de curind la minlstireaViratec, unde 50 C.N.A.S- ului in de maici au trimis o scrisoare celedin urmi, plrintele Antim a fost iertat. Nidijduim ci gi maicile de la Vlratec vor fr iertate. Dar ele nu trebuie si se pociiasci pentru actul vor fi indemnate lor de curaj,pentru ci la aceasta

30 CDl, I i 1' r"t t1t, X' ;,

sau chiar parriPoatePriil mustrareaarhiereasci" arhali. Lucrurile nu staudelocasa. CAMPANIE FURIBUNDA iTUPOTNIVR SFTNTTLOR iruCnlSOR[On inchei cuvi,ntul meu cu multi durere de sullet, legat de duritatea vremurilor pe care le triim.

Se pune problema din ce in ce mai seriosin ul
ma vreme, a ingropi{i sfintelor moaste ale piri

telui Ilie Licitugu, pentru ci gi in dealul Patri hiei si in guvern sunt unele voci care spun ,,Pirinrele trebuie ingropa!". Sunt unii care zjc cI de acolo se impri.stie microbi. Si inrr-adevi daci nu creziin Hristos, daci nu creziinsfintele moaste,trupul unui mort e focar de infectie. mai c5,pentru crestini, moastelepirintelui Ilie Licirusu sunt o dovadi a sfingeniei, o dovadi a Iucririi Duhului Sfint-Zllele rrecure,clnd ci va s-a dus la o biserici cunoscurS. din Bucuresti
unde este un duhovnic foarte renumit, cu niste acatiste ale sfintilor inchisorilor, duhovnicul a

zis: ,,Acatisteletrebuie arse. CAri vreme sfingii inchisorilor nu sunt canonizaEi, acatistele trebu ie arse'iintrebarea este:,,PeDaniil Sihasrrul de ce n-ati vrut si"-l stergeti de pe biserici zeci;i sute de ani inainte de canonizare?" Penrru ci, nu vi ficea ri.u, nu vi strica socotelile.Aceasca este realitatea, fratilor! Campania furibundi dusi impotriva sfingilorinchisorilor are o singuri cau. zi: ei sunt modelelenq49Ftg de jersf!,de creding! de rugiciune. Se vorbestemult despredemnita, tea celor care au intrat in inchisori, dar nu gi de atitudinealor. Se vorbestede Valeriu Gafencuci i-a dat antibioticulpastoruluievreuWurmbran. Nu are tle ce sa ne fie frica, pentru ca aven-r pe sfintii mucenicidin vechimesi pe sfintii mucenici din sec.XX aproapede noi. Cine I-a catgrisitpe pirintele Calciu? Partidul comunist, Nicolae Ceausescu? \s! T,-au.carerisirierarhi liudali in revistele bisericesti plnl in 190,unii gi dupi '90 chiar pAni in ziua de asti"zi gi in anii care vor veni. Si ne mirim ci acestiierarhi nu pot ir-rtelege sfintenia mi"rturisitorilor impreuni pitimitori cu pirinrele Calciui Urrde erau acesti dt dar nu s_e zicq cila a;a-zisarebeliunelegiona. ri din Iasi, a fost dintre capeteniilecareau ficut pacesi liniste.Gafencun-a fosr doar un om al rugiciunii, asacum iI prezinti deformat chiar ;i" unele reviste asa-zisortodoxe. Valeriu Gafencu a fost un om de atitudine si a zis foarteclar:,,Nu.
mi pare riu ci. am imbri.cat ci.masa verde. Imi

pare riu ci n-am imbricat mai repede ci.masa jertfei, cS.masa lui Hristos, cimaga nevointei". Sunt loviti cu toporg! cuvintelor sfintii inchisori.

lor ci au fost exrremi;ti, fanatici. Spuneti o sin. slujitori ai altarelor cAndPaul Goma a vrut si"-si guri femeie legionari dinrre cele caresunt vi.r. botezecopiiul si niciun preot nu voia si-l 6oteze, furi, carepoate fi acvzati ci a lovit un evreu,ci Pentru ci era copilul unui dusman personal al a pllmuit vreun evreu.Una singuri cI ar fi fost Iui Nicolae Ceausescu si al partidului comunist? Unde erauacesti preoti iubitori de Hristos cnnd refuzau si faci un botez de frica prigoaneii antisemiti, ci ar fi fost violentl Ba dimpotrivi au fost modele de jertfi. Nicoleta Nicolescua murit arsi. de vie, ca sfintii mucenici de demult.

,4.frT{"iilfhilo31

Drcce tace tinitas-ul,

de ce taceziarul.Lumi na, dg ce tac ziareLe a;a-

de acestimucenicicareau murit in acest zis ortodoxe si nu pomenesc sec.XX ca mucenicii din catacombele Romei? ,U1ug*pgs_rg4l.eie televiziune laice, cum.,e-A:tggla3, si faci emisipnr dg!pg9*Slg*ngfiggilar, in timp ce postul Patriarhiei racel Qe cepe..elu-c-a"de_1fiotii De ce fugim de sfingi?Rispunsuri putem intelegedaci cercetim istoriasecXXSpunea Marcel Petrigor un cuvnnt foarte dur, foarte greu, dar in acelagitimp foarte realist al lui PetreJrrt"e despreMircea VulcS,nescu. A zis Marcel Petrisor intr-o conferingi ci" i-a spus asa Petre Tutear ,,Mircea Vulci.nescu s-a luptat cu trei dusmani: cu Carol alII-Iea, cu Hitler gi cu patriarhul Miron Cristea'i Aceasta este istoria, fragilor! S_fingii inchisorilo,rau fost prigoniti de patriarhul Miron Cristea. El a dat frXu liber prigonirii lor 9i chiar asasinirii unora dintre mirturisitorii acestuineam. Noui nu trebuie si ne fre frici de trecut, Noi daci iubim pe sfin;ii inchisorilor, trebuie si fim gatade jertfi. QI1qS-LIt

? Pat ri arhul _a:s-Wi 7.!ra-,4e Uti lg tone-14or!.a_
Miron Cristea prigonitorul, sau Mircea Vuleinescuprigonitul? Mircea Vulcinescu si nu doar in reviste,articole, ci si in sufetele noastre.$i avemastfel de modele. Cine a ri.mas. in.istqsei $_i. $ i -g.ol N,.til&qlggp rigo nitul, c5"si cin stea duhovnicul,pe Sf. Simeon Evlaviosulsau mitropolitul $tefan prigonitoruli A rimas prigonitul in sinaxare si prigonitorului i s-a pierdut urma. Din picate despre a.qt-!l{e mgdele,p_geolii-nu vorbesc, Asa cum preogiii-au indemnat pe cresrini si nu vini la mitingul anti-crp,asacum ne spun:,,ticere, mic de,spre Astfel c5. tinerii, elevirafli,despreGag-fr1;ii !qchi$-oii[or. fencu de la tot felul de cintireti careav ingeles frumusetea credingei crestine.E chiar o sintagmS, carea ajuns la inimile elevilor:,Valeriu Gafencumodel si exemplu". Si astaau auzit-ode la o trupi muzicali 9i nu de la sf. altar. Preotii t4{: vrXnd si se agtearni.uitarea, iar noi avemdatoria pistririi acestoricoanevii in sufetele noastre. Hris.rps-din.$rdg-e.Eu vi. mi.rturisesc Ni-"4i -+-u,,4kl-,-p*o,aleluapeci mi-e frici de boali, mi-e frici de suferinti , mi-e frrci de incerciri familialesi cu toate acestea cred lui Hristos ci. nu va lisa pe niciunul din cregtinii, dinrre monahii sau preogii care vor merge pe urmele mucenicilorin apirareaBisericii gi in aplrarea credintei in Hristos. u-a ,,1\'Iirc**\rulcilrrcscu trwptrrt cu trri cluEmirni: cu {-lnu-c} al I{-lea" cu }{itl.er si tea". Aceastaesteistorir, frntilorl Sfrnqii inctrrisorilor au fost prigonigi de pirtriarhul l\Iiron Cristea. fil a dat {rriu liber prigcnirii lor gi chiar asrsinririi unora dintre rnirturisitorii acestui neam" lrJoui nu trebuie s[ ne fie fricn de frecur.

ri.cerd', a9acgirqlaimulgi preo;i ai Rominieide-astizi"nu-cgr_b-9*sqJricu patrinrhulh4iron Cris-

32o,Al{',ET1t"}m&h{n

ENCICUCA PASTORALA A INALTPREASFINTITULUI MITROPOLIT SERAFIM LA DUMINICA DEPIREU ORTODOXIEI IMPOTRIVAPANEREZI EI ECUMEN ISTE1

Spuneafericitul intru adormire ;i Sf6,n-

J

tul StaregPaisie Aghioritul; ,,Diauolula lume: @^!t:,tpAp e,casaprinda intr eaga so-iprinda cu masoneila; pe ceip.ggagi, pe ceisdraci, cucomunismul, iar pe cei religio;i, cu ecurnenismul".Tot el, altidatl,la o sinaxi a monahiilor, semnala: ,,Ecumenism un stqt mare, o religiela m* ;i Pia;nComuna, surile lor. Acestetr sunt diq.yfulu:'". planurile irusAce EsrE EcUMENTSMUL? Sfbntul Staregcontemporanal Bisericii SArbe;i Profesor de Dogmatici, Cuviosul Iusrin Popovici,semnaleazi:"E_9u.r4gn!p1nd estenumele comun pentru minciuno-cregtinismele, pentru minciuno-bisericileEuropei occidentale. in interiqrgj.lui se afli inima tuturor umanismelor europene,in frunte cu papisr[gl. Si toate aceste minciuno-crestinisme, roareminciuno-bisericilenu sunt nimic altcevadecit o erezielingl (de ob;te) estepane-rezie"r. aki erezig, Numele lor evanghelic Pe aceeasi lungime de undi, fericitul intru adormire Stareg, plrinte. le Arhimandrit Haralambie Vasilopoulos,ne oferi. imaginea reali.a ecumenismuluil,, Ecumenismulesteo_1ni gcaremondiali a Sion-ip.4glui Interna;iond gi are ca g+S-ESge cucerirea politici gi religioasi a .lumiil Ecumenismulesteo infricositoarevijelie,caresepregite;cesi d+fa-" din temelii asacum i;i inchipuie Bisericalui Hristos cea
I 2 Traducere:htrp://acvila30.ro/;sursa,rhriskefrika.gr S t a r e r u l P a i s i eA g h i o r i t u l - C u v i n t e , v o l u m u l a l I i - l e a - E d i t u r a S 6 n t e i S i h i s t r i i , , E v a n g h e l i s rul Ioan Tcologul", Suroti - Tesalonic, 1999, p.I76, Arhimarrdrir Irrstin Popovici - ,,Biserica O r r o d o x i g i E c u m e n i s m u l " , T e s a l o n i c, 1 9 7 4 ,p . 2 ) 4 ,

o F

t

rn o

I

Una, Sflnti, lJniversah ;i Apos_9.qjiei. Este un taifun silbadc al puterilor inruneriq+L-qj, careisi cancentreazimlnia sa destructivi indeosebiimp_otrivaOrtodqxi5:-i, cu dorinta lugubri ;i sumbri de a o distruge 9i nimici"a.

uneasci lumea 9i si fiureascl un stat mondial, o guvernare electronici. mondiall, o moned;. mondiali, o economie mondiali, ag-a*li.ecuqgI ilt:pl+pJdigiqA vrea si. uneasci toete religiile (ecumenisminter-religios)si toate ereziile

De asemenea,fericitul inrru adormire Stareq, (ecumenisminter-cregtin)inrr-o religie mondiaPjr_intele Arh imandrit Ath anasig._ uriasele,giganrelesi _=\{:!il*_9!il, li, sfidand g! m4r.grnafieAqd numeste ecumenismulr'*lttpglinainte-mergitor al lui Antihrist5. Profesorulemerir de Patrologie de la Facultateade Teologiea Universitlgii Aristotelice din Tesalonic, eruditul si preacucernicul pirinte protopresbiter Theodoros Zis,is, mare nevoicor si luptitor impotriva ecumenismului, observi.in legituri, cu aceasr;" erezie ci.,,acest pericol(al ecumenismului) este celmaimare, dinfaptulca ameninlarea nu este doarexterioara; adica nu provine doar din parteapapismului si protestantismului, care, contracarate moi demultcoerezii, aveau.foarte puline qproape probabilitn;i, nule,cosoexercite infuen;aasupra credinciosilor ortodocsi. Acu1n, pcricoluleste mult mai mare,deotrrece seoctioneaza Mulgi lin inte,rior phstori, a caror misiunede temelieestesai izgoneascd pe lupii ereziilor;i oi rdtacirilor,lUJhS&Lttg cd existdlupi,pentru a-i izgoni,deureme ceconsidera ca popismulsi ytrotestantismul nu sunt erezii,ci i seri ci r espectabile",,,b iser ici suror i",co-ge ,,b st ionare ale sJtnlirii si m|ntuiriicredinciosilor".
?r".r ln sfi.rsir,conform purureapomenitului profesor

haoticelediferente dogmaticesi risturnind din

de Drept Canonic,dl-_Konstantinos Mouratidis, nu este doaro erezie, ,,Ecumenism-sincretismul cipanere- tgqglii dogmele si credinta Bisericii Ortodoxe. cre;tinismului Ecumenismul este qe_.4. mai mare er_eVigeclesioco adeuar unic;i exclusiu absolut al Revelaqiei logici din toate vremurile, deoarece_n_iySkgi ;1 lui la niuelul uncia tlin mubele religii sauIa cea toate religiile si credintele. h9:4.rgo mai spirituala si importanta, dar nu Ia unica. A;adar, indeosebitrebuie si subliniem ci sursasi mama - ecumenismului este__rM3qgl_ed4r ecumeni sm.sincretismulestecgl m4 ryr e tryguintq cafg pror1-1pre Ia odresaBisericiiOrtodoxeUniuersqle, deoarece ueazi prin eI rel$ia ngn_daE,a T uciferismului* prin eI nu este atinsadoar o singuradoguo sctu un dupi cum sursa;i mama Masoneriei este oribiqdeuqr de baza, c!!4fteaga dog- lul,Sionism internarional. X.deglffi ordine matica ;i canonich o SfinteiBisericia lui Hristgs"b , Dupi cum in plan poli-tjc, globalizareavrea si
-,,Ecumenismulfiri 4 Arhirnandrit Haralampos Vrsilopoulos n r a s c i "E , d. Orthodoxos TyposA , r e n a ,1 9 8 8 , p p2 3 , 2 5 5 A r h i m a n d r i rA t h a n a s i o s M i r i l i n e u l- . , O m i l i a a c i n c e ll a P r o f e - "M a i 2 0 1 1 . t u l D a n i c l " ,t 5 1 i 1 9 8 i V c z i s i , , H r i s r i a n i k i S p i r h a 6 Orthodoxos T v p o s ,2 0 , 0 5 . 1 9 7 0 ,

zie duce la , deoarece , in esenld,

EJ*gg"

plqn. presqabilit de*upj;e, care condu-

ce Ia intercomuniunea sacramentali (intercommunio) a tuturor erczlilg^r_ si,relsiilor, adici la *:g*-lS stituit din t pan'teligiei, iar acest plan este con.p_tif" fAa planului unirii

este unirea tuturor confesiunilor cre$rine,adici.

34C)AT6-Tt.rffi4rl,Ir

este u nirea si constituieun purernic basrion antiecumenist. tururor' religiilor, adicl, ecumenismul interreligios, Upul din mijloacele pe care le foloseste ecuiar qyreia fula esteunirea tuturor confesiunilor menismul, ca si.-si realizezescopurile sale este si religiilor,adici impunereapan-religiei,avinduI in frunte pe ereziarhul Papi de la Roma, care-i va p reda stip ini rea mo ndiala-!u-iaqti-.h.r.:$ r: sincretismul,acestdusman de moarte al credintei crestine,pe care-l prornoveazi.asa-numirul r",,,sincretismul ,,Consiliu Mondial al Bisericilo

ecumenismul intercrest in. 4_d"g2l4

RADAcrNrLE tr MANtFESTARtLE ECUMENISMUTUI Ridicinile ecumenismului trebuie ciurare in spatiul protestant,la mijlocul secoluluial XIXlea. Atunci, anumite ,,confesiunicrestine']vizindu-i pe oameni ci pleaci de lAngi ele din cavza indiferentei religioase crescd.ndesi a miscirilor anrireligioaseorganizare, au fost silite la o coalizaresi colaborarb. Aceasti activitare unionisti. a lor a luat deja o formi organizati,

tJyplgtilwJW "

r r eli gioase.Este er siw d*ilo

o sintezd religioasd panecumenicd si ojonctiunea celor mq.i contrare si nelegiuite elemente"s. Ecumenismul actioneazl pe doui njvelur.i:primul este intercrestin, iar al,doilea este iugrreligios. Astfel, avem ecumenism intercrestin si ecumenism interreligios, c?.r9constituie doui . din direcqiilede bazi ale ecumenismului. Ecumenismul intercrestin promoveazi q!ryCg dife-

ritelor,,confesiuni" cregtine(catolici,proresranri, ca Miscare Ecumenici, in veacul aI 20-Iea, sr, anglicani, penticosrali, monofizigi) cu Biserica ,rnai exact,in anul 1948, pdn infiintarea la Am- Ortodoxi dupi crireriul minimalismului dog5terdam(in Olanda) a asa-numituluiConsiliu matic, Conform principiului ecumenist al ,,sinMondial al Bisericilor (C.M.B.), care-giare se- cretismului dogmatic intercrestin', diferentele diul la GenevaT. dogmatice dintre eterodocsi s,unr doar tradi;ii Biserica Eladei intotdeauna se impotrivqre in formale alefecdrei ,,biserici" si trebuie si. fie ocomod constant, ferm si neclintit ecumenismului lite pentru binele unititii Bisericii,carepoate si
7 , , E c u n c n i s n r u l " ,c d . S f i n r a M i n l s t i r e P a r a k l i t u , O r o p o s - A t r i k a ,

2004, y.y. 5'6

8 M I H A I L M I H A I L I D I S , , , S i n c r e r i s m u l "O , rthodoxos Typos,237-2004,t,2

O3s

se exprime prin varietateadiferitelor forme gi expresii. Pe de alti parte ecumenismul interre-

aveao credingi si o invigituri. deformati in riu

pe carelefolosegre ;i ecumenistl intre metodele, ligios, considerAnd ci. in toate religiile existi ele- ecumenismul pentru apropierea crestinilor, se mente pozirive,prornoveaziunirea intre acestea cuprinde 4qinimalismpldogmatic gi maximalis.;i indeosebiintre a9aziseletrei religii monoteiste din lume: crestinismul,islamul ;i iudaismul. ln carevacuvlntePromoveaza asanumlta ,rpanreligie".Conform principiului ecumenistal ,,sincretismului interreligios" trebuie si. observi.m ,,puncteleteologicecomune'lcare existi in toate ,,religillemonoteiste']asaincXt si construi;n unirateareligioasia lumii. Ecumenismul, ca si-gi materializeze. .scopurile sale,se vede silit sl treaci cu vedereasau chiar si, revizuiascl principiile debazi ale Qrt"qdoxjei. Promoveazi concepgia despre,,Biserica Extinsdl conform ci.reiaBisericaesteuna si-i cuprinde pe crestinii orici.rei,,confesiuni'i din momentul in care au primit botezul.Asdel, toate,,confesiunile crestine' sunt intre ele ,,bisericisurori". Este vorba desprete_ori.a teologieibaptismale. ln acelasispirit semisci si ideeadespre,,Biserrca Universali vizutil', Biserica, caresubzisti, chipurlle, ,,in mod nevizut" si este constituiti din togi crettinii, se va arita gi in dimensiunea ei vizuti prin eforturileunionistecomune. Aceste concepgiiau fost influentaresi de teoria protestanti a ramurilor, conform cireia Biserica stri.ngedogmelela celemai necesarg la un,,minimunn' (= cel mai pugin),Pentru a fi surmontate diferentele si si aibi dogmatice dintre,,confesiuni"
? t . r r n.

mul dogmatic. In ceeace priveste minimalismul dogmatic,este vorba despreo incercarede a rc-

rri

este un ,,copac", ce ate ca ,,ramurl" toate,,confe- loc,,unireacrestinilor'iinsi estedesconsiunile crestine'; fiecare din ele deginlnd doar o siderarea dogmei, declasareasi minimalizarea parte de adevlr. Dar se adaugi si teoria,,celor doi plimini", ce s-e importangei ei. In ceeace privestemaximalismul dogmatic,ingelegem unora de a prin el incercarea
.+

dezvokat intre ecumenigtiiortodocgi 9i catolici. adluga-4-gi cgl,Ufqg gi terme4i la dogmi, pentru a Conform acesteia, Ortodoxia si papismulsunt cei se interpreta credinga- chipurile - mai bine sau doi plimAni prin carerespiri biserica. Ca si incea- pentru a seincercao noui interpretare mailarg!'e. corectdin nou ar rrebui pi chipurile si respire capil adevirat al ecumenismului este ;i reca cei doi plimlni si-gi sincronrzeze respiragia lor. O.tezi debazi a ecumenismuluiesteci se ingiduie rugiciunea in comun intre ortodoc;i ;i eretici sau cei de alti religie;i ci esteinterzisi doar coliturghisirea intre ei. Scopul ecumenismului nu estesi goleascis6ntele biserici de credinciosi;dimpotrivl, le vrea sufocant de pline, doar cI 4cesti,,credincio;i" vor
9 ,,Ecumcnismul", Edirura Sfrnrei Minisriri - Attika,2004, p 8 Paraclitu, Oropos

cent api.ruta ereziepostpatristici, neopatristici saucontextuali. Erezia post-patristici sau neo-patristici vorbeste re de. desp p i gi rea,surm ont area,g13ygygfly 9x9a ansambluluiSfingilorPirinti ai BisericiiOrtodoxe gi inlocuirea lor de catre asa-zisii,,noii piringi" con-

36eATrT{.}Dtr'lI

temporani, ecumenittii post-patristici. Tinta aces- A.l ipsamirturisirii ortodoxe. tei patromahii esgptrercZlrca,eaiicitre falsa uni-re B. tipsa sincerititii eterodocsilor. -cu eretieii gi eterodocgii,din moment ce deja se muti hotarele,,,pe care Parin;iinoltri le-au inrre pu.s" (...). adevir ;i riticire, intre Ortodoxie si erczie Erezia contextuali se referS.la misiune 9i evanghelizare si este ingeleasi ca eujrareadiferirelor co-nfesiuni cregtine de a se prezenta inaincea 4ecrestinilor - ca dezbinate din catza drferengelor lor dogmatice. De aceea9i sunt chemate si. demonstrezeunitate, asezind ca priorigare teme ca dreptatea sociali 9i opresiuneaclaselorsociale. Lucrul acesta insi., are ca urmard intoarcereamisiunii gi a predicii spre formularea unor modalitigi de restabilire a nedrepritilor socialesi nu la-transmite q94-a{9_v*{r urilq r Evengheliei*. Nimeni nu ignori ci BisericaOrtodoxi. in esenta ei estedeschisl dialogului. Dumnezeu intotdeauna dialogheazl cu omul ;i Sfingii Bisericii n-au refazat niciodati contactul dialectal cu lumea. Sfingii, avXndc-o-gsgrirfa de sine a comuniunii lor cu Dumnezeu, incercau s5.transmitl prin dialog experienta adevirului, pe care-ltriJau. Pentru ei nu eraun obiect de cercetare.Iju-l ciutau, aSlevi"rgl nu-l negociau,ci doar il ofereau.Daci dialogul nui conducea pe eterodocsila respingerea riricirii lor si la primirea credingeiortodoxe,nu-l continuau. F. Recunoasterea reciproci a eclesialitigii. G. Dialogul in clauze egale. H. Semnareade texte comune anti:oqtgldg4e; I. Rugiciunile in comun. C. Supra-accentuarea iubirii si sub-4ce4q#Lr,e-a adevirului. D. Practica de a nu discuta cele care despart, ci celecareunesc. E. Tocirea criteriilor ortodoxe.

Ecumeni;tii orrodocsi, p_rin tocirea criteriilor DIALOGURILE ECUMENISTE CONTEMPORANE lor teologice,e foarte firesc s5. participe ffui eziDialogurile ecumenistecontemporane,care au tiri la manifestiri cultice 9i la rugiciuni comune loc intre Biserica Ortodoxi, papism, protestantism, monofizism, islamism si iudaism, diimpreunl cu eterodocsii,care au loc adeseoriin cadrul intilnirilor inrer-crestine. Cunosc ci prin

feri radtcal de dialogurile Sfintilor, deoarece aceasti co-spiritualitate ecumenisti. se creease desfhsoari avind ca bazi principiile Biseri- zi climatul psihologic porrivit care esrenecesar cii extinse/lirgite si minimalismului dogmatic. De aceeasunt sterrle/firi roade. O dovadi este ci,i4 aproape o-sui-de-:ni de desfisurare a lor n-au oferit nimic remarcabilunititii lumii crestine.Ba din contri., au reusit si-i dezbinepe ortodocsi!(...)Principalele punctealepatologiei actualelor dialoguri sunt urmitoarele:
l0 MITROPOLITUL PAVLOS DE GLIFADA, Cercetiri ,,Con. textuale",,,Posr-parristice" si alte cercetiri reologice Ia un simpozion al Academiei Teologice din Volos, Theodromia centbrie 2010, 496 IB4, octombrie-de-

pentru promovareaefortului unionist. insl S_finrqle Canoane ale Bisericii noastreinqe;gigasp,ru :::- . ' rugiciunile in coggllgu eterodocsii;pentru ci eterodocsiinu au aceeasi credinti cu noi, Cred intr-un Hristos diferit, denaturat. Amintim ci^ Canon al Sfingilor Ap-q.qgqli hotar4qre: +:!-!5-Lea sauprezbiterul saudiaconulcqredoar se ,,Eytiscopul glefli cu ereticii sa seofurisea-Q1q, iar a" bffi: cev6ca si clerici, s4:5. -rgjte qcestortsa sauilryeasc| cqteriseascct". Ce ne spune acestcanon?,,Cepij-

f \ ' ( \ T L j f f i f ;# dl @ 3 7

cg gplqcop salr.pteqt--seg_df4g9n care doar s-ar firi insi a coliturghiSggl impreuni cu eretrcii, si, s_ise afuriseasci.Daci insi le ya ingldui si

DumnezeiascaEuharistie ca pe un mijloc pentru atingerea uniti;ii, ci intotdeauna ca pe o pecete si incununarea ei. De altfel, Porirul comun/de

si.vArseasci cevaca;i clerici sg secat-qrisels,-cA: obste presupunecredinta comuni/de obste.Un A;adar, rugiciunea in comun elg;nlg3gL, deoa- qlq ndlp. pentru atingerea scopqrilol ecumenisrecedovedestepirtisiela credinga celui cu carese mului il constituie cglaborprea inter-creqtinS. in laic. Ecumenigtii [ulti1_r_.ct diverseleprobleme contemporane(sociale,morale, de mediu, bioetice g.a.)ar rrebui si ne uneasci. Cu sigurangi, Biserica a aritat si arati. intotdeauna o mare sensibilitate fagl,de toate aceste problemeumane,insi abordarea lor in comun cu ereticii prezint|multe neajunsuri.(... ) P.ozigiade mai susa ecumeni;tilor gi deschiderile lor fagi de activitigile ecumenisre sun!€Sd?g; pa*bjle din toate punctele de vedere, deoarece; a) cpntgsf,i-faptic tradigia si credinta noastri ortp-do;i li patristiei, b) q"ea{niniindoiali in inimile turmei ;i iigl^t;"4 pe mulgi,conducindu -ila dezsi schismi;i c) o.p4rtq"eturmei in --blnare 5g1p-c r5;tilcftesi prin aceastaduc la ruinarea duhovnic-easci. Cei ce se misci in a-ceasli iresponsabilitg ia ci nu seafls,in rit Lcfu e drept pentru carenu e nevoie si seintoarci laadevir.,,^ te-gsggreni$i, orice pozigiear deginein organisa nedisimu- mul ecleziastic, seopun tradigiei Sfintilor nostri si, face rugiciunea in comun sj-i dau impresia acestu- domenii practice sau, altfel spus, ecumenismul

lati., evidenri.si demonstrabilia Dumnezeiesrilor prin urmare, s_-g_gfli in contradiggie-cu e-i. gi Sfintelor CanoanealeBisericiiceleiUna, S6nte, De aceea,goz.igia lor trebuie si fie condamnat;. Ljniversale si Apostolice a lui Hristos can.$igde pentru cei de mai sus pe care doar sXngele si. I_19-""-!.iS!poate o spele,pentru cI in cunosrinti de cauzi si in mod consri L.. .-.!-_.--,-"_... -_ ."J{e 4zi. si di sprepi esq cuvinul intemei etoru]g_1g Mi.nruitorului lumii: Cel cenu cinstelte pe Fiul,nu cinste;te care L-a trimis(Ioan 5: 231"tt. pe Tcrtal si respinsi de totalitatea ierarhilor gi de evlaviosul popor (Sinaxa clericilor ortodoqi, / monabilor Marturisire(tde credin;aimpotriuaecumenismului, iulie2009 pp.25-26), care esre cel care pistreazi, si salveazi credinta,conform Proclamagiei celor patru Patriarhi, din anul 184& ,La nei, .niciPatriarbi, nici Sinoode n-au()utut ureodqtd saintro.dl-

aparatorul credin;ei este insu;i J. Intercomuniuneasacramentali.Daci Sfintele ca inovafii, deoarece Canoane interzicrugiciunile in comun cu ereticii, corpul Bisericii,adica insu;i poytorul,care-siurea noastrl la jcu a.!atmai Aglt exclud',pardciparea a;a numitel e lor,Iaine' inexistente.s au firitemei. credinlasa uegnic neschinbata gi cu acela;icbip ctr ceaa Paringilor lui"12,

sacramenta- Cu fierbinti rugiciuni pirinte;ti, 9oncepgiadespreinter-comuniunea li., pentru noi, orrodocsii,esreabsurdl gi inacceptabili. Bisericanoasrri n-a consideratniciodati
1t MITROPOLITUL SERAFIM DE PIREU, Comunicat refc72 Ioannis Karrniris, Monumenrele Dogmatice gi Simbolice ale Biritor la dialogrrrile intercresrine de la Munchen, 28'9'2011, hnp:// w r v r v i r r r p a nt o k r - r r r o r o s raphim-oikoumenismos-monagr/[reiraios-sc cho.cl aspx, s e r i c i i O r t o d o x e U n i v e r s a l e ,v . I I , G r a z - A u s r r i a 1 9 5 8 , p . 9 2 0 [ 1 0 0 0 ] .

mitropolitulvostruSERAFIM DEPIREU

38OATITt.'DINI

PLANURI PENTRU INTRUNIREA UNUISINODPANORTODOX?
AcEsT sINoDNUVA FIcELDE.AIoPTULEA, ,,iNsA FIIND O ADuNArunA DENECREDINCIOSI"

UI

=
I

PRoFETTLE nAnrrulr sFrNTrLoR DESPRE BtsERtcA RposrRrA
Biroul de Presi al Patriarhiei Romdne ne informa in datade L2.L2.20I2 a pe site-ul basilica.ro:,,Odelegagie Patriarhiei Ecumenice, formati din inaltpreasfintitul Parinte Ioan, Mitropolitul Pergamului si Preacuviosul Plrinte Arhimandrit Bartolomeu Samaras, SecretarulSfintului Sinod, s-a afat la Bucuregti,in perioada7}-12 decembrie 20 12,pentru a Patriarhiei RomXne,formati din a discutaimpreuna cu o delegatie inaltpreasfi ngitulPirinte Mitropolit Nifon,ArhiepiscopulTXrgovi;tei si Exarh pat riarhal,P.C.Pr. Prof. Vorel Ioniti si P.C.Pr. Michael Tiga, Co n sili er p atriarhal, despre p r egiltirea viitorului _Sino d Pano in timpul convorbirilor, s-a exprimat necesitat"gg cooperirii mai intense intre Bi sericile O rtodoxe in anul 2Q J3 p riv rnd p r egiltirea uiito rului Sinod Panortodox. Pe-ageadg acestuiavor figura doar temele careau intrunit consensul tuturor Bisericilor Ortodoxe surori"l. Afim asadarci va avealo.cun sinod panortodox gi cI Biserica Romini va aveaun rol important in organizarealur, Despreconvocarea unui sinod panortodox se vorbegtede cigla ani incoace,firl sorgi de izbindi. insi pAnl acum, datoriti diverselor neingelegeri dintre patriarhiile ortodoxe. Se pare ci urgentar:? Sinodului esteinsi priorirari. Care sunt dedesubturileacestuisinod atlt de urgent? Ne putem attepta lacevabun de la promotorii Noii Ordini Mondiale gi-

z trl
=

\J lrl

3

O39

ai Noii BisericiMondiale pS: careo pregi.tesc inci de clnd s-a infiintat Consiliul Mondial al Bise;icilor (CMB)? Si vedemcespun profetiile desp"ge asa-zisul sinod al VIII-lea ecumenicsi daci tematica de discutie a acesruisinod intrunesrevalorile necesare convocS.rii unui sinod panortodox. PROFETTA SF.KUKgAAL ODESSEI loc Sinodul Ecumenic, ,,Nu pestemult timp vaavea numit sJdnt.lnsiacestSinod nu va fi cel de-al optulea, fiind o adunituri de necredinciogi. in cadrul lui toate credintelesevor uni ilup. Posurile vor fi anulare,cilugiria anulari, cilugirilor si episcopilorli seva permi_tg si secisltoreasci, iar preodlor,s5. sereci.sS.toreasci. Noi insi nu si acceptim acesre schimbiri. Stilul no.! va fi introdus in toati BisericaUniversali. Fiti vigileagi! Sridu4r:vi si mergeti la bisericile lui Dumnezeu acum, clt ele sunr inc;. ale noastre. lnd nu le vom mai putea fr"ru"n!a ve{_g ta. Numai cei alesivor intelegece se intAmpli. !3 PROFETTA SF.SERAFTM DESARqVDESpRE G A D E R EA AR H I E R E I L o R Foto: Sf. Kuky al Odessei
. r" i -

ilil 0ir[iill

,oameni !i vor obliga si"seduci. la bisericl aposrari, Iati ce i-a spusCuviosul Serafim lui Motovilovr insi..nu ffglgig si mergemintr-acoloin niciun caz. ,,Nu o singuri dati - scrie Motovllov - am auzit Ya-rog stati in credinra ortodox_i pnnl h ultima su- din gura marelui cuvios al lui DumnezetJ, staflare si vivegrmlnrui'i AceastaesteprorociaSf, Kukgasi si. vedemacum retul Serafim,ci el nu se va odihni cu trupul in Sarov.Si iatl cI odati amindriznir si-l intreb: care vor fi subiectele de discutie de pe agenda ,.Dumneavoastri., pi.rinte, tot spuneti ci nu vi acesruisinod,asacum au fost eleafisate pe site-ul veti odihni cu trupul in Sarov.Oare chiar cei din Sarovv5.vor dai> <Mie, de Dumnezeu iubitorule,si.rmanuluiSe-

Patriarhiei Constanrinopolului. Aseminareaesre izt>ftoare. Redim doar cAteva dinre ele,

a stlrii de biserici aurono- rafi.m, ,,Modul de recunoasrere mi-e dat de la Domnul si"triiesc mai mult mi; Dipdcele, adici regulilerecunoasrerii canonice de o suti. de ani. Dar, pentru ci in acelevremuri mutuale inrre bisericile ortodoxe; stabilirea unui arhiereii atit de mult vo*rdec4d,ga, incit toate fi.calendar comun al sirbitorilor. Impedimenrelesi canonicitateasfinteniei cisniciei. Problema posrului in lumea contemporani. Relagiilecu alte confesiuni crestine.Miscareaecumenici-Contributia rldelegile lor ii vor intrece pe arhiereii greci din vremealui TeodosieTinirul, ;i t*v.o,r.m31g5ede.. foidogmaprincipaliacredingei in Hristos, Domnul Dumnezeu abinevoir si mi ia pe mine, si.r-

Ortodoxiei in afirmareaidealurilor cresrine de pace, manul Serafrm, p.jn[ la q"y_ e-.din aceasrivrati fraternitatesi libenatei trecitoare;i apoi si_pq4 inylg, si inviereamea va SI vedemce spun SfingiiPiringi despreMiscarea Ecumenici si,apostazia din vremurilede pe urmi. 6 precum inviereacelor sapretineri din pefrera Ohlonsk drn zilelelui TeodosieTinirulr"2.
Duhovnicul familiei imf.irire;ci - Sfinrul Teofan de Polrava, p 349 in Sraretii, desprevremurilc clin urmi, Minisrirea Sl Arh. Mi hail gi Gavriil, 2007, p.459 2

40O e

i :. .;,,'' l,

sF. iusilN PoPovrcr DESPRE srNoDUr rAlxAnrsc
Despre al VIII-lea Sinod Ecumenic...pot vorbi numai cu cuvinteleSf,Teodor Studirul: <Nu orice adunarea episcopiloreste sinod, ci numai adunareaepiscopilor c4re sunt in adevir>. Ade-

dg+-rJpl+tuturor celorlalteBiserici,in cadrul ci,reia bisericile ortodoxesi neortodoxenu sunt decat qfmplepirgi (,,uniteorganic intre ele')? Ca s5.vezi, O, nemaipomenrti.uzurparesi tri.dare!"3. MOISE ARAPUL DESPRE ERESURILE ,SF. E D I NV R E M U R I T D EP EU R M A

depinde nu de numirul 3:iratul Sinod,-E-cume6ric episcopilor prezenti Ia el, ci de cum vor api.ra ,,Dupi aceea, robul lui Dumnezeu, Moise, a vi.zrtt ci nor gi vdrtej, neguri intunecoasi ;i_j+pi te foarte infrico;ate au venit asupra monahilor din partea de Ia miazinoapte, cici ii alergaupe monahi gi cinul cel monahicescse impristia de blestematele eresgfi si sileaupe mulgi sn l*:qde hainelemonahicesti9i si se insoare.Atunci, putini nevoitori carevor fi incercarica aurul si arginrul in cuptor in necazuri multe, in prigoani si strXmtorare,se vor limuri. $i cigi se vor alla incercagi gi vor birui atateaispite infricosate,se vor preami.ri si sevor preaslivi ;i sevor cinsti de Dumnezeu mai mult decit acei care au ribdat cildura ;i ziduful zllei si gerul noprii"a. ANATOLIE AL OPTINEI SF. DESPRE LEPADAREA DOGMETOR DUMNEZETEtTI ,,Fiul meu, si gtii ci in zilele de pe-:uari vor veni vremuri grele, dupl cum spune Apostolul, vei vedea ci. di1 p,rlgr;raimpuginirii credintei, riricirile gi dezbinirile vor api,reain biserici si, cum mai dinainte au spus Sfin;ii Piringi, pe scaunet ierarhilor gi in ministiri nu va mai 6 atunci nisi vor invS.ta ortodox. Iar daci.se va abaqq_de la 1&yat, nu se va considera ecumenic, chiar daci se va numi astfel. \.enumirul ,,sinod tllhiresc" a fost la vremea sa mulr mai numeros declt multe din anterioarele Sinoade Ecumenice si, cu toate acestea,n-a fost recunoscut a 6 ecumenic, ci a fost numit,,sinod tilhiresc!".. . Meriti oare Biserica Ortodoxi, acesr organism

ciun birbat incercatin viata duhovniceasci.Din care pricini., riticirile se vor rlspindi pretutindeni si pe multi vor ingela.\:tijpa;tll494muluj va lucra cu pricepe{e,duci.nd in ritigT.gLg-:c cire, de e cu putinti, gi pe cei alesi."Nuva incepe prin lepidarea dogmelor despre Sfinta Treime, Dumnezeirea lui Iisus Hristos sau Niscitoarea de Dumnezeu, ci pe.nesimgite va incepe1-s'l43ba invititurile Sfingilor Pirinti primite de la Duhul Sfint - insisi invigitura Bisericii. Viclenia vrijmasului si uneltirile lui vor fi indreptate imJ S r a r e r i i , d es p r e v r em u r i l c d i n r r r r n i , M i n i s r i r e a S f - .A r h . M i h a i l ;i Cavriil, 2007, p.46lr 4 A p o s r r z i a s r a n t r h r i s t u l , c { u p i ri n v i r : ' r r u r i l c S l i n ; i l o r P . l r i n r i , F u n d r r i a S f - .M a r r i r i B r i n c o v e n i , C l o n s t a n r a ,2 0 0 8 , p . 2 1 9 - 2 2 0 -

sfAnt Dumnezeiesc-omenesc,si lie umiliti intr-un mod atAr de josnic, penrru ca reprezentanrii el reologi - unii dintre ei frind episcopi sirbi - si se roage ca si li se acorde dreptul la participare,,organicd'si de includere in CMB, caredevine,in acestmod, un o noui,,bisericai plasati nou,,organism" bisericesc,

e41

potriva unui numir.loarle*_qri., al celor incercagi in viata duhovniceasci.E_Igl&iivor pune mina pe Biserici, isi vor numi pesretolalsgllg, ' iar viata religioasi va filepidata'5. ARHI EPr SCOPU L AVERCH I ETAU$EV DESPRE B I S E R I CL AU IA N T I H R T S T Suntem acum-. in fagl,cu aceasti. apo stazie,M area ameninlare ce sti asupracredinteicrestine, asupra credintei ortodoxe, e-steasa-numita ,,miscareecumenical avind in frunre ceea ce se cunoasre drept,,Consiliul Mondial al Bisericilor'l un corp gfurg*gg& doctrina unirlgii ;i negre;elnicieiadevS.ratei Bisericia lui Hristos ;i incearci sd. creezedin toate credinreledeformate existentein prezento,,pseudo-Biseric{' noui, "i.il indoiali va 6,,Bisericd'lui antihrist, aceafalsl biserici pe carco va ocArmuianrihrist,a cirui venire se pregi.ceste cu gribire in lume acurn'6. ARHIM.GHEORGHIOS KAPSANIS DESPRE UNIREA APOSTATA ,,Cum poate si se impirtiseascS.cineva de H ri sto s cel adev ir at al tainelor, daci,a falsi{icat invi,ti.tura Bisericii despre Hrisros? Comuniunea in Thine firi comuniunea in credintS.va conduce Ia o schizofrenieduhovniceasci.Astizi gxisti tendingasi se realizeze o unire sacramentali relativl cu eterodocsii firi ca si fie precedati.de simfonia in credinti. insi indifg.renga fagi"de credinti nu poare si zideasci o unire autenticl a Bisericilor.Biseric.-a a fost intotdeauna foarte severi.cu cei careau conrinuat si rimAni in erezie sau schis$i si foarte ingiduitoare cu cei cares-au intors prin pociingi la ortodoxie, a$acum mi.rrurisesc Sfintele Canoane"T. Alte n-rirturii ale S{intilor Piringi despresinodul tilhiresc si apostazie in numirul urmator.
Sllnfrt]l a c i l t ; * i r - nt ; r i ; t r " - i li i c [ l i l 5 l ' ^ 1 n 1 - l m o;ft . n i t i r \ " t r 1.1 " i:e sf A ;r ",il 1rn;r Cl'';rti mf c'i r"t"Lst i t]c, i *;t ;i ilr;: r'l in [;tif irs t illrJ

care din punctul nostru de vedere,fi.i

rrr:;{ i l l; r:i {}r'i,r;iX{iN:{c1 {.:t, [fl it $rr- fl[ (! rlti t iI {e , l r . ; i l i e . i ; l l I r - u l l l r : ( : r 1 L ; l(

,,Itli:-i{-'iit* ce Hlll*ll;*:*""

s i ] { ' . i li l { } ; i s f , r : r { r ; . : p r r , , { " . ' + r r r iI i i l i h [ f i r - l r { i -lI fl I i}ir*rl i l i { t ; r ' " 0 i , i i i L I r ; l i ( : ; i i { ' n c ; i ; ; ; i L t r s r r - [ r - i ml r l litlitii m rqi

t i i , ; l ' 1 . r . : , i ' : [ ; ]ii;i" ' i i i c f l c r; ' r r r n i r : t { r n r " : li c i ; l f l + i I t r l u t q r s n i i l t i : t r r r i - ' l rs i i l l ' , : : r . : ; . r, : , l i i l ; r t ' ; : r f cr : r * i , i i r e r c T r , ; i c { o l l l l , " r {* c-rtttr:i;1* - } . t o i s , i . : t 'rile i;l trir*; ",'r}f qi "' . ",trbr":.trd.ilr

5 6

I d e r r rp , 221'222 l d e m ,p . 1 5 0 ,

7 Prof'eqs i ii u r i t t u r i i c r c s t i n c vremea d e a c u m ,E d . C a r r e a O r r o d o x i ,A l e x a n d r i a , 2 0 0 8 , f.entrtr p.652

42€'ATITUDINT

,NOI, CEIMICI, IL VETIVEDEA PEANTIHRIST"
tY

PROFETTA PARINTEIUt ELP|DtE, MISTONAR tN AFR|CA, VREMURILOR DESPRE STRAMTORARILE CEVORVENI
t

DESPRE NOULPAPA, ANTIHRIST MALEFTCA A CtPUrUtl $r PUTEREA Nu vreausi vi neliniqtigigi si vi tulburagipentru vremurile ce vor venitebuie doar si ruge1.r pe Dumnezeu ce si asculterugiciunile voastre gi si ne miluiasci. Ag dori, daci este cu putinfi, si spune;i la toati lumea si formim un langde rugi'tori. S-ar gi putea ca.,yJtii din rAndul acestuilant de rugltori si desconsidere a zismai dinainte caa;a sevor intimpla si ridi, zicindt DacaDumnezeu Iucrurile, atunci a;a vaf . Cerostqresanemqi rugam? Nu, nu esteaga!Vi incredingezci profedile reprezinti. expresiaceamai inalti a iubirii lui Dumnezeu. Si gtigici prin indreptareanoastrl putem si schimbim hotirnrea lui Dumnezeu. Sunt insi anumite lucruri profetite in mod definitiv si irevocabil,care nu se schimbi. Cum ar fi venireaprorocului mincinu se schimb;. ...Mi-a pirut tare nos,venirea lui antihrist - acestea riu cI unii oameni,in loc si sliveascipe Dumnezeu, cI nu a ingiduit ca unele profegii sl se implineasci atit de repede,au inceput si-gi bati joc, zicind ci acestea sunt profegii mincinoase,pentru ci nu sau adeverit.Mii, fipturi firl minte, in loc sI implori pe Dumnezeu 1i si-I dai slavi, ci pentru rugiciunile unor oameni,nu s-au implinit, sau a ingiduit si se implineasci (aceste profegii) intr.o mlsurlmult r,qaimici, tt te amuzi si iei in deridere,in loc sI te pociiegtil Q-bgt ce sepetrece? gg ve3_i
I Traducere din limba grcaci de Monahul Mercurie si Monahia Gudiila, de pe hctp,//www

voutuDe,com/

ATfT[""FruF11{[O43

N O U L P A P A V AF I P R O F E T U T MINCINOS

rindul lor, vor transmite poporului. Lo:*:.T*l-

gr coNDUcAron nl PAN-RELIGtEl Un singur lucru vi. voi spune:dgpa ." noul Papi ca si intAistititor al bisericii catolicesi .va fi 4-Lgs in viitor ca qi conduciltord,pan;relgiei mondiale,pentru ci va fi gi conducitorul pan-religiei, vor urma o*ge--ql6:dg_lShi*-b-*fi uluitoare. Aceastari.vnescslujitorii vrijma;ului, si-l foloseascipc-acestpapi ca;i lider al tuturor religiiloa acesta va fi pseudo-profetul. .Atunci, na-turase va r izv riti, *ia ygd"ql-aceasti r izv r itir e. Qqlang de fenomene naturale ;i +!gl_" nefiresti vor schimbastr-uctura pimintului. Ve;i vedealucruri pe pimAnt si in cer, carevivor uhri gi vegispunei,lcestea deacum suntlucrurinormale?" Vegi vedeat4*!l rul:. rlzvritindu-se, pi.mi.ntul ;i cecu fenomeneneobisnuite;i p4g4$yl

Pmix:l.-P.1"'d-";
Yhre*s,Sbiqry se va produce in Biserica noastri. Siyi amintigi ce vi spun. Aceasta se va produce. Va incepe gl19.91ffi5'jglg pe inrnistititorii se va ri.spi.ngi apo^i

t. ror, deoarec e-besaora *I-iBjiJgtgggis" .4i p " E

popoarelor, fie prin lnterme-

prin catastrofenatura[e;-d9la cataclismg, cutreFlure, pini la furtuni ciudate,furtuni cu grindini,, Vegi vedeagrindina citrningiile de golf care va distruge totul. Vegi vedeao asemenea re.vqlqi a naturii, deoarece nu il vagury_cf,l,4i1g1_insi;i p-a ribdl pe pseudo-profetu[care,in numele asaHristos'i va aduceaceste zisului,,adevS.ratului incerciri cumplite, cp.re gi-tevalslra,ite in iad. SCHISMA D I NI N T E R I O R U BL ISERICII Vor incepe 44ii domniei lui Lucifer, care intii va rLzboi pg-gg ''{in interiorul credintei\- penrru
w I . , l ' .

enoroci multe sufete

ci togi oamenii avem inliuntrul f+:e.# noastre inrldlcinati aceasti credingi. Togi credem in existen;a unui Dumnezeu - ;i va specula aceasti.armi tare careestegt.ediir3a, si astfel, {Ll;f_."gf t-gtul"credingei.pe foarte muki oameni ii va distruge. Qe aceea si-L lap_lq-qinp.eDumnezev sl-i lumineze pe arhiereiinogtri ca si fie credinciogi gi si-L iubeasci pe Dumnezeu ;i si, fie dumnezeieste;i definitiv indrigostiti de El, pentru ca acestiasi. ne inve5eadevirata cale,, loayte multe imprejuri-ri prin care mul;i arh ierei vor deveni .gg{-i-o.Xgf_9_ ale profetu voii lui "91qtgte,.lg:91 lupune gi-vorinvi;a in mgd grcgit pe preogisi acestia, la lui mincinor. jl
_

diul politicieniler, 6e prin intermediul bglgitg. ci alcituiesc aceasti eliti care cone_r-qg Cggd,gli ducelumeai DAqghgfji ne conduc.Toti ba-nii sunt la ei- N-agi inte*les ci acegtiagaverneazilumeal doar de $-i aici, daci ne gindim pugin, s.ltcJloJ"F putini Logrci., nu de multi intelepciune,.. W Grecia,Itali6, Frqnfa, Anglia,America? $i toate stateledatorcazi bani unora, iar acestiaau toati bogitia pe mai{!9]gt-.::*9
-e,.-.I__-;+

tunr. 4qqgti4?

O eliti luciferici ce\,a forta stateldsi facd. ceea ce v" or ei. Si gtiti ci acegtiai.lJ:q_rglpqgg pe prorocul

44()"ATiTUtltill

IUlj.Tgs, acesriai.!_dign acum sus, si gtigi asta, vor intAmpla cele mai mari minuni ale lumii. Voi, acestiail numescacum. E;te conclavullu_c_i&ric micugilor,vegiaveaputere si profegigigi si vedegi careil va ridica pe prorocul mincinos,iar apoi,in ade:efrl dn spatele aparengelor,ceea ce ochii- aly g4g!h ri sp. tora nu vor putea si vadi. De ce veti aveaaceasti -q{qtarstus.",iI a arit a p,-p* puterei in primul rind penrru credin;a voastri. _in Unul Domn Iisus Hristos, pe care Tat5.l ne cere, nu doar si-L iubigi, ci si vI indrigostiti de El cu toatl.inima, si fie pencru voi rcnrl. Iar Minruirorul nostru, celmulr milostiv, Preadulcele Fiu al Lui "_9gr3 Si Acestanu vi va lisa, vi va rine strins inlra4ele si in inima Lui si t'uIulSiu+LsingeleSau, va.,E si vedeti ceeace ceilalginu vor putea si d.Lp.g1p^qg vadi. $i iarisi vi spun:dparyoi ve;i ingeleget Si ;tigi .i b. fS_"]9-?40 Satana,deoarece f tie ci-doar Sfintele&ine vor da oamenilor ac€asti.putere,Jt interzise[plinleg{iertfaSfi n1e!_igrpirtiganii.Vor avealoc Si.noade bisericestic?,tg vor bggflri modi6tr1tgror Sfrntelor Taine. Prin urmare _carea Q$[ nu vor exista.Acestlucru a si inceput. Vedem ce se intimpli acurncu taina cununiei... vA cERsA FAGEM uN LANTDE RUGAG|UNE. DESPRE RAZBOIUL MONDIAL sincer ca inimile voastre si se um\idijduim ple de grsdinti gi de nadqide giorice faceti, orice gitndigi,orice hoti.rigi, si spunegi:Dumnezeule, meu,ior eu copilulTau. Ajuta.ma, Tu e;ti parintele acopera-ma, tndeparteaza teama dela mine, pentruca D um nezeu T atdI,u4.fi i mpiratul tggglgf

V R E M EA AN T I H R I S T U L U I . ,,vot,cEt Mlct, iL vETlVEDEA" eu fi-am incredingat via(amea!Mlcar de-am face Nu temahni, peantibrist asa.Aceastava fi binecuvdntat! buniculez, t9tnu il ueiveded
Tu il ueivedea doarpeprolfetul minciaps si i te tteiimpotrit,i, Dar tu, tincre al tneu, tu, micugule al meu, tu iI uei uedea qteantihrist. igzilelsaoasrts se vor intlmpla acestea. Eu nu il voi vedea.Doar cu profetul mincinos voi lupta, c"utotii vom lupta cu pseudo-profetul.$i mi rog la Dumnezeu si qe i-tl-v1gd!i99g"t-.-"-la il Ue4gfit!np."*Jlq.gjtl-{il.t-p-r, ca pe 3{e-r14549r_l Dumnezeu al inimilor noastre;i s_ine impotrivim profetulgi miry_llgs._ Dupa mine,d.uph ceuoi muri e1t, in scurttimytva veni gi antibistul. Voi, cei mici, il veti vedeo.N9i nu-l vom vedea.Si gtigi,copii, ci pe vremeanoastri. se
2 Se adreseazi ce[ordinjurul siu

Mai alesci vin vremuri ar6.t vremuri de de grele, tulburare, cind suferinra va sti.p6.n i viata intregii lumi, pentru ci. pacea va dispare din lume gi seninitateadininimileoamenilor.sinuviinspiimXntagi atunci cAnd vegi vedeafocul arzind ia jurul 54-nq vi infricogagi cAndoameniipolitici Qreci-e!! sji vor omori intre ei gi sevor pribugi statele. Nu se vor 4{-rgspecta ingelegerile si va 6 mare dezbjnare inrre giri. Vgg;p_d?-fo-CcriJ0ari aprinzindu-se in jurul t5.rii noastre"Si vi infricoqagiinsi:, atunci c6.ndnu vegi mai avea credin;i in Dq4nezeu! Aceasta a ingiduic Dumnezeu penr1q-nqp4sarya noastri.,pentru n_ecuviinga qi necredinga noa,stri"

()4s

De aceea, va cer s5.facem E! lang de-rugiciune pentru tara noastri..Multi amiriciune va fi in

DESPRE CtPUt CEVA FI IMPLANTAT iN VREMEA tUI ANTIHRIST

si in practi- ...Atunci vor recurge cJ;-ridcnie lll metode isGrecia. Pestepuginveti vedeaaceasra ci gi vegizice:Doamneajuta-ne!\silJr, nimeni nu cusite eum ar fi cipul. Nu vor pune c5.tuse. Nu simte inca nevoiasi seroagepentru acestea. vi spun ci.Saga*,e$-a_rrimis.pe.ai_._sgi ca si aduci tulburare.V-am spus, ig.qo"te qtaLe.ls purem insi si le respin-_aqpregi*_lqgilggle, {devirat €em cu rugiciunile noastre.Si nu vi ingr!'orari cind vpgi vedea as-asinarca u&ul.mare-4olfuicigg_4! statului nostru. Si aceasta va aduce iarigi tulburare. Nu_vreausi. vi. spun prea multq, dar acestea se vor intlmpla. ACTUALUT PATRIARH ECUMENIC, ROG PE DUMNEZEU SA NU MOARA CUSANGE. Riul se va apropia pani;i de capul Bisericii Ortodoxe.Va fi asemenea nrlburare,incArcei careiubid Patriarhia Ecumenicl va uebui si vi rugari mult pentru ea si pentru ceeace vine asupraei.Vor rece prin mari necazuriacesrioameni,inci.t porgilePatriarhiei vor fi pitate cu singe. Daci existi insi., oameni cares5. seroage pentru ei,acest mareri.u poate fi inlirurat. inci gi acnralul patriarh,rog pe Dumn(rcu si nu moari cu sdnge. Numai aceasta v5,voi spune;nu ttiu cum o vor ingelege, dar daci nu sevor ruga, acestpatriarh nu va muri de moarte buni. Va aveamare suferingi. Dar daci seva ruga mult seva indepirta de la el acest atenrat. dintre profedi no;tri, dupi cum a fosr Ntlllrlul pirintele Paisie si aldi, nu au indra-znk si spunl adevirul pur ca si nu panichezepoporul. insi adevirat vi spun vou5. ci. toate acestease vor gtim exactin ce fomi va fi folosit acestcip. Vor

face aceasta, p--e-n!ru a cercera. \br.e{perimenta p-egreci, felcl i" careg)Lfi jngueogatr.\oamenii, iar.in 6nal si.fie controlati inrreagalume.

Aceasta va 6,p etapi premergifoafe, iar atunci intXmpla cu multl asprime. Va fi foamete mare, cind se va implini wemea li-efpfqqu! mincinos epidemii, boli, carenu vor veni in mod firesc,ci vor se va instala in scaunul Vatic.anului,va infuenga induse_cu multi dibicie. Va fi mare I p-ro_y11.rt"_gi agitagie din cauza rizboiului in care vom intra, filri ca si fim omorigi, penrru ci. vom muri din alte cauze,dar va Ii atfu de mare dburare gi atit de mare foamete din cauzarizboiului, incit va fi intreagalume cu hotirArile lui. Tqi lidefl!.p-oli* ci vor fr de partea lui. Si nu creded insi, ci Vatic*a_ng-L va aveavremuri usoare,dimpotrivi, ya ayea p"4qge de multe tulburiri. Vor inceq,ca si aleagi un alt papi. Va fi format_qn_ anripapa. \b. [_f+ft_

de neconceputpentru nivelul nostru de intelegere. pjpi, rl+ attipapa gi un:ntipapa secupd.Toare Vor fi multe tulburS.riregionale.Satanava incerca acestea vor depindede noi, desat ne vom rugLca si omoare diferigi |tdqi-;i oameni de vazi.,penrru a inlesniinflptuirea marilor evenimente (planuri). sa se schimbe situatia. Qar acestpseudo-pro&t va aducemulti pagubd., elvaaducecipul.

46OATITt'DINI

Anlifrgsg_l le va gisi pe toate pregitite, pgn-tru civalucra l. Si nu credeti ci. acesc cip va

iMPARTA$ANIE SFANTA vA DA PUTERE CETOR CENU SEVORIIUCXITN tUI ANTIHRIST

fi, cum auzigi despre altele,ci-l introduc subcu- Toate acesteavor veni si daci nu vom avea tanat aici sau acolo 9i apoi il pot scoate, nu! Nu c4e-d.ntldesivArgiti in Dumnezeu, cine va putea va fi la fel. S-fiutrll -D*gtr zice c5.csBace y4--6-J!r- rezistaacestortimpurii Iar increderedesivirsiri plantat oamenilor in vremurile acelea, v.-a fi lucrat dupi o tehnologieu-gat de inalti, microtehnologie,
l - l l . ? ^

;tii ce inseamni? C_usimplitatg-qr-smerenie gi p.ociingi, si venigisi primigi Sfinta impirtaganie. nu vor putea rezista Q:l9gl_" ry.t_"*y,gt_tgi$i, celor cevor fi. Sfintele Thine vor aveao asemenea putere in sufletul omului, incit acegtiag1u_ yg.:pu tea fr influenfafi sau manipula;i nici prin ginduri, nici prin simgiri. Microtehnologia digitali va fr de o asemenea capacitate, incAt vor putea afectapini gi mintea omului. V! dagi seama9e mingi sataniceex,!!gij Veti vedea,Ir*rJ-lggmrpeste pugin! Dar nu vor avee nicio putere asupra omului qgreye-itrJekge+i se Sfinta impirtiganie va rispindi in L4jnplltiti. rjurul acelui om o asemenea putere, va fi apfuatAe llggti atit de tare, incit Lucifer gi slqiitorii sii nu vor putea vitima cu nimic acel sufet. $i va trii acelom qg-pgg"itiJrlqn-i;i va supravietui,iar cei

incit ia- putqq i11fpp4ga hotirArile omului. Va fr

ce vor aveade toate...vor muri.

implantat astfel incit nu va putea fi scos Ce vrea Dumnezeu de la noii Si avem credr-nla "i:i:yT. Y3t Lincizat (gravat) in om. Va aveal'efreco,e-qgiiJ i.a El. Nu doar credingi, ci-incredere desiy{r;i1i.
f '

atir de inalti si lasemenea capacitate" incAt,vjr .putea influenga pAni gi pim;i1ile 9i sentimentele omului. Iar cel cereva deginecalculatorul central, va putea.indpr:e tuturor carevor aveacipul jmplantat asemeneasenzalii,inqfu-dedurere vor c4 carevor lua acest . scrX;ni din dingi. De aceea, cip pentru a scipa de dureri, vor fi.primii care se vor distruge._Iar'9i vor sti totul despreom, ii vor cunoaste gindurile, sentimentele gi vor putea interveni in viagalui.

Si ne schimbim viata incepi,nd de astizi, si.-L iubim pe Dumnezeu gi sI alergim in bragele Lui ca un copil in bragele mamei sale.$i chiar de va aveavreo supirare, nu va alergain bratele altei mame. Ce inseamni asta?Ci degi Dumnezeu ne mai ceertl, pentru a ne ajuta si ne schimbim viaga,noi nu trebuie si ne indeplrtilm, ci iad+i si. revenimin bragele Sale.BinecuvintareaDomnului sI 6e pestevoi!

-----<a.-a+a>--

&Ytr{JE}tt\ ii o47

vorNTA A pERsoANEr irurne FrLosoFrE DE ,,LTBERTATEA tl posrpATRr pATRr sn cA". TEoLoGrE sn cA,, Nu exrsrA rEoLoGIE
de Pr.Prof.Dr. Mihai Valica

TEOLOGIA,,POST. CUMSEDEPARTEAZA PARINTI PATRISTI CA"DECEAA SFINTILOR
t,

Tema liberrigii voin;ei saua libertigii persoaneiumane,asacum esteea discutati in zrLele noastre,nu igi gisegtetemeiuri biblice ;i nici argumente patristice, ci este un subiect al filosofiei contemporane, care ulterior a fost transferatde unii si in reologie,pentru a justifica teologicopsihologiccomportamentul reformator al omului, iar referitor la libertatea de voingl a Persoanelor Sf, Treime pentru af undamenta er-ezia Filio que. probleme seriAceasti abordarecreeazS. oasela nivel comunitar, iar din punct de vedereeclesial duce la desaVoi prezentasuccint cralizare;i la des-bisericire spreanarhie$i,h.aos. aspectullibertitii de voingi a persoaneiumane si apoi foarte succint desprefiingagi IpostasurileSf. Treimi, carenu sesuprapun,in niciun chip, cu celealepersoanei umane. O M U t D Et A I N D I V I D / I N D I V I D U L MA P E R S O A N A / P R O S O P O N ,

TJ F UI E F 4
I I

sPRE inoumnrzEtRE / HyP6sTAsrs /THEosrs tr rposrAs
folosigi initial de capaSlnodul de la Calcedon(451) dezvolti.termenii, careinseamni persoani,dar cu docienir,de,,hyp6stasis" gi,,prosopon", fagi de,,usiJ'(fiinta).,,Personuante diferite,pentru a de6ni deosebirea
I Yezi pe larg: Sfinrul Vasile cel Marc, Desprc Sfinrul Duh, in: P.G 32, col 148, 1496, 154,c;

Episrola 210, P.G. i2,776c; Homilie 24, P.G.31, 604; Yezt gi Sfintul Vasile cel Mare, Despre D u h u l S f a n r , i n : S c r i e r i , p a t e aa I I I - a , P S B , v o l . 1 2 , l B M a l B O R , B u c u r e s t i , 1 9 8 8 , p p . 2 2 - 3 0 . N o t a de subsol 46, aFrmi eronar ci Sfi Vasile fblosegrepermanenr rermenul de persoani sinonim cu cel de ipostas. Acest lucru este valabil doar inainte dc a face precizirile privind diferenta dintre naturi si isposras. Vezi mai ales Basilius der GroBe, Brief 234,7 9i P.G 32, 869A, citar de Georg Galaris, Georg Manrzaridis, Paul Wierrz, Glauben ausdem Herzen, Miinchen, 2000, pp 90-105

4seeTrYtfffi$ru$

na/persu"inseamni masci, prin careactorul vorbeala teatru si intruchipa rolul personajului pe caredoreasi-ljoace si si.-l reprezintez. inseamni in primul rXnd,,subzistenti,realkatesi poate ,,Hyp6stasis" fi aplicatlucrurilot omului saului Dumnezeu"3.De multe ori a fost folosit ca sinonim pentru cuvintul,,fiingf' (in latini.,,substantia').Sf. Apostol Pavella 2 Corinteni LI,17 foloseste cuvintul,,hyp6stasis" in sens ul de,,realitate",,,star d',,,increder e sau asiqurare"a. In Evrei 7,3, termenul ,,hyp5stasis" descrie,,Persoana Tatilui" ,,og ov d.fiq.uyq.opo rqq 6o(ttc Kq.rxopo.KTnprnq ufiooTcor(')q ouTou g€p(I)v Te rq ficvrq r(l) plFarr rlq ouvops(l)qquTou 6r €ourou Ko'Oqpropov norloo'p€voq rcovo'paplov ev lF@v €Kaero€v ev 6e(Lc rrlS Feyq.^.(r)ouvlq uVl^.otq"-,,...fiindsrrilucirea slaveigi chipul fiingei Lui si Care ;ine toate cu cuvintul puterii Sale...'i Tot in epistolac5.tre Evrei 11, 1 ,,rorrv 6e lrottg el,nr(oprevov ufioorcr.orq fipo'yprartrlv el,syxoq ou pl,enop€v@v"cuvi.ntul ,,hyp6stasis"este tradus cu,,subs tant{' :,,rarcredinta esteincredintarea (substanta)celor nidijduite, dovedirealucrurilor celor nevizute". Deci cuvintele ,,persoani., substangi ;i fiingii' sunt fundamentul expresiei reologice grece;ti carede multe ori se confundi si par ,,hyp6stasis", a fi sinonime,(in aceasti,capcanl, a clzut chiar Sf. Vasile cel Mare)5 insi Sf. Pirinti in generalfac o subtili deosebireintre acesti termeni. De exemplu:,,prosopon"-ul - fagir, chip (greceste)i-,,per.
Perseianaumani, in sens absolut, nu existi decdt in Dumnczeu si in relatie vie cu 8,1,astfei ,,persoana nu este decit chipul Lui'l care urc'i de la starea de persoani, la treapta duhovniceasc'i de ipcstas, dupa model ul ipcstasul ui dir.ino-uman al lui Hristns.
2 V pe larg istoricul cuvintului persona in: Lexikon afiir Theologie und Kirche, Ed. Herder Freiburg-Basel-W ren, 200 6, pp. 42'52 3 Arhimandritul Sofronie, Rugi.ciunea - experienta Vietii Vesnice, trad. de diac Ioan I. Icijr. Ed. Deisis,Sibiu 1998, p- 23. 4 5 ldem, ibidem.

sond'- masci (latini) desemneaziaspectulpsihological fiingeinoastre indreptat spre lumea noastri interioari, spre constiingade sine. ,,Hyp6stasis"-ul este cel care inlituri, arunci, renunfi la masci, la fagaegocentristS, la chipul omului indreptat doar spre interior, doar spre sine, se deschidecu iubire 9i se manifesti taboric fatd,ciltre fatit spre aproapele, dar cu motivatie hristici; spre Dumn ezeu si lumea cereasci., formind astfel dimensiunea,,teandrici a persoanei"(adicl o persoanidivino-umani).

Vezi Sfantul Vasile cel Mare, ,,Despre Duhul Sfint", inr Scrieri, patea a III-a, PSB, vol.12, IBM al BOR, Bucuresri, 1988, pp.23, nota de subsol 46. Sunt arhicunoscute tulburirile pe care Sf. Va sile le provoaci, atunci cind face confuzia intre ipostas si ousia, Iucru ce il pune pe ginduri si revrne cu precizirile de rigoare, mia ousia, treis ipostasis, adici o singuri naturi in trei ipostasuri. Aceasra dovedeste ci sfintii in viari nu snnt infailibili, ci pot gregi iar faptul ci revine cu preciziri si regreti confazra, arati ci accepci propriile erori si le corecteazi sincer

(}49

Persoana umani., in sensabsolut,nu existi.decit in Dumnezeu si in relatie vie cu E| astfel,persoano nu estedecit chipul Lur"6, care urci de la' stareade persoana,Ia treapta duhovniceasci de ipostas, dupi modelul ipostasului divino-umanal lui Hristos. SfAntul Maxim Mlrturisitorul spuner,,persoana (prosopon) pentru a deveni lrypostasis estechemari si reuneasciprin iubire 6rea creati. cu firea necrearl prin dobindfteaharului"T. Astfel ri.sare, infloreste gi se dezvolti ,,hyp6stasis"-ul din ,,prosopon'l in care structura umani. este remodelati dupi Arhetipul s5.u, Hristos. in Hristos se unette Dumnezeu cu firea umanl gi comuniunea estemaximi si unici, deoarece locul comuniunii este Logosul divin, iar cel ce einipostaziazi frrea umani este ipostasuldumnezeiesc. Existi unire ipostatici doar in cazul unirii firii umane cu firea dumnezeiascia lui Iisus Hristos si in relatiile interpersoanle ale Sf, Treimi. Unirea noastri. ca oameni cu Dumnezeu nu este una ipostatici dupi modelul hristic si treimic, ci este o unire gi relatie harici prin Sf. Taine ale Bisericii, careduce la indumnezeire,prrn partrcrparea noastri. la viagalui Dumnezeu. Asdel devenim dumnezei prin har si nu ontologic8. in fiecareom, persoana sa umani estelocul comuniunii, carein Hristos, isi primegre strucrura teandrici.,devine,,hyp6stasis"e:,,si Sfii n rtr I [4 axinr,&,Ifrrturi vom veni la el si vom face locas"(Ioan 14,23) si ,,nu mai rriiesc eu, ci sitorul $pune:,,persoan?r Hristos triieste in mine"(cir l.2, 20). Astfel Iisus Hrisros a resrauratomul, ridicindu-l din stareade individ la aceeade,,personon" (persoani si,,ipostas" intr-o ,,unitatesimfonici, nu uniformi, imbogitind prin aceasta natura lor comuni."rO in deplini libertate cu voinra si acceptulnosrru, deci nu forgat cr,,din ll . libera noastri. alegere" Prin,,Harul lui Hristos, prin dragostea lui DumnezeuTatll si prin
(prosopon) pentru ir devcni hv;'ltistnsiseste chematir sa reurrcascirprin iubire firerr crcirta ctr firea necreatar prin d o h r i n d i r e nh a r u l u i " . Astf"cl riisilre, infloreste si se rlcz-r'olf ri,,hvptlstasis'Lul di rr ,,prosopon", in care structura
6 7 8 9 l0 P a u l E v d o c h i m o v , F e m e i a s i m i n r u i r c : r l u n r i i , E d C h r i s r i a n a , I l u c u r e s t i , 1 9 9 5 ,p 4 9 ibidem, 50 Vezi Ps 82,6. Vczi Pr.'I'ache Sterea, op, cit p 69.

umanl este rcmodelatrr dupi . \ r h c t i p t r l s i r u .F l r i s t o s .

Pr Lecr Dr. Costachi Grigoras, Individualism, individualirate si tr.:rircllui Dumnezeu in Ortodoxic, in: Teologie si ViarI, septembric-dccernbrie 2002, p.97 11 Sfiintul Vasile cel Mare, Homilia quod Deus non esr aucror malorurr, p(i,31,345,lapr Trchc, opr,cit. p- 69

50OATITUDiN!

impirtigirea Sfhntului Duh"12, omul reuneste, in ipostasul siu creat,divinul si umanul, dupi chi15,49), ajunge ,,le misura vArstei plinltlgii lui Hristos"ls si astfel devine dumnezeu prin har. sens spune SfAntul Vasile cel Mare ci "."rt ,,omul esteo fhpturS.carea primit porunci sI devin5.Dumnezeu"r4,adici,,chip al Chipului" - eikon Eikonos. Urmind in specialEpistolei catre squ,Petru Jratele despre diferen;a dintrefinga ;i ipostas a Sf. Grigorie de Nyssal5dar ;i altor texte ale sale,Lucian Turcescuintr-un studiu recenrl6aratl, ci, poziEra aceasta ar trebui reconsiderati gi arati gi de ce: in primul rnnd pentru ci piringii capadocieni nau respinso asdelde definire a ipostasului,atit a celui divin cAt si uman ca fiingl cu anumire proprietigi particulare. Iati ce scrie Sf. Grigorie de Nyssa in epistolaamintiti:,,Dintre toate numele pe carele folosim, unele,celespusecu privire la mai multe lucruri diferite intre ele prin numir, au o semnifrcatiemai generali, cum e numele om.Cici cel ce rostegteacestnume a aritat prin nume natura comuni, dar nu a circumscrisprin glisuirea sape un om anume,pe cel cunoscutin mod special (propriu) sub acestnume. Fiindci Petru nu e mai om decntAndrei sau decit Ioan sau Iacob. Agadar comunitatea semnificatului care se extinde in mod aseminitor la togi ornnduigi sub acelagi nume, are nevoiede o subdiviziin

idee cam imprfutiatl, astfel incd,tpe de o parte natura este evidentiati prin nume, pe de alti in mod propriu nu esteevidengiat de acestnume. Dar cel ce a spusPq.vel a aritat natura ce subzisti in realitateaevidengiatide acestnume"l7.
+.

pul lui Hristos, adici,,chipul Celui ceresc"(lcor. parte insi, lucrul caresubzisti si esteevidengiat

In final, fiecareinsu;ire a spiritului uman reflec,

ti chipul lui Dumnezeu in om (imagoDei), dar aceasta estein mod esentialintregul uman, cen.

une prin caresi recunoastem nu omul in genere, tretpe spiritual, al cirui carecter propriu estesi ci pe Petru sau pe Ioan. se depigeasci. in drumul siu spre indumnezeire Asadar susflnem acestea:ceeace se afirmi in mod propriu (particular) se evidengiazi prin cuvAntul ipostas. Cici cel ce a spus om odatl,cu nedefinitul semnificatieipentru auz gi-aficut o
72 13 2 Corinteni 13, L4;Romani1,6, 24 Efeseni 4, 14 Majoratul omului coincide cu hristiGcarea lui:

(Theosis),ca si giseascl acolo modelul 9i impli. nlrea sa. coMUNtUNEA HARTCA, FTREASCA tt UBERA A PERSOANEI UMANECU DUMNEZEU

(christopoiesis) 14 75 Paul Evdochimov,Femeiagi minruirea lumii, op. cit. p. 51. Despre apartenenga acesrei episrole, considerate pini acum ca

cHEtA ituoumnezErRil oMUtut
Taina omului se triiegce ca iytostas, deci progre sAnd de la statutul de persoana la cel de I adici comuniunea cu Dumnezeu prin harul
17 Sf. Grigorie de Nyssa, Episrola cirre frarele siu Petru despre diferenga dintre fringi ;i ipostas, trad. Diac. Ioan I. Icijr. in vol. Sf. Te odor Sruditul, "Iisus Hristos prototip al icoanei Sale"- tratatele contra iconomahilor,Alba Iulia: Deisis, 1994, pp. 196-198

a 38 epistoli din corpusul episrolar vasilian, vezi pe larg L.Turcescu, The Concept of Divine Persons in: Gregory of Nyssa's To His Brorher Peter, on the Difference Berween Ousia and Hypostasis, in; The Greek Orrhodox Theological Review, 42t1-2(7997), pp. 67 -82. 76 L.Turcescu "Person" versus "individual" and other Modern Mis-

readings of Gregory of Nyssa in Modern Theologp 18:4 (2002), pp. 27-519

A;:TU*Frito5l

dumnezeiescnecreat,care-l indrumi gi-l pune in legituri fireasci cu aproapele. Omul intri intr-o reali'comuniune cu ,,lucririld' in care Dumnezeu este prezent. Aga cum se petrece in misterul euharistic,celcarea primit o ,,lucrare" divini, (impirtigania), acelaL-a primit pe Dumnezeu insusi. Comuniuneanu estenici substantrali(ca

reinnoiesc spre cunoastere,,dupi chipul Celui Ce i-a zidit"(Cotos.3,10), devenind fipturi noul gi astfel intreaga noastri viati.,,esteascunsi.cu j,3). Hristos intru Dumn ezeu" (Colos. in acest sens, Sfhntul Maxim Mirturisicorul di mirturie despre distincgia ce existi intre ceea ce el numegte,,vointanatural6./' si,,voingagnomicd' a omului (care actroneazl dupi un efort de cunoa;tere).Vointa naturali esteexpresianaturii (6rii) umanecreatede Dumnezeu gi orientate,prin insusi actul crealiei,spre comuniunea cu Dumnezeu. Fiind un atribut al naturii umane createdupi chipul lui Dumnezeu, vointa naturali. implici li(narubertateanaturali, adicl inclinarea,,frreasc{.' rali) spre Dumnezeu, libertateaveritabilile. In acestsensspune Sf. Apostol Pavel:,,ci.ci DumnezeuesteCel celucreazi in voi ;i ca sl voiti ;i ca si. siv6.rgigi, dupl a Lui bunivoint{'(rilipeni 2,13).in acelasitimp, voingagnomici este,in ingelegerea Sfintului Maxim, expresia ipostasului cilzst al omului (nu a firii); ea este,,liberul arbitru'i adici libertatea personali, posibiliratea omului de a alegesi actiona in consecinte, firi niciun fel de opreligti"zo. Aceasti libertate care actioneazi dupi o informare, iscodire, cercetere sau cunoasterepoate fi atit sursa picatului oriimpotriva frrii, a naturii), cit si a ginar (alegerea mintuirii, daci alegeintru,,innoirea mintii" dlupd.
+^

in panteism), nici ipostaticl (ca in cazul unic al lui Hristos) ci harici iar Dumnezeu estecu totul p r ezent in acesteenergiiI lucriri necreateI8.. .

Dumnezeu si nu dupi ,,ueacul acesta". Sf. Pavel spunein acestsens: ,,$i si. nu vi potriviti cu acest veac, ci si vi schimbagiprin innoirea mingii, ca

AceastS. dimensiune ,,de persoanl' a ,,chipului" si deosebigi careestevoia lui Dumnezeu, ce este estemirturisiti si de invigitura SfAntului Apos- bun gi plicut si desivArsit"(Romani 12,2).,,Numai Dumnezeu e bun prin a sa fire 9i numai imitapentru a se implini ca persoani spre ipostas, torul lui Dumnezeu e bun prin a sa gnoma' trebuie si poarte,,chipul" omului ,,ceresc'i adicl v6.rstei pliniti;ii lui Hristos'i 9i aceasta,,ca el sI nu mai fie prunc"(f1rs 4,14.). Oamenii, gisindu-si structura arhetipali in umanitarea indumnezeiti a lui Hristos, se imbraci intru Acesra gi se
l8 Vezi pe lag, Experienta mistici Iubirea nebuni a lui Dumnezeu,

tol Pavel,potrivit cdreia omul, pentru a fi intreg,

cunoastere, pr ecizeazi Maxim Mi.rturisitorulzl.

cel al lui Hristos (Cor. 15,49) si ajungi la,,mi.sura Madimir Lossky in acestcontext face urmitoa-

l9

Vezi pe larg pr, Emanuel VALICA,

Persoana umani intre rehno-

logia informacionali RFID si libertate. Abordare reologici 9i bioetici, lucrare de liccngi, Cluj Napoca, 2011; Vezi si pr. Petre Comsa si prof. clr Cosrea Munreanu, Documcnrarul Personalismul economic in viziunea ortodoxi, ziarul Lumina, 29 augusr2010, pp 10-11 20 Pr Emanuel VALICA, Persoana umani inrre rehnologia

informationall

RFID si liberrate Abordare reologici si bioetici., lu-

cap. II, in: hrrp;//wwwcartiorrodoxe com/carre/247/ii-experientamlstlca

crare de licenti, Cluj Napoca, 2077, p 24 2l Pr. Emanuel VALICA, op. cit, p, 25

520eTrTE"r#[r,if

rea precizare22r ,,Toru;i, dupi Sfnntul Maxim, aceasti liberta, te de alegere(adici voinga,libertatea gnomicl - n.m.) este deja o nedesivlrgire,o mirginire a adeviratei libertigi. O fire desivirgiti n-are nevoie si aleagd,, penrru ci ea cunoagtein chip firesc binele: libertatea sa este inremeiari pe aceasti cunoastere.Liberul nostru arbitru dovedegtenedesivirgirea firii omenefti clzvte, pierderea ase, minirii cu Dumnezeu". Deci libertatea ;i voinga ipostatici, (devin ipostatice si nu personaletocmai pentru ci sunt intr-o relagievie cu Dumnezeu), rimine frreasci,veritabili doar acuncicnnd se raporteazi,la Dumnezeu si urmeazi in chip firesc, voii ;i lucririi lui Dumnezeu23. Atunci libertatea;i voia omului coboari din i spre libertatea gi voia persoanei, in acest omul acgioneazi. dupi. propria sa voie gi libertate,se interpune o masci intre om si om, intre om si Dumnezeu, carepoate fi izvorul ciderii saucel mult, dacl duce o viatl morali, conform legii morale naturale (cf, Rom.2,14), poate duce la un confort psihic, ce-i drept gi la o stare morah buni gi o conduiti etici pe misurl, dar nu la mintuire si indumnezeire, care sefaceexclusivin 9i prin Hristos gi harul Sf. Duh(Ioo, ,15,5).
Teologia patristica trebuie s[ Iie o continui inspirntie harici si practicfl si nu o povar'i sau un ,,brando' al teologiei ortodoxc siru ,,cil ulr soi de marcfl inregistrtti".

Unindu-Se cu noi prin impirti;ire harici, in senslarg Hristos ne face impreuni fii ai Tatilui cu Sine, sau fragi ai Sii, dar dupi har, de. sigur,nu prin nasteredin fiinta Tatilui, cum estesingur El, cici Fiul lui Dumnezeu nu S-a flcut om, ca si satisfaci onoareajigniti a lui Dumnezeu prin moarteaLui, ca om, ci ca si ne faci asemenea Lui in noul prin umanicafea dumnezeireprin faprul cI s-a flcut asemenea asumati si a inrrat in ceamai stri"nsi.unire cu noi prin ea'a.in acest context spune Sfintul EvanghelistIoan; $i celorceL-au primit, care (loanl,L2), in numele Lui,le'a datputere casaxfacafi ailui Dumnezeu cred au pri Sfintul Chiril, comentind acestverset,spune:,,Cici deoarece mit prin credingi pe Fiul, primescputereade a 6 ridicagiintre fiii lui Dumnezeu. Le di Fiul puterea ce o ere El dupi fire... chemlndu-i la comuniune... implinind aceasta ca o fapti a iubirii fagi de lu Cici nu puteam scipa altfel de moarte,noi cei cepurti.m chipul celor (bunitatea) chi pimintegti, daci nu se intipirea in noi frumusegea
22 Vezipe largVladrmir Lossky, Teologia mistici a Bisericiide Risi.rit, Ed. Anasrasia, Bucure5ri 2 2 0 0 3 ;A n d r e iS c r i m a , Despre I s i h a s mE , d . H u m a n i t a sB , ucuregti ,0 0 3 .
z) 24 vezl filtoenl z. r). Vezi pe larg, Pr, Prof. Dr. Dumitru Stiniloae, De ce suntem ortodocgii, in: Teologie 9i via;i

Nr 4-8. 1991

()s3

pului ceresc, prin them area Ia calitateade fi i'i Noi, rimAnind cu firea noastri, creatl, dar cinstiti de iubirea lui Dumnezeu, suntem ridicagila unirea cu Fiul Lui, in a9amisuri, ci primim din plinitatea nesfir;iti a viegirLui, tot mai mult din bogigia Lu| ca un har pestehar, cum spune tot EvanghelistulIoan:,,Din plinitatea Lui noi 7,16). togi am luat har pestehar"(Ioan PATRtSTtC tt POSTPATRTSTTC? Teologiapatristici trebuie si fie o continui inspiragieharici.gipractici 9i nu o povari.sauun,,brand"al teologiei ortodoxe sau,,ca un soi de marci inregistratfl Nu existi Teologie Postpatristici,,deoarece harul lui Dumnezeu inspiri gi ajuti, permanent ;i nu pe etapesauperioadepostsauante', Momentul patristic daci nu-l descrfram Laprezent, la nevoile actuale spre mi.ntuire, ci il reducem doar la trecut siidealizare,la o simpli ingiruirede cunogtinge, scolastic chiar,etc.duce teologiaortodoxi actuali si viatapastorali in impas. Teologiatrebuie si fie biblici , experiati. si vertfcata prin gS.ndirea gi triirea patristici. Sola Patristica (numai Sf. Pirinti) estela fel de dlunitoare ca Sola Scriptura(numai Scriptura).

lui Augustin in De Trinitateesteunitatea esengei divine, impirtiti prin cele trei persoanedivine'i Aceasti opinie esteconformi cu opozitia dintre un Occident esentialistin teologie,niscitor de individualismede la celede tip papal la celeprotestantesi un Risirit personalist26. Dumnezeu nu estedoar o unitate a unei fiinte (ou-

sla)impirtisiti IOANZIZIOUTAS CEAtE MITROPOLITULUI Ontologia trinitari a Mitropolirului Ioan Zizioulas de afocaLrzaatentia pe gAndirii saleteologice invltitura despre Dumnezeu-Treime,l-a ficut

de trei persoanediferite,ci esteco-

DrsPurE TEOLOGTCE FtLOSOFt- muniune liberi de persoane in iubire reciproci si tr ABORDART o armonizare a voingeigi libertiEii Persoanelordivine in mod absolut.A porni de la fiin9a lui Dumnezeuestegresit,spune Zizioulas gi ci nu fringaci trebuiesi aibi prioritate in ontologie. persoana

invigituri a Bisericii unele accente Acest lucru este corect pini Ia un punct 9i consi dea acestei personale.Conceptul de baza. in triadologia sa form Sf. Piringi, insi Zizioulas forteazd.dogma identificat aproapeunanim este cel de persoana, de piringii rlsiriteni cu cel de bytostctsz5. ZiziouLas afirmi ci,,apusul incepeacu unitarea incercind,,o mrzi. mai gi cadein extrema cealaltd., mare:si construiascide fapt o ontologiegenerali a persoanei pe caresi o apliceapoi atir teologiei

lui Dumnezeu ;i apoi se migci spre Treime, pe trinitare, hrisrologiei,ancropologiei ;i eclesiologicind Risiritul urma cursul opus"(invn;atura des- ei 9i de ce nu, sofe ;i ualidacasistemflozofc"27. Treime..., p,7),,,Punctul de plecare al Extrema augustinianda unitdgiifinlei treimiceco lrre Sf,inta in tandemcu priofitate absolutafala depersoandeste
25 Vezi pe larg srudiul Pirinrelui ProfesorDirecrorul Seminarului T e o l o g i c d i n I a ; i , D r a g o g B a h r i n , d e s p r eO n t o l o g i a t r i n i r a r i c u i m p l i catii antropologice in Teologia Mitropolirului Ioan Zizoulas, susrin u t c l l u c r l r e d c r e o l o g i ep e n r r u S r u d i i A p r o f u n d a r e s u b i n d r u m a r e a IPS Prof. Dr. Daniel Cioborea, Mirropolitul Moldovei si Bucovrncr, Iagi 2003, lucrarc nepublicaci, pusi la dispozirie de autor pe fbrmar c l c e t r o n i c . c t r b i b l i o g r r l i . r . r [ c r c n tI .

extremapriorit&1ii sbsolute a ontologiei persoonei a luiZizioulas.
26 27 Ibidem Ibide m.

540ATtTUtllNl

Pentru Zizioalas,,teologia trinitari. a pirintilor

greci, elaboreti. in

sec.IV reprezinti. nu doar un moment esentialdin istoria dogmaticii crettine ci, nici mai mult nici mai puFin,decXto revolugie inflozofa greac,i gi nu numaidecnto lucrarea Sf. Duhi,,Istoric, aceastirevolutiese exprimi prin intermediul unei identificiril a ipostasului cu persoana"2B, Practic, Zizioulas identifici in teologia trinitari capadociani, prin accentulpe carcl-a pus aceasta pe conceptul de persoani, o mutagie categoriali fundamentali in planul ontologiei, adici chiar rispunsul la intrebareaultimi a gnndirii frlozofrce din toate timpurile:,,CeestefiinFaca fiintl?". Zrzroulas gregegteatunci cAnd interpreteezi scrierile cristice,,prin intermediul unor grile epistemologice temporane"2e. Sfingii Pirinti,,n-au fost preocupati si re ve unele probleme metafrzrce pe cerele-au lisat nerezol un Platon sauAristotel. Cnnd ei vorbescdespreSf, Treime nu au in vedereelaborarea unei oncologiitrinitare asacum cred cI faceZizio'rlas ci cauti si delimiteze adevirul de sificarealui prin erczie. Practic ei cauti, forgagide un Ari Eunomie sau Sabelie,si arate Cine esteDumnezeu gi c existi El caTreime vesnici.de persoane. Scopul lor nu este deci unul filozofr,c ci unul doxo-soteriologic..l'30. Dupi Pirintii capadocieni,Teologia era,,inseparabil ti de tbeoriq (contempla;ie) si ea nu putea fi - agacum in Apus - o deduc;ie rationali din premizele reuelote, adt din Sfinta Sf. Scripturi sau din declaragiileunui
,ilotusi, dupa Sfintul Maxim, aceirstI libertate de alegere (adica vointa, I ihcrtatea gnonric'i - n.rn.) este deja o nedesivtrsircn o rniirgin irc a atlevirttci lihertiti. O fire clesivir;iti

eclesiastic. Mai degrabd.,acel concept constituia o viziune triiti sfinti, a cirei autenticitate,desigur,trebuia sI fie verificati. cu mi.rturi Sfintei Scripturi si a Traditiei"3l, fire, si elimine complet un deductivdin gAndirea teologici. O Teologie adevirati trece dincolo litera Scripturii ;r aratd.cl, templarealui Dumnezeu estemai mare decXtcunoasterea" intelec

decit o emofie sausimturi, pe cerePirintii o numesc,,ochii credintei 12, n-inrc nevoic sii aleirgit, ,,Duhul'lsau,,indumn ezeirea" pcntru cir ea cunoaste in Teologia Ortodoxi sebazeazd pe triirea in duh de ascezl, gi pe vi liturgici activi, Preocupareaduhovniceasci, mistici, pastorall gi demici in acelasi timp, a teologilor,cunoscut; si simtitl ca experi a haruluirs,deci o cunoastere supra-ragion ali, firi a cidea in
te'.Isa cste intemeiati pe aceast'.icun0astcre. f-iberul nostru arbitru

chip firesc bincle: libcr:ta-

d o v e d c s t en e d c s r i v i r s i r e a firii ornenesti cizute, pierderea aseminiirii cu Duntnezeu".

28 29 30

Ibidem. Ibidem. Ibidem

3l John MEYENDORFF, TeologiaBizantini. Tendingeistoricesi remedoctrinare,ed. a II e d N e m i r a ,B u c u r e s r2 i 011, p.21. 32
31

VezipelargSf.GrigorePalama,Triade,II,3,67,ed,J.Meyendorff,Louvain,1959,p,527,
\'ezi pe larg EvdqueJoachim GIOSANU, La d6iGcation de l'homme d'aprds la pens6e du Staniloa€, ed. Trinitas, Lagi,2001, pp 107- 158.

Dumitru

$ , T i T 4 " Fiirl U } io55

pietisti (sentimentalisti)3a, sebazeazipe revelagia divini ;i pe triirile lor soteriologice, ,,Natdra experiabili a Teologiei Ortodoxe ageneratun conservatorism teologic- nu subiectivism- ...deoarece unitateaBisericiiin timp ;i in spatius-aconceputca unitate de triire vie in Hristos Cel Unul, pentru il Care au dat mirturie Apostolii in trecut gi pe caretoate generagiile vor contempla iari;i cAndva veni cu putere in zruaceadin urmil')5.

coNctuzll
Disputa Mitropolirului Vlachos cu Mitropoli:rul Zizioulas legati de teoria eronati despre vointei" gi a,,libertigii persoanei" si ,,hbertatea desprelegltura dintre voingi 9i persoani, are atit in spatiul bisericesc cit gi urmiri negative in viata personali a credinciosului, carepoate cidea in relativism gi antropocentrism zeifrcat sau in protestantism. \4achos aduceargumente patristiceimbatabile gi cu multi smerenie dar si cu fermitate aratl, unde grege;tecolegul lui de arhierre.Zrzioalas ristllmicegte pe insugiSllntul Maxim Mirtu' risitorul, carevorbestedesprefilosofia practici., contemplarea naturali si teologiamistici, dar gi algi Sfingi Piringi care vorbescdesprecurigire, luminare gi indumnezete. Probabilpreo muhq traire in flosofa ;i spa;iul occidental i-au ofectat perceptiaharicao q. dev6r ur ilor ecle si ale, Deci, nu se poate vorbi despre,,voinga liberl a persoanei din punct vointa esteo insusirc afrdi-naturii gi nu de vedereteologic,pentru c5. deliberati, carevldeste nedesivXrsi rea firii,insi Sfrntii doblndesc in Hristos neschimbabilitatea alegeriideliberate.invititura despreon(divinen.m.) careurmire;te tologiapersoanei 9i libertatei persoanei si. evite chipurile! necesitatea firii-naturii nu estealtcevadecit personalism de provenienti occidenrali,o,,deformar€'in teologiacontemaga-numitei,,teologii postpatristicd'36. porani, estechintesenta
Pen trtr Zi ziotrlas,,teologia t r i n i t a r a r rp i r i n t i k r r g r c c i , elaboratii in scc. IV, repre zinfil nu rloar un rn()mcnf,

/

e -dsryr

a persoanei , citi vreme opgiuneaesterealizati de om prin alegerea c s e r r t i a lt l i n i s t o r i a d o g r n a t i c i i c r r s t i r r ec i , n i c i r t r a i rnrrlt nici rnai putin, dec'at o revolulie in filozofia o g r c r r c as i n u l r t n n r r i d c c a t lucrare a Sf. Duh".

34

Vczi pe larg Pr. prof. dr, George REMETE,

Teologia speculativi

si teologia pietisti,

in:

http://www html. 35

cresrinorrodox.ro/dogmarica/dogma/ceologia-spcculativa-teologia-picrista-69017,

Teologia Bizantini. Tendin;e istoricesi teme docrrinare, ed. a II a, John MEYENDORFF, cd Ncmira, Bucuresri 20f1,p.23. )6 Vezi pe larg hrtp'//graiulorrodoxwordpress.com/20I2/10/17/123-confruncarc-dura-rntrernirropol it ul- i eroth eos-vlaho s-si-m i t ropol irul-io an n i s-ziz iulas -asupra-u no r-pro b[eme- c ruciale- ale-

credi n tei-noasrre/

56eATt?UrlrHr

EXPERIMENTE SI PROGRAME AL MINTII SECRETE DECONTROL AL IDEOLOGIEI MIC ISTORIC TOTAL CONTROLULUI SAU ISTORIA MODERNA A ATEISMULUI

ul
I

Redim mai jos o scurti istorie a recentelorfapte cares-au nlscut din Ideologia Controlului Total. Datele sunt culese din arhivele de stat ale SUA gi publicate pe internet din 18.000 de pagini de catel. documenteCIA declasifi Eugenismul, sau crearea unei specii aga-zis perfecte, i;i are oblrgia in Frangasecolului al XIX-lea, odatl cu studiul despre inegalitatea raselor,scris de Gobineau.Treclnd prin multe prelucriri, ideeaatinge azi paroxismul,prin Institutul de Informatizarc a Societdgii, carcspune in statutul siu ci ,,d.ezideratul nostru este de a imbunatali rasaumanh,ridicdnd nivelul de inteligentd i sptitudini prinfolosirea ". benef ciilor tehn ologic e a microcipur ilor T r ecind neobservati degi este publici, afirmagia apargine co-semnatarilorconcractelor cu privire la cardurile de identitate sau de sinitate din Europa;i din RomXnia. 192]. Bernard Barnardovici Kazhinski - in raporrul Comunica;ia - studiazi un anume fenomen de comunicare elecffoRadioBiologicq magnetici intre organismele vii. Experienceleculmineazi. cu ideea credriiunui Regisfru al GAndulul, unui Hipnotizator Electronic si a unui Gdndurilor la Distanta, mai precis predispozitiv pentru Transmiterea cursoarelea ceea ce azi se numette Bozageneralo dedatedin Texas. 1941. Rooseveltdecide,firl si consulteCongresul,si se initieze lucrul la bomba atomici. PinI in 1945, programele secrete sunt ascunse nu doar pentru public, dar ;i pentru Congres,pe motive de,,secu1 Documentele sunt publice 9i disponibile pe baza cererii oficiale citre guvernul SUA, www. wanttoknow.info ;i http,//psihotronica blogspot.rol www engadget.com

o J o
z
-

t,

lrl

F
I

o
o

f i , T i 1 L I { } F i 1l,(,D 5 7

ritate n agionaIa',in.r ealitatedin p ricina implicagiilor bio etice,mo rale in acela;ian, Pre;edinteleAsocia;iei PsihiatriceAmericane, ;i sociale. psihiatrul Foster Kennedey declari:,,Pentru a ne putea pisrra sinitrebuie si ne asigurim ci putem stopa toasi 9i prosperi societatea, incuviingAndacademicnu doar aparrtiasi evolugiacopiilor retardaEi..i', genocidul prin avort, dar mai cu seami eugenia,care devine linie de pe lingi scopulcontrolului populagiei, forti in activitateadecercetare, dorit de superputeriin plini expansiune. si destrucDe arunci, metode de depersonalizarc turare a fiingei se rafineazi, mereu, incepAnd cu lagirele neziste, trecind prin spitalele americane de psihiatric 9i ajungnnd la apogeu in lagirele comuniste ;i Gulaguri intre anii 1947-1964, rar estlzi se aplici in mod universal,cu instrumente nevizute si performante. Indiferent de ideologie, victimele suferi aceleagi umilinge, devenind fiinge golite de sens,foarte ugor manipulabile.Pestetot, explicagier,,Totul penrru progres'iCe proaceeasi grespoate fr in distrugereaomuluii Oare adeviratul progres nu e sfingireai 1945 - 1955. Dupi ce majoritatea oamenilor de ;tiingi germani de convingerenazistl.suntarestati, pregedintele Truman ii achiti miraculos gi autoriin zeazi implicarealor in programe de cercetare, vedereacontrolului comportamentului ;i a mintii omenesti. Astfel, un numir de765 de oameni de gtiinfi sunt adugiin StateleUnite sub egida unor programe secretede cercetareapsihicului omenesc,cu mijloace sinistre gi pentru o finalitate congtienttragici. 1947.Laprima intilnire dupi fondareaCIA, Secretarul Ap5ri:rir,James Forrestal,propune inceperearizboiului secretimpotriva soviecomunisti e mai importanti declt ticilor. Se decide ci ameningarea respectarea drepturilor constitutionale.Initiativa duce la executarea multor operagiunide rizboi psihologic in Europa. PersonalulCIA nu seopune si lucrezecu doctorii nazigti,caresedovedesc eficien;iin zdrobkeagi apoi spilarea mintilor oamenilor.in multe situatii bazele militare sunt folositepentru a ascundereprobabilele activitigi. 1950. Prin cercetarea implicagiilorpsihologicein scopul controlului de informatii sau controlului social,CIA desflgoari.ample gi susginute programe de dezvoltarea cerceti"riicomportamentului uman gi in speciala controlului mingii, toate fiind motivate de faptul ci 9i rusii, chinezii sau coreeniifolosesc programesimilare.
l)ezideratuI nustru cste de ir inrhuniit'iti rasa urnan:i, tidicand rrirelrrldc irrtcli.qcntii si r r p ti r u r { ir r i p r i r r l i r l o s i rca beneiici i lor fehnologice a microcipurilor". 'l'rcc li nd rrcotrservata d c s i c s t cp u h l i c : i , , r fr illrirtra irpaf trne c()-ser]lrratari lor c0Dtfflctelt}r ctr privire lrr car:clurile de identitntc sau de s ; n r i t i r l c t l i n l i - r t r t . r p.a i clin Rornani:r.

58('ATtT[JptNr

BTUEBIRD SAU PROGiIAMUT PERSONALTTATil UMANE MODTFTCAREA BLUEBIRD esteprimul program de control al mingii, cu urmitorul curriculum de lucrul - Putem crea prin control post-hipnotic acgiuni contrareprincipiilor morale ale cuivai - Putem intr-o perioadl scurti. de timp si indu-

fi provocati adormirea a unui subiect, fLrL ca aces' ta si gtie,acgionind un aparat din proximitatea lui'i ARTICHOKE Alte pagini din dosarele se referi la tehnicile de trasare a materialului radioactiv prin corpul uman gi mai alesprin creier.l 1949-1953. Autoritigile comuniste romAne,co, ordonatede ministrul de interne Drighici, expeimenteazl.la penitenciarele din Aiud gi Pitegti crrein mare parte eqaeazi Procesul de reeducarc, prin puterea duhovniceasci dati de Dumnezeu rugiciunilor celor deginugi.Fapul ci ni;te victime ale celor mai atroce misuri de destructurare umani s-au transformat, prin rugiciune si ortodoxie, in mari Sfingi, sl fie pildl de temut atlt celor ce;i azi continui si profereze doctrine an tiumane, cnt gi multore careau uitat si se roage sau si triiasci putereacredingei. DE PROGRAMUL MKULTRA, UN PROGRAM

uman,fdrd voia cemo starehipnoticaintr -un subiect noi? incdtsdaclioneze in moduld.oritd.e sa,astfel - Putem si determinim prin hipnozi pe cineva s5. deturnezeun avion sau un tren? - Putem, prin hipnozl sau inducgiede somn, si forgim pe cineva si cilitoreasci distangelungi, s5. executeanumite comenzi gi si ne procure documente si alte materiale? - Putem garanta amnezra totali a unui subiect operafiuni? uman, dupi aceste - Putem modifica personalitatea umanii

A ARMELOR CHTMICE GERCETARE tl BIOLOGICE in 7953 debuteazi programul MKULTRA, un a armelor chimice si biolo, program de cercetare giceapupramodificirii mintii umane prin iradie. ocuri, substantechimice,violengi. re, eleitqg,s [Dosan L96I' 22 septembrie, raport MKUL.

TRA:
,,1. Continuaree ectivititilor specifrceprin implantarea de stimulatoare electronice miniaturadin creier. le in centrespecifice

2.Reglarca raporturilor dintre tehnologie ;i su. - Putem crea un sistem de a transforma subiec- biect,esengiali pentru conditionareasi controlul gii nedoritori in subiecgidoritori de a fr agen;ii nostri, gi apoi si t"ransferim acel control cltre agentr nespecializati,prrn intermediul codurilor celui carepoartl implantulJ'] MKULTRA cipului pe subiecgi studia efectele carehabar nu aveauci fuseseri implanta;i. Prin

le erau induse distal ditransmigitor, subiecgilor sau semnelorde identificare? - Cum se poate fi ascunsi in obiectenesuspecte versesteri. orice substangisomniferii in l95L programul e re-numit ARTICHOKE, dupi includerea Canadei9i a Marii Britanii. I Dosar: raport p ozrtiaCIA-07 1095-Ar,,EstepoFragii Ralph 9i Robert Schwizgebel au rcalizat dispozitive de urmirire a indivizrlor implantagi pe distangefoarte lungi. Acest fapt aveasi extindl conceptul sistemelor asupra ,,arestirii La

sibil ca un ci.mp mai nou al energieiradioactive, domiciliu"; in occident, peretri inchisorii fiind decit in Lagirul Socialist.Apoi, niste particule atomice ar putea fi agintite spre ,,mai distangagr" centrii nervogi ai somnului sau spre centrii din creier careinhibe stareade veghe.Astfel, ar putea JosephA. Meyer de la Agengiade SecuritateNagionali (NSA) a fost cel ce a propus implantarea

$17'T'";ftit';*e59

tuturor americanilor arestati. Acest lucru este in vigoareastizi in toate penitenciarele americane. Avnnd in vedere ci legile de azi sunr intenrionar creete a fi conficru ale,practic,o persoani.in mod normal considerati.nevinovati.poate fi aresrati fre ci,afilcutun lucru, fre ci nu l-afdcut,ambele fapte fiind legiferatedrept actepenale.Astfel, orice persoani ar putea fi in pericolul de a devenisubiectul implantirii, drept pentru care problema microcipurilor nu este deloc una de speculadeparanoici nefondati, ci de maximi si stringenti importangi. L955 - 1975.Mulgi din psihiatrii de eliti ai universiti.tilor si spitalelor americane,cu fonduri substantialede la guvern,au activatatet in secret cit 9i figig in programe imorale si inumane de spilare a creierului gi control al mintii: Dr. William Sweet - Harvard University (implantarea de microcipuri in creierele bolnavilor psihic), Dr. Martin Orne ;i Dr. Louis Jolyon West (control prin hipnozi pentru crearea de agengide inforatiei mondiale gi americanede psihiatrie, unul din fondatorii MKULTRA), specializatin creareade personalititi multiple in pacientivoluntari si involuntari,esreinitiatorul a nu mai putin de 4 programede manipulare mentali pe copii (mirturiile lor sunt prea dureroasede redat aici). 1950-1966. Precursorulmicrocipului. Dr. Jose Delgado, neurochirurg si profesor la Yale, impreuni cu Dr. Vernon Mark, Dr. Frank Ervin gi Dr. William Sweer, inventeazi un electrod implantabil in creierul pacientilor, sisrem prin

zii pot fi implantari firi. anestezie, folosind doar acehipodermice,careprintr-o miscarerapidi se inrroduc in craniu ci.tre locurile carese doresca fr afecrard'. in generalimplantirile sunt corelate cu folosirea de substantehalucinogene,fapt ficut arhicunoscutdupi anii 80. 1961. Profesorul Valenrir-rVasiliev a publicat

in Anglia I'tcrarea Experimente de sugestie mentasubiectului vizat, experimente prin cere se

mafii), Dr. Ewen Cameron, presedinteleasoci- lr7.Profesorul conducea, fira consimrimi.ntul Dr. Estabrooks, declansaudiferite tehnici de manipulare distali, dar mai alesde induqereprin unde electro-magneticea unor programementale. 1964. Programele se sisteazi oficial, dar unele ramuri rimXn activesub MKSEARCH anii'70. L970-197]. Sovieticii reusescsI sistematizeze predicatele psihotronice:,,Operarivitatea in cAmpul de luptl mental reprczinti, manipulareaconexiunii cAmpuluibiofizic intre om si cimpul privit ca sistem determinant de mediul in care acesra oAni in

care demonstreazi public si repetat ci opera- triieste. Prin schimbareanaturii liniilor cimpului torul poate controla milimetric toate acriuni- unificat caretreceprin corpul biofizic, sepoate alle motrice, de perceptie gi reactie a subiectului uman. Doctorii au declaratci pacienriiar fr,doar simple obiecte de cercetare si cI prin urmare nu le grotesti fhcute pe aceia.Dr. Robert G. Heath, presedinteledepartamentului de neurologie de la Tulane University, a continuat cercerarea cu electrozi implantati in creierelepacientilor. Dr. tera multimea parametrilor realititii," 197], Directorul CIA fuchard Helms ordoni distrugereaarhivelor MKULIRA, din pricina

au mustriri de congtiint; pentru experimente- datelor compromiti.toare de genocid si incS,lcarea flagranti.a drepturilor fu ndamentaleale omului. l974.Stanford Research Instirute ffeeezeun program de computer capabilsi citeasci mintea cuiva prin corelarea informatiilor de electroencefalograf.

John Lilly descrie tehnica implantirii: ,,Electro- L975-I977. Generalul Oleg Kalughin execu-

60€lATtT{.'nrrur

ti manevrede naturi psihotronicl folosind frecventesub 1000 de Mhz, carc penetreazi. structurile pini la organeleinterne afectind totodati gi funcgionarea creierului. Cercetirile de acel tip, ca gi multe altele,sunt continuare gi astlzi la nivel academic,mai ales la Institutul,,A.A Uhtomski" din St. Pe. tersburg 9i la Universitateade Stat Kirov din Alma Ata. IMPTANTAREA MICROCIPULUI iruCREITN 1977, D ebuteazi P rogramul RHIC ( Radio Control Hipnotic Intercerebral),axat pe implantul de microcip in creier. 1977. Ca urmare a abrogirii Legii Liberrigii Informagiei,16.000 de pagini din acestecercetilri sunt gisite gi publicate, iar informagrile dezv|,. luind schizoizarea personalitigii, manipularea comportamentului si a gAndirii, controlul asupra reacfiilor afective;i ale senzagiilor, gtergerea total5.sau partiale a cognigiei, sternescun val de uluire in rAndul publicului american9i mondial. 1980-199f . incep si fre publete--studii de cer. cetate cate ereti dispozldvele functionale ale Forrelor Speciale ale armatei SUA - infrasune1 9 8 0 - 1 9 9 1 .I t t . * p sir fie publicate studii de cercetare care arati dispozitivele functionale alc Fbrtelor Speciale alc' armatei SUA - infrasuncte, rnicrounde, frecvente joase sau inalte, frecvente radin, inducerea cle unde cerebrale de ritm diferit - pentru modi{icarea stirilor de constiintir, a cornportamentului urnan.flpentru controlul acestuia.

joase sau inalte, frecvenreradio, inducerea te, microunde, frecvente de unde cerebralede ritm diferit - pentru modificarea stlrilor de constiinrl, a comportamentului uman ;i pentru controlul acestuia, de la provocarea de rini ugoaresaudezorientare,Ia spilarea creieru, lui, atacde cord, cancergi chiar moarte. 1987. AvAnd in vedereci microcipul de uz uman era de mult folosit in secret,in mod oficial estebrevetat microcipul comercial,prezen' tat ca o mare inovagie. 1989. Se infringeazi. organismepolitice mondiale pentru implemen, tareaideologieiinterrelagionale intre om si masini, prin intermediul microcipului. Se declanseazilupta dintre ideologia materialisti si ceaspiritualisti, celedoui tabereconfrunt6.ndu-se in intreagalume pAni in ziua de astizi unii susginsporirea confortului propriu, cu orice pref, numai si fie ocrotit trupul, ceilalti susgindiminuarea confortului propriu, cu orice preg,numai si. fie respectatsufetul. 1990. Datele de encefalograf,, sintetizate gi matematizate,pot fi folo, site pentru a induce intr-un subiectuman involuntar orice senzagie sau reactie afecdvi, acestarlminind convins cd ceeace triieste ii apartine voingeiproprii. S-a observat,ca si in temnigelecomuniste, ci experimentele de acestgen nu au succes pe cei ce sunt impirtisiti cu Sfintele Thine gi pe cei ce seroagi din inimi - activitatea mentali a acestora rimAne nedecriptabili 9i nemodificabili. Acesta e unul din

l\TiT#fi)it,{*1(D61

motivele principale penrru care aracul esre mai degrabl impotriva credintei si Bisericii Ortodoxe, declt impotriva oricirei alre forme de yiagi spirituali. 2007,in chip ironic, cu finangiri chiar de la corpora;iilefarmaceutice, lumea medicali academici publici articole despreefectulcancerigen al microcipurilor. 20O9-201L.Guvernele SUA, Asociagiilede bioericl si medicini, si OrganismeleUE publici studii ample despre efectele dubioase, dacl nu malefice,ale tehnologiei RFID. in acelagi timp companiilefarmaceutice ;i cele cibernetice dezvolti aplicagii,,atrigitoardi disponibile publicului larg (cititoare de creiegcipuriingerabile, etc.). 2011. Programul australian de,,simularemagnetici transcraniani' amplasarea unui electromagnetpe crestet,deoarece cnmpul magnetic se difuzeazlin creier modificAnd vibra;iile cortexului. InhibAnd faculti;ile lobilor temporali ;i frontal, si blocind capacitatea de abstractrzaresi sintezi, se actioneazi direct asupraplrgilor arhaiceale creierului, anume calitltile saleprimare, de intuigie si perceptie. 2012. (Jniversitatea Keio breveteazi un scannercerebralcarein timp real aratd. tipul de activitate cognitivi gi afectivi a subiectului. Scanarea poate li ficuti si din spa;iu, prin satelit, dar modificarea stirilor citite nu poate fi ficuti decit prin implantarea cu cipul RFID care estetinta tuturor acestoreforturi de un veac. Ciberneticienii armatelor marilor puteri au impresia ci pot transmagnetice, organice, ca pe un ansamblude informatii incoerentecare trebuie si 6e controlat, intr-o viziune careprin control motric si de gindire, anuleazi orice libertate individuali sau de grup. CONCLUZIE Puterea asupra omului o are numai omul insugi, dacl este stlpin pe sine, rar aceasta esteadeviratl gi posibili numai in Iisus Hristos. Prin Mintuitorul Hristos, Singurul careabiruit lumea gi intunericul, insusi prin mucenicie incepiror al mAntuirii noastre,omul are Viagi ;i esteliber. Nimic nu-L poate scoate pe Dumnezeu din sufeul omului, decAtomul insusi, prin voia ceacizuti. Toate riutiEile gi vicleniile nu pot nimic asupraunei inimi diruite lui Hristos, Ciruia fie slava in veci.Amin.
material realizat de MONAHIA TEOFANA

,/ / / / Ciberneticicn {i armatelor marilor putcri nu impresia

forma fiinta umani, intr-un ansamblu de reacgiichimice, electrrce, c'i pot transfbrma fiinta
unrana irrtr-urr ansirmblu dc reactii chimice, electricc, lnagncticc. orgrrrice, ca pe un ansanrfilu de irr*br:nr irtii i rrcoerente carc trehuie sii {ie confrolat, ' : r r cp r i r r i r l t r - o v i z i r r r r tc control nrotric si clc ganclire , rrnulelrzi orice libertatc irriliviclurrlli sarrde grup.

62OAT!TUDINI

iN ROLUL IEZUITILOR RICAGRECO.CATOLICA BISE
DEA CONDUCE rEzurTil AVEAU MENTREA PRIN GRECO-CATOIICE DESTI NELE BISERICII iI nvEnu ASUPRA IERARHITOR UNITI cONTROLUL CE
de leromonahEftimieMitro

F E ul IT ul G

PRozELrrrsM tEzutr in rAnte
ORTODOXE Dupi trecereala reformi a unui foarte mare numir de catolici, Biserica Romei se folosegte de ordinul ciluglrilor iezuigi pentru a recuperape orice cii numirul de credincio;i pierdugi prin reformi. Acest ordin cilugiresc a fost infiintatin anul 1540 de ofiterulspaniol lgnagiude Loyola caree contribuit foarte mult la convertireaunor ortodoc;i mai alesprin scoali gi implicagiidiplomatice.Iezuigiiau lucrat foarte mult la convertireain masi a ortodocgilor,mai alesacolo unde situagia politicl si economiciii avantaja. Pentru inceput nu s-a recursla o catolicizaretotali a credinciogilor ci s-a fbcut o solugiede compromis.S-au modificat doar unele pir;i de citre populaEre dar s-a pistrat cultul si ritul ortomai nesesizate dox, iar treptat au inceput si se schimbe dogmele ;i toate celelalte, in catolicism. scopulfinal fiind asimilarea Prima astfel de ,,unird'a avut loc la Brest (anul 1596) pe teritoriul Belarusieide azi. O parte a ierarhilor ;i nobililor ucrainieniortodocgi din regatul polon catolic av acceptatunirea cu Roma doar administrativ firimodificiri in dogml. Aceasti acgiuneiezuitia dus la multe tulburiri in zoni, ajungindu-s ela martiriziri gi confisciri de biserici. in acelagimod, in 1646, iezuiEiiau reugit si-i dezbine gi pe rutenii ortodocgi din Ucraina subcarpatici, Sub presiunile nobilimii de atunci s-au rupt o parte din ortodocgii ruteni din acelezone fiind unigi cu BisericaRomei.

r,1ThTi-tffi[il*]€)63

incerciri de atra$ere la,,unire"cu Roma papali au avucloc in Serbia, Bosnia, Hergegovina,Siria, Ierusalim, Egipt. in aceste ti.ri numirul de converti;i estefoarte mic, aproapenesesizabil. incepXnd de la infiingareauniagiilor in tirile ortodoxe papahtatea a avut un control absolut asupraierarhilor uniti prin intermediul a cel putin cite un cilugir iezuit in preajmafiecirui ierarh. Acesraocupa, in multe cazuri,functia de consilieral episcopuluisau vicaral diecezel resPectrve.

tEzurTut BARANYT iru nRorRl tr uNrATtA
in celece urmeazi.vom mentiona in mod special actiunile iezuigilor gi infuenga acestoraasupra ierarhilor greco-cacolici din Ardeal. Dupi moartea mitropolitului ortodox Teo6l al Ardealului (+L697), scaunul mitropolitan a ri.mas vacanto perioadi scurti.IezuiEiimaghiariau profitat de aceasta, incercind si atragi la,,unire cu BisericaRomei" cit mai multi preofi si credinciogi din cuprinsul mitropoliei ciutAnd sI proflte de nemulrumirile romdnilor impotriva calvinilor care desfisuraseri o propagandi intensi printre ortodocsi de aproapeun veacgijumitate. Pe lXngi acestea au incercatsi profite si de siruatiagrea a preotilor romini supugiunei intreite opresiunir nationali,,sociali si religioasi. Iezuitul Paul Ladislau Baranyi a cerut Curtii de la Viena prin numeroase memorii ca preotii romlni ce doresc si. treaci. la religlile favorrzatede impirat (,,recepte") si beneficieze de dreprurrle aceleireligii in careau trecut. In urma demersurilor lui Paul Baranyi, impiratul a emis o diplomi in caremenrionacelecerutesubliniind in mod expresci preo;ii carevor trece sub ascultareapapei,,vorbenefcia de toatc ytrivilegiile preotilor cotolici" acceptind astfeldoar primatul papal. La cerereacardinalului Leopold Kollonich (arhiepiscopde Eszrergom)impiratul a mai adi,ugatgi celepatru puncte dogmarice: filioque, azima,purgatoriul si primatul. Pentru a putea rcaliza unirea cu Roma, iezuigiiaveaunevoiede un document semnat de noul mitropolit AtanasieAnghel care(cu sprijinul implratului) ocupase scaunullui Teofrl.Iezuitul Baranyia reusir si faci rost de un asrfelde document, emis pe data de 7 octombrie 1698 care era semnatde mitropolitul Atanasiegi 38 de proropopi. Documentele vremii nu arati ci. la aceadatd. a existat vreun sinod, ceea ce presupunecI iezuitul a fost pe la frecare in parte cerindu-i si semneze respectivuldocument. Ulterior s-a descoperitc5. documenr r r l f i - 1 6 ,i e z t r i t i i a r r r c u s i t sa-i dczhine si pe rutenii ortodocsi din Ucraina subcilrpiltica. Sub presiunile nobilirnii de atunci s-au rupt o partc clin ortodocsii ruteni clin tcclc zorre frind t r r r i t i c u I l i , r e r i c aR o n t c i . Foto: Petru Maior

64()AT1TUS!$ti

tul respectiva fost un fals al lui Paul Baranyi. Despre aceasta vom faceo lucrare separati (a se vedeastudiile istoricului Silviu Dragomir despreactul,,unirii"). Pe ultima pagini Atanasie a scris cu mina lui urmi.torul text: ,,$ia;a ne unim... (dogma, cum toatalegea invalatura -n.n.) decredin;A noastra, slujbaBisericii,leturghia ;i posturile ;i carindariul -n.n.) n-arstape locacele, nostru sastea pa loc, iqrasa(daca niciaceste peceti sa n'aiba nici o tariedsupra noastra", La sfnrsit era menrionatl dorinta mirropolitului de a nu fi scosdin scaunpini la moartea sa, iar urmasul siu sI fie ales de sobor liber, si fre confirmat de papl;i de im. pirat dar si fre hiroto nit de ,Patriarbulu desub biruin;a inalgimiiSqle" adicide mitropolitul de la Carlovit carese afa sub stlplnirea teritoriali a impdratului habsburg.Acest document a stat ascunsin biblioteca LJniversitigiidin Budapesta(arhiva iezuitului maghiar Gabriel Hevenesi)pini in 1879 cAnda fost descoperit de istoricul unit Nicolae Densuqeanu. rEzutTiltur ATANAS|E ANGHEL in perioada imediat urmitoare, mirropolitul Atanasietinea legituri strlnse cu ierarhii din Thra Rom6Lneasci, cu domnitorul Constantin Bri.ncoveanu gi cu tipograful Antim Ivireanu (atunci ieromonah)-Atanasie si preotii semFoto:I us de Loyola

natari ai documenrului tineau linia traditiei ortodoxe. Acest lucru i-a nemultumit pe iezuigiasrfelincnt la inceputul anului 1701 a fost chemat la Viena, insotit de iezuitul Carol Neuraurter, ;i pus in faga a 22 de acvzalLicarevizau schimbareasa din scaunul mitropolitan. Pentru a nu isi pierde scaunul,la sfarul iezuitului, Atanasie a acceptat si fie rehirotonit, de citre cardinalul Kollonich (insogit de doi episcopicatolici maghiari de Gyor si Nytra), pe 24 rnartie 7707, in capela,,SfintaAna' aiezuiEilordin Viena. Odati cu acceptarea compromisului rudele lui Aranasiedin Poiana lor au fost innobilate prin deciziede la impirat. De ;i descendengii asemenea au fost innobilati $tefan Rag gi Mihai Puiu, epirropii mitropoliei, careau trecut impreunl cu Atanasiela,lJnir€'. La cAtevazile dupi rehirotonirea lui Atanasie,impiratul Leopold I a emis diploma (documentul) prin carc declarain mod oficial infiintareaEpiscopieiGreco-Catolicede Alba Iulia, in locul mitropoliei ortodoxe.in functia de episcopera numit AtanasieAnghel cereavea si semnezepe loc o declaratieumilitoare in 16 puncte. i.ttr" aceste puncte se specificasubordonareaneconditionati faEi de papi gi arhiepiscopulde Esztergom,acceptarea unui teolog iezuit carc si,ii

, , S ia s an e u n i m . . , c u t r t t o a t i i l c g c r r( d o g l n i r , i n v r i tiitura dc credinti --n.lr.) noastri, slujba Ilisericii, leturghia si posturilc si carindariul nostru si stea p a l o c , i r r r i i s i ( d a c a- n . n . ) r l - a r s t r l p c l o c i r c c l c ,n i c i accstc peceti si n'aibA nici o tiirie irsulrrt noastri".

f4'7i I't: \l m i l'{ I (D65

cenzarezeactivitatea.,rehi roto ni rea tuturo r pre ogilor, si rupi orice leglturi. cu mitropolitul de la Bucu'regti gi cu principatelerominegti, in mod special cu Jara RomXneascl gi cu Constantin Bri.ncoveanuetc. Dupi ce s-a intors de la Viena a fost reinstalatin catedralactitoriti de Mihai Yiteazul la Alba Iulia, dar de data asta ca episcopunit. Tridarea lui Atanasie Anghel a dus la multi tulburare in popor, marea majoritate a preogilorau refuzat rehirotonirea 9i nu l-au recunoscutde ierarh al lor, iar episcopiiexistengi atunci in Ardeal nu i-au urmat (dintre acestia ceamai mare impotrivire a avut-o episcopulIosif Stoicadin Maramureg). Ulterior iar romAnii aveausprijin de pesteCarpagigide la episcopiilesArbe;ti.Foartepugini au fost cercare i-au urmat lui Atanasie.Sprijinul oferit din Jara RomAneasci a incetat iar noul Atanasie a fost silit si acceptesupravegherea teologilor iezuiti: Carol Neurauttet, Paul Baranyi,Ioan Prenrhaler gi FranciscSzunyog. Istoricul Nicolae Iorga caractenzeazl. gestul lui Atanasie ca fiind ,,cel mai injositor actpublic de _fAcut un ulqdiciromiinesc". Datoriti revoltelor protestante, Atanasie igi muti sediulde la Alba Iulia riminAnd suo conrolul total al iezuigilor,Mustrat de constiinti, in 171-1, a incercatrevenireala ortodoxie impreunl

INOCHENTI M EI C U : i.rtr-r'tn memoriu din 14 septembrie 174I, episcopul unit de Figirag, Inochentie Micu Klein se plinge cil ,,Teologii iezuigi nu aparaclerul de maltratqrilecei lefac cona;ionalii lor eretici(protestangi -n.n,) in locsq-ilumineze maghiari pe ace{ia ;i I sa-i aduca Ia caleq adeuarului, umblasa conuerteasca, sau mai binezicand sa instraincze pe romini de lo adevar. Ei nu suntcondu;i dezelapostolic, caci atunci ar avea cdmpdestul de larg in sdnulnaliunii maghiare, ci de demicaa poftadea rupeI miqorafundaliunea destul unit. Ei s-arputeamul;umicu colegiul episcopului lor din Clui / cu re;edin;ele lor bogate din Sibiu,Alba Iulia, Bralov;i Odorbei, de unde pot trimitepropagatori ci cautaodihnA in locde munca, nu ureausa se faca apostoli, ci saporunceasca episcopului ;i clerului ;i sa-;i improprieze o pctrte din cei 3000 deforini clestinqta caclerulunit nu pentruepiscop, fara a lua in socotinla 6renicicuce sqbrqni si imbr(tcq. Din contra, ei vreau sa aduca lq aceasta soarta trista;i inJaptaI' ;i pe episcop au I adus, caci episcopul nu are pentru sine quartir(lo-n.n.) corespunzator, cuin;a trebuie saseingrgeascd de legume, quartirpentruteolog ;i sa-iprocure fAn, ovaz;i altelc trebuincioase casa pentru I caiilui ;i prin aceasta sase undea ajunsdemprovisorul teologului.latd Jaca nitateaepiscopteasca! lata soartanoastramisercbila nemaipomenifi f)oatenicdieriin Euroyta"r.

episcopiile ortodoxe din Ardeal s-au desfringat, ai credin;ei catolice c6;ileplace. Dar nu au acest gdnd,

cu protopopii sii dar iezui;Ii de lAngi el au reac- S A M U I L MICU: gionat prompt ;i Atanasie a cedat ameningirilor autoritigilor de atunci si temerii cI igi va pierde scaunul.A murit doi ani mai tAi'ziu gi la inmormintarea saau finut cuvint doar doi iezuigi, unul in latini si altul in maghiari. Nici urmasul siu, InochentieMicu, n-a avut o soarti mai bunl. Iezuitli au supravegheat;iconincepind cu primul: AtanasieAnghel. in celece urmeaz| vom prezentaciteva mirturii -n.n.) (altadiploma dnulocesta 7707,rrbdiplomat ,,itr s-,"lu ivit cttnumele imparatului Leopold, al caruioriginal.fiindcA nu s-auaJlat, dup-aceie despre dAnsul indoialitauJost: sezicecaiezuigii l-au facutpentruteologul c,arele dintreiezuvi;iera lLngauladicul romAnesc, ca dcesttr, linga prin cliltlomatul mtti taresa-lintareasca vladici. ulArlicii rominesti, Si dintru dcedstLt baronul tul Llcesta af ie;itdeLt imparatul ! nu voiaa-lcunoastc

trolar toate activitlrile ierarhilor greco-catolici, Inocbentie Aron lepada Clain ;i PetruPavel diplomrtLeopold; sa,carea au dat vlitrlicupentruca in donctlia qn tn care ale timpului venite tocmai din rindul greco-ca- lui Atqntrsie, intraceia s-au dat zi si intracela tolicilor. Din cele exprimate mai jos se observi, nemulgumireafagi.de controlul ;i atitudinea ieunite: zuitilor, fati de inalrelefete bisericesri
I R e p r o d u s d u p i r r a d u c e r e al u i A u g u s r i n B u n e a , , , E p i s c o p u l I n o . ccngiuKlcin", Blaj, 1900, p. 149'1,50, apud. Mircea Picurariu, ,,Uniar i a i n T r a n s i l v a n i ai n t r e c u t s i a s r i z i " , O r a d c a , 2 0 0 6 -

66C'ATITUDINI

cesenutneste al doilealeopoldin, I illaudacaaufost preAtanasie ;i diplomatul leopoldin sezicecaAtanasie invalat;i procopsit, iarq intr-aldoilea I pentru caeste carele nu ;tie canoanele, pentru aceiatrebuie neinvalat / neprocopsit, latindceasca, sd si. aibd ldngdsineun (,oter iezuuit, theolog de legea carele judecatoilumai mareinlucrurile Ei fe cousarunouditorgenedis, odeca y'ficelele biseilcegti. arhiepiscopul Totpeacea ureme s-6uiuitsubtnumelelui Colonici, dela Strigon -n.n.) instructie (Estergom cucarea seda invalatura teologului ce ;i sespunea are.Dupa aceastq instruclie, vlildiculnumoi numele il auea,iora dregatorie dreg&toriaeyriscoyteosca o (turto teologulintru atdta cdt uladicul seputea sezicea e vicorulteologului. Alta instruc;ie eracarea ca de Ia Roma zicecd. j autoritatea au uenit, carea de tot strangea vladicului puterea ;i pe iezuvitul capmai mare cAvlAdicului, cumrdnduteologil punea / vlAdicului ;i clerului, ia aceia, nicia-iJace visitagie, niciabirotoni,nici a pedepsi pe ceirai, nici vro judecata s6u6-l aface, nici urorAnduiala in cleraface, nicislujitoria-;i baga incanici carli a scrie lasaI mutaii eraslobod I a Ie fara de voiateologului, squsfutaface,intru trimitemai nainte dea learatateologului I nici un sabor care sanufe indreptatoriu tbeologul mai multe'2. ;i altele PETRU MAIOR: cariiinvagdnd Ia Romatbeologia soseafa uniiprin par;ilenoastre ,,$iacuma auzitloRoma;idoarsdngele cotesc acelea sunt adevarate cqrea le-au canumai
Datoriti revoltelor protestante, Atanasie isi muti sediul de la Alba lulia riminAnd sub controlul Nllustrat

Foto: Micu Samuil

pentru monarcbia papei.O! de-aroyrira Dumnezeuneamul I l-ar varsa cariinumaicuatenlia, rotn&nesc deocestfeal deoameni inualati;i tbeologi! laca;ului sauvrausainvinga cutiful;i cuvalfaceau in baine pe to;i; ;i in locul sacagti despunceva d.elaRoma,sa taci,sd inlemne;ti, guro. De arali din q Besearicii cea uecbe asupra SfngiiParinli,din soboare pove{ilor / din istoria Trebuie lor,indqtae;ti schismatic ereticii. inainteaccestora ;i mai rau decat capetele, mdrio to gi ahetitluri cese toli sdplece sa-i cbemirabi, domnule, li separecaatuncildn inpotriuesc cinuluicd.Iugaresc. Si in acestea lucrand, lui Dumnezeu. mai tarecqnoanele biserice;ti O uremi,o obice;i dducslujba lui Petru Maior, ed. II, Sibiu, 1948, iuri!'3(reprodusdin,,Procanonul" p.68-69,apud.Mircea Picurariu,op. cit.). ALEXANDRU PAPIU-ILARIAN: lumi' Claincalugarul, PetruMqior ;i to;i blajenii ca;i Clainepiscopul, ,,...Sincqi, Voi, totraulfatal produs prin unire... nali din secolul al XVilI-lea, cunogeau uoicariin aceste Mare,dela Gherlq,.. zile iezuifiromdnidela Oradea I aiurea, la sinodul aleluminei a indemna samearga cutezali pe rom6.ni ;i aleliberta;ii cu cutez6nt6 uniqi catolicilor din Pesta, voi,cari mergeli pdnaa da romdnilor cari asemenea criminale numele urdt{ strain decatolici...Voi, prin aceste I altele
III. Hronica rominilor", rom. III, Bucuresti1969,p. 2 Reprodusdupi GheorgheSincai,,,Opere 2 6 2 - 2 6 1a , p u d M i r c e aP i c u r a r i uo p .c i r . lui Gheorghe$incai",Bucuregti,1870, p.323 Reprodusdin Al. Papiu-Ilarian, ,Viagagi operele M i r c e aP i c u r a r i u , op cit 34.apud.

total al iezuitilor.

d e c o n s t i i n t a , i n 1 7 1 1, a incercat revenirea la ortotloxic i lnprcunii cu protopopii sIi dar iezuitii de lingn el au reactionat pronrpt si Atanasie a cedat amen i ntIrilor zrutoritdti lor de atunci si tcmerii ci isi va pierde scaunul.

A T I T U D ; F 't .( I)67

lpucaturi, cercati a rupedetot o parteinsemnata a romdnilor din corpulcel mqi mareal nagiei, auzi;ipeprofesorul Sincai ;i pdnae timp,converti;i-u a!'l Sub controlul iezuigilor mai erau ripografiile 9i scolile unite din Ardeal. Din acest moriv marii corifei ai $colii Ardelene: Samuil Micu, Perru Maior, Gheorghe Sincai gi algii au avut dese conficte cu ierarhia uniti si cu teologii iezuiti arunci cXnd vedeau ci se impun norme striine de simtirea ;i gnndirea romineascS.. Cele prezentate mai sus arat5.felul in care iezuitismul a dezbinat neamul nostru. Prozelirismuliezuit unit cu interesele austro-vngerein Ardeal au dus la frlmintiri si rini interioare in s6.nulpoporului nostru. Multi papi au fost propulsati din rAndurile iezurtilor.Ace;tia, prin,,bllndete' exterioari au inselat popoare intregi clci in 9i,,smerenie" spateleacestor,,virturi" se ascundevicleniadiavolului care doresteextinderesi stipinire. Daci actualulepiscopFrancisc al Romei vaface excepfiede la,,regulild'iezaitecunoscute de-a lungul istoriei, rimine devlzat.., (va urma).
Foto:InocentiuMicu Klein

BIBLIOGRAFIE Dragomir Silviu,,,Romdnii din Transiluania;i unirea cu Biserica Romei",ed. IBMBOR, Bucuresti, 1963; Iorga Nicolae, ,,IstoriaBisericiiRomdne",vol. 2, Bucuresti, 1930; Nedei Grigore,,,Imperialismul catolic, o noua oJensiua antiromdneas, cd", ed. Clio, Bucuresri, 1993; Picurariu Mirce\r..,,Uniafiain Transiluaniain trecutsi astazi", ed,

Sub controlul iezuililor tipografiile

rnai erau

si scolile unire din Arcorifci

deal. Din acc'sf motiv mrrii

ai Scolii Ardelenc: Samuil NIicu, Petru N'[aior, (]hcorghe Sincai si altii au avut dese conflicte cll icrarhia uniti si cu teologii iczuiri '&f rlrrci cirlrcl vecleiru cii sc irnpurr n o r m c s t r i r i n e c l es i n r t i r c : r s i g d n d i rca r:orniincasc".i"

' ^\ H,piscop Nicolae Pop\ci,

Oradea, 2006; in Transiluania,incercare

Stiniloae Dumitru,,,IJniaiimul

de dezmembrare a poporuluiromin", Bucuresri, 1973.

=_-<L.-a.-a-

68OATITUDINI

MI HAI VITE AZUL, APARATOR AL CRE$TTNATATil
de Dr. Marin AlexandruCristian, Profesor de istorie

a muia in sdnge detegtin o sabiecebduse ,,Ma ingrozeam pini ocumat6ta sdnge depdgdni!"

lrJ
I

APARAToR AL MoLDovEt Sl cREDtNTE| BTSERTCil MOLDOVEI Fiind cregtin ;i iubitor de oameni gi de Dumnezeu, Mihai Vodi a ve, gheat cu sfintenie asupra Bisericii cilreia i-a acordat,tot timpul vietii, o arentie deosebiti,. Pentru faptul cI Mitropolitul Moldovei, Gheorghe,l-a insotit pe fratelesiu Ieremia Movili in bejenie,Mihai Yrreazula trimis pe protopopul Teodor siJ roage si. se intoarci., impreuni. cu episcopiicare-linsoteaut,la conducereabisericilordin Moldova si si nu mai rlti.ceasci prin locuri strline. Asteptind in zadar revenireaacestuiain scaunelemitropoliei si episcopiilor, Mihai a orinduit un sinod pentru caterisirea celorcareau dat bir cu fugigiisi hirotonisireaaltor arhierei.Printre participantii la Sflntul Sinod de la Suceava amintim: PreafericitulEpiscopal Primei, si Preacinstitii Justinian al Ohridei, Bulgarieigi al Serbiei,Preasfingii Mitropoligi ;i EpiscopiGherman de Chesarea lui Filip din Palestina, Dionisie Rolly, Mitropolit de Tirnovo Theofanes, Mitropolit de Vodena,Nicanor, fost Mitropolit al Moldovei, Petroniu, fost Episcop de Munkacs, Efrem, Epsicop al Habrului2. in scrisoareasoborniceascidin 02 iunie 1600, adresati de Sfhntul Sinod din Suceava se arati ci. Ieremia Movili a fost,,imboldit de
I In acelagi rimp cu mirropolitul Gheorghe Movili au pribegir si episcopii Agathon al Romanului, Theodosie al Ridiutilor I, p. a99)2 Ibidern. o 500, gi Ioan al Hugilor. (Mihai Viteazul in consriinra europeani, vol

o F
UI
I

E

r; t; l iii i (D69

pizrn| si sfat viclean impotriva multcredinciosului Mihai Voievod". Domnul Moldovei, cu incuviintarea mitropolitului Gheorghe si a episcopilorAgathon al Romanului, Theodosieal Ridiutilor si Ioan al Hu;ilor au statornicir,prin jurimAnt, gAndul,,ca si-l alungesi si-l distrugi cu desivirgire prin rizboi pe multcredinciosul Mihai Voievod, tronul acestuiagi garase pregitea si ia provincia acesruia <Valahia> gi si o dea fratelui siu, Simion"3.Cugetlnd in potrivire cu rinduiala soborniceasci,preacinstigiiarhierarhiintruniti la Suceava,,,ci nu estebine si rimini bisericile firi arhierei si turma lui Hristos nepistoriti' au inilgar in scaunulMitropoliei Moldovei pe Dionisie Rallya. Preasfintitul mitropolit Dionisie a hirotonisit, in grabi, algiepiscopiin locul celor care au pribegit: Anasrasie in episcopiaRidiugi 9i Filotei in episcopiaRoman. Ace;tia au jurat credingi gi s-au inchinat multcredinciosului Mihai Voievod gi 6ului acestuia, Nicolae Pitra;cu. itttr-o scrisoare adresati. Ia 17 iunie 1600 din Iagi,comisarilorimperiali David Ungnad ;i Mihail
Szekely, aflagilaCluj, Ivlihai Vodi a expus morivele cuceririi Moldovei: nu pofta dc a stapini sau lacomiade glorie ,,Caci(a;tt aJtrmitmcu certitudine) ne-a imytins lctsceostaci pentru ca am aflat in mod sigur,ca leremia, imprewna cu <Sigismund> Batbory, du;manfa;i; aI intregii cre;tinatali,nutresc planuri ca,printr-un dtacneqtteptett sa ne inuqdeze Transiluania"5. De altfel, Mihai Yiteazul era convins ci daci,,trcbuicsa ne ocupamde purtareo luptei controtureului, este nevt'tic ttri sapunem sta7tdnire pe Moldoua, ori sa renunltim It'lt"orrsih,rrrtitr"6.Intrigat cI a fost acuzat de neloialitate fagi de Rudolf al Il-lea, Mihai Voievod continua: ,,Ne intrebam tnereu cumltot zvonurilewxtr nelegiuiti sci st|rneasca bqnuiala la Maiestatea imperiala,lsuprLl celeinuti nestirhitccrerlinlcI sttttornicii a noastr(l, pentru ca totuli, devotamcntul sincer de crestinatate nu or puteanicicand litsqde Ji;ri tlorit hr noi, caciplonurile ;i acliunile nos.stre nu priuescnimic ahceuqdecdt numai salvar ea cre;tinatogii"7 . l\,lihrri Vite azr.rlerr conl i r r s c i i d i t c a, , t r c h u i es i n c ocupiim cleptrrtirreit Iuptei contra ttrrcului, t:stc ne\-oie ori sir pune m str-rpiinire pc h t r o l d o v r ,o r i s I r e n u r r t i t r n lir Transilvaniit".

3 4 5 6 7

l b i d c m ,p 4 9 9 I b i d e n rp , 500 Ibi.1cnr p, 5 0 6 ,s , ' t I b i d c m ,p 5 0 7 ,s n lbidcms , ,n

T0eATtT{"'Sisd!

TRADAT DE GATRE,,cRE'TINATATEA, APUsEANA La2r rulie1600,Mihai vodi s-aintxlnit cu celmai de seami diplomat imperial, BartolomeoPezzenlaAlba Iulia. urmau si",,tocmeascf,Ardealul si planul de luptr impotriva turcilor pentru apr rareacregtinltitii. Diplomatul impiratului crestin i-a spusvoievodului ci Rudolf al Il-lea doreste si-l numeasci pe genera. lul Gheorghe Basra guvernaror al Ardealului. Mihai VodI s-a opus cu multi hotirnre. S-a incheiat un tratat dupl vointa principelui pez. 'i d fl
,l1. "f I

zen, preficindu-se ci este convins de discutiile purtates,era convinsci
p.
".] t "'I &

Mihai Vodi trebuie scosdin Ardeal cu for;a armari. Torodati diploma. tia curtii de la Viena alucratinvara anului 1600 pentru inli.rurarea va. lahului, dupi cum o vor demonstra desfi,surarea evenimentelor. Nemesii ardeleni s-au rizvriLtit in frunte cu Srefan Csaki, impotriva lui Mihai Vodi. Armarei rizvriti. tilor i s-a aliturat oasteaimperiali din UngariaSuperioarl condusi de

\

. J

\

F.
qq
tl L

t
fl

il 3.
4i

Gheorghe Basta, care trebuia si.l ajute pe Mihai Yiteazul in aracul plinuit asuprapaseide Timisoarae. in memoriul citre Rudolf allI-lea din 1601, Mihai Vodi relata:,Vi. zdnd oastea de cllu:reti <imperiali> uniti cu viclenii transilvineni am ramas uimit gi cu toare ci. treaba ajunsesela bltaie, nu am putut si nu intreb de unde setrageaceasta si seversesinge cregtinesc"lo.

f
al l,?"'

,i

t ,t t

_ r _ : : r : - : { ; - 1 - -

Dupi cum se cunoasre, armatalui Mihai Vodi a fost infrinti la Mi. risliu in ziua de duminici, 18 septembrie1600. Egecul acestei bi. tilii Mihai il explici asrfel:,,Dar eu cre;tinfind si neinurt[at a mabate impotriuo cre;tinilor,de;i eram iruytinsde nevoie,nu m-arn luptat dupd cum eratn deprins,ca imytotriuadusmanului inflacarand pe ai mei firesc,
8 un avizanuntala26 tulie160oIa viena ci pezzenUngnad sr., ,,-or,.-4ll.Eiril-li isprivit rrarativele cu Mihai Vodi" (Andrei Veress, op. cit,lvol. VI, p. 156)
9 10 Marin Alexandru Cristian, op cir, p.242 Mihai Viteazul in constiinta euro peani, volI, p. 620

Foto: FrescaBisericaMibai Voda

llTiTl"if,)rf{t671

cu cuvAntul eu insumr cea ;i cupilda mea,infruntand q dusmanului ci,vqzdnd dintdilovitura inqintea mea

La7 octombrie1600 armatavoievoduluiMihai

a trecut muntii pe valea Buziului, in Valahia(Jra oastea crestina, cuprinsde milq,pentrua uarsa sange dusmanilor se revirsa ca grindina asupralui neuinovctt unor necredinciosi Mihai Vodi. S-a vizut etecet de poloni, tiltari, d'inc,tuzanestatorniciei nu am sprfinit,dupaobiceiul meu,cel dintaiatac, ci mcazaci, moldoveni,turci si unguri. Emogionanti

inapoinu pentrucn a;j pierdutincrederea, este hotirArea lui Mihai, luati intre doui bItI6m retras q muiq.in sdnge cipentru camo ingrozectm decregtin lii, dupi cum insugi aratil,,cind am fost domnia o sabiece bouse pdna acumat6tu silnge depagdni! mea cu ostile la grre Teleajenului si fac lupti ogeniimei,deprin;ia mq uedea totdeauna in cu le;ii ;i moldovenii gi titari gi turci, domnia $i astfel qsta dqtct neuazA.ndu'mq infata au deve- mea am dat gi am miluit pe Antonie Grama" cu fruntea lor,de nit neincrezqtori in graba lupta..."rr, / auparasit Dupi infrnngerea armareisalela Mirisliu, Mihai estesomat gi obligat de Gheorghe Basta;i $tefan Csaki si piriseasci Ardealul. intre Sibiu 9i Figira; s-aintilnit cu ostile din Valahiasi Moldova.Voievodul ii scria la 24 ranuarie1601 lui Rudol al IIlea:,,Mi;cdfidenenorocirea mea, toli aufost deparere, sa ...Abia dupamulte ne batem din noucu transilvanenii mai multe sate din judegul Ma;cala. Voievodul explicl motivul danieil ,,cind am intrat ;i am luat domnia mea Tara Ardealului, domnia mea m-am mAniatpe Antonie Grama cu multi urgie pentru o pAri ce au paratguri,limbi mincinoase citre domnia mea ;i am inchis domnia mea pe Antonie in turnul cetllii Brasovuluisi am pridat domnia mea, de i-am luat toati marfa lui ... de

indemnuri incepusera l-am adus la sirlcidi Ulterior Mihai Vodi a aflat i-ammoidomolit, caci ;i explica;ii sama infrunte, salase dea uarsa san- ci Antonie Grama estenevinovatqi a dorit si-l gAndul ;i i-amJhcut cuarmealecreltinilor ..."r2. gede creltirr TOTUL, DACAAR FI SA-MIPIERD ,,CHIAR NU VREAU SA.MIPIERD SUFLETUL PRIN despigubeasci,,ca si nu am domnia meablestem, nici fiul domniei mele,Io NicolaeVoeivod"15. Dupi ce oftile valaheau fost infrXnte la Bucov, 20 octombrie 1600 ;i Curtea de Arge;, 25 noiembrie 1600, Mihai Vodi a trecut Oltul gi a poposit la ministirea Bistriga.Yizind sfinta MAnistire strlmtorati din caszaimpuginirii,,strAngerii de bani" cu toate ci. era atunci,,laiesirealui

TRADAREA cREgrrNArATrr
Degi Mihai se afla intr-o situatie critici si durerea liunrricl ii chinuia sufletul cu necrutitoare rini, a avut totusi putereasl-gi mentini credinta

statornici in Dumnezeu ;i Cregtinltate.La 27 din gari" a hotirAt si cumpere mogia Coste;ti16, septembrie 1600 il ingtiinga pe generalul Gheor- ,,din putinii bani pe care-i aveadomnia lui" si a suntla \tsciuk I vorsa intareasca diruit- o mdnistirii pentru,,vesnicipomenird'17. ghe Basta:,,turcii Giurgful, Japt desprc,tfrieu qm primit ieri scrtsoare,Scosafari din domnie si din tari, Mihai Yrteazr:J in sensul c(rei vor vreaajutorul meu;dar eu nu dm nevoie cu ei. Cbiar dacaar f de ei, nu ma potrivesc so-mipierd totul nu vreausa-mipierdsufletul prin 1 3 tr hdarea cregtinhtdgii" .
1 1 I b i d e n ip , 621,622,s n
rL 13 l o l o e m , D .o l l . s . n . Turcii i-au oferit lui Mihai Vodi, in mai multe rindurr, aqeme f u n c g i i i n t r - o s c . i s o a r ea d r c s a t i Il-lea, Voievodul valah amintesre: 14 15 16 D.R H , B, Jara RomXneasci, vol XI, p, 569 Ibidem. Ibidem, 583, Mogia Costesri a fost cumpirati din banii voievo-

a purcespe drumul citre Vena unde a ajuns la 12 ianuarie1601. Aici voia si-i faci impiratului Rudolf al Il-lea cunoscut,dupi cum se exprimi in memoriul adresatla 77 ianuarie1601:,,slujbele, pagubele 9i nenorocirile suferite, gi chiar credinga, in virtutea cireia am acceptat jocul

n i t o a r e c h e z i g i i c i ep a c e , o n o r u r i ; i la 12 ianuarie 1601 lui l{udolfal

,,an fosr lipsit de toare marile mele averisi am fost izgonit dintr-o tari nu prea mici, rarir in care as putea cirmui si acum dac:'ras 6 inclinat mai mult inspre partea rurcilor decir a crestinilor. Dar a fosr arit de depa.re de mine <gXndul> ca eu si trec de pa.rca vrijmasului", in c o n t i n u a r e m a i a r a t ; i c i , , d i n p r i c i n a a c e s t e ic r e d i n q ea m e a f a t i d e m a j e s t a r e av o a s t r i s i a r i v n e i f a g i d e c r e s t i n i s i n u a m n i c i a t X t p i m i n t c i t si pun un picior" (Ibidem, p, 409).

dului gi din lefurile ostasilor care au consimtit cu pretul de 42.000 de aspri 17 Ibidem

T2OATITt'DINI

intimplirii"ls. Evenimentelepolitice cares-au desfh;urat la sflrgitul lunii ianuariegi inceputul lunii februarie 1601, in Ardealle,arestarea generaluluiBasra;i revenirealui Sigismund Bachoryin scaunul criiei de la Alba Iulia, l-au determinat pe impirat s;.accepte negocierile cu Mihai Vodi. Acesta i-a propus un plan folositor pentru Casa de Austria si,,pentruinrreagalume cregtini'2o. Rudolf al II-lea a fost de acord cu propunerile Valahului de a recuceri Ardealul2l qi de a continua lupta antiotomani. Dupi victoria de la Gurusliu, 03 august 1601, Mihai Vodi dorea si continue lupta impotriva dugmanului adevirat al crettinititii. Se cunoaste ci. Mihai Viteazul a depus osteneli pentrua pastraneStirbita "aprige in Dumnezeu" credinta din care cauzi.,dintotdeaunaa fost dugmande moarte alPortii"zz, Era congtientde faptul cI infringindu-i pe turci asigure pacee9i sigurangavesnici. a crestinitigii. Victoriile obtinute impotriva oromanilor i-au infricogat pe ace;tia care erau convingi;i spuneau cd.,,Dumnezeulupta alaturideel5i atdt demult cred acest lucru,incdt cedeaza totulinfavoarea lui ..."23. l,a 5 august 1601 Mihai Viteazul l-a rugat, printr-o scrisoareexpediata delaZalilq pe nun{iul papal de la Praga, Filippo Spinclli, s'i intervina pe lingn suverantrlPontif sa-l ajute cu oastesi bani,yoind a sluji mai departe cluzncrestini" itttt-on firman din mai 1598 Sultanul Mehmed al III-lea i se adresaastfel:,,Pildd printre emirii neanului lui Messia,reazemal marimilor din seminliaNazarineqnului,Voieuodul larii Romdne;ti,Mibai Voieuod"2a, ii acordau,,multi stimi gi Turcii il apreciau, atfu de mult setem de el incXrnu ftiu cum si giseasci modul in carelar putea pretu1"25. Sultanul l-a asiguratin mai multe rinduri ciii,,vor fi indeplinite toate doringel€'26. Mehmed al III-lea ii mai ficea cunoscut lui Mihai Vodi: ,,ci.veifi onorat si protejat prin felurite favoruri ale inaltei mele bunivointe suverane'iDe asemenea,marele padigah
18 19 Mihai Vireazul in consriinta europeani, volI, p.624. Pornind vestea ci sogia;i 6ul siu Nicolae, aflasi osratici in Ardeal,,sunt rraragi;i suferi. cele pentru care sufir orice, incredingnndu-

mai mari lipsuri" Mihai Vodi,,a plins ca un copil" si a spus:,,Desi n-am fost vrednic de aceasta, sunr nevoir a le ribda cu inimi rare, spre binele crestinititii, i lui Dumnezeu rizbunarea cauzeimele" (Ibidern,p 622). 20 2I Ibidem, p 624 Nungiul aposrolic Filippo Spinelli il informa pe cardinalul Cinzio Aldobradini, [a 9 martie

1 6 0 1 , c i g e n e r a l u l G h e o r g h e B a s r a , . n u c o n t e n e s t es i c e a r i v e n i r e a l u i < a v a l a h u l u i > g r a b n i c i p e n tru a ataca Ardealul. (Ibiden, volY, p.423). Ibidem, vol IY, p. 203- Polcovnicul cazac Walentin Walowski mengiona ci ,,Mihai Viteazul asteapti. cu multi bucurie ostile rurcesti, voind si se misoare cu ele. " (Ibidem, vol I, p. 329) s.n. 22 zt 24 z) 26 lDldem, D ))), s n. Ibidem, p. 183,s.n. tDtqem.D. rd). Ibidem, p. 184.

ATITUDTf{r(}73

i-a promis lui Mihai Viteazrul,in schimbulloialitigiifaglde otomani, ci ii va da,,peveciegirile Transilvania, Valahia si Moldova'itrupe gi bani, funcgiade mare comandantin armata sa din Ungaria aceste ,,chezil;Ii 9i pagi al Timigoarei", etczT.Toate ademenitoare" nu l-au determinatpe Mihai Vodi si se aliezecu otomanii. Din contri, a clutat sI

gi in CetateaSfnnta in coreMilntuitorul a indurat patimi alemorgiipentru ytdcatele noostre"3}.in grele incheierea scrisoriiVoievodul mentionar,,l/in a va rugasa binevoigi a ma invrednici cu orice sprijin,casd pot pe aceasta calesa inaintez acest razboiimpotriva vrajma;ului cotnun al numelui decreltin"?r. ;i crdncen La 5 august 1601 Mihai Vteazul l-a rugat, printr-o scrisoareexpediati de la Zaliu, pe nunfiul papal de la Praga, Filippo Spinelli, sI intervini pe lAngi suveranulPontif si-l ajute cu oaste ;i bani,,uoind a slujimai departe c6uzacre;tina"32 , Dupi victoria de la Gurusliu Mihai Vodi a poposit la Cluj,la 10 august1601-, unde aorgenizat o ceremonie in piata de lingi turnul croitorilor unde a avut loc supliciul lui Baba Novac si a preotului Sachiu33. Ceea ce este important la aceasti ceremonie,inchinatl lui Baba Novac gi a preotului Sachiu, sfetnicul si duhovnicul lui BabaNovac, estefaptul ci Mihai nu uitase ceea ce e reprezentat pentru el Baba Novac gi haiducii condusi de acesta, in toati perioada in care au fost lingi Mihai. Cu toate ci Baba Novac gi haiducii sii, la un moment dat, il vor pirisi pe

Foto: morm'intul lui Mibai Viteazul

pi.streze gi si intireasci miregia, credibilitatea, Mihai, datoriti faptului ci Mihai nu mai avea reputagia, autoritatea;i faima crestinititii. Voievodul celor trei glri daciceaveasiditi in inimi siminga credingeiBisericii Ortodoxe dreptmiritoare, pe carea slujit-o cu ne;tirbitl cinste,erobani si-i pliteasci, mai alesdupi infringerea de la Mirisliu, acettiacerind sI lupte sub steagurile impiratului Rudolf al Il-lea, Mihai Viteazul nu a uitat serviciilepe careBabaNovac le-a aduslui

ism 9i devotamentpinl la finalul tragic al viegii ;i celor trei tirr ale sale gi, in memoria lui Baba sale.A ri.mas hotirlt gi ferm slujitor, toatl. viata, Novac gi a duhovnicului acestuia,preotul Sachiu, cu sinceritate, intregii crestin5.titi28. NEDEMNA PENTRU O MOARTE uN cAPrT4N ATATDEVALOROS \. ,,Ceputeam facemai mult pentru cregtinitatei" La3I martie 1601 Mihai Vireazul iiflceacunoscut regelui Spaniei, Filip al Il-lea, urmitoarele: organizeaz| aceasti procesiunein Cluj, in prima jumitate a lunii august34, prin aceasta dnnd dovadi de o mare recunogtinglfagi de devotamentul si memoriacelordoi;i, in acelasi timp, dind dovadi de o atitudine profund crettinl. in dupi amiaza zllei de joi,16 august 1601, ;i'a elezat tabira pe Cimpia Turzr| Dorind si adu-

cu ajutorul lui Dumnezeucelnecuprins ci mulgumiri proniei ceregtipentru izbinda dela ,,nddajduim .., sa uid gloriosul stindard ol Sfntei Cruci chiar sub Gurusliu, Mihai a cerut ostaqilorsii si c6nte,,Pre zidurile ;i turnurile cetitii Constantinopoleze ba inci
27 28 lbidem, p 97 a I b i d e m ,p . 5 7 8 )0 3l 32 3) 34 Ibidem,vol I, p.649, s.n. I b i d e m ,p . 6 5 0 ,s . n . A n d r e iV e r e s so , p c i t , p . 4 1 2 ,s . n . Marin Alexandru C r i s r i a no , p .c i t , p . 2 2 8 Ibidem,p, 262, 277,278, 288.

29 Ideeaaraculuicapiralei otomanede citre Mihai Vodi era cunoscuti Ia Madrid, Praga, Viena,Roma,Constantinopot, (Ibiden, p 520, volIV, p, 268,372;volY,p.252). 542,557;

74qD:\i { ii_ir-)!rt:

Tine, Doamne,Te Liudinf'r5. in dimineaga zilei de duminici, 19 august1601,Mihai a fosr ucis miselestede nelegiuitul Gheorghe Bastadin porunca impirarului crestins6, ,,O moartenedemna pentru un capitan otdt de ualoros ...decare sultanul sctemea mqi mult decdt totrestul comandangilor impara, tului Rudolf al lI-lea")7. Printre meritele de seami ale lui Mihai Viteazul aminrim: unirea Eirilor dacice, Sllnta teime a Neamului Rominesc, din doringa de a face front comun penrru si ,,nu din pofta de a stipAni sau hcomia de glorie"; ctitorirea unor miFoto:Document emisde

apirarea cregtinitilii

M . V . l al a ; i , 1 6 0 0

nistiri: MibaiVodndin Bucuresti, Clctcociou, bisericilede la Alba Iulia, Ocna Muresului, Rlmef, Tirgu Ivluregrs; interesulpentru cresriniiorrodocsidin Polonia; organizarea ministirilor si bisericilordin Valahia,Ardeal si Moldova; daniile ficute tnai multor bisericisi manisriri din celerrei Valahiire, de la Munrele Athosa'), Parriarhiadin Ierusalirnsi mS.nistirea de pe Munrele Sinaial. Mihai Vodi,,,indemnat de o rAvni.liuntricJ' si faci ,,faptecare si se inalte intru lauda lui Dumnezeu,in slujbacrestiniririi"a2, aluptar cu multi abnegatie impotriva turcilor, care rremurau de frici de zlnginitul armelorogrilorlui. S-a indeletnicitcu api.rarea credinrer
15 l v l i h r r \ / i r e a z L r li n c o n s r i i n c ue r r r o p c a r l i ,v o l I I , p ' 1 t i 7 , s n

I ) e i r s c r n c n c i ln , l:rrelc llrdislrh i-a prornislui [Iihai Vifcazul, in schirnliul loirlitritii fatrr de tlto{Iritni, ci ii r,a du ,,pe t c t ' i e t r i r i l eT r r r r r * i l r irrria, V i r l a l r i as i I l o l c l o r i r " , t r t r p e si ir;rni, furrctiir r.l*rnirrr
jiiiii}d;lr}r f {.r i t } } ! ! - t 1 l i t t , . rc i l

,.trir tr . l r r g a r i ;s r i pitsti.rl -l'irriisqr;rr"ci", -l ctc. uaie
. t c c t l t . , i ' l l r z ; i s i il i r l ( ' i l l e t t i i { } i l r ' \ d l uI - l n r r l t ' t t n l r i r r ; i t pr; llilliii \iodil sii sc itli€:ze cu (,tonlirni!.

a s c s ' r u p l : i r i r l u i M i h a i \ ( r d i s l u j b c l cc c - : r uf : i c L r N r cnrrilor" (Miron (iosrin, op cit., p 25), .,,$i s n in ditnirteaca z r l c i c l ec l u n r i n i c i r9 / l 9 a u q u s r 1 6 0 1 : r r rv e n i r , c l i n o r c l i n u l l . i G h e o r j h e B a s r a , i n 36 r a b . i r r l u i t V i h a i , c l o ic i p i r a n i : g e r m a n u l J o h r n n H e i n r i c h P c t z s i V a l o n u l J a q u c s d e B c a u r y A c c s r i a au tbsr insoriti clc 200 de sulirasi gcr nrani si 200 clc valoni c:-rlirrisi pcdesrri Voievoclul i-a prrmrc cu onoare in cortul siu un.lc disctrtr cu Lu.lovic lLakoczi comandanrul pedcsrrasilorunguri in r i m p 6 9 2 f o s r a m e n i n c a r d c c i p r t : r n u l g e r n r : r nc i e s t c a r e s r . r rd i n p o r u n c a i r r p i r a r u l u i R u c l o l f a l II-lca, voievo.lul s-a intors incercinrl si scorlti sabia ciin ceaci Arunci c.ipiranul valon l-a srr.'rpuns c u o i r a l e b r r d i d r n s l r a r ed c i - . r r e s i rv i r f u l d c o p : r l n r i i n p a r t c . r c e a l ; r l r i : r c o r p u l u i M i h a i a c i z u r s i c l i t r c li n c i n u - s i d i d u - s e s f i r s i r u l , c i p i r a n u l n c a m r i - a l u a t s : r b i as i i - r r e r e z a r c a p u l P c n r r u a d u c e s a d i s m u l s i u t a i t n p o r r i v a l u t M i h a i p i n i l a c a p i c , o s t r s i i n e r n r i s i v a l o n i a u a s c z e rc a p u l v o i e v o d u l u i p e u n h o r r r l c c a l p q g ; 1 p ie - l u r r : r si n f , r g a c o r r u l u i D e p . cg l q t i s , a u t i r a r , , f i s i i " . l c p i el c , c l r e p r . r m i n rirc, suvenir, iar apor, cirre scrrri, l-au clrt unor sirbi, condusi dc Ioan Schneckcnhaus, si-l ingroape_ , , L c r o l . i s e t u[ lrrincovcnesc" nrcntione.r:ir vio i c v o da f o s r u c i s d e c i r r e u n s e r d a r < c o n d u c : i c o r cit,,]VIrha d e o s t i , c i p i t r n > n c a ' r r " ( V c z i M a r i ' A l e x a r c l r u C r i s r i r r n ,o p , c i r - ,p 2 9 1 - 2 9 3 ;G h . $incai, Hronica Rornri'ilor, tom. Il, E.{ Penrru lirerrrrrri, Buc,, 1969,p 380, 381; Darnaschin Mioc, ,,Letopisetul Brincovencsc"i ,n M i h a i V i r c r z u l , C t L l c ' g e r e . l S c tudii, Ed. Acrd,, Buc., 1975,p 233) 37 38 )9 40 M i h a i V i r e a z u l i n c o n s r u n r ae u r o p e a n i , v o l I l , p 1 8 6 , s n N i c u l r c I , S e r b i r n e s c uo , l. cir , p 183-202 IbiJctu,yt.203-232. M i h a i V o d i : r f i c u t d r n i i r n i n i s r i r i l o r S i m o n P er r : r , C u r l u m u g , X e r o p o r r r m , ( I b i d e r n , p 2 3 3 ,

2)4). 41 42 I b i d e r r rp , 2 3 5 ,s , n N { i h a iV i r e a z u il n c o n s r i i r r a c t r r o p e a n iv ,o ll , p , 6 3 5

ATTTffD!FII('75

strimosesti fiind impodobit cu numeroasevictorii. Striduinga lui
in dirnineala zilei de duminici, 19 august 1601,

N'Iihai a fost ucis miseleste

Aceastadeoarece Mihai Vi,,aduci un nume vegnicdupi moarte"a3. teazul a contribuit in mod deosebitsi abati barbaria turceasci din - ii comucelelaltepirgi ale Europei.,,Acuma, oricine va puteacunoq;te

de nelegiuitul

Gheorghe

llasta dirr poruncil impnratului crestin. ,,O moarte

- chta nicaMihqi Viteazul ducelui de Toscqna amJacut dusmanului nedemni pentru un paguba qtdtct para infrAnghnd Trqnsilvaruer cipitan atdt de valoros ... slujbacre;tin\tuili de lq botqrele ;i cAtu sevarsa Dunarea tn Mareqcea Mare,ostenindu-md, panaunde zi gi roet()te, deuqra,nici deiarnd, necrufara saf aeutplce sauodihno,nici in ureme nici chekuiala, nici akele, nici primejdiedeoilcefel"aa, fdnd. Cu alt prilej Mihai Voievod se intreba nedumeritr ,,Ce ytuteam face 45 mai mult ptentru cregtinatate?" .
de care sultanul se trrtrea mai rnult clecit tot restul comandantilor i*rpiratului ltudolfal ll-lea".

43 44

Ibidem. Ibidem, p. 640, s,n. Spre finalul memorialului Mihai Vodl scriar ,,Asrfel rog toati crestiniratea

s i - m i s c e ai n r r - a j u t o r , c i c i a m p i e r d u t t o t s i t a r i g i b o g i g i i ; i s o g i eg i c o p i l a g i ; i i n s f A r g i tt o t c e a m a v u t p e l u m e ( l b i d e m ,p . 6 4 5 ) . 45 Ibidem, p.622, s.n

76@ATITUDINI

4 APRILIE 1944,CRUNTUL I ,,ATUTOR NEGRU" AMERICAN
de Monoh TeodorStdnescu

I I

Ziuade4 aprilie 1944 afost o zi frumoaverdeagi si de primivari, cu mult soare, ;i fori, in Bucuregti.Bucure;tenii sepregiteau de Sfintele Pagti, sl incnmpine invierea Domnului cum se cuvine dupi tradiqia strimoseasci. Se anungaseci la ora noui dimineagava fi un exercigiu de alarmi aeriani, dar lumea igi vedea linigtiti de treburile gospodiregti. $colile, liceele gi universitigile erau inchise. Se incheiase anul gcolar foarte devreme pentru ci se apropia frontul. Materialele didactice,arhiva gi biblioteca liceului nostru au fost anchetatesi trimise Ia garipentru a fi protejatein provincie,la adipost de dezastrulrizboiului carese apropia de noi. au inceput si suneinsistent in zruade 4 aprilie 1944,Laorele 1400 din nou sirenelepentru alarmi. Ne-am mirat, dar ne-am vizuc de treabi crezind ci esteo gregeall.insi au inceput si bubuie puternic tunurile antiaeriene. Pe cer sevedeausus de totpuzderie de avioane americane.Ulterior am aflar ci veneaudin Italia de la aerodromul militar Foggia.A cizut o bombi cam la 500 de metri de casanoasde pe strada Matei Voievod, pe care tri, lXngi ciminul studengesc nu l-au atins.Ne-am speriatcumplit 9i am fugit la subsol.Nu aveam Au mai cizuc cXteva bomadipost antiaerianunde si ne ascundem. be la uzinele Malaxa. Au sunat apoi din nou sirenelesemnalAndsfnr;itul atacului antiae' rian. Au inceput si vini oameni gi si spuni ci in oras este mare dezastru. Mai alesla Gara de Nord gi pe toati caleaferati. plnl la gara

o
=

E

ul
=

Chitila. Maici-mea era foarte,foarte ingrrjorati de soartaunchiului Vasile, frateleei cel mare. Unchiul Vasile Ichimescu lucra la C.F.R. gi fuseseseful regulacorului de circulagiede la Gara de Nord (de sub ceas). Acum era numit ac'r"rirni C.F.R. Triaj de la Bucure;tii Noi unde ","fulTranzitului bombardamentul a fost cel mai cumplit. A doua zi m-a sculatla ora

5 dimineatasi m-a trimis la unchiul Vasile si vid daci mai rriiesre. Aveam 16 ani gi cunogteambine Bucuregtiul.Taici-meu era concentrat desi avea51de ani si era tati.l a ;apte copii. Era veterande rizbo| din primul rizboi mondial si fusese rinit, dar totusi il concentraupentru ci nu aveabani si ,,ungi.osia'la Cercul Militar Bucuregti,cind algi tineri cu bani isi vedeaulinigtigi de treburi acasi.Asa era dreptareagi atunci pe vremealui Antonescu.M-am echipat gi am pornit la drum. Maic5.-mea avea mare incredere in mine oentru ci gtiam si mi descurc. Bucurestiul era intors pe dos. Nu circula niciun mijloc de transport in comun. Am pornit pe jos de la Piaga Iancului de lingi, Biserica Miti.sari, unde taic5.-meu era epitrop de foarte mult timp. Acolo era locuinta noastri din mosi strimo;i. Am mers pe bulevardeler Protopopescu, '\ltr gro*rlif pe j*s cleIn Carol, ElisabetapAni la Liceul Lazlr. Pestetot era jale,Cizuseri mai multe bombe si distruseseri linia de tramvai.De asemenimai multe casegi blocuri erau dirimate. Am mers pe Schitu Migureanu ;i am ajuns la Gara de Nord- Peste tot casegi blocuri dirimate. Cu cXt mi apropiam de Gara de Nord se inmulteau dirXmlturile. Gara de Nord era crunt avariati. De asemenisi Palatul C.F.R. Am pornit pe CaleaGrivigei.Aici s-auinmulrit dirlmiturile. Aproape de podul Basarab, pe o casi era aruncatun autoturism.Suflul unei bombe l-a cocogat acolo.Cimitirul Sflnta Mneri era rivi.sit de bombe.Bisericade pe CaleaGrivitei eraavariati.Am trecut pe sub podul Constangasi am mers pe soseaua Chitila. Pestetot casedirimate 9i gropi mari pretutindeni, Aici urmele dezastrului erau mai mari desi casele erau mai mici. Am ajuns la Biserica Sfintul Anton, soseaua Chitila si am mers la dreapta pe strada Frumoasi. Aceastase termina la liniile de caleferari aleTriajului C.F.R. BucurestiiNoi. Aici era tras un autocamionmare cu prelati in carese incircau cadavre carbonizateculesedin Triaj. Erau. asezate cu grlji precum merrii de lemne de foc in camionul acela.
[ ] i t l t a] l r t r : l n I r rt r ]ilrrg.r trc $$isrrie rl h'l;ihisnri, rlnd* f aicil -lneu i:rrncpitrr:p e{e fu*r{c muit firn;:r.Acotro ern {*cuintir nqxrsf rrl r{ilr lnflsi strillnogi, r{lyr trrl:rg llrottrpu pelhtn[*1,itre{etr*:r p*rie:r! - l""lnrerl",k'llisube** I* ],iq:Emi {,*z"ar" nran:[ tle.";tc {rud rrrr j;llc. d.,iiztlr;ilrfr. rrni{ilvruider hq;rnhc si aiistrunescr;iiinill *{q:
{ r ' . ! } } };ri ; . $ } u '; r " o " l t tl tl i l r t ; t i lmlllte q.:;r$a ri h}ilils.iri crilu *l*l';?wlllt*,

Foto: cimitirul SJ. Vineri

T8OATITUDINt

Am ajuns la Triajul C.F.R. BucuregtiiNoi. Aici imagini de nedescris, apocaliptice.Sinele de cale feratd,erau scoase din pimint si indoite ca si cum un copil nizdrivan s-ar fi jucat cu o sArmi moale si a indoito in fel 9i chip. Locomoriveleerau ri.sturnatesi puse in picioare pe verticali. Vagoanele de tren de persoanesi de marfl, schilodite,arse ;i aruncatepretutindeni. in atmosferi.miros de fum inecS.cios. Triajul era format din 30-40 de gine de cale feratd.paralele (poate chiar mai multe) incepind de dincolo de linia de centuri. a Bucuregtiului, aproapede Gara Chitila 9i pini la Gara de Nord, pe o distantl de zeci de kilometri. Tot Triajul era intesat cu vagoanede marfi si de persoane. Erau trenuri pline cu basarabeni si moldoveni, care fugiser5.de acasi.de teama bolgevicilor, ce nivaliseri in fari cu frontul, care cedasesi si-au gi,sit moartea argi de vii la Bucuregti. Erau trenuri cu armata care mergea spre front sau de pe front. Erau trenuri de marfi cu arhivele care trebuiau salvatedin Bucuresti.Acolo a ars ;i arhiva liceului nostru. Erau fel de fel de trenuri, cu Un plan de-a dreptul criminal, diabolic, depisind orice urmfl de umanitate. O mare crimi impotriva umanititii, de care astd.zi nu sespune nimic si nu este cunoscut[ pentru a nu fi trasi la rispundere f[ptasii. Pe 4 aprilie 1944 se spune ciaumuritinBucuresti cincizeci de mii de oameni datoriti ,,ajutoruluiinegru american". oameni,animale,materiale, multe produse gi bunuri. De asemeniau fost c6.teva trenuri cu benzind., motorini,, petrol aduse aici in mod criminal. L-am gisit pe unchiul Vasile-Era innebunir de pripidul care-linconjura. M-a imbrigigat plingAnd 9i m-a trimis acasi., si. nu mi ajungl bombardamentul pe drum. Lingl. birouri aveau un adi.unde rezistaucu birbltie zi ;i noapte. Post ca o cazemetl., Aviatia americani a venit cu ceteva sute,unii spunchiar o mie de avioane de bombardament,,Eliberator",de mare capacitate (72 tone), inchrcate cu bombe explozibile de 500 kg gi bombe incendiarecu explozie intArziatil,Mergeaulamareinllgime-12000m- asdelci.tunurile entiaeriene nu puteau si le ajungi. Raza de actiune a escadrilelo r americane, in special,a fost incepAndde lAngi Gara Chitila pini la Gara de Nord pe o litime de aproapeun kilometru. intre Calea Giulegti gi dincolo de Calea Grivitei pAni la Calea Filantropia, astlzi Bulevardul 1 Mai. Deasupratiajului s-au aruncatbombe explozibile;i bombe incendiare cu intirziere, Bombele exploziveau distrus roate trenurile inclusiv cele cu carburanti. Astfel ci s-a umplut tot tiajul cu carburangiidin cisternele careeu explodat.Iar cnnd au explodat bombele incendiare cuintirziere, tot Tliajul a luat foc arzindde vii oamenii riniEi care nu seputeau migca.A fost un adevirat infern apocaliptic. Totul s-aexecurat dupi un plan bine pus la puncr. Un plan de-a dreptul criminal, diabolic,depigind orice urmi de umanitate.O mare crimi impotriva umanititii, de careastizi nu sespunenimic gi nu estecu-

Jr-T t f rJil)i fd,o79

noscuti pentru a nu fr tragila rispunderefiptasii. Pe 4 aprilie 1944se spuneci AU MURIT iN BUCURE$TI CINCIZECI DE MII DE OAMENI datoriri ,,AJUTORULUI NEGRU AMERICAN'i Cimitirele comunale ;i parohiale si nu mai eraulodin Bucuresti au fosrarhipline
curi de inmormXntare.

daupdine;i molai".Iar prizonierii romAni, cizugi la rusi, erau trimigi in laglrele din Siberia de unde prea putini s-au mai intors in 9ar5.. Ei neau omorit popula;ia pagnici in mod bestial gi noi i-am cazadahoteluri de lux. Aceastaa fost;i estepolitica mirgavi de rizboi.

S-a infiintat imediat un nou cimitir, special pentru cei morgi in acestmicel apocalipticpe Calea Giulegti, vizavi de Stadionul Giulegti, intitulatr ,,Cimitirul4 Aprilie 1944". Slugile diavolului de azi au vindut acestcimitir luteranilor, astfel ci in prezent mormintele crestinilor ortodocgise afi in acesrcimitir luteran. O mare anomalie strigi.toarela cer, Concomitent a fost bombardatPloiestiulgi ValeaPrahovei. Aici nemrii Ie-aujucatfesta. Pentru a apira sondelegi rafiniriile de atacurileaeriene de la mare iniltime, au monrat insralagiimari de fabricare a fumului si a aburului acoperind

SCOPUT EVENIMENTUTUI 4 APRITIE 1944 4 APRILIE 1944 a fosr inceputul calvarului bombardamentelor americane. Zilnic veneau de la Foggiadin Italia bombardiereleamericane, intrau in tari. pe la Turnul Severinsi mergeaula mare iniltime spre Bucuregti si Valea PrahoveiIci ;i colo mai aruncau cAteo bombl pe drum pentru ca si-si faci simtiti prezenla. tebuie si spun catevacuvinte despre calvarul cimitirului Sfinta Vineri de pe Calea Grivigei carea fost zilnic bombardat. Astizi erau morgii ingropagisi a doua zi bombele cizste in cimitir scoteau sicriele 9i le aruncauunde senimerea.

obiectiveleciutate de du;mani. Astfel avioanele Noi am pirlsit Bucuregtiul ;i ne-am dus la tari americaneau fost nevoite sI coboarede la mar" in Birigan, de unde ne-am intors dupl" 23 Auiniltime lajoasi inlltime pentru a distingeobiec- gvst 1944. Ar mai fr multe de povestit, dar mi tivelede bombardat. Se spuneci astfelnemtii au distrus 300 de avioane americane.Pilotii americani au fost luagi prizonieri si se spune ci au fost cazagila hoteluri de lux pe Valea Prahovei mlnclnd hrani boiereasci. si 6ind eliberatidupl 23 August. Pe cind populagia tlrri era hriniti conform zrcalei populare:,,Antonescu si Miboi ne opresc aici pentru a analizaSCOPUL urmirit de americaniin aceasriacriunediabolici. Eu, picitosul, socotescci. aceasti. campanieaerianl criminali americani nu a fost indrepcaci impotriva armateiromAneci impotriva populatiei civile nevinovate, cu scopulde a o ingrozipentra a o determina si ceari cu insistengi conducerii

800ATtrr.rD0Nl

statului romin si iasi din rizboi, Conducitorii Americii din roare timpurile nu alegmetode umane pentru a-gi ajungescopurile. Redau in continuare citeva elementepremergitoare, necunoscute de marea majoritate a romAnilor de azi, pentru susginerea acestei afirmagii. Maregalul Ion Antonescu, Conducitorul Statului, ;i-a dat seama incl din L942in urma infrXngeriiGermaniei de la Stalingrad,unde rusii au luat prizonieri un milion de ostagigermani si romini, inclusiv pe maresalulFon Paulus,conducitorul armatelor,cI Hitler va pierde rizboiul. in aceasti. situagieAntonescu a ciutat si scoati tara din fizboi. itt acestscop au inceput tratative de armistitiu cu U,R.S.S. in Suedia cu ambasadoarea Colontain. Acestea erau desrul de avansate in aprilie 1944, dar Antonescu careeraun mare megeloman incipitnnat, dorea si iasl din rizboicu asentimentul lui Hitler ;i asdeltratativelestagnau. Acgiuneaaeriani americani criminali, socotesc ci a avut cascop ingrozireapopulatiei, in specialpe bucure;teni, ca sil determine pe Antonescusi treaci pesteHitler gi s5, accepte Armistigiul. tebuie si spun ci si partidele polirice istorice, cu asentimencul lui Antonescu, au inceput gi ele la Cairo cratativede armistigiucu anglo-americanii, dar ffui rezukat,fiind trimigi si.tratezecu rusii. Armistigiul a fost semnarcu U.R.S.S. de abia pe 12 septembrie 1944 cind gara deja era ocupati de ru;i si Antonescu voi scrie arestatsi anchetatla Moscova.Despre toate acestea
Mareqalul Ion Antonescu, Condtrcitorul Statului, si-a dat searna inca din 1942 in urma infringerii Germaniei

intr-un alt articol in aceastirevisti. De asemeniva trebui si scriu gi despre,,alte ajutoare negre catastrofale americane" in alte articole pe care le voi publica in paginile reviste. acestei Eliberindu-mi de munca la,,Micul Pomelnic" cu numele martirilor neamului cares-aujertfit pentru Credinganoastri stri.moseasci, Neam gi Jbri, la caream lucrat cinci ani, intentionez sI scriu despre suportate de fragii no;tri care nu marile evenimentedezastruoase, mai sunt, pentru a ridica congtiinta nagionalcrestini ortodoxi ;i si dau viari versurilor poerului din Imnul Eroilor: totadeuarul Dezveliti tuturor, $i lespune;i Cum muriraJralii no;tr r Pentruneam lor. I gara A;a si ne ajute Dumnezeu !

de la Sttrlingrad, unde rusii au luat priz-,onieri un milion de ostaEiger* rnani si rom:ini, inclusiv pe maresalul Fon Paulus, conducitorul armatelor,

ci I litlcr va picrde lazboiul. in aceasti situatic -,\ntonescu ir ciutat sa scoatii tirra din rrizboi.

DrN RElnrAnllrLUt ocrAvtAN nrunsrAsEcu, Fosr
t

M&MTUHII INEDITE DESPRH lfALEffi [,"l X ffiAFEruCU

DETINUTPOLITIC: UN STAruT; UN ADEVANNT STAruTI

,,Vaveni o clipa in uiata ta cd.ndinima iti va cd.nta singura, fara sa-l p orunce$i,r ugaciunea" La Tlrgu Ocna am fost dus

la camera 4, unde era Valeriu Gafencu. Cind m-a vizut, m-a inviluit cu o privire atit de pitrwzitoare;i de luminoasi, in careparci.sefixaseexpresial,,O, de cAnd te astept, Octaviane!" Asta am simtit in momentul in carem-a privit. $i, din clipa aceea, am fost nedespirtit de el. L-am cunoscutsi pe fuchard Wurmbrandt, carestltea vis-avis de Gafencu. Ei purtau discutii teologicesi Wurmbrandt era fi-cut praf de Gafencu.De unde atAtastiinti teologici la Valeriu,nam putut si-mi dau seama, pentru ci.eI avea doi ani si cevade Drept. Dar invitase mult in Aiud de la preoti. in discutiile - deveniteuneori dispute - la caream asistat,argumentelelui Valeriu fagi de spusele evreului erau pur si simplu motive de inil;are sufleteasci.Uitai ci estiin temniti. Ai fi vrut si mai ramii, si sraisi-l asculgi. in inchisoare, Wurmbrandt a afirmat in fara lui Mihai Lungeanu,a doctorului Floricel gi a lui Aristide Lefa ci va deveni orrodox, dar nu l.-a creztrt nimeni. Era o tragediecnnd il apucaucrizele.Urla si zbrerapini nu mai putea din caozadurerilor gi ca toti si aibl grljl de el. Sirmanii doctori detinuti ii lisau pe ceilalti bolnavi si seduceaula el, numai ca sI nu mai gipe-.. Valeriu se purta cu Wurmbrandt dumnezeie;te.Cu toti s-a purtar
1 Fragmenr dintr-un inrerviu preluat de pe www slintii-inchisorilor,ro

t

E F E
I

=

32OATtTUDtNI

dumnezeiegte. Cind Gafencu i-a dat lui fuchard streptomicina, era intr-o stare atat de rea incAt nu se griedaci aceasta l-ar fi salvat.De altfel,eI igi dorea moartea.El dorea intilnirea lui cu Maica Domnului. Nu pot si spun acum in cuvintelelui, dar era de o evlaviegreu de descris. Poateci nu estesuficient,dar esce folositor sI ciresciintoarce' realaHristos a lui Ianolide.O frre cu totul alta, dar erau de o prietenie strinsi. extraordinari.Era foartesevergi radical. itttr-o zi, coborindscirile, eu duci'ndu-ml la Valeriu, el le urca si imi spuner,Nez|ci e;ti programat pentru camerade reeducare.Yezicum te porti. Avem incredere in tinei M-a intors pe dos, pentru ci nu sriam cum ar fi trebuit si procedezcu igtia. $i am ajuns la Valeriu si ii spun:,,(Jitece mi-a spus Ianolide, ci voi fi bigat la camerade reeducard'.Erain 12 runie 1951. Un zimbet aproapeseraficmi-a dat ca si mi intXmpine si, uit6.ndu-se la mine, mi-a zis: ,,Nu.li fe teatni, Octauiane, milineveif eliberat'iMi uitam la el, crezind c5.aiureazi,,,Nu, nu, crede-mi, mXine vei fi eliberat", Mi pregitisem suflete;tepentru ce era mai riu. Tot Maica Domnului a intervenit, ci. puceamsi. nu mi intAlnesccu Ianolide. $i ii zic lui Aurel Caramitru:,,Uitece mi-a spus Valeriu'lSi el mi-a rispuns;,,Crede-l!"
ce mi-a spus Ianolide, ,,LJite ci voi fi bngat la camera de recducare". Era in 12 itrrrie 1 9 5 1 .U n z d m b e t a p r o a p e scrafic rni-a dirt ca sir rrr:r intimpine si, u itindu-se la minc, ini-a zis: ,,Nu-ti fie tearlrii, Octnviane, miine vei fi eliberat". Nl'i uitnm la el, crczind ci t i u r e : r z l , , , N u , r ' r u ,c r c d e rni., maine vei 6 eliberat". Nln pregntisem sufleteste pentru ce cra nrai riu. Jbt Ifaica l)omnului a interv c n i t , c l r p u t e a r t rs a n u n t a intrilnesc ctr Ianolide .

Fotot:cimitirulinchisorii Tg,Ocnna

A doua zi, pe 1-3iunie, un cipitan intri in cameranoastri. si spune: ,,Careesti,bi, Anistasescui" Zic;,,Eu",gXndindcl mi ia si mI zguduie la camera de reeducar e. Zice;,,Fi.-gi bagajele gi vino incoace". M-au luat si m-au dus la Baciu. Cind am cobori.t, am rrecut prin faa ferestreicamereiunde era asezat Valeriu si ne-am uitat pentru ultima dati unul la celllalt. Vai, ce moment! Mi despirteam de un om care a devenito fiingi de referingi pentru mine,pentru tot restul vietii. De la el am invi.tat rugiciunea inimii si a mintii. Cu fiecarepuls, ziceam Doqmne Iisuse lfristoase, Fiullui Dumnezeu miluieste-ma pe mine, pacqtosul. Unii dintre noi seopreaula miluielte-ma. Am stat de vorbi cu Valeriu despre aceastirugiciune;i ii zic:,,Nu mI bucur de continuitetearugiciunii'i Ajunsesemsi vorbescasacum vorbesccu dumneavoasrri gi in minte si. am rugiciunea. Rugiciunea mergeastruni. $i imi spune Valeriu, cam inainte de a mi eliberar,Xa venio clipdin uialo ta cdnd inimo igiuo cdntasinguto, rugaciunea". fara sa-iytoruncesti, CuvXntul lui Gafencu s-a implinit in viata mea cAnd eram afari si incilcasem reguladomiciliului obligaroriu,fiind luat de un prieten la tari. Securitateaaaflat ciplecasemdin Ploiegti9i,cind m-am intors acasi., la vreo doui slptimAni, vid ci usa de la privilie era inchisi., desi era in plini zi.$i zict,,Undee tata?" ,,L-auarestatazi. Au venit si te cautepe tine si nu te-augisit gi l-au luat pe el".Zict,,DI-mi repede

ATrTUDrruro83

cevasi. minAnc;i si mi schimb c5.pl.ec". Era in 13 august1951. $i cnnd mi pregiream de plecare, aparetata. ii diduseri drumul. $i mia zrs tata:,,Biiatul tatii, abia acum imi dau seamaprin ce ai trecut". in aceea;izi, vin cinci, in frunre cu un plutonier, mi bagi in garaj, unde mirosea ingrozitor a gobolani,9i incep si-mi puni intrebirile de rutini: cum mi cheami, de ce am fost arestat,pe unde am fost... Si, in momentul in care trebuiau si: inceapi intrebirile de fond, a inceput inima si-mi cinte rugiciunea, dar o cinta cu un glas atit de tare ci imi umpluse toati fiinga.Iar acestlucru nu s-a petrecur singur, ci impreuni cu imbricarea mea intr-o sferi luminoasi, incredibil de frumoasi, insogiti de o mireasmi care nu gtiu cum putea si rezistein impugiciunea aceea. $i, in momentul acela,mi-am de parci nu pierdut simgul gravitagional, mai apargineam de pimint. Aveam totu;i ser'zaliade existengia trupului meu, dar incolo eram intr-un extez nepimXntesc. Tot Maica Domnului 9i-a ficut mili de mine. Au urmat trei, patru ore de intrebiri si md.auzeamrispunzind la intrebiri, filri. ca si gtiu ce rispund. Cred ci Valeriu Gafencu, viu, era prczent lui acolo.Nu se putea aldel. acolo. Sunt convins total de prezenga pogi si pleci",m-a condus plutonierul care Cind mi-au spusr,,Gata, asistase la discugie gi-mi spune:,,Dacd arfi numaio miedeingicadumorf tnfrAnta'i neotain tara astq,securitateo si-i povestesti ta, numai daci igi venea Valeriu nu te chestiona din viaga
Au urmat trci, patru ore de intrebari si rni auzeam rispunzirncl la intrebIri, fara ca sa stiu ce raspund. Cred c[ Valcriu Gafencu, viu, cra prczent acolo.

Sunt convins total de giein gXnd,dar nu te intreba.El numai iti spunea ce si faci si ;tia la un moment ce gXndestiru, ce lucru te intereseazi.Avea inainte-vedere, pre zenta Iui acolo. Nu se

credin;l... calitaterecunoscutinumai de citre cei ceaveau Cit am stat la Tlrgu Ocna, impreuni cu Aurel Caramitru, ii dldeam si minAnce lui Valeriu. in no"pt"" de inviere stitea in pat gi eu pe margineapatului, priveampe geam.$i in fagainchisorii e dealul Miau inceput si bati gurei,unde esteun schit.Si a fost o incintare c6.nd dealul clopotele. CAnd s-asflrgit slujba,oameniiau inceputsi coboare ci am terminat cu luminiri aprinseLa un moment dat, am considerat si-i spun lui Valeriu ce vld. Dar el era dornic sl-i mai spun,chiar reacum". petAnd,gi cind avizut cd.tacmi-azis: ,,Uitq-te $i seuita in ochii rnei si vedeace vedeauochii mei, iar gura mea t;.cea.Dar el spuneacu gura lui rot ce vedeauochii mer.Un sfdnt,un sfdntcu adeuarat...

p u t c a r r l t f e l .C i i r r d r n i - l r r spus: ,,Girta, po{i sir pleci", rn-a condus plutoniertrl c l r r ea s i s t i l s cl a r , l i s c r r t i c si-rni spune: ,"I)aca ar fi nunrai o mic de in;i ca dnnrneirta in tara asta, securifafea ar fi infriinta".

-----<a.-a.-l>--

84(}

MUZEUL ROMAN, TARANULUI AL TUAnTURISIRII UN SPATIU
gor-rcA srttr sr PoLUAREA
t

DESPRE,,MAFIA HOMOSEXUALA"

de CiprianVoicila, sociologIa Muzeullaranului Roman

J

Motto: Cre;tinismul estesubversiu penqrme tru ca nu poate Jt invins,apeleazala cu totul neobi;nuite, cum sunt: smerenia, blande;ea, dragostea. Este Joarte u;or sa apelezi la invidie, puturolenie, lacomie, lipsn de c6r6ctcr cdnd urei si cucere;ti o cetate, un grup de oameni / sa ignori blAnde;ea, Jermitatea iubitoare core aclioneaza, cutn am spus,ca o adiere.Ele pot sct parctlucruri slqbeintr-o lume unde numai un pumn primit inJa;a semaiface simlit. Cdnd aJirmam cq. muzeul este sub-

E 3

\J

T f

uersiv auemin uedere o subversiune deJelulcelei creyine, una c6reteJace sa simli;i sacrezicalumeae bunapiln scoyt, frumoasaytrinfacere,complexa (Horia Bernea) prin uieluiregi sltirituold prin metteriqlitate. in 199?, a doua zi de Pagri,s-a deschisMuzeul Jiranului Romln avlnd ca primi sal5 - parte din expunereasa permanenti - Crucea. Era i ntitula ti, f oarte sugestiv: Cr ucea-i p este tot. Inaugvr erea ei nu era, nicidecum,un fapt intnmphtor. intemeietorul Muzeului Jiranului RomAn, pictorul Horia Bernea, era frul filosofului gi ernologului Ernest Bernea,un om carea ficut ani grei de pugcirie pentru fidelitateape carca dovedit-o fagl de idealul generatiei salelcredinga in Hristos ;i in neamul rominesc. Horia crescuse intr-un mediu spiritual impregnat de Ortodoxie si de culturi romi.neasciarhaici, autenticS.Horia Berneainsu;i explici, in sa funciari pentru cruce si motiveazi insemnirile sale,preocuparea de ce a ales sI dea viati unui muzeu pornind de la tema ontologi-

o8s

ci a crucii. ,,Minunertcrucii o uad mereu,de cdte ori imi iese inainte,cu o imposibila neimltutinata". Diavolul seopune pregntrntci ,,Viafa cste _faracruce. crucii.El reltrezintamoarte,Llnarhie, distrugerc". pentru om, pentru ,,inJ'ond, un cre;tin,a alegc temtrcrucii estc un ctct de nnrturisire. O cctle prm caresaspu' na cearepe suflct,un_iel de s7rovcdonie". omniyrezenta ,,De cesa denronstram crucii? Pentru ca oamenii so tragd conclwziaca nu ytot trai Jnret cruce... ttici tm gest public,sin\im nuroitt stiaJtrmirm CRUCEA intr-utr ,,Noi.facem moment cuftt este celprezcnt.A opttt[)entru aceasta tema estc, cunr ziccqtn,o marturisirc. irtscrtmtt,i s,i rcr1firrni o,ntIi]trczc,tttt ;i putercrt ei in ziuo de astctzi, intr'o lwne rirtacita, secularizatq ;i indracita de multe ori. Esteun act militant. in cazul nostru este un act militttnt". O colaboratoare apropiatl domnului

Bernea, Irina Nicolau, nota in istoria nasterii Muzeului Tiranului Rominr,,Mulgi

se intrebau, de ce Cruceo?Tema ii irita. Eu obisnuiesc si spun, de ce nui! Daci alegeam un alt simbol, soarele de pildi, era mai bine? Din ri.spunsul lor rezulta ci ar fr. fost mult mai bine. Rezerva lor fa;5, de cruce era, pentru noi, un argument. Enervareali se mai domolea dupi cevizitau expozitia, Lipsa de agresivitate a expunerii ii dezarmi'r. Muzeul Jiranului Romin este singura institugie laici din Rominia care si-a asumat si expuna valorile spiritualitigii ortodoxe ale giranului romAn. Avind in vedere aceasti mizi enormi,

dup5. moartea lui Horia Bernea, toti directorii care i-au succedat la conducerea acestei institugii au vrut s5. steargi nuFoto: dcMariusCaraman 1 I i i " : c u i ' l ' i r r ' : i n n l r rI itomiirr * r t r " , i n g u l ' i li n E t i t u t i c 1 : r r d r { ll t , r n t r l l r i ; rc ; t r c r i - i t rr'.r ;l :ilitn rtt sii ex;rtrnir virlOrilc i tii {ii urt*t{oxc irle $ilixritrri}1 {ln llllmlu i rmtlliira.

cleul expozitieipermanentea muzeului.Sau, dacl nu au reusit si steargiorice urmi a lui Berneasi a spirirualitigiipe careel o incarna, micar au incercats5. maculeze locul.Nu e usor si.gestionezi un muPomulVie;ii,Reculegere, Moalte,Un zes c! sili intitulate asarCrucea, simplu exemplu.Horia Bernea1-acunoscutpe inegalabilul plrinte PaisieOlaru. L-a fotografrat gi i-a pus portretul intr-o rami inveliti in catifea. L-a expusinrr-o incipere din cadrul expuneriipermanente, o chiliugi care reinvia armosferachiliei monahalearheripale. Sub in perete, portretul pirintelui PaisieOlaru, Berneainsemnase spre
1 l l o r i a B c r n e a - C r i t e v l q i n d u r i . l c s p r c n r u : e u , c a n t i t ; i t i , r r a t e r i a l i c a t e; i i n c r u c i ; a r e I r i n a N i c o I a u / ( , , r r m e n H u l u r i i - D o s r r s e n r i r r r c n r a lc , .lirura Ars Doccndi, Bucureqii,2001.

86@A?tTt,Dtilrl

luareaaminte a oriclrui vizitator, Rugiciunea lui Iisusl,,Doamne,fisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluie;te-mi pe mine, pici,tosul!",,Condu cerlld'care s-ausuccedat dupi moartealui Horia Bernea, nereusind si traga in neant, odati pentru totdeauna,obiectelecare dau via;i expunerii Crucea, au acoperit Rugiciunea lui Iisus cu o carpeti tradidonali. Asa cum se vededin fotografia de mai jos. Gesrul si fr.e, oare,intimplitor? Pe data de 20 februarie 2013, in sala Horia Bernea a Noului Cinematograf al Regizorului RomAn, Fundatia Accept a difuzat filmul Tbe kids are all right.z Mai precis, a incercat si.-l difuzeze. Muzeul Jiranului RomAn a fost ales ca partener in ceeace asociatia Accepta numit:,,Luna LGBT (lesbiene,gay, bisexuali, transgenger)".Proiectul a fost susrinut explicit de Ambasada SUA, de ministerul de externe al Olandei gi de ERSTE Foundation. Asocierea dintre numele silii in carea fost difuzat 6lmul, Horia Bernea,si ideologia homosexuali este (s-a vrut a 6) evidentl. in limbajul antropologiei culrurale actul acestapoarti numele de poluoresirubolici. - clnd vreau Aga cum nu imi construiesc si fac o casi.- w.c-ul lingi bucicirie, nu am voie si asocieznumele unui om cares-a revendicat toativiata de la credinta sa ortodoxi cu (noua) ideologiehomosexuali. intrebat fiind, in 2000, despreproblema legalizilrli homosexualitigii in Romlnia, Horia Berneaa ri.spuns:Prohibirea prozelitismului bomosexual din articolul200 al CoduIui Penaleste un lucru folositor in incercarea de
",Ioi firceln irici Lrngcsf p u h l i c , s i r n fi r n n c v o i u .";ii'.r li nrr ii m C ttt JC IIA intr-un Inoment culn e ste cel pre zer.rt.A optrt lrentnl irccirstiifcmi este, culrr ;ricculn o milrturisi rc. "

a bara pugin calea ridicolului existenlial al unordezuoltari recente dinsocietatecl occidentala. in bund mdsurd,de o mafiebomose$tiu ca lumeqe condusa xuq.I6, dar ostanu trebuie sd ne imyresioneze ytreatare.A merge ,,tnton cuspiritulvremii"este un lucrupozitiu, dar e un actin care trebuie sadomme discernamantul, in general ejenantcarealitatea neobligA sAvorbim despre ;i sa dezbatem lucrurice6u un clracter intim.Problemele demarc interes, cele ale Bisericii;i alecredintei, deexemplu, au d.evenitlucruri deinteres pri!6t, iar problemele intimelegote de sex au ajunslucruri deinteres . .P. general. Decizia de difuzare a frlmului TLte kids are all rigbt incilca sratutul
2 3 Copiii sunt bine-mersi Observiltor cultural, nr. 31/2000

ldTtTt-rmtNto87

Muzeului Ti,ranului Romin, in carela articolul organizat incdtsa 5 se specifici: ,,Muzeuleste astfel artnonizeze actiuita;ileunei institu;ii mszealecu acelea ale unui centru de cercetare etnologica", iar la articolul 6, ficindu-s e referirela obiectul siu de

Cuvintul ,,homofob"este parte din noua terminologie folositi de reprezentan;iiNoii Ordini Mondiale, o Nouvorbl orwelliani ffeetlsi satisfaci nevoilenoii ideologii.

Revin la firul evenimentelor. Activiscii LGBT au activitate, acestaeste definit ca fiind ,,cercetarea, acuzet poligia si jandarmeria - care au fost preprin metod.ele etnologiei, a cuburii ldrdnegtitrecute zentela Muzeul Jiranului - pe motiv ci nu i-au y recente, proteJdreq patrtmoniului muzeal; expunereq arestatpe,,agresorir" careau perturbat difuzarea in expozigia permanenta / prezentarea, ;i in expozi;ii filmului. Nici poligia, nici jandarmerianu au intemporare, a patrimoniului il degine". pe care tervenit dintr-un simplu motiv: nu au avut un Filmul Tbekidsareall right a sosit sompruos de la AmbasadaAmericii, intr-o maginLneagritip jeep cu numir de cod diplomatic. in ciuda aurei intimidante de cares-a vrut a fi inconjurat, crestinii care s-austrins in salade cinematograf(intrareala film motiv solid si intervinl , ceeace rezultl, din rapoarteleintocmire de ei. Printre crestinii prezen+ila proiecgiafilmului sau numlrat si 8 angajagi ai Muzeului Tiranului Romin. Acestorali s-aemis o decizie individuali

fiind liberi) , au cintat imnul national, Degepta-te de serviciu prin care li se cereasi identifice perromdne, Cuvine-se cu adevorat (,,huliganii") care,,au precum gi alte cAnre- soanele perturbat" proiectia ce specifice spiritualititii noastreortodoxe.Dupi aproximativ zeceminute filmul a fost intrerupt. Dar pentru ci agenda trebuia respecrat;.,iar homosexualii trebuiau si isi bifeze cu orice pret actiunea de la Muzeul Jiranului, filmul a fost redrfuzatin aceeagi sali pesteo slptimlni. Odati compromisl actiuneahomosexualilorde pe data de 20 februarie2013,activigriiLGBT au recursla toate mijloaceleprin care ar 6 putut sI ii amendeze, fie ;i simbolic pe,,homofobi'l Cei care au indriznit si se opuni politicii lor difazioniste au fost etichetagipe bloguri gi in presi ca filmului. O invitatie perfidi la dela;iunea aproapelui, ba chiar afratelui ti.u, cu careimpirti.sesti ideal cregtin. acelagi PAni la urmi. s-a ficut o ancheti.administrativi (ilegali). Am ajuns in situagiaabsurdl si. ri.spund la intreblri de genul: CAt de desvii Ia Noul Cinematograf Romdn? Sau:Na tesupara, dar deceai acolo? Am fost prezent acolo pentru fost prezent ci mI aflam in timpul meu liber;i, in general, in timpul meu liber, fac ce vrear si mi duc unde vreau.Intrarea la film era liberi, Mai mult decAt atAt: ca angajat al Muzeului

fiind fascigti si homofobi. in parantezi 6e spus, liranului RomAn considerci am o datorie exishomosexualiinu au proprietate asupra cuvin- tentiali fagi de Hristos (careeste prczent in chip telor pe carele folosesc. in DEX ,,homofobid' nevizatin obiectelegi silile."r" il reprezinti) si inseamni. fre ,,frici de homosexualitatesau de fagi de Horia Bernea,persoana carenl.-aangajat. homosexuall", fr.e sau uri, fati de ho,,aversiune mosexuali". Noui, celor care am fost prezen+ila proiectia filmului, nu ne este frici de ei. Nici nu ii urAm. Sfingii Pirinti ne invati si uri,m picatul, dar si il iubim pe picitos. Le estecomod si interia,,homofobilor" orice om car grezein catego e le dezaprobipolitica homofili. Cu alte cuvinte pe cale de consecinti - sunt etichetagidrept homofobi nouizeci si cinci la suti dintre rominii care locuiescla aceasti ori in Rominia gi care,prin Am fost nevoit si demonsrrez onoretei comisii de ancheti (llegale,de akfel,din punct de vedere juridic) in ce fel filmul The KidsAre AII Rightnu a fost deloc o comedie,asa cum au etichetat-o promotorii ei (din anumite ratiuni de marketing ideologic)ci un film punctat grosiercu scene porno in toati regula.Intrarea la 6lm fiind liberi, am viztx in sali cAgiva minori care probabil veniseri si vadi o comedie.Pe viitor asemenea

erori s-ar putea si. ii coste,din punct de vedere propria opfiune pragmatici, sunt heterosexuali. juridic, pe politrucii LGBT-ului.

88 €!

Cei careau intlrtzrrit sase opuna politicii 1ordifuzioniste au fost ctichetati pe bloguri si in presi ca fiind fascistisi homofbbi. irr parantczi fic spus,honr*lsexualiinu au proprietatc rsuprircur"intclrrpecarr le folosesc.

Avind in vedere servilismul caredomneste la ora actualiin RomXnia, ne a;teptim ca in viitorul apropiat s5. vedemla Muzeul Tiranului o expozitie dedicati comunitigii LGBT, asa cum ne astepti.mca expunereaCrucca si fie strinsi din motive politice, folosindu-se ca pretexrdeschiderea a muzeului sau ;antierului de reconsolidare sciderea numirului de vizitatori. Ceeacenu intelegcozilede topor aleNoii Ordini Mondiale - ajunse inpozrgircheiegi fiind in mare parte de sorgintemasonici - esteci (cu arme si bagaje, dXngiivor 6 pe deplin acceptati cu roate politicile pe carele intretin) in orice insritutie pe careo conduc doar in condigiilein carein respectivele institugii nu va mai fi niciun angajar cregtinsauin caretofi angajatiicrestinivor fi disponibilizagi. in 6nal, Ie urez fragrlormei cregtini un anticipat: Hristos o invi(lt!,rar colegilor de la Muzeul Jiranului Romin le reamintesc urmitoarea I'JotacuprinzAnd uneleaspecte ale actiuita;iidin muzeu, datati ruhe 1997, si adnorati. de Horia Bernea a;a: Cine nu crcde in virtutile acestui in ccareel mai bunascuns subcrusta a.josniciei ncam, mizcrabila ;i acultura;ici, irr ltosi[tilitatctt de tt scoate ht iveali (tceste uirtu+i evi;i a IeJitce
d(tttc nu art c? cctutot cuct.

Horia Bernea nu se refereala oamenii pe care el ii angajase in perioada sa de directorat, ci facereferire la orice angajatal Muzeului Tiranului Romin.

_<a-o.-a>--

O89

HOMOSEXUALITATEA ARUNCA ROMANIA CU DOUAMII DEANI INAPOI
de Emilia Corbu

A[' FOST ACUM60 DEANI ,,UNDE MILITANTII PENTRU DREPTURILE oMULUTS ? A UO M U LC R E 9 T TN NU

J

ERA oM, srlmnrAnMeRsRoA suA?'
un oarecareMircea Toma jelea deunizi ci scandalulde la Muzeul Jiranului Roman (MJR) arunci Romlnia cu cAgiva ani inapoi. Nu gtiu la care an faceel referrre, dar pot spune sigur ci acceptarea homosexualitigii aruncS. Romi.nia cu 2000 de ani inapoi,in vremuri cAndnici aceststat si nici acestpopor nu existau. Vremuri sclavagiste si nu doar sub aspectulmijloacelorde producrie, ci al relagiilorinterumane.Nu mi-ar fi plicut si triiesc atunci. Cind femeia aveaun statut inferior gi mulqi oameni erau sclavi,unelte de munci, obiecte. DacI ei judecl andchitatea dupi citeva statui, ruine si scrieri frloso6cepistrate pAni azi, au doar o imagine unilarerali si incompletl. Antichitatea era o lume robiti la propriu (daci ne referim la formele stataleantice) gi la ligurat, daci ne referim la potopul de vicii, boli si neputinte care api.sabietele fiinte umane.Tocmai de aceea a fosr nevoiede intervengiapersonali a lui Hristos, spre a ridica omul robit demonilor si viciilor de tot soiul. $i, intr-adevir, civllizagra acelor timpuri, oraselelor carenu erau mai mari decdLt niste tArguri din ziua de azi, acceptauhomosexualitatea. Un impirat nevolnic ca Nero se mlrita infaga Senatului Roman. Unde esteacel Imperiu acum?Niciodatl Imperiul Roman de Apus nu gi-amai revenit. A fosr corropir, barbarizar.In schimb, Imperiul Roman de Rlsirit carea adoptat

o rn

TJ

I

gOOATITUDINI

crestinismula mai supravietuitinci 1000 de ani. Si, nu oriunde, ci la riscruceaa trei continence, lupcind uneori pe trei fronturi. MIZA LUPTEI Cregtinii nu sunt habotnici,ci foartepractici.Hristos-Dumnezeu S-a flcut om pentru a indumnezei omul. Dar porunca esteclari. Niciun pltima;, un om stipXnit de vicii, nu poate intra in impirigia Cerurilor. $i nu din pricina lui Dumnezeu, ci a lor. Pentru ci" nu au voinga necesarl acestui act, vointa priviti ca putere a sufletului. Si nu au vointi pentru ci viciile o macini, o blocheazi. Iar un om flri voingi esteo unealti. Nici robii nu aveau voingi. Deci intre vicii si mintuire este o legiturl dfuectit,Viciile macini voinga de careare nevoiemXntuirea.Este ca un furc de energie,de materie primi. REVOTUTTA CREtilNA Hristos a revolugionat staturul omului. L-a adus mai aproape de omul originar zidit de Dumnezeu. A omorit moartea. I'a deschis omului caleaspre mintuire, adici desivArgire. Dar ai nevoiede putere ;i voingi si mergi pe ea.Schimbul e c[ar:dai voin;i, iei putere! Hriscos a reabilitat femeia, i-a redat demnitatea,a innobilar-o. Stacutul femeii crestineestecu totul altul. Nu semai
irr timpul comunismului, in Rorninia s-a murit perrtru FIristos. A mbasadele striiine rr trebui sir qtie in cc tari se afli, pentru a nu ajunge in situatia pcnibiln a tmbasadei SUA. Do':ir cI legitura dintre credinla ;i teritoriu nu a fost inleleasi de toati lurnea. De pildn, la in stalarea comunismului in rnai multe tiri ortodoxe, crestinii au luptat pina la moarte cu regimul. Teoretic, comunismul era o ideologie exterioari Bisericii, ocupa doar puterea politici.

ce fuseseinainte de Hristos, cind, intr-adevir se poate intoarcela ceea pare ci existaugi lesbieneasacum sugereaziunelelegendeantice. cregtini gi-au dovedit $i, daci de 2000 de ani cultura si civilizagia vitalitatea,cu ce drept intoarcemlumea inapoi in timpuri piginei Iudaismul, crestinismul si islamismul resping homosexualitatea. Doar ateii,pigXnii gi unele culte idolatre o acceptl. Drepturile omu' lui nu sunt acela;i lucru cu drepturile viciilor. Omul nu este defrnit de vicii, ci de virtugi. $ti;i bine situagiiledin familiile cu un pirinte alcoolic.$i homosexualitatea estetot un viciu, ca;i alcoolismul.Cite cragediis-au intimplat pe fondul consumului de droguri. Tot un viciu, evident.Nici unui nefumitor nu-i placesi aibi un colegde birou carefumeazi tot timpul. Omul viciat esteun accident. Omul virtuos esteun fePer. TERTTORTUL CRE'TTN Rominia esteinclusi istoric gi cultural in teriroriul cregtin,ata cum Asia Centrali gi Egiptul aparginteritoriului islamic, India hinduismului s.a,m.d.Teritoriul estevital pentru cregtini.Vechiul Israel a

t{TfrL}ffi$FdtOgt

trecut prin multe incerci.ri pAni a ajuns in tara unde curgelapcegi miere,cu alte cuvinte intr-un teritoriu al 1or.Teritoriul le conferealiberrarea socialh;i politici de exprimare.in Evul Mediu rominii au luptat cu turcii care voiau un teritoriu cAt mai mare pentru islam. ln timpul comunismului, in Rominia s-a murit pentru Hristos. Ambasadelestriine ar trebui si gtie in ce jari. se afi, pentru a nu ajungein situagiapenibili a ambasadeiSUA. Doar ci legitura dintre credingi si teritoriu nu a fost ingeleaside toati lumea. De pildi, la instalareacomunismului in mai multe tiri orrodoxe,crestinii au luptat plnl la moarte cu regimul.Te oretic,comunismul era o ideologie exterioari Bisericii, ocupa doar puterea politici. A;a au in;eles gi unii oameni politici ai vremii careau bltut palma cu ocupantii. Experiengaistorici a dovedit insl ci acestrereligioasi,dar gim poliric caregaranralibertatea ocupa teritoriul crestin,s-a dovedit anticregtin si a afectat seriosviata intregii Biserici cu consecinte pe careletrlim si azi,Pdn urmare,crestinii nu pot fi indiferengila evenimentele petrecutein teritoriul lor de vietuire. Evident ci homosexualitatea nu poate fr compareti ca amploarecu comunismul.Dar existi.aseminiri care nu pot 6 trecute cu vederea. Ne referim aici la impunereape calepolitici,,de sus"gi la implicareafactorului politic extern. Nu putem trece cu vederea nici infuentape careacegtioameni o pot cipita prin propagandi. Este de luat in seami gi faptul ci sunt bine organizati,ca o regea de oameni din giri diferite, profesii dtfeite, interese diferite. Homosexualii sunt intotdeauna racordati retelei ;i este frrescsi fie a;a. Nu pot Acceptarealor implici acceptarea unei rerelecare poateajungede la lumea interlopi la Pentagon. Dar ceamai mare aseminaredintre comunismsi homosexualitate este aceeacL arunci acest teri?t.t.^n

toriu cu 2000 de ani in urmi. Acum 60 de ani, in inchisoareade la Aiud se murea pentru Hristos, la fel ca in timpul lui Nero. Unde au fost acum 60 de ani militangii pentru drepturile omuluii Sau omul cregtin nu era om, stimati. ambasadi SUA? Aceia erau lisagi si moari in inchisori si in lagire de munci. Unde era atunci ata;ata cul-

turall de la ambasada SUA, careareacum tupehomosexualilorin locuri ul si sus;ini. prezenga de intensl amprenti crestini? Niciodati homosexualiinu au fost discriminati in Romnnia. Nu existl trotuare specialepentru ei, cum existauin SUA pentru negri.Nu au taxe mai mari. Nu sunt exclusi de la sistemul national de si.ni,tare. Au aceleagi drepturi. Dar nu pot De pildi, nimeni nu seduceintr-o aveaprivilegii. biserici si-si ridice poalelein sus.Nimeni nu se duce intr-un bar gi incepesi bati mitinii. Fiecare loc are o desdnagie precisi. Homosexualii puteau inchiri a zeci de cinematografe in Bucure;ti, dar au vrut si fie la Muzeul Jiranului, adic6, acolo unde era un bastion al culturii cregtine.Deci, au provocatacestscandal.$i ambasada SUA se Mai degrabi vld cl sunt discriminati crestinii carenu mai au voie si. i9i aperecredinta la ei acasi. Si le plSteasciDumnezeu fapta, gi unora ;i altora! Cregtinilor cu mili., vrijmagilor cu lege.

supraviegui in lipsa ei. Nu au cu cine empatiza, inscrieprintre autorii provocirii.

-----<a.-a.-l>-

92eATtTt"tD$n'|t

RISCURILE RAPELURILOR VACCINALE MAFIAVACCINARII ADEVARUL DESPRE
Gabriel de Dr.Mihailescu

J

M E C A N I S M UIT MUN Copilul la na;tere are imunitate naturali, mogteniti de la mami care scade fteptat pini la virsta de doi ani. Centrii nervogi ai auzului, vizului, ai emisferelor cerebrale se dezvolti prin stimuli externi (de exemplu un copil ginut izolat filri comunicare dezvolti. handicapuri grave). La fel se intlmpll cu sistemulimun al sugarului cAndvine in contactcu antigeni(virusuri, bacrerii),sedezvolti o imunitate naturali, activi., de durati dotati cu ,,memorid'imuni. Fiau loc reac;ii superioarein cadrul ecarereactiefebrili la copil arati c5. Primul an de viagi pare si fie anul cel sisremului imun care exerseazi. mai prielnic ;i parci planificatde a inviga sI se apereimpotriva factorilor infecgiogi din naturi gi seva dezvoltaun sistemimun sinitos. Cu fiecarecontact cu boala infectioasi (rujeoli, rubeoli), prin reimprospitarea,,memoriei"celulelorimune seproduc anticorpi naturali aseminitori unui vaccin natural sau rapeluri naturale. Antigenele (virusuri, bacterii) iau contact la inceput cu mucoasele(nazali,6uce va sticali) care reprezinti o adevirati barieri imunologicl , ceea mula formarea celeide a doua bariere imunitatea specifici de durati. Dupi majoritateabolilor contagioase ale copiliriei se dezvolti o imunitate naturali extrem de eficienti fagd, de o noui imbolnivire (gragie limfocitelorT cu,,memorie"). Existl un echilibru intre imuformatoare de anticorpi ;i imunitatea celulari nitarea umorali rS.spunzitoare de,,memoria'imuni. Antigenele(virusuri,bacterii)

\J
I

o lu
=

@93

vor 6 distruse prin.colaborareaperfectS" intre celedoui sistemeimune,,Memoria'imuni estemereuimprospitati prin contactulcu lumea microbiani, cu fiecare virus gi doar in felul acestapoate fi eficienti devenind tot mai perfecgionistlpe parcursul vietii, Studiile arati ci, cei care fac rujeola in mod natural dezvolti o imunitate durabili care apiri: copilul nu doar de o reimbolnivire, ci ii conferi qi o protectie pentru alte boli cronice. S-a constatatci unui copil cu sindrom nefrotic care intri in contact cu un copil cu rujeoll i se vindeci sindromul nefrotic datoritl stimulirii naturale a sistemului imun celular. Fiecare contact cu un copil care are rujeoh va fr asemenea unei revaccini.rinaturale, deoarececelulele Foto: Edward Janner noastreimune cu ,,memorie"recunoscadversarul gi vor actrveformareade anticorpi naturali si a murit de TBC, de aceea el a fost convins cd,vacdurabili carene vor apira de rujeoli. Similar, adultii care au fi.cut varicelain copilirie, in urma unui nou contact cu varicela, sunt protejagide Zona Zoster (boali mai grea dati de acelasivirus al varicelei), grafie rispunsului celulelor dotare cu ,,memorie" imunitari. in re pentru varrceli, existi mai multe cazuri de ZonaZoster in rnndul tinerilorde25 - 44 am. Sistemulimun al omului nu esteadaptatla forme noi artifrciale de microorganisme(vaccinuri)cu carein mod normal el nu s-aintilnit niciodati in naturi gi pentru careel nu are,,memorie" imuni. cinul a determinat decesul6ului siu. A afirmat ulterior ci vaccinulnu conferi protecrieimuni.. Succesorullui Jenner,Pasteur,care este considerat ,,pi,rintelevaccinurilor", si-a insusit experimentele colegilor,fiind caracrerizatde acestia drepr un chimist mediocru, care nu a scris nicontradictoriigi absurde. in 1911, a avut loc la Frankfurt (dupl 30 de ani de vaccinare antivariolici) CongresulLigii Internationale impotriva vaccinurilor care a concluzionat: 1. vaccinarea nu constituieun remediupreventiv

SUA, unde este inclus si programul de vaccina- cio carte,iar noteletrimise pusecap la cap erau

in cazul vaccinurilor, antigenul (virusuri, bacte- impotriva variolei; rii atenuate) va ocoli prima barieri a mucoaselor 2. multiplelepericoleale acestei operatiunisunr (nazali,,bucali) ceeace va determina un ri.spuns imunologicincompletfiri.,,memorie"imuni.,iar aceasta modveazinevoia de rapeluri repetatede vaccini.ri,i n utrel" cazuri, v accinar ea determini o producgieexagerati. de anticorpi ineficientisi incontestabilesi sunt confirmate de autorititi medicale; 3. teoria lui Jenner este lipsiti de orice fundament gtiinrific; 4, sub aspect sanitar, vaccrnareaobligatorie

chiar nocivi impotriva structurilor proprii orga- constituie o impietate nemaiintnlniti. asupra nismului (self),determinAndboli autoimune. constiinteiindividului; 5, credintain valoareavaccinirii, intrerinuti. de MICISTORIC AL SISTEMULUI VACCINAL doctrinele medicale,impiedici adeviratul proin 1930,Jennera preparatprimul vaccinantiva- gressanitar, singurulcapabil si inliture definitiv riolic pe carel-aadminisrrat 6ului siu, iar acesta variola si alte boli infecgioase; de aceea congre-

g4CATITUDINI

sul inviti guverneletuturor girilor si renun;e la orice forme de vaccinareobligatorie. Dupi vaccinarea obligatorie (1903),s-a recursla obligativitateagi a altor vaccinuri: - 1938 - vaccinul antidifteric, - L940 - vaccinul antitetanos, - 1950 - vaccinul antiTBC, - L960 - vaccinul antipoliomieliti. Acesteboli au avut o incidengi crescuti in perioada rizboaielor ;i au dispirut odati cu inceputul igienizfui| filtririi apei de biut gi a celei deversate (dr. Gesundh-Wes1992).in edigiadin 2 mai 1905 a Socierigii Generalea Medicilor Practicieni din Anglia s-a susfinut ci: ,,publicul nu trebuie si aibi increderein exageririlevaccinofililor privind gravitatea variolei la subiecgii complet nevaccinati.Noi avem informagii despredate oficiale referitoarela cazarile de varioli care au fost complet falsificatepentru a servi acesteicauzd'. A existat incotdeaunao ingelegere intre mediul medical si laboratoarepe de o parte 9i oamenii politici pe de alti parte. Se cunoaste din statistici ci dupi fiecarecampanie de vaccinarein masi impotriva variolei, cregteaincidengaacesteia9i de acuncinu s-au mai ficut vaccindriin masi, ci vii. Dupi ce dr. Buchwaldvorbe;tela TV pentru prima dati in Stuttgart despre encefalitapostvaccin, sugarii nu mai sunt vaccinagi impotriva variolei si se instituie misuri de igienizare in urma ci.rorascadeincidenga variolei.Dlupl1976 s-au sistat vaccinurileimpotriva variolei. in L945, in SUA s-au introdus pesticidelepericuloase ca DDT care au produs intoxicagii cu paralizii, aceste cazuri fiind confundate cu poliomielita, ceeece a dus la o statistici falsi. Epidemiile de poliomieliti propriu-zisl au dispirut inainte de introducereavaccinului antipoliomieliti. Noi epidemii sunt provocatedupi introducereavaccinului. Cercetitorii au constatat ci suprimareaunei boli contagioase in copilirie re provoci alti boali. De exemplu introduce-

rea vaccinurilor DTP si antivariolic a declangat TBC gi poliomieliti, iar prin vaccinul antipoliomielitic (carecongineavirusul Simian SV 40) s-auprovocacepidemiile de SIDA ;i leucemiile.

Foto: Louis Pasteur

PRODUCATORII DEVACCINURI rOR 9r MARKETTNGUL Directorul laboratorului Merk declarain urmi cu 25 de ani: ,,e neplicut si vinzi medicamente doar unor oameni bolnavi, dacl ne-am putea l5lgi piagasi la oamenii sinitogi, desigur ar fi benefic pentru afacerile noastre". Ce se poate vinde la oamenii sinitogii ... Vaccinuri. nisme modificate geneciccare declan;eazi cancere)s-au asociatin anul 2002 ca Pharmacia & Up John pentru a deveniPharmacia Corp - filiali. a Phizer- careproduc medicamental Campto utilizat in cancerulde colon. Sanof se asociazl.cu Pasteur-Merieux pentru producerea vaccinurilor gi aceeasi Companie produce insulina (diabetul zaharat fiind o complicagie cu bitaie lungi a vaccinurilor). Vaccinurile sunt promovatenu pentru a salvaviegile ci pentru ci. e cel mai bun sector al industriei farmaceuticePolitica e de a dramatiza, apanica in legituri cu o boali ca apoi si sevindi in masi vaccinulpentru boalarespectivi. De exemplu,in Frangase ficea publicitate pentru vaccinul antiinexistente",in timp ce publicagiile striine din

doar la cei carcintrau in contact direct cu bolna- Astfel, Monsanto, cei care fabrici OMG (orga-

cu vaccinuri sau medicamenteimunosupresoa- hepatiti B: ,,efectele nedorite sunt inofensivesau

ATITUD!NIO95

afara Frantei (1988) se distingeau printr-o vanetate si o gravitate de complicagii neobi;nuite Pentru un vaccln cu scoP Preventrv. La sfXrsitul lunii ianuarie 2008, dupi L4 ani de

in America se vehicula din 2009 ci virusul A/HrNr este de fapt o recombinarece include segmentede gene de origine umani, porcini gi aviard., Cigiva oameni de gtiingi a6rmi.: ,,Mama Naturi nu recombini natural astfel de viruqi, pislri-porci, oamenii sunt superiori ca si propriile lor virusuri la ceea ce numim barieraspeciilor; doar ni;te oameni de stiingi bolnavi pot crea o asemenea monstruozitate. LJneori avem impresia ci existl un intreg sector industrial caresperi.ci aceastipandemiese va produce". ADMrNTSTRAREA VACCTNURTLOR de histocompatiblitate ce se afli pe cromozomul 6 din genomul uman (un complex de antigene proprii) este rispunzi-

,,1Complexul HLA
campanienagionali de vacciniri impotriva hepatitei B, responsabilii a doui laboratoare GSK gi Sanofi-Pasteurcare au comercialrzatvaccrnul au fost cercetati pentru inselitorie agravanti si pentru omucidere involuntari. (incrucXtse inregistrau multe cazati de sclerozi in plici si la vArsta de 2 ani, lucru inexistent inaintea vaccinului pentru hepatita B). Curtea de Justigiedin Neapoli a condamnat la 8 ani de inchisoarepe Ministrul SinitS,gii(2009) pentru cI a primir miri de la LaboratorulSmith-Kline-Beecham pentru impunereavaccinuluiimpotriva hepatitei B. in 1976, Guvernul American demareazio campanie de vaccinlri impotriva gripei porcine si 46

tor de predispozigiagenetici a fiecirui om. De exempluprin introducerea in organisma unor agengiinfecgiogimodificagi genetic (vaccinuri) se pot declan;aboli dupi cum e predispozitia genetici a fieclrui individ in functie de HLA: la cei cu HLA D\ se poate declangadiabet zaharat dupi. vaccinarea antihepatiti B, la cei cu HLA 8d,27, HLA DR3, HLA B' se pot declan;a artrite, spondilite, cei cu HLA DR, reacgioneazi exagerat la orice fel de imunizare. in articolul,,HLA gi bolile"din revista,,Le Quotidian du M6dicin" din L976 s-aluat in discuqie inutilitateavaccinirii BCG in special la oamenii cu HLA B, carepot dezvoltaun astm bronsicsi

de milioane de americanisevaccineazS.ingrabi. nu pot reacgiona la rapelurileBCGTrei ani mai $,rziu 4000 de americani cer des- ProfesorulDausset la Conferinga din octombrie pigubiri Guvernului pentru efectele secundare 1980 afirma ci.: ,,vaccinurile administrateacum (unii au murit, algii suferi de probleme neuro- copiilor vor ajunge cindva de domeniul treculogice grare), suma despi.gubirilor fr.ind de 3,5 miliarde de dolari. in mai 2009, ci.nd guverneleanuntau cI se tem ciov (fost gefal Direcgieide CooperareMilitarl tului", deoareceeste cu totul inutili vaccinarea copiilor impotriva unor boli delocpericuloase.

inainte de administrareevaccinurilor trebuie de o pandemie a gripei A/H1N', Leonid Iva- tinut cont si de nivelul IGE din slnge - care se

detecteazila 4-5luni 9i relevl o predispozigie la Internagionalia Ministerului Rus al Apiririi gi alergii. Copiii care suferi de disglobulinemii presedinte al Academieide ProblemeGeopoliti- deficit de IGG sau IGA - nu formeazi anticorpi laccin impotriua ce)declara:,,qcest gripei A/H rN, o fost creat artifcial pentru reducerea numarului populalieidepe pamdnt". nici dupi boali, nici dupi vaccinare,deoarece vaccinul agraveazd. defrcitul imun. Atunci cind existi uneleboli (precumbrongiti cu imunitatea

960ATtTUDtlrtl

scizutil) vaccinarea poate provoca chiar boala pentru care a fost administrat. in cazul vaccini.rii ancirabicese gtie ci numai 3o/o din cei mutcati de un ciine sigur turbat pot manifestaboala.Dupa unii autori,vaccinarea antirabica este (Dr.G.Buchwald,2008). inefcienta sipericuloasa

4.Brgaley (D. M.), Glasgow (G.L.), Subacute Sclerosing Panencepbalitis and SalkVaccine, in,,The Lancet",6 octombrie 1973; 5. Hinton (G. G.) et coll., ParalysisAfter Oral PoliomyeIitis Vaccine, in Canadian Medical AssociationlournaI,nr. 87, octombrie 1962i 6. Bojitiov ( S.) et coll., En cepb alo-myelo-p olyradi culone.

coMPoztTtA vAccrNURrLoR
- adjuvanri imunologici; - substange din vaccinurice crescrispunsul imun: - hidroxid de aluminiu - emulsiemicrofuidizati MF59 gi lipidul A monofosforilac(obginutdin endotoxina unui mutant de Salmonella minnesota); - conservantipentru a preveni multiplicareabacteriilor in timpul fabricatiei sau a conservirii acestora: thyomersal (un conservantde 50 de ori mai toxic decit mercurul propriu-zis care provoaci autism, deficit de atengie,difrcultigi de limbaj gi exprimare), fenoli, fenoxcietanol (acesteaconstituie o adevirati, otravi. pentru organism provocind boli neurologice grave:ADHD, autism,boli autoimune); - stabilizatori - protejeazi.vaccinurilede variatiile de cemperaturi.; - substangerezrdualecare pot declansasriri alergice gi de suprainfecgie cu virusul sincitial respirator; - formol; - antibiotice; - medii de cukuri. (continuarein numarul uiitor desyrecomplicogiile vq.ccinur ilor ;i solugiile impotr ivo uaccinfuii)
BIBLIOGRAFIE 1. Dr. Louis de Brouwer, Vaccinarea: eroarea medicald a secolului,Editura Mdia, Bucuresti, 20\I; 2. Dr. Christa Todea-Gross , Vaccinurile preuentie sau boald, Editura Chrisriana, Bucuresti, 2012; 3. Montanari (G,), Statodi male epilettico susseguente a prima e seconda iniezioneantipoliocon vaccinotipo Salk,in ,,Minerva Medicai nr. 54, august 1963;

vritespar suitedela utilisationdu uaccinantipoliomyclitique de Sdbin o germeuiuant,in,,La PresseMedicaIe, nr.72,lI ranuarie 1964; 7. Orstavik (I.) er coll., ParalyticPoliomyelitis in Norway Sincethe Introductionof the Triualent Oral Vaccine, in Bull.

oMS,1971; 8.Aaby, P.,Jensen, H., Gomes,J., Fernandes, M, Lisse,
l.M., The introductionof dipbtberiatetanus-pertussis vaccine and child mortality in rural Guinea-Bissau: an observati. onalstudy,Int Epidimiol,2004; 9. Bach,J. F., Tbe Efect of Infections on Susceystibility to Autoimmune and AllergicDisease(Review).N EnglJ Med,

2002; 10.Bergfors, E, Bjorkelund, C, TrollforrB,Nineteen
cases of persistent pru-ritic nodules and contactallergyto aluminium after injectionof commonlyusedaluminium-adsorbed vaccines. Eur J Pediarr, 2005; 11. Bernsen, R.M., Childhoodasthmaand allergy:tbe role of uaccinations and other earlylife euents, EUR, Medical, Dissertations,2005; l-2, Burmistrova, A.L., Gorshunova, L.P., Ebet, L,, Changein tbe non-speci-fe resistance of tbe body to infu. enceand acuterespiratory diseases following immunization diphtheria-tetanus vaccine dipbtberia-tetanus uaccine, Zh Mikrobiol Epidemiol Immunobiol, 1976; 13. Hernan, M. A"Jick, S. S., Olek, M.J"Jick, H, Recombinant hepatitisB uaccine and the risk oJmultiple sclerosis: A prospectivesfady, Neurolo gy, 2004i 14.Hornig, M., Chian, D., Lipkin, W.L, Neurotoxic efectsoJpostnataltbiomersal are mousestrain dependent, Molecul Psychiatr, 2004 ; 15, Miller, E., Andrews, N., StowerJ., Grant; A,, et al, Risk oJconuulsion and aseptic meningitis following measles' mumps-rubella vaccination in the Unired Kingdom, AmJ EpidemioI,2007;

@97

- ,,PAlNEA" TELEVIZIVNEA NOASTRA CEADETOATA ZIUA? ARMA A RAZBOIULUI PSIHOLOGIC (IX} ROMANIEI DUSIMPOTRIVA
de Lt.Col.(r.)N.M.Popescu

EMISIUNI CUTEMAAFACERI: LEILOR" ,,ARENA Sunt chematiin,,arena'-se confirmi astfel, folosirea termenului de areni, a acestuiloc de confruntare a oamenilor din lumea de astizi si preferatde oculta - pini ;i intreprinzitorii, cei care au idei despre ce afaceresi inceapi. Pe internet, la adresa:http;l lwww2, tvr,ro/arenaleilor/, putem citi;,,Leii sunt cei care aduc banii. Sunr oameni careau construit o afacercdelazero. Sunt milionari in euro careimpun respectprin performanti, clarviziune, fer si capaciratea de a risca. Sunt cei care si-au construit afacerrle prin corectitudine, respect fagi de parteneri, responsabilitatefagl.de mediul de afaceri. D etecteazd., evalueazi ;i susginspirirul antreprenorialoriunde apare. Sunt gata si incheie o afacere'atunci cXnd sesizeazipotendalul 9i prevld cXgtigul.Finanteazi oameni, idei, proiecte caredevin modele penrru ceilalti (...) Margi, 31 ianuarie (n.n.-20L2),incepe la Timisoara un amplu turneu nagionalArena Leilor, careva ajunge apoi gi in multe alte orase importante din garl: Craiova, Cluj, Tg. (...)"...1" toate aceste Mureg,Ia;i, Sibiu, Brasov Constanta'. evenimente din Turneul Arena Leilor, se vor face 9i preselectiipentru a identifica celemai bune proiecteantreprenoriale, candidagii selectionati urmind apoi si participesi in emisiunea TV Arena Leilor..." La adresa:evz.ro./detalii/gtiri/in-spatele-arenei-leilor-sta-leopardul, putem spicui din articolul cu tirlul: ,,Chiar daci in platou au bitut palmacu milionarii, in viatareali micii antreprenoriau rimas cu buza
I

o lrl
=

980ATET{,'p4F{l

umflati. De vini ar fi condigiileimpuse delei". ,,ArenaLellor", afl.atiIa un nou sezon... face o echilibristici delicari intre conceptul economic si convenfiile unui scenariu re,,business-angel" gizat (Sic!) intr-un studio, in carenu tot ce pare adevirat seintimpli gi in realitate. Au fost 69 de cXstigi,toriai edigiilor difuzate pAni acum, dar

potentiali parteneri, iar rolul de producgie din TVR inceteaz| in acest moment. Promisiunea din cadrul emisiuniidintre lei gi ci;tigotori nu ore (Sicl). ualoare de contract, a declaratacesta" Un subtitlu al articolului, ne confirmi. ceeace am spus mal sus si ceeace vom sublinia si la concluziir ,,Arena Leilot", un format international cumpirat. Formatul este deginut de Sony Pictures, care ruleazdin 20 de tiri cu diverse denumiri: ,,Dragons Den" in Marea Britanie sau ,,Shark Tank' in SUA. Articolul, printre altele, mai prezinti gi milionarii din Top 300 care gi-au luat titulatu ra de ,,lei", Inainte de a ne pune citeva intrebiri, trebure si subliniem ci acestconcurs nu reprezinti. altceva decXt un ,,Big Brother" al afacerilor la scari nafionali! iNrnegAnI PERTINENTE: 1). - De cea fost necesari. transformarea in concurs, competrfrea unei afacerieconomice,carear fi, teintr-un simplu birou si nu la buit sl sedesflsoare
? | ^ ^ l-. I

iOHGS TR(}M THN KI()NS f,AG]

televiziane? 2). - De ce a rebuir si se regizeze la TV un scenumai 5-6 dintre aceftiaau ajuns si. si negocieze nanu carenu are nimic - sauaproape nlmrc - cu concret derulareaunei afaceri.Degi emisiuneaii facesi simti gustul victoriei, ei afli,de fapt ci nu tot ce zboari se mininci. Investitiapromisi, de maximum 100.000 de euro, foarte rar ajungesi se materiahzeze', realtatea prin creareaunor falsi cigtigitori in domeniul afacerllor, din moment ce un procent foarte mic dintre acegtiaajung si ,,negocieze concret derulareaunei afaceri'ldar si o mai si duci spre

o frnalizarc? Articolul continui cu declaratiileunor concu- 3). - De cea fost necesari aducerea in tari a acestui rengi cagtigitori (unii- isi dau numele,al;ii dorescsi rimlni anonimi) careau rimas profund dezamigigi - unii chiar mai mult decXt atit - de conditiile impuse de,,Iei"gi de felul cum a evoluatderulareaconrractului;i practic... nefidirectorul TVR 2 amintesteci,,formatul emisiunii faciliteazi, practic, contactul dintre lei si participanti, in vederea in;elegerii sistemului format strlin de emisiune TV daci el nu a avut intengia si.reprezinte cevaserios? nostri intre4). - Cine ar vreacatinerii 9i talentagii prinzitori si seconfrunte in areni cu,,leii", gtiindusede la bun inceputci ace;tiavor si,,impuni conastfel,,c u buza umf att' si iluziile spulb eratei 5), - Daci,,promisiunea din cadrul emisiunii

nalizarealui, a ideii de afacere propusi de ei.,,... digli" finale de neacceptat cigtigitorilor, lisindu-i

dintre lei sr citgtrgitori nu arevaloarede concract" antreprenorial'i,,Dupiemisiune vrmeazi o ve- - fiind doar o reclami - nu cumva esteceva,derifr,care a informatiilor si a planului de afaceri prezentat,Devine o relatiedirecti intre cei doi oereceadeviratul scop al acestelemlslunl este unul ascuns, ce ne scapi?

rirrrus{r{to99

MESAJUT NEROSTIT IruCUVINTT AL tUI,,BIGBROTHER": Expertii mei in psihologieumani, au creatacest,,concurs" pentru toti tinerii sau,mai pugin tineri, careau idei deosebitein domenrul afacerilor,dar nu au capitalul necesar in pentru a porni propria afacere. fata voastri, aceasti emisiune trebuie si pari cevafoarte seriossi si dea impresia ci duce la o dezvoltarea sectorului economicrespectiv, clt 9i la crearea de locuri de munci dindu-vi sperantepentru viitor. Chiar dacl vor fi mul;i cAgtigitori,extrem de pugini dintre ei vor putea;i si le puni in practrci,iar aceiavorfi doar cei pe careeu ii voi dori ;i carevor 6 permanent sub controlul meu! Ce daci nu vor acceptacondigiilecerute de,,lei",scopul meu estesi cunoscsi si controlez ideile lor valoroase! Mai departe eu voi hotiri daci aceleidei se vor materializa vreodati sau nu, iar daci totugi acestlucru se va intAmpla, lot eu voi hotiri clnd, unde ;i de citre cine se vor pune acesteidei in pncdcl!" E M I S I U NC I UT E M Ai N O E M A N R R E :

BIG!

ilt oooe sEcuNDEi s.A. ,,cAgrtct
sebat ,,...unshow incitantin careun numir x de concurengi contra timp pentru a cistiga 50.000 de lei. Fiecareconcurent are 3 vieti si de trecut 10 nivele, iar la fiecarenivel trecut primesteo sumi de bani cu carepoate ri.m6.ne daci alegesi jocul. in momentulin carearatato prob5,i seia din incheie
cele j vieti, iar cAnd nu mai are vieti, concurentul este eliminat insi. rimlne cu suma de bani (Sic!) acumulati pXni la ultimul prag'i l'.xpertii mci in psihologie umirni, ilu creat acest , , c o n c u r s "p c n t r u t 0 t i tinerii saunrai puf in tineri,

- sa- castigiPe adresa : wwwziarulr ing.ro I ;tir i I dan- negru-re- ajuta in 60-de-secunde/mai putem citi: (...),,Nu mai pugin de 220 de roau fost ale;i deja 21 de concurenti,darinscrierilenu se incheieaici. Rominii se por inscriein continuaregi pot aveasansade a cnstiga vor petrecetrei zlle in primul canto50.000 de lei. Cei deja selectati nament,,Ca;rigi in 60 de secund"'l tmde vor aveaun programfoarte stricr ;i igi vor exersa priceperea pentru a 6 capabilisI faca fagioricirei din cele60 de probe din concurs. Pentru a cl;tiga marelepremiu, concurentiivor trebui si depi;easci 10 probe in carevor fi folosite exclusivobiectede uz casnic. Tot ce trebuie sI faci romXnii pentru a

mlni si-au demonstratdeja curajul si indeminarea.Dintre acestia, ctlre iru idci deoscbitc rn
drxrrclri rrl afitccrilor tlur r r u * u c a p i t a l r r ln c c c s a r l)cn(r.rr r polni proprirr irlircerc. irr firta vorstrii, irct-'lrs til cnl isi urrc tretruie sir parir ceva fbirrtc serios si sri deir irrrpresia cii ducc lir o dezvoltare ir scctorului

intra in concurs estesI acceseze site-ul dedicat concursului: http:l I ccononric respectir', cat castigiin60desecunde.al.ro, si aleagi. o probl de pe site din secgiu- si la crcarea de locuri dc neacu acelasi nume si si incerce si o depi;easc5. Daci reuseste acest lucru in 60 de secunde,nu trebuie declt si se filmeze gi si incarce frlmulegulcareleprobeazS, abilititile in sectiunea< inscrie-te >'i Un alt aspect,usor de anticipat insi, il reprezinti,investigia enormi provenienta in decorulemisiunii si acestei emisiuni.La adresa: stirim uncir dirrclrr-r'ii sperante pentru viitor.

l00€)ATfrusirul

feldefel.ro/decor-de-jumatatede-milion-de-euro-pentru-castigi-inurmitoarele:,,Asfel, doar pentru decorul emi60-de-secun deI afl5;m siunii s-aucheltuit pestejumitate de milion de euro,f5Lriamaipunela socoteali.recuzita.Inspirat din decorul emisiunii Minute to win it, echiin deraliu amenajarea pa de producde a respecrat platoului. (...) L" mai putin de un an de la lansarea in StateleUnite, (...) l" aduceromXnilor cel mai tare gameshowdin lume: Minute to win it,Difuzatin SUA de NBC, este un concurs incitant, cu probe ingenioase, amuzante si, cel mai rmportanr, contracronometru. Participantr sunt oamenl obisnuiri care concureazi.individual gi carese lupti doar cu propriile limite si cu timpul'i $i pentru a intelege ci acest gen de in Ro,,concurs"nu se generaLizeazi minia numai prin inrermediul televiziunli, si dim doui exemple edificatoare.La data de 27.04.2011, in ,,Ciry Park /Mall of Constanta' (vezi, aceea;i adresi pe Google), aflLm cd.:,,1 MAI inceplnd cu ora 12.00 pAnl la ora 20.00 se va desfigura emisiunea

,,cAgrrcr iN oo DE SECUNDE"
(...) iar marelepremiu esteo DACIA Participarrtiisunt oamerriobisnrriticareconcurcazi individual si cirresc lupta r{ourcu propriile lirnite si cu DUSTER: Urmitorul exemplu: DirectiaGenerali de Asistenti SocialS ;i

tirnpul". Si pentru ir irrtelege cd ircest gen dc .,concurs" Protectiea Copilului Cluj a sirbltorit nu Fcgener",tlizetzit in ltomAnia rrum;riprin intcrrne - la data de 20.nov.2011in incinta comedificrtonle. tliul televiziunii, sii dirrncloui excrnple plexului Iulius Mall, Ziua copilului si Ziua Adopgiei. Printre alte activitigi a existat ;i un atelier cu probe disractive si atelierede indemAnare, in 60 desecunde. CA;tigi , Nr intlmpliror am dorit si dim aceste exemplede pe internet. Ele dovedesc, daci mai era ca7ul,ci si acestconcurs de indemXnarese extinde la scari nagionali prin atragereatuturor categoriilor de cetigeni, in specialdin rlndul celor firi. niciun venit dar ;i al copiilor! $i pentru ci inscrierile se fac pe internet, iati ce scrie cinevala data de2I.06.2011:,,Este greudar am curaj,vreausi ml inscriu...poate, poate voi scipa cit de pugin de sirlcidi Iati, la modul concret, cum lucreazi sugestiamentale in rindul semenilor no;tri cre;tini, nevoiasisau nu, ispitindu-i cu aceste mari sume de bani puse in,joc" le-ar puteaschimba(credei) destinulin bine! de ocultasi care, concurs ci avem ConcluzionAnd,putem spune despre acestaga-zis de-afacecu un ,,BigBrother" al indemAnirii la scari nationali.

O101

iNrnreAnr PERTTNENTE: 1). De ce sedoresteobisnuireaconcurentilorcu,,punerea injoc a vie;ii lor" pe bume mari de bani, iar cAndsi-au,,terminatviegile", sunt eliminagidinjoc, rimAnAnd cu banii cdgtiga;i pini arunci? 2). Nu cumva oculta dorestesi ne obisnuiascicu faptul ci"viata noastri poate fi valorificati in bani, fiecareom de pe aceastiplaneti avdnd \ propria savaloare,grevtate in banii 3).D e ce acest concursurmiregte o permanenti lupti cu,,propriile limite" ale concurentilorsi cu timpuli 4). De ce se doresteextinderea la scari.nagionali a acestuigen de joc, prin atragerea tuturor categoriilor de cetiten| in special din rXndul celor carenu oosedi. niciun veniti 5). De ceintr-o tari ca a noastri, unde nivelul de trai este foarte sclzuq si continuS.sI scadi planifi cat,concomitent seinmullesc rapid concursurile (competitiile) inreractive, careau ca premiu mari sumede banii Situatia devine mult mai ciudatl, in vedereci" nu zxre a lor, av6.nd meneagen de emisiuni, ele au inceput si fie organizate si in marile orase, unde sunt atrasisi copiii de virsta prescolarigi gcolari,oculta dorind sl-i obisnuiascicu acesr gen de concursuricontracronometru inci de la vArste foarrefragede. MESA.,UL NEROSTIT iTV CUVIruTC At LUI,,BtG BROTHER": ,,Acesttip de concursl-am conceputsi se desfigoare contracronometru, in 60 de secunde, astfelinci.t, concurentiinu au timp si se gXndeascidecXt la incadrareain barem si s5" execurefiri, gregeah proba pentru a aveasansaclstigirii premiului. Specialisriimei in psihologie umanl, au ,,dilruit" prin regulament fiec5.ruiconcurenr cite,,3vieti" pentru a trecemai u;or cele10 probe obligatorii.Pentru fiecare probi trecuti, concurenrii primesco sumi de bani,iar atunci cind rateazi una din ele,respectivuluiconcurent,,isera o viat!', cind rimAne ;i firi,,ultima viagi', acesta esteeliminat din joc adici, este r-r $c urrueurcste p4*mr":riali'sare n lur, avint{ in vederecii nu i*rcr:pufsir fie or-llani;t ann i"rt*r si in rnirrile firasc, unclesunf sLr-i ohisnuinsc;ierrixre$tr gen rte crvncursur:i c*nfracrrln()illetru incir c{*ln v*iirute Jtunrre {ir.*gecl*deoarece se urmS.reste o generali- mqrmlrri {#tel'i',{irrmi[e Irnnsnrit flsenrcnci] gen cleemisilrni, ele numai televiziunile transmit ase- ;l{r;l-qi si cn6liiir.ic viir-sfapl'csc*trarr si scolnrn,ucutraclorind

l020ATrTrrDlNl

un om,,mort': Concurentii bine ,,prinsi" in lupta cu propriile limite si cu timpul, nu-;i dau seamade capcanape care le-am intins-o prin regulament:ceeace ei consideri.foartepalpitant si distractiv de a pliti simbolic, cu propria via;i gregelile din concurs, pentru mine inseamni: ci viegilelor au o anumiti valoare in bani, cu cit sunt mai perspicace,cu atat vor cAstigamai mulgi bani, astfel incit, frinta respectivi va valoramai mulgi bani. Cinismul, ironia gi dispregulmeu la adresavoastrl constau ;i in faptul ci., acest aparent banal concurs de indeminare, rcprezintl. o subtill 9i mascati,punere in scenI' a intrecerilor.distractive" de altildati, din arenele romane (pentru publicul de arunci era o distractie moartea celui invins): cantonamentul de pregiltire care dureazi. 3 zrle, spre a vi trimite in ,,aren!' unde ajungegi si vi ,,6ategi" punindu-vl viaEa de 3 ori in,joc" - de ce nu, o ironie la trinitatea voastri: trup, suflet, duh - pentru a ci;tiga suma de bani promisi..DacS, Dumnezeu a
Daca Dumnezeva d[nrit fiecirei fiinte umane liberul arbitru, prin acest ,,concurs" urmiresc printre altele, deturnarea Ei anihilarea acestuia. Doresc si vi obisnuiesc cu ideea ci stapinul vostru este aici pe pimint - si nu in ceruri sau in inima sulletului vostru - adicl eu, cel care vi ofer bani, suspans si distractie"

diruit fiecirei fiinge umane liberul arbitru, prin acest,,concurs"urmiresc printre altele,deturnarea;i anihilareaacestuia. Doresc si. vi obignuiesc cu ideeaci stipinul vostru esteaici pe pimXnt - si nu in ceruri sau in inima sufetului vostru - adici eu. cel carevi ofer bani. suspans9i distraqie. Altfel spus, acest. ,,regizor din umbrf' - carza pribugirii noastre - prin oferrreacu,dlrnicid' economice, cunoscnndsi efectul acesteia a acestorconcursuri, ce promit distractie,emotie si bani, ne manisugerAndu-ne puleazi subtil cu ,,minugild' democragiei, permanent ci ne poate controla cum vrea, cit vrea,unde vrea si cind vrea. Nu cumva, noi suntem aceia care-i dim ocaziamult prea usor, si. o faci unde, cXnd,cum gi cdtvrea?

-----<O.-a.-l>-

Sanu pierdegi slujbele Bisericii!
(Cuuiosul Antim Gfina)

rmagini coperta paltin petru voda 1 ;i 3 realizate de manastirea

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->