ANEXA E COMPONENTE NESTRUCTURALE - COMENTARII

CE.1. Generalităţi Principalele realizări obţinute în ingineria seismică în ultimele decenii s-au canalizat în special către îmbunătăţirea siguranţei structurale. Deşi s-au înregistrat unele progrese, preocupările privind siguranţa seismică a componentelor nestructurale (CNS) ale clădirilor nu s-au dezvoltat la nivelul celor relative la siguranţa structurală cu toate că avarierea acestora poate avea, chiar dacă la scară mai redusă, aceleaşi categorii de consecinţe. Primele coduri de proiectare seismică nu au insistat asupra protecţiei CNS deoarece aveau ca obiectiv declarat asigurarea protecţiei vieţii, inclusiv prin măsuri care să permită evacuarea în siguranţă a clădirii, dar nu aveau în vedere nivelul de avariere care putea în multe cazuri să conducă la ieşirea din funcţiune, pe durate de timp mai mici sau mai mari şi/sau să facă inacceptabile din punct de vedere economic operaţiile de reparare . CE.1.1. Obiectivele evaluării seismice Evaluarea riscului seismic al CNS din clădirile existente şi stabilirea măsurilor de intervenţie necesare pentru reducerea riscului sunt probleme importante cărora expertul trebuie să le dea un răspuns bazat pe criterii obiective. Examinarea în profunzime a acestor categorii de probleme nu a constituit, până în ultimul deceniu, o preocupare consecventă a specialiştilor aceştia concentrându-se, aproape în exclusivitate, pe domeniul siguranţei seismice a structurii şi având în vedere numai obiectivele legate de protecţia vieţii, în principal, evitarea, prin măsuri de consolidare, a colapsului parţial sau total al clădirii. În acest context, au fost neglijate, aproape complet, preocupările referitoare la fundamentarea măsurilor pentru eliminarea sau reducerea celorlalte categorii de consecinţe directe şi/sau indirecte care sunt asociate în exclusivitate avariilor CNS. În prezent, pe plan mondial, se fac eforturi susţinute pentru găsirea unor rezolvări adecvate tehnic şi, mai ales, economic, ale acestor probleme. În literatura de specialitate au început să apară lucrări care tratează problemele evaluării şi reducerii riscului seismic al CNS dintre care menţionăm publicaţiile FEMA [FEMA Reducing the Risks on Nonstructural Earthquake Damage – A practical Guide
FEMA 74. September 1994; FEMA NEHRP Handbook for the Seismic Evaluation of Existing Buildings Building Seismic Safety Council, FEMA 178/June 1992; FEMA NEHRP Handbook of Techniques for the Rehabilitation of Existing Buildings Building Seismic Safety Council, FEMA 172/June 1992 FEMA 412 Installing Seismic Restraints for Mechanical Equipment december 2002 FEMA 413 Installing Seismic Restraints for Electrical Equipment january 2004 FEMA 414 Installing Seismic Restraints for Duct and Pipe january 2004 FEMA 460 Seismic Considerations for Steel Storage Racks Located in Areas Accessible to the Public september 2005 FEMA 461 Interim Testing Protocols for Determining the Seismic Performance Characteristics of Structural and Nonstructural Components June 2007], reglementarea canadiană [Travaux publics et services gouvernementaux Canada Lignes directrices pour l'évaluation sismique et la protection parasismique des éléments non structuraux des bâtiments. Décembre 1995] şi documentul specializat destinat evaluării riscului seismic al spitalelor,inclusiv ca urmare a avarierii CNS [World Health Organization Principles of Disaster Mitigation in Health Facilities. Washington D.C.2000 ].

În România, Normativul P100-92, inclusiv completarea şi modificarea Cap.11 şi 12 din 1996, nu a făcut decât referinţe sumare la evaluarea şi reducerea riscului seismic al

1

CNS. Astfel, în art. 11.3.3., din capitolul "Evaluarea calitativă", se stipula că evaluarea calitativă are ca obiect : ".. şi elementele nestructurale interioare şi exterioare care pot produce accidente în caz de cutremur (pereţi despărţitori, parapeţi, ornamente,calcane, coşuri de fum,etc)" şi, de asemenea, că : "se va analiza dacă, în caz de cutremur, fluxurile de evacuare (scări, culoare, lifturi) sunt corespunzătoare şi dacă există pericolul de producere de explozii, incendii şi/sau degajări de noxe" Anexa E a Codului P100-3 are ca scop stabilirea unui cadru normativ unitar pentru evaluarea siguranţei seismice a CNS iar cap. F7 din Anexa F are ca scop prezentarea şi comentarea celor mai răspândite procedee de reducere a riscului seismic al CNS .Comentariile au, pe de o parte, rolul de explica raţiunea unor prevederi din textul Codului iar, pe de altă parte, urmăresc şi informarea specialiştilor privind modul de abordare a acestor probleme în ţările avansate. (C2) Primul pas care trebuie făcut de către expert se referă la stabilirea, împreună cu investitorul, a obiectivelor (cerinţelor) de performanţă seismică pentru clădirea în ansamblu, sau numai pentru unele subsisteme ale clădirii, urmărite de către acesta pentru perioada de exploatare "post intervenţie". Pentru alegerea acestora se pot folosi, ca reper, obiectivele de performanţă pentru clădiri noi, aşa cum acestea au fost prezentate în capitolele precedente. Într-o primă etapă se sugerează utilizarea procedurii propuse pentru CNS în documentul ATC [1] care are avantajul simplităţii (se poate aplica cu referinţă numai la cutremurul de "calcul", în lipsa definirii, în prezent, a acţiunilor produse de cutremure cu alte perioade de revenire). Obiectivele de performanţă pentru anumite componente similare pot fi diferenţiate în funcţie de consecinţele previzibile ale avariilor componentelor respective. Astfel, pentru unele componente arhitecturale (tavane false sau placaje ale pereţilor, de exemplu) amplasate pe căile de evacuare din clădire se pot impune obiective de performanţă mai severe decât pentru componentele similare situate în încăperi cu un număr redus de personal sau în depozitele pentru produse/mărfuri de uz curent. În cazul în care unele componente arhitecturale condiţionează şi alte condiţii de calitate (protecţia termică a clădirii, de exemplu) obiectivele de performanţă pot fi de asemenea diferenţiate. Fixarea prealabilă a acestor obiective este utilă expertului pentru a răspunde la două categorii de probleme:
• •

În ce măsură nivelul de performanţă disponibil al diferitelor componente nestructurale asigură satisfacerea obiectivelor fixate. Care sunt măsurile de intervenţie cele mai raţionale în cazul în care nivelul de performanţă disponibil este inferior celui necesar pentru satisfacerea acestor obiective.

Pentru a răspunde la prima categorie de probleme este necesară în primul rând evaluarea nivelului de performanţă disponibil al componentelor nestructurale. Aceasta implică, mai întâi inventarierea, pe tipuri şi număr de componente similare din fiecare tip, şi localizarea acestora pe planurile clădirii. Obiectivele de performanţa seismică impuse clădirii şi în particular CNS în raport cu care se face evaluarea trebuie să fie corelate cu intervalul mediu de recurenţă al cutremurelor stabilit pentru proiectarea clădirilor noi. Un exemplu în acest sens este dat de propunerile SEAOC care grupează / diferenţiază obiectivele de performanţă în trei categorii:

2

datorită deformaţiilor sau vibraţiilor structurii. Reparability): clădire al cărui nivel de afectare este limitat la avarii reparabile cu uşurinţă din punct de vedere tehnic şi tehnologic şi fără cheltuieli exagerate. 3 . pentru care reparaţiile necesare depăşesc un nivel prestabilit din considerente tehnice şi economice. nu au suferit avarii. pentru clădiri existente.2 sunt date denumirile curente folosite pentru cutremure.• • • obiective de bază : se referă la clădirile curente obiective suplimentare obiective speciale: se referă la clădirile cu funcţiuni esenţiale Valorile IMR pentru care se asigură obiectivele de performanţă sunt date în tabelul următor: Tabelul CE. avarii pentru care reparaţiile necesare depăşesc un nivel prestabilit. "Avarii reparabile (engl. instalaţiile şi echipamentele nu au suferit.pd ) (CE. • • elementele nestructurale de construcţie.2 Categoria cutremurului Frecvent Ocazional Rar Foarte rar Maxim credibil Parametrii de calcul pd Te (ani) 50 % 30 50% 50 10% 50 10% 100 2% 50 IMR (ani) 43 72 475 970 2500 Conform SR EN 1998-1 limitarea degradărilor este cerinţa impusă pentru un cutremur cu IMR = 95 de ani (probabilitate de depăşire de 10% în 10 ani) iar evitarea prăbuşirii corespunde cutremurului cu IMR = 475 de ani (probabilitate de depăşire de 10% în 50 de ani). prin relaţia IMR = − Te ln(1 .1 Categoria obiectivelor de performanţă Obiective de bază Obiective suplimentare Obiective speciale CO frecvent ocazional rar Nivelul de performanţă al clădirii CF SV PC ocazional rar foarte rar rar foarte rar maxim maxim credibil foarte rar credibil Intervalul mediu de recurenţă (IMR) se determină. Acest criteriu trebuie asigurat atât clădirilor noi cât şi.1) În tabelul CE. prin lucrările de reducere a riscului. şi valorile IMR asociate conform ATC 1997. din punct de vedere al frecvenţei de repetare. în funcţie de probabilitatea de depăşire (pd) şi de durata de referinţă/exploatare Te. interioare şi exterioare. Câteva precizări privitoare la acest nivel de performanţă sunt citate în continuare. manifestate prin pierderea capacităţii portante şi/sau prin deformaţii excesive. SEAOC 1999 şi FEMA 2003 Tabelul CE. Abordarea din reglementările japoneze se bazează pe conceptul de reparabilitate a avariilor care reprezintă un nivel intermediar între cerinţele de siguranţă a vieţii şi de limitare a avariilor.

idem în ceea ce priveşte prevederile constructive P100-78 : a prevăzut unele sporuri ale nivelului de forţe seismice de proiectare dar prevederile constructive pentru CNS lipsesc complet P100-81 : a menţinut nivelul forţelor seismice din P100-78. garduri de incintă. elemente decorative sau ataşate pe faţade: parapeţi.2. În ceea ce priveşte consecinţele avarierii seismice a CNS (riscul potenţial) acestea trebuie să fie examinate în raport cu obiectivele de performanţă seismică stabilite pentru clădire. datorită deformaţiilor sau vibraţiilor structurii. inclusiv placajele/finisajele şi decoraţiile ataşate acestora. Din acest punct de vedere. poate bloca accesele în clădire şi/sau poate provoca pagube materiale clădirii şi terţilor: • • • • • pereţi exteriori nestructurali (faţade grele şi uşoare/pereţi cortină). coşuri de fum şi de ventilaţie. b) Elemente sau subansambluri a căror avariere poate afecta siguranţa vieţii persoanelor din interiorul clădirii. a apărut un capitol important Măsuri privind proiectarea şi execuţia instalaţiilor pentru construcţii P100-92 : a menţinut nivelul forţelor seismice din P100-81 (cu unele precizări) iar capitolul referitor la proiectarea instalaţiilor a căpătat o dezvoltare mai mare (inclusiv o anexă explicativă). cornişe. Pentru orientarea experţilor în ceea ce priveşte nivelul de protecţie disponibil al CNS reamintim că în reglementările anterioare din România prevederile referitoare la proiectarea seismică a CNS au avut următoarea cronologie: • • • • • P13-63 : a stabilit forţa seismică de calcul SCNS = cCNSQCNS unde coeficientul global cCNS era multiplu al coeficientului Ks (Ks = 0.2. piese ale învelitorilor ceramice.05 pentru gradul seismic 8 MSK). s-a dat un număr foarte restrâns de prevederi referitoare la "elemente care nu fac parte din structura principală de rezistenţă". avarii pentru care reparaţiile necesare depăşesc un nivel prestabilit. Criterii pentru stabilirea CNS care sunt supuse evaluării seismice (C1) Nivelul de vulnerabilitate potenţial al CNS depinde în mare măsură de condiţiile de protecţie seismică iniţială asigurată la proiectare prin prevederile reglementărilor tehnice. antene şi similare. elemente de construcţie aflate la nivelul acoperişului: lucarne.1. P13-70 : a păstrat în principal acelaşi nivel de forţe seismice de proiectare ca şi P13-63.• mobilierul şi dotările din clădire nu au suferit.1. firme. elemente de protecţie termică de pe pereţii structurali din beton armat. jardiniere. CNS care sunt supuse evaluării seismice CE. atice. CNS se pot clasifica în patru mari categorii. poate împiedica accesul echipelor de intervenţie sau evacuarea în siguranţă a clădirii: 4 . după cum urmează: a) Elemente sau subansambluri a căror avariere poate afecta siguranţa vieţii persoanelor din exteriorul clădirii. copertinele de la intrări..1. CE.

31 a. transformatoare electrice. aflat la terapie intensivă. Riscul pentru siguranţa vieţii: Riscul pentru siguranţa vieţii este cel mai important dintre toate cele care pot fi asociate cutremurelor. 1994.: Los Angeles Times] Un pacient dintr-un spital. Acest risc se manifestă prin: • • • pierderi de vieţi omeneşti. ⇒ Cutremurul de la Northridge. incendii.m. etc. în anumite situaţii. ca urmare a unor consecinţe indirecte (întreruperea surselor de alimentare de rezervă. au ucis 18 persoane ( ⅔ din totalul de 28 de victime înregistrate la acest cutremur). cazane sub presiune. în cădere. persoane rănite. mobilierul tehnologic) trebuie să fie identificate. în funcţie de criterii obiective de apreciere a gravităţii lor. Images of the 1994 Los Angeles Earthquake. Experienţele cutremurelor din ultimele decenii ilustrează potenţialul de producerea a victimelor în rândul persoanelor aflate în interiorul sau în exteriorul clădirilor. instalaţii sau echipamente a căror avariere poate provoca accidente: boilere.) [Staff of Los Angeles Times. etc. USA -1994 • La una din şcolile din districtul Los Angeles tavanele din sălile de clasă au căzut acoperind pardoseala cu fragmente de panouri. inclusiv corpurile de iluminat. Se apreciază că nu s-au înregistrat răniţi printre elevi numai datorită faptului că seismul s-a produs la o oră la care şcoala era neocupată (ora 4.31. 4. în mai multe categorii situate între pierderi care sunt evident ireparabile/irecuperabile şi numai pagube materiale care sunt recuperabile prin sistemele de asigurări sau irecuperabile pentru cei care nu sunt asiguraţi. în fiecare clădire în parte. tavane suspendate. centrelor de comunicaţii.1971 • Singura victimă din Los Angeles (la peste 30 km distanţă de epicentru) a fost un pieton ucis de un parapet care a căzut de pe o clădire veche din centrul oraşului. c) Elemente sau subansambluri a căror avariere poate conduce la scoaterea din funcţiune a unor clădiri cu funcţiuni esenţiale (de exemplu. Japonia -1978 • Au fost avariate garduri de incintă din zidărie pe o lungime totală de circa 21 km care. a decedat deoarece s-a întrerupt alimentarea cu energie electrică a aparaturii medicale. epidemii (în unele situaţii cu incidenţă rară ) Pierderile de vieţi omeneşti şi rănirea persoanelor se pot produce ca efect direct al ruperii/căderii unor CNS sau. 1. reţelele de alimentare. d) Elemente sau subansambluri a căror avariere poate provoca numai pagube materiale legate de înlocuirea/repararea lor şi/sau de întreruperea activităţii în clădire pe durate diferite de timp. în cazul spitalelor. explozii. ⇒ Cutremurul de la San Fernando. Consecinţele negative ale avarierii seismice a CNS pot fi grupate. 5 • . mai ales cei de pe căile de acces/evacuare. [Reitherman.• • • pereţi compartimentare. de către specialiştii utilizatori. etc). Los Angeles Calif.). CNS din această categorie (aparatura specifică. ⇒ Cutremurul Miyagiken-oki. USA .

and Building System Earthquake Spectra. 2. Christofer Arnold.S.L. et al. sunt de fapt "de nepreţuit". ⇒Căderea tavanelor grele (tencuială.Jennings & D.1993 Seismic Protection of Museum Contents" presented at the fall seminar of the Structural Engineers Association of Northern California. cu pierderile de vieţi omeneşti. USA -1989 Verificările făcute la opt muzee din zona Golfului San Francisco au arătat că peste 150 de exponate.17.S. Există numeroase cazuri în care. [Ding Day.T Lessons and seismic design implication of non-structural componnt damage during the 1994 Northridge earthquake selected case studies. 1994 Nonstructural Components In "Northridge Earthquake.Gates. Din acest motiv pierderile valorilor culturale pot fi asemănate. lipsa de lumină într-un amfiteatru care poate cauza panică. Vol. Acestea.000. s-au produs pierderi importante. cifrate la suma de 10 milioane de dolari. au suferit avarii cu grade diferite de importanţă.A. et al.2004 • Circa 50 de persoane au fost rănite de sticlă sau de alte obiecte căzute din rafturile din magazine în oraşele Tokamachi şi Ojiya În multe cazuri avarierea CNS poate avea şi alte consecinţe care conduc la risc pentru siguranţa vieţii sau amplifică acest tip de risc: • • contribuie la amplificarea panicii deoarece căderea unor CNS pe coridoare sau pe scări împiedică locatarii să părăsească rapid clădirea. măsuri specifice de reducere a riscului seismic ceea ce a făcut ca valoarea pierderilor să rămână relativ redusă..A. ⇒Avarierea dispozitivelor de fixare ale instalaţiilor de iluminat sau ale rafturilor. înlocuirea unor piese distruse sau degradate fiind practic imposibilă.CA 1998].Foutch: Recorded response of buildings during strong earthquake motions Simpozion UNESCO .W. provoacă incendii. CUREE. forţând puţin comparaţia. San Francisco.1994 Preliminary Reconnaissance Report.Bucuresti 1974 ]. January 17. Building Contents. explozii sau scurgeri de substanţe periculoase pentru sănătatea/viaţa oamenilor. Oakland.S. ipsos) din sălile de spectacole constitue un pericol pentru siguranţa vieţii [Rihal. 1990 Loma Prieta Earthquake Reconnaissance Report: Architecture. Pierderea valorilor culturale O categorie specială de pierderi sunt cele legate de avarierea/distrugerea unor valori culturale.Asian Art Museum din San Francisco. chiar dacă sunt evaluate în preţurile curente de piaţă. şi Sabol.: Earthquake Engineering Research Institute and in-press Final Report to be published in Earthquake Spectra] ⇒ Cutremurul din prefectura Niigata. .C. [P. Structural Engineers Association of Northern California] 6 . pierderile rezultate din avarierea a 26 de exponate s-au ridicat la 3 milioane de dolari reprezentând circa 1‰ din valoarea de piaţă a patrimoniului (3 miliarde de dolari). Richmond. sunt exemple de periclitare a vieţii în clădiri care pot fi complet neafectate din punct de vedere structural. Edited by John Hall . 1994.3-8. La o singură unitate . Este de subliniat faptul că toate aceste opt muzee adoptaseră.Robert . dintr-un total circa 500. Supplement to Volume 6] [ Nigbor.Freeman. înainte de cutremur. Japonia . în muzee şi în alte clădiri care adăpostesc valori culturale semnificative. Calif.Robert. Proceedings of the NEHRP Conference and Workshop on Research on the Northridge Earthquake of Jan. ⇒ Cutremurul de la Loma Prieta.

Schader. a arătat următoarea structură a avariilor: • • • • • nici o clădire nu a suferit avarii structurale majore. În ceea ce priveşte pierderile materiale provocate de distrugerea sau degradarea bunurilor adăpostite în clădire se poate aprecia că acestea reprezintă circa 1/3 din totalul pierderilor cauzate de cutremur. Edited by Leonard Murphy . Washington D. în cazul în care ruperea unei conducte de gaz provoacă un incendiu. a instalaţiilor şi a echipamentelor avariate cât şi la bunurile adăpostite în clădire care sunt distruse sau degradate. pp. 7 . Pierderea valorilor materiale Pierderile de valori materiale se referă atât la valoarea de înlocuire a componentelor arhitecturale. astfel încât au fost solicitate la un şoc de intensitate relativ mică. Valoarea pierderilor provocate de avarierea CNS (inclusiv a bunurilor adăpostite în clădire) poate fi importantă deoarece acestea reprezintă o pondere majoră în costul total al clădirii.C. 8 clădiri au suferit avarii la sistemul de condiţionare a aerului [Steinbrugge. Karl. [FEMA. La acelaşi cutremur. Câteva situaţii de acest tip au fost semnalate după unele cutremure importante din trecut: • • • ca urmare a pierderilor de apă provocate de avarierea unui rezervor sau chiar numai a unei conducte de apă sub presiune poate fi necesară refacerea unor suprafeţe mari de finisaje degradate. Earthquake of February 9. 18 clădiri au suferit avarii la ascensoare. din aceiaăi cauză se poate produce degradarea documentelor aflate în dulapuri sau pe rafturi sau distrugerea calculatoarelor împreună cu bazele de date respective. 15 clădiri au avut geamurile sparte.3. "Earthquake Damage and Related Statistics" In "San Fernando California . avarii ale finisajelor exterioare : 34%. răsturnarea calculatoarelor poate provoca pierderea informaţiilor stocate cu consecinţe deosebit de grave pentru desfăşurarea activităţii întreprinderilor mergând până la blocarea activităţii pe o perioadă importantă de timp.709710 and 713.V & Eugene E. pagubele totale pot fi incomparabil mai mari decât valoarea de înlocuire a conductei.: National Oceanic and Atmospheric Administration] De asemenea.] Pierderile directe şi indirecte cauzate de afectarea seismică a CNS la unele cutremure din USA deţin o pondere ridicată în ansamblul cheltuielilor generale de reabilitare post seism şi justifică atenţia pe care specialiştii au început să o acorde proiectării seismice a CNS. 43 de clădiri au suferit avarii la pereţii despărţitori uşori . avarii la instalaţiile electrice şi la echipamentele mecanice : 7%. 1981. An Assessment of the Consequences and Preparations for a Catastrophic California Earthquake: Finding and Actions Taken Washington D. Vol. ⇒ După cutremurul de la San Fernando (1971) bilanţul mediu al avariilor pentru un număr de 25 de clădiri comerciale a arătat următoarea structură a pierderilor materiale: • • • • avarii structurale : 3%. consecinţele unor avarii ale CNS pot amplifica mult costurile directe. 1973. 1A. examinarea unui număr de 50 de clădiri înalte aflate la o distanţă relativ mare de falia care a generat cutremurul.1971. legate de valoarea de înlocuire. în multe cazuri. avarii ale finisajelor interioare : 56%.C.

conducte fără dispozitive de compensare a deplasărilor la rost). în planul elementului sau perpendicular pe acest plan (armături de continuitate.2. între elementele nestructurale şi structura principală care pot crea premizele unor avarii structurale (de exemplu. • existenţa unor rosturi antiseismice care nu traversează componentele arhitecturale (de exemplu. • lipsa unor spaţii de separare între elementele nestructurale şi structura principală a clădirii (de exemplu. "scurtarea" stâlpilor prin buiandugi sau centuri din beton armat).3. Acest deziderat se poate realiza prin efectuarea cu regularitate a lucrărilor de întreţinere precum şi a lucrărilor de remediere/ înlocuire a CNS avariate de cutremure. mai mare decât nivelul de performanţă iniţial (efectiv realizat la intrarea în exploatare) datorită posibilelor influenţe ale variaţiilor negative ale calităţii materialelor şi a manoperei. etc). devine inferior nivelului de performanţă iniţial datorită uzurii fizice normale în timp a materialelor sau unor evenimente cu caracter excepţional (cutremure. • existenţa unor legături rigide.Evaluarea siguranţei seismice a CNS (C1) Analiza calitativă trebuie să pună în evidenţă premizele unei eventuale comportări nefavorabile în cazul cutremurului cum ar fi : • lipsa unor legături eficiente cu structura. în general. CE. nivelul de performanţă disponibil al clădirii în ceea ce priveşte comportarea CNS trebuie să fie menţinut aproximativ constant pe întrega durată de exploatare a clădirii. la un moment dat. în timpul duratei de exploatare. incendii.1. chimici sau biologici. • raportul "înălţime/dimensiunea minimă a bazei" pentru elementele simplu rezemate pe planşee (parapeţi. Nivelul de performanţă proiectat (corespunzător prevederilor din proiect. prezenţa pereţilor despărţitori continui peste rost) sau de instalaţii (de exemplu. determină nivelul de performanţă proiectat. pentru o anumită clădire sau pentru o anumită clasă de clădiri. CNS să fie solicitate la capacitatea proiectată de două sau chiar mai multe cutremure de intensitate moderată. necontrolate. caracterizarea obiectivelor de performanţă descrise în cele ce urmează trebuie înţeleasă în sens probabilistic (nivel de performanţă seismică probabil). • existenţa unor materiale/utilaje/echipamente care pot produce incendii sau explozii. Prin urmare. piese sudate. pe parcursul duratei de exploatare. Niveluri de performanţă seismică pentru CNS Ţinând seama de caracterul aleator al acţiunii seismice şi al proprietăţilor mecanice ale structurilor şi ale componentelor nestructurale. buloane de ancoraj. • deteriorarea materialelor ca urmare a unor suprasolicitări precedente sau datorită acţiunilor diferiţilor agenţi fizici. coşuri de fum. situaţia panourilor vitrate în cazul structurilor alcătuite din cadre). Nivelul de performanţă disponibil al unei clădiri. Obiectivul de performanţă seismică reprezintă reperul/ţinta de proiectare şi cunoaştere sa prealabilă fundamentează. etc). etc). inclusiv în ceea ce priveşte calitatea materialelor) este. Ţinând seama că obiectivele de performanţă legate de menţinerea funcţionalităţii sunt asociate unor cutremure relativ frecvente este posibil ca. atice. sau deteriorarea acestor legături. 8 .CE.

descrierea avariilor CNS ca amploare şi gravitate trebuie să ţină seama de următoarele criterii: 1. Componentele arhitecturale sunt practic neafectate. Starea de afectare fizică a CNS. în prezent. Asemenea relaţii sunt propuse numai pentru aprecierea gradului de avariere constat după cutremur. Pentru a putea fi folosită ca instrument de proiectare pe baza conceptului de performanţă seismică. nu există o definire unitară şi unanim acceptată a diferitelor trepte de avariere caracteristice pentru CNS. în afară de realizarea corespunzătoare a măsurilor de montare/fixare pe structura clădirii – de care răspund constructorii (ingineri şi arhitecţi). Deasemeni nu există o relaţie exprimată explicit între nivelul de avariere individual al unor elemente ale sistemului CNS şi caracterizarea comportării ansamblului CNS. A2. Considerente privind utilizarea clădirii. separat. în funcţie de cele patru criterii menţionate mai sus.1. după cum urmează: Nivel de performanţă seismică A A1. sanitare.2.1.2. Notă. pentru: • • Componentele arhitecturale Instalaţii şi echipamente 2. Funcţionalitatea sistemelor de instalaţii este condiţionată. în documentele FEMA se definesc patru niveluri de performanţă seismică pentru CNS. 4. 9 . încălzire şi ventilaţie. 3. Riscul pentru siguranţa vieţii provocat de avarierea CNS este practic inexistent A3. Pot fi necesare lucrări minore de curăţire sau reparare pentru unele componente. sistemele informatice . A1. starea de avariere a CNS se defineşte pe o scară cu 4÷5 trepte între 0 → nici o avarie şi 4(5) → distrugere totală dar. Clădirea poate fi utilizată imediat în condiţii normale de exploatare. şi numărul componentelor afectate. A4. În literatura de specialitate se găsesc mai multe propuneri de caracterizare a stării de avariere a CNS care. Criterii de evaluare calitativă a CNS Unul dintre parametrii în raport cu care se judecă nivelul disponibil de siguranţă seismică al CNS este starea de avariere care se constată în momentul expertizării. Din acest motiv este util să se stabilească criterii unitare pentru definirea stării de avariere a CNS. inclusiv estimarea duratei şi a costurilor lucrărilor. Consecinţele probabile ale avarierii CNS pentru siguranţa vieţii persoanelor din interiorul şi din exteriorul clădirii. În general.sunt funcţionale. Cele mai multe sisteme de instalaţii şi echipamente necesare pentru folosirea normală a clădirii – inclusiv iluminat.CE. de: • capacitatea echipamentelor esenţiale de a funcţiona în timpul sau după un şoc puternic (asigurarea calificării seismice a componentei respective). Măsurile de intervenţie necesare pentru reluarea funcţionării clădirii. Astfel. diferă în mod esenţial unele de altele.

sanitare şi de stingere a incendiilor pot fi avariate rezultând astfel inundaţii locale şi ieşirea lor din funcţiune. inspectare şi remediere pentru unele componente. B3.2. Riscurile asociate cu elementele exterioare ale clădirii aflate în domeniul public sunt reduse. B2. rămân asigurate împotriva căderii. refacerea CNS să nu se justifice din punct de vedere tehnic şi mai ales economic. Căile de ieşire din interiorul clădirii nu sunt blocate exten C1.2. D2.2. care pot pune în pericol un mare număr de persoane – cum sunt parapeţii. componentelor sistemelor mecanice şi electrice îşi menţin rezistenţa şi stabilitatea şi trebuie să fie capabile să funcţioneze dacă utilităţile necesare sunt disponibile. Se produc avarii semnificative şi costisitoare ale CNS însă acestea nu sunt dislocate şi nu cad. tavanele grele din tencuială sau rafturile de depozitare. Se produce avarierea extinsă a CNS dar piesele de dimensiuni mari şi/sau grele. Unele componente ale acestor sisteme pot suferi deplasări din poziţia iniţială sau avarii interne şi din aceste motive funcţionarea sistemelor poate fi întreruptă temporar. Nivel de performanţă seismică C : C1. În cazul în care din punct de vedere structural clădirea este sigură. panourile de zidărie. În general.1. 10 . Se pot produce spargerea unui număr redus de geamuri şi alte avarii uşoare la câteva componente arhitecturale. Există o probabilitate scăzută de cădere a elementelor grele care pot conduce la pierderea mai multor vieţi. în corelare cu fezabilitatea lucrărilor de consolidare a structurii. C2. Pot fi necesare unele lucrări de curăţire. Nivel de performanţă seismică D: D1. Riscul pentru siguranţa vieţii provocat de avarierea CNS este foarte scăzut. C4. D3. B1. Este posibil ca. Nivel de performanţă seismică B: B1. în general. ocupanţii pot rămâne în clădire în siguranţă chiar dacă folosirea normală poate fi afectată datorită întreruperii utilităţilor necesare (energia electrică. Posibilitatea de ocupare a clădirii este limitată de severitatea avariilor structurale. Se pot produce răniri serioase pentru persoane din interiorul şi/sau exteriorul clădirii din cauza unor elemente de dimensiuni mici care cad. Refacerea CNS poate cere un efort mare (intervenţii extinse). gazul natural.1. B4. D4.• funcţionarea utilităţilor sau a surselor de rezervă. riscul pentru siguranţa vieţii este foarte scăzut. liniile de comunicaţii. Avarierea structurii impune părăsirea clădirii.1 D1. Sistemele de încălzire/ventilaţie. etc). C3. Deşi se poate produce rănirea unor persoane în timpul cutremurului prin căderea / ruperea unor CNS. apa.

• efectuarea unor teste riguroase de calificare seismică pentru instalaţiile şi echipamentele electrice şi mecanice (funcţionarea acestora în timpul şi după cutremur). în mare. Structura: • • • nu s-au produs deplasări permanente. rezistenţă şi rigiditatea iniţiale. nivelurile de avariere pentru CNS trebuie să fie corelate cu nivelurile de performanţă pentru clădirea în ansamblu după cum urmează: Clădirea în ansamblu • • • • CNS ⇔ ⇔ ⇔ ⇔ complet funcţională (CF) funcţională (F) asigură siguranţa vieţii(SV) în stadiul de precolaps (CPC) avarii uşoare avarii moderate avarii extinse avarii generale Pentru proiectarea seismică a clădirilor pe baza conceptului de performanţă este necesară stabilirea corelaţiei dintre nivelurile de performanţă definite şi tipurile şi/sau amploarea avariilor. CNS: Starea de avariere după cutremur în care CNS sunt capabile să satisfacă funcţiunile pe care le îndeplineau în clădire înainte de cutremur. Structura: • • nu s-au produs deplasări permanente. fisurare minoră la câteva elemente structurale. în afara prevederilor din proiectul de structură referitoare la montarea şi ancorarea de structură a CNS sunt şi alte categorii de măsuri: • asigurarea surselor de alimentare de rezervă. pereţi despărţitori şi tavane. La realizarea acestui nivel de performanţă. Un exemplu de descriere detaliată a comportării structurii şi CNS corespunzător celor patru niveluri de performanţă seismică este dat în [FEMA 356 – noiembrie 2000] 1. În clădirile corect proiectate. condiţionare. structura îşi menţine. în mare. rezistenţă şi rigiditatea iniţiale. folosirea documentaţiei de la producător 2. Se caracterizează prin: • • fisuri minore la faţade. sanitare. Nivel ocupare imediată ⇒ avarii uşoare 2a. toate sistemele importante pentru exploatarea normală funcţionează (cu alimentare eventuală din surse de rezervă) Comentarii FEMA 356 (Nivel de performanţă A ⇒N-A) Cele mai multe sisteme nestructurale necesare pentru funcţionarea normală a clădirii (iluminat. structura îşi menţine. 1b. inclusiv descrierea calitativă cât mai amănunţită acestora astfel încât proiectantul să poată aprecia suficient de exact măsura în care obiectivele de performanţă sunt satisfăcute. sistemele de calculatoare) sunt funcţionale cu toate că pot fi necesare unele lucrări minore de curăţire sau reparare. 11 .Aşa cum s-a menţionat nivelurile de performanţă ale CNS trebuie corelate cu performanţele seismice ale clădirii în ansamblu. Nivel operaţional ⇒ avarii foarte uşoare 1a.

ascensoarele pot fi repornite. instalaţiile şi echipamentele electrice şi mecanice au rămas fixate în poziţiile iniţiale şi trebuie să poată funcţiona dacă sursele de alimentare sunt disponibile. În general. s-au produs anumite deplasări laterale permanente. Structura • • • unele reducere de rezistenţă şi rigiditate ale structurii la toate nivelurile. pereţi despărţitori şi tavane. sanitare 12 . Se poate produce întreruperea alimentării cu energie electrică. afectând siguranţa vieţii în interiorul sau exteriorul clădirii. iluminat de siguranţă. Riscul pentru siguranţa vieţii – rănirea datorită avariilor nestructurale – este foarte scăzut.• fisurare minoră la câteva elemente structurale. La acest nivel de avariere este posibil ca reparaţiile să nu fie acceptabile din punct de vedere economic. scări. Comentarii FEMA 356 (Nivel de performanţă C ⇒N-C) Starea de avariere după cutremur este caracterizată prin producerea unor avarii semnificative şi costisitoare pentru CNS dar acestea nu au fost deplasate şi nu au căzut. echipamentele şi conţinutul sunt în general în siguranţă dar nu funcţionează datorită avarierii mecanice sau lipsei de utilităţi. 2b CNS : Starea de avariere după cutremur care include avarii la CNS dar în care este asigurată disponibilitatea şi operabilitatea (dacă energia electrică este disponibilă) căilor de acces şi a sistemelor vitale –inclusiv uşi. 3b. CNS Starea de avariere post seism include avarii importante la CNS dar acestea nu constituie un pericol pentru siguranţa vieţii • • • • nu s-a produs ieşirea din plan a pereţilor sau răsturnarea parapeţilor. Totuşi unele componente pot fi deplasate de pe poziţia lor sau pot să capete unele avarii interne devenind astfel neutilizabile. cele mai multe sisteme de CNS sunt avariate. Se caracterizează prin: • • • • fisuri minore la faţade. Căile de evacuare din clădire nu sunt blocate în mod deosebit. riscul de cădere este redus. avarii la pereţi despărţitori. Comentarii FEMA 356 (Nivel de performanţă B ⇒N-B) Se produc avarii minore la unele CNS şi spargerea izolată a unor geamuri. alarma de incendiu. 3. instalaţia de stingere a incendiilor este funcţională. Notă. Instalaţiile de condiţionare. instalaţiile de stingere a incendiului. apă gaz. comunicaţii şi alte utilităţi necesare pentru folosirea normală a clădirii. Dacă clădirea este sigură din punct de vedere al structurii ocupanţii pot rămâne în siguranţă în clădire cu toate că utilizarea normală poate fi diminuată şi pot fi necesare anumite verificări şi lucrări de curăţire. elementele portante pentru încărcări verticale funcţionează. Nivel siguranţa vieţii ⇒ avarii moderate 3a. dar folosirea lor poate fi mai dificilă datorită căderii unor fragmente uşoare de finisaj. ascensoare.

avarii extinse la toate CNS. 4. mai ales. Diferenţele principale provin din: • Comportarea la acţiunea seismică directă: Datorită amplificării rezultate din răspunsul dinamic al structurii. pereţi din zidărie. Deşi se pot produce. • • • unele căi de evacuare sunt blocate. Asigurarea căilor de evacuare. riscul ca acestea să pună în pericol viaţa este foarte scăzut. 4b. este limitată rănirea unui număr mare de persoane din interior / exterior.şi de stingere a incendiilor pot fi avariate şi pot produce inundaţii locale sau pot fi inutilizabile.2. răniri grave prin fragmentele de CNS care cad. în afară de caracteristicile mişcării terenului şi de 13 . Nivel evitarea prăbuşirii ⇒ avarii severe (clădirea este în stadiul de pre-colaps) 4a. CNS de dimensiuni mari amplasate în zone care sunt mai puţin probabil să fie populate pot deasemeni să cadă. pereţii de umplutură şi parapeţii care nu sunt sprijiniţi au căzut sau sunt pe cale să cadă. acceleraţia seismică la care sunt supuse CNS amplasate peste nivelul de încastrare al suprastructurii este mult superioară acceleraţiei seismice a terenului. financiare). izolat. CNS care au dimensiuni mici. Comentarii FEMA 356 (Nivel de performanţă D ⇒N-D) Se produce avarierea extinsă a CNS dar elementele de mari dimensiuni şi grele. s-au produs deplasări laterale permanente mari.3. care. CE. Riscurile legate de elementele exterioare în zonele exterioare ale clădirii accesibile publicului sunt fost reduse. în caz de prăbuşire ar prezinta pericol mare pentru un mare număr de persoane (parapeţi. Criterii de evaluare prin calcul a CNS Particularităţile răspunsului seismic al CNS Răspunsul seismic al CNS prezintă numeroase particularităţi care conduc la folosirea unor concepte şi metode de proiectare specifice. Ca atare. Deşi se poate produce rănirea ocupanţilor în timpul cutremurului datorită căderii unor CNS. rafturi de depozitare) sunt încă stabile (asigurate împotriva căderii). în general. protecţia instalaţiilor de stingere a incendiului şi alte sisteme vitale nu mai sunt asigurate. diferite substanţial de cele folosite curent pentru proiectarea elementelor structurale. tavane grele din ipsos. Structura • • rigiditatea şi rezistenţa au suferit reduceri drastice dar elementele portante (stâlpi şi pereţi) asigură preluarea încărcărilor gravitaţionale. CNS: Starea de avariere post seism include avarii ale CNS care pot conduce la riscul de cădere a unor elemente/subansambluri însăcomponentele cu risc ridicat (vezi tabel???) sunt bine fixate şi nu pot cădea în spaţiile accesibile publicului. Măsurătorile efectuate pe diferite tipuri de clădiri arată că acceleraţia la nivelul planşeelor creşte pe înălţimea clădirii ajungându-se până la amplificări de 3÷4 ori ale acceleraţiei terenului la ultimul planşeu al clădirii. Refacerea CNS poate să ceară eforturi mari (tehnice şi. sunt uşoare sau sunt aşezate aproape de sol pot să cadă însă fără a produce rănirea gravă.

În cazul echipamentelor electro-mecanice răspunsul seismic depinde şi de capacitatea acestora de a suporta mişcările individuale diferite ale componentelor în timpul cutremurului. materialele din care sunt alcătuite CNS nu sunt adecvate pentru preluarea solicitărilor seismice: au comportare fragilă (sunt lipsite de ductilitate) şi au rezistenţe mecanice reduse. răspunsul seismic al unei CNS depinde şi de poziţia acesteia în clădire. uneori. rigiditatea şi amortizarea structurii. prin proiectare. componentele echipamentelor şi mai ales prinderile (asamblările) dintre acestea pot fi deteriorate / desfăcute cu uşurinţă de mişcarea construcţiei în timpul cutremurului conducând la ieşirea din funcţiune a instalaţiei / echipamentului. Acest tip de solicitare a unei CNS se produce deoarece fiecare punct de prindere are o mişcare diferită şi în unele cazuri defazată (de sens opus) faţa de mişcarea celorlalte. în care masa şi rigiditatea CNS au mărimi apropiate de cele ale structurii principale se poate produce un fenomen de interacţiune. cu amplificarea foarte importantă a mişcării la baza CNS (la nivelul unde aceasta este rezemată). mult mai mici decât masa. În majoritatea acestor ţări în care hazardul seismic reprezintă o ameninţare serioasă pentru viaţa şi bunurile populaţiei au fost promovate reglementări care conţin numeroase prevederi referitoare la protecţia iniţială. În cazurile. Ca urmare sistemul compus "structură + CNS" poate căpăta perioade proprii apropiate astfel încât răspunsul seismic maxim poate corespunde la două sau chiar trei perioade proprii ale structurii.caracteristicile dinamice ale structurii principale. semnificativ ca intensitate.al materialului din care aceasta este alcătuită. în particular la eforturi unitare de întindere. Avarierea/ruperea CNS prin efectul direct al cutremurului se produce prin: • • depăşirea rezistenţei materialului. rezultând din această cauză. mai rare. Perioada proprie de vibraţie a unei CNS poate fi. răsturnare datorită ancorării insuficiente sau lipsei de ancorare. 1. intensitatea acestei solicitări depinde direct de măsura în care distanţele între punctele de prindere se modifică în timpul cutremurului. Proprietăţile mecanice ale materialelor şi echipamentelor particularităţi care pot amplifica efectele acţiunii seismice: - • • au unele - de regulă. Problemele protecţiei seismice a subsistemelor nestructurale din clădiri sunt abordate în mod complex în codurile de proiectare din multe ţări avansate dintre care pe primul loc se găseşte USA. apropiată de perioada unuia dintre modurile de vibraţie ale structurii. o situaţie de cvasi-rezonanţă. şi fiind favorizată şi de amortizarea proprie redusă. de regulă. Ca atare răspunsul seismic al fiecărei CNS este diferit în funcţie de domeniul de comportare – fragil sau ductil . rigiditatea şi amortizarea proprie ale CNS sunt. • • Comportarea la acţiunea seismică indirectă : Elementele subsistemului CNS care au prinderi multiple de structură sau care se află în contact direct cu elementele structurii sunt solicitate prin deformaţiile impuse de mişcarea structurii principale în timpul cutremurului. Proprietăţile dinamice ale CNS: masa. 14 . a componentelor nestructurale din clădirile noi precum şi la evaluarea gradului de asigurare şi la reducerea riscului seismic al CNS din clădirile existente. între CNS şi structura principală.

CNS sensibile la acţiunea directă pot fi avariate prin lunecare. Pentru structurile cu ductilitate mare (proiectate pentru valori mari ale factorului de comportare q) valoarea acceleraţiei de nivel este mai mică decât cea corespunzătoare structurilor cu răspuns cvasielastic (orientativ cele proiectate pentru q≤ 1. De exemplu fisurarea rostului orizontal la panourile de umplutură din zidărie sub efectul incărcării normale pe plan din cutremurul SLS reduce în măsură importantă capacitatea de rezistenţă la lunecare în rost orizontal Efectul incursiunilor structurii în domeniul post elastic este prezentat în Cap. În schimb.5÷2. CNS care sunt sensibile la acţiunea indirectă a cutremurului trebuie să poată prelua deplasări relative sporite. Relaţia "răspuns structural ⇒ tip/nivel de avariere structurală ⇒ tip/nivel de avariere CNS" Relaţia răspuns structural ⇒ tip/nivel de avariere structurală poate fi modelată cu unul dintre indicatorii de avariere cunoscuţi (indicele Ang-Park. Intensitatea celor două efecte asupra CNS depinde şi de amploarea incursiunilor structurii în domeniul post-elastic. 15 . înclinare sau răsturnare (echipamentele mecanice/electrice sunt de regulă sensibile la acţiunea directă). În cazul CNS sensibile la acţiunea directă. 2. prinderea CNS de structură în mai multe puncte. Măsurile pentru reducerea riscului de avarie prin efectul direct al cutremurului constau în principal în: • • asigurarea unei ancorări corespunzătoare. (C3) Prevederea se referă la faptul că unele avarii provocate de actiunea seismică directă . interacţiunea structură/CNS datorată deplasărilor reazemelor are o importanţă redusă. datorită ancorării insuficiente sau lipsei de ancorare.0) şi. în: • • limitarea deplasărilor relative de nivel pentru structura principală. prevederea unor măsuri constructive speciale pentru asigurarea stabilităţii (elemente/subansambluri care au ca rol asigurarea stabilităţii ). F7 . Măsurile pentru reducerea riscului de avarie prin efectul indirect al cutremurului constau. Această relaţie poate fi stabilită pe baza cunoaşterii comportării diferitelor categorii de CNS sub efectul acceleraţiei de nivel şi/sau al deplasării relative de nivel.1. proiectarea CNS pentru a putea prelua deplasările estimate fără cedarea prinderilor şi fără avarierea componentei respective. în cazul structurilor proiectate cu valori mari ale coeficientului q. Avarierea/ruperea CNS prin efectul indirect al cutremurului se poate produce din una dintre următoarele cauze: • • • • • deplasarea relativă de nivel excesivă a structurii.7. pentru această categorie de elemente. din acest motiv.• deplasare prin lunecare. incompatibilitatea rigidităţii CNS cu rigiditatea structurii. interacţiuni necontrolate între elementele structurii şi CNS alăturate. figura F. CNS care sunt sensibile la acţiunea directă a cutremurului sunt mai puţin solicitate. prinderea CNS de două structuri (tronsoane) independente. de exemplu).

33 0. ⇒ Un alt indicator al nivelului de avariere este legat de valoarea maximă a coeficientului de degradare a rigidităţii (softening index) exprimat prin relaţia Dm = 1 − Tinitial Tmax (CE. Relation between global damage indices and local stiffness degradation Journal of Structural Engineering. Amploarea şi tipul avariilor înregistrate 16 . vol 116. depind de mai mulţi factori: 1. parametrul care defineşte nivelul de avariere este valoarea de vârf a acceleraţie seismice de etaj În cazul avarierii prin "acţiunea seismică indirectă" parametrul care defineşte nivelul de avariere este indicele deplasării relative de nivel Costurile de reparare / înlocuire a CNS avariate de cutremur Costurile de reparaţie / înlocuire a CNS avariate de cutremur.4 implică o probabilitatea de avarii nestructurale de circa 50%. no. State University of New York.5. Figura CE.2) În [DiPasquale. că valoarea Dm = 0. A.⇒ O relaţie aproximativă dintre indicele de avariere Ang si Park (notat D) şi posibilităţile de reparare (condiţie de performanţă în conceptul japonez) este dată în lucrarea [Bracci si colab. Technical Report NCEER 89-0033.S. Categoria / particularităţile CNS avariate 3.Curbe de fragilitate pentru CNS Estimarea stării de avariere a CNS din clădiri trebuie făcută separat pe tipuri de componente în funcţie de parametrii care caracterizează tipul acţiunii seismice care conduce la avariere: • • În cazul avarierii prin "acţiunea seismică directă". ASCE. de exemplu. 2.33 ≤ D < 0. Buffalo. E & Cakma.1. N.1989 ] se dau curbe de fragilitate din care rezultă.66 clădire funcţională clădire reparabilă Prin urmare se poate aprecia că dacă D < 0.Y.33 avariile pot fi încadrate în categoria "puţine" eventual "distribuite". pe întrega durată de exploatare.1989] în care se stabilesc următoarele domenii: • • D < 0. Volumul /ponderea CNS în clădire. Deterministic Model for Seismic Damage Evaluation of RC Structures .

CNS + Cind. Atunci când se examinează eficienţa economică a protecţiei seismice a CNS expresia costului total poate fi particularizată sub forma: Ctot.CNS – costul total al reparaţiilor/înlocuirii elementelor subsistemului CNS ca urmare a avarierii produse de cutremure pe toată durata de exploatare a clădirii (această valoare nu include costurile legate de reparaţiile/înlocuirile rezultate necesare din uzura normală a clădirii). în funcţie de durata probabilă de nefuncţionare a clădirii). pentru o anumită construcţie. investitorul poate solicita proiectantului un obiectiv de performanţă prin care se realizează un grad de asigurare mai ridicat decât cel minim prevăzut de reglementările tehnice. dacă prin aceasta se obţine o minimizare a costului total (Ctot) al clădirii pe durata de exploatare prevăzută. Costul total este constituit din: costul investiţiei iniţiale (Ci).CNS este necesar ca pentru fiecare categorie de CNS şi pentru fiecare tip/amploare de avariere să se stabilească o valoare a costului specific . Cr..CNS = Ci. manifestarea acestora are carecter puternic aleator şi pentru estimarea efectului lor este necesară acceptarea unor ipoteze de lucru. H.CNS – costul iniţial (de investiţie) al subsistemului CNS. extinderea acestora pentru a fi folosite pe întrega durata de viată a clădirii implică acceptarea unor modele specifice de prognoză economică (preţurile materialelor şi ale manoperii sunt deosebit de sensibile la evenimente conjuncturale) În scopul evaluării costului probabil al reparatiilor Cr. Shiohare.203] propune un procedeu relativ riguros. Notă.CNS + C0.costul indirect al avarierii CNS (pierderi de beneficii şi alte costuri. pentru estimarea corelaţiei între caracteristicile structurii şi tipul/valoarea pagubelor suferite de CNS în timpul cutremurului Instrumentul de analiză folosit este "Valoarea probabilă anuală a costului reparaţiilor" (VACR) (cu denumirea în l. Evoluţia prognozată a preţurilor Atunci când se proiectează structura costului total al sistemului de CNS volumul. cunoscute din proiect. În cea ce priveşte ceilalţi trei factori menţionaţi. Acesta este valoarea costului total (Ctot) împărţită la durata de exploatare Texpl stabilită prin tema de proiectare şi se exprimă în "unităţi monetare/an" Pe baza analizelor economice. Un studiu recent [Takahashi.engleză EARC : Expected value of Annual Repair Cost). Life Cycle Economic Loss Due to Seismic Damage of Nonstructural Elements 13th WCEE.CNS • • (CE.CNS + Cr. 17 . N.3) în care notaţiile sunt: • • • Ci.4.paper no. Gradul de precizie cu care este determinat costul total depinde de nivelul de detaliere al fazei de proiectare la care se face evaluarea. considerată individual.CNS . calitatea şi costul iniţial al acestora în clădire sunt. în mare. Cind. Relaţia între tipul structurii şi costurile avarierii CNS Informaţiile privind această relaţie provin din datele statistice obţinute la cutremurele trecute . costul lucrărilor de reparaţie/consolidare (Cr) care devin necesare după cutremurele aşteptate pe durata de exploatare prevăzută pentru clădire. • costurile indirecte (Cind) rezultate din întreruperea funcţionării clădirii.

costurile reparaţiilor pe durata de exploatare şi pierderile indirecte trebuie concepute ca mărimi definite pe baze probabilistice (cost total probabil) asociate cu probabilităţile respective de realizare astfel încât costul mediu probabil rezultă din relaţia: Cmediu = Σ(Ci. care. este vorba de un domeniu de valori în care se realizează un cost apropiat de valoarea minimă teoretică).Costul minim după intervenţie I1. nu pot fi cuantificate în valori monetare ci pot fi numai asociate unor costuri sociale şi valorilor de asigurare. cresc şi costurile investiţiei.CNS + C0. între costurile necesare pentru reabilitarea acestora există o corelare evidentă. şi P0. pe această cale. implicit. precum şi cele asociate. pentru costul probabil corespunzător nivelului de risc admisibil rezultă o valoare intermediară.CNS. de fapt.CE. din cumularea principalelor cheltuieli previzibile: 18 . realizarea unui nivel de siguranţă superior reduce vulnerabilitatea clădirii şi. Suma se referă la toate cutremurele cu probabilitate rezonabilă de a se produce în perioada de exploatare prevăzută de investitor. necesare pentru refacerea finisajelor.CNS. Datorită incertitudinilor legate de manifestarea cutremurelor şi de răspunsul seismic al structurii şi al CNS. sunt probabilităţile de producere a pierderilor Ci. Cr.CNS sunt costurile legate de rănirea sau pierderea vieţii locatarilor.CNS) (CE.CNS*P0. Menţionăm însă şi o concluzie logică simplă: sporirea valorii componentelor nestructurale şi a finisajelor în clădirile noi sau în cele reabilitate obligă la îmbunătăţirea performanţelor structurii dar şi a CNS pentru a asigura o protecţie sporită a acestora la cutremur şi deci pentru reducerea cheltuielilor de reabilitare/înlocuire. Costurile reabilitării/înlocuirii componentelor nestructurale. Evident. Cind şi C0. pentru fiecare intensitate seismică.reparaţii. I2 . Fig. În acelaşi timp. Examinarea costului pierderilor seismice (exprimat prin costul lucrărilor de reabilitare structurală) trebuie făcută în raport cu nivelul de siguranţă obţinut.CNS + Cr.4) unde Pi. reduce costurile de reparare/consolidare necesare după următoarele cutremure. se poate determina un nivel de siguranţă care corespunde costului probabil minim pe durata de exploatare (de fapt. În consecinţă.• C0.CNS*Pr. care determină şi cheltuielile probabile asociate avariilor pe care le-ar putea produce cutremurele următoare.consolidare peste nivelul de siguranţă iniţial Dacă se iau în considerare toate cutremurele care au o probabilitate rezonabilă de a se produce pe durata de exploatare prevăzută de investitor.CNS*Pind. Pr. prin măsuri iniţiale mai ample. Deoarece avariile componentelor nestructurale sunt.CNS. Pind. depind direct de valoarea iniţială a acestora. nivelul de siguranţă creşte şi. proporţionale cu severitatea avariilor structurale.consolidare la nivelul de siguranţă dinainte de cutremur (mai mic decât cel iniţial) I3 .2. de regulă.CNS.CNS*Pi.CNS + Cind.

Scenariul seismic : cunoştinţele privind hazardul seismic la amplasamentul clădirii permit prognoza statistică a producerii cutremurelor de o intensitate (exprimată prin acceleraţia seismică de vârf a terenului) dată pe durata de exploatare prevăzută. Fig. În funcţie de creşterea nivelului de protecţie seismică iniţial (proiectat). Notă În cazul amplasamentelor care pot fi afectate de cutremure din mai multe surse – de suprafaţă şi/sau de adâncime – este necesară şi cunoaşterea caracteristicilor spectrale ale acestora.3) este o mărime aleatoare. 2. este evident că rezultă o creşterea costului investiţiei iniţiale.Prin costul reparaţiilor se înţelege costul efectiv al înlocuirii/reparării elementelor avariate (cost direct) la care trebuie adăugate costurile datorate întreruperii activităţii în clădire – costul producţie nerealizate.2) indica valoarea optimă a nivelului de asigurare care trebuie adoptat prin proiectare (în fapt este vorba de o "zonă/domeniu optim" în vecinătatea valorii teoretice). Această creştere este urmată.3. Pentru estimarea acestei valori sunt necesare date de intrare privind 1. Relaţia cost total/nivel de asigurare iniţial Rezultă deci că: • • costul total al CNS definit prin relaţia ( CE. estimarea valorii Ctot implică analizarea influenţelor specifice ale celor două componente. 19 .. Reprezentarea grafică a relaţiei (CE. de scăderea costului probabil al reparaţiilor necesare după cutremurele care pot afecta clădirea în timpul duratei de exploatare prevăzută de investitor. etc.. Răspunsul seismic structural: cunoştinţele de inginerie seismică permit prognozarea parametrilor răspunsului seismic structural care afectează CNS: • • pentru acţiunea directă: acceleraţia de nivel pentru acţiunea indirectă: deplasarea relativă de nivel. în acelaşi timp. pierderile comerciale . CE.(costuri indirecte).

3.5%.nivel de performanţă funcţional : . IDI= 2. în mod diferenţiat. performanţele componentelor nestructurale sunt condiţionate decisiv de performanţele structurii. în funcţie de nivelurile de performanţă ţintă. IDI= 0. Verificarea prin calcul a CNS pentru efectul direct al acţiunii seismice În cazul proiectarii pentru efectul direct. IDI= 2. CE. IDI= 0. Forţe seismice de proiectare. cutremur major (L2).2.5%.0% • SEAOC – Vision 2000 . Pentru orientarea experţilor cităm câteva dintre valorile cerute în diferite documente de referinţă: • Codul seismic japonez" (1998): pentru cutremur L1 : pentru cutremur L2 : pentru cutremur L3 : IDI= 0. IDI= 1. în primul rând.nivel de performanţă precolaps : • R&V Bertero (2000) complet operaţional : funcţional: protecţia vieţii: precolaps: Se precizează ca valorile de mai sus trebuie considerate în contextul general (tehnic.3. cutremur extrem (L3). limitarea driftului (IDI – interstory drift index).5% IDI= 2. Verificare prin calcul pentru efectul indirect al acţiunii seismice În cazul proiectării pentru efectul indirect. de rezistenţă şi de rigiditate ale componentelor nestructurale cât şi a condiţiilor de rezistenţă. sunt susceptibile de a căpăta.5%. Această verificare se poate face folosind regulile de bază ale mecanicii şi ale rezistenţei materialelor din care sunt alcătuite componentele respective şi prinderile lor de structura principală.3% IDI= 0. tehnologic şi economic) din ţările în care se propune folosirea acestora. este necesară atât verificarea condiţiilor de stabilitate. Din aceste considerente este necesar ca expertul să cunoască în prealabil driftul probabil al clădirii sub acţiunea cutremurului pentru care se verifică integritatea/stabilitatea CNS. de rigiditate şi de ductilitate ale prinderilor acestora de structura principală. în cazul unor cutremure frecvente sau ocazionale.1. deplasări laterale incompatibile cu capacitatea de deformare a componentelor nestructurale.0%. IDI= 1. 20 .nivel de performanţă protecţia vieţii : .5%. Din acest motiv.6% IDI= 1. Astfel. structurile proiectate cu niveluri de ductilitate ridicate pentru cutremure rare.2.2.3. cu IMR ≅ 500 de ani. cu IMR ≅ 30-50 de ani.1. în reglementările tehnice se recomandă. CE. Notă. Codului seismic japonez elaborat de BRI (Building Research Institute) ia în considerare trei niveluri de severitate ale acţiunii seismice: • • • cutremur moderat (L1).2.Evaluarea acestor parametri trebuie să fie făcută complet (de la solicitare "zero" până la ruperea structurii – deci în domeniul elastic ⇒ domeniul post elastic CE.1.0%.

200 0.2.320 c = 3Ks c = 3Ks c = 0.200 c = 0. Tabelul CE. şi pentru fiecare element din cadrul unei categorii.960 c = 4Ks c = 4Ks c = 0.700 c = 1.5Ks c = 0.600 c = 0.150 c = 0. este lăsată la alegerea inginerului proiectant.400 Balcoane. în principal.350 c = 0.3.360 c = 4Ks c = 0.300 Parapeţi şi pereţi în c = 14 Ks c = 14 Ks c = 14 Ks consolă(*) c = 0. raportul dintre "costul lucrărilor de intervenţie" (determinat în funcţie de complexitatea tehnică şi de amploarea acestor lucrări) şi "beneficiul" obţinut prin aceste lucrări (exprimat prin diminuarea pagubelor aşteptate.5Ks c = 2. stabilirea IMR al acestuia.300 c = Ks c = 0.280 c = 2.3 P13-63 & P13-70 7 8 9 0. şi. pentru fiecare categorie de componente nestructurale. raportul între nivelul de performanţă disponibil şi nivelul de performanţă necesar pentru satisfacerea obiectivelor investitorului.350 c = 0.Intensităţile cutremurelor de niveluri L1 şi L2 sunt stabilite prin codul de proiectare. coşuri de fum c = 0.120 c = 3Ks c = 0.200 c = 0. ţinând seama.120 c = Ks c = 0. Intensitatea cutremurului L3.4. cornişe.800 c = 1.5Ks c = 0. 21 .120 P100-78(81) 8 9 0. implicit.320 c = Ks c = Ks c = 0. de următorii parametri: • • • consecinţele probabile ale neîndeplinirii nivelurilor de performanţă propuse.025 0.500 c = 1. cu condiţia ca aceasta să fie mai mare decât intensitatea cutremurului de nivel L2.000 Tavane suspendate ------------Normativul Grad seismic Coeficientul Ks Pereţi nestructurali 7 0. c = 14 Ks c = 14Ks c = 14Ks turnuleţe. statui.3.050 0. produse de cutremurele ulterioare).480 c = 2.700 c = 1.500 c = 0.400 Ornamente. Încadrarea CNS în categorii de vulnerabilitate Încadrarea CNS în categorii de vulnerabilitate permite ca stabilirea măsurilor de intervenţie să se facă diferenţiat. directe şi indirecte.320 CE.800 c = Ks c = Ks c = 0.250 c = 0. alte c= 10 Ks c= 10 Ks c= 10 Ks console minore c = 0. Alte prevederi privind verificarea prin calcul Verificarea prin calcul a rezistenţei şi stabilităţii pereţilor despărţitori din zidărie proiectaţi pe baza prevederilor Normativelor P13-63(70) şi P2-75(85) este dată în exemplele Anexate. CE.2.075 c = 0.100 c = 3Ks c = 3Ks c = 3Ks c = 0.3. Valorile coeficienţilor seismic globali (raportaţi la greutatea proprie a CNS) stabilite prin reglementările menţionate sunt date în tabelul CE.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful