P. 1
79324185 Suport Curs Hidrobiologie

79324185 Suport Curs Hidrobiologie

|Views: 30|Likes:
Published by Rujoi Raul

More info:

Published by: Rujoi Raul on Jun 07, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/30/2013

pdf

text

original

Organismele ce populează bălţile sunt în mare măsură
asemănătoare celor din zona litorală a lacului.
Neustonul este bine reprezentat în majoritatea bălţilor. Pe
suprafaţa apei (în epineuston) îşi desfăşoară activitatea fugăii,
colembolele (Hydropodura). Pe faţa inferioară a peliculei de apă (în
hiponeuston) se găsesc numeroase populaţii de alge din genul
Chlamydomonas, Haematococcus, Chromulina, euglene, rotifere şi
larvele şi pupele de ţânţari. Pe alocuri este întâlnit şi pleustonul
format din diferite specii de lintiţă, asociate sau nu cu peştişoara
sau cu iarba broaştei. La suprafaţa apei descrie rotocoale micul
gândac Gyrinus.

Planctonul bălţilor poartă numele de heleoplancton. Dintre
formele fitoplanctonice comune bălţilor sunt genurile Anabaena,
Aphanizomenon, Microcystis şi Merismopedia dintre cianobacterii,

94

Asterionella, Fragilaria, Melosira, Navicula, Synedra dintre
diatomee, Scenedesmus, Pediastrum, Volvox dintre cloroficee.
Acestea adesea produc în bălţi fenomenul de înflorire a apei.
Zooplanctonul bălţilor este dominat numeric de rotifere şi
protozoare, în schimb biomasa este dictată de copepode şi
cladocere.

Fitobentosul este bine dezvoltat pe întreaga suprafaţă a
fundului bălţii. La marginea bălţii se formează o centură de
macrofite în care domină specii ale florei dure cum sunt rogozul
(Carex), pipirigul (Scirpus), stuful (Phragmites) şi papura (Typha),
buzdugan (Sparganium), răchitan (Lythrum) etc. Bălţile umbrite din
pădure, mai ales cele din zona deluroasă şi de podiş, au o la mal o
centură alcătuită adesea numai din drente (Callitriche). Structura
vegetaţiei de la marginea bălţilor variază de la un biotop la altul.
Desişurile de macrofite constituie un adăpost prielnic pentru multe
păsări şi animale de baltă.
Mai departe de mal se întâlnesc specii ca limba-broaştei
(Alisma plantago), stânjenelul de baltă (Iris pseudacorus), ciulinul
de baltă (Trapa natans), săgeata-apei (Sagittaria), broscariţă
(Potamogeton natans), nufăr alb (Nymphaea alba), nufăr galben
(Nuphar lutea) etc. Cele mai comune macrofite submerse sunt
mărarul de baltă (Potamogeton pectinatus), paşa (Potamogeton
crispus
), brădişul (Myriophyllum), etc. Sunt întâlnite de asemenea
specii de Chara care formează un covor compact pe fundul bălţilor.
Microfitobentosul şi perifitonul este bine reprezentat în bălţi,
ocupând întreaga suprafaţă a fundului, cu excepţia locurilor unde
pe luciul apei se află un covor compact şi permanent de lintiţă.
Zoobentosul bălţilor este format din numeroase specii de
organisme fixate (spongieri, briozoare, hidre), săpătoare
(oligochete, nematode, scoici) şi târâtoare (planarii, melci,
crustacee, larve de insecte).
Nectonul bălţilor este format din specii de peşti (crap,
caracudă, plătică, roşioară, babuşcă, lin, fufă, biban, ştiucă etc.),
amfibieni (salamandră, tritoni, broaşte, buhai de baltă), reptile şi
insecte acvatice (Hydrous, Dytiscus, Cybister, Hydrophilus etc.). În
unele bălţi peştii lipsesc.

95

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->