BILANTURI DE MEDIU, STUDII DE IMPACT SI MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE MEDIU CURS 1 – 17.03.2011 Bibliografie 1.

Breaban Iuliana (2009) – Evaluarea impactului asupra mediului, Ed. Univ. Al. I. Cuza, Iasi 2.Chirvase Ana Iulia, Pena Leonte Elisata (2003) - Managementul proiectelor de mediu si dezvoltare durabila, Ed. Protech, Bucuresti 3.Dumitru M., Simota C, Borza A., Tarau D (2008) – Evaluarea impactului si a riscului ecologic, Ed Eurodit, Timisoara 4.Ianculescu Speranta, Nisipeanu Steluta, Sepa Raluca (2002) – Managementul mediului in conformitate cu seria ISO 14000, Ed. Matrix Ro, Bucuresti 5.Jelev I., Breja R. (2006) – Sisteme aplicate de management ale mediului inconjurator, Ed. Univ. Oradea 6.Rojanschi V, Bran Florina, Diaconu Gheorghita (1997) – Protectia si ingineria mediului, Ed. Economica, Bucuresti Rojanschi V., Grigore V., Ciomos F. (2008) – Ghidul evaluatorului de mediu, Ed. Economica, Bucuresti

Termeni in intelesul actelor legislative: 1. Autoritate de mediu competenta = autoritatea centrala sau locala de protectia mediului care functioneaza in concordanta cu legislatia in vigoare, legislatie care reglementeaza protectia mediului; 2. Acord de mediu = actul juridic prin care sunt stabilite conditiile de realizare a proiectului din punctul de vedere al impactului asupra mediului. El reprezinta decizia autoritatii competente pentru protectia mediului care da dreptul titularului de proiect sa realizeze proiectul din punctul de vedere al protectiei mediului; 3. Amplasament = loc, activitate sau obiectiv supus unei analize de mediu; 4. Audit de mediu = instrument managerial de evaluare sistematica, documentata, periodica si obiectiva a performantei organizatiei, a sistemului de management si a proceselor destinate protectiei mediului cu scopul de a facilita controlul managementului, practicilor cu posibil impact asupra mediului; cu scopul de a evalua respectarea politicii de mediu, inclusiv realizarea obiectivelor si tintelor de mediu ale organizatiei;

5. Autoritate competenta pentru protectia mediului = agentiile regionale si judetene pentru protectia mediului; 6. Autorizatie de mediu = act tehnico-juridic emis de autoritatile competente pentru protectia mediului prin care sunt stabilite conditiile si parametri de functionare a unei activitati noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului. Autorizatia este necesara pentru punerea in functiune a obiectivului nou propus de catre unitatea respectiva; 7. Autorizatie integrata de mediu = act tehnico-juridic emis de autoritatile competente conform dispozitiilor legale in vigoare privind prevenirea si controlul integrat al poluarii; 8. Avize de mediu = emise de autoritatea competenta pentru protectia mediului; a. Aviz de mediu pentru plane si programe = act tehnico-juridic care confirma integrarea aspectelor privind protectia mediului in planul sau programul supus adoptarii; b. Aviz pentru stabilirea obligatiilor de mediu = act tehnico-juridic emis la schimbarea titularului unei activitati cu impact aspra mediului sau la vanzarea pachetului majoritar de actiuni, sau la vanzarea de active, la fuziune, la divizare, la concesionare, la dizolvare urmata de lichidare, la lichidare, la incetarea activitatii sau la faliment, avand ca scop stabilirea obligatiile de mediu cu prevederea unui program pentru conformare in vederea asumarii acestuia de catre partile implicate in situatiile mentionate; c. Avize de mediu pentru produse de protectia plantelor, pt ingrasaminte chimice. Acestea sunt necesare la omologarea unor produse noi folosite in agricultura; d. Aviz Natura 2000. Confirma integrarea aspectelor privind protectia habitatelor naturale si a speciilor de flora si fauna salbatica in programul supus adoptarii; 9. Bilant de mediu. Lucrare elaborata de persoane fizice sau juridice atestate conform legii in scopul obtinerii avizului pentru stabilirea obligatiilor de mediu sau a autorizatiilor de mediu si care contin elementele analizei tehnice prin care se obtin informatii asupra cauzelor si consecintelor efectelor negative cumulate anterioare prezente si anticipate ale activitatii in vederea cuantificarii impactului de mediu efectiv de pe un amplasament in cazul in care se identifica un impact semnificativ. Bilantul se completeaza cu un studiu de evaluare a riscului; a. Bilant de mediu de nivel 0 = o fisa de verificare continand elementele caracteristice activitatii si care permite autoritatii de mediu competente sa identifice si sa stabileasca necesitatea efectuarii unui bilant de mediu nivel I sau II sau a unei evaluari a riscului inainte de autorizarea de mediu sau de privatizarea societatii;

b. Bilant de mediu de nivel I = un studiu constand din culegerea de date si documente fara prelevare de probe si fara analize de laborator privind factorii de mediu, care include toate elemntele analizei tehnice a aspectelor de mediu pentru luarea unei decizii privind dimensionarea impactului de mediu potential sau efectiv de pe un amplasament; c. Bilant de mediu de nivel II = consta dintr-un studiu care pe langa elementele stipulate in cadrul bilantului nivel I, pentru cuantificarea dimendiunii poluarii, se efectueaza prelevari de probe si se efectueaza analize fizice, chimice si biologice ale factorilor de mediu; 10. Caracterizarea riscului = estimarea incidentei si gravitatii efectelor adverse, care, dupa toate probabilitatile, se pot produce, in cadrul unei populatii umane sau in cadrul unei componente a mediului, ca urmare a unei expuneri reale sau previzibile la o substanta cu includerea estimarii riscului si este necesar ca riscul sa fie cuantificat; 11. Cele mai bune tehnici disponibile = stadiul de dezvoltare cel mai avansat si eficient inregistrat in dezvotarea unei activitati si a modurilor de exploatare care demonstreaza posibilitatea practica de a constitui referinte pentru stabilirea valorilor limita de emisie in scopul prevenirii poluarii. Daca acest scop nu poate fi atins se propune reducerea globala a emisiilor si a impactului asupra mediului in intregul sau. Aceste tehnici sunt redactate sub forma unor carti specifice fiecarui domeniu de activitate; 12. Certificat de atestare = valabil pentru 2 ani care se acorda unei persoane fizice sau unei institutii in scopul dovedirii calitatii acestora de a efectua diverse studii de mediu; 13. Ciclul de viata al produsului = intervalul cuprins intre data de fabricatie a unui produs si data cand acesta devine deseu; 14. Evaluare = orice metoda utilizata pentru masurarea, calcularea, modelarea, prognozarea sau estimarea prezentei unui poluant in mediu; 15. Evaluare de mediu = elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului si autoritatii publicului interesate de efectele implemantarii planurilor si programelor si luarea in consideratie a raportului de mediu efectuat si a rezultatelor consultarii publicului si autoritatilor in procesul decizional si in final asigurarea informarii asupra deciziei luate. Este o activitate complexa rezultata in urma efectuarii unui raport efectuat de catre o persoana fizica sau juridica autorizata etc.; 16. Evaluarea impactului asupra mediului = un proces menit sa identifice, sa descrie si sa stabileasca in functie de fiecare caz si in conformitate cu legislatia in vigoare, efectele directe si indirecte, sinergice, cumulative, principale si secundare ale unui proiect asupra sanatatii oamenilor si mediului; 17. Evaluarea riscului = lucrare elaborata de persoane fizice sau juridice, atestate conform legii, prin care se realizeaza analiza probabilitatii si gravitatii principalelor

componente ale impactului asupra mediului. Drept urmare se stabileste necesitatea masurilor de prevenire, interventie si/sau remaniere; 18. Impact = orice efect produs asupra mediului de o anume activitate, inclusiv asupra sanatatii si securitatii umane, asupra florei, faunei, sololui, aerului, apei, climei, peisajului si monumentelor istorice sau asupra altor constructii; 19. Impact transfrontalier = orice impact, nu neaparat de natura globala, produs de o activitate propusa in limitele unei zone de sub jurisdictia unei parti a carui origine fizica se situeaza total sau partial in cadrul zonei aflate sub jurisdictia altei parti; 20. Impact de mediu = modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice, chimice sau structurale ale componentelor mediului natural; 21. Impact potential de mediu = impactul generat de un amplasament, daca exista probabilitatea ca un bilant de mediu de nivel I sa-l puna in evidenta; 22. Monitorizarea mediului = un sistem de supraveghere, prognoza, avertizare si interventie care are in vedere evaluarea sistematica a dinamicii caracteristicilor calitative ale factorilor de mediu in scopul cunoasterii starii de calitate si semnificatii ecologice a acestora; 23. Poluare = introducerea directa sau indirecta a unui poluant care poate aduce prejudicii sanatatii umane si/sau calitatii mediului, dauna bunurilor materiale, ori cauzeaza o deteriorare sau o impiedicare a utilizarii mediului in scop recreativ sau in alte scopuri legitime; 24. Poluare potential semnificativa = concentratiile de poluanti in mediu care depasesc pragurile de alerta prevazute in reglementarile privind evaluarea poluarii mediului. Aceste valori definesc pragul poluarii la care autoritatile competente considera ca un amplasament poate avea un impact asupra mediului si stabilesc necesitatea unor studii suplimentare; 25. Poluare semnificativa = concentratiile de poluanti din mediu care depasesc pragurile de interventie prevazute in reglemantarile privind evaluarea poluarii mediului; 26. Prag de alerta = concentratiile de poluanti din aer, apa, sol care au rolul de a avertiza autoritatile competente asupra unui impact potential si care determina declansarea unei monitorizari suplimentare si/sau reducerea concentratiilor de poluanti din emisii; 27. Prag de interventie = concentratiile de poluanti din aer, apa, sol la care autoritatile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului si reducerea concentratiilor de poluanti din emisii; 28. Prejudiciu = efectul cuantificabil in cost al daunelor asupra sanatatii oamenilor, bunurilor sau mediului, provocat de poluanti, de activitati daunatoare sau de dezastre;

fapt ce necesita parcurgerea etapelor de identificare. Principiul utilizarii durabile a resurselor naturale = stabileste minimizarea si eficientizarea utilizarii resurselor primare. La nivelul legislatiei din Romania. Responsabilii pentru deteriorarea calitatii atmosferei trebuie sa plateasca in conformitate cu gravitatea efectelor produse. 35. In scopul respectarii prevederilor legale privind protectia mediului conformarea se pune in practica sub controlul autoritatii competente pentru protectia mediului. 31. Principiul parteneriatului = stabileste crearea unui parteneriat intre responsabilii de activitati incluzand poluatorii. Aspecte generale O componeta a conceptului dezvoltarii durabile consta din tinerea sub control a impactului activitatilor social-economice asupra mediului. punand accent pe utilizarea celor secundare. .29. 30. El cuprinde metodele propuse in vederea eliminarii sau reducerii impactului asupra mediului. La nivelul legislatiei internationale. semnificative asupra mediului. apreciere. studiile de impact si evaluarea riscului de mediu. Aceasta presupune cunoastrea in detaliu a fenomenului in cauza. Principiul proximitatii = stabileste initierea masurilor de reducere a emisiilor de poluanti in aer in zona sursei generatoare. 32. prin seria ISO 14000. in timp. Program pentru conformare = plan de masuri cuprinzand etapele care trebuie parcurse in intervale de timp precizate prin prevederile autorizatiei de mediu sau prin avizul pentru stabilirea obligatiilor de mediu de catre titularul activitatii. Principiul prevenirii = stabileste ca masurile de prevenire sunt prioritare in raport cu cele de eliminare a efectelor poluarii. Resursele naturale trebuie exploatate astfel incat sa nu le fie compromisa disponibilitatea pe termen lung. descrie si evalueaza efectele posibile. autoritatile centrale si locale si populatia afectata de poluare. Principiul precautiei = implica evaluarea preliminara a riscurilor de poluare si evitarea acestora. 33. Principiul „poluatorul plateste” = stabileste necesitatea crearii unui cadru legislativ si economic corespunzator astfel incat costurile pentru reducerea emisiilor sa fie suportate de generatorul acestora. 34. 36. Raport de mediu = o documentatie referitoare la planuri si programe care identifica. Reconstructie ecologica = ansamblul lucrarilor efectuate in vederea aducerii unui sit dupa remedierea acestuia cat mai aproape de starea naturala. in special a celor neregenerabile. 37. Este ceea ce se urmareste prin conceptul general al evaluarii impactului in ansamblu sau a impactului ecologic. sunt promovate. estimare. s-au promovat ca elemente componente bilanturile de mediu. o serie de activitati si de evaluari cuprinse in asa numitul sistem de management de mediu.

Atunci cand autoritatea de mediu competenta considera putin probabila existenta unui impact de mediu pe un anumit amplasament. conform legii. Bilant de mediu – Stabilirea domeniului bilanturilor de mediu in procedura de autorizare La stabilirea acestei activitati se vor avea in vedere urmatoarele : Cele 3 tipuri de bilanturi de mediu nu se exclud reciproc si pot fi efectuate consecutiv sau concomitent. Orice activitate trebuie sa aiba cel putin un bilant de mediu nivel 0. analiza cicului de viata si evaluarea performantei de mediu. ea va solicita efectuarea numai a unui bilant de mediu nivel 0. Daca bilantul de mediu nivel 0 releva existenta unui impact potential de mediu pe amplasament autoritatea competenta de mediu va solicita efectuarea unui bilant de mediu nivel I. Daca autoritatea competenta de mediu considera ca un bilant de mediu nivel I .Acesta cuprinde in principal auditul de mediu. Daca bilantul de mediu nivel 0 confirma ca nu exista nici un impact de mediu pe amplasamentul in cauza nu se va solicita un bilant de nivel I sau II ci se va emite actul legislativ cerut.

Rezultatele analizelor obtinute se vor compara cu prevederile reglementarilor si normelor relevante interne.prezinta informatii insuficiente pentru a cuantifica impactul de mediu se va solicita efectuarea bilantului de mediu nivel II. autoritatea de mediu competenta trebuie sa solicite efectuarea unei evaluari de risc. aer) din areale fizicogeografice asemanatoare. . La constatarea poluarii provenite de la un amplasament. apa. culegerea. De regula. b. dar nepoluate. Autoritatea de mediu competenta va efectua o analiza preliminara a bilantului de mediu nivel 0 asigurandu-se ca s-au completat corespunzator toate punctele. c. iar in lipsa acestora. analizarea si interpretarea studiilor anterior efectuate si din elaborarea raportului la bilantul de mediu nivel I. Daca un bilant de mediu nivel 0 este acceptat. Bilantul de mediu nivel 0 Porcesul de analizare a bilantului de mediu nivel 0 implica urmatoarele aspecte: a. rezultatele analizelor se vor compara cu normele sau instructiunile internationale corespunzatoare. in caz contrar bilantul de mediu va fi respins. In situatiile cand aceasta decizie a fost luata inainte de executarea nivelului I a bilantului de mediu se vor efectua ambele bilanturi de mediu. este util a se analiza probe similare (sol. se va considera satisfacuta cerinta pentru acest tip de bilant de mediu. Daca bilantul de mediu nivel 0 evidentiaza un impact potential al amplasamentului se solicita continuarea evaluarii prin redactarea unui bilant de mediu I sau II sau a unei evaluari de risc. relativa la impactul asupra mediului. la analiza preliminara se va stabili daca materialul furnizat include suficiente informatii pentru a confirma absenta impactului de mediu de pe amplasament. Daca bilantul de mediu este satisfacator si autoritatea de mediu competenta nu considera necesara continuarea evaluarii impactului cu un bilant de mediu I sau II sau cu o evaluare a riscului. iar respingerea insotita de motivatia acesteia va fi comunicata in scris titularului. Bilant de mediu nivel 1 Reprezinta procedura de a obtine informatii asupra cauzelor si consecintelor efectelor prezente si anterioare asupra mediului si consta din identificarea surselor de informatii. Evaluarea riscului se bazeaza pe gradul de poluare masurat pe amplasament si va cuantifica semnificatia acestuia. d. poluare caracterizata prin depasirea unuia sau mai multor praguri de interventie prevazute in reglemantarile privind evaluarea poluarii mediului.

Se va face o descriere generala a amplasamentului analizat continand detalii privind cele mai apropiate orase. Daca sunt accesibile harti istorice. de la fostii angajati sau de la comunitatea locala. adancimea de penetrare a poluantilor. Domeniile de analiza ale bilantului de mediu nivel 1 1. cele de uz comercial sau industrial. apreciindu-se cantitatea si compozitia. compusi toxici. aspecte privitoare la structura geologica. arii de interes pentru conservarea naturii. In lipsa acestora capitolul va cuprinde informatii preluate de la locuitorii din zona. iar daca este posibil. acestea vor fi prezentate si descrise evidentiind evolutia caracteristicilor importante ale amplasamentului. Bilantul de mediu nivel I va identifica si cuantifica raspunderea pentru calitatea mediului in zona de impact a activitatii analizate pentru a stabili asumarea unor obligatii privitoare la refacerea calitatii mediului de catre detinatorii amplasamentelor in cauza. Toate acestea vor fi analizate din punct de vedere al posibilului impact datorat activitatii de pe amplasament. Poluarea solului. topografice. Din descrierea proceselor tehnologice ale activitatii se vor separa arealele cu sol posibil poluat si se va stabili suprafata acestora. terenurile fara constructii. Se va aprecia vechimea acestor echipamente si se va investiga posibilitatea scurgerii uleiurilor de transformator in compozitia carora se gasesc bifenilpoliclorurati. Depozitarea deseurilor. In functie de disponibilitati se vor prezenta detalii referitoare la apele de suprafata si subterane aflate in vecinatatea obiectivului si informatii legate de posibilele utilizari ale acestora. 4.Studiile teoretice ale bilantului de mediu nivel I se solicita la toate evaluarile asupra diferitelor instalatii si complexe industriale sau agricole care au cel putin un efect potential poluant asupra mediului. 2. Se vor prezenta detalii despre orice condensator si transformator in zona sau in apropiere si daca este in posesia titularului activitatii. cursuri de apa. Se va specifica daca exista obiectiv sau obiective protejate. Prezenta condensatorilor si a transformatorilor electrici. date climatice. spatiile de recreere. Analizarea terenului in zona amplasamentului obiectivului si in vecinatatea acestuia. Vor fi identificate tipurile de deseuri provenite din activitatea desfasurata. 5. aflate la distante mai mici de 500 m fata de amplasamentul analizat. aer. elemente de flora si fauna. sol). Se va localiza si se va descrie modul de depozitare si se va aprecia efectul deseurilor asupra componentelor mediului (apa. Se vor evidentia zonele rezidentiale. . aspecte geomorfologice. Istoricul zonei. 3.

7. La locurile de munca emisiile vor fi monitorizate conform activitatilor desfasurate pentru a asigura indeplinirea normelor de protectie si igiena a muncii. asigurarea accesului in aceste zone. Vor fi identificate toate emisiile atmosferice de pe amplasament: cele din procese de combustie. personalul trebuie sa fie dotat cu echipament individual de protectie si cu materiale igienicosanitare care vor fi acordate periodic de catre beneficiarul activitatii. Se vor preciza date privind emisiile tehnologice. Acestea cuprind apele tehnologice si apele menajere. Evacuarea apelor uzate. Se vor descrie nivelurile de zgomot generate pe amplasamentul obiectivului si in zonele invecinate. Se va aprecia lungimea de evacuare a canalelor pana la apele de suprafata sau pana la un colector central. Masuri de paza impotriva incendiilor.6. prezenta gardurilor inconjuratoare. Se va descrie sistemul de evacuare a apelor uzate de pe amplasament. 10. Se vor consulta autoritatile . volum.a. Bilantul de mediu nivel I trebuie sa evidentieze statia de epurare oraseneasca in cazul in care nu exista o statie locala a amplasamentului si sa evidentieze contributia apelor uzate de pe amplasament la compozitia generala a apelor uzate de la statia de epurare oraseneasca. lungime. Emisii atmosferice. din procese tehnologice. se vor verifica fisele de protectia muncii pentru fiecare angajat. din instalatiile de purificare a aerului. Se va specifica situatia uleiurilor uzate si compozitia acestora si modul lor de valorificare. marimea canalelor. 9. Se vor prezenta detalii privind directia predominanta a vantului si directia de „curgere” a poluantilor. prezenta pulberilor in suspensie s. Impactul zgomotului. se va verifica daca s-au efectuat instruiri lunare cu personalul angajat. In functie de marimea amplasamentului si de activitatea desfasurata se va intocmi un plan de urgenta care va descrie masurile de interventie in diferite cazuri de necesitate. dotarea cu mijloace de interventie conform reglementarilor in vigoare. Se va verifica daca sunt autorizatii de gospodarire a apelor privind descarcarea apelor uzate in receptori naturali sau in canalizari. Se vor examina sistemele de aer conditionat si agentul de racire al acestora. Pentru a reduce riscul accidentelor zona de lucru va fi tinuta in ordine si curatenie. cele din hala. prezenta iluminarii amplasamentului. Se va analiza respectarea normelor de protectie si igiena a muncii. 11. In functie de necesitatile specifice activitatii. Securitatea zonei. Se va specifica daca apele pluviale sunt descarcate in apele de suprafata sau in canalizari. 8. Se vor prezenta toate masurile de prevenire si stingerea incendiilor care exista pentru obiectivul analizat. Se vor verifica buletinele de analiza ale probelor de apa uzata colectate la varsarea acestora in receptori naturali sau in canalizari. Vor fi descrise sistemele locale de ventilatie. prezenta sistemelor de alarma existente pe amplasament. Protectia muncii si igiena locului de munca. Consta din specificarea existentei serviciului de paza prezent 24 din 24 de ore. Acestea vor cuprinde marcarea iesirilor de incendiu. Se vor prezenta detalii referitoare la sistemul de canalizare.

in bilantul de mediu. in apa. Analizarea documentelor relevante asupra amplasamentului. documente detinute de organizatii locale. consultarea fostului manager al unitatii. Analiza prezentei acestora si a capacitatilor lor este importanta deoarece s-a constatat ca pot aparea tulburari fiziologice la personalul care lucreaza mult timp in zona cablurilor de inalta tensiune. . 2. Aspecte topografice. Aspecte geologice si hidrogeologice. c.locale pentru a se depista daca au existat plangeri legate de discomfortul produs de zgomotul activitatilor de pe amplasament. In cadrul acesteia se evidentiaza necesitatea efectuarii prezentului studiu. altitudine.. Sursele de informare pentru alcatuirea bilantului de mediu nivel I Informatiile necesare redactarii raportului bilantului de mediu nivel I provin din examinarea documentelor de arhiva referitoare la tehnologiile practicate pe amplasament. se vor prezenta apele subterane ale zonei. Pentru fiecare componenta a studiului e necesar ca prezentarea datelor asupra amplasamentului sa fie interpretate in raport cu insusirile generale ale zonei. Se va preciza structura geologica a zonei. 12. fata de tipul receptorului natural implicat in evacuarea apei. Identificarea amplasamentului si localizarea. Se va prezenta situatia acestora. consultarea comunitatii locale. Aspecte geomorfologice. Cablurile de inalta tensiune. Continutul cadru al raportului bilantului de mediu de nivel 1 Cuprins: 1. s. se vor asigura masuri pentru atenuarea zgomotului de la utilaje sau de la alte surse de zgomot de pe amplasament. cu fixarea coordonatelor zonei. Aceste elemente vor asigura interpretarea datelor la nivelul specific amplasamentului in contextul zonal in care este integrat si va permite o evaluare minutioasa a tuturor fenomenelor ce au loc in zona amplasamentului si in jurul acestuia. Astfel. Cuprinde: a. Daca nivelurile de zgomot provoaca discomfort. b. la emisiile trimise in atmosfera.a. atat a celor subterane cat si a celor de suprafata. pe sol. legat de acestea. Consultarea persoanelor angajate. la buletinele de analiza existente privitoare la concentratia de poluanti din componentele mediului si de concentratiile de poluanti din emisii si deseuri. natura invelisului de sol si. trebuie sa se evidentieze aspecte precum pozitia amplasamentului analizat fata de cursuri de apa de suprafata. Introducere. judetene sau centrale.

marirea activitatii etc. Aspecte biotice. 6. rezervoarele subterane si supraterane. Protectia si igiena muncii. Efluenti tehnologici si menajeri. Efecte potentiale ale activitatii de pe amplasament asupra zonelor invecinate. 3. 5. Se evidentiaza depozitele de materii prime. Stocarea materialelor. Securitatea zonei. Aspecte hidrologice. b. Daca se intentioneaza schimbarea profilului. Alimentare cu apa. sistemul de canalizare al apelor pluviale si uzate. Se evidentiaza tipul de sol si daca sunt informatii privitoare la insusirile fizice si chimice: a. Prevenirea si stingerea incendiilor. Se prezinta date referitoare la ce a fost inaintea prezentei autoritati. f. k. Calitatea solului. Alimentarea cu energie electrica. Concluzii si recomandari: . i. continutul lor. Personalul. e. Dezvoltari ulterioare. l. b. Istoricul amplasamentului si dezvoltari ulterioare: a. b. volumul productiei. 4.d. h. g. procesele tehnologice si evidentierea fazelor cu potential poluant. daca sunt. Zgomotul si vibratiile. j. c. Activitati desfasurate in cadrul obiectivului: a. Elemente generale referitoare la ceea ce se produce. Istoricul amplasamentului. Elemente privitoare la administratie. a celor de la combustii si alte tipuri. capacitati. Materie prima si materiale de constructii folosite. Personal si managementul tehnologic. Emisii in atmosfera cu specificarea celor tehnologice. d. Producerea si eliminarea deseurilor. natura productiei. Efecte potentiale ale activitatii de pe amplasamentul analizat. e.

In lipsa acestor date legate de modelare se recomanda ca raza suprafetei analizate din jurul sursei sa fie de cel putin 10- .03. Este necesar sa se realizeze investigatii semnificative pentru a se realiza o evaluare cantitativa a nivelurilor de poluare din zona analizata. b. Obligatiile necuantificabile si cele conditionate de un element viitor si incert. Recomandari pentru studii urmatoare legate de aspectele de mediu ale amplasamentului in cauza.2011 Investigatiile privitoare la bilantul de mediu nivel II sunt cerute atunci cand se identifica anticipat poluarea unei zone sau cand rezultatele bilantului de mediu nivel I indica o potentiala poluare a zonei si sunt necesare clarificari privind natura si intensitatea poluarii identificate. iar marimea suprafetei se stabileste in acord cu sursele de poluare existente. Totodata pentru veridica comparare a datelor si stabilirea intensitatii poluarii se vor recolta probe dintr-o zona nepoluata dar care are conditii de mediu asemanatoare. Se mai tine cont si de directia vanturilor dominante la stabilirea marimii suprafetei potential poluate. chimice si biologice ale probelor de sol recoltate din areal si se va stabili tipul si subtipul de sol atat din arealul investigat cat si din arealul etalon (= nepoluat). se poate stabili si pe baza modelarii dispersiei poluantilor atmosferici. Propuneri minime pentru obiectivele de mediu ale programelor de conformare si timpul de realizare al conformarii. CURS 2 – 18. In cadrul privatizarii se include si lista obligatiilor de mediu identificate. Recomandarile pentru recoltarea probelor: Probe de sol: Natura si gradul de poluare a solului se vor stabili pe baza analizelor fizice. de gradul de uniformitate al reliefului si de insusirile dominante ale tipurilor de sol. c. specifici. marimea suprafetei poluate. poluanti care au un impact semnificativ asupra solului. Pentru aceasta se vor recolta probe care vor fi analizate in laboratoare acreditate. Numarul de probe ce urmeaza a fi recoltate depinde de marimea suprafetei potential poluate. Aspecte de neconformare si cuantificarea acestora. In acest din urma caz.a. Amplasarea punctelor de recoltare a probelor se face tinand seama de natura surselor de poluare si a poluantilor.

metal.numarul punctelor de prelevare depinde de marimea suprafetei analizate si se recomanda 4 puncte de prelevare la o suprafata de 1000 mp.in mod normal.sa fie amplasate puncte de recoltare pe suprafetele care au servit la depozitarea temporara a materiei prime. . sulfati. a deseurilor periculoase.Pentru probe recoltate din zone de recreere si agement exista riscul ca din solul respectiv. azotiti.daca exista o poluare semnificativa se recomanda efectuarea in zona a unui profil de sol cu recoltarea probelor pe orizonturi geometrice si pe orizonturi pedo-geometrice. .incazul cand se inregistreaza fenomene degradatorii asupra materialelor de constructii se recomanda determinarea de materiale potential combustibile: sulfati. azotati. cianuri libere.de pe terenuri agricole unde exista posibilitatea concentrarii poluantilor in plante se recomanda in special determinarea metalelor grele.15 ori mai mare decat latimea cosurilor de dispersie. faneata.pe suprafata de recoltare sa se amplaseze in fiecare directie in jurul surselor cel putin cate un punct de prelevare a probelor pe fiecare categorie de folosinta a terenului (pasune.punctele sa fie amplasate pe toate directiile cardinale in jurul surselor de poluanti. sulf. a substantelor periculoase. sulfuri. . din fiecare punct. punctele de recoltare. 8 la 5000 mp si 15 la 10000 pe doua adancimi. vii.atunci cand se constata prezenta in apele subterane si de suprafata. fenoli. Ar. probele vor fi recolt pe adancimi: 0. .natura analizelor care se vor executa depinde de tipul de poluare. materialele sa fie ingerate de catre copii si se recomanda analizele: forme totale de metale grele (Cd. Pb. fenoli. livezi). . . gudron. . . arabil.inainte de recoltarea probelor se vor marca in prealabil. indiferent de tipul de folosinta se recomanda determinari de nitrati. . La amplasarea punctelor de prelevare a probelor se vor lua iin considerare: . fenoli. avand grija ca distanta fata de sursa sa fie mai mare pe directia dominanta a vanturilor. Probe din ape subterane: . cianuri.sa se aprecieze posibilitatea contributiei mai multor surse de poluare.5 si 5. metale solubile. . sulfati si hidrocarburi aromatice polinucleare[PAHuri]).daca terenul respectiv si constructiile au fost supuse unor incendii si explozii se recomanda determinarea de materiale potential combustibile: praf de carbune. de utilizarea zonelor contaminate si de riscul pe care il poate avea poluarea respectiva. ulei. . pe planul de situatie al zonei.30 cm. . compusi organici. gudroane. .

studiul gazelor si al vaporilor din sol.Se fac din forajele existente sau fantani. rezultatele analizelor vor fi trecute in tabele speciale pentru a fi interpretate iar la sfarsitul raportului vor fi anexate in original buletinele de analiza provenite de la laborator. Recoltarea probelor se face cu ajutorul unor dispozitive speciale care aspira gazele si vaporii printr-un recipient adecvat. Autoritatile competente vor dispune masuri de prevenire in continuarea poluarii solului si de monitorizare a surselor potentiale de poluare.in ceea ce priveste prezentarea rezultatelor si a masuratorilor efectuate in teren si in laborator. Ofera informatii referitoare la concentratiile compusilor volatili si gazosi din sol. pozitionarea pe o harta. timpul in care terenul va trebui sa fie refacut ecologic precum si cei care vor suporta cheltuielile de refacere ecologica. Analizele ajuta la identificarea surselor poluantilor volatili precum si directia de migrare a gazelor si materiilor de sol sau apa pe care le polueaza. locurile de corectare a lor. de natura poluantului. metodele de colectare a probelor. cand acestea sunt mai mici decat nivelurile de alerta acestea nu se vor lua masuri speciale cand sunt valori mici. . Datele analitice vor fi interpretate in acord cu reglemantarile in vigoare privind poluarea mediului. . iar adancimea de prelevare va fi de pana la 50 cm sub oglinda apei. . Se vor marca date legate de locul si adancimea de recoltare a probelor si cele privitoare la natura solului sau a materialului din care au fost recoltate. Padurilor si Protectiei Mediul nr. Daca e necesar se vor recolta si probe de sedimente cu dispozitive adecvate. sau la nevoie se vor efectua foraje. raportul cuprinde aceleasi pari ca cele de la bilantul de mediu nivel I cu mentiunea ca se vor descrie pe larg toate metodele de investigare in teren.colectarea probelor din apele de suprafata se va face cu dispozitive speciale. Atunci cand concentratiile unuia sau mai multor poluanti sunt mai mari decat pragurile de interventie autoritatea competenta va dispune luarea de masuri pentru refacerea ecologica a terenului. Datele din tabelele interpretative vor fi trecute in functie de locul de colectare. de distanta fata de sursa de emisie.in cazul poluarii atmosferei se vor face determinari cu ajutorul unui laborator mobil dotat cu sisteme de captare a gazelor si de masurare prin metode cromatografice. 756/1997. pentru curatirea de poluantii in cauza. Interpretarea datelor analitice ale probelor de sol se va face in acord cu valorile pragurilor de alerta si de interventie stipulate in ordinul Ministerului Apelor. In ceea ce priveste masurile care sunt luate de catre organele competente in functie de interpretarile valorilor analitice ale probelor de sol. . Probele vor fi recoltate in recipienti curatiti in prealabil cu substante speciale care vor permite conservarea apelor pana in etapa de analiza. In situatiile cand sunt necesare lucrari de remediere autoritatile competente vor stabili metodele de remediere executantii acestor metode. Dupa refacerea ecologica a terenului daca autoritatea de mediu competenta considera necesar se vor . Atunci cand la poluarea unui teren sunt implicati mai multi titulari de activitati autoritatile competente vor solicita un singur studiu de evaluare dar vor imparti sarcinile tuturor titularilor de activitati poluatoare in fct de intensitatea poluarii descoperite pe teren si de natura acesteia.

Inportanta existentei in emisiile atmosferice si in aerul ambiental a unor substante chimice si a altor agenti care nu sunt inscrisi in reglementarile legale existente va fi estimata prin studii efectuate de catre institutii specializate. c. Atunci cand concentratiile de poluanti in emisiile atmosferice si in aerul ambiental se situeaza sub pragurile de alerta nu e necesara stabilirea unor masuri speciale de catre autoritatea competenta. Prelevarea probelor de aer trebuie sa tina seama de urmatoarele aspecte: Laboratoarele care executa analiza poluantilor in emisiile atmosferice sau in aerul ambiental trebuie sa utilizeze metodologii adecvate stabilite prin standardele si reglementarile . Pragurile de alerta pentru concentratiile de poluanti in emisiile atmosferice si in aerul ambiental sunt stabilite la 70 % din pragurile de interventie ale acelorasi poluannti luand in considerare perioada de timp relevanta in care trebuie sa se masoare aceste concentratii. Cand emisiile atmosferice provin de la mai multe surse sau cand aerul ambiental este poluat peste pragul de interventie si nu e imediat posibil sa se identifice principala cauza a poluarii autoritatile competente vor dispune monitorizarea suplimentara pentru identificarea surselor de poluare.recolta noi probe pt a stabili daca au fost indeplinite intocmai sarcinile legate de indepartarea poluarii de pe teren. Relevanta pragurilor de alerta si de interventie in procesul de interpretare si decizie al autoritatii competente determina urmatoarele situatii: a. iar costul acestora va fi suportat de catre unitatea care produce emisiile continand aceste substante. Dupa identificarea acestora autoritatile competente vor dispune reducerea concentratiilor in emisii astfel incat sa nu se depaseaca pragurile de interventie. In aceste situatii autoritatile competente vor cere reducerea concentratiilor de poluanti in emisii si monitorizarea suplimentara a surselor identificate sau potentiale de poluare. In situatia cand unul sau mai multi poluanti din emisiile atmosferice sau din aerul ambiental depasesc pragurile de interventie se considera ca exista impact asupra aerului. d. Reglementari privind evaluarea poluarii aerului Pragurile de alerta privind poluarea atmosferei se definesc astfel: Depasirea concentratiilor maxime admise de catre poluanti inscrise in reglementarile legale se considera praguri de interventie pentru poluarea atmosferica. Aceasta situatie se datoreaza emisiilor provenite de la o singura sursa autoritatile competente vor dispune reducerea concentratiilor de poluanti astfel incat sa nu depaseasca nivelurile de interventie. Atunci cand concentratiile unuia sau mai multor poluanti depasesc pragurile de alerta dar se situeaza sub nivelurile de interventie. b. se cosidera ca exista impact potential asupra aerului.

c. Cand poluarea intervine din mai multe surse se dispune monitorizarea suplimentara pentru a identifica contributia fiecarei surse la poluarea globala a apelor. subterane si uzate sunt sub valoarea pragurilor de alerta. Pentru acest din urma caz exista si reglementari speciale care stipuleaza continuturile de poluani maxime admise pentru deversarea apelor uzate in emisari naturali sau in canalizarile localitatilor. Relevanta pragurilor de alerta si de interventie in procesul de interpretare si decizie al autoritatii competente determina situatiile: a. de catre autoritatea competenta. b. studii platite de catre poluator. Daca poluarea provine dintr-o singura sursa. Neluarea de masuri speciale de catre autoritatea competenta daca concentratiile de poluanti din apele de suprafata. In situatiile cand nu sunt astfel de metodologii acestea vor fi stabilite la cererea autoritatilor competente prin studii efectuate de catre institute specializate. Costul acestora va fi suportat de titularul activitatii care genereaza acesti poluanti. se dispunde reducerea cncentratiilor poluantilor din evacuarile de ape uzare astfel incat acestea sa nu depasesca valorile pragurilor de interventie. Prelevarea probelor de apa si analizarea lor se va face de catre personal specializat si in laboratoare acreditate. Si in cazul apelor. In situatiile in care nu exista metodologii de prelevare si analiza se dispune. Pragurile de alerta pentru concentratiile de poluanti in astfel de ape reprezinta 70% din pragurile de interventie. se vor institui studii speciale de stabilire a pragurilor. In functie de evaluarea efectelor cumulative autoritatea competenta poate stabili reducerea concentratiilor de poluanti in evacuarile de ape uzate fixand ca obiective de remediere concentratii de poluanti inferioare valorilor de interventie. Raspunderea pentru acuratetea si precizia rezultatelor analitice asupra concentratiilor de poluanti in emisiile atmosferice sau in arul ambiental revine partii care preleveaza probele si laboratoarelor care executa analizele.in vigoare. d. In situatiile cand concentratiile poluantilor sunt superioare valorilor pragurilor de interventie exista un impact semnificativ asupra apelor. Autoritatea competenta dispune reducrea concentratiilor de poluanti in evacuarile de ape uzate si efectuarea unor monitorizari suplimentare a surselor identificate sau potentiale de poluare. in cazul substantelor neprevazute in documentele legale. Reglementarile pt evaluarea poluarii apelor de suprafata si subterane Pragurile de alerta si de interventie privind poluarea apelor se definesc prin depasirile concentratiilor maxime admise de poluani prevazute in reglementarile in vigoare reprezinta pragul de interventie pentru poluarea ambelor categorii de apa precum si pentru evacuarile de ape uzate. . Exista un impact potential asupra apelor daca volorile concentratiilor se situeaza intre pragul de alerta si cel de interventie.

Exista o gama larga de metodologii pentru evaluarea riscului atat cantitative cat si calitative. Standardele Organizatiei Mondiale a Sanatatii au instituit nivelurile concentratiilor acceptate ale poluantilor in atmosfera. prin evidentierea transformarilor importante care apar pe amplasament si prin stabilirea masurilor generale necesare pentru a reduce gradul de risc la un nivel acceptabil. cele mai importante fiind evaluarile facute asupra sanatatii. In cadrul acesteia s-au dezvoltat metodologii ecotoxicologice pentru compararea riscurilor de mediu sau umane dintr-un eveniment care are loc.efectuarea de studii de catre institutii specializate si plata acestora de catre poluator. Au instituit limite orientative pentru sanatatea mediului si in special a componentelor sale. sau. epidemiologic. In acest scop se folosesc instrumente specializate care au sisteme de alarmare atunci cand se depasesc valorile limita. carcinogen. Evaluarile ecologice. In evaluarea integrata de risc se cuprind urmatoarele categorii: riscul chimic. Nu toate amplasamentele afectate de un anumit poluant vor prezenta acelasi risc sau vor necesita acelasi nivel de remedire. Riscul e probabilitatea aparitiei unui efect negativ intr-o periada de timp specificata. s-au stabilit praguri limita pentru expunearea la diferite categorii de radiatii. contaminarii nucleare si cel al aparitiei fenomenelor naturale. Exista mai multe tinte de evaluare a riscului. pe anumite perioade de timp. Metodologia generala pentru evaluarea calitativa si cantitativa a riscului Evaluarea calitativa a riscului va lua in considerare 3 factori: . Obiectivele evaluari riscului: Obiectivul general al evaluarii riscului este de a controla pagubele provenite de la un amplasament prin identificarea agentilor poluanti sau a pericolelor cele mai importante. In general riscul e descris : risc = pericol x expunere. In acest scop s-au stabilit la nivel international praguri limita pentru a determina expunerea in siguranta la diferite substante chimice. prin identificarea resurselor si receptorilor expusi riscului. Evaluarea riscului Necesitatea unor informatii suplimentare privind riscurile poluarii identificate sau ale activitatilor poluante desfasurate pe un amplasament poate determina autoritatea competenta de mediu sa solicite realizarea evaluarii riscului pentru a determina probabilitatea unei daune si stabilirea posibililor pagubiti prin acea dauna. prin evidentierea mecanismelor care contribuie la realizarea riscului.

sol si culturi agricole. Natura pericolului. Se precizeaza modul de migrare al agentilor poluanti si anume prin straturi permeabile sau fisurate. ecosisteme naturale. exploziv. prin absorbtie in planta. receptori animali. inflamabil. concetratia agentilor poluanti si mobilitatea lor. daca e solid lichid sau gazos. Estimarea marimii consecintelor e. resurse de apa si cladiri s. Tintele sau receptorii. Se evidentiaza formele de atac asupra diverselor materiale. Criterii de aprecire pentru identificarea factorilor sursa-cale-receptor 1. Identificarea consecintelor d. prin ingerare in corpul animal sau uman.Pericol-sursa. In general evaluarea cantitativa a riscului cuprinde 5 etape: a. Se includ categoriile: sisteme de apa subterana. mobilitate legata de solubilitate. Se refera la poluantii specifici care sunt identificati sau presupusi a exista pe un amplasament. fitotoxic. apa sau aer. organica. Se precizeaza daca receptorii sunt pe amplasament sau in afara acestora. Descrierea intentiei b. Tinta-receptor. probabilitatea de a a junge in lantul alimentar. Gradul riscului depinde atat de natura impactului asupra receptorului cat si de probabilitatea manifestarii impactului in cauza. Reprezinta obiectivele asupra carora actioneaza efectele daunatoare ale anumitor substante toxice de pe amplasament. Se evidentiaza caile de transfer al poluantilor prin contact direct. 2. plante. apa de . Sursa si natura poluantului. animale. toxic. iritant dermatologic sau respirator. In cazul acestui criteriu se specifica natura poluantului (anorganica. prin apa subterana.a. din planta. Identificarea pericolului c. 3. Identificarea factorilor critici care influenteaza relatia sursa-cale-receptor presupune caracterizarea detaliata a amplasamentului din punct de vedere fizic si chimic. Calea de actionare. Se refera la nivelul lor de toxicitate si la efectele particulare ale acestora. carcinogen. Estimarea probabilitatii conseciintelor O parte din informatiile necesare pentru a raspunde la aceste aspecte se iau din bilantul de mediu nivel I si II. receptori umani. Acestea pot fi fiinte umane. cursuri de apa de suprafata. disponibilitatea de a fi absorbit de catre plante. asfixiant. Reprezinta drumul pe care substantele toxice ajung la punctul la care au efecte daunatoare cum ar fi ingerarea directa sau contactul direct cu pielea sau prin migrare din sol. distributia spatiala si volumul total al materialului poluat). faptul ca poluantul respectiv poate fi coroziv. care este substanta sau elementul chimic in cauza.

suprafata sau prin deversare. efectele negatve inregistrate . Cu cat rezultatul este mai mare cu atat mai mare va fi prioritatea care va trebui acordata in controlarea riscului in luarea de masuri. Zincul . calea. mediu si mic. drept cale – dizolvare sau poate fi extras prin radacinile plantelor. halda de depozitare a deseurilor industriale. Sunt necesare informatii privind efectele aparitia si acceptabiliatea diferitelor pericole prezentate de agentii poluanti. dozele administrate pe soluri sau pe plante. Se evidfentiaza daca exista bariere impotriva cailor mentionate cum ar fi straturi cu permeabilitate redusa in drumul de acces al poluantilor din sol catre apa subterana. drept tinte pot fi apele subterane. In aceasta situatie managementul riscului se refera la procesul de luare a deciziilor privitor la riscurile acceptate sau tolerabile si excluderea pe cat posibil a celor neacceptate. a ingrasamintelor minerale si a gunoiului de grajd precum si modul de utilizare al acestora. La importanta riscului – de la mic la mare si la necesitatea lucrarilor de remediere. notandu-se cu 3-mare. iar la fiecare agent poluant se specifica pericolul indus. importanta riscului si neceditatea lucrarilor de remediere. 1-usor. atingerea sursei. la celelalte „NU”. apele de suprafata. a caii si a tintei. Se precizeaza daca migrarea conduce la generarea de praf in atmosfera. Sunt necesare informatii privind efectele poluantilor si calea de expunere prin care se produc aceste efecte. cladirile si in dreptul fiecarei tinte se specifica daca acestea au fost atinse de catre poluantul in cauza prin specificarea „DA” sau „NU”. 2-mediu 1-mic. Evaluarea riscului implica identificarea pericolului si aprecierea riscului prin examinarea probabilitatii si a consecintelor pagubelor care pot aparea prin aceste pericole. Ca rezultat al evaluarii riscului e posibil sa se identifice si sa se prioritizeze acele riscuri care nu se pot accepta. Calcularea riscului se poate face pe baza unui sistem simplu de clasificare unde probabilitatea si gravitatea unui eveniment sunt clasificate descrescator pe 3 niveluri si anume mare. In acest fel riscul se poate calcula prin inmultirea factorului de probabilitate cu cel de gravitate obtinandu-se o cifra care va permite de fiecare data compararea diferitelor categorii de riscuri. prin intermediul galeriilor miniere.Ca pericol e fitotoxic. a fungicidelor. 2-mediu. Se precizeaza daca transportul are loc in afara amplasamentului prin vehicule. sursa. flora. fauna. cele legate de absorbtia prin planta unde se specifica „DA”. La fel se noteaza si clasificarea gravitatii 3-major. Pentru realizarea propriu-zisa a relatiei sursa-cale-receptor se constituie o matrice care este formata din agentii poluanti ca primi factori. ca sursa. Pentru a mari precizia metodei in cadrul fiecarei categorii de probabil si gravitate sunt trecute anumite fenomene si efecte dependente de natura poluantilor. tinta. Clasificarea activitatilor cu impact negativ asupra mediului pe categorii de activitate: In cazul agriculturii sunt activitati privitoare la depozitarea pesticidelor. sanatatea umana. Se specifica efectele asupra oamenilor. materialelor de constructii si asupra altor factori de mediu naturali sau antropici.

Din domeniul zootehniei trebuie evidentiata metodologia de gestionare a dejectiilor si modul de admin pe terenuri. la depozitarea deseurilor nucleare. Pe baza . fie asupra factorului social. Industria celulozei si a hartiei . transformatoare electrice. la imbogatirea si reprocesarea combustibililor nucleari. pe langa alte studii de natura economica.activitati legate de trimiterea in atmosfera a oxizilor de sulf.supradozarii si conturarea terenurilor poluate cu astfel de subst chimice. proceselor de motorizare a gazelor naturale. Evidentierea puturilor seci. sau exista fie asupra mediului in general. si o serie de efecte indirecte care la un moment dat poate sa puna sub semnul intrebarii valabilitatea tehnologiei in cauza. in ramurile industriale de producere a ceramicii (in special a poluarii cu fluor). pe langa efectele pozitive. Cap II. Studiul de impact asupra mediului urmareste investigarea stiintifica a efectelor complexe ce ar rezulta sau rezulta din impactul unei activitati ce urmeaza a fi promovata. Aceasta analiza permite identificarea estimarea si apoi evaluarea efectelor complexe pe care tehnologia in cauza poate sa le determine. economic si posibil politic. Se refera la procesele de rafinare a titeiului. accentul punandu-se pe lucrarile miniere la zi si pe extractia titeiului. din cele nucleare. la manipularea materiei extrase. Din industria prelucrarii metalelor feroase si neferoase se pune accent pe activit de extragere a acestora prin procedee termice si electrice. de particule incarcate cu metale grele. la depozit lor. Industrii legate de productia energiei. a sticlei. Orice tehnologie produce. Din industria materialelor de costructie sunt o serie de activit legate de procesele termice care au loc la producerea cimentului si la evacuarea in atmosfera a particulelor de ciment la evacuarea in atmosfera a oxizilor de sulf. Se refera la extractia propriu-zisa. de azot si de poluarea apelor cu fenoli. Trebuie avute in vedere normele de utilizare a apei de irigatie. a locurilor de depozitare a cadavrelor de animale bolnave. folosirea unor norme mari conduce la degradarea solurilor prin fenomenul de inmlastinire. sa se faca un studiu privitor la efectele pe care tehnologia in cauza le are asupra mediului. de azot. cultural. levigare a elementelor nutritive. Din industria miniera (extractia de combustibili si minereuri). Acest studiu poarta numele de studiu de impact. urmare acestora se trimit in atmosfera si in cursurile de apa poluanti din cei mai toxici legati de oxizii de sulf. Studiile de impact Orice activitate umana are o gama larga de implicatii care se resimt in cele mai diverse domenii. saraturare secundara. la procesele din centralele termoelectrice. Din acest motiv atunci cand se hotaraste sa se puna in practica o anumita tinta cu producerea anumitor bunuri este necesar.

ele largesc aria de informatii. Actiunile menite sa duca la contracararea efectelor negative si la dezv celor pozitive implica: modificarea proiectului. Cele mai importante dintre acestea sunt: folosirea unui punct de vedere sistemic. identificare. promovarea unor programe de monitorizare a evolutiei efectelor negative asupra mediului. neasteptate. interactiv si in care unele dintre etape se repeta in noile conditii impuse. ci rezulta un studiu complex care evidentiaza un proces continuu. economica si sociala.Abordarea metodologica a studiilor de impact Componetele si etapele studiului de impact . Studiile de impact ofera criterii suplimentare care pot completa listele obisnuite de criterii tehnico-economice. a cadrului institutional. examinarea efectelor directe dorite si a efectelor indirecte nedorite. Pe aceasta linie studiile de impact se coroboreaza cu studiile de previziune. Aceasta are drept obiectiv furnizarea unor informatii utile in asa fel incat sa identifice potentiali utilizatori ai procesului tehnologic in cauza. III . Cap. de studii tehnico. definirea cadrului institutional adecvat protectiei mediului si initierea unor actiuni pentru informarea si educarea publicului. Studiile de impact trebuie sa beneficieze de rezultatele unor studii de marketing. a costurilor si beneficiilor pe care le implica. Se constituie o echipa interdisciplinara de analiza.economice. Studiul de impact are un caracter interdisciplinar impus de analiza sistematica asupra elementelor economice. evaluare si proiectare de actiuni. de amplasare teritoriala. utilizarea analizei previzionale. stimularea actiunii de gasire a solutiilor. Foarte importanta pentru studiile de impact este comunicarea rezultatelor obtinute. a structurii sociale si in special asupra mediului. se elaboreaza solutii concrete care sa reduca efectele negative si sa le dezvolte pe cele pozitive. rezultand alternative noi de protectia mediului. de cercetare prospectiva sau de prognoza tehnologica. de reducere a implicatiilor negative. In ultima analiza studiile de impcat au anumite caracteristici care le delimiteaza de alte studii. se evalueaza caracterul diverselor efecte. definirea unor reglementari care sa introduca noi tipuri de proiecte cu efect redus asupra mediului. baza adoptarii acelor masuri pe termen lung sau scurt care sa reduca la minimum efectele negative si sa le stimuleze pe cele pozitive.evaluarii efectelor se formuleaza o gama larga de actiuni si masuratori menite sa contracareze efectele negative si sa le dezvolte pe cele pozitive. care sa constituie pentru factorii de decizie. Studiile de impact nu au menirea de a furniza decizii. Datorita naturii factorilor implicati in studiul de impact nu rezulta numai o simpla parcurgere secventiala a etapelor specifice de analiza. Relatia studiilor de impact cu alte tipuri de studii Studiile de impact au un pronuntat caracter anticipativ urmand sa prognozeze relatia si efectul unei activitati ce urmeaza a fi realizata asupra mediului sau sa prevada efectul asupra mediului a unor activitati existente care se retehnologizeaza sau se modernizeaza. se identifica cei ce vor suporta actiunea efectelor impactului. amanarea promovarii proiectului.

colectare si selectare de observatii si propuneri. studiul nu trebuie sa se rezume la tratarea analitica. evaluarea actiunii cu seturi alternative de criterii si proiectarea strategiilor de actiune pe etape si pe fonduri. capacit de cercetare. urmarindu-se activitati de analiza a impactului in conditiile materiale date. identificarea actiunii menite sa stimuleze efectele pozitive. Cuprinde precizarea termenilor. nelineara. Proiectarea actiunilor si strategiilor. Definitivarea si transmiterea la factorii de decizie. g. tratarea de ansamblu.Din primele faze ale elaborarii studiului de impact trebuie avut grija sa se evite urmatoarele situatii: analiza nu trebuie sa fie monodisciplinara. Consta din estimarea marimii si importantei efectelor si din analiza probabilitatii de manifestare a efectelor. b. a bugetelor si a responsabilitatilor. dialogul dintre punct de vedere alternative. Comunicarea si mediatizarea rezultatelor. Estimarea efectelor. Cuprinde urmarirea efectelor de la factorii de decizie. Identificarea efectelor. urmarind studierea aspectelor functionale in detrimentul intelegerii semnificatiei de ansamblu a caracteristicilor care se manifesta la nivelul intregului. se folosesc criterii de selectare. c. structura cauzala. timp. In cadrul ei se identifica. Cuprinde ancheta sociala. precum si utilizarea demersului sistemic a teoriei si metodologiei analizei sistemice sunt metode ce trebuie implicate in studiile de impact. intelegerea relatiilor de cauzalitate care intervin in dinamica procesului de impact nu trebuie sa se rezume la o abordare lineara strict determinista si evaluarea nu trebuie sa se situeze intro singura perspectiva de interpretare intr-o viziune sectoriala. f. se selecteaza si se stabilesc obiectivele. . Consta din analiza sistemului si subsistemelor generatoare de impact. Etapele studiului de impact sunt: a.intensitatea si dimensiunea impactului. d. h. CURS 3 – 19 -03 -2011 Posibilit de realiz a studiului de impact – cere resurse materiale. Elementele de selectare care pot fi avute in vedere: . Cuprinde identificarea actiunii menite sa contracareze efectele negative. Evaluarea efectelor. Se defineste lista de efecte ce pot fi evaluate si se realizeaza evaluarea efectelor cu diferite seturi de criterii sectoriale si globale e. Analiza preliminara. se descriu obiectivele studiului si se limiteaza aria studiului de impact. Trebuie spus ca interdisciplinalitatea. nu este nelimitata. din analiza ariilor de impact si din descrierea efectelor impactului. Evaluarea complexa si propunerea planurilor de actiune.

la niveluri si intervale de admisibilitate. . cele mai importante sunt: . .masura in care rezultatele studiului pot fi extinse. Dupa ce s-a delimitat o arie afectata. Una din cele mai importante etape este identificarea totalitatii impactului. Aceasta faza are etape intermed sau subetape de realizare.identificarea ariilor de impact permite trecerea la studierea efectelor. . Cea mai dificila etapa – cea a estimarii efectelor. De modul cum se realizeaza depinde succesul analizei. . estimarea cantititatii necesitand construirea unor modele matematice sau fizice care sa ofere o baza de interpretare a rezultatelor obtinute. in conditiile date sa se obtina rezultate semnificative. istorice. . De multe ori. . a dinamicii lor. cu situatia actuala si de perspectiva a atingerii obiectivului. . Marimea efectelor se raporteaza intotdeauna la nivelul de referinta. cu ajutorul unor metode care sa faca posibila agregarea si medierea lor. cat si ca aprofundare. insa. fapt ce va permite orientarea efortului astfel incat. . lipsa unor date anterioare sau similare. La baza estimarii efectelor sta marimea lor. la anumite standarde.gradul de interconditionare cu alte fenomene.. a vitezei de difuzie a efectelor. . .durata preliminara de realizare a studiului. a schemelor ce pot fi induse.a. a complexitatii. natura extrem de diversa a efectelor. valori culturale. Realizarea cu succes a acestor etape conditioneaza in mare masura desfasurarea si calitatea analizei impactului. . . pe baza nivelului unor indicatori. Foarte importanta pentru reusita studiului este stabilirea limitelor de investigare.costuri implicate.masura in care beneficiul studiului are capacitate de a transpune in practica date rezultate. atat ca extindere.identificarea si descrierea ariilor de impact.tipurile de actiune.caracteristici ale ireversibilitatii.oportunitatea social-politica de transpunere in practica a datelor.aria geografica a propagarii efectelor. Ca punct de plecare pentru realizarea studiului de impact il constituie descrierea principalelor caracteristici tehnice de descriere a obiectivului (tehnologia) cu toate intrarile si iesirile.nivelul de pregatire necesar. . Rezultatul final al acestei .identificarea efectelor de impact insotite de analiza deciziilor de raspuns la impact.orizontul de timp pana la care se studiaza efectele. a perioadei in care se vor manifesta. se precizeaza modificarile ce au loc in cadrul ei. a caror successiune nu este. Sunt strict necesare si utile informatiile referitoare la coordonatele fizico-naturale. profilul socioeconomic al zonei demografie. La un nivel mai general de interpretare. avand in vedere noutatea problemelor. Necesitatea cunatificarii apare in acele evaluari unde se impune agregarea indicatorilor. . Trebuie avute in vedere si unele elemente strict legate de posibilitatea de realizare a studiului de impact. traditii.complexitatea metodologiei. arheologice s.costul realizarii studiului de impact.durata si efecte. estimarea in termeni cantitativi pare a fi unica solutie.dimensiunea de impact. stricta. Dintre acestea. Astfel este necesara transformarea aspectelor calitatii in marimi cantitative. Durata de limitare se refera la: . Prin estimarea efectelor se intelege aprecierea calitatii si cantitatii a unor procese sau fenomene.baza de date necesara. . faza de estimare a studiului necesita precizarea probabilitatii si intinderii efectelor. ce caracterizeaza efectele. Etapele de maxim efort si care constituie partea esentiala a studiului de impact sunt: . aceasta determina. a incertitudinii si multitudinii de interactiuni.

fac ca. Este interesant de aplicat la studiile de impact elemente din teoria generala a comunicarii. .publicul. Schema ce arata gradul de comunicare a rezultatelor S – studiul R1. Aspecte privit la comunicarea rezultatelor Specifica studiilor de impact este importanta pe care o are faza de comunicare a rezultatelor. dupa o scala tipica care evidentiaza o puternica influenta pozitiva. dupa care. Astfel studiul de impact se poate constitui si intr-un instrument de educare sociala. de a solutiona in timp optim problemele de mediu ce apar in teritoriul controlat. Comunic reprezinta si un transfer de informatie in interiorul unui sistem sau intre sisteme diferite. influenta puternic negativa „. atat de precepere a informatiei. R3. se da un rezultat: de cooperare. In aceste conditii. R4 – receptorii mai devreme amintiti De la sursa se trimit informatie catre acesti factori. In aceasta categorie se cuprind: . ele trebuie sa cunoasca o anume circulatie. . Fiecare din acesti receptori are specificul sau. Principalul avantaj al cuantificarii – precizia mai apropiata de fenomen. . Ca semnificatie generala.) comunicarea cu utilizatorii studiilor de impact. comunicarea rezultatelor prezinta 3 semnificatii deosebite: 1. Sursa sau cel ce emite mesajul este echipa de cercetare. notata cu „++”. fiecare analizeaza. promovare. Procesul de comunicare poate avea 3 fatete: a. respingere etc. b. conforme cu interesul economic si de mediu al zonei. in acest caz.) comunicarea ehipei de cercetare cu sisteme externe. Aprecierea numerica poate fi utilizata acolo unde termeni ca „impact semnificativ” sau altele similare sunt ambigue.factori de decizie. influenta pozitiva „. comunic rezultatelor sa aiba semnificatii deosebite. Sensibilitatea populatiei la problemele de mediu. R2. . interesul crescand al massmedia privind poluarea.specialisti din domenii adiacente.+”. prin sistemul de comunicare trebuie sa se realizeze o finalitate mai larga si castigarea unui auditoriu divers. in final. 2.) comunicarea in interiorul echipei de cercetare. etapa finala a studiului de impact. din domenii complementare. – duce la imbunatatire sau nu. Informatiile din studiu vor servi ca baza de plecare pentru elaborarea de decizii in diverse orizonturi de timp. Se poate relua studiul de impact – S2. sau nu.metode se reprezinta. cat si relatiile acesteia cu utilizarea potentiala ai rezultatelor cercetarii. abilitate cu protectia mediului. Comunicarea se constituie ca proces permanent ce se manifesta pe parcursul elaborarii studiului si ce caracterizeaza interactiunea din cadrul echipei de cercetare.-„ . influenta negativa „-„ . Receptorul este constituit dintr-o serie de categorii foarte diversificate ca actiune si intentii.cercetatori din domeniul studiilor de impact. cat si de decizie in influentarea. mai ales acolo unde se fac comparatii in timp si spatiu. preocuparea diferitelor organisme ale administratiei de stat. de dezvoltare a societatii si de respectare a principiilor dezvoltare durabile. influenta nula „– 0”. c. 3. a activit supuse studiului. Comunicarea este. are loc un schimb de informatii intre factori. Rezultatele nu trebuie sa ramana in cercul inchis al unor unitati. care sa conduca la elaborarea unor decizii. dintr-un anumit punct de vedere. pentru a se atinge scopurile unui studiu de impact. Studiul de impact ofera astfel utilizarea de imagini semnificative asupra fenomenelor studiate.

utilizand un tip particular de graf numit arbore. Legat de metodologie . la ipoteze. aplicate succesiv. Metoda– procedeu teoretic de realizare a unui obiectiv metodologic explicit in anumite ipoteze specifice. tehnica grafurilor de functionare. Al 2-lea element se refera la modul de utilizare al unor metode si tehinci de investigare.Metedele si tehnicile de realiz a S A Specificul S A consta in abordarea unor probleme relativ noi. este dat de raspunsurile la intrebarile nivelului generator. tehnica arborelui de functionare. metodologia se compune din tehinici si metode aflate in interdependenta. la modul propriu de aplicare. genereaza varfurile arborescentei. neliniara si a caror dinamica acopera un orizont mare de timp si spatiu. Arbori probabilstici in care fiecare varf de raspuns de pe nivelurile unui arbore disjunctiv i se . functie de operatia sau secventa necesara a fi analizata. procedeul de generare a nivelelor urmatoare.identificarea . Ea face parte din categoria metodelor analitice calitative si urmareste generarea de informatii privind forma si structura unui sistem in scopul modelarii analitice a proceselor si fenomenelor din realitate.trebuie facuta distintia intre metoda si tehnica de investigatie. situate intr-o textura cauzala. Descrierea metodei va contine toate elementele referitoare la semnificatiile tehnicilor ce o alcatuiesc. Se intalnesc astfel arbori ponderati in care fiecarui varf dintrun arbore de structura i se atribuie un indicator de pondere a importantei sale. Ca tehnici componente ale metodei analizei structurale se pot evidentia: tehnica arborescentelor interogative. prin intermediul carora se aplica in conformitate cu natura concreta a situatiei. la scopul urmarit. de unde se pot evidentia si reperele pentru abordarea metodologica de ansamblu. Metoda se compune dintr-o familie de tehnici.evaluarea Metodele si tehnicile de investigare folosite in studiile de impact corespund acestor secvente. care este adecvat situatiilor particulare ale cazurilor cercetate. Metode si tehinici utilizate in etapa de identificare Una din cele mai frecvente metode folosite in aceasta etapa e metoda analizei structurale.estimarea . vag strucuturate. delimitarea lor conform cadrului conceptual al studiului de impact. lantul de efecte si tehnica modelarii structurale interpretative. Intr-o arborescenta interogativa. In cadrul studiului de impact si a metodologiilor implicate. Metodologia studiilor de impact se construieste in raport cu elemente precizate in cadrul teoretic. Inteleasa ca sistem. O arborescenta interogativa este definita printr-o origine sau radacina in care se plaseaza problema de studiat si printr-o multime de intrebari care. Din aceasta cauza. Tehnica arborescentelor interogative urmareste identificarea partilor componente ale unui sistem fie ele elemente sau relatii intre elemente. in care intervin elemente eterogene. Acestea sunt: . se separa un numar de operatii caracteristice. Sistemul de arbori interogativi poate fi dezvoltat prin atasarea unor elemente de cuantificare a componentelor sistemului real. Tehinicile difera intre ele prin modul propriu de realizare. metodologia de investigare este deosebit de importanta. avand drept scop realizarea obiectivelor.

de resurse financiare. si la o neaparitie sigura 0. In cazul unei aparitii foarte probabila o cifra cuprinsa intre 0. influenta negativa redusa -1. Pentru aceasta se defineste o scara de apreciere avand valori crescatoare corespunzatoare influentelor puternic negative pana la influente puternic pozitive.5.asociaza o probabilitate de realizare. atunci cand sunt sanse egale de aparitie sau neaparitie a unui fenomen 0. In astfel de cazuri se poate folosi o scala de apreciere calitativa careia i se ataseaza valori numerice reprezentand probabilitati subiective. Metode si tehnici utilizate in etapele de evaluare Etapele de evaluare intervin in studiile de impact ori de cate ori sunt necesare judecati de apreciere ale unor elemente dupa anumite seturi de criterii. Metodele si tehnicile folosite in evaluare si in selectare apartin grupului de metode generale folosite in probleme de ordonare si decizie. aparitie foarte improbabila 0. nici o infl 0. In ceea ce priveste studiul de impact dificultatea consta in aprecierea de ordin cantitativ a posibilitatilor de aparitie a unor influente intre diferite fenomene. de calculatoare de mare putere. zona mijloacelor si zona resurselor necesare functionarii sistemului. O solutie alternativa ar fi rularea cu datele fiecarui expert si compararea rezultatelor finale. calitatrea rezultatelor .3. difera destul de mult de la un subiect la altul. Elementele matricei de impact se pot considera ca fiind media valorilor declarate de experti cu eliminarea valorilor extreme. Aplicarea arborescentei interogative permite identificarea elementelor sistemului sub forma unui arbore de detaliere structurala si a ambientului sistemului sub forma unui alt arbore de detaliere structurala numit arbore ambiental. Scara numerica e: influenta negativa foarte mare -3. influenta pozitiva redusa 1. Aria lor este destul de larga cuprinzand atat instrumente simple ce pot fi aplicate fara eforturi deosebite.8. efectelor identificate si estimate. In aceasta situatie nu se obtine o imagine colectiva asupra problemei ci numai solutii individuale.1. la o aparitie probabila intre 0. cat si metode mai elaborate pentru folosirea carora este necesar sa se dispuna de cunostinte specifice de timp. Cum situatiile investigate in studiile de impact sunt in general deosebit de complexe. Procedeul prezinta un dezavantaj important deoarece aceste aprecieri au un grad ridicat de subiectivitate. In mod evident alegerea metodelor depinde si de natura problemelor analizate. influenta pozitiva medie 2. influenta negativa medie -2. influenta pozitiva foarte mare 3. la o aparitie improbabila 0. procese sau factori de mediu. Arbori decizionali care au 3 zone distincte: zona strategiilor.8 si 0. se pot face aprecieri asupra caracterului influentei: daca este pozitiva sau negativa din punct de vedere al impactului. E necesara evaluarea subiectelor studiilor. Un mod de cuantificare e urmatorul: in cazul aparitiei sigure a unui fenomen se noteaza cu cifra 1. Prin mediere se poate ajunge la o nivelare a valorilor lipsind procesul tocmai de semnificatia majora a unor opinii.5-0.3-0.6. Metode si tehnici de estimare a efectelor Pentru realizarea etapelor de estimare a efectelor se folosesc metode si tehnici specifice dar si modele integratoare.9-0. optiunilor de actiune pentru modificarea efectelor si variantelor posibile.

nefacandu-se nici o diferenta in sensul gradului de satisfacere a unui criteriu. iar rezultatul verificarii trebuie sa fie exprimat intr-o forma simpla prin „DA” sau „NU”. Este necesar ca numarul criteriilor si al valorilor pe care acestea le pot lua sa fie cat mai reduse. O grupa de metode aparte de decizie importante pentru problemele de evaluare si selectie aplicate la studiile de impact sunt medodele de analiza multicriteriala. Fiecare varianta analizata este verificata in sensul indeplinirii conditiilor impuse de criteriile alese. Variantele selectate vor fi cele care vor intruni punctajul maxim (numar maxim de „DA”-uri). Aceste metode se grupeaza in 3 grupe: a. Metode ale teoriei deciziilor c. . ele variind in functie de conditiile extreme si ale caror probabilitati de aparitie sunt cunoscute. Un grup mai larg de metode si tehnici sunt derivate din teoria deciziei.unei evaluari va fi corelata cu gradul de dificultate al metodelor utilizate. Metode simple de evaluare b. In metodele listei de verificare sau de control se porneste de la o lista a criteriilor de evaluare. Metode pentru conditii de risc bazate pe ipoteza ca implicatiile unei variante nu sunt determinate. nu sunt precise. Ea consta in construirea profilului variantelor analizate prin prezentarea grafica a modului in care varianta satisface un set de criterii pentru care s-a stabilit un numar limitat de valori pentru ca diversele profiluri obtinute sa poata fi comparate in vederea selectarii variantei optime. Daca se folosesc metode simple acestea sunt usor de manuit. Problema este simpla daca toate criteriile pot fi evaluate cantitativ printr-o aceeasi marime. permit considerarea mai multor factori. Avand la baza un aparat matemetic destul de dezvoltat ele sunt clasificate de obicei in functie de ipotezele privind conditiile ce caracterizeaza situatiile analizate. Metode prin conditii de certitudine bazate pe ipoteza ca o varianta are intotdeauna implicatii determinate. O metoda simpla care permite surprinderea gradului de satisfacere a unui criteriu e met stabilirii profilului variantei. dar folosirea lor este mai dificila. Metode de tip arborescenta Referitor la metodele simple de evaluare trebuie mentionat ca ele sunt caracterizate de faptul ca ele folosesc criterii de evaluare avand o aceeasi scara de masura. b. Metodele mai complicate aduc un plus de rigoare. nu pot surprinde decat putine aspecte ale problemei analizate. Metode de analiza multicriteriala d. Lista trebuie sa aiba putine elemente comparabile intre ele. Se folosesc in aceasta etapa urmatoarele grupe de metode: a. c. Intr-o astfel de evaluare toate criteriile au o importanta legala. Multe criterii exprima insa aspecte calitative necuantificabile.

se prezinta utilitatea publica a activitatii b. prelucrari statistice. Folosindu-se structura ierarhizata a arborelui si coeficientii obtinuti pe diferite niveluri se pot calcula in final prioritatile elementelor nescrise pe ultimul nivel. cu date priviind materiile prime. Ele pot rezulta si in urma calculelor statistice de corelatii intre 2 sau mai multi parametri. se evidentiaza amplasamentul si adresa si titularul proiectului sau al activitatii. Matricea de impact implica compararea diferititlor factori dispusi intr-un tabel pe randuri si coloane. scheme de grafuri fuctionale. modele integratoare. Reprezentarile grafice presupun evidentierea fiecarui parametru sau a unor grupe de parametri in functie de obiectivele urmarite. matrice de impact. Trebuie subliniat ca metodologia de realizare a fiecarui studiu de impact este specifica. Acestea nu implica doar efecte de ordin I ci si pe cele de ordinul II sau III. Importanta lor se exprima prin coeficientii de pertinenta. 2. Se refera la denumirea proiectului si profilul de activitate. Listele de control = tabele cu impacturi potentiale pregatite pe baza experientelor acumulate in timp. Cuprinsul unui studiu de impact: 1. Scopul si necesitatea activitatii in cauza. Metode si tehnici de cuantificare si reprezentare a impactului ecologic Prelucrarea datelor de baza sepoate face prin reprezentari grafice. Date generale. Descrierea activitatii analizate a. obtinandu-se astfel o ordonare a impactului diferitelor variante analizate. modul de incadrare a obiectivului in planurile de urbanism si . Descrierea in care se dau informatii privind activitatea desfasurata pe faze. Prin intermediul schemelor sau a grafurilor se pun in relatie cauzele unui impact cu efectele lui. ea fiind conditionata de o serie intreaga de factori ce determina atat modul de parcurgere a etapelor de investigare cat si selectia metodelor si tehnicilor ce vor fi utilizate. Detalii de amplasament: elemente geografice de delimitare a amplasamentului.Metodele si tehnicile bazate pe structuri arborescente de obiective sunt acelea care prin variantele supuse evaluarii sunt ordonate in functie de un sistem coerent de obiective reprezentate de o structura arborescenta vand pe niveluri succesive obiective din ce in ce mai detaliate ajungandu-se in final la obiectivele concrete. liste de control. Cu ajutorul matricelor se pot evalua atat direct cat si indirect impactul diferitelor activitati. c. produsele si subprodusele rezultate precum si alte informatii specifice activitatii. accesul in zona. iar la intersectia acestora se evidentiaza cuantificat intensitatea si importanta impactului. procese. Printr-o astfel de metoda elementele de pe fiecare nivel sunt comparate in functie de cate un set de criterii specifice nivelului in cauza. combustibilii. auxiliare. ambalajele folosite.

de instalatii in afara cladirilor. variatii sezoniere. Se specifica directia dominanta a vanturilor fata de asezarile umane si fata de ale obiective de interes public. precipitatii. istoric. se dau date privitoare la suprafata de teren ocupata per total din care se separa suprafata ocupata de cladiri. sunt evidentiate alte constructii si alte amenajari existente in zona obiectivului apartinand statului sau diversilor agenti economici privati. Resursele de apa. utilizatori actuali. Se evidentiaza structura geologica a zonei. Elemente de ecologie acvatica si terestra. calitatea lor cu analize chimice. Se specifica distanta fata de asezarile umane. se evidentiaza speciile rare. Se prezinta apa subterana cu detalii refeferitoare la nivelul si adancimea panzei freatice. fata de monumente istorice si de arhitectura. d. date privitoare la starea de sanat a populatiei. se prezinta scheme de ampplasare a unitatii in peisaj. Se evidentiaza tipurile si subtipurile de sol. 3. Sunt prezente date demografice. suprafata pavata si nepavata.amenajare a teritoriului. Sunt reliefate date climatice caracteristice zonei: temperatura. fata de diverse anexe gospodaresti. vanturi. Amplasarea in mediu a. Sunt prezentate date de vegetatie cu tipuri si specii dominante. se evidentiaza daca sunt specii rare si ocrotite de plante sau specii amenintate cu disparitia lor. f. Clima si calitatea aerului. Tot aici se evidentiaza daca sunt prezente zonele umede in perimetrul si in jurul amplasamentului si efectele acestora asupra obiectivului. spitale si alte asezaminte de interes public. Datele privitoare la ecologia acvatica se refera la speciile si biotipurilor specifice bazinelor acvatice precum cursul de apa – ape statatoare. d. eventual prezenta resurselor minerale utile. Sol. arhitectural si de alta natura. posibilitati de folosire. de diverse amenajari precum parcari. se face si o descriere topo a zonei. timpul si programul de functionare si se specifica daca functionarea obiectivului are termen limitat si se evidentiaza masurile ce urmeaza a se lua dupa incetarea activitatii. la identificarea surselor de poluare fixe si mobile. umiditate. eventual informatii privind chimismul. ocrotite si cele amenintate cu disparitia. posibilitati de dezvoltare ulterioara. sunt stipulate daca sunt arii protejate si/sau ecosisteme specifice. square. se face referire la calitatea aerului din zona. evidentiindu-se resursele. Asezarile umane si alte obiective de interes public. calitate. c. e. utilizatori actuali. In legatura cu fauna se prezinta speciile caracteristice zonei. Realizarea si functionarea obiectivului. biologice daca sunt. se face referire la apa de suprafata. b. la receptorii sensibili la poluare aerului. situatia inundabilitatii. Se prezinta perioada de executie propusa in cazul obiectivelor noi. caracteristicile si modul de folosinta. se . posibilitati de folosire. fata de institutii publice. de parcuri. Elemente de geologie. se specifica potentialul seismic al zonei.

Se vor evidentia debitele. Gospodarirea deseurilor. dotarile si masurile pentru protectia impotriva radiatiilor. c. Instalatiile pentru colectare si dispersie in atmosfera. Sursele de poluanti in ape. e. sunt aratate caile de transport si alte facilitati de care poate dispune obiectivul. se vor specifica randamentele de obtinere a poluantilor. 4. amenajarile si dotarile sau masurile pentru protectia impotriva zgomotului si a vibratiilor. Sursele si protectia impotriva radiatiilor. amenajarile. Se specifica sursele de zgomot si vibratii. Impactul produs asupra mediului inconjurator . Se vor prezenta substantele toxice si periculoase folosite in cadrul procesului de productie sau cele rezultate din procesul de productie si care sunt comercializate. Sursele de poluanti si protectia factorilor de mediu a.evidentiaza sursele de zgomot si nivelul de zgomot din zona. Se vor prezenta tipurile si cantitatea de deseuri prezentate precum si modul de gosposarire al lor si problemele de reciclare al lor. care sunt deja proiectate sau care lucreaza. se vor arata concentratiile si debitele masice depoluanti estimati a fi evacuati in mediu sau comparativ cu normele legale in vigoare. f. Se evidentiaza nivelul de radiatii la limita incintei obiectivului si la cel mai apropiat receptor protejat. poluanti evacuati intr-un emisar. instalatii care vor fi proiectate sau care sunt deja proiectate sau sunt deja existente. 5. Se va prezenta nivelul de zgomot si de vibratii la limita incintei obiectivului si la cel mai apropiat receptor protejat. lucrarile. posibile sau existente. b. concentratiile si debitele masice de poluanti estimati a fi evacuati in mediu fata de normele legale in vigoare. Se vor specifica sursele de poluanti pentru aer posibile sau existente concentratiile si debitele masice de poluanti rezultati sau care vor rezulta pe faze tehnologice sau de activitate. Emisii de poluanti in aer si protectia calitatii aerului. concentratii si debite masice de poluanti rezultati sau care vor rezulta pe faze tehnologice sau pe intreaga activitate. d. daca exista. se vor evidentia statiile si instalatiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate care vor fi proiectate. Emisii de poluanti in ape si protectia factorilor de mediu. Se vor specifica randamentele de obtinere a poluantilor. Sursele si protectia impotriva zgomotului si a vibratiillor. Se vor prezenta instalatiile pentru epurarea gazelor reziduale si retinerea pulberilor. Gospodarirea subst toxice si periculoase. Se prezinta sursele de radiatii. Se evid modul de gospodarire a acestor subst toxice si periculoase. se evidentiaza zonele de interes traditional si se specifica daca exista populatie afectata de obiectivele care sunt analizate in cadrul impactului.

Se vor prezenta aspecte privitoare la dispersia poluantilor in ape la aria de extindere. inclusiv ale apelor subterane. modificarile calitative intervenite sau care se vor inregistra in calitatea aerului. dotarile si masurile speciale sau suplimentare pentru retinerea poluantilor sau se vor prezenta alte metode de reducere a impactului poluant. c. Impactul produs asupra asezarilor umane si asupra altor obiective. Se vor prezenta imisiile de poluani care pot afecta vegetatia si fauna terestra. se vor prezenta efectele de sinergism. Sunt evidentiati poluantii care pot afecta asezarile umane si obiectivele zonei de interes national si public. 7. e. Se va evidentia efectele asupra starii de sanatate a populatiei si eventualul risc asupra sigurantei locuitorilor. Se vor prezenta poluantii care pot afecta solul si subsolul cu datele analitice de vigoare interpretate in acord cu legislatia aprobata. 6. Modul de manifestare a impactului asupra vegetatiei si faunei terestre. Impactul asupra vegetatiei si faunei terestre. metodologia de calcul a imisiilor de poluanti si de . Impactul produs asupra apelor. Evaluarea globala a impactului si la concluzii. Reprezentarea grafica si stabilirea unui punctaj de baza cu ajutorul unei grile de apreciere a nivelului de afectare sau de imbunatatire a calitatii mediului prin care sa se evidentieze limitele admise ale imisiilor. se vor prezenta date la afectarea ecosistemelor acvatice si a folosintelor de apa. la modificari calitative a receptorilor naurali. Se va prezenta dispersia poluantilor in aer in zona de maxima influenta.a. f. la masuri si programe de revenire. Se vor evidentia efectele pozitive asupra calitatii apelor. d. se vor evidentia daca sunt efecte pozitive asupra calit aerului. Evaluarea riscului declansarii unor accidente sau avarii cu impact major asupra sanatatii populatiei si mediului inconjurator. In studiul de impact se vor prezenta sursele de informare. Se vor evidentia factorii de mediu care sunt sau pot fi afectati de catre emisia poluantilor in atmosfera si se va evidentia modul de manifestare a acestui impact. Se vor prez date referit la evaluare. Se vor sublinia concluziile asupra gradului de afectare a factorului de mediu si a sanatatii populatiei si asupra efectelor benefice ale studiului de impact. efectele sinergice cu alte emisii si modul de manifestare al impactului. documentele folosite. Se specifica masurile ce pot fi luate in tehnologie sau in activitatea propriu-zisa . lucrarile. calitatea actuala a factorilor de mediu si modificarile ce pot interveni reprezinta obiectivul important al acestui punct. Impactul produs asupra aerului. Impactul produs asupra solului si subsolului. Se va evidentia diminuarea impactului produs de poluarea existenta asupra acestor factori de mediu. Se vor evidentia modificarile intervenite in calitatea si in structura solului si a subsolului. Posibiliatti de diminuare sau eliminare a impactului produs asupra mediului. b.

6. Surse de poluanti si protectia factorilor de mediu. iar daca se folosesc date din literatura de specialitate sursele vor fi trecute la bibliografie. Se vor evidentia masurile si programele de prevenire. variantelor tehnologice. In cadrul recomandarilor: se pot face propuneri pentru imbunatatirea tehnologiei.dispersie in mediu. Se vor specifica posibilele modificari. Se vor prezenta succint factorii de mediu din zona si populatia afectata. imisiile de cuanitificat si masurile care se iau. si perioada de executie daca nu este vorba de o investitie noua. Calitatea factorilor de mediu. Informatii despre proiect sau despre activitatea desfasurata sau viitoare. Evaluarea impactului produs asupra mediului. in asa fel incat sa aduca un plus variantelor de protectiea mediului si se poate recomanda schimbarea amplasamentului la nevoie. a secventelor tehnologice. Date generale. Se vor prezenta sursele si emisiile de poluanti. titularul proiectului sau al activitatii. executantul studiului. elem de originalitate asupra carora sa facem studiul de impact. !!!! Ptr proiect avem de facut bilant de mediu 2 – la o unitate deja existenta sau studiu de impact – la deschiderea unei noi activitati – ne imaginam noi !!! !!! Antibiotice – pe o anumita linie tehnologica. calitatea factorilor de mediu si starea de sanatate a populatiei pe baza marimii emisiei de poluanti din mediu. Raport la studiul de impact 1. Se va realiza evaluarea riscului declansarii unor accidente sau avarii cu impact major asupra sanatatii populatiei si mediului. statiile. o anumita emisie. BM2 si evaluare de risc Exercitiu pt un studiu care imi trebuie la facultate !!! . Se vor evidentia scopul si necesitatea acestea. daca sunt. utilitatea publica si sinteza aspectelor tehnologice. Curprinde denumirea proiectului. 3. Se vor evidentia date concluzive asupra nivelului de afectare a factorilor de mediu si a sanatatii populatiei precum si efectele benefice. amplasamentul si adresa. Concluzii si propuneri. 2. 5. instalatiile dotarile si masurile existente sau propuse pentru protectia mediului 4.

Managementul proiectelor de mediu. comunicare. In acest context tarile in care se opereaza norme si standarde de mediu ecologice ridicate sunt interesate in protejarea acestor standarde si norme fata de concurentii din tarile in care acestea sunt mai putin severe. In ultimul timp problemele de protectia mediului sunt parte integranta a strategiei intreprinderilor din toata lumea. Pozitia concurentiala a partenerilor depinde in mod hotarator de capacitatea de a asigura produse „curate” care sub raportul protectiei mediului sa raspunda atat exigentelor consumatorilor cat si normelor de aplicare ale acestora de catre partenerii lor comerciali. aplicabile in majoritatea tarilor dezvoltate. planficare. Deciziile din domeniul investitiilor duc la sisteme noi de management si la aplicarea celor mai bune practici de mediu. ecologica. ISO 14004. control si supervizare a oricarui proiect sau activitati industriale sau de afaceri cu asumarea responsabilitatii pentru rezultate. Aspecte generale. in atragerea investitorilor si a noilor beneficiari. conducere directa. Fiecare unitate economica incearca sa atinga si sa demonstreze alaturi de cresterile economice si un nivel performant in protectia mediului pentru a respecta prevederile legislatiei de mediu. Daca ne referim la un agent economic functiile managerului general se refera la activitati de organizare. Principiile care coonduc la o definire mai clara a sistemului de management de mediu arata ca acesta reprezinta o componenta a sistemului general de management care are ca obiectiv principal sa ajute intreprinderea sau compania in . Elemente legate de promovarea conceptului de sistem de management de mediu Este recunoscut faptul ca un control efectiv al poluarii nu se poate realiza exclusiv pe solutii tehnologice ci acesta trebuie abordat in baza unui sistem de management de mediu integrat managementului general al intreprinderii. O alta presiune este legata de cresterea costurilor care conduce la intensificarea monitoringului si a controlului de mediu cu reducerea generarii de deseuri. conducere. Presiunea grupurilor ecologice (grupurilor de mediu) care duce la cresterea preocuparilor de protectia mediului si la imbunatatirea imaginii intreprinderii. organizare. Astfel dezvoltarea legislatiei de mediu conduce la colectarea de noi produse. produse noi cu eticheta verde. Un profit durabil nu poate fi obtinut in actualele conditii decat daca se respecta legislatiile de mediu. In numeroase tari implemmentarea sistemului de management de mediu a reusit sa convinga nu numai datorita beneficiilor financiare obtinute ci si prin cresterea credibilitatii in obtinerea de credite bancare. Acesta reprezinta exercitatrea functiei de planificare. intreprinderi etc. O alta presiune este pusa din partea beneficiarului care duce la utilizarea de noi materiale si la folosirea de tehnologii curate. Cresterea concurentei impune aparitia a noi tehnologii si a impartirii pietei de mediu. Toate acestea au condus la dezvoltarea unor standarde de mediu initial celor de tipul ISO 9000 apoi de tipul ISO 14001. control utilitati si de protectia mediului. In acest sens exista o serie de presiuni care produc schimbari si oportunitati in afaceri. Este o functie importanta in conducrea unei unitati economice. Cuvantul management provine din engleza si inseamna conducere.

in definirea unui set de principii de baza care sa orienteze activitatile viitoare. constituie baza de pornire in implementarea sistemului de management de mediu fata de care se va judeca ulterior si imbunatati performanata de mediu. in determinarea resurselor necesare pentru atingerea obiectivelor. in definirea responsabilitatilor. Se desemneaza un reprezentant al managementului companiei responsabil cu activitatea de protectiea mediului. se atribuie si se comunica responsabilitatile de mediu necesare pentru implementarea sistemului de management de mediu. motivarea si furnizarea de cunostiinte se realizeaza printr-un program de instruire. controlul documentelor. Asigura profit dintr-o oferta de produse verzi. contine masurile ce vor fi luate de-a lungul unei perioade de timp. complexitatea activitatii produselor si serviciilor companiei. auditul sistemului de management de mediu. programul de mediu – cuprinde identificarea aspectelor de mediu si a impactului asociat.a. Acestea includ: obtinerea angajamentului din partea managerului general al companiei privind dorinta si sprijinul in implementarea sistemului de management de mediu. Din punct de vedre comercial demonstreaza beneficiarilor ca intreprinderea raspunde exigentelor de mediu. a impacturilor si riscurilor relevante din companie. Din punct de vedere financiar faciliteaza relatiile cu companiile de asigurare. Asigura o implicare mai mare a angajatilor in activitatea intreprinderii.identificarea si controlul aspectelor de mediu. Imbunatateste competivitatea pe piata internationala si asigura o imagine imbunatatita a companiei. nationale si internationale ale relatiilor comerciale. sigur si sanatos. Raspunde cerintelor potentiale. vizand responsabilitatile de mediu. marimea. dezvoltarea serviciului financiar s. aceste proceduri pot contine sistemul de comunicare interna. actiunile preventive si colective. Sistemul de management de mediu va diferi in functie de tipul. evaluarea riscului. Elimina posibilele costuri determinate de . analiza initiala care ajuta la stabilirea exacta a pozitiei unde se afla compania in relatia cu mediul. politica de mediu exprimand angajamentul managerului general de a se conforma legislatiei de mediu si de a urmari imbunatatirea continua a performantei de mediu. faciliteaza obtinerea autorizatiei de functionare. ofera avantaje in relatiile publice prin posibilitatea comunicarii angajamentului de a asigura un mediu curat. natura. a autoritatii si a procedurilor care sa asigure implicarea fiecarui angajat in reducerea impactului negativ asupra mediului si in realizarea unui sistem eficient de comunicare in interiorul companiei si in asigurarea unei instruiri a personalului. Dintre avantajele introducerii unui sistem de management de mediu intr-o companie se pot mentiona cele de ordin oprational si anume: identifica si corecteaza pe plan intern probleme inainte ca acestea sa fie descoperite din exterior. Elimina posibile conflicte intre standardele sistemului de management de mediu nationale prin introducerea unui standard international. Constientizarea. integararea managementului de mediu in managementul general al companiei include proceduri pentru inglobarea cerintelor de mediu in toate sectoarele specifice companiei cum ar fi: aprovizionare. monitoringul. asa se asigura nu numai responsabilitatea pentru implementarea politicii de mediu ci si suportul necesar acesteia. structuri si responsabilitati – se definesc. in satisfacerea politicii de mediu a obiectivelor si tintelor inclusiv in conformarea cu legislatia de mediu. Exista un numar de elemente de baza care se regasesc in comun la toate sistemele de management de mediu. ajuta in dezvoltarea si transferul tehnologiei. cercetare. in stabilirea unor cresteri ale performantei de mediu pe baza unui bilant cost-beneficiu.

In grupa instrumentelor pentru analiza si evaluare se cuprind metode de comparare a performantelor de mediu proprii cu realizarile de varf din domeniu. evaluarea tehnologieistabileste efectele potentiale ale unei tehnologii noi inainte de implementarea . In acest sens exista un set de instrumente ale managementului de mediu care ajuta la solutionarea problemelor in conditiile respectarii cerintelor dezvoltarii durabile. evaluarea impactului de mediu aplicat in faza de proiectare cu scopul identificcarii impactului potential. Pentru actiune 3. Instrumentele sistemului de management de mediu Un sistem de management de mediu trebuie sa ofere toate detaliile necesare pentru evaluarea impactului asupra mediului. de prelucrare. Din punct de vedere al protectiei mediului contribuie la reduceri ale consumurilor de materii prime si energie ale emisiilor in apa. In cadrul acestora evaluarea costului total ajuta la identificarea a 4 tipuri de costuri pentru un produs. evaluarea initiala a calitatii mediului sau diagnoza .. al zgomotului si impactului asupra ecosistemelor. Ajuta la reducerea raspunderilor si riscurilor de mediu si ajuta la accesul la imprumuturi bancare. Satisface criteriile investitorilor. conceptele de dezvoltare. asigura un program de mediu proactiv. Pentru analiza si evaluare 2. al deseurilor si ambalajelor. Pentru comunicare 1.se realizeaza cu scopul stabilirii unor masuri de prevenire a unor aparitii din accidente.metoda permite evaluarea consumurilor de energie si materii prime pe de o parte si impactul asupra mediului pe de alta in faze reprezentative ale desfasurarii proceselor pentru obtinerea unui produs pana cand produsul respectiv devine un deseu. Asigura economii financiare prin minimizarea consumurilor de energie si materii prime. evaluarea riscului asupra mediului si asupra sanatatii umane . analiza cost-beneficiu utila in ierarhizarea arhivelor de control al proceselor de poluare. Din punct de vedere al reglemantarilor demonstreaza angajamentul intreprinderii fata de autoritatile guvernamentale pentru conformare si imbunatatire continua. auditul de mediu-folosit pentru a verifica conformarea cu legislatia specifica si pentru a evalua practicile si procedurle de mediu.neincadrarea in standardele nationale de mediu. evaluarea ciclului de viata . sol. aer. de proiectare. pentru un proces sau proiect in care intra o serie de costuri directe indirecte s.se realizeaza pentru a stabili punctul de plecare intr-o actiune ecologica. Intr-o clasificare generala acestea se impart in : 1.a. evaluarea cheltuielilor pentru protectia mediului. distributie si comercializare fara efecte negative asupra mediului. a tuturor proceselor si procedurilor astfel incat sa faciliteze luarea deciziilor. previziunile strategice.

2...... managementul total al calitatii mediului – are scop imbunatatirea performantei intregii activitati incluzand si managementul de mediu.......... a conformarii sale si urmarirea certificarii inregistrarii sistemului sau de management de catre o organizatie externa .. procesele si resursele pentru a implementa politica de mediu a intreprinderii......... parteneriatul in favoarea protectiei mediului – se realizeaza pentru a transforma pozitiile de confruntare dependenta si izolare in intelegeri mutuale precum si in interdependenta acceptata............ In acest scop alocarea optima a resurselor pentru mediu reclama utilizarea cantitatii optime a fiecarei resurse comparativ cu preturile altor factori economici. Standardul de management de mediu ISI 14001 Domeniul de aplicare – e aplicabil oricarei organizatii care doreste sa stabileasca....... rapoarte interne pentru evidenta sistemului de management de mediu.. eco-marcarea sau eco-emblema – termen care descrie o procedura devenita oficiala in multe tari conform careia un produs cu un nivel acceptabil de impact asupra mediului poate primi o eticheta ecologica... Instrumentele de comunicare din interiorul intreprinderii si din afara ei: rapoartele anuale...sa implementeze sa mentina un sistem de management de mediu...... 3.................. informatiile pentru mass media... In aceasta se cuprind: sistemele de management de mediu care stabileste structura organizatorica.... procedurile.. indicatorii dezvoltarii durabile – integreaza aspectele de mediu in aprecierea progresului economic............ intelegetile voluntare – sunt focalizate pe atingerea unor obiective de mediu dincolo de cerintele legii.... responsabilitatile..................... .................. practicile...ei.. Instrumentele pentru actiune. politica de mediu-obiectivele si principiile care stau la baza actiunii de protectie a mediului incluzand conformarea cu intreaga legislatie de mediu specifica intreprinderii... pentru clienti si pentru proprii angajati. Sa se asigure de conformitate cu politica de mediu declarata si sa demonstreze conformitatea prin: realizarea unei autoevaluari si autodeclaratii prin marimea confirmarii de catre partile interesate in organizatie cum sunt clientii......... parghiile economice – au drept scop atingerea obiectivelor de mediu cu costuri cat mai mici..

Pentru indeplinirea obiectivelor si atintelor de mediu organizatia trebuie sa stabileasca. Programul trebuie sa incuda desemnarea responsabilitatilor la functiile si nivelurile relevante ale organizatiei pentru indeplinirea obiectivelor si a tintelor.Cerintele sistemului de management ISO 14001 a. sa se asigure ca ofera cadrul pentru stabilirea si analizarea obiectivelor si tintelor de mediu. ca include un angajament de conformitate cu cerintele legale si cu alte cerinte aplicabile la care organizatia subscrie referitor la aspectele sale de mediu. Planificarea – organizatia trebuie sa stabileasca. responsabilitate si autoritate. atributii. Managementul organizatiei trebuie sa asigure disponibilitatea resurselor initiale pentru a stabili. a implementa. procedura trebuie sa fie si pentru determinarea acelor aspecte care au. sa implementeze si sa mentina unul sau mai multe programe. implementat si obtinut si pentru a raporta managementului organizatiei la cel mai inalt nivel de performanta sistemul de management de mediu pentru analizare inclusiv pentru recomandari pentru imbunatatire. c. Obiectivele generale si cele specifice trebuie sa fie coerente cu politica de mediu inclusiv cu angajamentul de prevenire a poluarii. optiunile sale tehnologice si cerintele sale financiare. Politica de mediu – managementul la cel mai inalt nivel al organizatiei trebuie sa indeplineasca politica de mediu si sa se asigure ca aceasta corespunde naturii dimensiunilor si impacturilor asupra mediului ale activitatilor produselor si serviciilor organizatiei. infrastructura organizationala. programele trebuie schimbate astfel incat sa se asigure aplicarea managementului de mediu pt aceste proiecte. cu ocazia stabilirii si analizarii obiectivelor sale organizatia trebuie sa ia in considerare cerintele legale si alte cerinte aplicabile aspectele de mediu semnificative. sau pot avea impact semnificativ de mediu. trebuie sa includa mijloacele si termenele pentru realizarea acestora. comerciale precum si punctul de vedere ale partilor interesate. In cazul unor proiecte care se refera la noi dezvoltari precum si la activitati produse sau servicii noi sau modificate. tehnologie si resurse financiare. b. a mentine si a imbunatati sistemul de management de mediu. operationale. . sa se asigure ca include un angajament de imbunatatire continua si de prevenire a poluarii. Managementul organizatiei trebuie sa numeasca unul sau mai multi reprezentanti care in afara altor responsabilitati trebuie sa aiba definite atributiile responsabilitatile si autoritatea pentru a se asigura ca sistemul de management de mediu este stabilit. sa se asigure ca politica de mediu e comunicata intregului personal care lucreaza in organizatie si ca e disponibila pentru public. sa implementeze si sa mentina o procedura pentru identificarea aspectelor de mediu ale activitatilor produselor sau serviciilor sale conform domeniului definit al sistemului sau de management de mediu pe care le poate controla si pe care le poate influenta luand in considerare dezvoltari planificate sau noi activitati noi produse si servicii. Aceste resurse includ resurse umane si abilitati specializate. Implementare si operare – resurse.

-controlul documentelor. prin stabilirea implementarea si mentinerea procedurilor referitoare la aspectele de mediu semnificative. documentele si inregistrarile cerute de acest standard international. Documentatia sistemului de management de mediu trebuie sa cuprinda politica de mediu.-competenta instruire si constientizare. descrierea domeniului sistemului de management de mediu. Organizatia trebuie sa analizeze si sa revizuiasca acolo unde este necesar procedurile de pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns in special dupa producerea accidentelor sau aparitia unor situatii de urgenta. -control operational. Organizatia trebuie sa stabileasca sa implementeze si sa mentina proceduri pentru a identifica posibilele accidente si situatii de urgenta care pot avea impact asupra mediului si a modului de a raspunde unor astfel de situatii. de atributiile si responsabilitatile lor in realizarea conformitatii cu cerintele sistemului de management. . Organizatia trebuie sa stabileasca sa implementeze si sa mentina proceduri referitoare la comunicarea interna intre diferite niveluri si functii si la primirea documentarea si transmiterea raspunsurilor corespunzatoare solicitarilor pertinente ale partilor interesate din exterior. pentru a impiedica utilizarea neintentionata a documentelor depasite si a le identifica in mod corespunzator indiferent de motivul retragerii lor. pentru a se asigura ca sunt disponibile la locurile de utilizare. -pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns. Documentatia trebuie sa mentina informatiile atat pe suport de hartie cat si electronic. -documentatie. Organizatia trebuie sa identifice neceistatile de instruire asociate aspectelor sale de mediu si sistemului sau de management de mediu. de aspectele de mediu semnificative si impacturile asociate. Orfanizatia trebuie sa aplice in practica periodic astfel de proceduri acolo unde este posibil. descrierea elementelor principale ale sistemului de management de mediu. implementarea si mentinerea procedurilor documentate prin stipularea in proceduri a criteriilor de operare. sa implementeze si sa mentina proceduri pentru: aprobarea documentelor pentru acceptare inainte de a le pune in circulatie. pentru a se asigura ca documentele se mentin vizibile si usor de identificat. Organizatia trebuie sa stabileasca sa implementeze si sa mentina proceduri pentru ca personalul sa fie constient de: importanta conformitatii cu politica de mediu. -comunicare. Organizatia trebuie sa stabileasca. obiectivele si tintele. pentru revizuire si actualizare atunci cand este necesara reaprobarea documentelor. sa fie constient de consecintele posibile ale abaterilor de la procedurile specificate. Orgfanizatia trebuie sa identifice acele activitati asociate aspectelor semnificative de mediu prin stabilirea.

. Organizatia trebuie sa stabileasca proceduri pentru a trata neconformitatile existente si pentru a intreprinde actiuni colective si preventive... Programele de audit trebuie planificate stabilite. sa implementeze si sa mentina proceduri pentru identificarea. Procedurile respective trebuie sa se refere la responsabilitatile si cerintele pentru planificarea si realizarea auditurilor. pastrarea protectia. -neconformitate.. actiune colectiva si preventiva. sa implementeze si sa mentina proceduri documentate pentru evaluarea periodica a conformarii cu cerintele legale aplicabile. pentru investigarea neconformitatilor. In concordanta cu angajamentul sau de conformare organizatia trebuie sa stabileasca...d. Echipamentul de monitorizare trebuie etalonat si intretinut iar inregistrarile acestui proces trebuie pastrate in conformitate cu procedurile organizatiei -evaluarea conformarii. sa implementeze si sa mentina proceduri pt monitorizarea si masurarea in mod regulat a caracteristicilor principale ale activitatilor cu impact semnificativ de mediu... Organizatie trebuie sa evalueze conformarea cu alte cerinte la care subscrie. pentru a furniza managerului organizatiei informatii referitoare la rezulatatele auditurilor. Se refera si la determinarea criteriilor domeniului frecventei si metodelor de audit. retinerea si eliminarea inregistrarilor daca este cazul... pentru raportarea rezultatelor si pastrarea inregistrarilor corespunzatoare. a controlului operational aplicabil si a conformitatii cu obiectivele si cu tintele de mediu ale organizatiei. Organizatia trebuie sa mentina inregistrari pentru a demonstra conformitatea cu cerintele sistemului sau de management de mediu cu standardul international ISO14001 si cu rezultatele obtinute. pentru determinarea cauzelor acestora si luarea actiunilor. Organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentina unul sau mai multe programe si proceduri pentru realizarea periodica a auditurilor sistemelor de management de mediu pentru a determina daca sistemul de management de mediu e conform. Selectia .. Procedurile trebuie sa defineasca cerinte pentru: identificarea si corectarea neconformitatii si luarea actiunilor de reducere a impacturilor de mediu.. Verificare -monitorizare si masurare.. Organizatia trebuie sa pastreze inregistrari ale rezultatelor evaluarilor periodice. pentru managementul de mediu si daca a fost implementat si mentinut corespunzator.. Organizatia trebuie sa stabileasca. pentru inregistrarea rezultatelor actiunilot colective si a actiunilor preventive si pentru analizarea eficatitatii acestor actiuni. -controlul intregistrarilor. pentru a impiedica revenirea lor. pentru evaluarea necesitatilor de actiuni preventive.. Procedurile trebuie sa includa documentarea informatiilor care permit monitorizarea performantei. implementate si metinute de organizatie luand in considerare importanta activitatii si rezultatelor auditurilor precedente. Organizatia trebuie sa stabileasca. retragerea. -audit intern.

masura in care obiectivele si tintele au fost indeplinite stadiul actiunilor corective si preventive. actiuni de urmarire din precedentele analize de management efectuate.. la . se mai elaboreaza programe de conformare in vederea punerii sub protectie si asigurarii unor conditii mai bune de ocrotire a monumentelor natirii. trebuie sa cuprinda comunicarile cu partile externe interesate inclusiv reclamatiile. pentru valorificarea bazei de materii prime secundare prin reciclarea materialelor utile a deseurilor a ambalajelor s..a. e. trebuie sa cuprinda performanta de mediu a organizatiei. trebuie sa mai cuprinda schimbarea imprejurarilor inclusiv dezvoltari ale cerintelor legale si ale celor referitoare la aspectele de mediu si recomandari pentru imbunatatire.la care Romania . la instalatiile de depoluare. Programele de conformare se elaboreaza in scopul: realizarii lucrarilor dotarilor si aplicarii masurilor necesare pentru incadrarea in standardele normele si in alte reglementari legale in vigoare privind protectia mediului.auditorilor si realizarea auditurilor trebuie sa asigure obiectivitatea si impartiialitatea procesului de audit. tintele de mediu. Trebuie pastrate inregistrari ale analizelor de management. Analiza efectuata de management.. adecvat si eficace. obiectivele. in vederea respectarii planurilor de urbanism si de amenajare a teritoriului... in vederea exploatarii rationale a resurselor naturale pentru garantarea unei dezvoltari durabile in conformitate cu programele speciale intocmite in acest sens. de transport si la alte tipuri de instalatii. al sistemului de management de mediu conform cu angajamentul de imbunatatire continua. a parcurilor si rezervatiilor naturale.. Analiza efctuata de management trebuie sa cuprinda evaluarea oportunitatilor de imbunatatire si necesitatea schimbarilor in sistemul de management de mediu incluzand politica de mediu.. indeplinirea masurilor stabilite de autoritatile pentru protectia mediului in vederea diminuarii impactului negativ produs de unele activitati pana la nivelul ecologic de suportabilitate pentru o anumita zona... ci cerintele legale si cu alte cerinte la care subscrie organizatia. Managementul organizatiei la cel mai inalt nivel trebuie sa analizeze sistemul de management de mediu la intervale planificate pentru a se asigura ca acesta este in permanenta corespunzator. Scopul programelor de conformare. Datele de iesire ale analizelor efectuate de management trebuie sa cuprinda orice decizii si actiuni referitoare la posibile schimbari in politica de mdiu.. prevenirea poluarilor accidentale datorate avariilor la instalatiile tehnologice.. in vederea realizarii lucrarilor de reconstructie ecologica necesare.. introducerea unor tehnologii nepoluante sau putin poluante si modernizarea tehnologiilor vechi existente.metodologia de elaborare a programelor de conformare Aceasta are 3 puncte majore: a.. Studiile de impact . Datele de intrare ale analizelor efectuate de management trebuie sa includa: rezultatele auditurilor interne si evaluarile conformarii.

toxice si periculoase. a substantelor chimice. in prevenirea poluarilor datorate unor avarii in tehnologie. . a produselor si subproduselor. in gestiunea resurselor.este parte. in vederea aducerii la indeplinire a reglementarilor elaborate de autoritatea centrala pentru protectia mediului a altor organe centrale si locale ale administratiei de stat si publice precum si a dispozitiilor si hotararilor luate de catre parlament b. Fiecare masura va cuprinde sursa de finantare. in protectia asezarilor umane si in domeniul ocrotirii naturii. autoritatea teritoriala pentru protectia mediului si autoritatea regionala pentru protectia mediului sau centrala. Programele de conformare se pot alcatui separat pentru respectarea legislatiei privitoare la protectia mediului si pentru prevenirea poluarilor accidentale cu risc ecologic major. populatia si asociatiile nonguvernamentale prin consultatia facuta de catre titularul activitatii prin mass media. in dotarea cu noi instalatii de poluare. in supravegherea emisiilor si imisiilor de poluanti in mediu.a. in gestiunea deseurilor si ambalajelor. administratia publica locala. pentru respectarea conventiilor internationale a reglementarilor comunitare si ale Organizatiei Natiunilor Unite la care Romania a aderat. in vederea indeplinirii prevederilor strategiei nationale de protectia mediului si a altor planuri si programe speciale care vizeaza protejarea factorilor de mediu. Factorii participanti la elaborarea programului de conformare. Continutul programului de conformare. se iau masuri de protectie a mediului in reconstructia ecologica a mediului deteriorat. In cuprinsul prograsmului se vor inscrie masurile ce se iau pentru protectia mediului in: procesele de fabricatie sau in activitatea propriu-zisa. imbunatatirea si aprobarea programelor de conformare participa factorii: titularul activitatii. a combustibililor si energie. un termen realizabil si cine raspunde de indeplinire cu functiaa pe care o are in cadrul unitatii. sanitare de protectia plantelor. La elaborarea. completarea si exploatarea celor existente. c. de protectia muncii s. in activitate si la instalatiile de depoluare. organele locale ale administratiei de stat centrale legate de gospodarirea apelor. cele silvice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful