Camil Petrescu — Jocul ielelor a) Jocul ielelor esie o dramă realistă, fiindcă tema, eroii, conflictul, subiectul sunt

luate din viaţa socială. Gelu Ruscanu, eroul principal, este director la ziarul Dreptatea socială'şi reprezintă categoria intelectualilor angajaţi în lupta socială. De aceea, în biroul redacţiei, are o lozincă de tip socialist: „Proletari din toate ţările, uniţi-vă", pusă în circulaţie de „fntemaţionala"siomstă, organizată de Marx, şi devenită slogan al celorlalte organizaţii cu caracter revoluţionar socialist. Sosirea unui delegat al Internaţionalei, care le cere să declanşeze revoluţia o dată cu războiul mondial, nu este o utopie, cum pare în piesă, ci o realitate devenită istorie. Momentul este semnificativ pentru declanşarea conflictului lui Gelu Ruscanu cu Şaru Sineşti, ministrul justiţiei. Gelu Ruscanu are o scrisoare a Măriei Şam Sineşti, care-i povesteşte un episod din viaţa ei de familie, când Şaru Sineşti a ucis-o pe bătrâna Manitti, spre a-i lua caseta cu valori: bani, aur, devize. Bătrâna locuia în casa lor, fiindcă fusese o prietenă a familiei Măriei şi rămăsese singură. Ca să nu înstrăineze banii şi valorile, făcând o donaţie filantropică, aşa cum bătrâna avea de gând, Şaru Sineşti o omoară, sufocând-o cu o pernă. îi ia hârtiile de valoare, aurul, banii şi cu această avere face carieră politică, ajunge ministru. De aceea Gelu Ruscanu îşi propune să arate cât de putredă este societatea burgheză, dacă pune un criminal ministru al justiţiei, şi să arate superioritatea mişcării socialiste. Gelu Ruscanu ne apare construit pe conceptul de dreptate absolută, abstractă, filosofică. De aici titlul piesei Jocul iele/or, adică jocul ideilor absolute. Este o metaforă de specific naţional, fiindcă ielele sunt zânele, care joacă un joc arhetipal, hora, în noaptea de Sânziene, sugerând deschiderea drumului spre cer la solstiţiul de vară. Dacă un flăcău vede zânele, îşi pierde minţile. Eroii lui Camil Petrescu trăiesc acest miraj al ideilor absolute, care-i duce la pierderea minţii. De aceea comportamentul lor este ciudat. Se poate face o relaţie cu romanul lui Mircea Eliade Noaptea de Sânziene. Şaru Sineşti îi propune lui Gelu Ruscanu, în schimbul scrisorii compromiţătoare, eliberarea lui Petre Boruga, un fruntaş al mişcării socialiste, care era arestat şi condamnat la mulţi ani de puşcărie, fiindcă lovise un procuror. Gelu Ruscanu este supus unui presing social. Praida, care susţine conceptul de dreptate de clasă, vede în această propunere un câştig pentru mişcare. Ea dovedeşte că mişcarea socialistă este puternică şi ar fi dat mai mult curaj membrilor ei. Pe de altă parte, la Gelu Ruscanu vine apoi soţia lui Petre Boruga, cerându-i să-i elibereze

care-1 trimite pe Danton la ghilotină. eroii. în biroul ziarului Dreptatea socială. a rolului său în revoluţia socială. Maria Şaru Sineşti vine şi-i spune să n-o compromită. o situaţie asemănătoare. aparţine socialismului utopic. dar şi pentru a se folosi laitmotivul în structura textului dramatic. dar prăbuşirea lăuntrică a conceptului de dreptate absolută îl face să-1 utilizeze. pentru a se sinucide. de la un corespondent de la Paris. soţia ministrului justiţiei din Franţa. Pentru a-şi exprima conceptul de dreptate în afara contextului social. de fapt două structuri sociale diferite. Separarea puterilor în stat este un principiu aplicat în legislaţia burgheză. Se prefigurează astfel de la începutul piesei evenimentele. o dramă de idei. Aplicarea conceptului de dreptate de clasă a stat la baza asasinatelor în masă ale regimurilor comuniste în perioada de dictatură a proletariatului. Dreptatea e absolută. el consideră că viaţa lui nu mai are sens. care publică o scrisoare compromiţătoare. în ziar se transmite. sugerat prin metafora din titlul: Jocul ielelor. fiindcă aşa cerea conceptul de revoluţie absolută. de clasă. Se pun astfel în discuţie două concepte. Conceptul de dreptate socială. este realizat prin separarea puterii legislative de puterea executivă. b) Jocul ielelor este o dramă expresionistă. scriitorul utilizează sugestia ca în simbolism. Pentru a-1 convinge. pe care Gelu Ruscanu îl reprezintă. conflictul. Una din cele mai semnificative scene este. care este jocul ideilor. De aceea tema.soţul. Fără a-şi realiza idealul său de dreptate absolută. în planul social este o dramă realistă. Conceptul de dreptate absolută. sacrificând-o pe Maria Şaru Sineşti. cea a discuţiei dintre Gelu Ruscanu şi Praida. Gelu Ruscanu vrea să publice scrisoarea. în care cei doi îşi expun conceptele de dreptate absolută şi de dreptate socială. a fost aplicat de statele comuniste. fiindcă pentru un . e ratată. îl ucide pe Albert Calmette. de esenţă iluministă. care pune în discuţie problema intelectualului. ei nu i-ar mai rămâne decât să se sinucidă. dacă scrisoarea ar fi publicată. în acest sens. directorul ziarului Le Figaro. ce se vor derula în actele următoare. Gelu i-1 ia. subiectul sunt structurate pe conceptul de cunoaştere. în acest sens. scoate un revolver. fiindcă. La fel este vorba despre Saint-Just. ca să se dea valoare tipică actelor din piesă. unde puterea în stat este unică. O mătuşa a lui Gelu Ruscanu vine şi-i povesteşte cum Şaru Sineşti i-a salvat tatăl dintr-o situaţie disperată. Dna Caillaux. însă în planul intim este o dramă de idei. fiindcă nu poate să crească singură copiii. e absurdă.

adică cel care cunoaşte drumul de integrare în Şinele Suprem. un drum spre iad. Moartea lor este un strigăt de ajutor. el ar fi definit prin „Cel care are Cunoaşterea". trebuie să redăm alte câteva versete din Bhagavad-Gita: ^ . este cel ce gândeşte pe categorii. XII. Moartea lui Gelu Ruscanu este. de fapt. toţi duşmanii ortodoxiei. de fapt masonice. cel care nu ştie învaţă pe alţii. iar liniştea vine imediat după renunţare". în sensul că limitele eroilor provin din adevărul. sectanţii. nici nu face. cu Maria Şaru Sineşti. care l-ar fi ajutat să-şi depăşească limitele de înţelegere. Camil Petrescu ar fi trebuit să cunoască aceste versete. (Bhagavad-Gita. fiindcă tatăl 1-a învăţat de mic să dueleze. renunţarea la fructul (faptelor) întrece concentrarea minţii. că fără credinţă în Dumnezeu ei nu pot să se autodepăşească. 12) Ca filosof. el are o continuă confruntare de idei. de neputinţă. Pentru a avea o imagine mai bună a discuţiei. în primul rând. când vorbeşte cu Şaru Sineşti. masonii. cu mătuşa sa. un mesaj expresionist. Pe o treaptă de înţelegere mai înaltă. cel care nici nu ştie. în continuare redăm un verset din Bhagavad-Gita: „Cunoaşterea este mai bună decât exerciţiul. ca o continuă descoperire. aşa cum Meşterul Manole nu şovăie să-şi jertfească fiinţa iubită pentru idealul său. adică un om care caută să-şi definească raportul său faţă de societate. adică să fie un luptător pentru idealurile socialiste. toţi duşmanii lui Dumnezeu. o definiţie a termenului. sinucigaşii. Toţi eroii par a-şi căuta destinul. Prin intelectual. eşecul filosofiei. Când Gelu Ruscanu îl vizitează pe Petre Boruga în închisoare sau când stă de vorbă cu agentul de la siguranţă. El nu pregetă să-şi jertfească iubita pentru cauză. sataniştii. este pus să conducă". de mediul în care trăieşte. acolo unde se duc ateii. c) Problema intelectualului la Camil Petrescu implică. adică intelectualul. drumul prin labirintul vieţii. Scrima de idei se desfăşoară sub panoul de săbii din biroul lui Gelu Ruscanu. Camil Petrescu înţelege un om care îşi pune probleme. în Bhagavad-Gita. Pentru continuarea argumentaţiei. concentrarea minţii întrece Cunoaşterea. cu Praida. el ar trebui să fie cel care ştie să rezolve problemele. Dacă pentru Immanuel Kant filosoful. ca în panseul lui Shaw: „Cel care ştie face. care este văzut ca un drum în cunoaştere. pentru gânditorii indieni el ar fi definit prin cel ce are cunoaşterea discriminativă.luptător social cauza este mai presus de persoane.

cu mintea neclintită. nu urăşte. credinţa. credincioşi. ca să arate cum se va lepăda de Domnul Iisus Hristos biserica creştină din Apus. bunătatea. adică ortodoxia.md . aşa cum (ţi -)a fost spusă. fiindcă nu au virtuţile creştine: smerenia. fiindcă nu au Dumnezeu şi nu înţeleg că prin smerenie se ajunge la Adevăr. fiindcă valoarea omului o dă credinţa. aceia îmi sunt foarte dragi. scăpat de înlănţuire. hărnicia. acela mi-e drag. el ajunge un om de principii. acelaşi la fericire şi durere. mila. Orgoliul îi orbeşte. ieşiţi de sub scutul Duhului Sfânt." „Nepăsător la insultă sau laudă. nădejdea şi iubirea lui Dumnezeu. tăcut. care renunţă la bine şi la rău." „Acelaşi cu duşmanii sau prietenii. curăţenia. nu se supără. cumpătarea. Sunt atei. De aceea se sinucid. ci voia proprie. sau rătăciţi. nu acceptă compromisuri. cel astfel dăruit." (Bhagavad-Gita. deci de Domnul Iisus Hristos. care izvorăşte din Duhul BuneiCredinţe. generând haosul spiritual contemporan şi justificând apocalipsa. nu cade la secte. 17-20) Limitele filosofiei îi fac pe eroii lui Camil Petrescu să se sinucidă. aşa cum s-a lepădat în mod simbolic Sfântul apostol Petru. Intelectualul adevărat este un adânc teolog. avându-mă pe mine drept ultim scop. dăruiţi. XII. nu este ateu. nu fac voia lui Dumnezeu. Cunoaşterea le dă un orgoliu absurd. dăruit mie — aşa este omul drag (mie). ca şi la cinste şi dispreţ." „Insă cei care adoră această Lege nemuritoare. Un nou portal informaţional! Dacă deţii informaţie interesantă si doreşti să te imparţi cu noi atunci scrie la adresa de e-mail : support@sursa. blândeţea. la frig şi căldură.„Cel care nu se bucură. fără casă. nu doreşte. semnul apropierii de Dumnezeu. adică sunt căzuţi pe treapta a douăsprezecea a păcatului. mulţumit cu orice. care este unica şi adevărata credinţă. Ei îşi fac din propriul eu un idol. răbdarea. nu se leapădă de ortodoxie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful