Moldova, cu denumirea oficială Republica Moldova este un stat localizat în sudestul Europei și se învecinează cu România la vest și cu Ucraina la est

. Republica Moldova are ieșire la Dunăre pe o fâșie de 340 de metri la extremitatea sa sudică. În perioada dezmembrării Uniunii Sovietice, Republica Moldova își declarase independen ța pe 27 august 1991. Pe 29 iulie 1994 a fost adoptată prima constituție a Moldovei. Republica Moldova este situată în partea de sud-est a Europei, învecinându-se cu România la vest și Ucraina la nord, est și sud. Lungimea totală a frontierelor este de 1.389 km, 450 km cu România și 939 km cu Ucraina Se răspândește între 45º28' și 18º28' N de longitudine geografică (aproximativ 350 km) și între 26º40' și 30º6' E de latitudine geografică (aproximativ 150 km). Țara ocupă o suprafață de 33.843 km², din care 472 km² sunt ape. Zonele arabile ocupă 53% de suprafe ței ale Republicii Moldova, cele destinate culturii cerealiere — 14%, pă șunile — 13%, pădurile — 9%. Alte zone, incluzând terenuri neproductive, formează 11% de teritoriul întreg al statului. De și Republica Moldova nu are drept ieșire la mare, portul Giurgiulești de pe Dunăre asigură transportul maritim. Relieful actual al Republicii Moldova este fragmentat, reprezentat printr-o succesiune de podișuri și câmpii relativ joase. În ansamblu acesta este înclinat de la nord-vest spre sud-est. Cele mai ridicate regiuni sunt cele din podi șurile de nord-vest și centru (300-400 m), în partea de sud altitudinile fiind mai reduse (100-200 m). Altitudinea medie este de 147 m, cea maximă de 429,5 m, în Dealul Bălănesti, iar cea minimă – circa 2 m, în cursul inferior al Nistrului. Nordul tării este ocupat de Platoul Moldovei care reprezintă o câmpie ușor ondulată având o înclinare spre sud. Altitudinile variază între 240 și 320 m. În partea de vest, în zona Prutului, se evidențiază un șir de recife, denumite toltre. Spre sud, Platoul Moldovei continuă cu Câmpia Moldovei de Nord (Câmpia Bălțului) cu relief slab fragmentat, pante mai domoale și altitudini absolute de 220-250 m. În cursul de mijloc al Răutului se află Podișul Ciuluc-Soloneț cu altitudinea maximă de 349 m (d. Rădoaia). Podișul este fragmentat de văi și vâlcele. Între Răut si Nistru este situat Podișul Nistrului având aspect de lanțuri de dealuri cu versanții de este mia fragmenta ți, altitudinea maximă - 350 m ( d. Vădeni). În partea de est, pe malul Nistrului, s-au format văi adânci în formă de canioane săpate de afluenții fluviului. În centrul țării se află Podișul Moldovei Centrale caracterizat prin dealuri înalte, înguste și alungite, are alternează cu văi adânci și hârtoape de 150-250 m. Interfluviile au aspect de lanțuri deluroase cu versanți priporo și și abrup ți. În sudul țării se întinde Câmpia Moldovei de Sud cu suprafață fragmentată de văi largi și disecate de ravene. Interfluviile ating câ ți kilometri în lă țime, sunt plane și pu țin ondulate. Altitudinea maximă Câmpiei Moldovei de Sud este de 247 m. Între râurile Prut și Ialpug se evidențiază Colinele Tigheciului - regiune deluroasă ce se întinde în direc ția submeridională în partea de sud-vest a republicii. Altitudinea maximă este de 301 m (d. Lărguța). La est de Podișul Nistrului, pe malul stâng al fluviului omonim, pătrund ramifica ții ale Podișului Podoliei cu un relief fragmente de o rețea de văi adânci în formă de canioane. La sud de orașul Dubăsari este situată Câmpia Nistrului Inferior cu suprafață plană și slab fragmentată, cu altitudini absolute până la 175 m. Principalele substanțe minerale extrase din subteran reprezintă materia primă pentru industria materialelor de construc ție. În 2011 erau luate la eviden ță circa 400 de zăcăminte de substante minerale utile solide, cu rezerve industriale de 400 de milioane de tone de ghips, nisip pentru sticlă, tripol, diatomite etc. și 1.500 de milioane de metri cubi de calcar, piatră brută, prundiș, argilă etc.[25] În sudul țării au fost identificate rezerve modeste de hidrocarburi: petrol (Văleni, Cahul), gaz natural (Victorovca, Cantemir) și cărbune brun (Etulia, Găgăuzia). Potrivit

Învelișul de sol include trei tipuri zonale: solurile brune. necesită ți industriale. iar vara caldă. m3[32]. Republica Moldova este plasată în zona cu clima temperat-continentală. Rotunda. Ichel. care predomină pe Podișul Moldovei Centrale (în zona Codrilor). solurile cenușii răspândite în regiunile deluroase. plantații pomiviticole – 303. [29] Aceste tipuri de sol sunt reprezentate de 11 subtipuri care constituie spectrul zonal al solurilor.5 km3. m3) pe râul Nistru.1 milioane de tone și de gaze naturale . Cuciurgan). misiuni etc).[26] Solul constituie principala bogăție naturală a Republicii Moldovei. formarea cărora este condiționată de particularitățile specifice ale rocilor ( soluri litomorfe). pe un sector de 700 m curge și Dunărea. Cogâlnic și Ialpug. ce con țin 3-7% de humus în funcție de subtip.5 mii ha (72.48 km/km2.360 de ore cu soare pe an. Bâc. pescuit. Cele mai fertile sunt Cernoziomurile caracterizate prin culoare închisă și o grosime mare a stratului de humus. Tradițiile creștine din Moldova au rădăcini adânci și î și au originea în secolele IIIVIII. Densitatea medie a rețelei hidrografice este de 0. în țară au fost înregistrate nouă secete. influențat de apropierea de Marea Neagră și de interferen ța aerului cald-umed din zona mediteraneană. Temperatura medie anuală a aerului din nord spre sud variază între 8. ceea ce determină o frecven ță mare a secetelor.960 de milioane m 3.060–2. care dețin în total 2319 păr ți componente (parohii. inclusiv: terenuri arabile – 1820. În Moldova există două rezervoare mari: Lacul Costești-Stânca pe râul Prut (cel mai mare. Fondul funciar al Republicii Moldova la 1 ianuarie 2010 constituie 3. mănăstiri. doar în perioada 1990-2007. [30] Cele patru anotimpuri sunt bine eviden țiate. Apa din aceste lacuri este destinate pentru iriga ție. Totodată.de peste 10 km. pe teritoriul Moldovei activau 23 de culte religioase înregistrate. instituții teologice. din acestea 126 cu un volum mai mare de 1.[31] iar a solului între 10 °C și 12 °C. Foltane) și Nistru (Nistrul Vechi. Cultele religioase cu cele mai multe păr ți componente sunt: .1 mii ha (14.estimărilor efectuate confom datelor din periaada sovietică rezerve de petrol sunt de circa 2. care se topește de câteva ori pe iarnă. protecția contra nundațiilor. În proprietate publică sunt circa 4350 acumulări de apă cu o suprafa ță totală de peste 300 km 2 și o capacitate totală de păstrare a apei de circa 1.2 la sută) [28]. m 3). Botna. Cel mai mare debit al râurilor se înregistrează primăvara. se prognoza existența altor zăcăminte la adâncimi mai mari.1 la sută). Resursele de apă transfrontaliere ale fluviilor Nistru și Prut constituie în medie 90% din totalul resurselor de apă din țară.0 mil. Răut.0 mii ha (12. 678 mil. majoritatea amplasate în luncile râurilor Prut (Beleu.0 °C (Cahul) semnalându-se o încălzire a climei. și cernoziomurile formate în condiții de stepă pe terenurile cu altitudini mai joase. având o structură bine pronunțată. În Republica Moldova sunt aproximativ 2. 247 . temperatura pozitivă se înregistrează în 165-200 de zile pe an. cu umiditate insuficientă. La august 2007. când se topesc zăpezile. conform unor teorii. Prut. În văi și lunci pe sedimentele recente se forează solurile deluviale și aluviale ( dinamomorfe). gestionat în comun de România. odihnă.384 mln ha.7 la sută). precipita țiile variază între 370-560 mm/an și aproape 10% din ele cad sub formă de zăpadă. De exemplu.0 la sută)[27]. și Lacul Dubăsari (235 mil. În cadrul solurilor zonale sunt răspândite fragmentar soluri intrazonale. [32] Lacurile naturale nu sunt numeroase. iarna fiind blândă. Cele mai lungi râuri sunt Nistru. Terenurile agricole ocupă circa 2 mln ha (74. inclusiv 7 cu lungimea de peste 100 km. Bazinul hidrografic al Republicii Moldova este reprezentat prin 3621 râuri și pâraie cu lungimea totală de circa 16 mii km. influența apelor freatice (soluri hidromorfe) sau a sărurilor solubile (soluri halomorfe).0 °C (Briceni) și 10. paji ști – 356. Mișcarea generală a maselor de aer ale atmosferei de cele mai multe ori este din partea Atlanticului de Nord-Vest și Sud-Vest.

[88] O componentă importantă a sectorului industriei prelucrătoare al Republicii Moldova este indutstria ușoară.1%). străin sau mixt. Mitropolia Basarabiei (309).35% Nedeclarați 2. circa 60. Suprafața terenurilor cultivabile se estimează a fi de 1. care reprezintă 18. care reprezintă 22. Din suprafa ța totală cultivabilă. produc ția pieilor. fabricarea articolelor de îmbrăcăminte. Uniunea Bisericilor Creștine Evanghelice Baptiste (273). articolelor din piele și fabricarea încăl țămintei (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj și de marochinărie).88% Fără religie (agnostici și atei declarați) 1. Peste 40. Această ramură indutrsială cuprinde: fabricarea produselor textile (articolelor tricotate și covoare).8% din suprafața republicii.14% Altă religie 0.2%). .2% la PIB. dintre care: • Ortodocși aparținând de Mitropolia Moldovei (subordonată Patriarhiei Moscovei) 60% • Ortodocși aparținând de Mitropolia Basarabiei (subordonată Patriarhiei Române) 23% • Ortodocși aparținând direct de Biserica Ortodoxă Rusă 6. Episcopia Romano-Catolică din Chișinău (33).7% din suprafa ța totală de terenuri sunt în proprietatea a 390.98% Creștinism de rit vechi 0. cu capitalul autohton. În industria ușoară își desfă șoară activitatea aproximativ 330 întreprinderi.34%.6% sunt destinate culturilor cerealiere (mai cu seamă grâu. Cultul Penticostal (40).24% Agricultura joacă un rol important în economia Moldovei și contribuie cu peste 16. Organizația Religioasă a Martorilor lui Iehova (162).5% din terenul arabil și porumb. În total. Eparhia Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi ș.[59][60] Conform recensământului din anul 2004: • Ortodoxism 93.380 de producători agricoli individuali. floarea soarelui (25. În Moldova se produc anual circa 550 .7%) și furaje (5. Producerea și procesarea agricolă generează aproximativ 50% din veniturile parvenite din export.6% Catedrala Naşterea Domnului din Chişinău • • • • • • Protestantism de orice curent 1.a.Datorită caracterului agricol al țării cea mai dezvoltată ramură industrială este industria alimentară. la întreprinderile din industria u șoară activează mai mult de 26 mii angajați.600 mii tone de lapte. Uniunea Bisericilor Creștine Libere (Cultul Harismatic) (19).Mitropolia Moldovei (1281 părți componente).483 mii de ha. Adventiștii de Ziua a Șaptea (151).15% Catolicism 0. ceea ce reprezintă 43.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful