I.

Drepturile consumatorului

Introducere Dreptul consumatorului s-a născut din dezvoltarea mişcării consumeriste, în scopul de a-l proteja pe acesta în raporturile sale cu întreprinderile producătoare. Pentru prima dată dreptul consumatorului a fost afirmat în Statele Unite odată cu Amiscarea lui Ralph Nader îndreptata în particular împotriva producătorilor de automobile. Treptat s-a dezvoltat o legislație proprie menită sa apere consimțămâintul consumatorului şi să asigure siguranță consumatorului. În Romania problema protecției consumatorului a aparut abia după 1989. Măsurile legislative au fost timide la început. Abia după anul 2000, cand s-a pus în termeni concreți problema aderării României la Uniunea Europeana, fiind necesară armonizarea legislației româneşti cu dreptul comunitar, au apărut reglementări importante în materie.

Definiția dreptului consumatorului Definirea dreptului consumatorului poate pleca de la o definiție legală pe care ne-o oferă Legea 296/2004 Codul consumului art.1. „Prezenta lege, denumită în continuare Codul, are ca obiect reglementarea raporturilor juridice create între operatorii economici şi consumatori, cu privire la achiziţionarea de produse şi servicii, inclusiv a serviciilor financiare, asigurând cadrul necesar accesului la produse şi servicii, informării lor complete şi corecte despre caracteristicile esenţiale ale acestora, apărării şi asigurării drepturilor şi intereselor legitime ale consumatorilor împotriva unor practici abuzive, participării acestora la fundamentarea şi luarea deciziilor ce îi intereseaza în calitate de consumatori.” Astfel că putem defini dreptul consumatorului ca fiind acea ramură a dreptului care reglementează raporturile juridice create între operatorii economici şi consumatori, cu privire la achiziţionarea de produse şi servicii, inclusiv a serviciilor financiare, asigurând cadrul necesar accesului la produse şi servicii, informării lor complete şi corecte despre caracteristicile esenţiale ale acestora, apărării şi asigurării drepturilor şi intereselor legitime ale consumatorilor împotriva unor practici abuzive, participării acestora la fundamentarea şi luarea deciziilor ce îi interesează în calitate de consumatori.

1

Desigur această definiție este în primul rând una descriptivă şi mai puțin explicativă. fără a intra în amăununte se impun.296/2004 anexa 1.) Participanții la aceste raporturi juridice sunt împărțiți în două categorii dihotomice antagoniste: operatorii economici şi consumatorii.296/2004 anexa 1. importă. pct. acte unilaterale) dar şi fapte juridice în sensul cel mai larg. apărării şi asigurării drepturilor şi intereselor legitime ale consumatorilor împotriva unor practici abuzive. Operatorii economici sunt definiți ca fiind persoana fizică sau juridică. În primul rând trebuie remarcată generalitatea raporturilor juridice care fac obiectul dreptului consumatorului.13) . participării acestora la fundamentarea şi luarea deciziilor ce îi intereseaza în calitate de consumatori. multe norme ale sale privesc situații din afara relațiilor contractuale (de pildă norme cu privire la informarea corectă. Doar prin excepție asociaîiile de persoane fizice se pot legitima ca fiind consumatori. Se poate observa ca în această categorie pot intra doar persoanele fizice persoanele juridice neputând participa la raporturi juridice caracteristice dreptului consumatorilor în calitate de consumator. asigurând cadrul necesar accesului la produse şi servicii. Definiăia explică care ar fi area de raporturi juridice care fac obiectul dreptului consumatorilor şi anume achiziţionarea de produse şi servicii. (L. fie ele comerciale. inclusiv a serviciilor financiare. autorizată. pct. publicitate etc. artizanale ori liberale (L. Astfel că unele explicații. Pe de altă parte aceste persoane fizice trebuie sa acționeze în afara activităților lor profesionale. transportă sau comercializează produse ori părţi din acestea sau presteaza servicii.1) Consumatorii sunt orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii. care în cadrul activitaţii sale profesionale fabrică. care acţioneaza în scopuri din afara activitaţii sale comerciale. artizanale ori liberale. informării lor complete şi corecte despre caracteristicile esenţiale ale acestora. industriale sau de producţie. depozitează. care izvorăsc atat din acte juridice (contracte. Deşi în cele mai multe cazuri raportul juridic de dreptul consumatorului se naşte în legătură cu un contract. 2 . industriale sau de producţie. Dreptul consumatorului este o ramură a dreptului care are ca obiect un evantai de raporturi juridice.

prejudiciază sau este susceptibilă să prejudicieze un concurent”. cu referira la: disponibilitate. poate să le afecteze comportamentul economic.84-450 privind apropierea dispoziţiilor reglementare şi administrative ale statelor membre în U. originea geografică sau comercială. compoziţie. inclusiv prin modul de prezentare. natură. într-un mod oarecare. inclusiv prin modul de prezentare. cantitatea. induce sau poate induce în eroare orice persoană 3 .II. în materie de publicitate înşelătoare din 10 septembrie 1984 a Comunităţii Economice Europene defineşte publicitatea înşelătoare ca fiind: „ orice publicitate care. din acest motiv. induce în eroare sau este susceptibilă să inducă în eroare persoanele fizice sau juridice cărora li se adresează sau la care parvine şi care. mod de execuţie. sau care. datorită caracterului ei înşelător. deşi de multe ori aici funcţionează proverbul : „Regulile sunt făcute pentru a fi încălcate”. metoda sau data fabricaţiei şi dacă acestea corespund scopului lor. Publicitatea înşelătoare Putem începe prin a declara că publicitatea înselătoare este interzisă. în orice fel. din aceste motive. poate afecta comportamentul economic al acestora sau. prejudiciază ori este pasibila de a prejudicia un concurent. destinaţia. induce sau poate induce în eroare persoanele cărora i se adresează ori care iau contact cu aceasta şi care.E.. Potrivit Legii nr. în orice mod. Cum detectăm o astfel de publicitate înselătoare? Un prim pas este să fim atenţi şi să luăm în considerare toate aspectele acesteia. Ei bine. Directiva nr. 148/2000 privind publicitatea este înşelătoare „orice publicitate care. publicitatea înşelătoare este publicitatea care. inclusiv prin prezentarea sa. din cauza caracterului înşelător.

ca mesajul publicitar să poate induce în eroare pe destinatar.” (art. adică riscul de a deruta clientela. Referitor la persoana care este indusă în eroare nu există un standard obiectiv. destinaţia. b) Potrivit art. modul de execute si de ambalare. consumatorul de nivel mediu în definirea sintagmei înşelător.căreia îi este adresată sau are ia contact cu aceasta şi îi poate afecta comportamentul economic. 7 „pentru determinarea caracterului înşelător al publicităţii se vor lua in considerare toate caracteristicile acesteia si. capitalul social. premii si distincţii primite. cu scopul de a induce in eroare persoanele cărora le sunt adresate. precum şi rezultatele care se aşteaptă de la acestea.4 lit. producătorul. cuprinzând deducţii şi afirmaţii subînţelese. c) declaraţii sau afirmaţii care nu sunt sprijinite de date rezonabile (şi care de obicei necesită rezultate de cercetări sigure. măsura în care acestea corespund scopului destinat. compoziţia. natura. deoarece nu pot induce în eroare publicul. trebuie făcut deosebire. pentru că cei din urmă sunt mai expuşi erorii decât profesioniştii. atribuţiile şi drepturile celui care îşi face publicitate. elementele componente referitoare la: a) caracteristicile bunurilor si serviciilor. precum si condiţiile in care sunt distribuite produsele sau sunt prestate serviciile. e) natura. originea geografica sau comerciala ori rezultatele testelor si încercărilor asupra bunurilor sau serviciilor. Clasificarea publicităţii înşelătoare: Publicitatea înşelătoare poate fi împărţită în trei categorii: a) declaraţii sau afirmaţii înşelătoare. Înşelăciunea nu trebuie să fie neapărat actuală. d) natura serviciilor ce urmează a fi asigurate după vânzarea produselor (prestarea serviciilor). cum ar fi: identitatea. după cum destinatarii publicităţii respective sunt profesioniştii sau consumatorii obişnuiţi. caracterul înşelător al anunţului presupune. b) omisiunea înşelătoare sau necinstită ale unor fapte importante. Totuşi. f) omiterea unor informaţii esenţiale cu privire la identificarea si caracterizarea bunurilor sau serviciilor. c) condiţiile economice si juridice de achiziţionare sau de prestare a serviciilor. Într-o altă abordare putem deosebi: 4 . sau alte evidenţe empirice demonstrabile).” Totodată. De acea se exclud din sfera reclamelor înşelătoare cele umoristice sau hiperbolice. în mod necesar. De obicei se foloseşte standardul de „persoană rezonabilă”. parametrii tehnico-funcţionali. dreptul de proprietate industriala. sau care poate leza interesele unui concurent. b) prețul modul de calcul al preţului. cantitatea. metoda si data fabricaţiei sau a aprovizionării. calificarea. lezându-i interesul de consumator. cum sunt: disponibilitatea. in mod deosebit. trebuie să există numai „tendinţa de a înşela”.

b). provenienţa mărfii este specificat inexact. Sunt multe publicităţi superlative. în anunţurile firmei erau folosite fără bază afirmaţiile de genul 5 .a) Publicitate înşelătoare care conţine inexactităţi privind persoana agentului economic. calitatea sau cantitatea. Într-o speţă s-a decis că inscripţiile „+50ml gratis” sunt susceptibile să inducă în eroare pe consumatori. „preţ invincibil. cum menţiuni „de cea mai bună calitate”. 2) Originea. 3) Natura sau compoziţia produsului oferit pe piaţă prin reclamă nu corespunde realităţii. „cel mai bun”. Astfel. care în realitate nu aparţin anunţătorului. Putem să întâlnim menţiuni înşelătoare referitoare la preţ de exemplu în publicităţile superlative: „preţ cel mai bun”. sau rezultatele întrebuinţării produsului ori prestaţiei oferite pe piaţă precum şi alte condiţii contractuale. într-un proces s-a decis că intră în cadrul publicităţii înşelătoare faptul de a promite reducere de 50% din totalul taxei de abonare a unei pachet de servicii televiziune şi de a omite afirmaţia că două posturi de televiziune din acest pachet sunt oferite în continuare la preţ întreg. c) şi d) a Legii nr. nu se află la dispoziţia publicului sau lipseşte parţial din magazin. Aceasta se referă la folosirea abuzivă de titluri. al cărui achitare ere obligatoriu. După cum reiese din art. 2) Indicaţiile mincinoase din publicitate se referă la calitatea produsului. produs „cel mai ieftin”. Într-o altă speţă s-a decis că într-o reclamă de cursuri operare calculator informarea referitoare la faptul că cursul este gratuit este înşelătoare fiindcă cursul s-a finalizat cu un examen cu taxă. b) Publicitate înşelătoare care conţine inexactităţi privind identificarea mărfii sau serviciului oferit pe piaţă: În această categorie putem să întâlnim cu următoarele forme de publicitate înşelătoare: 1) Obiectul propus spre vânzare prin publicitatea înşelătoare nu există. Într-un caz. c) Publicitate înşelătoare care conţine inexactităţi privind condiţiile contractuale ale mărfii sau serviciului.7 lit. Să le luăm pe rând: 1) Indicaţiile mincinoase din publicitate au ca obiect preţul: În acest domeniu jurisprudenţa este destul de bogată. „fără rival”. 148/2000 indicaţiile mincinoase pot avea ca obiect preţul. Deformările referitoare la preţ pot avea ca izvor şi omisiuni deliberate ale mesajului publicitar. „ofertă unică”. Aceasta este încă un domeniu în care întâlnim cu o jurisprudenţă vastă. diplome sau calităţi (competenţe).

Potrivit art. potrivit legii penale. 6 . Potrivit art. Potrivit art.„conducător de piaţă” şi „cu 12 ani de experienţă” şi totodată informaţiile referitor la caracteristicile unor produse nu corespundea realităţii.000 lei.1 lit. 4) Indicaţiile mincinoase din publicitate au ca obiect rezultatele ce pot fi obţinute prin folosirea produsului respectiv. încălcarea (între altele) a prevederilor referitoare la publicitate înşelătoare. 23 al.4 al. 3) Indicaţiile mincinoase din publicitate se referă la cantitatea produsului. dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât. În acest sen poate fi amintită reclama înşelătoare a unei societăţi. b) sancţiunea constă în sumă de 1500 lei la 4000 lei. următoarele măsuri. cât şi persoanelor juridice. 23 al. 25 aceştia pot să dispună odată cu aplicarea sancţiunii contravenţionale. deşi în realitate era o condiţie obligatorie pentru a primi creditul de a fi angajat la o firma de cel puţin şase luni si de a avea un venit lunar de minimum 2. şi că este „mai bun” decât revista conducătoare de piaţă. cu fixarea conţinutului şi a modului de difuzare. după caz: a) interzicerea publicităţii. în cazul în care a fost difuzată sau urmează să fie difuzată. Textul legal nu cere ca acţiunea să fi fost îndeplinită cu rea-credinţă. Un exemplu relevant în această categorie este campanie de publicitate desfăşurată de un lanţ de magazine economice din România care a promovat produsele sale cu sloganul „Credit doar cu buletinul. 24 al.”.148/2000 privind publicitatea constituie contravenţii.1 lit. După cum menţionează art. în totalitate sau parţial. în principiu constituie contravenţii. d) publicarea pe cheltuiala contravenientului a unuia sau mai multor anunţuri rectificative. 5) Indicaţii mincinoase referitor la alte condiţii contractuale. 3. 1 lit. şi stabilirea modului în care urmează să se realizeze.250. b) din Legea nr. care afirma că revista pe care o publica este „publicat şi difuzat în cel mai mare tiraj”. Răspunderea pentru publicitate înşelătoare nelegală În sistemul nostru de drept mesajele înşelătoare difuzate prin publicităţi mincinoase sau comparative nelegale. să fie considerate infracţiuni.2 această sancţiune poate fi aplicată atât persoanelor fizice. După cum precizează art. a) contravenţiile se constată şi se sancţionează de către reprezentanţii împuterniciţi ai Oficiului pentru Protecţia Consumatorilor. c) publicarea deciziei autorităţii publice. b) încetarea publicităţii până la data corectării ei.

Astfel. comisarii ANPC au dispus oprirea temporară de la comercializare a produselor vândute sub sigla unor campanii publicitare expirate. deşi data limită de revendicare a premiilor expirase la 20.2010).06 – 25.2010. vin tradițional demidulce 0. campania fiind expirată 21. au fost controlați 119 operatori economici . Cumpăra 2x Golden Brau PET 2 litri. termenul fiind depăşit cu mai mult de o luna).01.07.2010).2010. respectiv 01. deşi perioada de desfăşurare a campaniilor a expirat.2009). deschide lozul şi câstigă pe loc grătare sau doze de Golden Brau”.09. Hunedoara (ulei de floarea soarelui comercializat luni 02. bere comercializată prin campania „Câştigă garantat la sticla de 2 litri. hipermarketuri şi lanțuri extinse de magazine .2010. ANPC a dispus verificarea existenței la comercializare a produselor care au facut obiectul campaniilor publicitare şi care încă se comercializează. semințe de floarea soarelui cu înscrisul „Caştigă 100 Euro pe oră.07.05. băutură spirtoasă comercializată prin promoția „Oră d’oră caştigă Euro d’Euro” expirată la 31. Comercializarea de produse sub sigla publicitara a unor campanii promoționale expirate. țigarete comercializate prin campania publicitară „Feel the rush. ce a avut termen limita 31.04.2010. până la informarea corectă a consumatorilor. Cazuri în care s-a constatat încălcarea drepturilor consumatorului prin practicarea unei publicități înselătoare ANPC: 49% dintre magazine au campanii publicitare înşelătoare În perioada 2 .05. expirată la data de 31. expirată din 04. feel the Red Rush” ce s-a desfăşurat în perioada 7.2010.07. deşi perioada de valabilitate a campaniei promotionale expirase de peste doua luni).4 august 2010.2009-15.III. Brasov (mininapolitane cu cremă de cacao ce aveau înscrise pe ambalaj două coduri de concurs şi site-ul www.08.indrazneste.03-30.constatându-se abateri la 59 dintre aceştia (49%).2010). deşi promotia se încheiase 7 .07.2010. produse de cofetărie ce purtau sigla unei promoții din perioada sărbatorilor pascale.09.2010 sub sigla „promoție de weekend”.ro. Covasna (diverse sortimente de vin comercializate sub sigla unor campanii publicitare valabile în perioadele 15.07.01. Arad (produse electronice comercializate sub sigla unei campanii publicitare expirate din 15.75 l cu înscrisul „Ne place să castigi! Cumpără vinurile Vinexport şi poți câstiga 3xiPhone şi 2000 sticle de vin”. la tine acasă”. cu efectul inducerii în eroare a consumatorilor Abateri constatate în județele Neamț (băutură răcoritoare cu înscrisul „Sărbatoreste Finala Mondialului cu mii de premii” deşi campania expirase la 11. Bucureşti (ceasuri D&G expuse la comercializare alături de placheta „Promotie D&G -35% -50% în limita stocului disponibil valabil în perioada mai-iunie 2010”.2010. Pentru 24 de operatori economici. Exemple de abateri: 1. Bistrița-Năsăud (bere comercializată prin campania „Câştigă garantat! cu Golden Brau”.supermarketuri.

07.2010. 4.2010) etc. un operator economic nu avea o delimitare clară între standurile în care se vindeau produse cu prețuri promoționale şi cele în care aceleaşi produse aveau prețuri mai mari (ulei. Suceava. Dambovița (operatorul economic informa ca din 1. abatere constatată în județele Mehedinți.29 lei). Oferte promotionale nereale prin care consumatorii erau indu şi în eroare şi determinați sa achiziționeze un anumit produs. aparate GPS TTI.49 lei .94 lei şi nu 9. În județul Arges se comercializau şervetele la promoție “3 la pret de 2” fără ca în magazin să existe şi produsul individual pentru a se putea verifica corectitudinea ofertei. conserve de spanac). 2.2010. mobilă bucătărie comercializate folosind un catalog de oferte expirat din 14. Lipsa informațiilor privind durata ofertei promoționale sau limita stocurilor produselor ofertate Abateri constatate în județele Hunedoara (bere. 8 . în timp ce prețul unui singur iaurt era de 1.2010 consumatorii beneficiază de prețuri reduse pentru anumite produse. cârnați țăraneşti sub sigla „OFERTA SPECIALA” fără a se putea identifica în ce constă oferta).07.2010.07.10%”. cafea comecializată conform unui catalog de oferte expirat din 28.6 iaurturi costând în realitate 8. 3. aspiratoare comercializate utilizând un catalog de oferte expirat din 26. centrale termice.08. Argeş. În județul Bacău.29 lei. parchet laminat 6 mm. abatere constatată şi în județul Mehedinți la pachetul promoțional „pastă de dinti duopack” comercializat cu o „reducere de 50% pentru al doilea produs”.duminică 01. Informații incomplete sau incorecte Diverse produse comercializate fără menționarea reducerii de preț exprimată în valoare absolută sau în procent. Bucureşti. vin) – practic erau alăturate. .07. mazăre verde comercializate la „Oferte soc” dar fără informațiile privind durata promoției). Bacău (neprecizarea perioadei în care este valabila promoția la produsele: cremă fină de frişcă. în realitate era acelaşi preț din data de 01. reducere de care consumatorul ar fi trebuit sa beneficieze la casa de marcat însă nu se oferă niciun fel de reducere. fără a se oferi informații la ce anume se refera termenul „suplimentară” care presupune existenta unor reduceri aplicate anterior sau cumularea acestei reduceri cu alte oferte existente in magazin – fapt ce nu a putut fi dovedit). Ilfov (pachet promotional constând în vopsea lavabilă şi amorsă fără informații despre perioada în care se desfăşoara promoția). iar prețul era cel obişnuit şi nu unul promoțional).2010. cu pretul la raft de 9. Iasi (televizoare. Bucureşti (produse de marochinărie la oferta promoțională „15% reducere suplimentară”.06. cazane pentru combustibil solid. betoniere. mese de calculator. uşi de interior. fără a beneficia de un avantaj real Abateri constatate în judetele Suceava (caşcaval pe a cărui etichetă era specificat „Acum. iaurt comercializat la “promoție 8 la pret de 6”. ulei. hârtie igienică.

societatea „Perla Harghitei” SRL (J19/127/1991.Campania „Perla Harghitei” încalcă legislaţia privind loteriile publicitare şi publicitatea înşelătoare În perioada 1 octombrie 2010 – 31 martie 2011. cu elemente de identificare – caracterizare incomplete sau netraduse în limba română). un laptop Lenovo pe săptămână sau un telefon Nokia 7230 pe zi!” Loteria publicitară s-a încheiat… dar premiile promise nu s-au acordat.03.5.890 euro şi a acordat 39 premii în valoare de 20. „Perla Harghitei” a extins cacealmaua şi în Republica Moldova. inclusiv cele de pe bidoanele participante la loterie. „Au fost aplicate 47 de amenzi contravenționale însumând 166 000 lei şi 12 avertismente pentru încălcarea reglementarilor privind protecția consumatorilor. Basarabenii nu au „prins” nici măcar un premiu . CUI. a organizat loteria publicitară (aşa se numeşte.La o lună şi jumătate de la demararea loteriei publicitare în România. IV. conform legislaţiei în vigoare) „Mărimea contează – Perla Harghitei 5L vă premiază!”. 9 . se spunea: „În perioada 01. 18 laptop-uri „Lenovo” şi 152 telefoane Nokia 7230 .300 euro . Pentru încălcarea prevederilor Legii 363/2007 au fost emise 4 decizii de încetare a practicilor comerciale incorecte”. RO 505623). 7 laptop-uri Lenovo (în loc de 25) şi 30 de telefoane Nokia 7230 (în loc de 182). organizatorul a acordat două Dacia Logan Laureat (în loc de şase). Mehedinți (neafişarea prețurilor la raft pentru o parte din produsele comercializate).Perla Harghitei a promis 213 premii în valoare de 74.10.2010-31. Conform site-ului propriu. pruducătorul apei minerale cu acelaşi nume. În toate materialele publicitare.2011 cumpăraţi şi uitaţi-vă sub capac! Puteţi câştiga o Dacia Logan Laureat pe lună. Bucureşti (deficiențe privind modul de întocmire a certificatelor de garanție). Cazuri practice în care s-a constatat incălcarea drepturilor consumatorului prin practicarea unei publicități înşelătoare „Mărimea contează – Perla Harghitei 5L vă premiază!” -Perla Harghitei şi-a ţepuit consumatorii de 4 Logan-uri. Alte abateri Abateri constatate în județul Sibiu (produse alimentare comercializate în afara datei durabilității minimale.

Dar ce mai contează? Oricum nu a fost nici un câştigător din Republica Moldova. situaţie probabil „intuită” de organizatori. iar organizarea unei asemenea loterii publicitare în Republica Moldova implică un regulament aparte.690).570). Prin urmare. inclusiv TVA (conform sumelor menţionate în regulamentul postat pe site): -două Loganuri în valoare de 13. s -a emis un act adiţional la regulament.Pentru organizatori nu a contat faptul că Republica Moldova este un alt stat.870 euro (7 x 410). pentru că sunt „fraţi cu românii” (nu şi cu ungurii. Pe 15 noiembrie 2011. prin care se preciza: „Campania este organizată şi se desfăşoară pe întreg teritoriul României şi al Republicii Moldova”. în loc de 25 laptopuri Lenovo în valoare de 10. Trăgând linie.250 euro -30 de telefoane Nokia 7230.250 + 24. ajungem la concluzia că „Perla Harghitei” a promis premii în valoare totală de 74.140 + 10. organizatorul „Perla Harghitei” a precizat:„Campania este organizată şi se desfăşoară pe întreg teritoriul României”. Altfel spus. Hai să-i prostim şi pe basarabeni! La momentul lansării loteriei publicitare. desigur). 10 . dar a acordat premii de numai 20. Deşi este evident că această loterie publicitară încalcă atât prevederile legii care reglementează loteriile publicitare.ro în legătură cu „ţeapă la 5 litri.570 euro.590 euro.În bani. cât şi Legea privind publicitatea înşelătoare(chiar există astfel de legi!). cu o altă legislaţie. marca Perla Harghitei”. merită şi ei o ţeapă.050 euro (30 x 135). în loc de 182 telefoane Nokia 7230 în valoare de 24.300 euro. în valoare de 2. şmecherii de la „Perla Harghitei” s-au gândit că basarabenii.890 euro (40. vom urmări ce poziţie adoptă insituţiile responsabile în acest caz – Protecţia Consumatorului şi Finanţele (cine a citit cele două legi ştie de ce şi Finanţele!) – ca urmare a sesizării transmise de ANTITEPARI.140 euro -7 laptop-uri Lenovo. în loc de 6 Loganuri în valoare de 40. premiile acordate de „Perla Harghitei” au următoarele valori. în valoare de 4. o ţeapă de 54.380 euro (2 x 6.

Astea sunt poveşti. cea mai pură din lume nici nu există. Dar ei au apă plată şi din altă sursă. Problema este că se extrapolează la toate apele. părinţii dau şi mai mult. Aqua Carpatica a avut nitraţi sub unitatea de detecţie.9. Au acum două surse de apă plată şi o sursă de apă carbogazoasă.30 la una dintre apele lor. ne spune că "nu există nicio apă în lume care să aibă zero nitraţi". deci automat reclama de la prima se extrapolează şi la cealaltă. ne-a declarat Mihail Ianăş. Patronul Aqua Carpatica trebuie să fie conştient că nu poate să facă absolut ce vrea. Sigur că. cu o valoare mică. Trebuie obligaţi să scrie adevărul pe etichete şi să nu mai prezinte în reclamele mincinoase că este singura apă pură din lume. Patronatul Apelor Minerale (APEMIN) acuză producătorul Aqua Carpatica de publicitate mincinoasă şi a adresat o plângere procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de 11 . Spune că este singura apă din lume care nu are nitraţi şi că este cea mai pură apă din lume. Induce în eroare consumatorul. de 0. dar acum analizele au arătat că valoarea este de 0. unde valoarea este peste unu. În condiţiile astea. supuşi unei asemenea dezinformări. ceea ce este fals.. într-adevăr.20 -0. La început. ceea ce înseamnă că reclama este dublu înşelătoare". "Problema la Aqua Carpatica este că face reclamă mincinoasă.250. călcând peste celelalte ape. peste unu la nitraţi Adrian Feru. fără să pui problema că e cea mai mică din lume. patronul Aqua Carpatica a afirmat că mamele şi bebeluşii trebuie să bea numai această apă pentru că este singura pură.8-0. sugerând că apa celorlalţi nu este bună. ci doar Aqua Carpatica. sursa Băjenaru. Scopul patronului a fost ca prin această reclamă mincinoasă să-i crească cota de piaţă şi să mărească preţul". ne-a declarat Adrian Feru. La apa plată este peste unu. director de cercetare-dezvoltare la Societatea Naţională a Apelor Minerale.Aqua Carpatica – Cea mai pura apa din lume!” "Nu există nicio apă în lume cu zero nitraţi" Directorul executiv al APEMIN. aşa cum scrie Aqua Carpatica pe eticheta produsului. spune că "Aqua Carpatica nu este deloc cea mai pură din lume.. apa plată. La cea de apă carbogazoasă. Analizele. În anumite conferinţe şi prezentări pe care le-a susţinut. Mihail Ianăş. tu ai venit cu un produs. valoarea nitraţilor este mai mare.

V. Menţiunea «cea mai pură apă din lume» de pe eticheta produsului Aqua Carpatica induce în eroare consumatorii prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase în scopul de a obţ ine un folos material injust.Casaţie şi Justiţie. plângerea APEMIN a ajuns şi la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului. premii. precum şi retragerea de pe piaţă a acestor produse. Nu ezitați să solicitați informații suplimentare ori de câte ori sunteți nelămurit sau aveți dubii privind o campanie publicitară făcută prin orice mijloace (afişe. Acest lucru este prevăzut în Codul Penal cu închisoare de la 3 la 15 ani". la Ministerul Finanţelor. Concluzii şi recomandări La cumpărarea produselor vândute sub sigla unor campanii publicitare prin care se promit diverse avantaje la achiziționare (reduceri de preț.) verificați dacă oferta mai este valabilă la momentul respectiv. În cazul ofertelor cu reduceri de preț. cantitatea. la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). anunțuri pe site sau chiar în cadrul magazinului). Totodată. informații despre produsele oferite la promoție (denumirea. pliante. prețul pachetului promoțional. prețul produselor comercializate individual pentru a putea calcula diferența dintre pretul individual şi cel al pachetului promoțional). participări la tombole etc. Nu achiziționati produse oferite la promoție dacă nu există toate informațiile referitoare la acea promoție: perioada de desfăşurare a promoției. APEMIN solicită "dispunerea de către procurorul general a opririi de la comercializare a produselor care încalcă prevederile legale. La achizitionarea pachetelor de produse „3 la pret de 2” sau „al doilea produs la jumatate din preț” verificați prețul produselor individuale care trebuie să existe în mod obligatoriu la vânzare pentru a-l putea compara cu pretul pachetului promoțional. verificați la cititoarele de cod de bare din cadrul marilor magazine sau direct la casă daca prețul afişat este şi cel ce va fi facturat. aceasta fiind trimisă şi prim-ministrului Victor Ponta. 12 .

Ed. Directiva Consiliului din 10 septembrie 1984 de apropiere a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative din statele membre cu privire la publicitatea înşelătoare (84/450/CEE). Lumina Lex.ro/stiri/eveniment/209201/APEMIN-cere-inchisoare-pentru-producatorulAqua-Carpatica http://modeldecontract. 1993.html#axzz2UQoKAwKw http://www. Timişoara.avocatnet. 2001. Emilia Mihai: Dreptul concurenţei: drept comunitar şi drept românesc. 359/2 August 2000 cu modificările ulterioare.avocatnet.ro/content/articles/id_20964/ANPC-49-dintre-magazine-au-campaniipublicitare-inselatoare.7 http://www.html Legislaţie: Legea Nr. Yolanda Emisecu: Concurenţa neloială – Drept român şi comparat. p.VI. 148/2000 privind publicitatea publicată în Monitorul Oficial Nr. Mirton.ziarulring. Ed.ro/formular/articol/id_502/Articolul_urmator. 13 . Bibliografie V. V. Bucureşti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful