ÓCopyright www.ReferateOnline.com Cel mai complet site cu referate Literaturã românã interbelicã 1.

) Reviste ºi tendinþe în evoluþia literaturii Perioada interbelicã cuprinde anii 1918-1944. Aceastã perioadã se caracterizeazã pe plan european prin înfrângerea Germaniei în timpul primului rãzboi mondial, prãbuºirea imperiului Austro-Ungar ºi revoluþia din Rusia. Pe plan naþional se realizeazã unitatea naþionalã ºi integrarea în ritmul european de modernizare. În literaturã tendinþelor umaniste democratice care dominã în epocã li se opune forme de ideologie rasiste. Fasciste, reacþionare. De aceea viaþa literaturã cunoaºte conflicte ºi polemici violente. În acest contest se impun personalitãþi ca Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Mateiu Caragiale, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, ion Barbu, Eugen Lovinescu, Tudor Vianu. 2.) Reviste ºi curente Dupã primul rãzboi mondial ziare cu paginã literarã ºi reviste literare sporesc la numãr. Aºa avem "Viaþa româneascã". Apare la 6 martie 1906 la Iaºi sub conducerea lui Constantin Stere, ºi Paul Bujor, director ºtiinþific devine profesorul dr. Ion Cantacuzino, iar proprietarii revistei sunt Constantin Stere, Ion Botez, Garabet Ibrãileanu. Din 1915 directorul unic al revistei rãmâne Garabet Ibrãileanu. În timpul primului rãzboi mondial revista îºi înceteazã apariþia pânã în 1920 când reapare sub conducerea lui Ibrãileanu. Din 1930 revista se mutã la Bucureºti, conducerea fiind preluatã de Mihail Relea ºi George Cãlinescu. Din 1948 va apare seria care continuã ºi azitãzi. În "Viaþa româneascã" accentul se pune pe autenticitate ºi specificul naþional înþeles ca dimensiune socialã, important fiind poporul ºi rasa europenizarea ca asimilare a spiritului naþional repudierea decadentismului ºi simpatia pentru þãrãnime. În jurul acestei reviste se dezvoltã curentul literal cunoscut sub numele poporanism. Dintre scriitori de la "Viaþa româneascã" amintim pe Spiridan Popescu, Calistrat Hogaº, Jean Bart, Pãtãºcanu, Mironescu, Sadoveanu, Topîrceanu, Ionel Teodoreanu ºi alþii. În perioada interbelicã disputele literare duc în jurul modernismului ºi al tradiþionalismului. Modernismul denumeºte tendinþa inovatoare într-o anumitã etapã a unei literaturi. Modernismul apare în literatura secolului al XX.-lea opunându-se tradiþionalismului proclamând noi principii creaþiei. Tendinþa modernistã susþine: europenizarea (sincronizarea) literaturii naþionale cu literatura Europei promovarea scriitorilor tineri teoria imitaþiei eliminarea decalajului în culturã trecerea de la o literaturã cu tematicã ruralã la una de inspiraþie urbanã cultivarea prozei obiective evoluþia poeziei de la epic la liric ºi a prozei de la liric la epic. În literatura românã Eugen Lovinescu teoretizeazã asupra modernismului în revista "Sburãtorul" ºi în cenaclul cu acelaºi titlu. Revista "Sburãtorul" apare la Bucureºti între anii 19191922 ºi apoi între 1926-1927. Îl are ca ºi conducãtor pe Eugen Lovinescu. Cenaclul "Sburãtorul" are o existenþa mai îndelungatã între 1919-1947. Obiectivele grupãrii erau: promovarea tinerilor scriitori imprimarea unei tendinþe moderniste în evoluþia literaturii române. Primul obiectiv s-a realizat prin lansarea unor nume ca Ion Barbu, Camil Petrescu, Ilarie Voronca, George Cãlinescu, Pompiliu Constantinescu. Al doilea obiectiv a cunoscut un proces mai îndelungat de constituire. Eugen Lovinescu îºi dezvoltã concepþiile sale moderniste în lucrãrile Istoria civilizaþiei române moderne ºi Istoria literaturii române contemporane. În aceste lucrãri modernismul lovinescian porneºte de la ideea cã existã: un spirit al veacului explicat prin factori materiali ºi morali, care imprimã un proces de o

) Proza din perioada interbelicã Anii interbelici se caracterizeazã în literatura românã printr-o remarcabilã dezvoltare a romanului care în scurt timp atinge nivelul valoric european. antipictura. În 1922 revista se mutã la Bucureºti ºi trece sub conducerea lui Nechifor Crainic. Ion Vinea a solicitat ca ºi colaboratorii ai revistei pe scriitorii Arghezi. Camil Petrescu. 3. dintre pictori Picasso. Ei cultivau antiliteratura. Dadaiºtii îºi exprimau dispreþul faþã de o lume incapabilã sã opreascã barbaria ºi crima. dar pe trepte valorice superioare ºi cu modalitãþi specifice. Ilarie Vorunca. Seria nouã apare sub conducerea lui Al. Un an de referinþã pentru romanul românesc este 1920. Constructivismul românesc s-a grupat în jurul revistei "Contemporanul" condusã de Ion Vinea. "Ion" este însã primul roman românesc comparabil cu capodoperele universale prin impresia copleºitoare de viaþa pe care o degajã. Ion Barbu. Dintre scriitorii tradiþionaliºti amintim Lucian Blaga. Suprarealismul urmãrea prin programul sãu pãtrunderea artei în planul inconºtientului. Consecinþa acestei teze era cã opera de culturã cu adevãrat româneascã trebuia sã includã în substanþa ei ideea de religiozitate. Revista tradiþionalistã este "Gândirea" care apare la Cluj în 1921 sub conducerea lui Cezar Petrescu ºi Cucu. ajungând în domeniul absurdului. În perioada interbelicã se intensificã dezbaterile cu caracter teoretic în legãturã cu . Saºa Panã ºi chiar Tudor Arghezi. Ion Barbu. Prin tradiþionalism se înþelege continuarea vechilor curente tradiþionale preluându-se ideea cã istoria ºi folclorul sunt domeniile relevante ale specificului unui popor. Dupã 1934 conducerea revistei o ia Camil Petrescu ºi apoi Dumitru Caracostea. el cuprinzând medii sociale diferite ºi problematici mai bogate ºi mai complexe. ºi Rebreanu. Hontensia Papadat Bengescu. Prima între 1934-1945 ºi a doua între 1945-1947. credinþa religioasã ortodoxã care ar fi elementul esenþial de structurã a sufletului þãrãnesc. Pânã la apariþia acestui roman au apãrut ºi alte romane cum sunt "Ciocoii vechi ºi noi" a lui Nicolae Filimon.modernizare a civilizaþiilor de integrare într-un ritm de dezvoltare sincronicã teoria imitaþiei care explicã viaþa socialã prin interacþiunea reacþiilor sufleteºti principiul sincronismului care în literaturã înseamnã acceptarea schimbului de valori a elementelor care conferã noutate ºi modernitate fenomenului literar. Suprarealismul a fost teoretizat ºi practicat la revistele "Alge" ºi "Urmuz". antimuzica. Aici intrã "Revista fundaþiilor regale" care apare lunar la Bucureºti în douã senii. "Mara" de Ion Slavici ºi "Neamul ºoimãreºtilor" de Mihail Sadoveanu. Acesta a fost iniþial la Zürich de Tristan Þara. Aºa avem creaþiile lui Camil Petrescu. Avangardismul european are ca punct de plecare curentul nou conformist numit dadaism. al delirului în care spaþiile umane scapã controlul conºtientei. iar dintre prozatori Cezar Petrescu. Cãlinescu. iar dintre scriitorii românii Aurel Baranga. "Romanul comãneºtilor" a lui Duliu Zamfirescu. Acum apar romanele citadine în care cadrul de desfãºurare al acþiunii este oraºul modern. Va continua sã aparã pânã în 1944. Scriitorii tradiþionaliºti au cãutat sã surprindã în operele lor particularitãþile sufletului naþional prin valorificarea miturilor autohtone a situaþiilor ºi credinþelor strãvechi. Hontensia Papadat Bengescu. În romanul interbelic se continuã inspiraþia ruralã prin operele lui Sadoveanu. Vasile Voiculescu. conturând natura. Dintre colaboratorii la revista "Sburãtorul" amintim Ion Barbu. Constructiviºtii subliniau necesitatea unei corespondenþe între artã ºi spiritul contemporan al tehnicii moderne care inventeazã forme noi. Dintre reprezentaþii suprarealismului amintim pe plan European: Louis Aragon. Revista îºi propune sã fie o publicaþie cu rãdãcini în toate terenurile activitãþii naþionale. Rosetti. Sunt ºi alte reviste constructiviste ca "Integral" ºi "Punct". Tristan Þara ºi alþii. La aceste concepþii se adaugã de cãtre Nechifor Crainic factorul spiritual. În aceastã perioadã apar publicaþii de avangardã. dar ºi pictori ºi sculptori dintre care Constantin Brâncuºi. când apare "Ion" a lui Liviu Rebreanu. Dintre colaboratori ai revistei amintim pe Tudor Arghezi. Ion Pillat. al visului. Mateiu Caragiale ºi dintre dramaturgi Adrian Maniu ºi Lucian Blaga. Gala Galaction. Romanul românesc îºi lãrgeºte tematica. care orienteazã revista pe direcþia maiorescianã. Legat de mediul citadin se dezvoltã ºi problema intelectualului strãlucit ilustratã de romanele lui Camil Petrescu. Din acest curent decurg curentele de avangardã: constructivismul ºi suprarealismul. Primul redactor ºef al revistei este Paul Zaripol.

romanul. Ca reprezentanþi de seamã a prozei interbelice amintim pe Mihail Sadoveanu. memorialistã la Constantin Stere ºi fantasticã la Mircea Eliade. În perioada interbelicã romancierii experimenteazã tehnici multiple al e romanului modern.ÓCopyright www. estetizantã ºi simbolicã la Mateiu Caragiale. Pe lângã roman în proza interbelicã se dezvoltã: nuvela la Gib Mihãiescu. Astfel avem tendinþa de revenire la modelele tradiþionale precum cel balzacian pe care George Cãlinescu îl foloseºte în "Enigma Otiliei". care prezintã personajele în deosebi prin comportamentul lor romanul de analizã care este interesat de viaþa interioarã de psihic.com Cel mai complet site cu referate . Mare importanþã o are în acest domeniu teoretic conferinþa lui Camil Petrescu "Noua structurã" ºi opera lui Marcellu Prust. El considera absolut necesar dezvoltarea romanului românesc pe linia studiului caracterului. Din acest studiu se deprinde o nouã viziune a supraposibilitãþilor de cunoaºtere a fiinþei umane în acord cu evoluþia filozofiei ºi ºtiinþelor. Astfel Garabet Ibrãileanu în studiul "Creaþie ºi analizã" constatã existenta a douã principale tipuri de roman: romanul de creaþii. Romanul interbelic cunoaºte ºi alte orientãri cum este cea liricã în opera lui Ionel Teodoreanu.ReferateOnline. reportaj literar la Seo Bogza ºi proza originalã a lui Urmuz deschizãtoare de drumuri pentru literatura deceniilor urmãtoare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful