7.

Metode de eşantionare Constituirea eşantioanelor în cercetările de marketing se poate face utilizând metode diverse, aplicabile în condiţii concrete specifice, cu respectarea celor două principii. Acestea pot fi sistematizate din mai multe puncte de vedere. Astfel, ţinând seama de principiul de selecţie situat pe primul plan, eşantionarea poate fi: aleatoare, raţională şi mixtă. În raport cu modul de realizare a selecţiei, există sondaje: repetate, nerepetate şi mecanice. În funcţie de numărul unităţilor selectate la o extragere, întâlnim sondaje simple (în care extracţia este constituită dintr-un singur element) şi sondaje de serii (când se extrag mai multe unităţi deodată). Luând în considerare volumul eşantionului, ar fi de semnalat selecţii de volum mare (de peste 30 de elemente) şi de volum mic (sub 30 de elemente). Cele mai importante modalităţi de eşantionare vor fi prezentate pe scurt în cele ce urmează. 7.1. Eşantionarea aleatoare simplă Acest gen de eşantionare (considerat cel mai „democratic”) are la bază principiul alegerii întâmplătoare, potrivit căruia fiecare unitate a colectivităţii generale trebuie să aibă aceeaşi şansă de a fi inclusă în eşantion. Respectându-se acest principiu, toate eşantioanele (de aceeaşi dimensiune) care pot fi constituite din populaţia investigată vor avea aceeaşi probabilitate de a fi selecţionate . În funcţie de modul în care se prezintă colectivitatea generală, de bazele (listele) de sondaj disponibile şi de procedeele de extragere utilizate, selecţia aleatoare simplă se prezintă în mai multe variante. a) Selecţia repetată este un procedeu de eşantionare aleatoare bazat pe aceeaşi probabilitate de includere în eşantion pentru fiecare unitate din colectivitatea generală. Dacă volumul acestei colectivităţi 1 . Pentru a menţine aceeaşi şansă de extragere N pentru fiecare unitate, după fiecare extracţie unităţile selectate se reintroduc în baza de sondaj (păstrânduse astfel constant numărul total N de elemente din cadrul acesteia). Procedeul este recomandat mai ales în cazul colectivităţilor mari. În cazul celor mici, includerea repetată a aceleiaşi unităţi în eşantion îl poate face pe acesta nereprezentativ (prin includerea în eşantion de mai multe ori a aceluiaşi element). este N, probabilitatea unică de extragere va fi egală cu Atunci când nu se cunoaşte dispersia colectivităţii generale care face obiectul cercetării de marketing, se consideră că este suficient să se efectueze câteva selecţii întâmplătoare experimentale (folosindu-se eşantioane pilot de 30 - 40 de elemente), cu ajutorul cărora se obţin informaţiile necesare estimării, cu aproximaţie, a acestei dispersii.

De aceea. pe de altă parte. determinat cu relaţia: N k= . care este total atipică pentru zilele săptămânii. Ca urmare. De exemplu. dacă primul element selectat de pe o listă (pe care sunt trecute. 29... în eşantion se vor include elementele cu numerele: 9. N N −1 N − 2 N −n îşi schimbă valoarea pe măsura includerii elementelor în eşantion. Pentru asigurarea caracterului aleator al extragerilor. rezultatele sondajului pot fi viciate. În acest scop. Aşa cum ne sugerează denumirea pe care o poartă. celelalte vor fi extrase din k în k unităţi. respectiv al eşantionului).din plătitorii de impozite. b1) Prima dintre ele are la bază principiul potrivit căruia un element extras din colectivitatea generală nu se mai reintroduce în baza de selecţie. într-o ordine întâmplătoare. într-o a doua variantă. .. . Acest al doilea tip de eşantionare mai este denumit şi selecţie sistematică. dar în aşa fel încât fiecare unitate să nu poată fi selectată decât o singură dată. extragerea se va face respectându-se cu stricteţe ordinea numerelor din tabelele respective. n (N şi n fiind volumul colectivităţii generale. 89 etc.b) Selecţia nerepetată urmăreşte să înlăture efectele negative (asupra reprezentativităţii eşantionului) ale includerii de mai multe ori a aceleiaşi unităţi în colectivitatea de selecţie. mai ales în cazul colectivităţilor generale de volum mic. După ce componentele din baza de selecţie sunt numerotate într-o ordine (întâmplătoare oarecare). Datorită faptului că primul element de pe listă este ales cu totul la întâmplare. au fost concepute două variante de realizare a selecţiei nerepetate. 69. unităţile sunt extrase (tot întâmplător) din baza de selecţie. eşantionarea aleatoare poate face uz de tabelele cu numere întâmplătoare. alegându-se (din baza de selecţie) absolut la întâmplare primul element al eşantionului. iar k ar fi egal cu 20. ele se prezintă sub forma unor liste astfel construite încât fiecare număr să aibă aceeaşi şansă de apariţie. toate înregistrările vor corespunde numai acestei zile. 49. folosindu-se un pas de extracţie (k). motiv pentru care probabilităţile de includere a elementelor în eşantion nu mai sunt egale . selecţia nerepetată se consideră (din punctul de vedere al teoriei probabilităţii) echivalentă cu cea repetată. rezultatele eşantionării pot fi catastrofale. cu o problemă majoră: atunci când există un ciclu în baza de eşantionare.. selecţia sistematică este confruntată. pasul de extracţie suprapunându-se peste acesta. De exemplu. de pildă . b2) Pentru a se preveni denaturarea informaţiilor. iar prima zi. se consideră că principiul alegerii aleatoare este respectat întru totul. întocmite de specialiştii în teoria probabilităţilor. Acest lucru devine vizibil deoarece rapoartele pe baza cărora ele se calculează: 1 1 1 1 . Există şi situaţii în care principiul eşantionării întâmplătoare se aplică ţinând seama şi de aşa-numita lege a lui Pareto (potrivit căreia circa 20% din subiecţii unei colectivităţii . aleasă la întâmplare este duminica. Prezentând marele avantaj că este cea mai simplă metodă de eşantionare. Odată stabilit pasul k. toate componentele colectivităţii generale) este al nouălea. dacă vânzările dintr-un magazin se urmăresc la fiecare a şaptea zi din săptămână.

probabilităţile de includere a unităţilor în eşantion nu vor mai fi egale. celor 20% din elementele cele mai importante ale populaţiei trebuie să li se asigure o şansă mai mare de a fi selectate (probabilitatea lor de selecţie.din impozitul total încasat).asigură 80% din nivelul total al unei caracteristici . Pentru a asigura reprezentativitatea eşantionului. mărindu-se de circa 4 ori). Ca urmare. Cu alte cuvinte.. . faţă de cea corespunzătoare celor 80% din elementele mai puţin importante. Principiul alegerii aleatoare se respectă şi în cazul celorlalte modalităţi de selecţie. în astfel de situaţii se va opera cu probabilităţi de selecţie proporţionale cu importanţa fiecărei categorii de elemente în colectivitatea generală.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful