INFORMATICA (4 ani) LICENTA 2007 SUBIECTE PROPUSE LA DISCIPLINELE DE INFORMATICĂ

1. Algoritmi si Structuri de Date I 1. Algoritm de generarea a tuturor submultimilor unei multimi – descriere si implementare in Java. 2. Algoritm de simulare a inmultirii numerelor naturale mari – descriere si implementare in Java. 3. Algoritmi recursivi – descriere si implementare in Java (de exemplu, folosind problema acoperirii tablei de sah prin mutari ale calului). 4. Algoritm de generare a combinarilor – descriere si implementare in Java. 5. Algoritm de determinare a tuturor triangulatiilor unui poligon convex – descriere si implementare in Java. 6. Scrieti un program pentru determinarea tuturor radacinilor rationale ale unei ecuatii cu coeficienti intregi. 7. Scrieti un program pentru descompunerea unui numar natural ca suma de cat mai putini termeni din sirul Fibonacci ( F0 = 0, F1 = 1, Fk = Fk −1 + Fk − 2 , k ≥ 2 ).
n . Sa se scrie un 8. Fie x1 si x2 radacinile ecuatiei x 2 − 3 x + 2 = 0 si S n = x1n + x2 program care determina numarul divizorilor lui S50 . 9. Scrieti un program pentru determinarea numarului combinarilor de 1234 elemente luate cate 567 (atentie: rezultatul are 369 cifre!). 10. Scrieti un program care sa determine cea mai mica valoare a lui n astfel incat 1234567 = x1 + x2 + ... + xn si xk ∈ {−k , k } ,1 ≤ k ≤ n

2. Algoritmi si Structuri de Date II 11. Metoda “backtracking” – descriere si exemple. 12. Algoritmi eficienti de sortare – descriere si exemple (quicksort, heapsort). 13. Metoda “programare dinamica” – descriere si exemple. 14. Algoritmi pentru determinarea arborelui partial minim (Prim, Kruskal). 15. Metode de parcurgere a grafurilor neorientate – descriere si aplicatii. 16. Scrieti un program care sa afiseze toate partitiile lui 32 ca suma de numere naturale impare (nu conteza ordinea termenilor).

17. Scrieti un program care sa determine un subsir crescator maximal dintr-un sir de 100 de numere naturale preluat dintr-un fisier text. 18. Se preia dintr-un fisier text o matrice cu 30 linii si 40 coloane. Elementele matricei sunt numai valori 0 sau 1. Scrieti un program care sa determine un “dreptunghi de arie maxima” in aceasta matrice, care sa contina numai elemente nule (dreptunghiul va fi determinat de cele doua linii si cele doua coloane intre care se afla valorile indicilor elementelor care fac parte din acest dreptunghi). 19. Scrieti un program care sa determine componentele conexe ale unui graf neorientat. 20. Scrieti un program care sa determine distanta minima dintre doua noduri ale unui graf neorientat ponderat folosind algoritmul lui Dijkstra. 3. Programarea calculatoarelor 21. Elemente de baza ale programarii in Java. Tipuri de date. Notiunea de variabila. Metode. Supraincarcarea metodelor. Transferul parametrilor. 22. Recursivitate. Conceptul de recursivitate. Functii matematice recursive. Implementarea recursivitatii in Java. 23. Structuri statice de date. Tablouri de date uni- si multidimensionale in Java. 24. Structuri dinamice de date: liste, stive, cozi, arbori binari. Implementarea structurilor dinamice de date in Java. 25. Programarea intrarilor si iesirilor in Java. 26. Un medicament se caracterizeaza prin denumire, compoziţie, indicaţii, contraindicaţii şi mod de administrare. Sa se scrie o clasă Medicament care implementeaza caracteristicile medicamentelor si furnizează metode publice prin care se pot obtine informatii despre un anumit medicament. Informatiile despre medicamente vor fi preluate din fisierul “dateMedicamente.txt” cu urmatorul continut:
neo-angin | amilmetacrezol, alcool, levomentol | tratatementul bolilor inflamatorii | copii sub 6 ani | la 2-3 ore famotidină | 20 mg de famotidină | ulcer gastric şi duodenal | hipersensibilitate la substanţa activă | o singură doză/zi flamexin | ciclodextrin, glicolat de sodiu | antiinflamatori, antireumatic | alergie la piroxicam | un comprimat pe zi

-

Sa se foloseasca clasa Medicament, precum si o structura de date (la alegere) pentru a scrie o clasa numita AgendaMedicala care furnizeaza metode ce implementeaza urmatoarele operaţii: afisarea denumirii medicamentelor în ordine alfabetică, cautare după denumirea unui medicament, afişarea informaţiilor unui anumit medicament, şttindu-se numele acestuia.

Pentru aceasta programul are nevoie de numele depunătorului şi suma cu care deschide contul (aceasta trebuie sa fie >=100 000).txt”. . în cazul în care utilizatorul raspunde cu “da” la intrebarea: “Vreti sa vedeti tipurile de jucarii pe care avem in magazin?” Dacă utilizatorul răspunde cu “nu”. 2000. numele unui depunător şi suma curentă pe care acesta o are în cont. In plus. Această metodă ar trebui să fie apelată. atunci programul ar trebui să afişeze următorul mesaj: “Introduceti un tip de jucarie:” impreuna cu toate tipurile de jucării din magazin. precum si o structura de date (la alegere) pentru a scrie o clasa numita AgendaTelefonica care furnizeaza metode ce implementeaza urmatoarele operaţii: . Sa se scrie clasa Jucarie care implementează. Sa se scrie o clasa Abonat care implementeaza caracteristicile unui abonat si furnizează metode publice prin care se pot obtine informatii despre un anumit abonat.cautare după numele unui abonat. generând un numar de cont nou. . programul va crea un cont nou . Tipurile de jucarii si preturile lor sunt memorate in fisierul “jucarii.crearea unui cont. Un abonat telefonic se caracterizeaza prin nume. .27. 28. Informatiile despre abonati vor fi preluate din fisierul “date. Să se creeze o clasa Cont care implementează informatiile despre conturile dintr-o agenţie CEC şi furnizează metode de accesare a acestor informaţii. ale caror preturi sunt: 1000. . Un cont se caracterizeaza prin numar cont. cu ajutorul unei liste sau cozi sa se creeze o lista (coada) de jucării şi sa conţina o metodă care afişează tipurile de jucării în ordine descrescătoare a preţului lor. adauga conturi noi şi afişarea sumei dintr-un anumit cont.afisarea abonaţilor în ordine alfabetică după numele acestora. Programul actualizeaza conturile existente. adresa şi numar de telefon.cautare după numărul de telefon. 3000 lei. Utilizatorul tastează numele unui tip de jucărie şi programul afişează preţul ei. şi-l va adauga la structura de date folosită. elementele prin care diferentiem un tip de jucarie de celelalte tipuri: descriere tip si pret. Să se scrie un program care. Un magazin de jucarii isi stabileste preturile in functie de tipul jucariei: papusi.adaugarea unui abonat.txt” astfel încat acesta să conţină agenda curentă de abonaţi telefonici. Folosind aceasta clasă şi o structură de date oarecare (care doriti) să se scrie o clasă care furnizează metode ce implementează operaţiile ce pot fi executate asupra conturilor dintr-o agenţie CEC: . 1500. prenume. jocuri electronice si roboti. cu ajutorul variabilelor. clasa AgendaTelefonica are o metoda care descarca elementele structurii de date în fisierul “date. . Cu aceste informatii.txt” cu urmatorul continut: Ionescu Pop Aleea rozelor 457789 Popescu Ion Strada Sperantei 789064 Marinescu Marin Strada Stejarului 675643 Sa se foloseasca clasa Abonat.stergere a unui abonat. 29. Sa se scrie un program care realizeaza operatiile asupra conturilor ale unei agenţii CEC. masinute.

39. Evaluarea unor expresii în notatie postfixata. Performanţa sistemului de calcul. Presupunem că în fişierul “expresii.calculeaza R = OP1 E OP2 . Să se scrie un program care citeşte operatorii şi operanzii fiecărei expresii din fişier şi îi introduce într-o lista sau coada.dat” din directorul curent sunt memorate câteva expresii aritmetice în notatie postfixata. div şi mod.Specificaţi părţile componente. 33. 35. - 4. Consideraţii generale şi arhitectură. Programul are nevoie de numărul contului (a cărui validitate este verificată de program ) şi de suma pe care o adauga sau scoate din suma curentă. organizare. /.pune R în stiva . Să se scrie un program în limbaj de asamblare care afişează suma a două numere de maxim două cifre introduse de la tastatură. Consideraţii generale. Calculatoare orientate pe flux de date. Să se scrie un program în limbaj de asamblare care criptează/decriptează prin translaţie de n un text introdus de la tastatură.actualizarea unui cont. .daca E este operator atunci: . Organizarea Sistemelor de Calcul 31. *. Arhitecturi multiprocesor. clasificare Flynn. Organizarea regiştrilor şi a memoriei la microprocesorul Intel8086. Apoi evaluează expresia respectivă folosind o lista sau stivă (de operanzi) şi implementând următorul algoritm: atâta timp cât coada nu este vida: . 34.scoate elementul din stivă şi îl afişează.extrage OP2 şi OP1 din stiva . Pentru aceasta. 36. Dacă numărul de cont este invalid. . Fiecare expresie aritmetică este memorată pe câte o linie a fişierului şi este formată din numere (cifre) şi operatorii aritmetici: +. Descrieţi funcţionarea unui microprocesor generic. programul are nevoie de numărul contului şi va afişa numele depunătorului şi suma curentă din cont. Enslow. Să se scrie un program în limbaj de asamblare care afişează pe ecran o figură geometrică şi o animează.afişarea sumei pe care o are în cont un anumit depunător. Transputere. -. Să se scrie un program în limbaj de asamblare care afişează produsul a două numere de maxim două cifre introduse de la tastatură. 38.daca E este operand atunci pune E în stiva . 40. corecte din punct de vedere sintactic. atunci se va afişa un mesaj de eroare. 32. 30.extrage un element din coadă pe care îl notăm cu E . 37. : definiţie.

p2 şi p3 care produc ieşiri sub formă de caractere utilizând rutina “putc”. /*definire şi iniţializare semafoare*/ /*cod P2*/ L2: DOWN(R). succesiv. UP(R). goto L2. Stările proceselor în sistemele cu multiprogramare şi mecanismele. Justificaţi necesitatea apelului sistem “open” (deschidere fişier). dacă e conectat. Tabela de pagini văzută ca funcţie şi mecanismul de obţinere a adresei fizice din adresa virtuală. 44. goto L1. Problematica comunicării între procese prin memorie comună şi soluţia de principiu. copierea fişierului exercitiu in DD6. afişarea listei utilizatorilor conectaţi şi redirectarea ei către fişierul cine din DD3. semaphore L=3. 47. bazate pe întreruperi. 45. putc(‘D’). goto L3. Memoria virtuală: definiţie şi modele. Ele se sincronizează folosind două semafoare: “L” şi “R”. fie procesele p1. putc(‘B’). Cum sunt utilizate rezultatele produse de executarea sa? 46.crearea structurii: /home/myname DD1 DD2 DD3 DD4 DD5 DD6 - transferul controlului către utilizator pentru a-i permite editarea cu vi a unui text ce va fi salvat în fisierul exercitiu în directorul DD4. /*cod P3*/ L2: DOWN(R). Într-un sistem cu multiprogramare.5. Structurile de date utilizate de sistemul de operare pentru implementarea gestiunii fişierelor cu index-noduri. R=0 /*cod P1*/ L1: DOWN(L). putc(‘A’). . putc(‘C’). UP(R). 43. Creaţi un fişier de comenzi Linux (script) care se va lansa cu un parametru (nume reprezentând ID-ul unui utilizator) şi va executa. pentru modificarea stării unui proces. 42. Sisteme de operare 41. căutarea în acest fişier a utilizatorului cu numele dat ca parametru de intrare în script şi afişarea liniei corespunzătoare acestuia. sau afişarea mesajului “ nume neconectat “ dacă nu e conectat. următoarele operaţii: .

putc(‘A’). goto L3. goto L2. b. /*cod P3*/ L2: DOWN(R). Dacă tabela de pagini are 220 intrări. Fie un sistem de operare ce execută gestiunea memoriei virtuale cu tabele de pagini pe un singur nivel. Ele se sincronizează folosind două semafoare: “L” şi “R”. 49. putc(‘B’). fie procesele p1. 50. Precizaţi numărul de caractere „D” ce vor fi afişate la executarea acestui set de procese. Memoria fizică este de 1 Goct. /*definire şi iniţializare semafoare*/ /*cod P2*/ L2: DOWN(R). Indicaţi numărul minim de caractere „A” ce se pot afişa. Explicaţi. De asemenea. Demonstraţi că secvenţa de caractere CABACDBCABDD este o ieşire posibilă a acestei execuţii. Explicaţi. putc(‘D’).a. 48. p2 şi p3 care produc ieşiri sub formă de caractere utilizând rutina “putc”. iar adresele în cadrul programelor sunt reprezentate pe 32 biţi (adresarea făcându-se la nivel de octet). calculaţi dimesiunea paginii şi numărul de biţi pe care este reprezentat numărul cadrului de pagină. Câte operaţii cu discul sunt necesare pentru a aduce în memorie i-nodul fişierului /home/studenti/cursSO/subiecte.txt ? Presupuneţi că i-nodul directorului rădăcină este deja în memorie. . se presupune că fiecare director ocupă doar un bloc de pe disc. Într-un sistem cu multiprogramare. semaphore L=3. R=0 /*cod P1*/ L1: DOWN(L). b. dar nimic altceva pe parcursul căii de mai sus nu este adus în memorie. Demonstraţi că secvenţa de caractere CABABDDCABCABD nu este o ieşire posibilă a acestei execuţii. goto L1. a. putc(‘C’). UP(R). UP(R). Explicaţi.

se face rezervarea respectiva. Tratarea evenimentelor de catre componentele grafice AWT. Apoi programul ar trebui sa afiseze un mesaj cu numarul locului si sectiunea fumatori sau nefumatori a avionului. Dupa ce elevul a raspuns de 10 ori. Programul ar trebui sa afiseze urmatorul menu de alternative: Alegeti 1 pentru sectiunea de Fumatori Alegeti 2 pentru sectiunea de Nefumatori Daca persoana alege 1.. Implementarea in Java a relatiei de generalizare/specializare. Apoi lasa elevul sa raspunda la aceasta intrebare pana cand da raspunsul corect. Sa se scrie un program care realizeaza acest lucru pentru un singur avion cu capacitatea de 10 locuri la fiecare zbor. Daca acest procent este mai mic de 75. “Raspunsul este corect”. se afiseaza mesajul “Urmatorul zbor este in 3 ore. dar nu renunta”. se alege un loc la nefumatori (locurile 6-10). “Excelent!”. programul ar trebui sa intrebe clientul daca doreste sa i se rezerve un loc la cealalta sectiune. 52. Mai incearca!”. In plus. “Corect”. il afiseaza si apoi generează şi afişează o alta intrebare. Daca da. “Gresit. Altfel. Clase interne. “Nu este rezultatul corect”. programul ar trebui sa calculeze procentul raspunsurilor corecte. Sa se scrie un program (applet) care sa ajute un elev sa invete înmulţirea a două numere formate din câte o cifră. 57. inclusiv şi să afişeze în bara de stare a applet-ului mesaje de genul : “Cat face 6 ori 7?” Elevul raspunde intr-un câmp de text şi apasă Enter. programul alege la intamplare unul din mesajele “Foarte bine!”. 53. Mai incearca o data”. se va afisa mesajul: “Ar trebui sa te meditezi” si se va reseta programul. Clase abstracte si interfete. 55. atunci programul ar trebui sa rezerve un loc in sectiunea fumatori (1. programul ar trebui sa contorizeze raspunsurile corecte si incorecte. 56. Daca raspunsul este gresit.” Acelasi mesaj va fi afisat si daca nu mai exista nici un loc liber. “Ai gresit.5). Rezervarea unui loc ar trebui marcata printr-un 1. Cand o sectiune este plina. Realizarea mostenirii multiple prin folosirea interfetelor. Daca este corect. astfel incat un alt elev sa-l incerce.6. Programare orientata pe obiect 51. afiseaza unul din raspunsurile generate tot aleator: “Nu. O companie aeriana foloseste un sistem automat de rezervare a locurilor unui avion. . Colectii de obiecte. Altfel. Moştenire şi polimorfism. 54. iar programul verifica raspunsul. Programul ar trebui sa genereze aleator numere intre 0 şi 9.

De exemplu.Ai ghicit numarul!”. ori esti norocos!”. 60. Proprietarul unei librării a hotărât să cumpere un program de gestiune a vânzării cărţilor ce se află în magazinul său. Daca numarul de incercari este mai mic sau egal cu 10. O perspectiva pragmatica_Agora_1998_150000 B. Daca valoarea este incorecta. titlu. se va afisa mesajul: “Ori stii secretul. Cand utilizatorul a introdus o valoare corecta. acest fişier contine următoarele informatii: N. Numele clasei este ales dintr-o lista ascunsa (memorata ca elemente ale unei componente grafice Choice sau JComboBox) din directorul curent al programului._Java. programul va contoriza incercarile de a ghici ale jucatorului. in functie de numarul introdus. Sa se realizeze un applet care simuleaza jocul: “Ghiceste numarul”. interfata mai contine doua butoane Previous şi Next a căror acţiune determina afişarea unor liste (in niste ferestre de dialog) ce conţin numele claselor ce au fost deschise înaintea. iar daca l-a ghicit in mai mult de 10 incercari. 59. Apoi programul ar trebui sa stearga numarul introdus in campul respectiv. Daca jucatorul ghiceste numarul in exact 10 incercari. Să se scrie un program care afişează într-o arie de text a unei ferestre codul sursă al unei clase Java. Interfata programului este urmatoarea: Dupa cum se observa. respectiv dupa ce codul clasei curente fost afişat.txt”. programul afiseaza mesajul: “Stii secretul!”. Eckel_Thinking in Java_Prentice Hall_1998_1000000 . Labiş_Moartea caprioarei_Agora_1986_50000 Tanasa. St. In plus. Athanasiu et al. editura si preţ sunt memorate în fişierul “stoc. iar numarul ar trebui generat aleator intre 1 si 1000. Toate informaţiile despre o carte: autor. ar trebui sa afiseze: “Ar fi trebuit sa ghicesti numarul pana acum!”. programul ar trebui sa afiseze in bara de stare a applet-ului unul din cele doua mesaje “Numarul introdus este prea mare. Applet-ul afiseaza mesajul: “Ghiceste un numar intre 1 si 1000” langa un camp de text. Utilizatorul introduce un numar in campul de text si apasa Enter. se va afisa in bara de stare mesajul: ”Felicitari. Mai incearca”. Olaru_Java de la 0 la expert_ Polirom_2003_500000 I. Aceste liste permit reafişarea continurilor claselor ce au mai fost afişate cel putin o dată.58. Mai incearca” sau “Numarul introdus este prea mic. Andrei.

titlu.: Utilizatorul va introduce in câmpul de text „Editura” numele unei edituri si va apăsa butonul „Cauta”.txt cu noile date. un angajat al librariei accesează programul şi introduce datele despre fiecare titlu primit cu ajutorul următoarei interfeţe grafice: Dupa fiecare titlu introdus. preţ). programul permite căutarea şi afişarea tuturor cărtilor în ordine alfabetică de la o anumită editură. angajatul apasă butonul “Adauga carte”. programul afisează următoarea interfaţă grafică. In plus. Cand a terminat. .Cand se primesc cărţi in librărie. Pentru aceasta. apasă butonul “actualizeaza stoc” care permite actualizarea fisierului stoc. Se vor afişa intr-o arie de text toate cartile acelei edituri (autor.

Analiza sintactica LR. 69. E) gramatica cu urmatoarele productii: E → while E do E | id:=E | E+E | id Construiti un analizor LR(1) folosind metoda LALR. Gramatici LL(1). In caz negativ. Verificati functionarea analizorului pentru sirul de la intrare while id do id:=id+id. cuvintele cheie: if. operatorii aritmetici si relationali. Σ. Scheme de traducere orientata de sintaxa 66. while.7. Compilatoare 61. S) gramatica numerelor binare zecimale: S → L. Analiza lexicala. P. P. Verificati daca G este o gramatica LALR. Cea mai eficienta metoda de construire a unui analizor LR. b) Implementati in Java analizorul obtinut la pasul anterior. Sa se scrie o specificatie JLex care rezolva numerele reale. Fie G=(N. Analiza sintactica predictiva nerecursiva. until si parantezele. Analiza lexicala. 65. 68. 67. . Sa se construiasca o schema de traducere care realizeaza traducerea expresiilor aritmetice din forma infixata in forma prefixata. Pasii de proiectare a unui analizor lexical.L | L L → LB | B B→0|1 a) Calculati valorile functiilor PRIM si URM pentru fiecare neterminal al gramaticii. Fie G=(N. Presupunem ca avem un limbaj de programare cu urmatoarea gramatica: S → if E then S else S | begin SL | print E L → end | . eliminati conflictele luand deciziile cele mai bune din punct de vedere semantic. else. b) Construiti tabela de analiza a unui analizor predictiv nerecursiv pentru G si verificati daca gramatica G este LL(1). Σ. Utilizarea expresiilor regulate pentru descrierea atomilor lexicali. SL E → num = num a) Construiti un analizor predictiv recursiv pentru acest limbaj. 63. 62. Ce se obtine pe banda de iesire? 70. 64.

Enunţaţi şi demonstraţi teorema principiului propagării cheilor. Definiţia cheilor. Baze de date 71. 75. De ce? 77. 76. Fie următoarele 6 funcţii: Ţara : LOCALITĂŢI → ŢĂRI Capitala : ŢĂRI ↔ LOCALITĂŢI NumeŢara : ŢĂRI ↔ CHAR(32) Populaţie : ŢĂRI → NAT(16) #Localitate : LOCALITĂŢI ↔ NAT(8) #Ţara : ŢĂRI ↔ NAT(3) . Câte are de fapt? c. Dar propagarea NumeŢara în STATE? De ce? 78. Care sunt acestea? d. Daţi un exemplu. Algoritmul pentru traducerea schemelor MMED în schemele relaţionale corespunzătoare şi teorema sa de caracterizare (enunţ şi demonstraţie). Algoritmul de asistenţa proiectării cheilor pentru tipurile de obiecte din MMED şi teorema sa de caracterizare (enunţ şi demonstraţie). Este posibilă propagarea #Continent în STATE? Este acest lucru recomandabil? De ce? d. Fie următoarea schemă de relaţie (şi o posibilă instanţă validă a sa): ÎMPRUMUTURI #Împrumuturi Cărţi Cititori DateÎmprumut DateReturCerut DateReturEfectiv autonumber Date Date Date ⊆ #Cărţi ⊆ #Persoane 1 1 1 15/05/2007 30/05/2007 2 2 1 15/05/2007 17/05/2007 20/05/2007 a. 72. Fie următoarele 5 funcţii: Continent : ŢĂRI → CONTINENTE. Care dintre cele propagate sunt injective? De ce? c. NumeŢara : ŢĂRI ↔ CHAR(32).8. #Continent : CONTINENTE ↔ NAT(2) şi #Ţara : ŢĂRI ↔ NAT(3) a. 74. Care este numărul maxim teoretic posibil de chei semantice pe care le poate avea această relaţie? b. Enunţaţi şi demonstraţi teorema de caracterizare a funcţiilor structurale. Daţi un exemplu. Algoritmul pentru traducerea diagramelor E-A în schemele relaţionale corespunzătoare şi teorema sa de caracterizare (enunţ şi demonstraţie). 73. Ţara : STATE → ŢĂRI. Care dintre ele ar putea şi care ar trebui să fie propagate unde? De ce? b.

c.a. b. Dacă există. în ce circumstanţe ar fi f injectivă ? 79. Fie următoarea diagramă E-A: COND_ÎNSCRIERI Precondiţie CURSURI IDCurs TitluCurs Curs a. Ce s-ar întâmpla dacă graful COND_ÎNSCRIERI ar fi ciclic? De ce? Daţi un exemplu şi un contraexemplu. Există vreo funcţie f : CHAR(32) → NAT(8) care să facă comutativă următoarea diagramă? Câte asemenea funcţii sunt posibile? De ce? b. Furnizaţi o posibilă instanţă validă având cel puţin două linii pentru fiecare tabelă. . Traduceţi-o în schema MMED corespunzătoare. Traduceţi-o în schema relaţională corespunzătoare.

Problema Cititorilor şi Scriitorilor. 82. 87. 84. Formulare. . Soluţionare (în Java). Soluţionare folosind pipe-urile (în Java). Adunarea concurentă a N numere. Situaţii de excepţie generate de concurenţă: descriere. Modele şi metrici pentru evaluarea performaţelor algoritmilor concureţi. Soluţionare (în Java). calculul distribuit: defiiţii. Tehnologia RMI: relaţia RMI cu RPC. Problema Cititorilor şi Scriitorilor. 88.80. calculul concurent. 90. 86. cu condiţia ca cel puţin un cititor să fi împrumutat fiecare asemenea carte de cel puţin două ori în perioada de timp dată?” b. 85. Formulare. schema de funcţionare. Soluţionare (în Java). calculaţi răspunsul la întrebarea de mai sus pentru instanţa propusă. Analiya dependenţelor. Proiectaţi instrucţiunile SQL ce formalizează următoarea întrebare: “Care sunt cărţile (Titlu. Calculul paralel. Programarea Concuretă şi Distribuită 81. Se lasă ceaţă. Soluţionare (în Java). Condiţiile lui Bernstein. Fie următoarea schemă şi instanţă de bază de date: ÎMPRUMUTURI #Împrumuturi Cărţi Cititori DateÎmprumut DateReturCerut DateReturEfectiv autonumber Date Date Date ⊆ #Cărţi ⊆ #Persoane 1 1 2 15/05/2007 30/05/2007 17/05/2007 2 2 2 15/05/2007 17/05/2007 20/05/2007 3 3 3 17/05/2007 18/05/2007 18/05/2007 4 1 2 25/05/2007 15/06/2007 CĂRŢI #Cărţi TitluCarte PrimAutor autonumber ASCII(255) ⊆ #Persoane 1 Se înnoptează. relaţii între ei. Exemple. dataÎnceput = 15/05/2007 şi dataSfârşit = 30/05/2007. Fie n = 1. 9. etapele pe care le include. 2 2 Opera poetică completă 1 3 Marea Teoremă a lui Fermat 3 PERSOANE #Persoane Prenume Nume 1 Lucian Blaga 2 Mihai Zamfir 3 Simon Singh a. Problema filozofilor chinezi. Problema Consumatorilor şi Producătorilor. Prenume şi Nume prim autor) care au fost împrumutate de cel puţin n persoane între dataÎnceput şi dataSfârşit. Legea lui Amdahl 83. condiţii necesare sau suficiente de apariţie. 89.

IEEE 802. Nivelul legǎtura de date: protocoalele Ethernet . Utilizarea mastilor de retea de lungime variabila (VLSM) : algoritm si exemplificare 96. Aplicatie subnetting: O nouă reţea este proiectată pentru companie. se cere determinarea tabelei de rutare pentru nodurile 1 si 4. Folosind un IP de reţea de Clasă C.3. Considerând reteaua din figura. folosind algoritmul Dijkstra . Rutare dinamica: Algoritmul Dijkstra – pseudocod + exemplificare numerica 92. ce mască de subreţea va pune la dispoziţie câte o subreţea utilizabilă pentru fiecare departament. 94. specificand totodata adresele de subretea si de broadcast pentru fiecare departament. în care etichetele reprezenta distanta.10. 97. Reţele de calculatoare 91. Rutare dinamica: Algoritmul Bellman-Ford . în timp ce se permit suficiente adrese de host utilizabile pentru fiecare department specificat în figură? Sa se scrie adresele IP pentru toate gazdele din figura. Subalocarea unei adrese de retea date (Subnetting) : algoritm si exemplificare 95.pseudocod + exemplificare numerica 93. organizate pe departamente.

în care etichetele reprezenta distanta. Considerând reteaua din figura.98. folosind algoritmul Bellman Ford 99. Comunicare TCP la client – Aplicatie Java 100. Comunicare TCP la server .Aplicatie Java . se cere determinarea tabela de rute completa.

Comentaţi construcţia şi stabiliţi complexitatea de timp a maşinii care calculează reducerea. {a. Comentaţi construcţia şi calculaţi complexitatea de spaţiu. pentru orice constantă c>0.Demonstraţi că limbajul L = {ww R | w ∈ {a. 103. B.Demonstraţi că dacă M este o maşină Turing cu două benzi astfel încât cs M = f(n) atunci. n ≥ 1 Comentaţi construcţia.Complexitatea algoritmilor 101. 109. 105. 104.Prezentati algortimul de parsare CYK pentru gramaticile independente de context. C}.Demonstraţi existenţa unor limbaje ce nu sunt recursiv enumerabile. 110.11. k > 1 ce acceptă limbajul L astfel încă ct M (n) = f(n) se poate construi o maşină Turing N cu k benzi echivalentă astfel încât ct N ≤ [cf(n)] + 2n + 3 . Construiţi şi comentaţi maşina Turing deterministă standard ce acceptă acest limbaj.Construiţi o maşină Turing deterministă care reduce limbajul L1 = {a i (bb) i | i ≥ 0} la L2 = {a i b i | i ≥ 0} în timp polinomial.Construiţi o masină Turing cu k>1 benzi ce acceptă limbajul L = {0 n1n 0 n | n ≥ 1} . unde P este A → BA | a B → CC | b C → AB | a şi cuvăntul de intrare este w = baaba. ct M (n) ≤ c f ( n ) .(Teorema de accelerare liniară) Demonstraţi că pentru orice maşină Turing M cu k benzi.Demonstraţi că problema opririi pentru maşina Turing este nedecidabilă. b}*} nu este acceptat de nici un automat finit. r ≥ 1 ? d) n 2 − n − 10 = O(n 2 + 10n + 10) ? 107.Răspundeţi şi argumentaţi: a) n log 2 (n) = O(n) ? b) 3 n = O(2 n ) ? c) 2 n ≠ O(n r ). 106. de f(n). unde c depinde de n. S). Exemplificati pe gramatica G = ({S. P. de numărul de simboluri ale benzii lui M şi de numărul de stări ale lui M.Construiţi o maşină Turing ce calculează funcţia n 2 . 108. . Determinaţi complexitatea de timp dacă gramatica independentă de context de intrare este în forma normală Chomsky. 102. b}. A.

atunci pacientul suferă de T. gripă aviară (CP) – 0. febră germană (GM) – 0. intersecţia.6). Este oare adevărată afirmaţia D). 116. 113.8). 115. Exemplu. 120. Regula 2: Dacă simptomele sunt F (cu probabilitatea 0. Setul de reguli este: Regula 1: dacă simptomele indică F (cu probabilitatea 0. căutarea în lăţime. care ar determina dacă un element aparţine unei liste.2.O bază de date. exemplu de utilizare.Publisher). closed(Store). 118. atunci pacientul are GM. R (cu probabilitatea 0. atunci pacientul are CP. guturai (R).Cine a publicat cartea „Mara”? . . R (cu probabilitatea 0.9) şi HBA (cu probabilitatea 0. D) John loves Mary. Inteligenţă artificială 111.8). care este folosită pentru reprezentarea cunoştinţelor despre cărţi. 117. Regula 3: Dacă simptomele sunt F (cu probabilitatea 0. exemple.Considerăm spaţiul ipotezelor şi spaţiul evidenţelor în cazul unui sistem medical de diagnoză. Spaţiul ipotezelor este determinat de: tif (T) – 0. Perceptronul: regulile de instruire a perceptronului.Logica predicatelor: algoritmul metodei rezoluţiilor.Scrieţi şi justificaţi un program în Prolog.7) şi HBA (cu probabilitatea 0.9) şi HBA (cu probabilitatea 0. Regulile.12.8). dacă presupunem că afirmaţiile A). care reprezintă relaţia dintre spaţiul de evidenţe şi spaţiul ipotezelor.Care librărie vinde cărţi de la editura „Nemira”? Scrieţi un program valid în Prolog pentru a justifica răspunsurile la întrebări. algoritmul A*.6).5. /*librăria Store vinde cărţi de la editura Publisher*/ /*Cartea Title este publicată de editura Publisher*/ /*Librăria Store este deschisă*/ /*Librăria Store este închisă*/ Să se scrie interogările pentru a obţine răspunsul la următoarele tipuri de înbtrebări: . B) şi C) sunt adevărate. Spaţiul evidenţelor este: oboseală (F).Managementul informaţiei inexacte: utilizarea schemei Bayes.Algoritmii genetici: schema generală. C) John loves children who takes coconut. şi edituri este dată şi este descrisă de fapte de tipul: sell(Store.Se consideră următoarele afirmaţii: A) Coconut is a bicuit.3. opened(Store). sunt definite de probabilităţi condiţionate. Descrierea algoritmilor şi compararea complexităţii lor de timp şi de spaţiu. 114. Exemplu.Reţelele neuronale: tipuri de reţele conform topologiei lor.Scrieţi şi justificaţi programe Prolog pentru operaţiile cu mulţimi: reuniunea.Metode de căutare sistematică: căutarea în adâncime. 112. book(Title. Să se determine de ce boală suferă probabil pacientul. dureri de muşchi (HBA).Publisher). librării. 119. B) Mary is a child who takes coconut.

133. 127. 125. 129.Clase abstracte. Explicaţii.Resursă. Programarea in Web 131. 126. 130. determinarea modulului acestuia precum si compararea a doua numere complexe in functie de modulul acestora.Creaţi un document de tip XMLSchema specificând şi spaţiul de nume pentru elementele definite în acesta. o singură dată dar nu este obligatoriu. Implementati operatorii corespunzatori operatiilor de adunare a doi vectori si inmultire a unui vector cu un scalar. PHP şi JSP/Servlet.Prezentati notiunea de "polimorfism" in contextul unei ierarhii ce contine o clasa de baza si doua clase derivate.Notiunea de clasa. Descrieţi rezultatul expresiei : ”//item[@type=’facultate’]/curs[text()=’Programare’]”.Identificarea în Java scripting la client.Implementati clasa asociata tipului abstract de date Matrice care sa permita memorarea unei matrici patratice de nxm numere reale (memorarea elementelor se face pe linii).Caracteristicile limbajului XPath. 138. 137. Implementati operatorii corespunzatori operatiilor de adunare si inmultire a doua matrici.Implementati clasa asociata tipului abstract de date Vector care sa permita memorarea unui vector de n numere reale. în PHP şi în JSP/Servlet a câmpurilor din formele HTML. Tipul complex are 2 atribute şi 2 subelemente.Implementati clasa asociata tipului abstract de date numere Complexe care sa permita memorarea unui numar complex. Principii si exemple pe tipuri de operatori. reprezentare: definiţii şi relaţii. 135. 134. cel de al doilea poate să apară.Implementati clasa asociata tipului abstract de date ArboreBinar. Tipul de document definit cu această schemă XML conţine un element de tip şir de caractere şi un element de tip complex. de asemenea. Metoda de comparare va avea urmatoarea semnatura: int compara(Complex &z1. identificator.Modelul DOM-HTML. în ASP. Grade de acces. 136. Implementati si exemplificati metoda de parcurgere inordine.Noţiunea de sesiune şi gestiunea ei în tehnologiile ASP. Elemente structurale. Metode avansate de programare 121. Unul dintre atribute este . Derivarea simpla. 132.Caracteristicile specifice clasei HttpServlet.Ciclul de viaţă al unui servlet.Implementati clasa asociata tipului abstract de date ArboreBinar. 124. 122. 14. 123. Complex &z2). Unul dintre subelemente este obligatoriu şi poate să apară o singură data.Redefinirea operatorilor. Daţi un exemplu de utilizare care să conţină atât pagina HTML din care se va genera cererea cu metoda POST cât şi codul servlet-ului ce constituie resursa accesată. Derivarea multipla. 128.Derivarea claselor.13. Implementati si exemplificati metoda de parcurgere preordine.

146. Aplicarea modelelor generale de proiectare in stabilirea responsabilitatilor claselor. etapele accesului standard la o bază de date. 139. In acest magazin se vând doua tipuri de cafea: boabe si macinata. Daţi un exemplu de document instanţă a tipului definit cu schema XML de mai sus. De asemenea. Aceste pachete se primesc in loturi de la firmele furnizoare. Pentru sistemul descris se cere: a) b) Identificarea conceptelor domeniului problemei ale acestui sistem impreuna cu atributele lor principale. dar este aceeasi pentru toate pachetele ce apartin unui acelasi lot. operatie ce va fi bineinteles memorata de catre sistem. in functie de pretul unitar primit de la furnizor la care se adauga tva-ul. sistemul va calcula pretul de vanzare a pachetelor din lot.Exemplificaţi pe un cod simplu. La intervale regulate de timp. exprimata in numarul de pachete aflate in momentul generarii raportului in stoc.Conducerea proiectelor software. sistemul va memora data primirii si numarul de kilograme ale lotului si ii va asocia un numar de identificare ce va fi unic pentru fiecare lot in parte. Construirea diagramei retea a unui proiect software. iar celălalt este opţional. Într-un frame sunt afişate trei butoane cu numele a trei cursuri.data curenta (data la care a fost generat raportul).Proiectarea arhitecturilor software. Vinderea pachetelor de cafea determina actualizarea stocului din magazin. Construirea modelului domeniului.Modelare business. Ingineria programarii 141. . Diagrame de activitati ale cazurilor de utilizare business.data expirarii fiecarui lot de pachete de cafea din stoc.Proiectarea cazurilor de test. Valoarea tva-ului poate diferi de la un lot la altul. 143. sistemul va adauga lotul la stocul existent in magazin. .cantitatea disponibila in stoc. In plus. prin apăsare pe buton.Fie cazul unui sistem software de gestiune a magaziei de marfuri a unui magazin de cafea. 145. sistemul genereaza rapoarte ce contin urmatoarele informatii: . 140.Modelul de dezvoltare a software-ului Rational Unified Process. Dupa aceea. cu condiţia ca solicitarea să fie făcută în ziua din săptămână şi între orele în care se ţine cursul. 144. un curs textul acestuia apare în al doilea frame. stiind ca orice pachet de cafea are termen de valabilitate 2 ani.obligatoriu. într-un limbaj de programare la server ales de voi. . 142. sistemul va calcula data de expirare a pachetelor dintr-un anumit lot. Când se solicită. Pentru fiecare lot primit in magazin. 15.Creaţi o pagină Web cu două frame-uri. ambalata in pachete.

dar fiecare rezervare este facuta de un singur client. cautandu-l intr-o baza de date si asteapta apoi ca acesta sa aleaga tipul de activitate pe care urmeaza s-o faca. Pentru fiecare client. daca doreste. pentru a-i confirma rezervarea facuta. sistemul memoreaza numele si numarul de telefon al acestuia.c) Construirea unei diagrame de interactiuni (adica o diagrama de secvente sau de colaborare. programul de lucru al unei zile contine o pauza. Rezervarile sunt de doua tipuri: serie de rezervari si rezervare individuala. dar acelasi spectacol se joaca pe o perioada de timp si maxim de doua ori in aceeasi zi. este furnizat un abonament. Pentru aceasta. terminalul inregistreaza momentul evenimentului si afiseaza ora exacta ind icand ca este gata sa inregistreze urmatorul angajat. ci prin intermediul unor masini specializate in acest tip de operatie. fiecare avand un loc unic. afisand o interfata ca in figura urmatoare: Apoi. Dupa ce angajatul executa aceasta operatie. Ambele presupun furnizarea de bilete. Sistemul este format dintr-un numar de terminale care inregistreaza numarul de ore lucrate de un angajat in fiecare zi. un singur bilet. 148. reiau lucrul dupa pauza si pleaca de la firma (dupa cum se observa. La fiecare spectacol sunt disponibile un numar nedeterminat de bilete.Se considera un sistem de rezervari a biletelor la spectacole de teatru. un angajat poate sa nu beneficieze de aceasta). Asadar. . Astfel. b) Sa se proiecteze o diagrama de interactiuni pentru cazul in care un angajat se inregistreaza la inceputul unei zile de lucru. merg in pauza. Se cere: a) Sa se construieasca mdoelul de robustete Jacobson al obiectelor ce colaboreaza in cazul de utilizare a carui functionalitate este descrisa mai sus.Se considera un sistem de plata a angajatilor unei firme de software. Un spectacol este identificat prin nume. iar in al doilea caz. sistemul il verifica. d) 147. Clientii pot avea mai multe rezervari. una din functiile principale ale sistemului este sa memoreze timpii in care angajatii se prezinta la firma. dar. Construirea o diagrama de tranzitii de stari pentru obiectele clasei Stoc. c) Sa se construiasca modelul static rezumat cazul de utilizare descris mai sus. fiecare angajat are o legitimatie cu care se identifica la un terminal al sistemului si pe care o introduce intr-o fanta a terminalului respectiv. in primul caz. acestia vor fi platiti dupa numarul de ore lucrate in cadrul firmei. la alegere) pentru operatia de sistem de calculare a pretului de vanzare a pachetelor de cafea dintr-un lot. Rezervarile nu se fac direct la casa de bilete. numai ca.

contractul poate specifica un vehicol mai bun decat cel rezervat. La rezervare se face atat o verificare a datelor clientului. pentru timpul suplimentar. Agentia stipuleaza contracte cu clientii privind inchirierea unei masini de un anumit tip (marca) si cu un anumit echipament instalat. agentia nu mai are disponibil un vehicol de tipul rezervat. tarif. In cazul ca nu este disponibil vehicolul cu toate accesoriile cerute de client. dar la acelasi pret. lista_ accesorii_speciale. Titularul contractului nu trebuie neaparat sa fie printre ei. aditional la contract. kilometrajul la bord etc.) conform informatiilor prevazute in contract si actele aditionale. la predare se face calculul contractarea vehicolului si se emite una sau mai multe facturi (pentru timpul prevazut de inchiriere. De asemenea. b) Sa se construiasca modelul domeniului al acestui sistem. iar rezervarea sau contractul va indica tariful ales de client. Clientul are la dispozitie tarifele de inchiriere ale agentiei. clientul a suferit/provocat unul sau mai multe accidente. Sa consideram sistemul informatic al unei agentii de inchirieri de masini. Si el constituie un act aditional la contract. telefon sau fax. Presupunem ca suntem in cazul unui expeditor si a unui .). marca_masina. tip_pachet_accesorii. c) Construiti o diagrama de secvente sau de colaborare pentru operatia de rezervare: rezervare_vehicol(cod_client. pentru eventualele daune etc. Rezervarile pot diferi de contracte. data. continand starea masinii (eventuale deteriorari. actele privind aceste accidente se anexeaza actului de restituire a vehicolului. model dat ca exemplu clasic in modelarea sistemelor concurente. De asemenea se verifica carnetele de conducere ale soferilor care trebuie sa corespunda cu informatiile din actul aditional.) si data curenta. Clientul poate fi unul cunoscut sau unul nou in care caz i se vor cere datele pentru a fi inregistrat. In contract sunt prevazuti unul sau mai multi soferi.a) Sa se construiasca documentul de cerinte al sistemului. ferestre automate etc. i se cere acestuia sa specifice o alta optiune. pentru ca la prezentarea clientului in agentie. In fine. va fi intocmit la restituirea vehicolului. b) Construiti diagrama de activitati a cazului de utilizare “Rezervare vehicol” cu mentionarea obiectelor business implicate.Un act asemanator. Acest model presupune existenta a cel putin un expeditor care trimite spre un destinatar mesaje. Poate diferi de exemplu perioada: clientul poate restitui masina mai devreme sau mai tarziu decat a rezervat-o. La momentul predarii masinii de catre agentie clientului se stipuleaza un act de predare. folosind un buffer (locatie temporara) pentru depozitarea lor. pachetul optional continand airbag-uri pentru toti calatorii. cat si a vehicolelor disponibile. unul cate unul. nr_zile) 150. 149. Sa consideram un sistem de transmitere a mesajelor ce are la baza modelul expeditor-destinatar. Contractele se pot incheia de client la fata locului sau se pot face rezervari in prealabil prin posta. Daca in timpul folosirii masinii. prevazut din fabrica de marca respectiva (de exemplu. Pentru sistemul de inchiriere de vehicole descris mai sus se cere: a) Construiti modelul conceptual al sistemului. dar de restituire.

RandomAccessFile nu poate fi folosită în ierarhiile java.destinatar.a transmis un mesaj. UML Modelare statica 156. expeditorul/destinatarul trebuie mai intai sa verifice daca buffer-ul este plin/gol si in caz negativ executa operatia. acesta deschide fişierul "lastrun.este in stare de repaus. 16. UML. Ce şablon de proiectare consideraţi adecvat în acest caz? Realizaţi diagrama de clase UML şi implementaţi clasa Logger. La randul său. Procese software (Definiţie. destinatarul trece prin urmatoarele stari: .io. Analiza cerinţelor 154.InputStream. OOAD. b) Construiti o diagrama de interactiuni (de secvente sau de colaborare) ce arata colaborarea obiectelor in cazul scenariului de transmitere a primului mesaj de la expeditor la destinatar (adica. Implementaţi clasa Logger care îndeplineşte funcţia de jurnal în cadrul unei aplicaţii mai mari.OutputStream. . Analiza şi Proiectarea Sistemelor Informatice 151. În limbajul Java. Trebuie să aveţi grijă ca în timpul unei rulări să existe o singură instanţă Logger. Presupunem ca buffer-ul are o dimensiune limitata n≥1. clasa java. iar in caz afirmativ trece in asteptare. Un client poate trimite mesaje în jurnal folosind metoda void write(String message). a) Construiti documentul de cerinte a sistemului. Analiza şi proiectarea orientate spre obiecte a sistemelor (OOAD).io. Găsiţi o modalitate care să permită obiectelor RandomAccessFile să fie folosite cu aceste ierarhii. Caracteristici generale. La instanţierea unui obiect Logger. c) Construiti diagrama completa de clase a aplicatiei. De aceea.este pregatit pentru o noua transmisie.log" pentru scrierea mesajelor trimise către jurnal. java. Consideraţii generale şi clasificare. expeditorul trece prin urmatoarele stari: . Modelare dinamică 155. . Şabloane de proiectare. 153. .io. iar destinatarul nu poate primi nici un mesaj cat timp buffer-ul este vid.este in stare de repaus. .a receptionat un mesaj. Obiecte Logger vor fi folosite de celelalte clase ale aplicaţiei pentru a menţine un jurnal cu operaţiile efectuate de acestea. activităti. in cazul ca intentioneaza sa faca o expeditie/receptie.Writer şi java. Ce şablon de proiectare consideraţi adecvat în acest caz? Realizaţi diagrama de clase UML şi implementaţi clasele necesare. care sunt de fapt subsisteme ale sistemului nostru. modele) 152. altfel conţinutul fişierului lastrun. d) Construiti statechart-ul (masina de stari) pentru clasa Buffer.este pregatit pentru receptionarea altui mesaj. .io. Atunci expeditorul nu poate trimite nici un mesaj atat timp cat buffer-ul este plin.io. 157. 158. In timpul functionarii sistemului.Reader deoarece nu este compatibile cu acestea. java. buffer-ul este vid inainte de a se face trimiterea).log va fi invalid sau incomplet.

Algebra liniara si geometrie analitica I 161. informaţii preluate din reţea. v q } cu {v1 .. Spaţiu vectorial: definiţie.. lungime h pe axa Oy si numele nume • nume = elipsa(x.creaza un punct cu pozitia x. v q } ∈ V un sistem de q vectori arbitrar aleşi din V şi < S >= {v ∈ V | α 1v1 + α 2 v 2 + . . w. h) . lungime h pe axa Oy si numele nume • nume = dreptunghi(x. validarea se realizează asupra unui vector de octeţi..creeaza o elipsa cu pozitia x. w.seteaza pentru obiectul nume culoarea val • move(nume. 163. y. W2 două subspaţii în V. y) ..S ⊂< S > .Definiţi intersecţia subspaţiilor W1 şi W2 .creeaza un grup cu numele nume compus din obiectele nume1. α 1 .) . .. Implementaţi un modul pentru validarea unor informaţii folosind sume de control CRC32. dar se prevede extinderea pe viitor a acestei facilităţi şi pentru fişiere.. Aplicaţia trebuie să permită următoarele operaţii: • crearea de forme geometrice (în funcţie de preferinţa utilizatorului) • gruparea anumitor forme geometrice pentru a fi modificate impreuna • modificarea culorii unei forme sau grup de forme • deplasarea unei forme sau grup de forme Aplicaţia primeste comenzi pentru construirea imaginii finale.. Fie S = {v1 .. w. etc.. y. Comenzile pot fi: • nume = punct(x. Fie V un K spaţiu vectorial... fără a modifica codul iniţial (presupunem că acesta s-a pierdut sau că după compilare clientul primeşte doar codul executabil). lungime h pe axa Oy si numele nume • nume = grup(nume1. y. linii. .. α 2 .. . q ∈ N * fixat. nume2. reguli de calcul într-un spaţiu vectorial. nume2. Iniţial.muta obiectul nume cu x pixeli la dreapta si y pixeli in jos (x si y pot fi negative) Ce şablon de proiectare consideraţi adecvat pentru implementarea operaţilor pe forme şi grupuri de forme? Realizaţi diagrama de clase UML 17.. paritatea (folosind operaţii XOR) şi/sau alte metode. 162. h) . y. y si numele nume • nume = linie(x. lungime w pe axa Ox. lungime w pe axa Ox.. 160. Adler32.creeaza o linie cu pozitia x. + α q v q .. Implementaţi o aplicaţie pentru desenarea formelor geometrice simple (minim necesar: puncte. y. Ce şablon de proiectare consideraţi adecvat pentru a permite evoluţia independentă a interfeţei şi funcţionalităţii modulului? Realizaţi diagrama de clase UML şi implementaţi clasele necesare..159. y. . elipse şi dreptunghiuri). y) . . • color(nume. x.Demonstraţi că W1 ∩ W2 este subspaţiu V. Fie V un spaţiu vectorial peste corpul K şi W1 . val) . α q ∈ K } -<S> este subspaţiu vectorial al lui V. lungime w pe axa Ox.creeaza un drepunghi cu pozitia x. h) .. exemple.

⎝ ⎠ a. Se dă matricea ⎛1 2 ⎞ A=⎜ ⎜3 2⎟ ⎟ ∈ M 2 ( R ).1)} Verificaţi că B' este bază în R 3 şi determinaţi matricea M B ' ( f ) a lui f relativ la baza B'. a) Să se determine valorile parametrului real m pentru care B={(m. v3 = (0.164. c.0.3. Calculaţi Ker (f) şi Im(f).Fie B ' = {v1 = (1. α 2 . Se dă funcţia f : R 2 → R 3 .1. 165.Precizaţi rangul şi defectul morfismului f. Determinaţi M B ( f ) . Fie V un K. b. c) Verificaţi dacă vectorul w=(2..(1. Arătaţi că f este morfism de spaţii vectoriale. ∀( x1 . Fie W mulţimea soluţiilor sistemului ⎧ x1 + 2 x 2 − 3x3 = 0 ⎨ ⎩5 x1 − 3x 2 + x3 = 0 a.spaţiu vectorial finit generat.1.2.-4) in baza B. b.. x1 − 2 x 2 − 2 x3 )..1. 170. v n } o bazş în V şi v ∈ V .1).. 168. b) Pentru m=2 verificaţi dacă B este o bază şi în caz afirmativ determinaţi coordonatele vectorului v=(-1. x1 − 4 x 2 .-5. . x 2 ) ∈ R 2 .m+1)} este o bază în R 3 .. unde $B$ este baza canonică a lui R 3 .0).Demonstraţi că f este morfism de spaţii vectoriale. 169.1). 166. α n ∈ V astfel încât v =| α 1v1 + α 2 v 2 + .. Fie f : R 3 → R 3 . 167. B = {v1 . Demonstraţi că V ≅ W dacş şi numai dacă V=W. Demonstraţi că există şi sunt unici scalarii α 1 .1). a..1.1) şi v2 =(1. x 2 ). x1 − x 2 . Scrieţi polinomul caracteristic asociat matricii A. v 2 = (1. x3 ) = (−4 x 2 . f ( x1 ... x 2 .Determinaţi o bazş a lui W. Fie V şi W două K-spaţii vectoriale finit dimensionale.m. x 2 ) = ( x1 . b. c..(1.-1) aparţine subspaţiului generat de vectorii v1 =(2. Arătaţi că W este un subspaţiu vectorial al lui R 3 .1.1). f ( x1 . + α n v n . Precizaţi dim R V . c. a.

Definiti notiunile de: a) Drum si lant intr-un graf orientat. de determinare a matricei drumurilor intr-un graf. b) Subgraful generat de o submultime de varfuri. definind toate notiunile care apar in enunt si descrieti algoritmul Ford – Fulkerson. de determinare a drumurilor si distantelor minime intr-un graf. c) Graful partial al unui graf G = (X. U). 176. matricea drumurilor si matricea distantelor directe pentru un graf orientat. al unui graf G = (X. d) Componente tare conexe si componente conexe ale unui graf. Calculaţi multiplicitştile algebrice şi geometrice corespunzătoare fiecărei valori proprii. enuntati Teorema Ford-Fulkerson. Determinaţi valorile proprii. Sa se determine matricea drumurilor si componentele tare conexe pentru graful care are matricea de adiacenta: ⎡0 ⎢ ⎢0 ⎢ ⎢ ⎢1 ⎢ ⎢1 ⎢ a := ⎢ ⎢0 ⎢ ⎢ ⎢0 ⎢ ⎢ ⎢0 ⎢ ⎢0 ⎣ 1 0 1 1 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 1 0 1 0 0 0 1 0 1 0 1 1 0 0 1 0 1 1 0 1 1 0 1 0⎤ ⎥ 0⎥ ⎥ ⎥ 0⎥ ⎥ 0⎥ ⎥ ⎥ 0⎥ ⎥ ⎥ 1⎥ ⎥ ⎥ 0⎥ ⎥ 0⎥ ⎦ . Descrieti si demonstrati algoritmul Roy – Warshall. 172. Există o bază a lui R 2 faţă de care matricea A să aibe forma diagonală? Justificaţi răspunsul. 175. d. subspaţiile proprii şi vectorii proprii corespunzători fiecărei valori proprii. Descrieti si demonstrati algoritmul Roy – Floyd.b. Definiti oretea de transport. A ⊂ X . Descrieti algoritmii lui Kruskal si Prim de determinare a arborelui minim pentru un graf conex. Combinatorica si Teoria Grafurilor 171. c. 174. 173. e) Matrice de adiacenta. U) generat de o submultime de arce V ⊂U . 18.

Conditiile de primire. In portul 1 se gasesc 35 vapoare care trbuie sa se deplaseze in portul 10.. aprovizionare etc. Datele cuprinzand punctele intermediare prin care trece precum si timpul mediu calculat pentru a ajunge ditr-un punct in altul sun date in matricea distantelor directe data mai jos. Pentru ca o persoana ce are locuinta in punctul 1 sa mearga la biblioteca aflata in punctul El poate folosi mai multe mijloace de transport .. In drumul lor vapoarele trebuie sa mai faca cate o escala in alte porturi intermediare. Capacitatile corespunzatoare sunt date in matricea de mai jos: ⎡0 ⎢ ⎢∞ ⎢ ⎢ ⎢∞ ⎢ ⎢∞ ⎢ ⎢ ⎢∞ a := ⎢ ⎢ ⎢∞ ⎢ ⎢ ⎢∞ ⎢ ⎢∞ ⎢ ⎢ ⎢∞ ⎢ ⎢ ⎢∞ ⎣ 12 0 ∞ ∞ ∞ ∞ ∞ ∞ ∞ ∞ 3 ∞ 0 ∞ ∞ ∞ ∞ ∞ ∞ ∞ 20 ∞ ∞ 0 ∞ ∞ ∞ ∞ ∞ ∞ ∞ ∞ 4 5 0 ∞ ∞ ∞ ∞ ∞ ∞ 6 4 ∞ ∞ 0 ∞ ∞ ∞ ∞ ∞ 5 ∞ ∞ ∞ 3 0 ∞ ∞ ∞ ∞ ∞ ∞ ∞ 5 3 ∞ 0 ∞ ∞ ∞ ∞ ∞ 10 3 ∞ ∞ ∞ 0 ∞ ∞⎤ ⎥ ∞⎥ ⎥ ⎥ ∞⎥ ⎥ ∞⎥ ⎥ ⎥ ∞⎥ ⎥ ⎥ ∞⎥ ⎥ ⎥ 13⎥ ⎥ 10⎥ ⎥ ⎥ 12⎥ ⎥ ⎥ 0⎥ ⎦ . Deplasarea lor se face in etape astfel incat in prima etapa sa ajunga cat mai multe dintre ele in portul 10..3.177. Sa se determine lungimea maxima si toate drumurile pe care se realizeaza aceasta pentru graful care are matricea distantelor directe: ⎡0 1 3 5 ∞ ∞ ∞ ∞ ⎤ ⎥ ⎢ ⎢∞ 0 2 ∞ ∞ ∞ 13 ∞ ⎥ ⎥ ⎢ ⎥ ⎢ ⎢∞ ∞ 0 ∞ 5 11 14 ∞ ⎥ ⎥ ⎢ ⎢∞ ∞ 2 0 6 8 ∞ 15⎥ ⎥ ⎢ ⎥ a := ⎢ ⎢∞ ∞ ∞ ∞ 0 3 ∞ 9 ⎥ ⎥ ⎢ ⎥ ⎢ ⎢∞ ∞ ∞ ∞ ∞ 0 2 6⎥ ⎥ ⎢ ⎥ ⎢ ⎥ ⎢∞ ∞ ∞ ∞ ∞ ∞ 0 4 ⎥ ⎢ ⎢∞ ∞ ∞ ∞ ∞ ∞ ∞ 0 ⎥ ⎦ ⎣ 179.9. ⎡ 0 1 4 ∞ ∞ ∞⎤ ⎥ ⎢ ⎢∞ 0 2 5 8 ∞⎥ ⎥ ⎢ ⎥ ⎢ ⎢∞ ∞ 0 2 5 ∞⎥ ⎥ ⎢ a := ⎢ ⎥ ⎢∞ ∞ ∞ 0 3 5 ⎥ ⎥ ⎢ ⎢∞ ∞ ∞ ∞ 0 1 ⎥ ⎥ ⎢ ⎢ ⎥ ⎢∞ ∞ ∞ ∞ ∞ 0 ⎥ ⎦ ⎣ 178. Se cere sa se determine toate drumurile care realizeaza timpul minim cat si valoarea acestuia. Fac sa existe o limitare a rutelor folosite. notate 2..

admite soluţie unică definită pe [0. Teorema Poincar\'e-Liapunov. Sa se determine arborele minim pentru graful care are matricea distantelor directe: ⎡ 0 ⎢ ⎢ 6 ⎢ ⎢ ⎢ 4 ⎢ ⎢11 ⎢ a := ⎢ ⎢ 5 ⎢ ⎢ ⎢10 ⎢ ⎢ ⎢ 9 ⎢ ⎢13 ⎣ 6 0 4 5 7 5 8 10 4 4 0 6 3 3 4 6 11 5 6 0 9 2 7 6 5 7 3 9 0 12 2 3 10 5 3 2 12 0 11 7 9 8 4 7 2 11 0 3 13⎤ ⎥ 10⎥ ⎥ ⎥ 6⎥ ⎥ 6⎥ ⎥ ⎥ 3⎥ ⎥ ⎥ 7⎥ ⎥ ⎥ 3⎥ ⎥ 0⎥ ⎦ 19. Ecuaţii diferenţiale 181. Studiaţi stabilitatea soluţiei banale pentru următorul sistem: . Teorema de caracterizare a soluţiilor saturate la dreapta. Să se arate că problema Cauchy ⎧y' = x − y4. 183. 186. 184.Pozitiile notate cu infinit indica aici ca nu avem arc intre varfurile respective. 180. ∞ ). x + 2y − 5 187. 190. x ≥ 0 ⎨ ⎩ y (0) = 1. şi apoi rezolvaţi această ecuaţie. Ecuaţii diferenţiale cu variabile separabile. 182. 189. Găsiţi soluţia generală a următoarei ecuaţii: x '' + 7 x ' + 10 x = te −2t cos5t. Stabilitatea sistemelor diferen\c tiale. Găsiţi soluţia următoarei ecuaţii diferenţiale reductibile la o ecuaţie omogenă: y' = 2x − y . Găsiţi un factor integrant astfel încât următoarea ecuaţie să devină o ecuaţie cu diferenţială totală exactă: (t sin( x ) + x cos( x )) dt + (t cos( x ) − x sin( x )) dx = 0. Teorema de existenţă şi unicitate a lui Picard. Sisteme diferenţiale liniare de ordinul I cu coeficienţi constanţi. 185. 188.

b) Să se scrie condiţiile de optimalitate Kuhn-Tucker.y)= x3+y3+3xy 199. Cercetări Operaţionale 191. 20. Să se determine numărul . Să se determine punctele de extrem ale funcţiei f(x. Jocuri matriceale. Metoda direcţiilor admisibile pentru programarea convexă cu restricţii liniare: testul de optimalitate si îmbunătăţirea soluţiei. 192. Extensia aleatoare a jocului. 193. c) Să se calculeze soluţia optimă. Strategii minmax şi maxmin. 194.' 2 ⎧ ⎪x = − x + y ⎨ ' 3 ⎪ ⎩ y = − x − 2 y. x 2 ) ⎪ 2 cu restricţiile: ⎨ x1 + x 2 − 1 ≤ 0 ⎪x + x ≥ 0 2 ⎩ 1 a) Să se scrie funcţia Lagrange asociată. Se consideră problema de programare neliniară: ⎧Max( x1 . 196. Algoritmul de scalare afină pentru o problemă de programare liniară. Să se rezolve: 3 3 Inf ( x1 + x 2 − 12 x1 − 3 x 2 ) cu restricţiile: ⎧ x 2 ≥ x1 + 1 ⎨ ⎩ x1 ≥ 0. Să se rezolve cu metoda multiplicatorilor lui Lagrange: ⎧Max(−3x1 2 + 3x1 x 2 − 4 x 2 2 + 2 x 2 x3 − 1.5 x3 2 ) ⎪ ⎨ x1 + 2 x 2 − x3 = 2 ⎪ x − x + 3x = 3 2 3 ⎩ 1 198. 195. Metode de punct interior. Caracteristicile modelului de aşteptare cu o staţie de servire. Condiţiile de optimalitate Kuhn-Tucker in programarea neliniară . 197. Se consideră un fenomen de aşteptare în care sosirile sunt poissoniene iar serviciile sunt exponenţiale. 200. Numărul mediu de serviri este de 4 pe minut. sosiri Poisson şi timp de servire exponenţial in cazul staţionar. Durata medie dintre două sosiri consecutive este de 2 minute.

durata medie de aşteptare in sistem ts . . numărul mediu de clienţi din firul de aşteptare.mediu de clienţi aflaţi in sistem. probabilitatea ca numărul clienţilor din sistem să nu depăşească 3 şi probabilitatea ca un client să nu aştepte. durata medie de aşteptare in firul de aşteptare tf .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful